+ All Categories
Home > Documents > Bucătăria însoritei Italia

Bucătăria însoritei Italia

Date post: 30-May-2018
Category:
Upload: jojojeans2006
View: 228 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
3
Buctria însoritei Italia Veneia  Republica Veneiei a fost o adevrat putere a lumii medievale i un centru comercial dinamic. De aceea înc de atunci în reetele culinare apreau exoticele, pe atunci, condimente orientale: ghimbirul, ofranul, cuminul, scorioara i boabele de mutar. De-abia în timpul rzboaielor lui  Napoleon au început s fie înlocuite cu plante. În buctria veneian sunt populare petele i fructele de mare. Unele mâncruri, ca de exemplu Äpesce in saor´, au influene clare ale buctriei arabe, ce se caracterizeaz printre altele combinând dulcele cu acrul. Cu cât ne deprtm de mare, cu atât mai folosit este carnea ± în special vânatul i carnea de pasre (dar nu numai). Între cele mai cunoscute mâncruri se gsete raa slbatic în sos de plante i sardele i, provenind din Austria (Veneia s-a aflat sub guvernarea ei dup congresul vienez) ficatul de viel vienez servit cu polenta. Alte specialiti vieneze din carne sunt feliile subiri de muchiule de vac, stropite cu marinat din maionez, suc de lmâie, sos Worchester, lapte, sare i piper alb. De o popularitate mai mare decât macaroanele se bucur risotto. Dac este  preparat cu cerneala sepiei, poart denumirea de risotto nero. Un rol important îl joac de asemenea polenta ± odat era mâncat la micul dejun, prânz i cin. Veneia este de asemenea renumit prin cultivarea legumelor. Dintre cele mai apreciate fac parte salata roie ridicchio din Treviso i sparanghelul alb din Basano del Grappa. Populare sunt imâncrurile de dovleac i mâncrurile de leguminoase, de exemplu pasta e fagioli, adic macaroane cu fasole, sau supa veneian de fasole roie. Milano Milano este capitala Lombardiei, bogatei regiuni a italiei de Nord. Cu toate c nu mai este un teren agricol, Lombardia în continuare este cunoscut prin orezul excelent. Este cultivat aici începând cu secolul al XV ±lea ± prin intermediul Sarazinilor a aprut la început în Spania, de unde conductorii aragonezi l-au adus în Lombardia. Mâncarea tradiional este « risotto alla milanese", adic risotto milanez servit cu ofran. Vestite de asemenea sunt prjiturile cu macaroane umplute, între care ravioli i agnolotti cu umplutur de dovleac. Ca delicatese sunt considerate mâncrurile cu carne preparate în vin, diferite feluri de salami precum i picioarele de broasc. La încheierea mesei, în locul desertului dulce, sunt des servite brânzeturi, între altele: gorgonzola, mascarpone i grana padano. Asta nu înseamn c Lombardia nu este cunoscut prin delicioasele deserturi ± de exemplu tiramisu care se prepar din brânza mascarpone. Mândria regiunii sunt prjiturile cum sunt panettone (cozonac din drojdie) i colomba pasquale, prjitur din drojdie coapt în form de porumbel. Din Lombardia provin cunoscutele lichioruri Amaretto i Campari.
Transcript
Page 1: Bucătăria însoritei Italia

8/9/2019 Bucătăria însoritei Italia

http://slidepdf.com/reader/full/bucataria-insoritei-italia 1/3

Buctria însoritei Italia

Veneia Republica Veneiei a fost o adevrat putere a lumii medievale i un centru comercial dinamic.De aceea înc de atunci în reetele culinare apreau exoticele, pe atunci, condimente orientale:

ghimbirul, ofranul, cuminul, scorioara i boabele de mutar. De-abia în timpul rzboaielor lui Napoleon au început s fie înlocuite cu plante.

În buctria veneian sunt populare petele i fructele de mare. Unelemâncruri, ca de exemplu Äpesce in saor´, au influene clare ale buctrieiarabe, ce se caracterizeaz printre altele combinând dulcele cu acrul. Cucât ne deprtm de mare, cu atât mai folosit este carnea ± în specialvânatul i carnea de pasre (dar nu numai). Între cele mai cunoscutemâncruri se gsete raa slbatic în sos de plante i sardele i, proveninddin Austria (Veneia s-a aflat sub guvernarea ei dup congresul vienez)ficatul de viel vienez servit cu polenta. Alte specialiti vieneze din carne

sunt feliile subiri de muchiule de vac, stropite cu marinat dinmaionez, suc de lmâie, sos Worchester, lapte, sare i piper alb.De o popularitate mai mare decât macaroanele se bucur risotto. Dac este preparat cu cerneala sepiei, poart denumirea de risotto nero. Un rol

important îl joac de asemenea polenta ± odat era mâncat la micul dejun, prânz icin.

Veneia este de asemenea renumit prin cultivarea legumelor. Dintre cele maiapreciate fac parte salata roie ridicchio din Treviso i sparanghelul alb din Basanodel Grappa. Populare sunt imâncrurile de dovleac i mâncrurile de leguminoase,

de exemplu pasta e fagioli, adic macaroane cu fasole, sau supa veneian de fasole roie.

MilanoMilano este capitala Lombardiei, bogatei regiuni a italiei de Nord. Cu toate c nu mai este unteren agricol, Lombardia în continuare este cunoscut prin orezul excelent. Este cultivat aiciîncepând cu secolul al XV ±lea ± prin intermediul Sarazinilor a aprut la început în Spania, deunde conductorii aragonezi l-au adus în Lombardia. Mâncarea tradiional este « risotto allamilanese", adic risotto milanez servit cu ofran. Vestite de asemenea sunt prjiturile cumacaroane umplute, între care ravioli i agnolotti cu umplutur de dovleac. Ca delicatese suntconsiderate mâncrurile cu carne preparate în vin, diferite feluri de salami precum i picioarelede broasc. La încheierea mesei, în locul desertului dulce, sunt des servite brânzeturi, între altele:

gorgonzola, mascarpone i grana padano. Asta nu înseamn c Lombardia nu este cunoscut prindelicioasele deserturi ± de exemplu tiramisu care se prepar din brânza mascarpone. Mândriaregiunii sunt prjiturile cum sunt panettone (cozonac din drojdie) i colomba pasquale, prjiturdin drojdie coapt în form de porumbel.Din Lombardia provin cunoscutele lichioruri Amaretto i Campari.

Page 2: Bucătăria însoritei Italia

8/9/2019 Bucătăria însoritei Italia

http://slidepdf.com/reader/full/bucataria-insoritei-italia 2/3

 În epoca Renaterii aici a fost elaborat prima carte culinar din Italia. Aceasta reprezenta nunumai o culegere de reete ci i un adevrat compendiu al tiinei valorilor alimentare,compoziiei mâncrurilor, condimentrii, igienei i chiar aspectelor etnice legate de hran.

R omaÎnaintea marilor cuceriri, cultura culinar a populaiei din zona Tibrului era destul de modest.Aceast situaie s-a schimbat odat cu cultura ospurilor adus din Grecia. Banchetele de obicei

se transformau în simple beii, datorit faptului

c romanii, spre deosebire de greci, nu aveau obiceiul dilurii vinului.În alegerea meniului domina des grija pentru prestigiu. La mare pre erafolosirea condimentelor scumpe i a complicatelor metode de prepararea felurilor. Ca o culme a artei culinare erau considerate ³mâncrurilefalse´, de exemplu prepararea crnii de viel în aa fel încât s aib gust

de cod.

În Roma antic, datorit pericolului de incendii, era interzis pregtireamâncrurilor în case cu ajutorul focului. Poate i datorit acestui fapt înzilele noastre romanii, mult mai des decât locuitorii altor regiuni ale

Italiei, viziteaz restaurantele. În fond Roma este oraul cafenelelor,trattoriilor i pizzeriilor, în care de secole se hrnesc pelerinii i cltorii ceviziteaz capitala cretintii vestice.

Felul principal (cel mai des paste) este precedat de gustri reci ± antipasti.Asortimentul este mare: unc de Parma, vinete în ulei de msline, ardei copt, felii de zucchinisau roii uscate în ulei, msline sau cepe în oet, salami, fasole alb în oet i ulei, pâine prjit cucapere sau usturoi, pâine cu usturoi, ulei i plante.

Butura preferat este cafeaua ± expresul de cafea fiind o descoperire roman. Italienii încep ziuacu o ceac cappuccino, a crei denumire se trage de la culoarea maronie ce amintete de

sutanele clugrilor capucini. Pe timpul întregii zile se beau îns mici espresso cu mult zahr.

ParmaBuctria regiunii Emilia-Romagna, a crei capital este Parma, este bogatîn delicatesuri. Cele mai cunoscute sunt unca de Parma i parmezanul. Esterenumit de asemenea datorit celui mai nobil din lume oet balsam, AcetoBalsamico Tradizionale, produs doar de câiva fabricani. Prosciutto DiParma, adic unca de Parma, este nemaipomenit de atent i de sârguincios

Page 3: Bucătăria însoritei Italia

8/9/2019 Bucătăria însoritei Italia

http://slidepdf.com/reader/full/bucataria-insoritei-italia 3/3

 preparat. Întregul proces de producie este monitorizat de un consoriu special, care garanteazrespectarea tuturor cerinelor care definesc exact între altele specia de porci, procedura lor dehrnire i procesul de producie. Adevrata Prosciutto Di Parma, srat corespunztor, sematurizeaz între 10 i 12 luni în încperi rcoroase. Se poate maturiza îns un timp mult maiîndelungat, pentru a avea un gust mult mai delicat i mult mai rafinat.

 Nu mai puin cunoscut este cacavalul parmezan ± Parmigian Reggiano. Denumirea provine dela oraele Parma i Reggio, unde în secolul al XIII ±lea a început s fie produs. DenumireaParmezan este înregistrat doar pentru cacavalurile produse în câteva provincii: Parma, ReggioEmilia, Modena, Mantua sau Bologna. Laptele trebuie s provin doar de la vaci care se hrnesc pe puni cu furaje proaspete. Parmezanul se maturizeaz între 11 i 36 de luni ± în funcie dedurata perioadei de maturizare se obine cacaval tânr (fresco), mediu -vechi (vecchio) sau parmezan vechi (stravecchio). Întrebuinrile acestor cacavaluri sunt de asemenea diferite.Cacavalul tânr are rol de cacaval de mas, în timp ce cacavalul vechi este folosit ca ados lamâncrurile cu macaroane i orez, salate, supe i sosuri.

Aceto Balsamino, oetul balsam, este preparat în mod natural. Mustul brut estedelicat gtit dup care este lsat s fermenteze în butoiae de lemn. Procesul defermentare se termin dup 3 ani, îns un bun oet balsam are nevoie de cel puin 12 ani, iar dup 30 sau chiar 50 de ani este i mai bun.


Recommended