+ All Categories
Home > Documents > Power Point Cl.xi

Power Point Cl.xi

Date post: 30-Dec-2014
Category:
Upload: andrici-alexandru-nicolae
View: 58 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
51
ŢESUTURI ANIMALE Tipuri: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos. Ţesutul epitelial: este format din celule strîns unite între ele;nu este vascularizat; poate fi de următoarele tipuri : de acoperire: unistratificat : pavimentos(pleură,pericard, peritoneu) cilindric(mucoasa tubului digestiv), cubic(mucoasa ce căptuşeşte canalele de secreţie ale unor glande) pluristra t ificat : pavimentos(epiderma,mucoasa bucală), cilindric(epiteliul faringian) pseudostratificat (mucoasa traheii şi a bronhiilor mari) glandular :formează glande exocrine(salivare,sebacee,sudoripare), endocrine(epifiza,hipofiza,tiroida,suprarenale) mixte(pancreas,gonade). senzorial: formează epiteliu auditiv, vestibular, gustativ. Ţesutul conjunctiv: însoţeşte alte ţesuturi, umple spaţiile dintre organe, asigură imunitatea, rezistenţa organismului, circulaţia fluidelor, izolator termic,etc. Alcătuire :celule conjunctive substanţă fundamentală fibre conjuntive: de reticulină ,elastină, colagen.
Transcript
Page 1: Power Point Cl.xi

ŢESUTURI ANIMALETipuri: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos.

Ţesutul epitelial: este format din celule strîns unite între ele;nu este vascularizat; poate fi de următoarele tipuri : • de acoperire: unistratificat: pavimentos(pleură,pericard, peritoneu) cilindric(mucoasa tubului digestiv), cubic(mucoasa ce căptuşeşte canalele de secreţie ale unor glande)

pluristratificat : pavimentos(epiderma,mucoasa bucală), cilindric(epiteliul faringian)

pseudostratificat(mucoasa traheii şi a bronhiilor mari)• glandular :formează glande exocrine(salivare,sebacee,sudoripare), endocrine(epifiza,hipofiza,tiroida,suprarenale) mixte(pancreas,gonade).• senzorial: formează epiteliu auditiv, vestibular, gustativ.

Ţesutul conjunctiv: însoţeşte alte ţesuturi, umple spaţiile dintre organe, asigură imunitatea, rezistenţa organismului, circulaţia fluidelor, izolator termic,etc.Alcătuire :celule conjunctive

substanţă fundamentalăfibre conjuntive: de reticulină ,elastină, colagen.

Page 2: Power Point Cl.xi

Tipuri (după consistenţa substanţei fundamentale):1.Moale :- lax (sîngele)

-reticulat (ganglioni, însoţeşte ţesuturi)-adipos (hipoderm)-fibros (capsule ale organelor:ficat, rinichi, tendoane)

-elastic (pereţii vaselor de sînge mari)

2.Conjunctiv semidur(cartilaginos): condrocite(celule), condrină+săruri de calciu şi sodiu(substanţă fundamentală), fibre: colagen şi elastină.Tipuri: hialin(cartilagii costale, laringiale, traheale) elastic(pavilionul urechii) fibros (discuri intervertebrale, capsule articulare)Nu este vascularizat.

Conjunctiv dur(osos) : celule osoase( osteoblaste, osteocite, osteoclaste)substanţa fundamentală: oseina(34%) impregnată cu săruri

fosfocalcice(66%)Tipuri: compact- în diafiza oaselor lungi

-lamelele osoase sunt dispuse concentric în jurul unor canale Havers(conţin ţesut lax).

spongios- în epifizele oaselor lungi şi în corpul oaselor scurte şi late-lamelele osoase se întretaie sub formă de reţea(trabecule şi areole).-conţine măduvă hematogenă în areole.

Page 3: Power Point Cl.xi

Muscular :format din celule musculare(fibre musculare)Tipuri:- muscular striat( scheletal)- celule musculare polinucleate, cu miofibrile alcătuite din actină şi miozină ce formează discuri clare şi întunecate.

-muscular cardiac- celule uninucleate/binucleate, striate.-muscular neted- celule uninucleate, miofibrilele au actina şi miozina

dispuse omogen(ex.: musculatura viscerală, pereţii vaselor de sînge,iris).

Ţesut nervos – alcătuit din neuroni şi celule glialeNeuronii: -nu se divid, au prelungiri celulare: dendrite şi axon.

- conţin: neurofibrile şi corpi tigroizi(Nissl)-specifice celulei nervoase şi organite comune tuturor celulelor; lipsesc centrozomii.

- pot fi: -senzitivi, motori,de asociaţie.- unipolari, bipolari, pseudounipolari, multipolari.

Celulele gliale: formează nevroglia, se divid, au rol trofic pentru neuroni, înlocuiesc neuronii distruşi, secretă mielină.

Page 4: Power Point Cl.xi

PROPRIETĂŢILE NEURONULUI

EXCITABILITATEA- capacitatea neuronului de a reacţiona specific la acţiunea unui excitant sau stimul.

Pentru a produce o excitaţie, stimulul trbuie să aibă următoarele proprietăţi: bruscheţe, intensitate prag, timp util.

Transportul membranar se poate realiza:

•Pasiv prin canale ionice

•Activ, prin pompe ionice: Na-K

Parametrii excitabilităţii sunt:

•Intensitatea prag sau reobaza

•Timpul util

•Cronaxia

•Perioada refractară

•Bruscheţea

•Ritmicitatea sau automatismul

Page 5: Power Point Cl.xi

CONDUCTIBILITATEA- propietatea neuronului de a conduce impulsul nervos prin autopropagare de-a lungul fibrei nervoase şi apoi unui alt neuron prin sinapsă pînă la efector unde se produce răspunsul( contracţie sau secreţie).

Conducerea impulsului nervos se poate realiza:

-Saltatoriu în fibrele mielinice

-Pas cu pas în fibrele amielinice

SINAPSA- structură funcţională specializată alcătuită din:

•Componenta presinaptică-membrana butonului axonic

•Spaţiul sinaptic

•Componenta postsinaptică- neurilema, sarcolema

CLASIFICAREA SINAPSELOR:

1. Interneuronale

2. Neuromusculare

3. Colinergice

4. Adrenergice

Page 6: Power Point Cl.xi

MĂDUVA SPINĂRII

LOCALIZARE: CANALUL VERTEBRAL C1-L2..ÎNVELIŞURI: MENINGE SPINALE(DURA MATER, ARAHNOIDA ŞI PIAMATER

ALCĂTUIRE INTERNĂ: SUBSTANŢA CENUŞIE- ÎN INTERIOR, CONŢINE CORPI DE NEURONISUBSTANŢA ALBĂ- ÎN EXTERIOR, ALCĂTUITĂ DIN

AXONI ŞI DENDRITE.

LEGĂTURA DINTRE MĂDUVĂ – RECEPTORI - EFECTORI SE REALIZEAZĂ PRIN NERVII SPINALI( 31 PERECHI).ALCĂTUIREA UNUI NERV SPINAL: • RĂDĂCINĂ SENZITIVĂ • RĂDĂCINĂ MOTORIE• UN TRUNCHI(MIXT) •5 RAMURI(DORSALA, VENTRALA, MENINGIALA, COMUNICANTA ALBĂ ŞI CENUŞIE).

Page 7: Power Point Cl.xi

NERVII SPINALI

Sunt în număr de 31 de perechi: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali,1 coccigian.

Alcătuirea nervului spinal: rădăcina posterioară, rădăcina anterioară, trunchiul nervului spinal, ramuri.

Rădăcina posterioară: este senzitivă; are pe traiectul său un ganglion senzitiv; este formată din axoni şi dendrite.

Rădăcina anterioară: este motorie; este formată numai din axonii neuronilor somatomotori şi visceromotori.Trunchiul nervului spinal: este mixt; rezultă din unirea rădăcinilor.

Ramura dorsală: este formată din fibre somatomotorii şi somatosenzitive ce se distribuie tegumentului şi muşchilor cefei şi spatelui.

Ramura ventrală: este formată din fibre somatomotorii şi visceromotorii ce se distribuie trunchiului şi membrelor în partea anterioară; fibre somatosenzitive şi viscerosenzitive.

Ramura comunicantă albă: conţine fibre viscerosenzitive şi visceromotorii preganglionare simpatice.Ramura meningiană: conţine fibre viscerosenzitive şi vasomotorii; inervează meningele spinal.

Ramura comunicantă cenuşie: conţine fibre postganglionare simpatice amielinice.

Page 8: Power Point Cl.xi

FUNCŢIILE MĂDUVEI SPINĂRII

FUNCŢIA REFLEXĂ: reflexe somatice: monosinaptice- rotulian, bicipital, tricipital

polisinaptice- apărare, flexie

reflexe vegetative: cardioaccelerator, pupilodilatator, pilomotor, sudoral, vasomotor, motilitate digestivă, micţiune,defecaţie,sexuale.

FUNCŢIA DE CONDUCERE:se realizează prin substanţa albă alcătuită din fibre ce formează fascicule ascendente(senzitive), descendente(motorii) şi scurte( de asociaţie).

CĂI ASCENDENTE MEDULARE:

1. calea sensibilităţii exteroceptive termică şi dureroasă- fascicul spinotalamic lateral

2. Calea sensibilităţii exteroceptive tactile grosiere- fascicul spinotalamic anterior

3. Calea sensibilităţii exteroceptive tactile fine- fascicul spinobulbar(Goll-Burdach)

4. Calea sensibilităţii proprioceptive conştiente- fascicul spinobulbar(Goll-Burdach)

5. Calea sensibilităţii proprioceptive inconştiente- fascicule spinocerebeloase directe şi încrucişate.

Page 9: Power Point Cl.xi

CĂI DESCENDENTE(motorii):

1. MOTILITATE VOLUNTARĂ:fascicule piramidale directe şi încrucişate

2. MOTILITATE INVOLUNTARĂ: fascicul tectospinal-anterior

fascicul rubrospinal- lateral

fascicul vestibulospinale lateral şi medial

fascicul olivospinal- lateral

fascicule reticulospinale lateral şi anterior

CĂI INTEROCEPTIVE- căi ale sensibilităţii, transportă informaţii de la receptorii organelor interne pe căi spinotalamice.

Page 10: Power Point Cl.xi

TRUNCHIUL CEREBRAL

ALCĂTUIRE: BULB, PUNTEA LUI VAROLIO, MEZENCEFAL.

BULBUL prezintă anterior: olive bulbare, piramide bulbare, şanţ bulbopontin, fisura mediană anterioară.

PUNTEA prezintă anterior: piramide pontine, şanţ longitudinal.

MEZENCAFALUL prezintă anterior: 2 pedunculi cerebrali; în secţiune se observă nucleii de substanţă neagră.

PE FAŢA POSTERIOARĂ SE OBSERVĂ:

-Ventriculul IV delimitat de Bulb şi Punte

-mezencefalul alcătuit din coliculii cvadrigemeni ce formează tectumul.

-cele trei etaje ale trunchiului cerebral sunt conectate cu cerebelul prin 3 perechi de pedunculi cerebeloşi.

STRUCTURA INTERNĂ: la exterior substanţa albă iar în interior substanţa cenuşie fragmentată în nuclei: motori , vegetativi, senzitivi şi proprii.

Page 11: Power Point Cl.xi

Formatiunea nervoasa

Nuclei motori(de origine)

Nuclei senzitivi(deuto

neuroni)

Nuclei vegetativi

Nuclei proprii

Bulb Ambigu(IX,X,XI)

XII

V,

Solitar(VII,IX,X)

Vestibular(VIII

Salivator inferior(IX)

Dorsal al vagului(X)

Nuclei olivari

Nuclei Goll

Nuclei Burdach

Nuclei respiratori si

cardiovasculari

Punte V,VI,VII Nucleu principal al lui

V

Nuclei acustici

(VIII)

Salivator superior(VII)

Lacrimal (VII)

Nuclei respiratori si

cardiovasculari

Mezencefal III, IV Mezencefalic a lui V

Accesoriu a lui III

Nucleu rosu

Nucleu de substanta neagra

Coliculi cvadrigemeni

Page 12: Power Point Cl.xi

NERVII CRANIENI

PERECHEA NERVUL ORIGINE REALĂ

ORIGINE APARENTĂ

DISTRIBUŢIA

IS

OLFACTIV NEURONI BIPOLARI DIN

MUCOASA OLFACTIVĂ

- MUCOASA OLFACTIVĂ

IIS

OPTIC NEURONI MULTIPOLARI DIN RETINĂ

- RETINĂ

IIIM

OCULOMOTOR NUCLEU MOTOR DIN

MEZENCEFALNUCLEU

ACCESORIU III

FOSA INTERPEDUNC

ULARĂ

Muşchi extrinseci ai

globului ocular(cadran

intern)Fibre netede circulare ale

irisului şi corpului ciliar

IVM

TROHLEAR NUCLEU MOTOR

MEZENCEFAL

POSTERIOR,SUB COLICULII

INFERIORI

Muşchiul oblic superior al

globului ocular

Page 13: Power Point Cl.xi

V

MI

TRIGEMEN GANGLIONUL GASSER

NUCLEU MOTOR DIN PUNTE

FAŢA ANTERIOARĂ A PUNŢII, lateral de piramida pontină

Tegumentul feţei,2/3 anterior limbă,

corneea, conjunctiva, cavitatea nazală,

bucală, dinţii.

Muşchii masticatori

VI

M

ABDUCENS NUCLEU MOTOR DIN PUNTE

ŞANŢ BULBOPONTIN

Muşchiul drept extern al globului ocular

VII

MI

FACIAL NUCLEU MOTOR,

NUCLEU SALIVATOR ŞI

LACRIMAL(PUNTE)

GANGLION GENICULAT

ŞANŢ BULBOPONTIN

Muşchii mimicii

Glande salivare şi lacrimale

Muguri gustativi 2/3 limbă anterior

VIII

S

VESTIBULO

COHLEAR

GANGLIONI SCARPA ŞI

GANGLIONI CORTI

ŞANŢ BULBOPONTIN

Urechea internă: receptori

IX

MI

GLOSOFARINGIAN NUCLEU AMBIGUU

NUCLEU SALIVATOR-BULB

GANGLIONI SUPERIOR ŞI

INFERIOR

ŞANŢUL RETROOLIVAR

Muşchi faringe,glanda parotidă,mucoasa urechii medii,zone

reflexogene cardiovasculare

muguri gustativi 1/3 posterior limbă

Page 14: Power Point Cl.xi

X

MI

Vag sau

Pneumogastric

Nucleu ambigu-bulb

Ganglionii de pe traseul nervului

Nucleu dorsal al vagului

Şanţ retroolivar Musculatura faringelui şi laringelui

Sensibilitate gustativă şi de la organele interne

Musculatura netedă a organelor

interne

XI

M

Accesori sau spinali

Nucleu ambigu pentru rădăcina

bulbară

Cornul anterior al măduvei cervicale pentru rădăcina

spinală

Şanţ retroolivar Muşchi laringelui

Muşchi sternocleidomastoi

dieni

Muşchi trapezi

XII

M

Hipogloşi Nucleu motor din bulb

Şanţ preolivar Muşchi limbii.

Page 15: Power Point Cl.xi

DIENCEFAL( CREIER INTERMEDIAR)

LOCALIZARE: ÎN CONTINUAREA TRUNCHIULUI CEREBRAL, SUB EMISFERELE CEREBRALE

ALCĂTUIRE: TALAMUS, EPITALAMUS, METATALAMUS, HIPOTALAMUS

STRUCTURĂ: LA EXTERIOR, SUBSTANŢA ALBĂ IAR ÎN INTERIOR, SUBSTANŢA CENUŞIE FRAGMENTATĂ ÎN NUCLEI.

FUNCŢII ALE HIPOTALAMUSULUI: REGLAREA TEMPERATURII CORPULUI, A STĂRII DE SAŢIETATE, FOAME, ECHILIBRUL HIDRIC,ACIDO-BAZIC, METABOLISMUL ENERGETIC, ECHILIBRUL HORMONAL,ETC.

FUNCŢII ALE METATALAMUSULUI: ESTE REPREZENTAT DE 2 PERECHI DE CORPI GENICULAŢI, STAŢIE NERVOASĂ PE CĂILE AUDITIVE ŞI OPTICE.

FUNCŢII ALE EPITALAMUSULUI: ESTE REPREZENTAT DE O GLANDĂ ENDOCRINĂ- EPIFIZA ŞI DOI NUCLEI HABENULARI CU ROL OLFACTO-SOMATIC.

FUNCŢII ALE TALAMUSULUI: STAŢIE NERVOASĂ PENTRU TOATE CĂILE ASCENDENTE-SENZITIVE: NUCLEII DE RELEU;

CONŢINE ŞI NEURONI DE ASOCIAŢIE ŞI NESPECIFICI.

Page 16: Power Point Cl.xi

CEREBELUL( CREIERUL MIC)

LOCALIZARE: DORSAL FAŢĂ DE TRUNCHIUL CEREBRAL, LEGAT DE ACESTA PRIN 3 PERECHI DE PEDUNCULI CEREBELOŞI.

ALCĂTUIRE: 2 EMISFERE CEREBELOASE UNITE PRIN VERMIS.STRUCTURĂ: LA EXTERIOR SE AFLĂ SUBSTANŢA CENUŞIE CE FORMEAZĂ SCOARŢA CEREBELOASĂ, IAR ÎN INTERIOR SE AFLĂ SUBSTANŢA ALBĂ CE FORMEAZĂ “ARBORELE VIEŢII” ŞI NUCLEI DE SUBSTANŢĂ CENUŞIE.

LEGĂTURILE NERVOASE ALE CEREBELULUI:

•FASCICULE SPINOCEREBELOASE(aferenţă)

•FASCICUL VESTIBULOCEREBELOS(aferenţă)

•FASCICUL OLIVOCEREBELOS(aferenţă)

•FASCICUL CEREBELO-FASTIGIO-VESTIBULO-SPINAL(eferenţă)

•FASCICUL CORTICO-PONTO-CEREBELOS(aferenţă)

•FASCICUL PONTO-CEREBELOS(aferenţă)

•FASCICULE CEREBELO-PONTO-CEREBELOASE(eferenţă)

•FASCICUL CEREBELO-DENTO-TALAMO-CORTICAL(eferenţă)

•FASCICUL CEREBELO-DENTO-RUBRO-SPINAL(eferenţă)

•FASCICUL CEREBELO-DENTO-RETICULO-SPINAL(eferenţă)

Page 17: Power Point Cl.xi

FUNCŢIILE CEREBELULUI:

•ARHICEREBEL: REGLAREA ECHILIBRULUI

•PALEOCEREBEL: REGLAREA TONUSULUI MUSCULAR, ÎN LEGĂTURĂ CU SENSIBILITATEA PROPRIOCEPTIVĂ

•NEOCEREBEL:COORDONAREA MIŞCĂRILOR FINE

GANGLIONII BAZALI

LOCALIZARE: LA BAZA EMISFERELOR CEREBRALE, LATERAL ŞI SUPERIOR DE TALAMUS

ALCĂTUIRE: NUCLEII CAUDAT ŞI LENTIFORM

ROL: INTERVIN ÎN REGLAREA MOTILITĂŢII AUTOMATE, A COMENZILOR VOLUNTARE; INHIBĂ TONUSUL MUSCULAR.

Page 18: Power Point Cl.xi

EMISFERE CEREBRALE

-sunt localizate în cutia craniană; învelite în foiţe meningiale(duramater, arahnoida, piamater); în număr de două formaţiuni nervoase.

-fiecare emisferă are trei feţe: laterală, medială, bazală. -suprafaţa- şanţuri adînci: central Rollando- delimitează lobii frontal şi parietal

lateral Sylvius- delimitează lobii temporali

parietooccipital- delimitază lobii parietali de occipital.

-şanţuri superficiale- delimitează giri sau circumvoluţiuni: precentral, postcentral, temporal superior.

- Faţa medială- prezintă formaţiuni de substanţă albă: corpul Calos, trigonul cerebral, comisura albă anterioară şi comisura albă posterioară; aceste formaţiuni sunt formate din fibre de proiecţie, fibre comisurale, şi de asociaţie.

- Faţa bazală prezintă: bulbii olfactivi şi tractusurile olfactive.

Structura- substanţa cenuşie formează: cortexul cerebral la exterior

nucleii bazali(corpii striaţi), la baza fiecărei emisfere.

- substanţa albă la interior.

Page 19: Power Point Cl.xi

Scoarţa cerebrală – filogenetic este alcătuită din arhicortex- rol comportamental şi în formarea instinctelor

paleocortex= sistem limbic, rol olfactiv

neocortex- receptor, senzitiv

- motor

- de asociaţie( prefrontală, temporală, parietooccipitală).

Funcţii- conducere- fibre specifice lungi ascendente şi descendente

- fibre de asociaţie şi comisurale.

- reflexe – condiţionate şi necondiţionate(se realizează pe baza excitaţiei şi inhibiţiei).

Procese nervoase superioare: cognitive(cunoaştere), volitive(decizionale), afective( emoţionale).

Page 20: Power Point Cl.xi

SISTEMUL NERVOS VEGETATIVLa baza activităţii sale se află reflexul; se împarte în SNV Simpatic şi SNV Parasimpatic. Cele două sisteme se echilibrează pentru a menţine homeostazia: SNV Simpatic este de regulă un stimulator,pe cînd, SNV Parasimpatic este un moderator.

Arc reflex SNV SIMPATIC SNV PARASIMPATIC

Receptori Baro-Chemo-Osmoreceptori localizaţi în pereţii organelor interne

Baro-Chemo-Osmoreceptori localizaţi în pereţii organelor interne

Cale aferentă Dendritele şi axonii neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii spinali de pe traseul rădăcinii posterioare a

nervilor spinali toraco-lombari.

a)Dendritele şi axonii neuronilor din ganglionii cranieni aparţinînd

nervilor cranieni: III,VII,IX şi X.

b) Dendritele şi axonii neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii

spinali a nervilor spinali sacraţi.

Centrii nervoşi Neuronii visceromotori din coarnele laterale ale măduvii spinării din regiunea T1-L2

-Centrul cranian: nuclei vegetativi ataşaţi nervilor III, VII, IX şi X.

-Centrul sacrat: neuroni visceromotori din coarnele laterale ale măduvii S2-S4.

Cale eferentă -fibre preganglionare scurte, mielinice-Lanţ ganglionar format din 22-25 ganglioni

-Ganglioni previscerali: celiac, mezenteric superior şi mezenteric inferior.

-fibre preganglionare lungi, mielinice

-ganglioni previscerali şi intramurali

-fibre postganglionare scurte, amielinice.

Page 21: Power Point Cl.xi

SNV Simpatic• Fibre postganglionare lungi, amielinice.

• Mediatorul chimic : pentru fibrele preganglionare este acetilcolina iar pentru fibrele postganglionare este adrenalina şi noradrenalina.

• Efectorii: muşchii netezi şi glande cu secreţie.

SNV Parasimpatic • Mediatorul chimic: atît pentru fibrele pre-

cît şi pentru fibrele postganglionare este acetilcolina.

• Efectorii: muşchii netezi şi glande cu secreţie.

Page 22: Power Point Cl.xi

ANALIZATORUL CUTANAT

SEGMENTUL PERIFERIC

EPIDERMA- EPITELIU pluristratificat pavimentos cheratinizat cu teminaţii nervoase libere şi discuri Merkel.

DERMA- ţesut conjunctiv dens cu terminaţii nervoase libere, corpusculi Meissner, corpusculi Ruffini, corpusculi Krause.

HIPODERMA- ţesut conjunctiv lax cu corpusculi Ruffini, corpusculi Pacini, terminaţii nervoase libere.

SEGMENTUL INTERMEDIAR= CALEA DE CONDUCERE

Căile spinotalamice anterioare şi laterale

Căile spinobulbare

SEGMENTUL CENTRAL= aria de proiecţie corticală- lob parietal: aria somestezică I şi II

Page 23: Power Point Cl.xi

ANALIZATORUL OLFACTIV

SEGMENTUL PERIFERIC: neuronii bipolari modificaţi din mucoasa olfactivă de pe o suprafaţă de 2-3 cm2 din dreptul lamei ciuruite a etmoidului şi a cornetului nazal superior.

SEGMENTUL INTERMEDIAR= CALEA DE CONDUCERE nervii olfactivi + tracturile olfactive( protoneuronii sunt neuronii bipolari şi deutoneuronii sunt celulele mitrale din bulbii olfactivi).

SEGMENTUL CENTRAL: aria olfactivă din girul hipocampic şi nucleul amigdalian din şanţul lateral Sylvius.

ANALIZATORUL GUSTATIV

SEGMENTUL PERIFERIC: mugurii gustativi din mucoasa linguală, epiglotică, palatină, faringiană, labială şi amigdaliană. Mugurii agregă în papile gustative: caliciforme la baza limbii, fungiforme pe vîrful şi marginile limbii, foliate pe părţile latero-posterioare ale limbii, filiforme care conţin receptori tactili.

SEGMENTUL INTERMEDIAR: nervii cranieni VII, IX şi X.

Protoneuronii: neuroni din ganglionii cranieni

Deutoneuronii: neuronii din nucleul solitar din bulb

Al treilea neuron: talamus

SEGMENTUL CENTRAL: la baza girului postcentral din lobul parietal.

Page 24: Power Point Cl.xi

ANALIZATORUL OPTIC

SEGMENTUL PERIFERIC(RECEPTOR) :CELULE CU CONURI ŞI CU BASTONAŞE DIN STRUCTURA RETINEI.

SEGMENTUL INTERMEDIAR SAU CALEA DE CONDUCERE:

• NEURONII BIPOLARI DIN STRUCTURA RETINEI

• NEURONII MULTIPOLARI DIN STRUCTURA RETINEI

• NERVII OPTICI FORMAŢI DIN AXONII NEURONILOR MULTIPOLARI

• CHIASMA OPTICĂ: SE ÎNCRUCIŞEAZĂ FIBRELE NAZALE DIN STRUCTURA NERVILOR OPTICI – REZULTĂ TRACTUSURI OPTICE.

• NEURONII DIN CORPII GENICULAŢI LATERALI AI METATALAMUSULUI.

SEGMENTUL CENTRAL

ARIA OPTICĂ PRIMARĂ DIN LOBUL OCCIPITAL, SITUATĂ ÎN JURUL SCIZURII CALCARINE.

Page 25: Power Point Cl.xi

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

SEGMENTUL RECEPTOR AUDITIV ESTE REPREZENTAT DE:

ORGANUL CORTI LOCALIZAT ÎN URECHEA INTERNĂ, FORMAT LA RÎNDUL SĂU DIN CELULE RECEPTOARE CILIATE ŞI CELULE DE SUSŢINERE.

SEGMENTUL INTERMEDIAR SAU CALEA DE CONDUCERE:

•NEURONI DIN GANGLIONUL SPIRAL CORTI; AXONII LOR FORMEAZĂ RAMURA ACUSTICĂ A NERVULUI VIII ;

•NEURONII DIN NUCLEII COHLEARI VENTRAL ŞI DORSAL DIN PUNTEA LUI VAROLIO;

•NEURONII DIN COLICULII INFERIORI AI MEZENCEFALULUI;

•NEURONII DIN CORPII GENICULAŢI MEDIALI DIN METATALAMUS.

SEGMENTUL CENTRAL:

ARIA AUDITIVĂ PRIMARĂ LOCALIZATĂ ÎN LOBUL TEMPORAL, PE FAŢA SUPERIOARĂ A GIRULUI TEMPORAL SUPERIOR.

Page 26: Power Point Cl.xi

SEGMENTUL RECEPTOR VESTIBULAR:

•CRESTELE AMPULARE SITUATE LA BAZA CANALELOR SEMICIRCULARE DIN URECHEA INTERNĂ, CE CONŢIN CELULE SENZORIALE CILIATE;

•APARATELE OTOLITICE(MACULE) DIN UTRICULA ŞI SACULA URECHII INTERNE, CE CONŢIN CELULE SENZORIALE CILIATE.

SEGMENTUL INTERMEDIAR SAU CALEA DE CONDUCERE:

•NEURONII DIN GANGLIONII VESTIBULARI SCARPA, DIN COLUMELĂ; AXONII LOR FORMEAZĂ RAMURA VESTIBULARĂ A NERVULUI VIII;

•NEURONII DIN NUCLEII VESTIBULARI DIN BULBUL RAHIDIAN;

•NEURONII DIN NUCLEII TALAMUSULUI.

SEGMENTUL CENTRAL:

ARIA VESTIBULARĂ DIN LOBUL TEMPORAL, SITUATĂ ÎN PARTEA POSTERIOARĂ A GIRULUI TEMPORAL SUPERIOR.

Page 27: Power Point Cl.xi

ANALIZATORUL KINESTEZIC(MOTOR)

SEGMENTUL PERIFERIC: proprioreceptori reprezentaţi de corpusculi Pacini, corpusculi Golgi, terminaţii nervoase libere şi fusuri neuromusculare.

Un fus neuromuscular este format din 2-10 fibre musculare modificate învelite într-o capsulă conjunctivă:capetele prezintă striaţii iar zona centrală este senzitivă şi prezintă terminaţii nervoase (spiralate sau în buchet) a dendritelor neuronilor din ganglionii spinali.

SEGMENTUL INTERMEDIAR= CALEA DE CONDUCERE: căile spinobulbare şi spinocerebeloase.

SEGMENTUL CENTRAL: zona senzitivo-motorie a lobilor frontal şi parietal.

Page 28: Power Point Cl.xi

HIPOFIZA

LOCALIZARE: la baza encefalului, în şaua turcească a osului sfenoid.

ALCĂTUIRE- ovoidă;0,5g greutate, legată de hipotalamus prin tija pituitară, este formată din 3 lobi: anterior+intermediar=adenohipofiză

posterior=neurohipofiză

CONEXIUNILE HIPOFIZEI CU HIPOTALAMUSUL:

1. vasculară- sistemul port hipofizar(capilare-vene-capilare) descris de Popa şi Fielding, relaţia hipotalamusului cu adenohipofiza

2. nervoasă- tract hipotalamo-hipofizar, relaţia hipotalamusului cu neurohipofiza.

HORMONII SECRETAŢI:

1. Hormoni nonglandulotropi acţionează direct asupra organelor şi ţesuturilor din corp: somatotrop(STH), prolactină(PRH), melanocitostimulator(MSH).

2. Hormoni glandulotropi acţionează asupra altor glande endocrine: tirotropină(TSH), corticotropină(ACTH), gonadotropine( foliculostimulator(FSH) şi luteinizant(LH)).

Lobul posterior depozitează hormonii secretaţi de hipotalamus:

antidiuretic(vasopresină) şi ocitocină(oxitocină).

Page 29: Power Point Cl.xi

TIROIDALOCALIZARE: pe faţa anterioară a gâtului, în treimea inferioară a laringelui.ALCĂTUIRE: voluminoasă, 20-30 g, formată din 2 lobi laterali uniţi printr-un istm;lobii sunt alcătuiţi din foliculi tiroidieni a căror celule cuboide secretă tiroglobulina(coloid ce conţine hormoni tiroidieni) ;celulele dintre foliculi(parafoliculare) secretă hormonul calcitonina( produs şi de glandele paratiroide).HORMONII SECRETAŢI:

•T3 –TRIIODOTIRONINA-iodinat cu 3 atomi de iod

•T4 – TIROXINA- iodinat cu 4 atomi de iod

•CALCITONINA(CH)ACŢIUNILE FIZIOLOGICE ALE HORMONILOR TIROIDIENI:

•Efect calorigen în toate ţesuturile cu excepţia creierului,splinei,retinei,plămînilor şi gonadelor;

•Catabolism proteic, cu eliminarea de azot, în caz de exces hormonal;

•Stimulează lipoliza, oxidarea acizilor graşi şi catabolismul colesterolului;

•Activează absorbţia glucidelor dar şi glicogenoliza hepatică(hiperglicemie), gluconeogeneza şi oxidarea glucozei;

•Stimulează creşterea şi dezvoltarea normală a organismului;

•Stimulează dezvoltarea normală a S.N.C. şi excitabilitatea neuronală;

Page 30: Power Point Cl.xi

•Creşte excitabilitatea sistemului cardiovascular;

•Intensifică ventilaţia;

•Stimulează apetitul, secreţia şi motilitatea digestivă;

•Stimulează dezvoltarea normală a gonadelor; împreună cu prolactina menţin secreţia lactată în timpul lactaţiei;

•Are efecte trofice asupra tegumentului ,ficatului,muşchilor scheletici,miocardului, uterului.

Reglarea secreţiei tiroidiene:

1. Hipotalamusul prin TRH

2. Hipofiza prin TSH

3. În condiţii de frig,stimuli psihici,scăderea producţiei de căldură, intervine un mecanism nervos care stimulează descărcarea de TRH şi prin circulaţia portală influenţează eliberarea de TSH.

Relaţii cu alte glande endocrine:

•Acţiunile lor sunt corelate cu cele ale catecolaminelor(adrenalină şi noradrenalină);

•Potenţează acţiunea insulinei, glucagonului şi la rîndul lor sunt potenţaţi de ACTH şi cortizon.

Page 31: Power Point Cl.xi

PARATIROIDE

Localizare: în număr de 4 glande dispuse pe partea posterioară a lobilor tiroidieni.

Structură: sunt constituite din cordoane celulare anastomozate şi ţesut conjunctiv format din vase sanguine, limfatice şi nervi. Celulele sunt de două tipuri: unele principale care secretă parathormon şi altele secundare care secretă calcitonină, împreună cu celulele parafoliculare din tiroidă şi chiar cu unele celule din timus.

Hormoni secretaţi: parathormon şi calcitonina.

Efectele parathormonului(PTH): efect hipercalcemiant

•La nivel intestinal, în prezenţa vit.D, creşte absorbţia calciului;

•La nivelul osului, mobilizează calciu din oase(prin activarea osteoclastelor) şi inhibă osteogeneza;

•La nivelul rinichiului, creşte reabsorţia Ca şi a Mg din nefronul distal şi inhibă reabsorbţia fosfatului.

Efectele calcitoninei: efect hipocalcemiant;

•Scade activitatea şi numărul osteoclastelor;

•Stimulează eliminarea de calciu şi sodiu.

Reglarea secreţiei paratiroidiene este dată de nivelul calcemiei din sînge:Ca+ionizat care acţionează direct asupra glandei prin mecanism feed-back. Hipomagnezemia stimulează, de asemenea, secreţia de PTH.

Page 32: Power Point Cl.xi

TIMUS

LOCALIZARE: în mediastinul pulmonar, retrosternal, atinge o dezvoltare maximă la pubertate(35g), după care începe să involueze transformându-se în ţesut adipos cu resturi limfoepiteliale.

ALCĂTUIRE: doi lobi înveliţi într-o capsulă fibroasă ce trimite septuri în interior împărţind organul în lobuli alcătuiţi la rîndul lor din 2 părţi: o parte centrală şi o parte periferică.

Celulele epiteliale formează o reţea reticulară şi secretă hormoni timici iar în ochiurile reţelei se găsesc timocite ce se vor diferenţia şi matura în limfocite T imunocompetente.

ROLUL TIMUSULUI:

•Imunitatea celulară;

•Timozina, hormon timic din familia de polipeptide hormonale, care stimulează creşterea şi intensifică activitatea limfocitelor T, la nivelul organelor limfoide periferice( splină, ganglioni limfatici,).

Page 33: Power Point Cl.xi

PATOLOGIA GLANDELOR

Hipersecreţie de somatrotop la copil- gigantism

Hipersecreţie de somatotrop la adult- acromegalie

Hiposecreţie de somatrotop la copil- nanism hipofizar

Hiposecreţie de tiroxină- Nanismul tiroidian- hipotiroidism, cretinism guşogen

Hipotiroidism dobîndit- mixedem la adult; carenţa de iod din apă sau alimente determină guşa endemică.

Hipersecreţie de tiroxină- Boala Basedow-Graves ( ochi exoftalmici)

Hipofuncţia paratiroidelor: spasmofilia şi tetania;

Hiperfuncţia paratiroidelor- boala Recklinghausen

Hipersecreţia de corticosteroizi- sindromul Cushing

Hipersecreţia de hormoni sexosteroizi- sindrom androgenital

Hiposecreţia de hormoni corticosteroizi- boala Addison

Hipersecreţia de aldosteron- boala Conn

Hiposecreţia de insulină- diabet zaharat

Page 34: Power Point Cl.xi

PANCREASUL ENDOCRINCELULE ENDOCRINE GRUPATE ÎN INSULELE LANGERHANS:

•CELULE A SAU α(proporţie de 25%)- SECRETĂ GLUCAGON

•CELULE B SAU β(proporţie de 75%)- SECRETĂ INSULINĂ

EFECTE

INSULINA =SCADE GLICEMIA GLUCAGON=CREŞTE GLICEMIA

• stimuleaza GLICOGENOGENEZA stimuleaza

GLICOGENOLIZA

• inhiba GLUCONEOGENEZA stimuleaza GLUCONEOGENEZA

•Stimuleaza LIPOGENEZA stimuleaza LIPOLIZA

•Stimuleaza PROTEINOGENEZA stimuleaza PROTEINOLIZA

CREŞTE FORŢA MIOCARDICĂ

CREŞTE SECREŢIA BILIARĂ

SCADE SECREŢIA GASTRICĂ

Page 35: Power Point Cl.xi

GLANDELE SUPRARENALE

LOCALIZATE LA POLUL SUPERIOR AL RINICHILOR

ALCĂTUITE DIN DOUĂ ZONE: EXTERNĂ=CORTICALĂ

INTERNĂ=MEDULARĂCORTICOSUPRARENALA SECRETĂ HORMONII:

1. MINERALOCORTICOIZI- ALDOSTERON : REABSORBŢIA Na ŞI A APEI, (INCLUSIV A Cl) CU ELIMINAREA K ŞI A IONILOR DE H.

2. GLUCOCORTICOIZI- CORTIZOL, CU EFECTELE:

• PROTEOLIZĂ ÎN MUŞCHI

• PROTEINOGENEZĂ ÎN FICAT

• HIPERGLICEMIE

• LIPOLIZĂ

• CREŞTE NUMĂRUL ELEMENTELOR FIGURATE DIN SÎNGE

• MODIFICAREA EEG, ALTERAREA PERSONALITĂŢII, MODIFICĂRI SENZORIALE

3. SEXOSTEROIZI- ANDROGENI ŞI ESTROGENI.

Page 36: Power Point Cl.xi

MEDULOSUPRARENALA –secretă Adrenalina(epinefrină) şi Noradrenalină(norepinefrină) cu efecte similare.

Efectele homonilor sunt identice cu efectele stimulării SNV simpatic:

•Cardioacceleraţie şi pupilodilataţie;

•Bronhodilatator;

•Stimulează secreţia de salivă vîscoasă;

•Vasoconsticţie pe vasele sanguine periferice;

•Inhibă motilitatea tractului digestiv şi închide sfincterele digestive;

•Stimulează glicogenoliza hepatică- hiperglicemie;

•Inhibă secreţia exocrină a pancreasului;

•Relaxarea muşchiului vezicii urinare şi constricţia sfincterului vezical urinar.

Page 37: Power Point Cl.xi

SISTEMUL OSOS

TOTALITATEA OASELOR FORMEAZĂ SCHELETUL CORPULUI UMAN.

SCHELETUL CAPULUI:neurocraniu = frontal + etmoid + sfenoid + occipital + 2 temporale + 2 parietale.

viscerocraniu = vomerul + mandibula + 2 maxilare, 2 palatine, 2 nazale,2 lacrimale, 2 zigomatice, 2 cornete nazale inferioare.

SCHELETUL TRUNCHIULUI- COLOANA VERTEBRALĂ(33-34 vertebre), COASTE(12 perechi de coaste), STERN.

SCHELETUL MEMBRELOR SUPERIOARE: centura scapulară(clavicula şi omoplat) humerus, radius şi cubitus, carpiene(8), metacarpiene(5), falange(14).

SCHELETUL MEMBRELOR INFERIOARE:centura pelviană(sacrum şi oase coxale) femur, tibia şi peroneu(fibula), tarsiene(7), metatarsiene(5), falange(14).

ARTICULAŢIILE POT FI:

•SINARTROZE- ARTICULAŢII FIXE

•DIARTROZE- ARTICULAŢII SEMIMOBILE-AMFIARTROZE

•ARTICULAŢII MOBILE- ARTRODII

Page 38: Power Point Cl.xi

SISTEMUL MUSCULAR

MUŞCHII SCHELETICI FORMEAZĂ SISTEMUL MUSCULAR ACTIV ÎN MIŞCAREA CORPULUI.

MUŞCHII CAPULUI: muşchii mimicii, muşchii maseteri(masticatori).

MUŞCHII GÎTULUI: muşchiul sternocleidomastoidian, muşchiul pielosul gîtului.

MUŞCHII TRUNCHIULUI: muşchii trapezi, marii dorsali, pectorali, dinţaţi, intercostali, diafragma, drepţi abdominali, oblici interni şi externi.

MUŞCHII MEMBRELOR SUPERIOARE: deltoid, biceps brahial, triceps brahial, flexori ai antebraţului şi ai mîinii şi pronatori ai mîinii; extensori ai antebraţului, mîinii şi degetelor.

MUŞCHII MEMBRELOR INFERIOARE: fesieri, croitor, cvadriceps femural, adductori, abductori, biceps femural, triceps sural.

PROPIETĂŢILE MUŞCHILOR SCHELETALI:

•Contractilitatea: contracţii izometrice şi izotonice; secusa; tetanosul .

•Excitabilitatea

•Elasticitatea

•Tonusul muscular

Page 39: Power Point Cl.xi

APARATUL DIGESTIV

Tub digestiv şi glande anexe:

Cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subţire, intestin gros.

Glande anexe: Glande salivare, ficat şi pancreas.Cavitatea bucală se împarte în:cavitate bucală propriu-zisă ce conţine limba şi dinţii ; vestibul bucal situat între obraji şi dinţi.

Faringele este segment de încrucişare a căilor digestivă şi respiratorie; este alcătuit din musculatura si fibre.

Esofagul este plasat în spatele traheii şi conduce bolul alimentar prin unde peristaltice spre stomac; străbate muşchiul diafragmă.

Stomacul este localizat în cavitatea abdominală, sub m.diafragmă, central spre stînga; are forma literei J sau cimpoi; prezintă 2 sfinctere(cardia şi pilor), 2 feţe, 2 margini, 2 curburi. Peretele stomacului este compus din mucoasă, submucoasă, musculară(fibre netede dispuse longitudinal, circular şi oblic) şi adventice. Glandele gastrice secretă suc gastric compus din apă, HCl, mucus şi enzime: pepsina gastrică, labfermentul, gelatinaza, lipaza gastrică. La nivelul stomacului se poate realiza absorbţia apei,alcoolului, unele vitamine şi medicamente.

Intestinul subţire- are aproximativ 4 metri, 2 sfinctere(pilor şi valvula ileocecală) 3 regiuni: duoden, jejun şi ileon.

Page 40: Power Point Cl.xi

Peretele intestinului subţire prezintă vilozităţi intestinale ce măresc foarte mult suprafaţa de digestie şi absorbţie. O vilozitate conţine: mucoasa, vas limfatic chilifer central, vase de sânge, fibre nervoase.

Bila, produsă de ficat şi eliberată în duoden în perioadele digestive, conţine: apă, bicarbonaţi, colesterol, pigmenţi biliari, săruri biliare ce emulsionează grăsimile.

Sucul pancreatic produs de pancreasul exocrin şi eliberat în duoden prin două canale pancreatice conţine: apă, bicarbonaţi ,mucus, enzime digestive: tripsina şi chimiotripsina, carboxipeptidaze, elastaze, amilaza pancreatică, lipaza pancreatică.

Enzime intestinale: zaharidaze, peptidaze, lipaze intestinale care formeaza nutrimentele.Absorbţia la nivelul intestinului subţire se realizează prin mecanisme active şi pasive:Glucidele se absorb pasiv(pentozele) şi activ(hexozele).

•Lipidele se absorb cu ajutorul sărurilor biliare: acizii graşi cu lanţ lung(peste 20 atomi de C) se absorb în limfă sub formă de chilomicroni iar cei cu lanţ scurt(sub 20 atomi de C) se absorb în sânge; glicerolul se absoarbe pasiv în sânge.

•Aminoacizii din proteine se absorb activ pînă în enterocite şi apoi pasiv în sînge.

Intestinul gros- are aproximativ 1,7m; prezintă regiunile: apendice cecal, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid, rectum. Conţine o floră microbiană de fermentaţie şi putrefacţie. Are rol de formare a materiilor fecale şi de absorbţie a apei, unor electroliţi şi vitamine B şi K.

Defecaţia este procesul de eliminare a materiilor fecale.

Page 41: Power Point Cl.xi

ACŢIUNILE ENZIMELOR DIN SUCURILE DIGESTIVE

SALIVA conţine AMILAZA SALIVARĂ( PTIALINĂ) care degradează amidonul fiert sau copt până la maltoză.

SUCUL GASTRIC conţine:

1. Enzime proteolitice: PEPSINA GASTRICĂ degradează proteinele până la albumoze şi peptone; LABFERMENTUL degradează proteinele din lapte până la paracaseinat de Ca; GELATINAZA hidrolizează gelatina.

2. Enzime lipolitice: LIPAZA GASTRICĂ degradează lipidele din lapte, frişcă şi ou până la acizi graşi şi glicerină.

BILA NU CONŢINE ENZIME; cu ajutorul SĂRURILOR BILIARE emulsionează grăsimile.

SUCUL PANCREATIC conţine:

1. Enzime proteolitice: TRIPSINA, CHIMIOTRIPSINA, CARBOXIPEPTIDAZE care degradează proteinele până la di-tripeptide şi aminoacizi.

2. Enzime lipolitice: LIPAZA PANCREATICĂ degradează lipidele emulsionate pină la acizi graşi şi glicerină.

3. Enzime glicolitice: amilaza pancreatica care degradeaza glucidele pina la dizaharide.

Page 42: Power Point Cl.xi

APARATUL CIRCULATOR

ALCĂTUIREA APARATULUI CIRCULATOR: INIMA, VASE SANGUINE ŞI LIMFATICE, SÎNGE, LIMFA.

INIMA- localizare: mediastinul pulmonar cu axul longitudinal orientat spre stînga;

greutate:250-300g;

Alcătuire: tetracamerală(2A la baza inimiii şi 2V la vîrful inimii)

peretele inimii este format din endocard(ţesut epitelial), miocard(ţesut striat de tip cardiac şi ţesutul autoexcitoconducător) şi pericard(două foiţe).

vascularizaţia inimii: 2 artere coronare şi 2 vene coronare.

SISTEMUL VASCULAR:MAREA CIRCULAŢIE(CIRCULAŢIA SISTEMICĂ)

MICA CIRCULAŢIE(CIRCULAŢIA PULMONARĂ)

VS—ARTERĂ AORTĂ-----CELULE ALE CORPULUI------VENE CAVE------AD

VD----ARTERE PULMONARE-----PLĂMÎNI-----VENE PULMONARE-----AS.

ARTERA AORTĂ: artere coronare

cîrja aortică- trunchi arterial brahiocafalic drept: a.carotidă comună dreaptă şi arteră subclaviculară;

arteră subclaviculară stîngă; arteră carotidă comună stîngă

Page 43: Power Point Cl.xi

ARTERA AORTĂ: descendentă toracică- a. intercostale; a. diafragmatice; a. bronşice.

descendentă abdominală- trunchi celiac: a. hepatică+a. gastrică+a.splenică

a.mezenterică superioară; a. mezenterică inferioară; a. iliacă comună dreaptă şi stîngă.

VENE CAVE: v. cavă superioară= trunchi venos brahiocefalic drept + trunchi venos brahiocefalic stîng.

v. cavă inferioară = v. Iliace comune + v. Renale + v. Suprahepatice + v. Diafragmatice + v. Intercostale + v. Esofagiene.

FACTORI CARE ASIGURĂ CIRCULAŢIA SÎNGELUI ÎN ARTERE:

-Presiunea arterială

-- elasticitatea pereţilor vasculari

--volumul de sînge

-- calibrul vaselor

-- vîscozitatea sîngelui

Page 44: Power Point Cl.xi

Factori care contribuie la întoarcerea sîngelui prin vene:

• Valvule semilunare formate din endoteliul venelor

• Aspiraţia toracică

• Inspiraţia şi contracţia muşchiului diafragmă

• Contracţia muşchilor striaţi în timpul mişcării

• Contracţia pereţilor arterial vecini venelor

SISTEMUL LIMFATIC: CAPILARE LIMFATICE

VASE (VENE) LIMFATICE

GANGLIONI LIMFATICI

DUCTURI LIMFATICE: DUCT TORACIC ŞI LIMFATICA DREAPTĂ.

LIMFA

Page 45: Power Point Cl.xi

APARATUL RESPIRATOR

Cuprinde căi de conducere a aerului( fose nazale, faringe laringe, trahee, bronhii principale) şi plămâni(organe de schimb gazos).

Plămânii –localizaţi în cutia toracică, înveliţi în pleure, organe buretoase, sunt alcătuiţi din lobi ,segmente, lobuli, acini şi alveole pulmonare (unităţi de schimb gazos).

Vascularizaţia plămânilor este dublă:

•Nutritivă- asigurată de arterele bronşice, aparţinând marii circulaţiei sanguine

•Funcţională- asigurată de arterele şi venele aparţinând micii circulaţii sanguine.

Căile de conducere a aerului:

•Fose nazale-2 cu rol de curăţire şi încălzire a aerului

•Faringe-segment de încrucişare a căilor digestivă şi respiratorie

•Laringe- organ fonator

•Traheea- formată din semiinele cartilaginoase se bifurcă la bază formînd 2 bronhii principale ce pătrund în cei doi plămîni.

Page 46: Power Point Cl.xi

Ventilaţia pulmonară se realizează în cursul celor două procese:

•Inspiraţia- proces activ, în care se contractă muşchii inspiratori: m.diafragmă şi m.intercostali externi;

•Expiraţia- proces pasiv, în care se relaxează muşchii inspiratori.

Volumele respiratorii:

1. Volum curent= 500ml aer

2. Volum inspirator de rezervă= 1500ml aer

3. Volum expirator de rezervă= 1500ml aer

4. Capacitate vitală= V.C.+ V.I.R.+ V.E.R.= 3500 ml aer

5. Volum rezidual = 1500 ml aer

6. Capacitate pulmonară totală= C.V.+ V.R.= 5000 ml aer

7. Minut-volumul sau debitul respirator = V.C.x frecvenţa respiratorie = 9 l/min.

Schimburile gazoase se realizează la următoarele niveluri:

1. Nivel pulmonar pe baza diferenţei de presiune a celor două gaze (O2 şi CO2) între aerul alveolar şi sîngele capilar;

2. Nivel celular pe baza diferenţei de presiune a celor două gaze din sîngele capilar şi ţesutul interstiţial.

Page 47: Power Point Cl.xi

APARATUL EXCRETOR

Cuprinde :rinichi- cu rol în formarea urinii

căi de conducere a urinii , cu rol în micţiune: calice mici, calice mari, pelvis renal(bazinet), uretere(2), vezica urinară(1), uretră(1).

Unităţile morfofuncţionale ale rinichilor cu rol în formarea urinii sunt nefronii, aproximativ 1 mil/rinichi.

Un nefron este compus din:

•Glomerul renal Malpighi: ghem de vase capilare + capsula Bowman

•Tub contort proximal

•Ansa Henle

•Tub contort distalProcesele prin care se formează urina sunt:

1. Filtrare glomerulară- se obţine urina primară = 180l/24h

2. Reabsorbţie tubulară- mai ales pe tub contort proximal

3. Secreţie tubulară- atît pe tubul contort proximal cît şi pe distal.

În final se formează urina definitivă (finală) = 1,5- 2 l/24h.

Mecanismele prin care se realizează reabsorbţia şi secreţia sunt active şi pasive.

Page 48: Power Point Cl.xi

APARATUL REPRODUCĂTOR

APARATUL REPRODUCĂTOR FEMININ:

•Organe genitale= 2 ovare cu funcţie mixtă: capsulă, parenchim compus din 2 zone: corticală ce conţine foliculi ovarieni şi medulară alcătuită din ţesut conjunctiv.

•Conducte genitale: 2 trompe uterine, uter, vagin.

•Glande anexe: glande mamare cu structură tubuloacinoasă.

APARATUL REPRODUCĂTOR MASCULIN:

•Organe genitale= testicule cu funcţie mixtă:albuginee(înveliş), parenchim format din lobuli(250-300) ce conţin tubii seminiferi contorţi(spermatogeneză) şi celule interstiţiale Leydig(testosteron).

•Conducte spermatice: tubi seminiferi drepţi-reţea testiculară- canale eferente-canal epididimar-canal deferent-canal ejaculator-uretra.

•Glande anexe:2 vezicule seminale, 1prostată, 2 glande bulbo-uretrale.

Page 49: Power Point Cl.xi

METABOLISMUL INTERMEDIAR

DEFINIŢIE: totalitatea proceselor la care participă substanţele exogene şi endogene.

METABOLISMUL INTERMEDIAR AL GLUCIDELOR: absorbţie sub formă de monozaharide

•GLICOGENOGENEZA- formarea glicogenului din glucoză

•GLICOLIZA: anaerobă şi aerobă(ciclul Krebs)

•LIPOGENEZA: sinteza de lipide din glucide

•GLUCONEOGENEZA: sinteza de glucide din produşi neglucidici

ROLUL GLUCIDELOR: energetic, plastic, funcţional

REGLAREA METABOLISMULUI: hormoni hiperglicemianţi şi hipoglicemianţi

METABOLISMUL INTERMEDIAR AL LIPIDELOR: absorbţie sub formă de acizi graşi şi glicerină

•LIPOGENEZA: sinteza de lipide în ficat şi ţesut adipos

•LIPOLIZA: catabolismul lipidelor

ROLUL LIPIDELOR: energetic, plastic, funcţional

REGLAREA METABOLISMULUI: hormoni ce stimulează lipogeneza şi lipoliza

Page 50: Power Point Cl.xi

METABOLISMUL INTERMEDIAR AL PROTEINELOR:

•DEZAMINARE OXIDATIVĂ: se obţin amoniacul(formează glutamina , ureea, creatina, creatinina) şi cetoacidul( formează corpi cetonici, glucide sau degradare în ciclul Krebs)

•DECARBOXILARE: formare de amine biogene (prin eliminarea grupării carboxil)

•TRANSAMINARE: formare de aminoacizi prin transferul grupării amino de pe un aminoacid pe un cetoacid.

•SINTEZA DE PROTEINE: este coordonată genetic

ROLUL PROTEINELOR: plastic, funcţional, energetic

REGLAREA METABOLISMULUI PROTEIC:

•Reglare nervoasă

•Reglare umorală: hormoni anabolizanţi şi catabolizanţi.

Page 51: Power Point Cl.xi

METABOLISMUL ENERGETIC: schimburile energetice se evaluează prin calorimetrie: directă(într-o cameră calorimetrică) şi indirectă (stabileşte coeficientul respirator CR).

METABOLISMUL BAZAL:

MB= NUMĂR TOTAL CALORII/ SUPRAFAŢĂ CORPORALĂ, într-o unitate de timp.


Recommended