Bolile secolului al-XX-lea

Bolile secolului al-XX-leaRealizat de: Radan Miriana Rebegila Milovan

Pentru medicina moderna, organismul uman se aseamana cu o masinarie care, din cauza terenului accidentat pe care l strabate, sau a vicisitudinilor vremurilor, se strica frecvent. Boala reprezinta o conditie practic inevitabila a omului. Daca ar fi sa l credem pe cercetatorul american S. Linforth, exista n lume la ora actuala n jur de 10 000 boli, tot attea simptome si circa 5000 metode de tratament.In acest secol medicina a facut progrese imense. Dar nici un medic nu poate avea curajul sa afirme azi ca este aproape n ziua n care bolile vor disparea sau, cel putin, nu vor mai provoca un numar att de mare de decese.SIDASIDA este un sindrom care denumete totalitatea bolilor asociate infeciei cu virusul HI (HIV), infecie care duce la slbirea, respectiv distrugera sistemulului imun. Aproape toate persoanele netratate infectate cu HIV vor dezvolta n cele din urm SIDA. SIDA afecteaz n special populaia tnr, activ din punct de vedere sexual, ns se poate transmite i de la mam la copil. In Romnia, n 1998 erau 1927 adulti si 3556 copii infestati cu SIDA, tara noastra aflndu-se pe primul loc din Europa n ceea ce priveste minorii atinsi de aceasta maladie.SIDA reprezinta, fara ndoiala, cea mai mare provocare a stiintelor medicale din toate timpurile. Ea se caracterizeaza printr-un ridicat coeficient de mortalitate, pna n prezent necunoscndu-se vreo terapie pe deplin eficienta.

Unul dintre cele mai importante aspect de retinut in cazul infectiilor cu HIV este fapul ca boala este de cele mai multe ori asimptomatica si ajunge sa se manifeste dupa cateva luni, in unele cazuri, sau chiar dupa cativa ani, in anumite situatii, prin complicatiile pe care le da.In stadii avansate ale infectiei, apare si SIDA, manifestata prin simptome precum:Diaree cronicaAparitia de limfoame si infectii recurenteIritatii ale pieliiAparitia herpesurilor genitalDureri de cap constantLipsa energiei asociata cu aparitia oboselii la cel mai mic efortPaloareTranspiratii nocturne

CANCERULExpresia cancerul este tot att de greu de definit, pe ct este de greu de tratat ramne valabila si n anii ultimului deceniu al acestui secol.Diversi factori cauzali de natura genetica, hormonala, virotica si felurite substante cancerigene ce tin de mediul ambiant par a fi responsabili de aparitia acestei boli n organismul uman. Dar nici unul dintre acesti factori nu poate fi absolutizat. Se pare ca rezistenta individuala este aceea care, n final, hotaraste destinul bolii canceroase, rezistenta conditionata desigur de fortele imunitare proprii ale organismului. De aici s-a nascut o vie miscare de idei n lumea medicala, n ultimele decenii, pe tema imunoterapiei anticanceroase, care culmineaza cu descoperirea acelei masini celulare de produs anticorpiumani, de care se vorbeste att de mult. Ea a fost descoperita de o echipa de cercetatori de la Stanford University Center din California, S.U.A., condusa de catre profesorul Henry S. Kaplan. Oncologia si pune mari sperante n aceasta descoperire.

Se pare ca omul se mbolnaveste de mai multe ori de cancer n timpul existentei sale, numai ca fortele de aparare ale organismului, de care am vorbit mai sus, aflndu-se la post, rezolva prompt si tacit asemenea agresiuni. Ct va mai dura pna cnd toate formele de cancer vor putea fi vindecate? Sa speram ca primul secol al mileniului viitor ne va aduce raspunsul la aceasta ntrebare. In Europa Occidentala mai ales, dar si n America de Nord, un om de cinci moare din cauza cancerului. In fiecare ceas, 360 de noi cancere sunt diagnosticate, n timp ce n jur de 240 si ncheie evolutia prin moarte. Se considera ca medicii generatiei noastre au n ngrijire pe Planeta o masa uriasa de aproximativ 5 milioane de cancerosi. Ca si cum locuitorii unor tari ca Finlanda, Elvetia sau Danemarca ar suferi n totalitate de boala canceroasa. Statisticile demonstreaza ca jertfa anuala a acestei boli este de doua milioane de oameni.

INFRACTUL MIOCARDICDin 1930 si pna n prezent aproximativ 33 milioane de oameni si-au pierdut viata ca urmare a infarctului de miocard. Aceasta este concluzia unor studii statistice efectuate n Germania. Infarctul de miocard loveste fulgerator, necrutator si fara alegere. Cei aproximativ 3 000 participanti la lucrarile unui mare simpozion international de cardiologie, care a avut loc la Montreal, n Canada, n 1970, au asistat stupefiati la decesul subit al unui reputat cardiolog, n vrsta de 48 ani, Paul Laurens, survenit pe cnd, abia urcat la pupitru, se pregatea sa si prezinte comunicarea. Moartea s-a datorat socului emotiv de moment. Cti nu patesc la fel, n fata televizorului, pe un stadion de fotbal sau chiar n cursul unei dispute oarecare!Daca starile psihice, cu caracter tensional sau hiperemotiv, pot declansa n mod direct infarctul, nu este mai putin adevarat ca si o serie de factori psihici cu caracter agresional chiar de mai mica intensitate, dar durabili, pot contribui si ei la producerea infarctului de miocard.Un studiu efectuat pe un grup de 6 000 de medici a demonstrat ca specialistii cei mai grevati de patologia cardiovasculara s-au dovedit a fi cei mai solicitati psihic sub raport profesional.

Putem da nca multe asemenea exemple, care atesta ca boala si schimba chipul, dar naravul ba. Stiintele medicale nu stau cu bratele ncrucisate si, mai devreme sau mai trziu, ele vor gasi remedii pentru bolile care asalteaza ntr-una conditia umana.

Va multumim!