REACȚII EMOȚIONALE ALE REACȚII EMOȚIONALE ALE PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE

ÎN PROCESAREA IMAGINILOR ÎN PROCESAREA IMAGINILOR AFECTIVEAFECTIVE

Coordonatori științificiCoordonatori științifici:: Absolvent: Absolvent: prof.dr. Ion Dafinoiuprof.dr. Ion Dafinoiu Zamcanu MonicaZamcanu Monicalect.dr. Violeta Enealect.dr. Violeta Enea

Capitolul I : Capitolul I : Psihopatia și criminalitatea. Recunoașterea expresiilor Psihopatia și criminalitatea. Recunoașterea expresiilor emoționale faciale și corporale în rândul infractorilor emoționale faciale și corporale în rândul infractorilor

1.1. Cum identificăm un psihopat 1.1. Cum identificăm un psihopat 1.2. Modul de operare al unui psihopat1.2. Modul de operare al unui psihopat 1.3. Ereditatatea și funcționalitatea organismului în criminogeneză1.3. Ereditatatea și funcționalitatea organismului în criminogeneză

1.4. Teorii1.4. Teorii 1.5. Un mod diferit de procesare a emoțiilor1.5. Un mod diferit de procesare a emoțiilor 1.6. Tratamentul psihopatiilor1.6. Tratamentul psihopatiilor Capitolul II : Cauze și evoluție către infracționalitate la vârsta adultăCapitolul II : Cauze și evoluție către infracționalitate la vârsta adultă 2.1. Modificările și dificultățile specifice adolescenței2.1. Modificările și dificultățile specifice adolescenței 2.2. Factorii dezvoltării ontogenetice2.2. Factorii dezvoltării ontogenetice 2.3. Funcțiile familiei2.3. Funcțiile familiei 2.4. Invățarea și devianță2.4. Invățarea și devianță 2.5. Delincvența juvenilă2.5. Delincvența juvenilă

Capitolul III : Metodologia cercetăriiCapitolul III : Metodologia cercetării 3.1. Obiective și ipoteze3.1. Obiective și ipoteze 3.2. Lot de subiecți3.2. Lot de subiecți 3.3. Instrumente3.3. Instrumente 3.4. Procedură3.4. Procedură 3.5. Rezultate3.5. Rezultate

Capitolul IV : DiscuțiiCapitolul IV : Discuții

Repere teoreticeRepere teoretice

Pași ce duc la actul violent al crimeiPași ce duc la actul violent al crimei ((Christianson S. A. ,2007)Christianson S. A. ,2007)::

- sentimente de frustrare, răzbunare, gelozie, furiesentimente de frustrare, răzbunare, gelozie, furie - utilizarea conștientă a violenței în rezolvarea utilizarea conștientă a violenței în rezolvarea

problemelor sau fanteziilorproblemelor sau fanteziilor - crearea unui plan spre a duce la bun sfârșit actul crearea unui plan spre a duce la bun sfârșit actul

violentviolent - alegerea instrumentelor folosite în timpul actului alegerea instrumentelor folosite în timpul actului

și mânuirea acestora și mânuirea acestora - urmărirea victimeiurmărirea victimei - trecerea la acttrecerea la act

Repere teoreticeRepere teoretice

FactoriFactori ce ar determina ce ar determina dezvoltarea psihopatieidezvoltarea psihopatiei::

- EreditateaEreditatea- EducatiaEducatia- MediulMediul- Expunerea la stres in prenatalExpunerea la stres in prenatal

Teorii Teorii I: Psiho-biologice: a. bio-tipologicăI: Psiho-biologice: a. bio-tipologică ( (Ernest KretschmerErnest Kretschmer) ) b. inadaptării biologice (Olof Kinberg)b. inadaptării biologice (Olof Kinberg)

II: Constituției criminaleII: Constituției criminale ( (Benigno di TulioBenigno di Tulio))

III: Psiho-sociale: a. asociațiilor diferențialeIII: Psiho-sociale: a. asociațiilor diferențiale ( (Edwin SutherlandEdwin Sutherland)) b. conflictelor de culturăb. conflictelor de cultură ( (Thorsten SellinThorsten Sellin))c. c. aanomieinomiei (R (Robert Mertonobert Merton))d. angajamentului (Horward S. Becker)d. angajamentului (Horward S. Becker)

IV: Psiho-morale: a. psihanaliza (S. Freud)IV: Psiho-morale: a. psihanaliza (S. Freud)b. criminalului nevroticb. criminalului nevrotic ( (Franz AlexanderFranz Alexander))c. personalității antisocialec. personalității antisociale ( (Kate FriedlanderKate Friedlander)) V: Psiho-morale autonome: a. instinctelor (Etienne de Greff)V: Psiho-morale autonome: a. instinctelor (Etienne de Greff)b. personalității criminaleb. personalității criminale ( (Jean PinatelJean Pinatel))

CercetCercetări anterioareări anterioareKubak F. A., Salekin R. T., 2009 Kubak F. A., Salekin R. T., 2009 - - Infracțiunea are Infracțiunea are ca mediatori anxietatea ca trăsătură și traumele.ca mediatori anxietatea ca trăsătură și traumele.Kret M. E., Stekelenburg J. J., Roelofsk. et al., 2013 Kret M. E., Stekelenburg J. J., Roelofsk. et al., 2013 - - furia și frica vor atrage mai mult atenția decât furia și frica vor atrage mai mult atenția decât bucuria (pentru că e o amenințare)bucuria (pentru că e o amenințare). . Gruhn D. si Scheibe S., 2008 Gruhn D. si Scheibe S., 2008 - - AdolescențiAdolescențiii experimentează mai des emoții negative decât experimentează mai des emoții negative decât pozitive. Ei trăiesc foarte intens emoțiile negative pozitive. Ei trăiesc foarte intens emoțiile negative și sunt instabili, în căutare de senzații puterniceși sunt instabili, în căutare de senzații puternice.. Colledge, Murray și Mitchell (apud. Salekin R., Colledge, Murray și Mitchell (apud. Salekin R., Lynam D. R., 2010) Lynam D. R., 2010) - - infractorii violenți nu infractorii violenți nu recunosc furia, dar recunosc frica și bucuria.recunosc furia, dar recunosc frica și bucuria.

Parte practicăParte practică3.1. Obiective și ipoteze3.1. Obiective și ipoteze

Obiectiv: examinarea recunoașterii emoțiilor la Obiectiv: examinarea recunoașterii emoțiilor la deținuțiideținuții ce prezintă psihopatie. ce prezintă psihopatie.

IpotezeIpoteze Presupunem că persoanele private de libertate ce Presupunem că persoanele private de libertate ce

prezintă un nivel ridicat al psihopatiei vor avea prezintă un nivel ridicat al psihopatiei vor avea dificultăți în recunoașterea emoțiilor statice de frică și dificultăți în recunoașterea emoțiilor statice de frică și furie, comparativ cu grupul de control.furie, comparativ cu grupul de control.

Fericirea și furia vor fi recunoscute cel mai ușor de Fericirea și furia vor fi recunoscute cel mai ușor de către grupul de control, fără tulburare psihopatoidă.către grupul de control, fără tulburare psihopatoidă.

Deținuții ce prezintă anxietate, atât ca stare, cât și ca Deținuții ce prezintă anxietate, atât ca stare, cât și ca trăsătură vor recunoaște mai acurat și mai intens trăsătură vor recunoaște mai acurat și mai intens emoțiile, comparativ cu grupul în care deținuții vor emoțiile, comparativ cu grupul în care deținuții vor avea un nivel scăzut al anxietății. avea un nivel scăzut al anxietății.

Intensitatea emoțiilor a fost evaluată ca fiind mai Intensitatea emoțiilor a fost evaluată ca fiind mai scăzută de către grupul cu tulburare psihopatoidă.scăzută de către grupul cu tulburare psihopatoidă.

Variabilele studiuluiVariabilele studiuluiIndependente : Independente : 1.1. emoții faciale statice : furie / frică / emoții faciale statice : furie / frică /

tristețe / bucurie / neutrutristețe / bucurie / neutru2 : psihopatie : prezentă / absentă2 : psihopatie : prezentă / absentă3 : anxietatea : ca stare / ca trăsătură3 : anxietatea : ca stare / ca trăsăturăDependente : Dependente : 1. acuratețea în recunoașterea emoțiilor1. acuratețea în recunoașterea emoțiilor2. intensitatea emoției exprimate de 2. intensitatea emoției exprimate de

imagineimagine

3.2. Lot de subiecți3.2. Lot de subiecți

40 de persoane private de 40 de persoane private de libertate, cu vârsta maximă până în libertate, cu vârsta maximă până în 25 de ani, au luat parte la studiu, în 25 de ani, au luat parte la studiu, în cadrul Penitenciarului de Maximă cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță, Iași. Sunt excluși cei cu Siguranță, Iași. Sunt excluși cei cu probleme fizice cronice, cei ce se află probleme fizice cronice, cei ce se află sub medicație.sub medicație.

3.3. Instrumente3.3. Instrumente

Youth Psychopathic traits Inventory (YPI; Andershed et Youth Psychopathic traits Inventory (YPI; Andershed et al., 2002) : cu un al., 2002) : cu un coeficient alpha Cronbach de 0,9. coeficient alpha Cronbach de 0,9. În funcție În funcție de mediană, am obținut două grupuri și anume cel experimental de mediană, am obținut două grupuri și anume cel experimental (nivel ridicat al psihopatiei), precum și grupul de control (studii (nivel ridicat al psihopatiei), precum și grupul de control (studii internaționale realizate de diverși autori au utilizat ca grup de internaționale realizate de diverși autori au utilizat ca grup de control subiecții cu nivel scăzut al psihopatiei în raport cu grupul control subiecții cu nivel scăzut al psihopatiei în raport cu grupul experimental).experimental).

STOIC- a database of dynamic and static faces STOIC- a database of dynamic and static faces expressing highly recognizable emotions (Sylvain Roy, expressing highly recognizable emotions (Sylvain Roy, Cynthia Roy, Catherine Éthier-Majcher, Isabelle Fortin, Cynthia Roy, Catherine Éthier-Majcher, Isabelle Fortin, Pascal Belin, Frédéric Gosselin):Pascal Belin, Frédéric Gosselin): ccoeficientul alpha Cronbach oeficientul alpha Cronbach obținut obținut în urma pretestării în urma pretestării este de 0,83.este de 0,83.

STAI- Anxiety InventorySTAI- Anxiety Inventory ( (STAISTAI;; Spielberger, Gorsuch, Spielberger, Gorsuch, Lushene, Vagg, & Jacobs, 1983).Lushene, Vagg, & Jacobs, 1983). Instrumentul cuprinde Instrumentul cuprinde Scala A- anxietatea ca stare (cu un coeficient alpha Cronbach de Scala A- anxietatea ca stare (cu un coeficient alpha Cronbach de 0,88)0,88) și scala B- a și scala B- anxietatea ca trăsătură (cu un coeficient alpha nxietatea ca trăsătură (cu un coeficient alpha Cronbach de 0,87).Cronbach de 0,87).

3.4. Procedură3.4. Procedură- Studiu aprobat de Comisia de Etică a Studiu aprobat de Comisia de Etică a

facultății și de ANPfacultății și de ANP- Participanții au semnat Participanții au semnat

consimțământul informat și li s-a consimțământul informat și li s-a asigurat confidențialitatea datelorasigurat confidențialitatea datelor

- A urmat aplicarea chestionarelor A urmat aplicarea chestionarelor STAI si YPI, urmate de STOICSTAI si YPI, urmate de STOIC

- Durata aplicării a fost între 45-60 minDurata aplicării a fost între 45-60 min

Imagini STOICImagini STOICFurieFurie Frică Frică

FericireFericire Neutru Neutru

TristețeTristețe

3.5. Rezultate3.5. Rezultate

Pentru verificarea normalității distribuției, Pentru verificarea normalității distribuției, am folosit testul Shapiro-Wilk. am folosit testul Shapiro-Wilk. La unele La unele variabile (tulburare psihopatoidă, anxietatea variabile (tulburare psihopatoidă, anxietatea ca stare și trăsătură) pragul de semnificație ca stare și trăsătură) pragul de semnificație depășește 0,05, ceea ce arată o distribuție depășește 0,05, ceea ce arată o distribuție normală, însă la altele (recunoașterea normală, însă la altele (recunoașterea acurată a emoțiilor și intensitatea emoției acurată a emoțiilor și intensitatea emoției exprimată în imagine) pragul este mai mic exprimată în imagine) pragul este mai mic de 0,05, ceea ce indică o distribuție de 0,05, ceea ce indică o distribuție asimetrică.asimetrică.

Ipoteza 1 : Presupunem că Ipoteza 1 : Presupunem că persoanele private de libertate ce persoanele private de libertate ce prezintă un nivel ridicat al psihopatiei prezintă un nivel ridicat al psihopatiei vor avea dificultăți în recunoașterea vor avea dificultăți în recunoașterea emoțiilor statice de frică și furie, emoțiilor statice de frică și furie, comparativ cu grupul de control. comparativ cu grupul de control.

Valoare ZValoare Z Prag de Prag de semnificațsemnificațieie

furiefurie -1.635 -1.635 0.112 0.112

fricăfrică -1.119 -1.119 0.251 0.251

În urma rezultatelor obținute, s-a În urma rezultatelor obținute, s-a constatat că nu există diferențe constatat că nu există diferențe semnificative între cele două grupuri semnificative între cele două grupuri (Zfurie = -1,635 și p = 0,112 ; Zfrică (Zfurie = -1,635 și p = 0,112 ; Zfrică = -1,194 și p = 0,251), în sensul că = -1,194 și p = 0,251), în sensul că grupul experimental nu diferă grupul experimental nu diferă semnificativ de grupul de control în semnificativ de grupul de control în ceea ce privește recunoașterea furiei ceea ce privește recunoașterea furiei și friciiși fricii..

Ipoteza 2 : Fericirea și furia vor fi Ipoteza 2 : Fericirea și furia vor fi recunoscute cel mai ușor de către recunoscute cel mai ușor de către grupul de control, fără tulburare grupul de control, fără tulburare psihopatoidă. psihopatoidă.

Valoare ZValoare Z Prag de Prag de semnificațsemnificațieie

furiefurie -1.635 -1.635 0.112 0.112

bucuriebucurie -1.022 -1.022 0.338 0.338

În urma rezultatelor obținute, s-a În urma rezultatelor obținute, s-a constatat că nu există diferențe constatat că nu există diferențe semnificative între cele două grupuri semnificative între cele două grupuri (Zfurie = -1,635 și p = 0,112 ; (Zfurie = -1,635 și p = 0,112 ; Zbucurie = -1,022 și p = 0,338), în Zbucurie = -1,022 și p = 0,338), în sensul că grupul experimental nu sensul că grupul experimental nu diferă semnificativ de grupul de diferă semnificativ de grupul de control în ceea ce privește control în ceea ce privește recunoașterea furiei și bucurieirecunoașterea furiei și bucuriei..

Ipoteza 3 : Deținuții ce prezintă Ipoteza 3 : Deținuții ce prezintă anxietate, atât ca stare, cât și ca anxietate, atât ca stare, cât și ca trăsătură, vor recunoaște mai acurat trăsătură, vor recunoaște mai acurat și mai intens emoțiile, comparativ cu și mai intens emoțiile, comparativ cu grupul în care deținuții vor avea un grupul în care deținuții vor avea un nivel scăzut al anxietății. nivel scăzut al anxietății.

Valoare ZValoare Z Prag de Prag de semnificațsemnificațieie

furiefurie -0.886-0.886 0.4010.401fricăfrică -0.28-0.28 0.7870.787bucuriebucurie -0.114-0.114 0.9140.914neutruneutru -0.734-0.734 0.4810.481tristețetristețe -2.089-2.089 0.0390.039

Valoare ZValoare Z Prag de Prag de semnificațsemnificațieie

furiefurie -0.695-0.695 0.5120.512fricăfrică -0.29-0.29 0.7790.779bucuriebucurie -0.113-0.113 0.9250.925neutruneutru -0.096-0.096 0.9250.925tristețetristețe -0.083-0.083 0.9470.947

În urma rezultatelor obținute, s-a În urma rezultatelor obținute, s-a constatat că nu există diferențe constatat că nu există diferențe semnificative între cele două grupuri semnificative între cele două grupuri indiferent de emoția arătată, în sensul indiferent de emoția arătată, în sensul că grupul cu anxietate ridicată nu că grupul cu anxietate ridicată nu diferă semnificativ diferă semnificativ de de grupul cu grupul cu anxietate scăzută pentru anxietate scăzută pentru recunoașterea celor cinci emoții de recunoașterea celor cinci emoții de furie, frică, bucurie, neutru sau furie, frică, bucurie, neutru sau tristețetristețe..

Valoare ZValoare Z Prag de Prag de semnificațsemnificațieie

furiefurie -1.275-1.275 0.2110.211fricăfrică -0.685-0.685 0.4980.498bucuriebucurie -1.426-1.426 0.1560.156neutruneutru -0.685-0.685 0.4980.498tristețetristețe -1.562-1.562 0.120.12

Valoare ZValoare Z Prag de Prag de semnificațsemnificațieie

furiefurie -0.935-0.935 0.3550.355fricăfrică -0.339-0.339 0.7380.738bucuriebucurie -0.569-0.569 0.5830.583neutruneutru -0.948-0.948 0.3550.355tristețetristețe -1.436-1.436 0.1570.157

Nu au fost notate diferențe între Nu au fost notate diferențe între cele două grupuri nici în cazul cele două grupuri nici în cazul intensității emoțiilor expuse, în intensității emoțiilor expuse, în sensul că grupul cu anxietate ridicată sensul că grupul cu anxietate ridicată nu diferă semnificativ de grupului cu nu diferă semnificativ de grupului cu anxietate scăzută, în aprecierea anxietate scăzută, în aprecierea intensității celor cinci emoții date.intensității celor cinci emoții date.

Ipoteza 4 : Intensitatea emoțiilor Ipoteza 4 : Intensitatea emoțiilor a fost evaluată ca fiind mai scăzută, a fost evaluată ca fiind mai scăzută, de către grupul cu tulburare de către grupul cu tulburare psihopatoidă.psihopatoidă.

Valoare ZValoare Z Prag de Prag de semnificațsemnificațieie

furiefurie -0.64-0.64 0.5270.527fricăfrică -0.477-0.477 0.6380.638bucuriebucurie -0.341-0.341 0.7370.737neutruneutru -0.014-0.014 0.9890.989tristețetristețe -0.232-0.232 0.8190.819

În urma rezultatelor obținute, s-a În urma rezultatelor obținute, s-a constatat că nu există diferențe constatat că nu există diferențe semnificative între cele două grupuri semnificative între cele două grupuri (Zfurie = -0,640 și p = 0,527 ; Zfrică = -(Zfurie = -0,640 și p = 0,527 ; Zfrică = -0,477 și p = 0,638 ; Zbucurie = -0,341 și p 0,477 și p = 0,638 ; Zbucurie = -0,341 și p = 0,737 ; Zneutru = -0,014 și p = 0,989 ; = 0,737 ; Zneutru = -0,014 și p = 0,989 ; Ztristețe = -0,232 și p = 0,819), în sensul Ztristețe = -0,232 și p = 0,819), în sensul că grupul experimental nu diferă că grupul experimental nu diferă semnificativ de grupul de control în ceea semnificativ de grupul de control în ceea ce privește intensitatea percepută a celor ce privește intensitatea percepută a celor cinci emoții.cinci emoții.

DiscuțiiDiscuțiiIpoteza 1- Ipoteza 1- Presupunem că persoanele private de Presupunem că persoanele private de libertate ce prezintă un nivel ridicat al psihopatiei libertate ce prezintă un nivel ridicat al psihopatiei vor avea dificultăți în recunoașterea emoțiilor vor avea dificultăți în recunoașterea emoțiilor statice de frică și furie, comparativ cu grupul de statice de frică și furie, comparativ cu grupul de control.control.Studii în conformitate Studii în conformitate cu ipotezacu ipoteza

Studii în contradicție Studii în contradicție cu ipotezacu ipoteza

Munoz (2009), Fairchild G., Munoz (2009), Fairchild G., Stobbe Y., Goozen S. H. M. et al. Stobbe Y., Goozen S. H. M. et al. (2010)- adolescenții nu vor (2010)- adolescenții nu vor recunoaște imagini ce exprimă recunoaște imagini ce exprimă frica. frica.

Blair, Colledge, Murray și Mitchell Blair, Colledge, Murray și Mitchell (apud. Salekin R., Lynam D. R., (apud. Salekin R., Lynam D. R., 2010)- infractorii violenți nu 2010)- infractorii violenți nu recunosc furia, dar recunosc frica recunosc furia, dar recunosc frica și bucuria.și bucuria.

Ipoteza 2- Ipoteza 2- Fericirea și furia vor fi Fericirea și furia vor fi recunoscute cel mai ușor de către grupul de recunoscute cel mai ușor de către grupul de control, fără tulburare psihopatoidă.control, fără tulburare psihopatoidă.

Studii în conformitate Studii în conformitate cu ipotezacu ipoteza

Studii în contradicție Studii în contradicție cu ipotezacu ipoteza

Richard K., Honours B. A (2004)- Richard K., Honours B. A (2004)- emisfera dreaptă procesează emisfera dreaptă procesează emoții negative și cea stangă emoții negative și cea stangă pozitive, de aceea a pune o poză pozitive, de aceea a pune o poză cu conținut negativ în partea cu conținut negativ în partea dreaptă, o face mai ușor de dreaptă, o face mai ușor de recunoscut și cel mai bun este recunoscut și cel mai bun este cazul furiei.cazul furiei.

Barrett și Gross (2001, apud. Barrett și Gross (2001, apud. Heinzen H., Koehler D., Smeets T. Heinzen H., Koehler D., Smeets T. et al., 2011)et al., 2011)- - AceastAceastă ă reglare a reglare a emoțiilor se face încă din copilăria emoțiilor se face încă din copilăria timpurie în interacțiune cu timpurie în interacțiune cu familia, după care se familia, după care se interiorizează regulile societății și interiorizează regulile societății și se modifică, în funcție de acest se modifică, în funcție de acest factor, comportamentul.factor, comportamentul.

Ipoteza 3- Ipoteza 3- Deținuții ce prezintă anxietate, Deținuții ce prezintă anxietate, atât ca stare, cât și ca trăsătură vor atât ca stare, cât și ca trăsătură vor recunoaște mai acurat și mai intens recunoaște mai acurat și mai intens emoțiile, comparativ cu grupul în care emoțiile, comparativ cu grupul în care deținuții vor avea un nivel scăzut al deținuții vor avea un nivel scăzut al anxietății. anxietății. Studii în conformitate Studii în conformitate cu ipotezacu ipoteza

Studii în contradicție Studii în contradicție cu ipotezacu ipoteza

Linehan (1993, apud Galietta M., Linehan (1993, apud Galietta M., Rosenfeld B. , 2012) și Gunnar, Rosenfeld B. , 2012) și Gunnar, Frenn, et al., 2009; Levine, 2005 Frenn, et al., 2009; Levine, 2005 (apud. (apud. Nader K., Weems C.F., Nader K., Weems C.F., 2011)2011)- dpdv biologic, precum și - dpdv biologic, precum și prezența traumelor la vârste mici.prezența traumelor la vârste mici.

Lyons și Parker, 2007 (apud. Lyons și Parker, 2007 (apud. Nader K., Weems C.F., 2011)Nader K., Weems C.F., 2011)- - traumele ar ajuta în adaptare și traumele ar ajuta în adaptare și reducerea anxietății.reducerea anxietății.

Ipoteza 4- Ipoteza 4- Intensitatea emoțiilor a fost Intensitatea emoțiilor a fost evaluată ca fiind mai scăzută de către evaluată ca fiind mai scăzută de către grupul cu tulburare psihopatoidă. grupul cu tulburare psihopatoidă.

Studii în conformitate Studii în conformitate cu ipotezacu ipoteza

Studii în contradicție Studii în contradicție cu ipotezacu ipoteza

Salekin R., Lynam D. Salekin R., Lynam D. R. în 2010R. în 2010- psihopații - psihopații nu experimenetază nu experimenetază emoții profunde. emoții profunde.

Gruhn D. si Scheibe Gruhn D. si Scheibe S. (2008)- ei trăiesc S. (2008)- ei trăiesc foarte intens emoțiile foarte intens emoțiile negative și sunt negative și sunt instabili, în căutare instabili, în căutare de senzații puternice. de senzații puternice.

Limite și direcții viitoare de Limite și direcții viitoare de cercetarecercetare

LimiteLimite- nr redus de subiecținr redus de subiecți- condiții de aplicarecondiții de aplicare- factori personalifactori personali

Direcții viitoareDirecții viitoare- motivele ce stau la baza condamnării- motivele ce stau la baza condamnării- tulburări asociate- tulburări asociate- modul de adaptare la viața din penitenciar- modul de adaptare la viața din penitenciar

VVĂĂ MUL MULȚȚUMESC PENTRU ATENUMESC PENTRU ATENȚIE !ȚIE !