Turismul in Italia

CASTELUL DEL MONTE No

CUPRINSDeclaraia privind propria rspundere.2Introducere..........................................................................................................................................3Capitolul I Consideraii generale .....................................................................................................61.1 Tursim : Concepii i definiii speciale .........................................................................................61.2 Factorii de dezvoltare a turismului n Europa ...............................................................................101.3 Principalele regiuni turistice ale Europei .....................................................................................11Capitolul II Potenialul turistic italian ...........................................................................................212.1 Caracterizarea general a Italiei ..................................................................................................212.2 Specializarea industriei tursimului n Italia .................................................................................272.3 Zone turstice n Italia....................................................................................................................33Capitolul III Rolul monumentelor Patrimoniului Mondial Unesco n promovarea turismului cultural ...............................................................................................................................................393.1 Propuneri i recomandri pentru promovarea i valorificarea turismului cultural italian ..........1083.2 Pachet turistic internaional, Chiinau Italia (Roma ) .............................................................112Concluzie .........................................................................................................................................113Bibliogarie ........................................................................................................................................116INTRODUCERE

A face turism nseamn a merge s caui foarte departe dorul de a te ntoarce acas

George Elgozy

Pe parcursul deceniilor, turismul a experimentat o crestere continua si o diversificare adinca, astfel incit in cele din urma a devenit unul dintre cele mai importante sectoare economice din lume. Turismul modern este puternic corelat cu procesele de dezvoltare a tarilor si cuprinde un numar mare de destinatii noi. Aceste dinamici au facut turismul un factor cheie pentru progresul socio-economic. Astazi, acest business se afla la acelasi nivel cu exporturile de combustibil, produse alimentare si automobile. Turismul a devenit unul dintre cei mai importanti actori in comertul international si reprezinta concomitent cea mai importnata sursa de venit pentru multe tari dezvoltate. Cresterea industriei turismului se efectueaza simultan cu procesul crescind de diversificare si competitie intre diferite destinatii. Raspindirea internationala a turismului in tarile dezvoltate si industrializate au produs beneficii economice si sociale in multe sectoare asemanatoare: de la constructie la agricultura sau telecomunicatii. Contributia turismului la bunastarea economica depinde de calitatea ofertei turistice. Organizatia Mondiala a Turismului ofera sprijin destinatiilor turistice in pozitionarea lor pe pietele nationale si internatinale, de asemenea, evidentiaza tarile in curs de dezvoltare cu potential turistic oferindu-le ajutor cu scopul de a le transforma in inmportante destinatii turistice pe piata internationala. Cea mai importanta bogatie a omenirii este patrimoniul cultural, putin modificat de trecerea timpului si de evolutia civilizatilor. Inca din cele mai vechi timpuri, cultura a motivat si a invitat multi oameni sa calatoreasca si sa savureze noi locuri, culturi si civilizatii diferite.

Diversitatea culturala este o forta motorie pentru dezvoltare, nu doar referitor la cresteri economice, dar si ca mijloc de atingere a unui nivel de viata intelectual, emotional, moral si spiritual complet. Toate acestea sunt incluse in sapte conventii culturale care ofera o baza solida pentru promovarea diversitatii culturale. Diversitattea culturala este, in asa fel, o comoara indispensabila pentru reducerea saraciei si a somajului si pentru atingerea unui nivel de dezvoltare avantajos.

n acelasi timp, acceptarea si recunoasterea diversitatii culturale duce la comnicare intre civilizatii si diferite culturi, la respect si intelegere mutuala.

Promovarea diversitatii culturale- patrimoniu umanitar comun, conform Declaratiei Universale UNESCO privind Diversitate Culturala, 2001- a devenit una dintre cele mai presante probleme contemporane, din care cauza, este amplasata chiar in inima mandatului organizatiei.

Actualitatea i importana temei investigate

nItalia sunt concentrate aproximativ60% din patrimoniul cultural alEuropei aproape fiecare ora italian reprezint unadevrat muzeu deistorie naer liber. nafar denenumratele monumente decultur iruine ale civilizaiei romane antice, ara dispune decondiii naturale din cele mai diverse Munii Alpi nzpezii, plajele pitoreti ale rmurilor adriatic imediteranean, acoperite culivezi demsline, precum iviile Apeninilor iminunatele lacuri nordice. Laacestea seadaug multitudinea deinsule iposibilitile nelimitate pentru oodihn activ, casnuuitm idebuctria italian, debogatele tradiii religioase, design iarhitectur.Analiza patrimoniului cultural al Italiei este foarte important pentru nelegerea fenomenului abordat de ctre prezenta lucrare. Patrimoniul cultural material este un concept complex, materia prim a politicilor de marketing care fac subiectul lucrrii. Prin urmare el trebuie cunoscut prin diferite puncte de vedere: componene, importan, starea actual, probleme cu care se confrunt, factori de influen i perspectivn acest context, teza de licenta i are ca scop evidentierea avantajelor dezvoltarii turismului (n special cultural) in Italia. In baza documentelor oferite de UNESCO si OMT, au fost enumerate monumentele culturale incluse in Lista Patrimoniului Mondial aflate sub protectia UNESCO, si rolul acestora in promovarea si dezvoltarea turismului cultural in Italia.Suportul metodologic i teoretico-tiinific al tezei Cercetarea a fost efectuat n baza studiului complex a strategiilor de dezvoltare a economiei naionale innd cont de experiena internaional n domeniul turismului. Pe lng acestea, pentru o cercetare complex a fenomenelor economice legate de conceptele tiinifice abordate n lucrare, a fost studiat i utilizat baza informaional a OMT, INSEE, TNS Sofre, Tourism Highlight, lucrri fundamentale, publicaiile i studiile economitilor autohtoni i strini, anuare statistice.n tez au fost utilizate metoda sistemic, metoda normativ, metoda statistic, metoda de

sintez, analiz economic, comparare, inducia i deducia, econometria, analize diagnostice i

de prognozare, precum i alte procedee i instrumente de cunoatere tiinific a proceselor

economice.

Scopul i obiectivele cercetriiPatrimoniul de baz al lucrrii const n analiza patrimoniului cultural n promovarea turimului n Italia, precum i studiul teoretico-metodologic al impactului turismului asupra dezvoltrii economice a rii.Realizarea scopului propus condiioneaz sarcinile cercetrii. Sarcinile studiului au fost determinate de necesitatea efecturii unui ir de investigaii:-studiera patrimoniului cultural al Italiei, protejarea corespunztoare a elementelor componente

-dezvoltarea continu a patrimoniului prin ncorporarea de noi valori cu importan cultural deosebit, gestionarea patrimoniului, crearea unui sistem de valorificare adecvat

Obiectul cercetrilor cuprinde sectorul serviciilor respectiv turismul, sunt identificate modalitile de dezvoltare a acestui sector. Turismul este tratat din perspectiva dezvoltrii turismului intern i internaionalNoutatea tiinific

Noutatea tiinific a lucrrii este determinat de scopul i sarcinile cercetrilor, de rezultatele analizei complexe a potenialului turistic naional, de concluziile rezultate din cercetrile efectuate n tez. Printre abordrile principial noi ale autorului enumerm:

studierea complex a potenialului turistic natural i antropic al Italiei ;

evidenierea particularitilor punerii n valoare a resurselor turistice;

generalizarea experienei mondiale i tendinelor n domeniul managementului potenialului

turistic;

delimitarea i argumentarea sistemului de zone turistice naionale n Italia ;

oglindirea posibilitilor de aplicare a unor instrumente de management a resurselor turistice.CAPITOLUL I. COSIDERATII GENERALE1.1 Turism : Concepii i definiii uzuale Importanta tot mai mare pe care a dobindit-o turismul in perioada contemporana a sporit preocuprile pentru definirea cit mai exacta si completa a acestui fenomen. Tratarea stiintifica a activitatii turistice este condiionata si de necesitatea cunoaterii coninutului - economic si social - al acesteia, mutaiile nregistrate continuu in evoluia turismului impunind readaptarea permanenta a conceptelor cu se opereaz.

Turismul, caracterizat pe scurt, apare ca un fenomen economico-social specific civilizaiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, influenat de evoluia ei. De asemenea, prin caracterul sau de masa si prin coninutul complex, turismul antreneaz un vast potenial material si uman, cu implicaii importante asupra evoluiei economiei si societatii, asupra relaiilor interumane naionale si internaionale.

Din punct de vedere etimologic, cuvintul TURISM provine den termenul englezesc TO TOUR (a calatori, a colinda) avind deci semnificaia de excursie. Creat in Anglia in secolul 18-lea, desemnind iniial aciunea de a voiaja in Europa, acest galicism deriva la rindul sau din cuvintul francez TOUR (calatorie, micare in aer liber, plimbare, drumeie) si a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne, pentru a exprima forme de calatorie care urmresc cu preponderenta un scop de agrement si recreere. Termenul francez TOUR deriva din cuvintul grecesc TOURNOUS se respectiv din cel latin TURNUS, pastrind semnificaia de circuit, in sensul de calatorie. Unii experi (belgianul Arthur Haulot ) accepta si ipoteza originii ebraice a cuvintului; in ebraica antica TUR corespundea noiunii de calatorie, descoperire, recunoatere, explorare.

In consecina, noiunea de turism exprima aciunea de a vizita diferite locuri si obiective atractive, pentru plcerea proprie, aceasta calatorie implicind atit deplasarea, cit si ederea temporara in localitatea aleasa ca destinaie pentru petrecerea timpului liber.

Desigur de-a lungul anilor, coninutul noiunii de turism s-a modificat, s-a imbogatit continuu si, de la nceputul secolului nostru nseamn, de fapt, un ansamblu de aciuni umane puse in funciune pentru realizarea calatorilor de plcere. In zilele noastre aceasta noiune include industria bunei serviri si respectiv industria ospitalitatii, ca o parte componenta a industriei de servicii (sectorul teriar al economiei naionale), care coopereaz la satisfacerea cerinelor turistului. Una dintre cele mai cuprinztoare definiii ale turismului, general acceptata pe plan mondial, este aceea a profesorului elveian dr.W.Hunziker turismul este ansamblul de relaii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor, atit timp cit sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si activitate lucrativa oarecare.

Unii specialiti au reproat acestei definiii ca este prea generala, ca nu exclude unele forme de deplasri ce nu au scopuri turistice, generate de anumite fenomene social-economice, in defavoarea manifestrilor strict individualizate care il caracterizeaz, nainte de toate, pe turist.

In schimb, ali specialiti i-au reproat caracterul limitativ, deoarece exclude o serie de manifestri care au si un coninut turistic, ca de exemplu participrile la congrese si reuniuni interne si internaionale, deplasrile oamenilor de afaceri, manifestri in care se solicita in mare msura si servicii turistice.

Pentru evitarea controverselor privitoare la definirea fenomenului turistic se poate apela la metoda inductiva, urmrindu-se reinerea principalelor elemente caracteristice care marcheaz activitatea turistica , pentru a se ajunge in acest fel la o definiie cit mai cuprinztoare. In acesta ordine de idei, pentru o definiie acceptabila pot fi reinute urmtoarele elemente caracteristice:

- deplasarea persoanelor in cursul calatorie efectuate

- sejurul intr-o localitate in afara domiciliului (resedintei permanente) a persoanelor care se deplaseaz- sejurul are durata limitata

- sejurul sa nu se transforme intr-o resedinta definitiva

Acceptind criteriile sus-menionate, in dorina de a include in definiia turismului formele de calatorii pentru oamenii de afaceri, profesorul dr. Claude Kaspar- preedintele Asociatiiei Internaionale a Experilor Stiintifici in Turism, in articolul publicat in revista Revue du Tourisme a propus urmtoarea varianta de definiie : Turismul este ansamblul relaiilor si faptelor constituite din deplasarea si sejurul persoanelor pentru care locul de sejur nu este nici domiciliul si nici locul principal al activitatii profesionale.

Lund in consideraie rolul si importanta economico-sociala a turismului intern, Organizaia Mondiala a Turismului a propus si o definiie pentru turismul naional: poate fi considerata turist naional orice persoana care viziteaz un loc ce nu constituie domiciliul sau obinuit, situat in interiorul tarii sale de resedinta si avind un scop diferit de acela al exercitrii unei activitati remunerate si efectuind o edere cu o durata de cel puin o nnoptare (adic 24 ore).

Dezvoltarea turismului presupune existenta unui potenial turistic care, prin atractivitatea sa, are menirea sa incite si sa asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaie turistica in circuitele turistice interne si internaionale si care sa permit accesul turitilor prin amenajri corespunztoare.Printre componentele potenialului turistic trebuie menionate, in primul rind, resursele naturale (frumuseea montana si peisajistica, peisaje de litoral, factorii de cura din staiunile balneo-climaterice, clima, fauna, flora, alte atracii de interes stiintific cu caracter de unicat). In sens determinat, valorile naturale (aa numita oferta primara) constituie baza ofertei turistice poteniale a unei zone, considerate ca apta pentru a fi introdusa in circuitele turistice.

Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mina omului (aa numita oferta secundara), menite sa imbogateasca si sa faciliteze valorificarea raionala a potenialului turistic natural, asigurind premisele transformrii acestei oferte poteniale intr-o oferta turistica efectiva.Daca ne referim la latura culturala a turismului, materializata prin promovarea si dezvoltarea turismului cultural trebuie de mentionat ca turismul cultural este forma a pelerinajului sau o calatorie privata spre un loc cu destinatie de a cunoaste monumente, cultura, obiceiurile si traditiile unei alte localitati diferita de cea obisnuite. Obiectivele acestei forme de turism sunt: monumente arheologice, arhitectura de cult si cea civica, rezervatiile naturale, localitatile rurale care contin monumente, muzee, teatre, galerii si obiecte etnografice traditionale (tirguri, festivaluri, etc.). Dintre notiunile utilizate in Lista Patrimoniului Mondial, merita a fi evidentiate:

*Monument- lucrari arhitecturale, lucrari de sculptura sau pictura monumentala, elemente ori structuri de natura arheologica, inscriptii, pesteri sau combinatii de caracteristici, care sunt de o importnata valoare globala din punct de vedere istoric, artistic si scenic.

*Grup de cladiri- ansamblul de cladiri individuale sau conectate, care, prin arhitectura si omogenitatea sau amplasamentul lor in cadrul unui peisaj, au o valoare universala deosebita din punct de vedere istoric, artistic sau scenic.

*Situri (asezari)- lucrari umane sau lucrari combinate ale naturii cu cele ale omului, si arii ce includ situri arheologice care sunt de o valoare universa;a deosebita din punct de vedere istoric, estetic, etnologic sau antropologic.

Sursa informationala de reper in baza careia a fost posibila realizarea teza de licenta in cauza este reprezentata de catre siturile oficiale ale organizatiilor UNESCO si Organizatia Mondiala a Turismului. Aceste doua organizatii joaca un rol important in promovarea, sustinerea si controlul asupra dezvoltarii unei industrii a turismului de durata. Beneficiile aduse de aceasta noua ramura economica sunt enorme, insa de multe ori aceste beneficii pot fi transformate in rezultate dezastruoase, din cauza lipsei unei politici de supraveghere, de management, si din cauza nivelului scazut de interventa a statului si altor organe specializate in vederea promovarii industriei turismului in diferite regiuni.

~Constituirea organizatiei UNESCO a fost adopata de douazeci de tari in noiembrie 1945 la Conferinta de la Londra. Actualmente organizatia are 191 state membre si 6 membri asociati. Principalul obiectiv al organizatiei este mentinerea pacii si securitatii in lume prin promovarea politicilor de colaborare intre diferite tari, pentru a evidentia respectul universal pentru justitie, legislatie, drepturile omului si libertatile fundamentale fara discriminari (rasa, sex, limba, religie, etc.). Pentru a indeplini mandatul sau, UNESCO indeplineste cinci functii de baza:

1.studii referitoare la educatie, stiinta, cultura si comunicare; 2.transfera si face schimb de cunostinte, pe baza de programe de cercetare, training si activitati de predare; 3. efectueaza actiuni standart pentru prepararea si adoptarea instrumentelor interne de conducere, supraveghere si control; 4. elaboreaza expertize prin cooperare tehnica in statele membre pentru a supraveghea proiectele de dezvoltare; 5. face posibil schimbul de informatie specializata.

Declaratia UNESCO pentru diversitatea culturala reprezinta un pas important pentru recunoasterea patrimoniului cultural ca un factor cheie pentru o dezvoltare avantajoasa. Plasarea culturii in inima principaleleor politici de dezvoltare constituie o investitie esentiala in viitorul lumii si o preconditie spre procese de globalizare care i-au in vedere principiul diversitatii culturale. Este misiunea UNESCO sa reaminteasca tuturor statelor despre aceasta necesitate primordiala.

In acest sensm principalul aspect este sa convinga autoritatile locale, nationale si internationale despre integrarea principiului diversitatii culturale si valorilor pluralismului cultural in politicile publice, diferite mecanisme si practici. Vezi anexa 6 (pag 149) referitor la conferintele, meetingurile, adunarile desfasurate sau/si rapoartele si publicatiile elaborate de UNESCO.~Organizatia Mondiala a Turismului este o agentie specializata a Natiunilor Unite si cea mai proieminenta organizatie internationala in domeniul turismului. Ea serveste ca un forum global pentru politicile turistice si ca o sursa practica pentru know-how turistic.OMT joaca rolul central si decisiv in promovarea si dezvoltarea unei industrii turistice accesibile universal, sustinuta si responsabila, orientindu-si atentia catre interesele tarilor in curs de dezvoltare. Organizatia incurajeaza implementarea Codului de Etici Global pentru Turism, cu privire la asigurarea maximizarii efectelor economice, sociale si culturale ale turismului si minimizarii a impacturilor sociale si ecologice negative ale tarilor membre, destinatiilor si zonelor turistice.Guvernele multor tari se orienteaza spre promovarea industriei turistice, constrientizind importanta acesteia pentru bunastarea tarilor. Din aceste considerente, toate proiectele din domeniul turismului sunt posibile de realizat doar in baza unei surse informationale detaliate, obtinute in urma unor cercetari mai adinci din diferite, tari, orase, regiuni turistice. Datele obtinute sunt analizate si sistematizate, luindu-se in consideratie mai multe criterii, si astfel fiind, in cele din urma, publicate si puse la dispozitia tuturor persoanelor/organizatiilor interesate.Din rindul manualeleor de o importanta deosebita in domeniul turismului national si international, care au servit ca o sursa de reper in realizarea tezei de licenta in cauza, pot fi enumerate: Economia si politica turismului international (Cristina Cristureanu); Resurse turistice pe Terra (Vasile Glavan); Ghid practic de turism international si intern (Draica Constantin) etc.1.2 Factorii de dezvoltare a turismului n Europa

Dei, n prezent, turismul de dezvolt ntr-un mod accelerat n toate zonele Terrei, Europa rmne a fi principalul continent turistic", cu cei mai muli vizitatori, cu cea mai puternic aglomerare de centre i staiuni turistice de pe glob i cu cele mai mari profituri din aceast ramur. La baza dezvoltrii puternice a turismului n aceast tradiional macroregiune turistic stau urmtorii factori:

apariia i dezvoltarea marilor concentrri industrial-urbane pe tot cuprinsul Europei, cu un nivel de trai ridicat i disponibilitate de cltorie; tradiiile n domeniu, legate de apariia turismului ca fenomen social i economic, bazate pe prestigiul cltoriilor, asociat tradiiilor antice greco-romane, spiritului renascentist i snobismului cltorului din epoca contemporan; deschiderea spre turism, spre strini n general, a populaiei locale, care i-a format o mentalitate i un comportament larg deschis spre o mai mare libertate de comunicare; existena pe continent a unui cadru natural divers i prielnic, care include blndeea climatului, strlucirea soarelui, frumuseea munilor, bogia pdurilor, proprietile curative ale apelor minerale i termale etc; existena n toate regiunile Europei a numeroase centre cultural-artistice, care exercit o puternic atracie i au un rol primordial n spiritualitatea contemporan, cum ar fi orae cu vestigii antice, medievale, obiective contemporane de interes turistic, orae-muzeu, ceti, castele, domenii i muzee celebre etc; infrastructura turistic ultramodern, care cuprinde reele de transport moderne, comode i ieftine, reele de cazare confortabile, moderne, de toate categoriile - hoteluri de lux, vile, pensiuni, moteluri, cabane, sate de vacan etc, obiective de alimentaie public i comerciale diverse, tradiionale, specifice, moderne etc, aeroporturi i gri moderne, porturi turistice, obiective de divertisment renumite - cazinouri, cluburi de noapte, teatre de revist, parcuri tematice, etc.Aceti factori satisfac cerinele celor mai muli turiti din lumea ntreag, inclusiv i a celor mai pretenioi.1.3 Principalele regiuni turistice ale Europein Europa principalele regiuni turistice sunt - Regiunea Mediteranean, Regiunea Munilor Alpi, Regiunea Munilor Carpai i Europa Altantic.Regiunea Mediteranean include litoralul Mrii Mediterane pe cteva mii de kilometri de la Gibraltar pn la strmtoarea Bosfor, cu insulele i mrile mrginae. Aceast regiune constituie cea mai extins zon turistic pentru turismul estival (turismul de var) i se remarc printr-un potenial natural i antropic de excepie, printr-o dotare turistic impresionant, aproximativ 5 milioane de locuri de cazare numai n hoteluri, prin numrul de turiti internaionali sosii, peste 100 milioane anual i prin valoarea veniturilor provenite din turism. Este cea mai important regiune turistic din Europa, cu cele mai numeroase staiuni i centre turistice. Include un ir de regiuni turistice cu amenajri specifice pentru recreere, definite ca zone de litoral. Printre ele se evideniaz - Litoralul mediteranean spaniol, Litoralul mediteranean francez, Litoralul italian, Litoralul sloven-croat-muntenegrean, Litoralul estic mediteranean.

Litoralul mediteranean spaniol este mprit n mai multe sectoare denumite local costa". Cea mai mare ntindere, ntre Gibraltar i Capo de Gata, o are Costa del Sol, care prezint un aspect puternic urbanizat, cu spaiul natural complet transformat. Cele mai cunoscute staiuni turistice de pe Costa del Sol sunt: Estepona, Marbella, Torremolinos, Torre del Mar, Nerja, Torrenueva, Castell de Ferro, Benalmadena etc. Ca centre turistice cele mai semnificative sunt oraele Malaga i Almeria. Malaga este renumit prin fortreele mare Alcazaba i Gibralfaro, catedralele catolice, celebrele vinuri roii. Almeria se remarc prin parcuri de distracii, obiective de divertisment, complexe sportive etc.

Costa Blanca cuprinde spaiul dintre Cabo de Palo i Cabo de la Nao. Aici sunt localizate urmtoarele staiuni renumite ca: Benidorm, Calpe, Altea, Santa Pola, Torrevieja, La Manga de Mar Menor etc. Aceast zon, cu o ntindere de 300 km, este aezat n apropiere de Africa.Turismul litoral mediteranean spaniol este bine reprezentat i n zona insular prin arhipelagul Balearelor cu insulele Mallorca, Menorca, Ibiza, For-mentera. Este foarte solicitat de turiti prin localizarea sa n mijlocul Mediteranei Occidentale cu-n climat subtropical ideal, favorabil turismului balnear pe parcursul ntregului an. Litoralul mediteranean francez, cunoscut i ca riviera francez, este cea mai veche zon din Regiunea Mediteranean care a intrat n circuitul turistic internaional nc din sec. XIX. Are n componena sa mai multe sectoare denumite la francezi ca cote". Cea mai renumit, ce cuprinde staiuni turistice de talie internaional, este Cote d'Azur (Coasta de Azur). Aici anual sosesc peste 10 milioane de turiti pe o lungime a rmului de circa 150 km n staiunile cu renume: Saint Tropez, Saint Raphael, Cannes, Antibes, Nice, Menton etc.

Cel mai important centru turistic este oraul Nice, care din sec. XIX se consacr i ca staiune turistic. Nice (Nisa) este un centru complet, avnd ca emblem turistic celebrul bulevard Promenade des Angles, care se desfoar pe 10 km. Aceast arter de circulaie mrginete litoralul i orienteaz oraul cu faa spre plaje i mare. De-a lungul bulevardului s-au construit numeroase hoteluri de lux, dintre care hotelul Negresco este cel mai renumit. Hotelul a fost inaugurat n anul 1913, fiind construit de romnul Henri Negrescu (nscut n 1868 la Bucureti), fiul unui hangiu din Bucureti, stabilit n strintate de la vrsta de 15 ani.

Oraul ofer i alte atracii turistice, cum ar fi carnavalul de la Nice, care se petrece cu regularitate n februarie, zeci de muzee, numeroase biserici i palate n stil baroc din sec. XVII, palate de congrese, cazinouri, cluburi, restaurante renumite etc.

Coasta de Azur este o regiune care nregistreaz una dintre cele mai intense activiti turistice la nivel mondial. Totodat, este i cea mai solicitat zon turistic din lume, cu un raport de 100 turiti la un locuitor.

Cote dAzur - Varois este un sector de coast, aezat ntre gura fluviului Rhon i oraul Toulon, care a fost supus unei amenajri turistice complexe n anii de dup cel de Al Doilea Rzboi Mondial. Cele mai cunoscute staiuni sunt: Cassis, La Ciotat, Bandol, Sanary-sur-Mer. Ca mari centre turistice se remarc oraele Marsilia i Toulon.Cote d'Ametist cuprinde impuntoare complexe turistice, construite n anii 1950-1960. Ele sunt amplasate n staiunile: Sete, Port Camargue, Port Gruissan, Cape d'Adge, Port Leucate, Grande Motte, Nar-bonne. Centrul turistic principal din aceast regiune se prezint oraul Mont-pellier, urmat de alte centre importante ca Avignon, Nimes, Arles etc.

Cote Vermeille este regiunea care cuprinde litoralul francez de lng Nar-bonne pn la grania cu Spania. Aici se gsesc mai multe staiuni turistice destinate turismului de mas. Printre acestea se evideniaz: Port Barcares, Canet, Banyuls, Callioure etc. Oraul Perpignan este cel mai mare i important centru turistic din zona dat.

Litoralul italian a intrat n circuitul turistic de timpuriu i este dotat cu amenajri turistice exemplare, care pot servi ca model pentru multe dintre rile mediteranene. Ca i n cazul celui spaniol i francez este mprit n mai multe sectoare : Riviera di Ponente se extinde de la grania cu Frana pn la oraul Genova Riviera di Levante se desfoar din zona Golfului Genova pn la oraul La Spezia. Riviera Liguric este o regiune de litoral ce se ntinde de la localitatea La Spezia spre sud, pn la aezarea Viarreggio.Litoralul sloven-croat-muntenegrean include coasta adriatic a Sloveniei, Croaiei i Muntenegrului. Aceast regiune are un peisaj destul de pitoresc, reprezentat prin rmuri abrupte, golfuri adnci, numeroase insule, canale, vegetaie mediteranean, vestigii valoroase ale lumii antice i medievale etc.

Litoralul estic mediteranean cuprinde rmul Mrii Egee din Grecia i Turcia. Litoralul continental al Greciei i arhipelagurile sale din Marea Egee sunt vizitate anual de peste 10 milioane turiti. n zona continental se remarc staiunile tradiionale : Platamonas, Kalamata, Loutra, Stamio, Nafptio etc.

n Grecia se afl jnumeroase vestigii antice i medievale ce atrag n permanen un numr mare de turiti. Cel mai important centru turistic al rii este capitala Greciei, oraul Atena. Atena este cunoscut n lumea ntreag prin monumentele sale istorice i de arhitectur. Printre ele se evideniaz - complexul antic de pe colina Acropole (templul Parthenon, al zeiei Athena, Erechteion .a.), bisericile bizantine Sfinii Apostoli, Sfinii Teodori, palatul Parlamentului (sec. XIX), mnstirea Daphni (n apropiere, sec. XI-XII) etc.

Litoralul Mediteranean al Turciei se extinde pe o distan de 5239 km. Staiunile turistice moderne au aprut n perioada interbelic, dar o puternic dezvoltare regiunea cunoate dup 1950 i mai ales n prezent. Turismul litoral este ntreinut de o serie de staiuni tradiionale sau mai noi, toate bine amenajate. Printre ele se remarc: Ceme, Kuadasi, Marmaris, Antalya, Kemer, Bodrum, Canakkale, Alanya etc.

Regiunea Munilor Alpi reprezint un etalon n turismul montan european i mondial i este axat n primul rnd pe practicarea sporturilor de iarn i apoi pe turismul balnear, prin valorificarea izvoarelor minerale. Arcul alpin este cel mai important spaiu turistic montan din lume, formnd o vast regiune turistic din Frana pn n Slovenia, care este vizitat anual de peste 60 milioane de turiti. Atractivitatea turistic a zonei se datoreaz amenajrilor turistice moderne i exemplare, cadrului natural deosebit ce se impune prin altitudini relativ mari, frecvent peste 2500 m, relief alpin cu numeroi gheari, lacuri glaciare, puni i pduri de munte, ape curgtoare, izvoare termale i minerale, vi largi care permit accesul uor n prile cele mai nalte ale munilor, climat montan etc. Dezvoltarea puternic a turismului n Munii Alpi este legat i de gradul ridicat de umanizare a regiunii, populat din cele mai strvechi timpuri i mpnzit de o reea de aezri umane foarte vechi, cu activiti economice complexe.

Regiunea turistic dat include mai multe sectoare, care se remarc prin anumite particulariti, prin numrul de staiuni i centre turistice. Aici se disting urmtoarele sectoare: Alpii francezi, Alpii elveieni, Alpii austrieci, Alpii bavarezi, Alpii sloveni.

Alpii francezi reprezint regiunea cu cel mai intens turism, datorit combinrii turismului estival cu cel de iarn. Anual aici sosesc circa 7 milioane de turiti, mai ales din rile vecine. Cele mai vechi forme de turism din zona Alpilor francezi au fost legate de turismul lacustru i balnear, de aceea primele staiuni au fost de profil balneo-climateric. n prezent numrul acestora este impuntor, iar cele mai cunoscute sunt: Evian-les-Bains, Aix-les-Bains, Bri-de-les-Bains, Molit-les-Bains, Vichy, Brianon, Annecy, Divonne-les-Bains etc. ns cele mai numeroase, cu amenajri moderne sunt staiunile climaterice, orientate pentru sporturile de iarn. Primele staiuni de acest fel s-au dezvoltat n sec. XIX i prima jumtate a sec. XX. Dup anul 1960, au aprut un ir de staiuni noi, cu un spaiu schiabil pn la 2000-3500 m i chiar mai mult. n Alpii francezi sunt localizate numeroase renumite staiuni montane i de schi: Chamonix, Megve, Avoriaz, Meribel, Courchevel, La Plagne, Alpes d'Huez, Les Deux Alpes, Les Trois Valees, Tignes, Les Arcs, Flain, Val d'Isre, Isola, La Clusaz etc. Oraele de la poalele Alpilor se caracterizeaz printr-un patrimoniu arhitectural i cultural bogat. Ele sunt importante centre turistice. Cele mai cunoscute sunt: Grenoble, Chambry, Annecy, Digne, Gap, Culoz etc.Alpii elveieni ofer, prin altitudini, peisajul alpin deosebit i forme specifice de relief, un mare potenial de atractivitate turistic. Datorit altitudinilor mari, sectoarele montane nalte prezint zpezi permanente, ceea ce favorizeaz dezvoltarea sporturilor de iarn i var, ndeosebi schiatul pe gheari. La fel, numeroase vi glaciare i ale rurilor de munte au contribuit la amenajarea turistic a spaiului montan n multe masive din Alpii elveieni. Primele tipuri de turism practicate n zona respectiv au fost turismul climateric i turismul balnear. n legtur cu aceasta, la sfritul sec. XX, s-au amenajat i dezvoltat numeroase staiuni balneo-climaterice.

Principalele centre turistice : Geneva, una dintre capitalele politice ale lumii, unde se afl sediul european al O.N.U. i al zeci de organisme internaionale, Lausanne cu sediul CI.O. (Comitetul Internaional Olimpic), Luzern, fosta capital a Elveiei, Berna, capitala actual, Sankt Gallen, Sion etc.Alpii austrieci sunt preferai de muli turiti att pentru sporturi de iarn, ct i pentru agrement, turism balnear i climateric, cinegetic, rural. Austria e prima ar din Europa la turismul de schi - circa 30% dintre turitii care prefer acest sport vin aici. Principalele centre turistice se prezint oraele: Innsbruck, gazda Jocurilor Olimpice de iarn din 1964 i 1976, Salzburg, cu monumente arhitecturale bine conservate (castel episcopal, catedrale, numeroase biserici n stil baroc etc), oraul natal a lui Mozart, Klagenfurt, Villach, Leoben, Kapfenberg, Bruck, cu edificii vechi i aezare pitoreasc etc.

Alpii italieni se deosebesc prin orientarea sudic a masivelor muntoase i printr-un climat mai blnd. Ei se extind pe o distan de 600 km. Prima categorie de staiuni sunt destinate turismului balneo-climateric i sunt localizate pe rmurile lacurilor montane. O a doua categorie de staiuni sunt predestinate n primul rnd sporturilor de iarn. Ele au dotri specifice practicrii schiului, prtii de schi amenajate, instalaii de transport pe cablu - teleferice, telecabine, telescaune, teleschi, tancuri de btut zpada, tancuri pentru fabricarea zpezii artificiale .a. La poalele Munilor Alpi se gsesc cele mai mari centre turistice, marea metropol Torino, gazda Jocurilor Olimpice de iarn din anul 2006, oraele Bergamo, Monza, Vicenza, Trento etc. n vecintatea Alpilor italieni, pe Cmpia Padului, se afl una dintre cele mai mari metropole ale rii - Milano, cu un bogat patrimoniu cultural-artistic, cu numeroase muzee i edificii impuntoare.

Alpii bavarezi se ntind de la Lacul Konstanz pn la grania cu Austria. Altitudinea masivelor montane din regiunea dat este mai mic, ns ele dispun de numeroase vi pitoreti cu lacuri naturale, cu pduri ntinse cu-n tond cinegetic bogat, fapt care determin ca spaiul respectiv s fie dintre cele mai cutate pentru agrement i turismul rural din Germania. Aici funcioneaz un ir de staiuni balneo-climaterice cu ape termominerale.Alpii sloveni constituie un mic sector din arcul alpin i, de fapt, sunt o prelungire a Alpilor italieni. Staiunile din zon au un profil complex. Capitala sloven, Ljubljana, este principalul centru turistic care dispune de numeroase obiective antropice de interes istorico cultural, printre care se evideniaz biserici i palate baroce, catedrale, ansambluri arhitecturale, muzee etc.

Regiunea Munilor Carpai, spre deosebire de regiunea Munilor Alpi, este destinat n primul rnd turismului balneoclimateric, de agrement i cinegetic, turismului rural, apoi pentru practicarea sporturilor de iarn. Aceasta din motivul c lanul muntos carpatic, care se ntinde sub form de arc pe o lungime de 1500 km din Slovacia pn n Romnia, se caracterizeaz prin altitudini joase i mijlocii, cu puine masive ce trec peste 2000 m. Amenajrile turistice pentru sporturile de iarn se mrginesc la altitudini cuprinse ntre 800 i 2000 m. Cu toate acestea, climatul este favorabil pentru acumularea unui strat de zpad permanent pe pantele montane prielnice schiatului, nc din luna octombrie. Sporturile de iarn n masivele Carpailor pot fi practicate pn la sfritul lunii aprilie - nceputul lunii mai.

Dezvoltarea intens a turismului n Munii Carpai este legat de faptul c sunt muni nu prea nali, cu climat favorabil, accesibili n toate anotimpurile, lucru pentru care sunt definii ca muni blnzi. Regiunea dat este vizitat anual de zeci de milioane de turiti. Un flux n cretere permanent de vizitatori au toate sectoarele din zona respectiv, i anume: Carpaii Romniei, Carpaii Ucrainei, Carpaii Poloniei, Carpaii Slovaciei, Carpaii Ungariei, care se remarc prin dimensiuni, anumite particulariti, amenajri i dotri turistice specifice, prin profilul staiunilor balneare i montane etc.

Carpaii Romniei reprezint cea mai extins regiune din Lanul muntos al Carpailor. Ei se desfoar peste 1000 km. Atractivitatea lor ine de frumuseea peisajelor i a formelor spectaculoase de relief, se datoreaz celor mai ntinse puni alpine i celui mai lung lan vulcanic stins din Europa, slbticiei pdurilor de munte, mulimii de lacuri naturale, plantelor endemice i de leac, numeroaselor izvoare minerale, faunei bogate i diverse, climatului cu proprieti curative, mulimii de peteri, de cascade, de chei, de canioane i repeziuri de ape, stnelor de oi i satelor de munte pitoreti cu tradiii etnofolclorice, staiunilor balneo-climaterice, staiunilor montane i de schi etc.

Carpaii Ucrainei includ un sector din Lanul muntos al Carpailor, cuprins ntre masivele Beskizii Rsriteni la hotar cu Slovacia, Obcinele Bucovinei i Munii Maramureului la grani cu Romnia. Reprezint un spaiu de munte cu mult mai restrns dect cel din Romnia i se evideniaz prin irul de nlimi omogene cu vrfuri rotunjite, lipsite de stnci abrupte i golae, definite ca polonine. Cea mai cunoscut staiune balneo-climateric, cu zeci de sanatorii, cu ape minerale sodice, sulfuroase, carbonatice, este renumita staiune Truskave, situat la poalele Munilor Carpai. Turismul montan i al sporturilor de iarn este practicat mai ales n staiunile Iaremcea i Bukoveli. Principalele centre turistice se prezint oraele: Cernui, Ivano-Frankovsk, Ujgorod, Kolomea, Stri etc.

Carpaii Poloniei se gsesc n partea de sud-est a rii, la grani cu Slovacia i se desfoar n direcie latitudinal de la masivul Beskizii Apuseni, pn la munii Beskizii Rsriteni. Ei cuprind i extremitatea nordic a celui mai nalt masiv al Carpailor, Munii Tatra. Se caracterizeaz prin piscuri stncoase, mai ales n Tatra de Vest i multe vrfuri cu pante abrupte n celelalte regiuni. Fluxul turistic esenial este ndreptat spre cunoscutele staiuni: Zakopane, Krynica Zdroj i centrele turistice: Bielsko Biala, Nowy Sacz, Sanok etc.

Carpaii Slovaciei sunt destul de reprezentativi, ei ocup cea mai mare parte din teritoriul rii i se extind de la hotar cu Cehia, din valea rului Morava pn la Carpaii Pduroi de la grani cu Ucraina. Includ prile sudice ale masivelor Beskizii Apuseni i Beskizii Rsriteni, cea mai mare parte a Munilor Tatra, Lanul muntos Metaliferi Slovaci. Este sectorul cu cele mai mari altitudini din Carpai. nlimea maxim, piscul Gherlahovschitit cu 2655 m, este localizat n masivul muntos Tatra. Cadrul natural este destul de atractiv, cu peisaje montane de excepie, climat curativ, izvoare minerale, lacuri alpine, puni i pduri de munte. Cea mai popular regiune pentru turismul montan i a sporturilor de iarn este Valea Popard, cu staiunile: Strebske Pleso, Tatransk Poli-anka i Tatransk Lomnica. Principalele centre turistice din zona dat: Kosice, Poprad, Banska Bystrica, Zilina etc.

Carpaii Ungariei este cel mai mic sector al Carpailor i constituie doar cteva prelungiri ale Munilor Metaliferi Slovaci, care ptrund n partea de nordest a Ungariei cu cteva ramificaii. Masivele principale sunt Matra, Bukk i Zempleni, care au altitudini foarte mici. Vrful cel ma nalt Cheche din Munii Maxra atinge doar 1015 m. Relieful lor este puin dezmembrat i const dintr-un ir de dealuri cu vi largi, acoperite n multe locuri cu pduri. Au condiii prielnice pentru practicarea turismului de agrement. Cele mai cunoscute staiuni montane sunt: Matrafured i Matrahaza. Oraele Miskolc, Eger i Ozd, se prezint ca centre turistice importante.

Europa Atlantic include rmul atlantic al Europei i regiunile nvecinate din interiorul continentului. Se distinge printr-un potenial turistic bogat i divers, dar are un climat oceanic care reduce confortul termic. Din aceste motive, fluxul de turiti este mai redus ca n zona Litoralului mediteranean. Staiunile i centrele turistice sunt mai dispersate i nu se contureaz bine anumite regiuni turistice dominante. Majoritatea staiunilor balneare prezint interes local, iar numrul celor de talie internaional este nc mic. Totui, pe parcursul timpului, s-au definitivat i cunosc o dezvoltare anumit cinci sectoare bine delimitate: Litoralul normand, Litoralul breton, Litoralul Golfului Biscaya, Costa Verde, Costa de la Luz.Litoralul normand include zona Golfului Senei i rmul Mrii Mnecii din partea de nord-vest a Franei, unde sunt amenajate mai multe staiuni maritime, unele nc din sec. XIX. Cele mai renumite: Honfleur, Deauville, Trouville, Dieppe, Boulogne sur Mer, Calais etc. Centrul turistic principal din regiune este capitala Franei, Paris, care este aezat pe malurile fluviului Sena, n apropiere de Litoralul normand. Marea metropol francez, pe drept cuvnt, este considerat ca cel mai important centru turistic mondial. Parisul este numit Mecca turismului, fiind vizitat anual de peste 10 milioane de turiti de pe toate meridianele globului. Oraul este definit i drept capitala cultural a lumii, cu 13 universiti, zeci de biblioteci, asociaii tiinifice i societi culturale (ntre ele Socit de Gographie, fondat n 1821, prima societate de profil din lume), 60 de teatre, 50 mari muzee - Muse du Louvre, deschis n 1793, Muse National des Techniques, Carnavalet etc., nenumrate monumente de istorie i arhitectur. Printre monumentele celebre se remarc catedrala Notre-Dame (sec. XII-XIII), complexul Louvre (1204-1860), Turnul Eiffel (1889), Arcul de Triumf (1808), Domul Invalizilor (sec. XVII), ce adpostete i mormntul lui Napoleon, edificiul Operei (1862-1874), bazilica Sacr Coeur (sec. XIX-XX), centrul cultural Georges Pompidou (1977), noul edificiu al Bibliotecii Naionale (1996) .a.

Interes turistic deosebit prezint mai multe cartiere pariziene cu anumit specific. Printre ele se evideniaz cunoscute cartiere comerciale, cartiere ale artitilor, cartiere ale diferitelor grupuri etnice, cartiere de afaceri etc. Cartierele adaug o imagine deosebit marei metropole a lumii, Paris, mbinnd elemente cu caracter tradiional i specific, crend peisaje urbane inedite. Un cartier foarte preferat de turiti este Montmartre, cunoscut ca loc de ntlnire al artitilor i literailor i devenit celebru dup construirea pe vrful colinei omonime a bisericii Sacre Coeur, cldit ntre 1875 i 1914 n stil romano-bizantin. De mare popularitate se bucur i cartierul Montparnasse n care au trit, la nceputul sec. XX, celebriti ca Picasso, Chagall, Hemingway, Cocteau, Modigliani, Stravinski. n prezent, cartierul este dominat de Turnul Montparnasse

(209 m), cea mai nalt cldire parizian. Sunt celebre i cartierele Le Marais, cartier al magazinelor de mod i galeriilor de art, La Defense, cartier de afaceri al oraului, dominat de Marele Arc, cu o nlime de 110 m, ce adpostete birouri i instituii publice.

Alte centre turistice importante din regiunea dat: Amiens, Rouen, Le Havre, Lille, Cherbourg etc. n interiorul Franei, departe de rmul normand sunt numeroase centre turistice majore: Reims, Nancy, Strasbourg .a.

Litoralul breton cuprinde rmurile Peninsulei Bretagne din vestul Franei i este preferat, ca i n cazul celui normand, mai ales de francezi. Principalele tipuri de turism practicate n zona dat sunt turismul de agrement n staiunile maritime i spre interior turismul rural. Aici sunt cunoscute urmtoarele staiuni: Quimper, Quiberon, Lorient, Les Sables d'Ollone, Saint Malo, Carnac, La Baule etc. Ca principale centre turistice se prezint oraele cu valoroase monumente medievale, catedrale, biserici i muzee, cum ar fi: Brest, Nantes, Ren-nes, Saint Nazaire, Angers, La Rochelle etc.

Litoralul Golfului Biscaya se extinde de la estuarul Gironden din Frana pn la Cap de Ortegal din partea de nord-vest a Spaniei. Se caracterizeaz printr-un flux turistic internaional mare.

Anual este vizitat de circa 5 milioane de turiti, n special strini. Sectorul francez este cunoscut sub numele de Cote dArgent (Coasta de Argint) i include staiuni maritime vechi, dar foarte cunoscute: Biarritz, Arcachon, Hassegor, Saint Jean de Luz etc. Oraul Bordeaux este cel mai important centru turistic. El este situat n una dintre principalele regiuni de cultivare a viei de vie, valea rului Garonne i se face renumit, n afar de monumentele de istorie i arhitectur, i prin vinurile de Bordeaux de nalt calitate. Sectorul spaniol, spre deosebire de cel francez, este mai mult destinat turitilor interni. Dintre turitii strini, care ajung n zon, cei mai numeroi sunt din Frana. Aici sunt localizate staiunile: San Sebastian, Ribadesella, Laredo, Algorta, Ribadeo etc. Centrele turistice mai importante: Santander, Bilbao, Oviedo, Glion .a.

Costa Verde se desfoar n partea de nord a Portugaliei i are mai multe staiuni renumite, precum: Viano do Castello, Figueira da Foz, Vila del Con-de, Espinho, Vila Praia etc. Cel mai atractiv centru turistic este oraul Porto. Turismul litoral este bine dezvoltat n Portugalia i pe Costa de Lisboa, care se extinde n partea de sud a rii. Dintre cele mai cunoscute staiuni din regiune,ndeosebi se remarc: Sesimbra, Oeiras, Estoril .a. Centrul turistic principal este capitala rii, Lisabona.Costa de Luz cuprinde regiunea Litoralului atlantic din sud-vestul Spaniei. Oraul Cadiz, cel mai important centru turistic este i principalul punct de plecare spre arhipelagul Canarelor (Spania), localizat n Oceanul Atlantic, n largul coastei nord-africane, dar strns legat de Europa, inclusiv din punct de vedere turistic. Aici climatul tropical asigur posibilitatea practicrii turismului balnear pe parcursul ntregului an. Turismul este dezvoltat i-n celelalte arii ale Europei, unde fluxul de vizitatori este ntreinut mai ales de numeroase centre turistice cu-n patrimoniu cultural-artistic bogat i valoros, de o mulime de staiuni balneoclimaterice, montane i de schi, maritime, de un cadru natural deosebit etc. Ele se prezint ca importante regiuni turistice.Europa Central, ca zon turistic se extinde de la grania de vest a Germaniei pn la hotarul de est a Poloniei, include spaiul geografic al Cehiei, unele teritorii din Elveia, Austria, Slovacia i Ungaria. Regiunea dat dispune de litoral maritim n Germania i Polonia, de climat prielnic, izvoare minerale, lacuri naturale i artificiale, pduri naturale, masive montane, orae cu-n trecut istoric bogat, materializate n monumente, catedrale, biserici, ntreinut de muzee i numeroase activiti culturale, care favorizeaz din plin dezvoltarea multor tipuri de turism. Aici sunt numeroase staiuni i centre turistice, multe de standard internaional, ce atrag n permanen un numr mare de turiti strini. Dintre staiunile balneoclimaterice se remarc: Karlovy Vary, Marianske Laz-ne, Frantiskovy Lazne (Cehia), Siofok, Balatonalmdi, Balatonszeplak, Ba-lantonfiired (Ungaria), Baden-Baden, Aachen, Wiesbaden (Germania) etc.

Europa Balcanic este o zon turistic cu climat favorabil, peisaje naturale nenttoare, orae medievale i metropole mari, tradiii etnofolclorice bogate i bine conservate, litoral maritim nsorit, masive montane mpdurite, lacuri i izvoare minerale, care atrag de la an la an un numr tot mai mare de turiti strini att din rile Europei, ct i din statele de pe celelalte continente. Regiunea dat include zonele de podi, deal i cmpie, litoralul maritim din Romnia, zonele continentale din Croaia, Muntenegru, Albania, ntregul spaiu geografic al Serbiei, Bosniei i Heregovinei Macedoniei i Bulgariei. n unele regiuni din Serbia, Bosnia i Heregovina, situaia social-politic ncordat are o influen negativ asupra dezvoltrii turismului. n pofida aceasta, n Europa Balcanic actualmente turismul cunoate o dezvoltare accentuat n majoriatatea zonelor. Turismul estival este foarte popular pe litoralul Mrii Negre, care cuprinde sectorul bulgresc i sectorul romnesc.

CAPITOLUL 2: POTENIALUL TURISTIC ITALIAN 2.1. PREZENTARE GENERALA Italia este asezat in Europa de Sud in Peninsula Italic. Limite: Elvetia, Austria (N), Slovenia, M.Adriatic (E), M.Adriatic (E), M.Ionic (S), M.Meditertan, M.Tirenian, M.Liguric, Franta (V).

Scurt istoric

Istoria Italiei este probabil cea mai important n privina dezvoltrii culturale i a dezvoltrii sociale din Mediteran. ara a fost o gazd pentru importante activiti n timpurile preistorice, i de aceea spturi arheologice pot fi gsite n multe regiuni: Lazio i Toscana, Umbria i Basilicata. Dup Magna Grecia, Civilizaia etrusc i Imperiul Roman care a venit s domine aceast parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul i Renaterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei i artei europene. Oraul Roma conine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

~ Roma. Fondarea Romei are loc, dup cum spune legenda, de ctre Romulus i Remus n sec. VIII . Hr. n epoca regal (753-509 . Hr) civilizaia Romei a cunoscut o prim faz de expansiune i unificarea peninsulei a fost completat n perioada republicii (509-27 . Hr.). Dup victoria n rzboaiele punice mpotriva Cartaginei, n sec. III . Hr., principalele insule au intrat sub controlul Romei.n primul secol dup Hr. Roma domina Mediteran, dar ca urmare a unor lupte interne, a avut loc evoluia de la republic la imperiu. Guvernarea n teritoriile controlate de Roma a fost caracterizat de respectarea culturilor locale i de dezvoltarea economic, i datorit realizrii de mari infrastructuri.

n sec. IV d. Hr. imperiul a cunoscut nceputul unei lungi serii de invazii barbare din partea vizigoilor, hunilor i ostrogoilor. Pentru a se opune impactului acestor evenimente, imperiul se divide n Imperiul Roman de Apus, care ns se sfrm rapid, i Imperiul Roman de Rsrit sau Bizantin, care a rezistat nc un mileniu.

~ Evul mediu. Dup pierderea unitii politice ca urmare a sfritului supremaiei Romei n sec. V dup H., au continuat invaziile barbare i luptele interne. Toate acestea au dus la o succesiune rapid a statelor, principatelor i domniilor czute prad adesea viziunilor expansioniste ale puterilor strine.Singura putere capabil de a pstra i a continua cultura latin a fost Biserica, att prin intermediul vieii monahale, ct i prin crearea unei puteri temporare concentrat n centrul Italiei i anume Statul Bisericii. Acesta s-a demonstrat capabil s se opun invaziilor noi ca cele ale Longobarzilor i influenei altor puteri europene ca aceea a Francilor, al Imperiului Bizantin i al Sacrului

~ Imperiu Roman. n ceea ce privete partea meridional, n sec XI a avut loc invazia normanzilor acetia reuind s dezvolte un control puternic asupra zonei, urmat apoi de invazia spaniol in opoziie cu ceea ce se ntmpla n nord i anume o dezvoltare progresiv a feudalismului.

~ Renasterea. ncepnd din secolul al XI-lea, turbulentele politice au dus la o autonomie crescnda ale oraelor italiene din centro-nord, care a fost premisa pentru refacerea comerului si a industriei cu iniierea unei noi perioade di prosperitate economica si culturala care a durat pana in secolul al XVI-lea si a dus la marea dezvoltare intelectuala si artistica din Renatere.Pentru a apra propria autonomie fata de Imperiu la nord si fata de invaziile arabe din sud, Comunele ncepur sa constituie aliane care nu au fost insa niciodat suficient de robuste pentru a se opune influentei papale sau feudale datorita a puternice rivalitati interne. S-au remarcat insa unele orae, ca Milano (ora al Regatului Italiei deci al Imperiului), in privina luptei mpotriva puterii imperiale si Forli (ora in Statul Bisericii) in ce privete lupta mpotriva dominaiei ponteficale. In secolul XIII se produse divizarea nobililor si a oraelor in doua tabere: Guelfii si Ghibelinii. Un alt fenomen in care s-au reunit motivaii religioase si politice au fost cruciadele, determinate de voina de a se opune creterii puterii islamice si de a se extinde ctre comerul cu Orientul.

~ Dominaia strin. n sec XVI o mare parte din statele italiane au fost nvinse si cucerite de puteri strine, precum cea a Spaniei de Sud si a Austriei de Nord. Motivaia atacurilor barbare cit si a dominaiei strine era tezaurul economic italian. Ca rezultat al acestor dominaii strine Italia a suferit o scdere a comerului in Mediteran, iar contrareforma culturala a dus la un declin socio-economic. In aceasta situaie de criza, revoluia franceza devine o sperana pentru restabilirea independentei italiene si eliberarea de sub jugul strain.

Ca rezultat, Veneia a trecut sub dominaia austriaca, iar Liguria - o componenta a regatului Sardinia.

~ Unificarea. Unificarea Italiei (italian: Risorgimento) a fost procesul politic i social care a avut ca rezultat unificarea statelor peninsulei italiene. Perioada n care s-a desfasurat acest proces nu este foarte clar, muli istorici avnd preri diferite. n general se presupune ca a nceput cu Congresul de la Viena i s-a ncheiat odat cu rzboiul franco-prusac din 1871. Dup campaniile napoleonice, ndemnuri naionale sprijinite de Savoia, care au vzut n acestea o oportunitate de extindere a Regatului Sardiniei, au dus la o serie de rzboaie de independen mpotriva imperiului Austro-Ungar, i datorit sprijinului extern al Franei. Decisiv n acest sens a fost prezena n executiv a Regatului Dinastiei Savoia, Camillo Benso, conte de Cavour. Decisiv a fost al doilea rzboi de independen italian, care, prin trimiterea Celor o Mie (voluntarii lui Giuseppe Garibaldi (4 iulie 1807 2 iunie 1882) la sud i urmarea coborrii de la nord a Piemontezilor, a reuit s unifice sub dinastia Savoia mare parte a peninsulei (exceptnd Roma i Veneto) i s duc la proclamarea Regatului Italian n 1861. n 1870 este i Roma acordat Regatului Italian, cu nceputul unei rupturi ntre statul Italian i Biseric, concludnd cu Patti Lateranensi n 1929. Forma de guvern proclamat a fost cea a unei monarhii constituionale cu un parlament ales prin vot limitat.~ Regatul Italiei s-a orientat spre expansiunile coloniale in Libia, Somalia, Etiopia, Eritrea si ceva mai tirziu spre Cino. La nceputul primului rzboi mondial, Italia a luat o poziie neutra, iar spre sfirsitul acestuia Italia si-a completat expansiunea teritoriala acaparind unele teritorii austriece. Dup primul rzboi mondial a urmat o perioada dificila din punct de vedere economic si social, iar ctre anul 1922 s-a instalat puterea fascista, a crui aspect formal era reprezentata de puterea fascista. In 1940 Italia a fost aliata Germaniei in cel de-al doilea rzboi mondial contra Regatului Unit si Franei. Dictatura fascist a lui Benito Mussolini care a nceput n 1922 a condus la o alian dezastruoas cu Germania i cu Japonia numit Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) i la nfrngerea ultimativ a Italiei n cel de-al doilea rzboi mondial.

~ Republica italian. n 1946 un referendum instituional a sancionat finalul monarhiei i trecerea la republic. Familia regal a fost trimis n exil, datorit asocierii acesteia cu dictatura fascist. Noua constituie a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1948. n 1956, Italia a aderat la NATO (North Atlantic Treaty Organization) i n 1955 a fost primit n ONU. n 1957 Italia a participat la crearea Comunitii Economice Europene, primul pas spre realizarea Uniunii Europene. n 1968, Italia se trasformase semnificativ n plan social, n urma mbuntirii nivelului de trai i avntului economic din anii precedeni. Italia a fost guvernat din 1946 pn n 1980 de Partidul Democraia Cretin (DC), de orientare conservatoare de centru, susinut de PSDI, PRI, PLI. Din 1962, majoriti parlamentare au fost constituite i cu ajutorul Partidului Socialist Italiano (PSI). n 1992 au nceput s fie intentate procese majore pentru corupie (n cadrul operaiunii "Mani Pulite" sau "Tangentopoli") care au produs convulsii majore n viaa politic, marile partide de pn atunci disprnd, liderii lor fiind ncarcerai sau sinucigndu-se dup denunarea actelor lor de corupie.n haosul politic ce a urmat, a fost construit un nou partid, Forza Italia, care a ctigat alegerile din 1994, mpreun cu Liga Nordului, Aliana Naional i CCD. Partide de centru-stnga i centru-dreapta au alternat la guvernare de atunci.

Geografia fizic- Italia este format din regiunea Cisalpin, peninsula Italic, insulele Sicilia, Sardinia/Sardegno, Elba, Lipari, Ischia, Panteleria. Italia continental cupride: Alpii Italieni, cu Monte Rosa (4638m.alt.max.) si Gran Paradiso,(4061m) formeaz ca un arc in nordul trii, de la Rivier ctre Austria si Slovenia intrerupt de lacurile glaciare: Como, Maggiore, Garda si de vile apelor. Acest zid apr teritoriul de vnturile reci din nord. La poalele Alpilor se extinde in zona lagunar a deltei Padului/Po, Cmpia Padului. MuntiiApenini, munti calcarosi, formeaz coloana vertebral a Italiei peninsulare, intrerupti de vile apelor in special de Arno si Tibru, ct si de platouri ei se prelungesc in Sicilia. Cei mai inalti (2941m) sunt in E (masivul Gran Sasso si Abruzzi). Muntii Apenini, fragmentati, au vulcani stinsi si activi (Vezuviu 1277m; 8kmS-E de Napoli). Italia insular are un relief predominant muntos si cu vulcani activi care erup periodic (Etna, 3345m in N-E Siciliei). Cmpii intinse sunt in vest, in Campania si in Apulia. Intre cmpiile de coast si Apenini sunt zone colinare.

Apele Foarte multe izvorsc din Alpi si strbat Cmpia Padului. In general riurile sunt scurte, cu debit bogat iarna si sczut vara. Aduc aluviuni in cmpii. Padul si Adige in nord (se vars in M.Adriatic), Arno in vest (se vars in M.Liguric) si Tevere (Tibru) in vest (se vars in M.Tirenian).

Clima este mediteraneean in peninsul si in insule;in partea continental (C.Padului), clim temperat-continental.Temperatura medie anual este (in ianuarie si iulie) de 1C si 7C in Alpi; 1C si 24C la Milano; 10C si 25C la Roma ,18C si 27C in Calabria. Precipitatiile sunt de 1520 mm/an in Alpii de vest si peste 2000 mm/an in Alpii de est; 500mm/an in valea Padului, Toscana, Latium si sub 500 mm/ an in Apulia, sudul Siciliei si Sardinia.

Flor si fauna- Italia are o mare diversitate, dup latitudine si altitudine; 18% din teritoriu este ocupat de pduri (mai ales de fag, stejar, frasin, castan, mslin, mirt, leandru). Fiind un climat umed si rcoros cresc pduri de foioase dar si pduri mixte (foioase si conifere). Mari suprafete de pdure au fost defrisate si au crescut in loc arbori mici si arbusti; vegetatie de tip maquis. Pe pantele muntilor si pe platouri; psuni alpine. Fauna: lupul, pisica slbatic, iepurele, capra de mute, muflonul (berbec slbatic), broasca testoas, ariciul, cit si numeroase pasari si reptile.Economie- Membra a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii si Franta. Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor ri ca Frana i Regatul Unit. Economia capitalista rmne divizat ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20%. Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult dect 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. n decada trecut, Italia a urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii criteriile Uniuniilor economice i monetare, beneficiind de de o rat a inflaiei sczut care i-a permis alturarea la Euro de la conceperea sa n 1999.

Performana economic italian a rmas n urma parteneriilor si europeni, guvernul actual iniiind o serie de reforme pe termen scurt destinate mbuntirii competivitii i a creterii pe termen lung. S-a micat ncet, totui, n implementarea reformelor.

Cultura- Italia este bine cunoscut pentru arta i cultura sa, precum i datorit nenumeratelor ei monumente, printre care se numr Turnul din Pisa i Colosseumul roman, dar i pentru mncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de via, elegan, design, cinema, teatru, literatur, poezie, arte vizuale, muzic (mai ales de oper), srbtori, i n general pentru gust.

Micrile artistice ale Renaterii i barocului a aprut n Italia ntre secolele al 14-lea i al 15-lea, respectiv la sfritul secolului al 16-lea, determinnd o adevrat revoluie artistic n Italia, mai nti, n Europa ulterior i apoi n ntreaga lume.

Principalii indicatori:Suprafata totala = 301.230km(Locul 71)Suprafata ocupata de ape = 2,4%

Populatia = 58.751.711loc.(Locul 22)Densitatea populatiei = 192,73 loc/km pVenitul intern brut =1 844749 milioane dolari SUA(Locul 8)Venitul pe cap de locuitor = 30,700 dolari SUAExporturi de bunuri si servicii= 97 (volum 2000=100)Importuri de bunuri si servicii = 104 (volum 2000=100)Contributii la bugetul Organizatiei Mondiale a Turismului (2007, %) = 3990

1. Comertul cu marfuri:Export =416875 (milioane dolari SUA)Import = 442555 (milioane dolari SUA)ClasificareaContributia (%) Italiei in exporturile totale de marfuriContributia (%) Italiei in importurile totale de marfuri

Dupa tipul marfurilor- produse agricole= 7,1- combustibil= 5,6- produse manufacturate= 85,9- produse agricole= 10,9- combustibili= 23,3- produse manufacturate= 64,6

Dupa destinatii- Uniunea Europeana=59,9-USA=7,5- Elvetia=3,9

- Federatia Rusa= 2,3- Turcia= 2,0

- alte destinatii= 1,1- Uniunea Europeana= 55,9- China= 5,2- USA= 3,1- Elvetia= 3,1- Libia= 3,0- alte destinatii= 5,6

2. Comertul cu servicii:Export = 97151 (mln dolari SUA) Tipologia serviciilorExport (%)Import (%)

Transporturi16,223,1

Calatorii/turism39,423,6

Alte servicii424,453,3

Import = 98005 (mln dolari SUA) VEZI ANEXA 4 (pag147) si ANEXA 5 (pag 148), referitor la contributia Italiei la exporturile si importurile mondiale de bunuri si servicii.

2.2 SPECIALIZAREA INDUSTRIEI TURISMULUI IN ITALIA

~Turismul cultural

Cultura este un element semnificativ in dezvoltarea si promovarea industriei turismului. Patrimonial cultural joaca un rol primordial in turismul multor tari, fiind un catalizator in atragerea turistilor din intreaga lume. Asa cum cultura este o latura tangibila a omenirii, este necesar de pastrat caracterul sau intact, astfel incit, pe parcursul anilor sa nu se resimta degrabarea unor elemente culturale. Contributia statului face acest obiectiv mai usor de realizat.

Tabelul 1 prezinta cheltuielile guvernamentale in primele zece tari din Europa pentru valorificarea culturii (in euro).

TaraCheltuieliCheltuili pe cap

Germania136822,7

Italia127127,5

Franta115128,9

Spania56422,0

Belgia22127,1

Norvegia19737,2

Danemarca18131,9

Marea Britanie1179,5

Portugalia507,6

Irlanda228,0

In baza unui studiu neoficial realizat de catre UNESCO, mai mult de 50% din patrimonial cultural si istoric din intreaga lume este concentrate in Italia. Chiar daca apar dubii referitor la aceasta cifra (50%) Italia este la sigur una dintre cele mai bogate tari din punct de vedere cultural. Ea a avut contact cu multe civilizatii antice, asa cum si cu artisti si influente culturale recente.

Arta, cultura si istoria sunt cele mai importante motive pentru cel putin jumatate dintre oamenii care viziteaza Italia in fiecare an. Totusi, pina de curind contributia autoritatilor statului Italian in dezvoltarea turismului a fost minima, din care cauza o mare parte a patrimoniului cultural era inaccesibila si nevalorificata. Mult mai putin a fost realizat in cazul culturii italiene contemporane si traditiile statului. Lipsa documentatiei necesare in cazul asta a facut dificila o analiza si sistematizare mai detaliata asupra valorificarii si includerii patrimoniului cultural in circuitul turistic national si international. Din momentul in care competitivitatea Italiei ca destinatie turistica e sub presiune, se analizeaza si se implementeaza moduri de utilizare mai eficienta a patrimoniului cultural. Reforma sistemului de muzee este un exemplu de aceasta tendinta.

OFERTA TURISTICA CULTURALAConform unor studii efectuate de Ministerul Turismului in Italia, se prezinta urmatoarele date referitoare la concentratia patrimoniului cultural pe teritoriul statului, vezi anexa 1 (Tabelul 2. Densitatea structurilor culturale in provinciile din Italia, pag 145).Tabela arata ca patrimonial cultural al Italiei este concentrate diferit pe teritoriul statului. Impresionant este concentratia patrimoniului cultural in partea sudica, reprezentat prin provinciile Trapani(4), Ragusa (5), Brindisi (8) si Bari (10).

In anul 2000, Italia avea aproximati 1634 structuri culturale publice, dintre care aproape jumatate se afla sub conducerea si protectia statului. Celelalte 924 apartin autoritatilor locale, regionale sau municipale. Patrimonial cultural mai este completat si cu 700 de institutii culturale private.

Cinci dintre cele mai importante regiuni detin peste o suta de structuri culturale publice: Toscano (254), Emilia Romagna (189), Lazio (181), Lombardia (132) si Piemont (120). Proportia structurilor culturale nationale e destul de inalta in Toscana (62, 2%) si Lazio (181). In nordul Italiei predomina mai mult structurile aflate sub conducere locala. Oferta de bunuri culturale a crescut continuu oncepind cu 1980, fiind o consecinta a noii politici de conservare a culturii si artei. Numarul total de institutii culturale nationale a crescut de la 229 (1985) pina la aproape 1000 (2000). Desi numarul institutiilor culturale a crescut considerabil, nu s-a produs o crestere corespunzatoare in oferta patrimoniului cultural pentru segmentul turismului. A avea patrimoniu nu este sufficient, este necesara si o politica adecvata de utilizare a patrimoniului. Diferenta o face nivelul de accesibilitate. Italia este una dintre tarile care are un stoc de structuri culturale larg, dar accesibilitatea lor e destul de joasa. Un studiu al UNESCO arata ca din cele 710 institutii culturale nationale doar 274 (39%) sunt deschise pentru public pe tot parcursul anului. CEREREA TURISTICA CULTURALA

Tabelul 3 ilustreaza cererea patrimoniului national intre anii 1997-2006. Este evident ca sistemul patrimoniului national a trecut prin citeva crize, iar numarul total de vizitatori a scazuti cu 17,6% intre 1997-2006. Vezi anexa 2 (tabelul 3, pag 145).

Tabelul 4, din anexa 3, pag 146, ilustreaza atractiile patrimoniului cultural cu acces liber si contra plata. Proportia cea mai mare pentru vizite contra plata o detin galeriile (70%), cea mai mica apartin monumentelor (24%), iar muzeele se gasesc intre aceste 2 extremitati cu doar 46%.

Circuitul turistic Italian depaseste hotarele nationale, astfel incit Italia a fost, demult, inclusa in turismul international. In tabelul ce urmeaza poate fi observat raportul dintre turistii national si cei internationali sositi pe teritoriul Italiei.

AnItalieniStraini

SosiriInnoptariSosiriInnoptari

20011123827299795920169

20021153326482824320525

20031197327640880122301

20041181328002903222773

20051178427291800020423

20061048424341715717965

Dupa cum a fost mentionat mai sus, Italia nu are o politica de dezvoltare si promovare a turismului cultural, sunt doar citiva indicator ice au rezultate din ce in ce mai satisfacatoare. Ministerul Turismului a ales turismul cultural ca un segment potential de piata ce ar putea ajuta tara, prin stimularea dezvoltarii industriei turismului in general.

~ Turismul de litoral - plajele din spatele turismului cultural

Italia este faimoasa in turismul mondial, dar foarte puin comentata pentru plajele si staiunile sale, in ciuda faptului ca trei sferturi din frontiera acestei tari este scldata de apele Marii Mediterane.

Turismul cultural, cel istoric, chiar si cel montan sunt adevrate embleme ale Italiei. Veneia, cu ale sale strazi curgtoare, Roma, Napoli, Milano, toate intesate de mrturii ale Imperiului Roman, de catedrale sau edificii culturale. Prea puine se scriu si se cunosc insa despre litoralul italian, despre riviera si spectacolul mediteranean, cel care in Italia se afla la el acas.Italia este cea mai mare peninsula din Marea Mediteraniana, avnd alturi si doua dintre cele mai mari insule ale acestei mari, Sicilia si Sardinia. Dintre cele 20 de regiuni care formeaz cizma, doar doua nu au ieire la mare, practic, inuturile de dincolo de valea rului Po fiind cele cu specific de deal si munte. In rest, mparte cu Frana, Croaia, Slovenia, Tunisia si Albania marile ce o nconjoar, adic Adriatica, Ioniana, Tireniana sau Liguriana.Aadar, este o tara mica, dar cu 8.500 de kilometri de coasta. E drept ca o buna parte din tarm este format din stnci si nu poate fi amenajat pentru plaja, dar raman destule staiuni demne de atenia turitilor. Din punctul de vedere al climei, ntreaga regiune mediteraneana se bucura de condiii excelente din mai pana in septembrie, cu luni foarte bune, poate prea clduroase in iunie si iulie. Aproape toate plajele au suprafee mai mici sau mai mari amenajate, cu acces pltit, dar foarte curate, si care pun la dispoziie ezlonguri, vestiare, baruri si multe alte facilitai. Exista insa si destule plaje libere, mult mai slbatice.

~Turismul religios

Analizindu-se raspindirea turismului religios in intreaga lume, se pot evidentia principalele tari si tendintele actuale ale dezvoltarii si promovarii lui:*Iordan- promovarea turismului religios este o parte importanta a strategiei turistice de dezvoltare a turismului in aceasta tara;

*Italia- turismul religios genereaza anual peste 4,5 bilioane dolari SUA;

*Bahamas- unul dintre putinele tari care au in director al turismului religios si personal dedicat pentru dezvoltarea si atragerea vizitatorilor religiosi;

*Scotia- proiecteaza triplarea veniturilor din turismul religios catre anul 2014, de la 80 -100 la 300 milioane;

*Elvetia- se orienteaza spre conservarea si evidentierea obiectivelor turistice religioase pentru a atrage cit mai multi turisti;

*India- cea mai mare parte a turistilor sositi sunt veniti in scopuri religioase;

*Israel- Ministerul pentru Turism se orienteaza spre importarea obiceiurilor turistice din America de Nord.

Importanta turismului religios in Italia dateaza inca din cele mai vechi timpuri, prin prezenta unor deosebite locuri si asezari cu semnificatie religioasa, ce invitau pelerinii sa calatoreasca chiar si spre unele destinatii mai indepartate. Ruinele multor manastiri, biserici si bazilici, inca prezente in zilele noastre, reprezinta simboluri ale unor culturi religioase specifice diferitor perioade istorice. Cu toate ca semnificatia acestor constructii religioase ramine a fi aceeasi, arhitectura si stilul lor variaza si se diferentiaza, exprimind elementele specifice ale evolutiei timpului.

In perioada de inflorire a stilului roman, principalele edificii au fost bisericile si manastirile. Dispunand de imense averi funciare si tezaurizate, manastirile si catedralele romanice au fost, in general, construite potrivit unor programe monumentale, amploarea lor fiind justificata si de faptul ca trebuiau sa gazduiasca un urias numar de pelerini atrasi de cultul relicvelor sfinte.

Ca monumente reprezentative de arhitectura romanica citam: domul din Modena, domul din Pisa, etc.

In general, stilul artei romanice se caracterizeaza prin maretia si severitatea constructiilor, prin decorativismul artelor figurative. Cu toate ca intregul teritoriu al statului Italia este impinzit cu edificii religioase, totusi, inima religiei este concentrata in Vatican.

Nu multe sunt religiile care au un stat, dar catolicismul nu e doar o religie. Sfantul Scaun - Vaticanul - este probabil cel mai bogat stat independent din lume, impresionanta colectie de comori inestimabile de arta compensand lipsa totala de resurse naturale. Pentru iubitorii de arta si religie, Vaticanul este centrul suprem, adapostind comori universal cunoscute, de la Capela Sixtina la celebra piata construita de Bernini. Vaticanul are el nsui o puternic semnificaie cultural si religioasa. Cldiri precum Bazilica Sfntul Petru i Capela Sixtin sunt casa unora din cele mai frumoase opere de art din lume, care includ opere de artiti precum Botticelli, Bernini i Michelangelo. ~Bazilica "Sfntul Petru" este sediul principalelor manifestri ale cultului catolic i are o funcie solemn cu ocazia celebrrii srbtorilor "Naterii Domnului", "Patelui", ritualilor din "Sptmna Sfnt", proclmrii noilor papi i funerarilor celor defunci.Ca atractie turistica, Bazilica "Sfntul Petru" reprezint una din principalele obiective turistice pentru orice vizitator al Romei. ~Capela Sixtina este capela palatului papal din Vatican i este una din cele mai faimoase comori artistice ale Europei. Primul serviciu religios a fost celebrat la 9 august 1483 i a fost dedicat nlrii la cer a Fecioarei Maria. Din acea perioada, Capela Sixtina a capatat o valoare religioasa enorma, devenind o parte componenta a orasului religios Vatican.

Dei Vaticanul are un numr mic de rezideni, are totusi, milioane de vizitatori anual i astfel statul are cea mai mare rat de infracionalitate per cap de locuitor din lume i aproape de douzeci de ori mai mare dect n Italia. Veniturile inregistarte anual sunt in valoare de aproximativ 252 milioane $ si cheltuieli 264 milioane $. Cu toate ca puterea religioasa a Italiei este concentrata in miinele Vaticanului, mai sunt multe alte mici focare religioase, cum ar fi: basilica Sfanta Maria del Fiore (catedrala arhidiocezei romano-catolice din Florenta); capela Valmarana, biserica Sf. Corona ( lucrari ale lui Andreea Palladio din regiunea Veneto); Catedrala Sf. Maria, biserica lui Sf. Cristoforo si Sf. Pado (Siena); bisericile San Gennaro, San Giorgio Maggiore si San Giovanni Maggiore (Neapoli); monumentele paleocrestine din Ravenna; templul lui Zeus; catedrala romana din Amalfi cu puternice influente orientale, biserica Sf.Salvatore de Birecto din Atrani si Ravello; biserica patriarhala din Aguileia; biserica Sf. Francisc (Assisi); Sacri Monti (Piemont si Lombardia); Siracuza si Necropola de la Pantalica, etc.~ Turism montanCortina D'Ampezzo este poate destinatia preferata din Italia pentru amatorii de ski, fiind "perla" regiunii, oferind oricui sansa unui concediu de neuitat. Se spune chiar ca cei care locuiesc aici sunt privilegiatii Italiei, pentru ca au sansa ca in fiecare zi sa admire padurile si muntii Pallid, dupa numele celui care a descoperit aceste varfuri. Acest oras montan, aflat la 1224 metri altitudine, are un farmec alpin greu de egalat, recunoscut atat de cei care vin pentru a se relaxa si a admira natura, cat si de pasionatii sporturilor montane.

Altadata doar un mic sat din Belluno, Cortina D'Ampezzo s-a transformat in patru decenii dintr-o localitate uitata intr-o statiune turistica pentru cei foarte bogati, pastrand insa farmecul traditional al arhitecturii. Nu s-au construit blocuri, vile masive sau hoteluri, ci s-a construit in stilul vechi, pentru un echilibru de invidiat. Aceasta ascensiune rapida a localitatii a inceput dupa Olimpiada din 1956, iar de atunci tot mai multi indragostiti de sport vin aici in fiecare an.

Nici in timpul verii Cortina D'Ampezzo nu este uitat, localitatea fiind locul de intalnire pentru amatorii de drumetii si excursii, la preturi pe masura.

Istoria localitatii Sestriere este legata de cele doua turnuri construite aici din dorinta senatorului Giovanni Agnelli, undeva la inceputul anilor treizeci, pe vremea cand nimeni nu s-ar fi gandit ca satucul pierdut in munti va ajunge mai tarziu una dintre cele mai atragatoare statiuni montane din Italia. Pasionatii de ski vin aici pentru ca partiile si zapada sunt excelente, de la prima nea pana in primele zile ale lunii aprilie, cand intarziatii mai sunt inca asteptati. Mai mult, localitatea se afla chiar in apropierea granitei cu Franta, asa ca si turistii francezi au devenit mai ales in ultimul timp o prezenta obisnuita.

Cele mai apreciate partii de ski sunt Banchetta, Sises, Fraiteve, Passo si mai ales Rio Nero, cea mai buna din regiune si considerata ca fiind una dintre cele mai bune din lume

Breuil Cervinia se gaseste in provincia Aosta, la o altitudine de 2050 de metri, fiind una dintre cele mai atragatoare si moderne statiuni montane din Alpi. Situata intr-o locatie deschisa si insorita, este un centru al schiorilor veniti de pretutindeni, oferind nu mai putin de 200 de kilometri de partii, fiind si o legatura internationala cu Zermatt, in Elvetia, unde puteti ajunge pe jos sau cu una dintre telecabine sau teleschiuri.

Intre localitatile de aici se remarca desigur Valtournanche, aflat in valea cu acelasi nume, care inca de la jumatatea secolului XIX a devenit o statiune turistica apreciata de schiorii epocii, care veneau din intreaga Europa pentru muntii de aici

Dar abia din 1936, cand a fost pus in functiune telefericul ce face legatura dintre Breuil si Plan Maison, statiunea a inceput sa fie tot mai cautata de turistii din intreaga Europa. Trei ani mai tarziu, cand lucrarile au fost terminate, folosindu-se cea mai performanta tehnologie a momentului, a inceput o perioada buna, intrerupta pentru un timp de razboi. Imediat dupa terminarea acestuia contructia si amenajarea statiunii au continuat itnr-un ritm alert, in anii '50 fiind construite primele teleschiuri. Vechiul satuc a devenit o statiune la moda care atragea vedete din lumea artistica si sportivi de renume sau politicieni, care veneau sa se bucure de zapada si distractie

2.3 ZONE TURISTICE IN ITALIA. In cadrul Italiei se pot distinge mai multe areale turistice, descrise in urmtoarele pagini .

1. ITALIA DE NORD : Cuprinde partea central a Italiei suprapus Alpilor Italieni (Maritimi, Penini, Lepontini, Dolomitici, Carnici, Iulieni), ce depsesc 2000 m altitudine si Prealpilor, precum si ntinsa cmpie a Padului. Se caracterizeaz prin spectaculoase peisaje montane si alpine, cu forme glaciare si gheari, lacuri glaciare de mare frumusee flancate de slendide staiuni montane (lacurile Maggiore, Como, Garda, Idra, Isco etc.), ntinse domenii schiabile, dar si prin monumente istorice si de art, unele de valoare universala, localizate ndeosebi in Cmpia Padului . 1.1.Muntii Alpi:

Se impun prin numeroasele staiuni montane pentru sportului de iarn ,unele cu o dotare tehnic dintre cele mai moderne si cu accesibilitate uoara dinspre Austria (cu 4 ci de acces transalpin) si Elveia (cu 7 artere rutiere si pe cale ferat). Cele mai multe staiuni se grupeaz in Alpii Dolomitici (63) intre care celebra Cortina dAmpezzo (1231 m), Maso Corto (2004 m), Merano (1880 m), Maransa Alba (1480 m) si faimoasa Valle dAosta. Alte localitti montane cu un cadru natural pitoresc dein si St.Martino etc., sau in Alpiii Lombarzi: Piva, Como, Leco, Monza, Bergamo etc.

1.2. Piemont :Nucleul istoric si administrativ al Italiei medievale este renumit prin ntinsele culturi pomiviticole, industrie, dar si prin turism, avnd multe orae turistice si staiuni de sporturi de iarn.

Se impun cteva centre: Torino al treilea ora italian ,important centru industrial (Uzinele Fiat), comercial si turistic cu numeroase obiective culturale, biserici (San Lorenzo), galeria Civic dArte Moderne, castel medieval , piee , grdini, parcuri. Alte centre viticole si comerciale cu monumente medievale: Pavia, Cunea, Tortona.

1.3. Lombardia si Emilia Romagna :

Sunt provincii cu o civilizaie strveche si care dein o pondere economic important in Italia. Se remarc: Milano (1,5 mil. Locuitori), al doilea ora ca mrime, recunoscut prin industrie, comer si finane, dar si prin monumente si edificii vechi, care uimesc prin mretia lor : Castelul Sforzza ,Teatrul Scala (1778), Domul stil gotic, din marmur cu 135 sgeti, 4440 de statui (1378 1858), care reprezint cel mai important obiectiv turistic al oraului, Palatul si Pinacoteca Brera, Academia de Arte Frumoase, muzee de art veche, Observatorul Astronomic. Pe bun dreptate Milano ora roman (sec.iii-i.Hr.) exceleaz prin fermectoarele biserici, basilici si teatre. Bolognia , cu multe obiective turistice si culturale : Domul (1747, stil baroc), palate, piee, si cea mai veche universitate din Europa (1119), cu o faimoas Bibliotec si o bogat pinacotec. Mantova centru al Renaterii (sec.xv-xvi), Piacenza ora roman cu numeroase monumente arhitecturale ale Renaterii. Verona oraul lui Romeo si al Julietei, renumit pentru monumentele sale romane si renascentiste (biserici, amfiteatrul roman, palate, castele, piee) si mormntul Julietei. Padova - ora mestesugresc roman , centru universitar (sec.xiii) si turistic cu numeroase monumente (biserica St.Antonio).Alte centre: Parma, Modena, Brescia .

1.4. Riviera Liguric Liguria :

Prezint peisaje de mare frumusee ale Alpilor Maritimi si Apeninilor Liguri, care coboar in golful omonim si las spre mare o faa de plaj si faleze pitoreti si bine amenajate, staiuni si centre turistice de faim mondial, ce formeaz un lan continuu pe acest litoral numit al florilor (trandafirilor , garoafelor si iasomiei). San Remo vechi ora, pitoresc renumit prin festivalul de muzic uoara, plajele sale frumoase, dotate cu vile si hoteluri luxoase si prin aceea c este principalul centru al comerului cu flori din Italia, prin Catedrala San Siro (sec.xiii). Savona celebr prin faiana de Savona (sec.xvi), minunat decorat cu flori , marinarul din Savona, al lui Magellan si prin plajele pitoreti. Genova (800.000 loc.), cel mai mare port al Italiei, (aezare cu o istorie de 250.000 de ani), cu o poziie de mare frumusee, etalndu-si sutele de palate, castele, strzi si cartiere pitoreti, biserici, monumente arhitecturale valoroase, vaste piese mpodobite cu frumoase fntni (Verdi,Victoria), casa si monumentul lui Giuseppe Garibaldi. In Palatul Doria Tursi se afl scrisorile lui Cristofor Columb si vioara lui Paganini, fii ai Genovei. Frumoasele plaje, ii imbogtesc farmecul. La Spezia ora modern cu o bogat vegetaie luxuriant, vile si hoteluri de lux, plaj cu nisip fin.

1.5. Provincia Veneto :

Amintim aici litoralul venetian, statiunile termale, sectorul montan : Dolomiti , Delta Padului/Po.

Litoralul venetian cuprinde riviera Golfului Veneia si litoralului Adriaticii intre Triest si Ancona, trm mlstinos in primul sector si mai inalt cu plaje frumoase ctre sud, cu centre turistice cu valori culturale excepionale. Dintre plaje amintim si Albarella, Rosolina, Sottomarina, Cavallino, Jesolo, Eraclea Mare, Caorle, Bibione .

Venetia (350.000 locuitori), fondat in secolul al v-lea si aezat in lagun, pe 118 insule, este un ora al sublimelor calificative legate de aezarea sa, circulaia urban, miestria artistic a monumentelor, produsele specifice urbei. Din Grand Canale (lungimea de 7 km, latimea de 45-70 m, de forma unui S) se desprind 150 de canale de 5 m adncime, peste care trec 450 arcuri de pod, care in loc de strzi, dei sunt si peste 2140 de strzi nguste si ntunecate . O linie ferat si o autostrad o leag de continent, iar vapoarele si gondolele asigur circulaia in ora. Ca obiective se remarc: Basilica San Marco (1094, stil venetian oriental), o adevrata carte de istorie a artelor venetiene, campanilla, Palatul Ducal (al Dogilor, sec.xv xvi), centrul politic al Veneiei, cu o arhitectur si decoraii desvrsite, Canal Grand, Piaa San Marco, toate reprezentnd simbolurile Veneiei. Alte atracii sunt o serie de palate, muzee, biserici, renumitele oglinzi de Veneia si sticla de Murano, precum si plaja luxoas Lido de Veneia .

Termele din Veneto dateaz din epoca Romei antice. Astzi, instalatiiile termale din Veneto sunt ct se poate de avansate cu o ofert de servicii complet si ntotdeauna la cel mai nalt standard.

Amintim dintre ariile termale ale provinciei Veneto urmtoarele terme: Euganee , Di Recoaro, Di Caldiero, Di Bibione .

Le Dolomiti Marea atracie este constituit de Dolomiti. Acetia au fost denumii dup tipul de roc din care sunt alctuiti dolomia. Aceasta este format din carbonat de calciu si magneziu asociat cu calcar si a fost clasificat pentru prima dat de geologul francez Deodat de Gradet de Dolomieu (1750-1801), cruia oraul Cortina i-a dedicat in 1958 un monument.

Pentru a fi protejat, aceast minune a naturii, dispune in zona Dolomitic de dou parcuri: unul naional Il Parco delle Dolomiti Bellunesi (32.000 ha), si unul regional Il Parco Naturale delle Dolomiti DAmpezzo (11.000 ha).

Veneto propune multe posibilitti de vacant iubitorilor de munte, in localitti dotate cu toate serviciile: hotele confortabile , buctrie bogat, locuri de ntlnire si divertisment pentru toate exigentele, posibilitti de alpinism in toate anotimpurile , trasee pentru mountain bike.

Un alt punct de mare interes il constitue Delta Padului / Po.

Delta, cu peisajele sale orientale, cu o diversificat flor si faun etc., ofer infinite posibilitti de explorare a unui ambient in care natura este inc dominatoare absolut.

Delta del Po este cea mai vast zon umed a Italiei si una dintre cele mai mari ale Europei un delicat echilibru intre pmnt si ap. Un ambient de mare interes naturalistic att pentru flor, ct si pentru faun.

Ravenna, veche aezare, resedinta impratilor romani din 402, resedint a domeniului pontifical, pstreaz numeroase monumente si are o frumoas plaj: Di Ravenna. Rimini , Ancona, Triest, Pesaro sunt doar alte cteva orae de interes.

Forme de turism: de odihn, recreere si cur heliomarin, de circulaie cu valene culturale.

2. ITALIA PENINSULARAEste strbtuta de la N la S, ca o coloan vertebral de M.Apenini (peste 2000 alt.) etaleaz cele mai diverse peisaje (calcaroase, vulcanice, alpine, falez). Este mrginita de o rivier de mare atracie, dublat uneori de un irag de insule fermectoare in ambientul lor marin si montan si dispune, totodat de monumente de art si vestigii ale antichitatii si ale unor strlucite civilizaii de pe aceste meleaguri .

2.1.Toscana inut cu o civilizaie de peste 27 de secole, pstrata in oraele sale , adevrate comori de art etrusc si roman si care beneficiaz de o rivier de mare frumusee. Firenze (450.000 loc.),oraul muzeu, de pe fluviul Arno , cu renumite opere de art ale Renaterii italiene (Domul , 1296-1436 ,Palatul Signoriei cu turnuri de 94 m. si statui celebre, galerii, piee, castele, muzee, grdini si parcuri celebre. Pisa- veche republic independent (sec.xii), oraul lui Galileo Galilei, recunoscut prin monumentele sale celebre : Domul, Campanilla, Turnul nclinat (sec.xi-xii).Pe litoral se ntlnesc binecunoscutele staiuni: Livorno, Viareggio, Carrera (cu renumita marmur).

2.2.Umbria inima verde a Italiei.

Provincia Terni este situat chiar in mijlocul peninsulei italice si este una dintre cele dou provincii ale Umbriei; include 33 de municipii si 151 de orae. Pe teritoriul su se afl dou lacuri (Piediluco si Corbara ), cinci ruri (Tevere , Nere , Velino , Paglia si Chiani), cascada Mamore, dou parcuri regionale ( parcurile fluviale Nera si Tevere) si alte parcuri (Elmo, Villalba , Mont Peglia etc.).

Provincia Terni este un loc ce reprezint un punct de contact intre art si natur, istorie si cultur, sport si mediu natural. Au loc, de asemenea, multe manifestri artistice si folclorice .

Provincia Terni , loc perfect ca destinaie turistic ofer posibilitatea de a combina interesele culturale cu dragostea pentru natur prezint spatii de cazare pentru 8915 de persoane .

In fiecare ora al provinciei, fie mare sau mic , exist minunate picturi , statui si capodopere arhitecturale (Duomo Amelia , Duomo di Narni - Narni , Biserica San Giovenale Orvieto , etc.), numeroase muzee (Muzeul Arhitectural Claudio Faina - Orvieto, Muzeul Opera del Duomo Orvieto, Antiquarium Baschi, Tenaglie).

Din punct de vedere al coleciilor de picturi, cele mai importante muzee sunt: Pinacoteca (Terni, Narni), Quadreria(o galerie de picturi) aflat in interiorul Muzeului Arhitectural Amelia, precum si colectia aflat in Muzeul Opera del Duomo. De asemenea, in interiorul Basilicii San Francesco di Assisi (Assisi) pot fi remarcate capodoperele marelui pictor italian Giotto .

Perugia este cel mai mare ora al Umbriei , relevante fiind manifestrile si instituiile culturale, coala umbrian de pictur datnd din sec.xv , celebrele festivale muzicale si de teatru , Universitatea pentru strini (cu sediul intr-o frumoas cldire in stil baroc) precum si frumuseea peisajelor montane si de podi, ca si a lacului Trasumeno .

2.3 Lazium (Lazio) leagnul latinittii , este nucleul statului roman.

Roma (3,8 mil. locuitori) cetatea etern de pe Tibru (Tevere), ntemeiata in 753 i.Hr. si strjuita de cele apte coline, glorioas capital a Imperiului Roman, reprezint una dintre cele mai importante metropole care se impune prin multitudinea si varietatea de monumente si locuri celebre, ndeosebi romane; castele, palate, arcuri de triumf, biserici, domuri, temple, piete, grdini si parcuri, muzee, catacombe, terme, fntni, etc. Intre acestea evideniem: Capitoliul, Forumul si Columna lui Traian, Termele lui August, Diocletian; Arcurile de Triumf (ale lui Titus , Septimus Severus si Co

Date post:	13-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	stanila-nelea
View:	396 times
Download:	13 times

Turismul in Italia

Documents