P O INT business www.business-point.ro Powered by ® Anul 6 Nr. 61 Certificat de Calitate 1918/09/U ISO 9001 : 2008 IMOBILIARE • pagina 2 IMOBILIARE • pagina 3 Conditiile bancilor inscrise in programul Prima Casa pana in prezent Case la comanda sau gata construite? Apartament vechi sau nou? Ce inseamna pentru partenerii Project Expo programul Prima Casa 4? Targul Imobiliar PROJECT EXPO si Prima Casa – un parteneriat pe termen lung pg. 2 Mii de vise implinite prin Prima Casa, la Targul Imobiliar PROJECT EXPO
Transcript
POINTbu
sin
ess
w w w . b u s i n e s s - p o i n t . r oPowered by
®
Anul 6 � Nr. 61 Certificat de Calitate 1918/09/U ISO 9001 : 2008
IMOBILIARE • pagina 2
IMOBILIARE • pagina 3
Conditiile bancilor
inscrise in programul
Prima Casa
pana in prezent
Case la comanda
sau gata construite?
Apartament vechi
sau nou?
Ce inseamnapentru partenerii
Project Expoprogramul
Prima Casa 4?
Targul ImobiliarPROJECT EXPOsi Prima Casa –un parteneriatpe termen lung
pg. 2
Mii de vise implinite prinPrima Casa, la Targul
Imobiliar PROJECT EXPO
i m o b i l i a r e2 POINT
bu
sine
ss
Targul Imobiliar PROJECT EXPOintampina vara cu o editie speciala dedicata programuluiPrima Casa 4. Astfel, majoritateaexpozantilor au oferte care seincadreaza in limita impusa deprogramul guvernamental si, maimult de atat, in perioada celor treizile de eveniment, cumparatorii auparte de discounturi si oferte spe-ciale, asa cum deja v-ati obisnuit lafiecare editie PROJECT EXPO.Nu vor lipsi nici surprizele specialdedicate vizitatorilor, cum ar fitombola cu premii pe loc sauspatiul de joaca pentru copii.
Profitati de ultima sansa de a achi-zitiona locuinta de vis prin ProgramulPrima Casa la Targul Imobiliar PROJECT EXPO, in perioada 15-17 iu-lie, la Palatul Copiilor.
Aici veti gasi locuinte de orice tip,de la apartamente in orice sector al Ca-pitalei, pana la vile in centrul Bucures-tiului sau in localitatile limitrofe. Nusunt uitate nici locuintele de vacanta,indiferent ca preferati litoralul sau zo-nele montane.
Poate cel mai important este faptulca in ofertele expozantilor gasiti cu si-guranta o proprietate adaptata bugetu-lui dumneavoastra. Vor reveni si garso-
nierele la 25.000 de euro, precum sivilele din nordul Capitalei pentru carevanzatorii cer cateva sute de mii de
euro. Dar doar la Targul ImobiliarPROJECT EXPO aveti ocazia sa leachizitionati beneficiind de discounturi
considerabile, indiferent de valoareaproprietatii. In plus, la Targul Imobi-liar PROJECT EXPO veti gasi doar pro-
iecte care au in spate dezvoltatori siagentii imobiliare al caror renume estenepatat.
Iar daca aveti nevoie de ajutor pen-tru a lua cea mai buna decizie sau pen-tru a gasi cea mai potrivita modalitatede finantare pentru dumneavoastra,brokeri si consultanti sau reprezentantiai mai multor institutii financiare vastau la dispozitie.
Si daca nici asa nu veti avea ras-puns la toate intrebarile, sunteti astep-tati la standul organizatorilor, unde cusiguranta vom gasi o solutie pentrudumneavoastra.
La editiile anterioare ale evenimen-tului, pentru prima oara la un targ imo-biliar, vizitatorii au avut ocazia sarazuiasca lozuri cu premii instant. S-acastigat o excursie la Paris, o alta laLondra, sejururi la Voronet, precum siinvitatii la mai multe concerte. In plus,componenta online a targului imobiliar- Project Expo fiind singurul targ imo-biliar care se desfasoara in paralel atatfizic, cat si pe internet - s-a tranformatintr-un adevarat portal de informare siachizitie. Au fost adaugate noi filtre decautare pentru a facilita informareapotentialilor cumparatori. Cei interesatiau putut cauta proprietatea dorita dupamai multe criterii precum: zona, tiplocuinta, buget.
Mii de vise implinite prin Prima Casa,la Targul Imobiliar PROJECT EXPO
Asa cum v-ati obisnuit, totiexpozantii de la Targul ImobiliarProject Expo vin cu oferte specialesi discounturi semnificative.
Premier Service a anuntat deja o se-rie de surprize. La capitolul apartamen-te in ansambluri rezidentiale noi, ve-dete sunt garsonierele la 26.000 euro,apartamentele cu 2 camere la 39.500euro si cele cu 3 camere, complet fini-sate la cheie si racordate la toate utili-tatile la un pret de 50.000 euro. Tot lastandul Premier vor fi prezentate vile inmini ansambluri cochete, construite in2010 si 2011, cu preturi incepand de la45.000-55.000 euro pana la 79.000 –89.000 euro, in comuna Berceni, la
doar 5 km de Capitala. Vilele aflate inzona rezidentiala a orasului Popesti-Leordeni, la granita cu Bucurestiul, aupreturi cuprinse intre 89.000 euro si94.000 euro. Iar pentru cei care dorescsa-si faca o locuinta dupa propriul gustsi proiect, vor fi scoase la vanzare loturide teren intravilan cu preturi care por-nesc de la 56 euro/metru patrat. Pentrudoritorii de apartamente in zona de suda Capitalei, Premier prezinta, in premi-era absoluta la un targ imobiliar, piataapartamentelor construite pana in anul1990, asa-zisele apartamente vechi,structurate pe zone, categorii, infra-structura si facilitate. Si, asa cum a pro-mis la targul anterior, la Project Expoiulie 2011 se va face lansarea oficiala a
urmatoarelor 4 tronsoane din comple-xul Lucky Residence.
Case eco la comandaNici nordul Capitalei nu se lasa mai
prejos. Avalon Residence este formatdintr-un ansamblu de 3 blocuri de locu-inte 100% ecologice si se afla in Pipera-Tunari, la numai 10 minute de com-plexul comercial Baneasa ShoppingCity.
Cele trei imobile, P+1, totalizeaza 38de apartamente cu doua si trei camere.
Fiecare apartament include in pre-tul de achizitie un loc de parcare pentruapartamentele de doua camere si cate 2locuri de parcare pentru apartamentelecu trei camere, iar bucataria are indotare aparatura electrocasnica nece-sara. Apartamentele de la parter be-neficiaza de un spatiu dedicat gradinii,iar cele de la etaj au terasa.
In interiorul ansamblului sunt con-struite drumuri de acces si alei pavate,iar proprietarii beneficiaza de toate uti-litatile necesare unei comunitati. An-samblul dispunde de piscina si gradinacomune, loc de joaca pentru copii sispatii pentru petrecerea timpului liber(loc de gratar), accesibile tuturor loca-tarilor. Casele Ozone au la baza o tehno-logie moderna, ecologica, care insu-meaza o serie de beneficii, atat pentruutilizatorul final, cat si pentru mediulinconjurator.
Tehnologia se bazeaza pe panouristructurale izolate. Durata de viata sti-intific demonstrata a constructiilorOzone Homes este de 60 de ani, com-parativ cu cea a constructiilor clasice,care este de 50 de ani. Panourile pre-fabricate Ozone Homes simplifica pro-
cesul de constructie, deoarece inlocu-iesc trei mari componente: sistemulstructural, armatura si izolatia. In plus,in proportie de 65%, materialele suntreciclabile.
Panourile Ozone Homes au o rezis-tenta termica mai mare decat in cazulsolutiilor convenabile de constructii.Ele asigura diminuarea substantiala acosturilor de intretinere, cu 25-40%mai putin decat constructiile traditio-nale. Pot fi folosite chiar si in spatii cuumiditate de peste 95% , au o rezistentala foc de peste 120 de minute si o greu-tate redusa, de aproximativ 1,2-1,5kg/mp. Mai mult de atat, pentru ceiinteresati, constructorul ofera solutiiintegrate de construire in baza acestuisistem.
Rata la casa, egala cu o chirieDeschisi la dorintele tuturor cum-
paratorilor sunt si dezvoltatorii comple-xului Red House din Prelungirea Ghen-cea. Solutia de locuire pe care o pre-supune acest proiect este perfect adap-
tata vremurilor pe care le parcurgem:preturi accesibile diverselor niveluri aleveniturilor, cu posibilitatea de achizitio-nare prin rate bancare, la niveluri luna-re comparabile unei chirii obisnuite;spatii optimizate, pentru ca fiecare locsa primeasca maximum de utilizare; fi-nisaje de calitate si posibilitatea alegeriiacestora in functie de preferintele indi-viduale; mijloace de transport in comun(linia de transport 122, ce leaga directRed House de statia de metrou Eroilor),pentru a facilita accesul direct al fieca-ruia dintre proprietari catre propria lo-cuinta.
Amenajarile sunt de cea mai bunacalitate, indiferent ca vorbim despre spa-tii interioare sau exterioare. De exemplu,curtea este pavata cu dale ELIS, micro-statia de epurare este GRAF, termoizola-tia exterioara este din polistiren expan-dat 8cm. Iar acesta este doar un exem-plu, pentru ca tot ce ofera Apulum 94este adaptat nevoilor clientilor si esteconstruit si amenajat la cele mai bunestandarde de calitate.
Case la comanda sau gata construite? Apartament vechi sau nou?
i m o b i l i a r e 3POINT
bu
sine
ss
Vara anului 2009. Se lansa PrimaCasa si se anuntau primii partenerisi sustinatori ai programului. TargulImobiliar PROJECT EXPO a avutatunci o editie speciala dedicataacestui program. Vara anului 2011.Se lanseaza Prima Casa 4. TargulImobiliar PROJECT EXPO ramanein continuare partener al proiectuluiguvernamental si anunta inca o edi-tie speciala.
Ce banca sa aleg?!Ce inseamna Prima Casa pentru
Targul Imobiliar PROJECT EXPO? Omodalitate de a-si sustine partenerii, indi-ferent daca vorbim despre expozanti sauvizitatori, astfel incat, fiecare dintre partic-ipantii la editia din 15-17 iulie vor avea lavanzare proprietati care se incadreaza inbugetul impus de Guvern. Mai mult deatat, vor fi prezenti si brokeri financiaricare pot sfatui cumparatorii cum sa-sipregateasca dosarul si catre ce banci sa seindrepte. Ofertele bancilor care s-au inscrisin Prima Casa 4 sunt destul de apropiate inceea ce priveste costurile. Diferenta cons-ta mai ales in serviciile oferite si in timpulnecesar acordarii creditului.
Statul impune mentinerea avansuluide minim 5%, precum si o dobanda deEURIBOR la 3 luni + marja fixa de maxim4%, pentru creditele in euro. Trei dintrecele cinci banci care acorda credite prinprogramul Prima Casa 4 respecta acestitermeni. Celelalte doua banci, respectivBCR si BRD au ales sa mearga putin submarja, cu 3.95%, respectiv 3.75%. BRDscade chiar la 3.65%, cu conditia ca pe-rioada creditului sa nu fie mai mare de 20de ani. Totusi diferenta in ceea ce privesterata nu este mai mare de cativa euro in fie-care luna. Spre deosebire de editiile ante-rioare ale programului Prima Casa, nu-marul bancilor partenere este mult maimic, din cauza faptului ca statul nu va maigaranta integral creditele acordate, iarbancile participante isi vor asuma in pro-portie de 50% riscul de nerambursare. Inschimb, vor putea solicita credite prin„Prima casa“ persoanele cu varsta peste
35 de ani sau care detin deja in proprietateo locuinta cu suprafata utila mai mica de50 de metri patrati.
Creditele alternativeCei care nu indeplinesc aceste condi-
tii pot cere detalii despre creditele alterna-tive la „Prima casa“ care au fost anuntatede catre Raiffeisen, CEC Bank, Bancpost,BCR si Millennium. Acestea sunt o solutieviabila mai ales pentru clientii care audepus dosarul pentru a lua imprumut incadrul programului guvernamental, insanu au mai prins plafonul de garantii. Maiexista cateva diferente in ceea ce privestecosturile. Varianta oferita de BCR vine lacosturi similare cu cele ale creditului „Pri-ma casa“, insa avansul cerut este 15%, fatade 5%. Portughezii de la Millennium oferaposibilitatea de a aduce un avans de nu-mai 10%, insa marja aplicata peste Euri-bor este de cel putin 5 puncte procentuale.CEC Bank vinde promotional credite ipo-tecare cu avans de 10% si dobanda calcu-lata in functie de Euribor la sase luni pluso marja de patru puncte. Banca percepe siun comision lunar de administrare, de0,04% din sold. Raiffeisen cere un avansde 15%, iar marja aplicata peste Euriboreste de 4,7 puncte procentuale. Bancheriise asteapta ca Romania sa intre pe creste-re economica, ceea ce inseamna ca estemomentul potrivit pentru achizitii imobi-liare, in conditiile in care, cand economiacreste, cresc si preturile activelor. Asa ca,spun bancherii, cei care vor sa-si cumpereo casa ar trebui sa o faca acum.
Costurile creditariiTaxele si costurile totale pe care le
suporta un client daca aplica la unul din-tre aceste credite sunt urmatoarele:
� Comision la acordarea creditului- 0 (exceptie Raiffeisen, care practica400 euro)
� La intocmirea dosarelor la credi-tele ipotecare in lei (inclusiv ANL) se pla-teste un comision de aproximativ 1%,minim 800 lei, iar la cele acordate pebaza veniturilor din strainatate, un comi-sion de 2%, minim 800 lei. In cazul cre-
ditelor in valuta, comisionul este de1,8%, minim 200 euro/250 dolari, iar lacele calculate pe baza veniturilor dinstrainatate este ceva mai mare, de 2,8%,minim 200 euro/250 dolari.
� Evaluarea imobilului: aproximativ100 euro
� Asigurarea imobilului, platibilaanual: intre 0.1% si 0.3% din valoareaevaluata a imobilului, in functie de asi-guratorul ales
� Taxe notariale: conform unui tabelstandard, reducere de 30% in cazulPrima Casa 4
� Taxe de inscriere in arhiva electro-nica: 70- 100 lei
� Pentru gestionarea creditului, vetiplati un comision de minimum 0,1% lacreditele in lei si de 0,15% la cele in valuta
�Neutilizarea creditului are un comi-sion de 1,5%.
� Analiza dosarului de credit invederea reesalonarii creditului, la soli-citarea clientului presupune un comisionde 1%, minim 87,50 lei pentru credite inlei, iar la credite in valuta este de 1%,minim 25 dolari/euro.
� La Prima Casa se mai platesc:depozit de trei rate de dobanda si comi-sionul catre FNGCIMM, de 0,49%, lajumatate din soldul creditului.
BCRBanca Comerciala Romana a fost prima banca din sistem care a anuntat ca a
inceput creditarea prin programul Prima Casa. Dobanda este variabila si este
formata din Euribor la 3 luni plus o marja de 3,75% pentru clientii cu istoric in
relatia cu BCR. Pentru clientii care nu au mai lucrat cu banca marja este de
3,95%. Astfel, pentru un credit de 40.000 de euro, pe o perioada de 30 de ani,
rata lunara este de 219,22 Euro.
Alpha BankPentru creditele contractate prin programul Prima Casa 4, Alpha Bank are o
dobanda variabila, formata din Euribor la 3 luni plus o marja de 4%. Asta
inseamna ca pentru un credit de 42.500 euro, contractat pe o perioada de 30
de ani, rata lunara in prezent este de
233,88 euro.
CEC BankCEC Bank a primit, de asemenea, avizul
BNR pentru lansarea celei de a patra
etape a programului Prima Casa. Cei
care vor contracta un credit in lei vor
avea o dobanda variabila, formata din
Robor la 3 luni plus o marja de 1,9
punce procentuale. In cazul creditelor in
euro dobanda este format din Euribor la
3 luni plus o marja de 4%.
BRDCa si la celelalte banci participante la
programul Prima Casa, la BRD avansul
este de 5%. Pentru a putea contracta un
credit la BRD prin acest program este
nevoie de un venit minim de 400 euro,
echivalent lei/luna. Comision de
gestiune anuala datorat Fondului
National de Garantare este de 0,49%, calculat la valoarea garantiei (respectiv
50% din soldul creditului). Marja de profit a bancii difera in functie de perioada
de creditare.
• 10 - 20 ani (inclusiv): Euribor 3M + 3,65%
• 20 - 30 ani: Euribor 3M + 3,75%
Millennium Bank Banca a estimat un plafon de creditare de 30 de milioane de euro pentru anul
2009, iar in urma subscrierii, plafonul confirmat de catre Fondul National de
Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) este de 20,5 milioane de
euro. Singurul cost perceput de banca este reprezentat de rata dobanzii -
Euribor la 3 luni plus 4%. In prezent, rata de dobanda este de 5,11%. La acest
cost se adauga comisionul FNGCIMM pentru garantia emisa, in valoare de
0,37% pe an, aplicat la soldul creditului. Millennium Bank nu percepe
comision de analiza si de acordare, iar costul evaluarii este suportat de banca.
Andrew Prelea, CEO Ozone Homes„Oportunitatile pentru nordul Bucurestiului sunt foarte promitatoare,
in contextul in care piata imobiliara incepe sa se miste, fata de
perioada de inghet pe care am vazut-o in 2010 si trimestrul I al anu-
lui 2011. Orice casa/ansamblu rezidential care se inscrie in cerintele
impuse pe Prima Casa, va avea potential de vanzare acum, ca acest
program a demarat.
Noi, la Ozone Homes, am conceput dezvoltarea proiectului Avalon
Residence focalizat pe cumparatorii prin programul Prima Casa 4.
In ultimele saptamani am reusit sa facem rezervari in vederea van-
zarii a peste 50% din locuintele disponibile in primul bloc, iar poten-
tialii cumparatori continua sa vina la vizionari, zilnic.
Este evident ca dezvoltatorii trebuie sa dovedeasca, inca o data, ca
locuintele sunt finalizate sau trebuie sa ofere cumparatorilor confortul
de a sti ca proprietatile lor viitoare vor fi livrate la timp, pentru a
semna un contract de rezervare.
De asemenea, am observat ca trebuie sa fim flexibili in ceea ce
priveste dorintele clientilor legate de modificari, finisaje etc.
In ciuda faptului ca Europa se confrunta cu probleme economice
(a se vedea criza din Grecia), avem totusi semne ca in Romania
programul Prima Casa va fi bine intampinat.”
Giulio Angheloiu, manager Premier Service„Programul Prima Casa 4 poate fi o gura de oxigen, nu numai
pentru zona de Sud a Capitalei si a judetului Ilfov, ci pentru tot ce
inseamna piata imobiliara si domenii conexe. Nici nu ne putem
imagina unde pot ajunge banii pe care banca creditoare ii vireaza
in conturile unui vanzator prin acest program guvernamental …
Ar fi interesant de urmarit un asemenea parcurs !
Inca de la primele semne ca Programul Prima Casa 4 va fi reiterat,
cumparatorii au iesit din „hibernare“, agentii imobiliari au inceput sa
alerge , BCR-ul a inceput sa-si faca publicitate pentru acest program
la TV ( lucru nemaiintalnit pana acum ), celelalte banci comerciale
si-au urgentat procedurile. In general, toata piata a simtit o
revigorare. Atentie! Nu o schimbare la fata, momentan doar o
imbujorare…
Speram ca in urmatoarele doua luni efectul verii si al concediilor
(firesc in alti ani) sa fie anulat de aceasta briza de optimism, care, cu
sprijinul bancilor si al autoritatilor, sa se concretizeze in cat mai multe
tranzactii, in cat mai multe noi ansambluri rezidentiale vandute si in
cat mai multe noi santiere pe zona de sud (dar si in toate celelalte
zone).
Totusi, programul Prima Casa 4 isi va produce efectele concret
numai dupa ce TOATE celelalte banci comerciale ce au aderat la
program vor incepe sa opereze si sa acorde credite.”
Ce inseamna pentru partenerii Project Expo programul Prima Casa 4?
d e z v a l u i r i4 POINT
bu
sine
ss
PO
INT
business
„Ceausescu a urmaritindeaproape totul!“
sublinaza dr. Traian Popp, coordonatorul echipei carea proiectat structura de rezistenta a Casei Poporului
Cum ati ajuns sa lucrati la proiectul Casei
Poporului?
Eu lucram pe vremea aceea la gospodaria de partid,respectiv la Institutul de Proiectare „Carpati“, iar dorintalui Nicolae Ceausescu a fost ca lucrarea sa apartinaGospodariei. Eu am intrat, daca vreti, pe aceasta filiera.
Va mai amintiti despre etapele parcurse pana la
proiectul final?
Au fost foarte multe discutii privind forma, volumul, oserie intreaga de lucruri - in special legate de partea func-tionala - si au fost nu stiu cate prezentari de variante pen-tru Casa Poporului. Dupa ce aceste discutii preliminare s-au terminat, constructia a capatat un caracter mai national,in sensul ca au fost consultati foarte multi specialisti, de laarhitecti, pana la instalatori.
Care au fost temele de discutie
cu dumneavoastra?
In general, eu eram consultat pe partea de structura, nupe partea de arhitectura. Am participat la o mie de discutiipe aceasta tema. De fapt, sambata si duminica, intotdeau-na, erau sedinte. La inceput au fost ceva mai rare, dar ulte-rior au fost foarte dese. Intr-un timp, aproape ca deveniseun chin. M-am imbolnavit de nervi. Am facut agorafobie!Nu suportam multi oameni in jurul meu, simteam ca lesin,dar n-am lesinat niciodata. Pe vremea aceea, cand erauacele sedinte foarte lungi si cu multi oameni, asta era oboala foarte grava! Discutiile cu mine erau ceva de genul:„Domnule, sa fie mai ieftina si sa se poata realiza mairapid“! Ideea de baza era sa nu risipim banii partidului.Asta a fost partea politica... Dar Ceausescu dorea, in primulrand, sa fie o cladire solida. Casa Poporului este proiectatasa reziste, pe scara Mercali, la un cutremur de gradul 9.Structura este din beton armat, cu armatura rigida, ce are ocapacitate mare de ductilitate. Ideea de ductilitate, care estefoarte importanta in caz de cutremur, nu a existat panaatunci. Exista disipatori de energie cu frictiune, metal pemetal, pentru disiparea energiei unui eventual cutremur.S-au folosit si 44 de tampoane de locomotiva „Pacific“, de60 de tone, intre corpul inalt si corpul jos. Dorinta a fost caaceste doua corpuri de cladire sa fie foarte aproape, adica safie rostul mic intre ele. In conditiile in care puneti o casainalta langa una joasa, acestea se ciocnesc, la vibratii.Intrarea propriu-zisa in Casa Poporului este mai joasa, arenumai 37 de metri, in vreme ce constructia inalta are 85 m.Cand vibreaza, acestea se pot ciocni intre ele. Cele 44 detampoane reusesc sa sincronizeze frecventa de vibratie acelor doua cladiri, care este diferita. Au fost unele solutiiingenioase de structura, neutilizate pana atunci la con-structiile din Romania!
De ce s-a numit
„Casa Poporului“?
Nu stiu, dar presupun ca motivul ar putea fi si faptul caeste o creatie a poporului roman, realizata prin eforturideosebite si poate ca s-a dorit sa ramana in istorie ideea caspecialistii si muncitorii romani, folosind preponderentmateriale romanesti, au reusit sa ridice a doua cladire dinlume, ca marime, dupa Pentagon!
Ce influenta a avut Nicolae Ceausescu
in conceptia finala a proiectului?
Ca orice proprietar, daca vreti, el a avut unele puncte devedere legate – cum sa va spun - de cultura in domeniulconstructiilor si de interesul pe care dorea sa-l reprezinteaceasta cladire. Deci, este cumva inclusa aici si personali-tatea lui. Iar un rol important l-a avut Anca Petrescu, arhi-tecta Casei Poporului, care a avut multe discutii in aceastaprivinta, adica a incercat sa gaseasca variante cu privire lavolum si orientare. Sunt o multime de lucruri de care s-atinut cont - pozitionarea birourilor, cum cade lumina, cumintra cineva in cabinet... Totul a fost legat de dorinta luiNicolae Ceausescu de a fi o constructie foarte somptuoasa.Iar el a urmarit indeaproape totul. Cand era in concediu, lamare, el venea in fiecare sambata cu elicopterul pentru avedea cum se construieste. Intr-un an, cred c-a facut peste50 de vizite pe santier. Au fost si foarte multe schimbari siadaptari pe parcurs. Ceausescu se uita pe macheta, insaeste foarte greu pentru un om neobisnuit cu dimensiunilemachetei sa realizeze care este realitatea. Transpunerea de
la macheta la realitate este totusi un exercitiu mintal pecare nu-l are toata lumea. Ca fapt divers va spun, mie - deexemplu - mi-a placut o macheta si m-am apucat sa masorinaltimea pana la clanta si am constatat ca era de 2,4 m.Usa arata bine, ca proportii, dar nu-ti dadeai seama ca tre-buie sa fii baschetbalist ca sa poti intra.
Au fost si discutii tensionate
cu privire la raportul volum-rezistenta ?
Au fost! In principiu, poti proiecta structura de rezis-tenta pentru orice. Sau aproape pentru orice. De pilda,japonezii vor sa construiasca o piramida cu inaltimea de 1km! Cum sa va zic?! Am stabilit unde trebuie pusi stalpi derezistenta si asa mai departe. Ei, si aici bineinteles ca au fostdiscutii despre pozitionarea acestora, ca sunt in nu stiu ce
loc, ca se vad nu stiu cum etc., lucruri de aranjare de plan.Discutiile porneau de la faptul ca se dorea o rezistentamare, dar pe o structura cat mai subtire, iar aceste cerintesunt contradictorii.
Au existat situatii in care ati schimbat solutiile pe
santier, din mers?
Pe santier mai putin, pentru ca eu am facut modificariin timpul discutiilor initiale. Dar, oricum, proiectul s-amodificat mereu, din mers. Adica, se cerea asa: „hai safacem altfel aici, sa modificam acolo“ si totul se transforma.N-a fost ca in cazul constructiilor in care primesti un pro-iect ce este batut in cuie si te apuci de lucru, sa-l faci. Nu!Aici, a fost facut proiectul general, daca vreti, sub aspectulelementelor tehnice, dar apoi fiecare element a fost redis-cutat permanent. De pilda, in Sala Cuza era prevazut inproiect sa punem grinzi cu zabrele, dar Ceausescu a fostderanjat de inaltimea care a rezultat, asa ca am modificat cuprofile ”I”, ca sa se obtina inaltimea dorita...
Ati avut vreo disputa directa
cu Nicolae Ceausescu ?
Cu el chestiunea a fost mai simpla, dar cu Elena Ceau-sescu a fost mai complicat! De altfel, chiar el m-a salvat dedoua ori, dupa vreo 20 de minute de „plesneala” din parteaei. I-a zis: „Lasa-l, ca acum este gata, nu mai schimbam“! Eaavea impresia ca sunt un sabotor. De exemplu, la unul din-tre tronsoane, care este mai in spate, unde sala are 30 demetri si sunt 6 metri pe fiecare lateral, au rezultat in inte-rior, din calcule, niste stalpi mari. Concluzia dansei a fost:„Uite, vezi ca nu te pricepi? Ca si eu am facut curs de rezis-tenta si stiu! Trebuia sa contezi pe stalpii de margine”. Marog, nu intram in detalii tehnice, dar - in acest caz – trebuiesa ai o structura solida in interior, pentru ca stalpii de pemargine nici macar nu sunt comprimati, ci intinsi. ElenaCeausescu a insistat ca am gresit conceptual. Cum sa-iexplic? Dar am avut noroc ca, atunci cand mi-a spus asta,deja era facuta structura, asa ca nu am mai modificat nimic!Eu nu-mi pot permite sa risc niste vieti omenesti, ca sa faco aiureala. N-am cum sa fac asa ceva! Sunt conditii obliga-torii, sunt legi ale fizicii aici. Sigur ca pot fi opinii diferite,pentru acelasi proiect. O structura de rezistenta inseamnainclusiv elemente de fantezie, nu numai de stiinta. De fapt,se poate spune ca realizarea unei structuri de rezistenta inconstructii inseamna atat stiinta, cat si arta! Din pacate, lanoi in tara – din punctul de vedere al legislatiei in domeniu- nu exista notiunea de „lucrare de arta“, in materie destructura, asa cum este in Germania, de exemplu. Acolo,daca faci o structura destept conceputa, este declarata„structura de arta“! In Romania, in domeniul nostru, solu-tiile ingenioase nu sunt considerate lucrari deosebite…
Interviu realizat de Daniel Negut
e d i t o r i a l 5POINT
bu
sine
ss
PO
INT
business
Criza alimentara ne bate la porti.Cand incepem contraofensiva?
m facut de curand unanunt de bun simt, sianume ca Romaniase confrunta cu ocrestere alarmanta a
preturilor la alimente. Vad ca econo-mia a dorit sa ma confirme imediat,pentru ca se anunta cresterea pre-turilor la alimente cu 10%, din cauzascumpirii gazelor. In urma semnaluluide alarma pe care l-am tras, am fostporeclit de catre presa “Dr. Doom alRomaniei”. Nu am avut aceasta in-tentie, ci doar sa atrag atentia ca, dacanu luam niste masuri contraofensive,o sa ne uitam la hrana din magazine cala produsele de lux. Scumpirea conti-nua a alimentelor in 2010, mai alesdupa cresterea TVA de la 19% la 24%,a generat sporirea decalajului dintrenivelul salariului minim si necesarulpentru asigurarea hranei zilnice apopulatiei. Cum 70% din hrana noas-tra vine din import, importam si crizacresterii preturilor la alimente, in con-ditiile in care romanii au din ce in cemai putini bani, care, in plus, au si oputere de cumparare in scadere. Asaarata, pe scurt, istoria acestei dramecare se configureaza peste Romania.
Alte state iau deja masuri pentru apreintampina criza mondiala a ali-mentelor. In SUA, peste 44 de mi-lioane de cetateni au primit tichete demasa, ca masura compensatorie pen-tru pierderea joburilor sau diminua-rea veniturilor. In Romania exista dejaun sistem al tichetelor de masa care nuse bazeaza pe bugetul de stat, ci sunttichetele de masa oferite angajatilordin mediul privat, un sistem insufi-cient dezvoltat fata de nevoia reala.Sistemul tichetelor de masa func-tioneaza la nivel mondial de peste 6decenii si in peste 40 de tari de petoate continentele, cum ar fi Austria,Finlanda, Belgia, Germania, Franta,Anglia, Elvetia, Ungaria, Cehia, Sue-dia, Slovacia, Spania etc. In Romania,tichetele de masa ca bonus la salariusunt minimalizate ca importanta eco-nomica, in ciuda aportului acestui sis-tem in colectarea veniturilor la buge-tul de stat si la cel local, precum si cele-lalte implicatii pozitive: nivel desanatate, locuri de munca create,eliminarea economiei subterane. Plusca un salariat care dispune de resurse-le necesare asigurarii nevoii de hranacheltuieste mai putin pentru sanatate,iar sistemul de sanatate si asa se aflaaproape de colaps.
Valoarea actuala a tichetului, de 9lei un tichet/persoana/zi - este insufi-cienta, motiv pentru care cred ca ocrestere a acestuia la suma de 12 lei petichet ar fi necesara pentru a acoperimacar rata inflatiei si cresterea TVA.Printre avantaje utilizarii tichetelor demasa trebuie amintit faptul ca ele con-
tribuie la o mai buna colectare aimpozitelor. Ele nu pot fi contrafacute,obliga magazinele alimentare sa-siinregistreze contabil toate tranzactiile,deoarece tichetele nu pot fi folosite ineconomia subterana. Acelasi lucru evalabil si la acordarea salariilor, pen-tru ca, spre deosebire de platile lanegru, tichetele de masa constituie oforma fiscalizata de remuneratie.Volumul valoric al tichetelor de masareprezinta un procent de 10 la sutapentru industria alimentara si de 3,5%pentru sectorul de comert cu amanun-tul. Prin sistemul tichetelor de masa,in 2010 au fost realizati 783 milioaneeuro consum aditional anual, care
genereaza crestere economica indomeniul productiei agricole si co-mertului cu produse alimentare si aufost sustinute peste 27.000 de locuride munca in sectorul alimentar (pro-ductie si comercializare).
In cifre, tichetele de masa voraduce in 2011 un venit anual estimativde 257 milioane euro la bugetul destat, reprezentand TVA colectat de lacomercianti, impozit pe profit si con-tributii sociale platite pentru locurilede munca sustinute de sistem, la carese adauga 150 miloane euro anualcatre bugetul de stat provenite dinimpozitul pe venit de 16% platit debeneficiari, aferent sumelor primite
sub forma de tichete de masa.Tichetele de masa au reprezentat unfactor de crestere a puterii de cum-parare a salariatilor de circa 1,528 mi-liarde euro in anul 2007, de 1,460 mi-liarde euro in 2008 si de 1,169 mi-liarde euro in anul 2009.
O alta masura pe care am pro-pus-o pentru diminuarea efectelorcrizei alimentare este reducerea TVA-ului la 5% la productia agricola si, apoi,pe tot lantul distribuirii acestora, cuverificarea scaderii concomitente sicorespunzatoare a preturilor la raft. Infelul acesta, romanii isi vor permite sacumpere mai multe alimente, iar efec-tul scumpirilor va fi diminuat. POINT
A
Dan Matei Agathon
I have recently made a com-mon sense statement, namelythat Romania is facing an alarm-ing increase in food prices. I seethat the economy wants to con-firm what I’ve just said becauserises in prices for food by 10% arealready in prospect due to higherprices of gas. As a result of thealarming news I was nicknamed
by the press “Romania’s Dr. Doom”. I didn’t intend to dothat, just to point out that, unless we take some counter-measures we will eventually view the food in the stores asluxury products. The food price rise continued in 2010,especially after the VAT increased from 19% to 24%, andit generated a higher gap between the minimum wageand to necessary amount of money for the daily foodneeds of the population. Since 70% of our food is import-ed, we have also imported the crisis of the rising foodprices, whereas the Romanians have less and less money,and implicitly a lower purchasing power. Briefly, this isthe story of the drama that is looming over Romania.
Other states are already taking steps to prevent theglobal food crisis. In the U.S. more than 44 million peo-ple have received food vouchers, as a compensation fortheir job loss or income cut. Romania has already a sys-tem of vouchers that is not dependent on the state budg-et; they are offered to the employees in the private sector,which however is an underdeveloped system for the realneeds. The vouchers have been used worldwide, for oversix decades in more than 40 countries on all continents,such as: Austria, Finland, Belgium, Germany, France,England, Switzerland, Hungary, Czech Republic,Sweden, Slovakia, Spain, etc. In Romania, the foodvouchers as a bonus to the salary are not economicallysignificant, despite the contribution of this system to therevenue of the state and local budget, or other positive
implications: the healthcare level, new jobs, or the eradi-cation of the underground economy. Moreover, theemployee who has the necessary resources to ensure thefood needs will spend less on health especially that thehealth system is on the verge of collapse.
The current value of the ticket, 9 lei / person / day -is insufficient, therefore I believe that its increase to theamount of 12 lei per ticket would be necessary to coverthe inflation rate and VAT increase. Among the advan-tages of vouchers use we might mention that they lead toa better tax collection. They can not be counterfeited, andcompel the grocery stores to record all transactions, astickets can not be used in the underground economy. Thesame applies to salaries, because, unlike illegal paymentsfood vouchers are a form of taxed finance. The value ofthe vouchers is a rate of 10 % for food and 3.5% for theretail sector. Due to the food vouchers system, EUR 783million had been made in 2010 as annual additional con-sumption, which generated growth in the agriculturalproduction and trade food, as well as 27,000 new jobsin the food sector (production and marketing).
In figures, the food vouchers will result in 257 mil-lion Euros annual estimated income in 2011 to the statebudget, accounting for VAT collected from traders, taxand social contributions paid for the jobs financed by thesystem, plus 150 millions Euros annually to the statebudget resulting from 16% income tax paid by benefici-aries as food vouchers. Meal tickets generated a purchas-ing power increase of the employees to about 1.528 bil-lion Euros in 2007, to 1.460 billion Euros in 2008 and1.169 billion Euros in 2009.
Another possible step that we may take to diminishthe impact of the food crisis is a VAT reduction by 5% inagricultural production and consequently in the distribu-tion chain, in parallel with reduction of retail prices.This way, Romanians will afford to buy more food andconsequently the effects of the rises will be diminished.
Cosmina Stroescu
The food crisis is lurking. When do we start to strike back?
a r t i c o l d e f o n d6 POINT
bu
sine
ss
PO
INT
business
Sindromul strazilor bolnavetrada esteun terito-riu citadincare ne cu-prinde pe
toti, in mod egal. Ni se da-ruieste, cu altruism, in modegal. Numai pe strada, sun-tem cu adevarat egali intrenoi, pentru ca strada este
deopotriva a nimanui si a tuturor. Egalitatea noastrain fata lui Dumnezeu, ca si in fata Justitiei, este maidegraba speranta. Nazuire. Aspiratie. Rareori se im-
plineste. Astfel incat, singura certitudine ramane stra-da. Abia in imperiul nesfarsit al strazilor, ne regasimmasura egala cu noi insine. Abia pe campurile miste-rioase ale strazilor, spiritul egalitatii capata aripipiledesavarsirii. Strada ne strange, pe toti, la pieptul eigeneros, in mod egal. Suverani si cersetori. Fete bise-ricesti si asasini. Ministri si popor de rand. Urati si fru-mosi. Saraci si bogati. Pacatosi si neprihaniti. Stradane absoarbe in universul ei, fara prioritati. Fara privi-legii si favoritisme. Strada nu are preferinte. Strada nustie sa minta. Strada nu triseaza niciodata. Cu o singu-ra conditie: sa nu fie atinsa de aripa malefica a violen-tei. Violenta, ca mizerie. Violenta, ca nepasare.
Violenta, ca prostie. Violenta, ca sfidare a bunuluisimt. Violenta, ca sindrom al strazilor bolnave.
Intr-o padure de strazi bolnave, nu vei fi nicioda-ta egal cu semenii tai. Dincolo de usa casei tale, dacastrazile sunt bolnave, te asteapta haosul, inegalitatea,partinirea, otrava invidiei. Uratenia lumii. Privestezidurile si ferestrele cetatii tale, peste care sunt rastig-nite hectare intregi de reclame stridente, hidoase sicalpe. Sunt zugravite sloganuri agresive si agramate.Priveste mai atent, in jurul tau: trotuare imunde, ade-varate latrine pentru catei simandicosi, tinuti in lesade catre stapani nesimtiti; pietoni galagiosi, turbulen-ti si murdari; tarabele din tabla ruginita, asezate pe la
raspantii, ca niste libarci care ne violeaza privirea; car-duri apocaliptice de masini care degaja un fum gros sisufocant, insotit de corul claxoanelor turbate; auzivaierul cersetorilor? Dar tipetele guturale ale spalato-rilor de parbriz? Ai ratat cumva injuratura unui huli-gan? Nu-i nimic, peste exact un minut, vei auzi altelesi mai noroioase. Admira sindromul strazilor bolnave:fatadele cladirilor atinse de lepra; ferestrele harbuiteale vitrinelor de mahala; drumurile desfundate de laperiferia cetatii; carciumi sordide, infipte in coastacartierelor paupere; zabrelele ca de puscarie, de laparterul blocurilor; cautatori anonimi, printregunoaiele patriei; mataraia de fire electrice care atar-na, printre pomi, ca niste viscere oribile...
Sindromul strazilor bolnave este devastator.Lasa, in urma lui, un pustiu de ganduri negre. Aerulzilelor noastre devine trist. Aerul noptilor, si mai trist.Egalitatea dintre noi a disparut de mult, ca o himera.In fata mizeriei, nu mai suntem egali. Nepasarea oa-menilor imparte egalitatea in felii subtiri, tot mai sub-tiri, date pe sub mana peschesului. Strazile bolnave,din cetatea noastra, ne adulmeca precum o haita delupi. Muscatura lor e adanca si despica lumea, cumspunea Poetul in timpuri la fel de triste: „In smintiti siin misei”... In fata demolarii unui monument, a uneicase memoriale, a unui palat istoric, egalitatea noas-tra se face tandari: unii plang de neputinta, altii inju-ra cu obida, iar cativa smecheri surad victoriosi pe submustata coruptiei. In fata unui bulevard hartanit deexcavatoare, dupa ce, cu doar trei zile in urma, abia fu-sese asfaltat, praful s-a ales de spiritul egalitatii noas-tre: unii platesc ca prostii, altii incaseaza sub nasulprostilor. Te chem alaturi de mine – frate al meu,Cititorule – sa incercam sa ne vindecam strazile bol-nave. Sa fim cinstiti cu noi insine si cu strazile noastre.Sa nu le lasam sa mai fie pangarite, murdarite, sa nule mai asediem cu gesturi urate. Nici cu ura. Ci cuiubire. Pentru ca, daca iubire nu e... stie toata lumeafinalul acestui dicton. Restul e tacere. Stii ce trista etacerea gandurilor? POINT
S
Olimpian Ungherea
o p i n i i 7POINT
bu
sine
ss
in ce in cemai des seaude in lu-mea busi-ness-ului
de Creativitate si Inovare, deAdaptabilitate si Rezilienta,de co-evolutie a firmeiintr-un mediu economic„turbulent”. Sunt cuvinte
spuse cu hotararea celui de la catedra, fapt resimtit demulti oameni de afaceri ca pe o problematica teoreti-ca, abstracta, desprinsa din tratatele academice. Inplus, contextul in care aceste cuvinte pot deveni valoriin piata, este mult mai putin precizat, fapt ce intarestesentimentul de „filozofie” si alunga sansa de a profitade oportunitatile aduse de insasi marea criza pe careo traversam. Ne dorim o lume „vie”, fascinanta, darimpunem prin fiecare norma, procedura, regulacaracteristicile unei lumi nevii, anorganice, dominatede mecanica si „controlata” prin teoria sistemelor. Sedoreste predictibilitate, stabilitate desi esenta cuvin-telor mai sus amintite sugereaza neasteptatul, noul,atitudinea proactiva, riscul. Intre nazuinta si actiunese naste astfel o prapastie generatoare de conflict, defrustrari, de inutilitate, de incapacitate de depasire atensiunilor ce par sa se nasca continuu. De cate ori necuprinde inDOIala putem spune ca ne apropiem deun moment de critic, o bifurcatie, un prilej de intalnirecu NOUL. Cand operam cu certitudini, suntem scu-fundati undeva in volumul de cunostiinte vechi, traitesi stabilizate, ce alcatuiesc EU-l nostru, parerea noas-tra despre Realitate. Am putea sa ne imaginam pro-priul Eu ca fiind „un punct de vedere” format prin
asamblarea intr-un mod personal a informatiei venitedin mediul inconjurator, de-lungul existentei noastre.Altfel spus, ceea ce vedem nu este ceea ce ESTE, cimodul in care CREIERUL nostru (hardul) a fostinvatat sa vada inca din primii ani de copilarie, con-struind o anume MINTE (softul), intr-o manieraUNICA, dar legata de o epoca istorica, de o valorizarepragmatica sau culturala. Este astazi evident cavedem doar ce am fost antrenati sa vedem, iar cadovada, evident doar metaforica, putem analiza pozaalaturata. Intreband ce este aceasta... toata lumeamatura va zambi condescendent si cu semnificatie...in timp ce un copil de cativa ani va surprinde cubucurie doar… dansul celor 9 delfini… El nu are incain memorie ceea ce maturul are! El se „indoieste” defiecare data si intreaba… da’ de ce… Intreaba panacand bucla de raspunsuri partiale se inchide, dandsenzatia de… am inteles, de… Adevar (?!). Cand cevatulbura aceasta lume construita, cand apare ceva cecontrazice istoria traita, EU-l devine neputincios in amai procesa…se decupleaza, iar omul traiestestupoarea, golul... Pentru acel moment, istoria noas-tra, trecutul ce a structurat ceea ce in esenta suntem,nu mai are nicio valoare, nu poate da niciun raspunscoerent si... tace! In acel moment insa, am putea sa nedam seama ca, practic, orice interpretare, oricereflectare mentala, orice gand este rezultatul unuistimul complex din PREZENT decodificat, trunchiatsi intrepretat de TRECUTUL nostru! Am incercat saaduc in discutie acest proces de formare a Mintii, pro-ces de invatare ce porneste din primele zile de viata,pentru simplul fapt ca acesta este insusi procesul carelimiteaza gandirea, creeaza predispozitia catreREactivitate a omului, goana lui dupa a imita retete de
succes …ale altora. Daca omul traieste inconjurat doarde artefacte, de obiecte construite de mana sa, ce aufunctii bine definite (UTILITATE) si forme stabile cenu evolueaza, ci cel mult se uzeaza, atunci acestea vorimprima Mintii acelui om o structura aparte. El va ficapabil cu predilectie sa utilizeze ceea ce vede, va fitentat sa „demonteze jucaria“ sa vada ce este inauntrusi „cum functioneaza“, reducand treptat cele vazute lao paradigma dominata de inginerie, de functional siutilitar, de eficienta... Va intelege ideea de SISTEM siCONSTRUCT si va accepta din ce in ce mai usor fap-tul ca exista doar ceea ce se vede, se pipaie, sedepoziteaza, se consuma, se vinde si se cumpara...
Robotizarea si desensibilizarea societatii la fru-musetea si armonia naturii este o consecinta directa aunei bucle ce se autodefinieste si se auto-stabilizeaza:producem ce vedem, vedem ce intelegem, intelegemce producem. Cei ce au sansa sa traiasca in mijloculNaturii, poate cu pretul renuntarii la comoditate si si-guranta. cei care sunt inconjurati de Viul manifestat inasa de multe forme, vor fi expusi la un cu totul altfel destimuli, iar mintea lor se va forma cu totul altfel. Viulevolueaza, are dependete si interdependente ce cugreu se pot studia separat. Viul implica o serie de rit-muri, asemanandu-se cu o simfonie! Formele naturalesunt cu totul altfel alcatuite. Este suficient sa imaginamdiferenta dintre o POMPA si o INIMA pentru a sur-prinde imensa diferenta morfologica. Mai mult, Ini-ma, cat timp este sanatoasa, CANTA, nu BATE, asacum au descoperit oamenii de stiinta atunci cand austudiat microaritmiile inimii prin teoria haosului. Mo-notonia „ucide“, dupa cum ne spune exemplul... „pica-turii chinezesti”. In contact cu acest mediu, Mintea esteprovocata continuu si EVOLUEAZA. Evolutia ei gene-reaza evident si artefacte, dar acele artefacte au din ce ince mai multa „naturalete“ incorporata! In acest proces,Omul se rafineaza, se auto-dezvolta, devenind capabilsa Actioneze, sa Creeze, sa co-evolueze odata cu Naturasi Cunosterea si astfel sa faca diferenta majora dintre unSISTEM si un ORGANISM VIU. POINT
D
PO
INT
Un sistem se construieste, un organism se naste!
Florin Munteanu
Tot
ce vrei
sa stii
despre
vin
Se scumpesc alimentele
in Romania?
Politica preturilor este problema fiecarei so-cietati. Situatia economica in care ne aflam, evazi-unea fiscala uriasa, munca la negru si instabilitateapoliticii fiscale, conduc intr-adevar la crestereaperiodica a preturilor. In situatia actuala, pentru catrebuie sa ne referim la ea, cresterea constanta apreturilor la utilitati, materiei prime etc., constitu-ie cauze de reasezare permanenta a preturilor.Vanzarile au scazut fata de anul 2009 cu aproxi-mativ 25%, puterea de cumparare este in perma-nenta scadere. Cresterea pretului la gaze va influ-enta pretul alimentelor, in sensul cresterii cu 4-8%. In aceasta categorie intra mai putin uleiul, za-harul, carnea si produsele din carne, lactatele sipanificatia. Producatorii vor tine preturile pe loccat isi mai pot permite. Profitul multora aproapeca nu exista, deci vor actiona in consecinta. Nu aude ales - ori cresc pretul si piata va decide, ori in-chid afacerea! Cred, totusi, ca prima reasezare apreturilor va fi incepand cu septembrie.
Din cauza preturilor mari, romanii de rand
mananca din ce in ce mai prost,
cumparand alimente de slaba calitate,
mai ieftine. Poate fi oprit acest
fenomen?
Fenomenul nu poate fi oprit. Asa cum am maispus, veniturile unei familii au scazut, deci fiecarese indreapta spre oferte sau preturi mici. Pretulmic, de cele mai multe ori, inseamna calitate maiproasta, deci hrana mult mai putin sanatoasa.
Cum ar putea fi tinute in frau preturile
alimentelor, cata vreme UE nu accepta
interventia statului in acest mecanism
al pietei? Ce parghii mai are statul?
Piata este libera, dar statul poate sa intervina.Pot fi gasite parghii directe sau indirecte. Dinpunctul meu de vedere, sunt multe solutii. Impor-tant este sa se doreasca acest lucru, iar actuala pu-tere numai asta nu vrea!... Spre exemplu, daca pre-tul la raft este mare, statul poate actiona in directiastabilirii unui impozit progresiv. Cu cat adaosuleste mai mare, cu atat impozitul poate fi mai mare.Astfel, cumparatorul se va indrepta catre comer-ciantul care are adaos comercial mai mic, deci, pretmai mic. Daca pretul mare nu provine de la adaos,statul poate impozita suplimentar cladirile sauterenul comerciantilor. In acest fel, bugetul arputea fi alimentat mai bine si statul ar putea acor-da sprijin mai substatial agricultorilor, astfel incatpretul materiei prime sa fie mai mic. De asemenea,poate fi reglementata acordarea unor forme de
sprijin care sa conditioneze asocierea. O asociatieputernica poate sa negocieze preturi mult mai sca-zute la seminte, ingrasaminte, lucrari agricole,pentru suprafese mai mari. O alta posibilitate ar fiutilizarea responsabila si in ritm mai rapid a fon-durilor europene. Acest lucru poate aduce afacerimai prospere, bani mai multi la buget, deci, o sub-ventionare a productiei. Una peste alta, ne trebuiebani mai multi la buget, pe care-i putem obtineprin actiuni descrise mai sus, dar si prin elimina-rea evaziunii fiscale din domeniu, eliminarea mun-cii la negru, prin programe pentru agricultura petermen mediu si lung si – desigur - eliminareacoruptiei.
Cum pot face fata producatorii romani
din industria alimentara ofensivei
importurilor alimentare, mai ieftine?
Din ce in ce mai greu! Reducerea TVA-ului arfi o solutie. In plus, ar trebui oprita politica hiper-marketurilor de stopare a importurilor. Sa nuuitam formele de sprijin a producatorilor, convin-gerea asocierii, programe si curaj pentru relaxareaevaziunii fiscal – iar acestea cred ca sunt suficientemasuri care sa conduca la scaderea preturilor si larealizarea concurentei cu importurile.
Ne asteapta o criza alimentara
mondiala?
Criza alimentelor este inevitabila!
Ce putem
face?
Putem sa producem la intregul potential, sasprijinim producatorii autohtoni, ca sa facem siexporturi, putem sa ne protejam capacitatile pro-prii si consumul!
Daniel Negut
„Criza alimentara este inevitabila!“considera Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara
„BUSINESS POINT“ TE PREMIAZA!Scrie ce-ti place si ce nu-ti place din „BUSINESS POINT“, la [email protected], si poti castiga un set de carti
de la Editura Business Adviser. Comenteaza cele mai interesante evolutii din societatea romaneasca si ai sansa
ca textul tau sa fie publicat, intr-unul din numerele viitoare. „BUSINESS POINT“ ii premiaza pe cei care se implica!
a n a l i z a8 POINT
bu
sine
ss
PO
INT
Ne-ar trebui macar putin „rilance“…
onceptul de „rilance” a fostinventat de catre noul sef alFondului Monetar Interna-tional, doamna Christine La-garde. Cred ca aceasta in-
ventie o reprezinta cel mai bine si s-ar putea sane dea o idee asupra modului in care va incer-ca sa orienteze politica Fondului, dupa ple-
carea lui Dominique Strauss-Kahn. Aproapecu un an in urma, doamna Lagarde declara, laAix-en-Provence, ca singura politica eficientain perioada actualei crize este cea de „rilance”,care este „un dozaj subtil intre rigoare (riguer)si relansare (relance)“. In logica doamneiLagarde, „rilance” nu este doar o amalgamarea doua cuvinte (riguer si relance), ci un ade-varat concept de management guvernamental,care exprima „necesitatea reducerii cheltuie-lilor publice in domeniile unde se considera a ficel mai putin dureros in perspectiva relansariiactivitatii economice. Reducerea trebuie sa fieacompaniata de reforme profunde – cum estecea a sistemului de pensii – dar si de investitiiimportante orientate spre inovare, educatie siperformanta competitionala”.
Ar fi nedrept sa rezumam bagajul cu caredoamna Lagarde vine la Washington doar la„rilance”. Pe parcursul celor patru ani petrecu-ti la Bercy, ca sef al Ministerului francez de Fi-nante, domnia sa s-a remarcat printr-o viziuneglobala asupra dezechilibrelor financiare inter-nationale, mai ales prin contributiile avute informularea punctelor de vedere europeneasupra politicii ratei de schimb promovate de
China sau a reglementarii fluxurilor de capitalintra si extra europene. Desi nu vine la Fond cuaureola de reformator al sistemului financiarinternational pe care si-o faurise predecesorulsau, doamna Lagarde a iesit in evidenta princurajul de a avea opinii diferite la abordariletraditionale si ortodoxe ale expertilor Fondu-lui, nu numai asupra problemei nivelului ac-ceptat al inflatiei (Teoria Olivier Blanchard),dar si asupra principiilor Consensului de laWashington in ceea ce priveste restrictiile bu-getare. In ceea ce ne priveste, venirea doamneiChristine Lagarde la conducerea Fondului nune va aduce nici bune, nici rele. Acordul pe careil avem ne scuteste de surprize, cel putin pen-tru viitorul apropiat. Noi vom ramane subumbrela viziunii vechii conduceri care, trebuiesa recunoastem, ne-a oferit cu generozitatetranse importante de imprumut dar nu ne-aoferit si stiinta modului de rambursare a aces-tora tocmai pentru ca nu stia sau nu vroia sastie conceptul de „rilance“. Daca ar fi aplicat inrelatia cu Romania conceptul doamnei Lagar-de, atunci poate am fi putut sa evitam situatiadificila in care ne aflam, atat din punctul devedere al recesiunii economice, cat si al stariisociale. Fondul ne-a recomandat si noi amacceptat reducerea masiva, brusca si brutala acheltuielilor publice, reforme in sistemul depensii si salarii, in sanatate si invatamant, darnu a asigurat acel „dozaj subtil“ intre rigoare sirelansare. Nu numai ca ideea de „subtil” nu arenimic de-a face cu gandirea schematico-arit-metica si cu pantofii rupti ai domnului J.Franks, dar nici ideea de dozaj nu a existat. Ri-goarea nu a tinut seama de „domeniile dure-roase“ in perspectiva relansarii. Intreprinderilemici si mijlocii (vezi impozitul minim/forfe-tar), domeniul sanatatii, al educatiei si invata-mantului, al ordinii si sigurantei publice au fostprimele afectate, desi nu este posibila orelansare fara sprijinul acestora. Reforme, insensul disponibilizarilor, s-au facut, dar nu aufost acompaniate de investitii importante ininovare, educatie si performanta competitio-nala, asa dupa cum doamna Lagarde crede caar trebui sa se realizeze prin „rilance”. Sa-iuram succes doamnei Christine Lagarde si sasperam ca sub conducerea domniei sale, re-latia noastra cu Fondul se va completa cu„rilance“. POINT
C
Mircea Cosea
e u r o p a 9POINT
bu
sine
ss
PO
INT
Istorie secreta: Statele Unite ale Austriei Mari„BUSINESS POINT“va prezinta unul dintrecele mai fascinanteproiecte geopolitice dinistoria BatranuluiContinent. „StateleUnite ale AustrieiMari“ au fost asezatepe o harta vizionara, lainceputul secolului al
XX-lea, chiar de un roman, Aurel C.Popovici… Dar putina lume stie ca, lainceputul anilor ’50, tratatele fondatoare aleconstructiei comunitare au fost inspirate (si)din aceasta proiectie foarte interesanta!
n lucrarea sa intitulata „Stat si natiu-ne. Statele Unite ale Austriei Mari”(„Die Vereinigten Staaten von Groß-Österreich“, 1906), Aurel C. Po-povici a propus, la inceputul secolu-
lui XX, popoarelor Europei un nou concept, acela alEuropei Centrale federalizate pe baza egalitatii intrenatiunile ce o locuiesc. Inspirat totalmente de mode-lul unor republici federale viabile (asa cum erau latimpul respectiv Statele Unite ale Americii, respectivMexic si Brazilia, care au imitat modelul american),modelul propus de Popovici a pierdut orice sansa de amai fi implementat, pe de o parte datorita rezistenteiopuse de partea ungara a monarhiei duale, deoarece,ca urmare directa a unei astfel de reforme, nobilimeaungara ar fi pierdut mult din puterea pe care o detineasi, pe de alta parte, datorita asasinarii arhiduceluiFranz Ferdinand de catre Gavrilo Princip la Sarajevoin 1914, ceea ce a dus la declansarea primului razboimondial, pierdut de Austro-Ungaria. Drept urmare,imperiul a fost dezmembrat de catre puterile victo-rioase ale Antantei. Astfel s-au format mai multe statenoi, iar alte teritorii austro-ungare au fost cedate tar-ilor vecine existente. In opinia arhiducelui FranzFerdinand, problema cea mai mare a Imperiului eraproblema nationalitatilor, foarte multe dand semneputernice de nemultumire fata de faptul ca marelestat este condus doar de austrieci si de unguri. Solutiaa venit de la romanul Aurel C. Popovici, care a plani-ficat o redesenare radicala a hartii Austro-Ungariei,creand un numar de state semi-autonome pe bazamajoritatilor etnice si lingvistice, care sa fie toate partea unei confederatii mai mari, intitulate Statele Uniteale Austriei Mari. Ca majoritatea autorilor epocii,Aurel C. Popovici utilizeaza frecvent termenul de„rase“ cu sensul de etnii, sugerand o colaborare a„raselor“, dar fara amestecarea acestora intr-unblender precum Uniunea Europeana. Proiectul lui
Aurel C. Popovici a fost promovat de „Cercul de laBelvedere“, din care facea parte impreuna cu alti spe-cialisti pe diverse probleme politice, cerc intelectualapropiat arhiducelui Franz Ferdinand. Grupul isiluase numele de la resedinta arhiducelui din Viena,castelul Belvedere.
Principiul nationalitatilorDaca despre proiectul „Confederatiei Dunarene”
a lui Nicolae Balcescu, se afirma ca acesta nu era scu-tit de „tirania principiului nationalitatilor”, aceastaconstatare i se potriveste cu mult mai bine lui Aurel C.Popovici, care asaza „principiul de nationalitate” incentrul ideologiei sale national-politice. Principiulreprezenta, in opinia sa, paradigma care guverna viatapopoarelor ajunse la constiinta propriei identitati sifactorul catalizator al evolutiei lor spre libertate, ega-litate si suveranitate nationala. Principiul nationa-litatilor este o forma de lupta intre contrarii, care nuinceteaza nicio clipa sa se manifeste ca o lege a naturii.In societatea moderna, aceasta lupta intre diversele„rase“ pentru supravietuire sau suprematie imbracacostumul national. Dar, aceasta lupta odata obiectiva-ta, trebuie sa devina civilizata, etica, in opozitie cu ceadin epocile apuse ale evolutiei omenirii.
Dualism sau federalism?In istoria sa, Imperiul Habsburgic a balansat me-
reu intre centralism si federalismul istoric. Dilemamomentului era insa si mai nuantata, deoarece dua-lismul in sine ingloba doua centralisme. Unul mai to-lerant fata de nationalitati, in vestul imperiului, altulmai etnofag, cel din Ungaria. Deci, la inceputul se-
colului al XX - lea, problema monarhiei era aceea dea decide intre dualism sau federalism pe criteriinationale. Intre centralismul extrem si federalismulvetust, el propune o a treia cale: statul federal, organi-zat pe baza delimitarii natiunilor. Aceasta forma destat va fi centralista, in limitele garantarii stabilitatii si
tariei imperiului si, in acelasi timp, descentralizata saufederalista, in masura in care sa asigure dezvoltarealibera a nationalitatilor componente care vor formaindividualitati politice autonome pe teritoriile lornationale. Modelele avute in vedere erau Elvetia siBelgia, state multietnice care ofereau exemple de sta-bilitate si de respect pentru afirmarea libera a natio-nalitatilor componente. In privinta constitutiilor, pecare Aurel C. Popovici le-a studiat in vederea elabo-rarii proiectului sau, acestea au fost cele aleGermaniei, Elvetiei si Statelor Unite ale Americii. Elreleva faptul ca cele trei state federale s-au constituitprin libera vointa din confederatii, ca argumentimpotriva dusmanilor federalismului, considerat unpotential pericol de disolutie a imperiului.
Structura Austriei MariTeritoriul federatiei urma sa fie impartit dupa cri-
teriul delimitarii nationalitatilor in cincisprezece uni-tati teritoriale. In cadrul acestora o nationalitate anu-mita beneficia de o covarsitoare majoritate. Graniteleetnografice stabilite de autor nu corespund decat par-tial vechilor hotare „istorice” ale provinciilor de odin-ioara. Noile state propuse de Aurel C. Popovici sunturmatoarele: Austria interioara germana, impreunacu teritoriile preponderent germane de la granita
maghiara apuseana, din sud – estul Boemiei si sudulMoraviei; Boemia germana, in partea de nord – vesta Boemiei, impreuna cu tinutul Tratenau; Moraviagermana (Silezia), cuprinzand intreaga Silezie ger-mana si tinuturi germane din Moravia si Boemia;Boemia ceha, cu teritoriile invecinate din Moravia siSilezia; Galitia apuseana, locuita majoritar depolonezi; Galitia rasariteana, impreuna cu comitatelerutene din Ungaria si Bucovina; Transilvania, impre-una cu toate teritoriile locuite de romanii din Ungariasi Bucovina; Croatia, impreuna cu Dalmatia, Istriacroata, Fiume si insula Mur; Kraina, ingloband toateteritoriile slovene; Slovacia; Woivodina, tinutul locuitmajoritar de sarbii din Ungaria de sud; Ungaria; TaraSecuilor, formata din comitatele ardelene Trei -Scaune, Ciuc, Odorhei, cu teritorii maghiare inveci-nate din comitatul Mures – Turda (este posibil ca li-derii U.D.M.R. sa fi studiat lucrarea lui Aurel C.Popovici, avand in vedere asemanarea frapanta denume si teritoriul inglobat - n.n.); Tirolul; Trieste,impreuna cu teritoriile italiene din jur.
Deoarece Bosnia si Hertegovina fusesera abiainglobate in imperiu, se propunea pastrarea lor in sit-uatia de atunci. Cele cincisprezece tari propuse urmausa reprezinte fiecare o individualitate nationala, cumult mai omogena din punct de vedere national decatmajoritatea statelor europene. Fiecare nationalitate,in teritoriul astfel delimitat, urma sa devina purta-toare de drepturi constitutionale. La fel ca in StateleUnite ale Americii, sublinia Aurel C. Popovici, trebuiesa se plece de la ideea fundamentala ca diferitelenatiuni ale imperiului au anumite interese si nevoicomune, care urmau sa fie incredintate unui guverncentral. Celelalte domenii ale vietii comunitatilor vorramane in sarcina statelor nationale, rezervandu-li-seo autonomie foarte larga.
Principiile constitutionale ale Federatiei
Depasind toate proiectele federaliste de pana lael, Aurel C. Popovici expune elementele de baza carear fi trebuit avute in vedere la elaborarea constitutieiStatelor Unite ale Austriei Mari. Acestea ar fi, in sin-teza, urmatoarele: Forma de stat era monarhia,avandu-l in frunte pe imparatul Francisc Iosif I. Fie-care cetatean al unui stat din federatie era, in acelasitimp, cetatean austriac. Statele Unite ale Austrieiurmau sa formeze o uniune vamala. Competentaautoritatilor centrale urma sa se intinda asupra listeicivile a Coroanei. Guvernul federal se compunea din reprezentantii statelor nationale. Seful guvernu-lui era cancelarul numit de imparat. Organul legisla-tiv federal era parlamentul imperiului, bicameral,constituit din Camera deputatilor si Senat. Cameradeputatilor ar fi fost formata din reprezentanti ai po-poarelor intregii federatii, alesi prin vot universal, di-rect si secret. Senatul urma sa fie format din membriai Casei domnitoare, prin nastere, membri de drept,membri alesi si membri numiti de imparat. Aurel C.Popovici propunea un guvern central format din pa-truzeci si doi de membri delegati de catre guvernelestatelor nationale, proportional cu numarul cetate-nilor cu drept de vot din statul respectiv. Fiecare statnational component al federatiei avea dreptul la oconstitutie proprie, care nu trebuia sa contina preve-deri contrare constitutiei imperiale, la guvern, parla-ment si putere judecatoreasca proprii. In fruntea gu-vernului ar fi fost numit de catre imparat un guver-nator, care trebuia sa fie cetatean al statului respec-tiv. Guvernatorul alegea membrii guvernului, a caruicomponenta urma sa fie aprobata de imparat. Impe-riul era garantul autonomiei si teritoriului statelornationale componente. La randul lor, statele natio-nale se raportau la autoritatea centrala. De aseme-nea, statele care cuprindeau minoritati nationaleerau obligate sa le garanteze drepturi si libertati nece-sare conservarii propriilor identitati. Limba oficiala aimperiului, a comunicarii intre statele componente siin relatiile internationale, era propusa a fi limba ger-mana. Fiecare stat national isi hotara limba nationala.In parlamentul imperial, fiecare membru putea sa in-trebuinteze limba proprie. Legile, decretele si alte acteoficiale ale guvernului central, in statele componente,ar fi fost publicate in limba oficiala a statului respectiv.Capitala federala si orasul de resedinta al imparatuluiera Viena. Cam acesta era, in linii generale, proiectulStatelor Unite ale Austriei Mari, cu 45 de ani inainte desemnarea Tratatelor de la Paris si Roma, care au pusbazele actualei Uniuni Europene. POINT
I
Horatiu Serb
a c t u a l i t a t e10 POINT
bu
sine
ss
Set Matrix & Gamma: 196.86 RON
Setul este recomandat atat pentru snorkeling, cat si pentruscuba diving. Masca este realizata dintr-un silicon specialce se muleaza perfect pe forma fetei, oferind un campvizual mai mare decatla modele obisnuite.Snokelul este pre-vazut cu valva depurjare si protectiecontra stropilor de apa.
Computer Edy II:1548.18 RON
Computerul are o forma compacta si un design modernde ceas, potrivit atat pentruscuba diving, cat si pentru freediving.
Costum Shorty Baby:98.43 RON
Costum shorty umed pentrucopii, realizat din neopren cugrosimea e 1.5 mm (spate, fata) si Lycra (guler,maneci si laterale)Fermoar frontal YKK.
Costum intreg Castoro:575.47 RON
Costum intreg, double-lined, cu o grosime de 5 mm, cu manecalunga, din neopren, cu cagula care poate fi achizitionata separat.Fermoar YKK in spate, intarituri la genunchi, sigilii la glezne si incheieturi.
-a dat startul sezonului estival.Astfel ca a reaparut vesnicul duelintre ofertele de inchiriere ale pro-prietarilor particulari versus pro-motiile lansate de hotelieri. IMO-
PEDIA.ro a studiat preturile si va spune cat vacosta sa inchiriati un apartament la mare peperioada vacantei de vara.
Ca este vorba de o camera „la gazda” saudespre un apartament intreg, in general inchirie-rea la particulari este mai avantajoasa din punct devedere financiar decat cazarea la hotelieri. In plus,criza a dus la o micsorare semnificativa a tarifelorin ultimii doi ani.
„Chiriile pe litoral se mentin aproape denivelul anului trecut. Observam variatii foarte micicomparativ cu vara lui 2010. In schimb, fata deanul 2009 chiriile de pe litoral au inregistrat oscadere de pana la 30%. Cel mai mult s-au ieftinitapartamentele cu trei camere, acestea fiind si celmai greu de inchiriat. Mamaia ramane cea maiscumpa statiune, iar Eforie Sud cea mai ieftina.”declara Razvan Muntean, general manager IMO-PEDIA.ro.
Nivelul chiriilor in Constanta � Garsonierele se inchiriaza anul acesta cu 165
euro, fata de 200 euro, cat era in 2009� Chiria la doua camere este de 235 euro in
2011, fata de 195 euro in 2009� Trei camere se inchiriaza cu 350 euro anul
acesta, fata de 460 euro in 2009Constanta este insa o zona secundara de
interes pentru chirii. Un punct mai fierbinte esteMamaia unde, cu precadere, se inchiriaza in regimhotelier. Acolo sunt putini cei care inchiriaza apar-tamente pe toata perioada verii, deoarece este mairentabil sa le inchirieze la zi.
Nivelul chiriilor in Mamaia� Garsonierele se inchiriaza cu 245 euro anul
acesta, fata de 280 euro in 2009� Apartamentele de doua camere se inchiriaza
cu 315 euro, fata de 370 euro in 2009� Trei camere se inchiriaza cu 470 euro fata de
590 euro, in 2009Neptun este o alta zona care si-a pastrat pres-
tigiul si, deci, preturile ceva mai sus. De fapt, estezona de mijloc la nivel de preturi: nu este nici la felde scump ca Mamaia sau Constanta, dar nici pedeparte la fel de ieftin cum este mai aproape degranita.
Nivelul chiriilor in Neptun� Garsonierele se inchiriaza cu 170 euro anul
acesta, fata de 220 euro in 2009� Apartamentele cu doua camere se inchiriaza
cu 240 euro, fata de 370 euro in 2009� Cea mai mare diferenta se simte la trei
camere, care anul acesta se inchiriaza cu 375 euro,iar in 2009 se inchiriau cu 590 euro
Preturile scad pe masura ce ne indepartam deNeptun. Fie ca este vorba de Costinesti sauMangalia, chiriile scad pana la jumatate fata deMamaia.
Chiriile ar putea sa creasca in urmatoarele luni
Preturile de anul acesta ar putea creste, infunctie de cat de mare o sa fie interesul fata de zonaanul acesta.
„Cu siguranta oamenii vor veni pe ultima sutade metri si atunci cererea va fi mare, deci preturilevor urca“, este de parere Razvan Satnoianu, ma-nagerul portalului vacantapelitoral.ro.
Clientii ar putea obtine discounturi dacastiu sa negocieze
Chiar daca preturile vor creste, exista catevametode prin care turistii pot obtine chirii mai mici.De exemplu, inchirierea pe termen mai lung.
„Clientii care inchiriaza un apartament peperioada verii sunt, in majoritate, cei care au afa-ceri pe litoral. Dar exista si familii care se asociazapentru a inchiria o vila pe toata perioada verii.Tocmai am inchiriat la trei familii prietene o vila cucinci dormitoare, pozitionata intre Constanta si
Ovidiu, pe malul lacului, cu 1.000 euro/luna”,spune Victor Pandele, agent imobiliar DomusGrup.
Exista clienti care forteaza aceasta limita simai mult si afirma ca vor apartamentul pe o pe-rioada dubla fata de sezonul estival.
„Este mult mai avantajos din punct de vederefinanciar pentru un turist sa-ti inchirieze unapartament pe litoral. Cu toate acestea, daca unclient declara proprietarului ca vrea apartamentuldoar pentru sezonul de vara, atunci proprietarul varidica pretul. Este mai mare pretul pe luna pentruun sezon, fata de intreg anul. Astfel ca se ajunge lasituatii in care clientii declara proprietarilor ca vorsa inchirieze pentru sase luni sau un an, iar cand setermina sezonul estival pleaca“, sustine PaulDogaru, manager al agentiei imobiliare Coriax.
Oferta din Constanta nu face fata cereriiIn Constanta, deja s-a inchiriat majoritatea
apartamentelor pentru intreaga perioada a verii,spun agentii imobiliari. Cei care doresc acum sainchirieze o locuinta pe o perioada mai lunga, maigasesc doar cele mai slabe oferte.
„Este o imbunatatire clara a activitatii fata deanul trecut, dar preturile au stagnat. Ofertele apar-tamentelor de inchiriat din Constanta s-au epuizatdin luna mai, iar de atunci avem o lunga lista deasteptare. Cererea depaseste cu mult oferta; ne-amconfruntat cu ceva nemaiintalnit de multi ani“,sustine Victor Pandele, agent imobiliar DomusGrup.
Cine rezerva din timp, are numai de castigat
Peste tot in lume este mai avantajos sa rezervio vacanta din timp. Chiar si la noi. Cu toate aces-tea, majoritatea romanilor nu tin cont de acest„pont” si lasa pe ultima suta de metri planificareavacantei.
„Din experienta anilor trecuti, am observat caromanii astepta perioada de concedii, lunile iulie-august, cand vor exploda preturile brusc, deoarecetoata lumea vrea in acelasi moment, astfel ca vomvedea preturi mai mari decat anul trecut. Rezerva-rile se fac acum la preturile de anul trecut, asa caeste mai avantajos pentru cei care se gandesc dintimp”, spune reprezentantul vacantapelitoral.ro
Inchirieri pentru cateva zile, cele mai putin avantajoase
Sunt proprietari care au timpul si rabdareanecesara de a inchiria un apartament pe doua-treizile, ii stim cu totii, sunt cei care stau in statiuni cucheile fluturand langa drum.
„Chiar si vara, daca gasesc un client pentru operioada mai lunga, proprietarii de apartamenteprefera sa il inchirieze, deoarece sunt multi care nuse ocupa cu inchiriatul pe zi. Multi proprietari nuau informatiile necesare accesarii unui site – suntputine portaluri in Constanta care publica anunturi de genul acesta“, spune reprezentantulCoriax.
In regim hotelier, apartamentele ultra-lux dinMamaia se inchiriaza cu aproximativ 100 euro/noapte, iar cele mai modeste, dar tot moderne,costa 50 euro/zi
Raluca Joita
POINT
S
Cat te costa sa stai „in gazda“vara aceasta la mare?
Fo
to:
Arh
ivaF
oto
.ro
e v e n i m e n t 11POINT
bu
sine
ss
Tiparit in 7.000 de exemplare gratuite
ISSN: 1843-293X
Theodor Sperantia nr. 14Sector 3, Bucuresti
Tel.: 320.70.70www.business-point.ro
The publication is a member of BRATand has been audited from 1.01.2006
ndicele national imobiliare.ro arela jumatatea anului o valoare de1.034 euro/mp util, foarte apropi-ata de cea inregistrata cu sase luniin urma. Fata de aceeasi luna a
anului trecut, cand Indicele imobiliare.ro indica va-loarea de 1.163 euro/mp, preturile apartamentelorsunt in prezent cu 11,1% mai mici. In majoritateaoraselor analizate, evolutiile au fost diferite pe celedoua segmente noi si vechi.
„In acest semestru, variatii mai mari ale pre-turilor au avut loc pe segmentul apartamentelornoi, unde asistam la scaderi de peste 5%, cum s-aintamplat la Brasov, dar si la cresteri, cum suntcele din Capitala. Proprietarii de apartamentevechi au fost mult mai pasivi, preturile pe acestsegment avand oscilatii mai mici. Cresterile aufost resimtite mai mult in prima parte a semestru-lui, ultimele doua luni aducand ieftiniri. Princi-palii factori care au influentat piata au fost, pe de-o parte, cele doua programe Prima Casa, dar inegala masura si pauza si incertitudinea dintre ele,iar, pe de alta parte, contextul economic ceva mailinistit“, subliniaza Adrian Erimescu, directorulgeneral imobiliare.ro.Bucuresti. Indicele imobiliare.ro pentru Bucurestiindica, pentru luna iunie, o valoare medie de 1.179euro/mp util pentru apartamentele noi si vechi dinCapitala, inregistrand o scadere de aproximativ 1%fata de luna mai si, totodata, o crestere de peste 2%fata de acum sase luni. Apartamentele vechi aucunoscut o evolutie in crestere cu 0,7% in acestinterval. Mult mai dinamic insa s-a dovedit a fi seg-mentul unitatilor noi.
Desi a scazut cu 1% in iunie, pretul mediu cerutpentru apartamentele noi din Bucuresti este cu7,2% mai mare in prezent decat cu sase luni inurma. Toate categoriile de apartamente noi au avutaceeasi tendinta, chiar daca procentele sunt diferite.In aceste prime sase luni ale anului, cea mai dina-mica evolutie au avut-o apartamentele noi cu douasi trei camere, care s-au scumpit cu peste 6%.Garsonierele noi s-au scumpit cu aproape 2% inacest interval.
In iunie si apartamentele vechi din Capitalas-au ieftinit cu aproape 1%, in comparatie cu lunamai. Valoarea Indicelui imobiliare.ro pentru aceas-ta categorie de apartamente a ajuns la 1.098/euromp de suprafata utila, cu 0,6% mai mult decatacum sase luni. In acest interval, apartamentele cutrei camere s-au scumpit cel mai mult, inregistrando crestere de 2,4%. Garsonierele s-au scumpit cu1,2%, apartamentele cu doua camere cu 0,4%, iarcele cu patru camere cu 1%. Brasov. Preturile apartamentelor din Brasov auinregistrata o scadere in luna iunie. Conform In-dicelui imobiliare.ro, pretul mediu cerut pentruapartamentele scoase la vanzare in acest oras are ovaloare de 863 euro/mp de suprafata utila, cu 1,5%mai putin decat in mai, respectiv cu 0,8% mai putindecat in urma cu sase luni. In comparatie cu aceeasiperioada a anului trecut, apartamentele scoase lavanzare in Brasov sunt cu 7,9% mai ieftine. Pretulapartamentelor noi din ansamblurile rezidentialebrasovene a atins valoarea de 897 euro/mp si ascazut in ultimele treizeci de zile cu 2%, iar inultimele sase luni cu 5,2%.
In iunie, in Brasov, apartamentele vechi s-auieftinit cu aproape 1,5%, pretul acestora coborandde la 873 euro/mp util la 861 euro/mp util. Pe par-cursul primelor sase luni ale anului, scaderea inre-gistrata a fost de 0,6%. In contrast cu situatia din
alte orase, in Brasov, apartamentele mari, cu trei sipatru camere, au cunoscut o crestere de pret de3,4%, respectiv 0,5%. Apartamentele cu douacamere au inregistrat o scadere de 1,7% in ultimelesase luni, iar garsonierele s-au ieftinit cu 1% in inter-valul analizat. In comparatie cu iunie 2010, pre-turile apartamentelor vechi din Brasov sunt inprezent cu pana la 8% mai ieftine. Cluj-Napoca. Indicele imobiliare.ro pentru Cluj-Napoca nu a inregistrat oscilatii majore in iunie.Astfel, pretul mediu pentru apartamentele scoase lavanzare in acest oras are aproape aceeasi valoare casi in mai, 989 euro/mp util (fata de 990 euro/mputil). Valoarea actuala este cu 0,4% mai mica decatcea inregistrata in urma cu sase luni si cu 3,2% maimica decat acum un an. Scaderea de pret a fost re-simtita doar pe segmentul apartamentelor vechi,segment care a influentat evolutia indicelui generalla nivelul orasului. Apartamentele noi s-au scumpitcu 7,9% in acest semestru, pana la 993 euro/mp.
Pretul mediu cerut pentru apartamentele vechiscoase la vanzare in Cluj-Napoca a ajuns la valoareade 987 euro/mp util, in scadere cu 1,1% fata de lunamai si cu 2,7% fata de acum sase luni. Cea mai marevariatie de pret din acest semestru este intalnita incazul apartamentelor cu doua camere, unde a fostconstatata o scadere de 3,6%. Garsonierele s-au ief-tinit cu 1% in ultimele treizeci de zile, iar aparta-mentele cu trei camere au inregistrat o scadere de3,4%. Preturile solicitate in prezent pentru aparta-mentele vechi sunt cu pana la 6,5% mai mici incomparatie cu luna iunie 2010, cea mai mare dife-renta fiind inregistrata in cazul unitatilor cu douacamere.Constanta. Sectorul rezidential din Constanta afost destul de dinamic in primul semestru al acestuian. Valoarea medie inregistrata de Indicele imobi-liare.ro pentru luna iunie a coborat la 941 euro/mputil, cu 1% mai putin decat in mai, dar cu 2,4% maimult decat la inceputul semestrului. Pretul mediucerut pentru apartamentele noi a cunoscut oscadere de 2,3% in acest interval, ajungand la va-loarea de 912 euro/mp util. Tendinta nu s-a pastratinsa in cazul apartamentelor vechi, al caror pretmediu pe metru patrat util a inregistrat, in acestsemestru, o crestere de 3,6%, atingand valoarea de948 euro/mp util. Fata de aceeasi perioada a anuluitrecut, preturile solicitate pentru apartamentele dinConstanta sunt, in medie, cu 7,8% mai mici.
Pretul mediu de strigare pentru apartamenteledin blocurile vechi din Constanta a inregistrat ocrestere 0,6% in luna iunie, evolutia acestora inscri-indu-se in trendul manifestat pe intreaga perioadaa primului semestru. In primele sase luni ale anului,apartamentele cu doua camere au inregistrat ceamai mare crestere, de 4,6%. Apartamentele cu treicamere s-au scumpit cu 3,7%. Mult mai putindinamice s-au dovedit a fi garsonierele, care aucunoscut o variatie de pret de +0,3%. In compara-tie cu aceeasi perioada a anului trecut, cea mai marediferenta de pret se inregistreaza in cazul garso-nierelor, care sunt cu 8,3% mai ieftine, iar cea maimica, de 7,2%, in cazul apartamentelor cu treicamere.
Despre imobiliare.ro:Lansat in mai 2000, www.imobiliare.ro este
primul si cel mai accesat portal imobiliar din
Romania. Portalul a depasit de curand pragul de
21 000 de vizitatori unici pe zi si cuprinde cea
mai mare baza de oferte din toate categoriile
imobiliare la nivel national.
POINT
I
Se simte lipsa unei directii pe segmentul rezidential
�2011 sea n u n t ap e n t r u
Romania, si nu nu-mai, un an, din per-spectiva economi-ca, de transformari,de incercare de re-gasire a unui ritm
de crestere economica, care sa permita recastigareaunui soi de incredere ca viitorul aduce cu sine vremurimai bune. In ceea ce priveste economia nationala, asacum se vede ea din spatele literelor si din mijloculrealitatilor de zi cu zi, este de preferat ca aceasta sacreasca cu 1-2% pe baza de productie, decat sa creas-ca cu 4 sau chiar 5% avand drept principal argumento crestere a consumului.
�BERD estimeaza pentru tara noastra ocrestere de pana la 1,8%, in timp ce FMI esteceva mai rezervat, prognozand un avans al
economiei nationale de pana la 1,5%, cifrele bazan-du-se pe progresele facute de Romania in ultimul an.Se vorbeste des, tot mai des de fapt, despre factorulgrec, despre intrarea in default a statului elen, fapt carese va resimti in cazul tuturor economiilor din zona eu-ropeana. Cu o datorie de peste 300 de miliarde de euro(peste 150% din PIB), impactul unui default al Grecieise va resimti in zona marilor economii continentale si,in mod indirect, si in zona economiilor in curs derelansare. Pe scurt, intr-un astfel de context conteazaatat structura economiei nationale, cat si nivelul sau dediversificare la nivelul schimburilor comerciale. Laintrebarea de ce Romania nu dezvolta ceva mai binerelatiile comerciale cu Rusia, Brazilia, India si China,raspunsul este greu de gasit si prezentat in cateva ran-duri, dar poate ca e mai usor sa te joci cu „licuriciul”decat sa fi partenerul de nadejde al „ursului”...
�In zona, Rusia isi revine in prima parte aanului 2011 dupa puternica recesiune in-registrata in urma cu doi ani, estimandu-se
ca la sfarsitul acestui an PIB-ul va inregistra o cres-tere de peste 4%. Rusia ramane, insa, cu un nivel alinflatiei destul de ridicat, avand in dreptul acestuiindicator cifra cea mai mare din grupul tarilor careformeaza G20. Interesant de urmarit este si ten-dinta ultimilor doi ani a unor mari companii ruse dea investi in zona imobiliara din Europa occidentala,o tendinta pe care multi o asociau doar cu rivierafranceza, insa, daca ne uitam la principalul benefi-ciar al scaderii preturilor in zona imobiliara dinSpania, o sa fie lesne de observat ca investitorii rusinu au pierdut aceasta oportunitate.
�O alta stire interesanta din zona este fuzi-unea burselor de valori RTS si MMVB,fapt care nu face altceva decat sa con-
solideze o infrastructura financiara de care Mosco-va are nevoie pentru anii care vin. In cifre, capi-talizarea bursei unite este cuprinsa intre 5 si 7 mi-liarde de dolari.
�Revenind, insa, la Romania, cea in care nepetrecem viata, tara unui experiment absurddespre cum ar trebui sa fie, dar cum nu va fi
niciodata, cele sase luni ramase din 2011 vor inregis-tra o stagnare normala a consumului, o crestere ingri-joratoare a costului vietii, o expunere destul de marela posibilitatea unor socuri externe, o stare de tensi-une sociala in crestere si lista ar putea continua.Economia nationala va creste in acest an, insa, lanivelul mecanismului social, la nivelul individului,bunastarea nu va aparea mai repede de zorii anilor2014-2015, asta numai daca si conditiile despre carevorbim vor continua sa fie indeplinite, daca vom reusisa nu pierdem investitiile straine din economia natio-nala si daca vom reusi sa nu avem un an de campanieelectorala. Oricum, speranta exista si, vrand-nevrand,trebuie sa credem in viitor macar pentru faptul ca nuexista alta cale.
�O ultima stire interesanta e ca a venit vara.Sa aveti o vara buna, oriunde va aflati candcititi aceste randuri!
Alin Tomus
Cateva stiri interesante...
i n t e r v i u12 POINT
bu
sine
ss
Cum caracterizati Romania
de astazi, din punct de vedere
economic?
Din punct de vedere economic, Ro-mania traverseaza acum o etapa interme-diara, a carei caracteristica n-o putem afladecat in momentul in care vom vedea clarcare este directia catre care se indreaptaanul 2011. Asadar, 2011 este o faza care nuclarifica lucrurile, iar solutia ramanedeschisa, fie catre iesirea din criza, fie ca-tre persistenta crizei. De ce spun asta? Inprimul rand, pentru ca 2011 nu marchea-za un salt clar catre relansare si - in aldoilea rand - pentru ca asupra Europei seaduna „nori negri“. Pentru ca 2011 sa fi in-semnat nu doar o faza intermediara, cichiar o etapa noua, pozitiva, ar fi trebuit carelansarea economica sa fie suficient declara incat sa aiba impact asupra niveluluiinvestitiilor, asupra ocuparii si asupraveniturilor. Or, acest lucru nu se intampla!Practic, noi – in 2011 - suntem intr-o fazade stagnare!
Care au fost cele mai proaste
masuri pentru economia tarii,
luate pana acum?
Ne-a costat foarte mult anul 2009! Afost un an ratat, un an in care au fost sub-dimensionate efectele profunde ale crizeisi in care obiectivele electorale au pre-
cumpanit, in fata celor economice. Prac-tic, in 2009 nu s-au luat decat trei masuride asa-zisa reforma. Acestea au fost: -introducerea impozitului forfetar, caremai degraba a ruinat, decat a salvat medi-ul economic privat; - concediile fara platain sectorul bugetar;- inlocuirea a 7 pen-sionati, cu 1-2 noi angajati, in domeniulbugetar. Daca ne gandim la amploareacrizei din 2009, aceste masuri par celputin ridicole. Este drept ca FMI si BNRau laudat din rasputeri guvernul pentrumasurile pe care le-au luat… Care or fi fostacele masuri, numai dansii stiu! Faptul cain 2009 nu s-au intreprins cateva ajustariminime, a facut ca 2010 sa fie pus subsemnul dramatic al „amputarii“ de salariisi al cresterii TVA.
Au fost si proiecte ale
dumneavoastra, mentinute
sau continuate de guvernul
actual, dupa ce a preluat
puterea?
Din pacate, intre 2008 si 2009 a fosto „falie“ care a avut si ea efectele sale neg-ative! N-a existat o minima consultareintre Guvernul din 2009 si noi, cei caream guvernat pana in 2008, astfel incat sapoata fi continuate unele proiecte ce eraufoarte valoroase, precum, de exemplu, in-formatizarea sistemului fiscal, pe care noi
am inceput-o intr-un parteneriat cuAgentia Fiscala din Spania, un proiectcare ar fi scutit Romania, in viitor, de mul-te dintre efectele negative ale crizei. Apoi,au existat multe proiecte de investitii careau fost blocate, au fost multe scoli care auramas cu acoperisurile neterminate, mul-te drumuri ce au ramas in stadiul in careerau, din simplul motiv ca noua guvernarea cultivat o anumita clientela, care semanadoar pe alocuri cu partenerii nostri inves-titionali de pana in anul 2008. Faptul caintre guverne nu exista colaborare, face ca- din pacate - Romania sa nu poata aveaun proiect national, un proiect care estefoarte necesar acum, cand ne dam seamaca, dupa singurul proiect national pe carel-am avut – intrarea in Uniunea Europea-na – Romania este doar complementarasi nu competitiva in UE. Si ar fi fost nevoiede un proiect pe cel putin doua domenii:infrastructura si competitivitate!
Ce va reprosati,
ca fost ministru?
Eu am guvernat intr-o perioada care,aparent, a fost generoasa, dar a fost ingra-ta, in realitate, pentru ca, pe de o parte,aveam un parlament minoritar, iar – pede alta parte – ca proaspat intrati in UE,romanii au crezut ca totul se poate facemai repede si se pot bucura de viata netra-
ita in trecut, incercand sa recupereze re-pede decenii intregi de frustrari. A fost operioada in care mi-a fost destul de greusa rezist la presiunile acestea, atat dinpartea opiniei publice si a sindicatelor, catsi din partea partidelor politice. Poate caasta este ceea ce n-am avut indemanareasa fac! N-am avut abilitatea de a rezistaanumitor presiuni, fara – fireste – sa punin discutie alternativa demisiei, deoarece,din pozitia pe care am avut-o, am facutanumite corectii pe care altul, in loculmeu, s-ar fi putut sa nu le fi facut.
Care sunt caile de redresare
economica a Romaniei?
Organismul unei natiuni gaseste me-reu resurse de salvare! Iata, de pilda, incepsa scada preturile la metrul patrat de con-structie, la terenuri, scad costurile pe loculde munca, probabil ca ar trebui sa scada sidobanzile bancare, astfel incat afacerile saredevina rentabile. Intotdeauna, oricecriza a ajuns si la un final. Asta depinde catde repede vine acest sfarsit si cat de adan-ca este criza, dar depinde si de indemana-rea si de sinceritatea actului de guvernare!Pe de alta parte, Romania nu ar fi trebuitsa treaca printr-o criza atat de grava! Ni-mic din realitatile economice de pana in2008 nu anunta o cadere atat de severa,cum a fost in 2009 si 2010. Practic, noi ne
vom reintoarce la nivelul lui 2008 abia in2014!
Care sunt domeniile
competitive in Romania?
Domeniile pe care se poate conta seafla, in primul rand, in zona industriala.Eu sunt, in clipa de fata, un adept al rein-dustrializarii, canalizata mai ales pe zone-le de mare productivitate si de inalta teh-nologie. Putem sa jucam cu abilitatesi „cartea“ energetica, unde inca avem re-surse foarte mari. Putem sa dezvoltammult industria alimentara si sa utilizamacest concept de industrializare a mediu-lui rural. In acelasi timp, trebuie sa facemo politica deschisa, cum am mai facut intrecut, de atragere a unor mari investitiicare sa poata dezvolta apoi si IMM-urile.Pentru ca acestea nu se dezvolta doar prinfrizerii sau patiserii, ci mai ales prin unitatiproductive pe langa marea industrie. Ca oconcluzie, eu cred ca sansa Romaniei estedezvoltarea industriei, atat a marii indus-trii, cat si a sectorului IMM!
Daniel Negut
PO
INT
business
„Organismul unei natiuni gaseste mereuresurse de salvare!“
declara Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei si Finantelor
