LUCRARE DE LICENTA

MECANISME PSIHOPATOGENE IMPLICATE ÎN DEPRESIE

Coordonator ştiinţificProf.univ.dr. Constantin Enăchescu

Absolventă,

Enache I. OanaCONSTANŢA

-2008-

“ “ În doliu lumea devine În doliu lumea devine goală, în depresie goală, în depresie sinele”sinele”

(S. Freud, 1917)(S. Freud, 1917)

MOTIVAMOTIVAŢŢIA ALEGERII IA ALEGERII TEMEITEMEI

Depresia ca tulburare psihopatologică este cauzată de o Depresia ca tulburare psihopatologică este cauzată de o multitudine de factori printre care se numără multitudine de factori printre care se numără şi traumatismul şi traumatismul provocat de diagnosticarea cu o boală de tip cancerigen. Având în provocat de diagnosticarea cu o boală de tip cancerigen. Având în vedere faptul că cea mai raspândită formă de cancer în rândul vedere faptul că cea mai raspândită formă de cancer în rândul populaţiei feminine este cancerul mamar, ne-am propus să studiem populaţiei feminine este cancerul mamar, ne-am propus să studiem impactul bolii asupra personalităţii bolnavei.impactul bolii asupra personalităţii bolnavei.

Creşterea prevalenţei cancerului de sân şi modalităţile de Creşterea prevalenţei cancerului de sân şi modalităţile de intervenţie precoce sunt în concordanţă cu necesitatea unui studiu intervenţie precoce sunt în concordanţă cu necesitatea unui studiu aprofundat în legătură cu modalităţile de adaptare ale femeii la aprofundat în legătură cu modalităţile de adaptare ale femeii la această boală şi la tratament.această boală şi la tratament.

Intervenţia chirurgicală de tip mastectomie produce schimbări Intervenţia chirurgicală de tip mastectomie produce schimbări majore ale Eului corporal, pierderea sânului fiind echivalentă cu majore ale Eului corporal, pierderea sânului fiind echivalentă cu pierderea feminităţii. În acest context apar o serie de factori care pierderea feminităţii. În acest context apar o serie de factori care duc la instalarea depresiei: anxietatea, scăderea stimei de sine, duc la instalarea depresiei: anxietatea, scăderea stimei de sine, incapacitatea de a se readapta la viaţa socială şi profesională sunt incapacitatea de a se readapta la viaţa socială şi profesională sunt câţiva din factorii cu caracter depresiv pe care ne propunem sa îi câţiva din factorii cu caracter depresiv pe care ne propunem sa îi studiem în această lucrare.studiem în această lucrare.

STRUCTURA LUCRĂRII DE STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENŢĂLICENŢĂ

Partea I-Dimensiuni teoreticePartea I-Dimensiuni teoretice Capitolul ICapitolul I:: Dimensiuni teoretice în studiul Dimensiuni teoretice în studiul

psihologic al depresieipsihologic al depresiei EtiologiaEtiologia bolii depresive bolii depresive SSimptomeleimptomele depresiei depresiei FFormele şi factorii de risc ai tulburării depresiveormele şi factorii de risc ai tulburării depresive FFrecvenţa depresiei în rândul persoanelor de sex feminin.recvenţa depresiei în rândul persoanelor de sex feminin.

Capitolul II: Capitolul II: Dimensiuni teoretice în studiul Dimensiuni teoretice în studiul psihologic al cancerului mamar psihologic al cancerului mamar

Evoluţia cancerului mamarEvoluţia cancerului mamar FFactorii de risc pentru dezvoltarea unui neoplasm mamaractorii de risc pentru dezvoltarea unui neoplasm mamar PPrevalenţa şi ratele de supravieţuire în cazul cancerului mamar. revalenţa şi ratele de supravieţuire în cazul cancerului mamar.

Capitolul III :Capitolul III :Aspecte ale depresiei Aspecte ale depresiei şişi anxiet anxietăţii ăţii la la bolnavele cu cancer mamarbolnavele cu cancer mamar ;;factori care contribuie la factori care contribuie la

apariţia stării depresiveapariţia stării depresive:: AAflarea diagnosticuluiflarea diagnosticului PPierderea feminităţiiierderea feminităţii SSentimentul de mutilareentimentul de mutilare IIdeea de recidivă şi mortalitatedeea de recidivă şi mortalitate SSentimentul de inutilitateentimentul de inutilitate EEfectele chimioterapieifectele chimioterapiei

Partea a douaPartea a douaCercetare experimentalCercetare experimentalăă

II.. OBIECTIVELE CERCETOBIECTIVELE CERCETĂĂRIIRII

1.1. D Descrierea tipurilor de reacţii afective asociate nivelului de anxietate escrierea tipurilor de reacţii afective asociate nivelului de anxietate şi depresie postoperatorişi depresie postoperatoriee la femeile cu masectomie la femeile cu masectomie..

2.2. D Diagnosticarea nivelului de anxietate postoperatoriiagnosticarea nivelului de anxietate postoperatoriee şi depresiei şi depresiei cauzate de intervenţia chirurgicală de tip masectomiecauzate de intervenţia chirurgicală de tip masectomie

3.3. I Investigarea nivelului de relaţionare şi integrare socială a femeilor nvestigarea nivelului de relaţionare şi integrare socială a femeilor care au suferit o intervenţie chirurgicală de tip mastectomiecare au suferit o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie

II. IPOTEZELE CERCETĂRIIII. IPOTEZELE CERCETĂRII

Ipoteza principalăIpoteza principală:: Se prezumă că femeile care au suferit o intervenţie chirurgicală de Se prezumă că femeile care au suferit o intervenţie chirurgicală de

tip mastectomie suferă de depresie.tip mastectomie suferă de depresie.

Ipoteze secundareIpoteze secundare:: 1. Se prezumă că există o corelaţie indirectă între nivelul de 1. Se prezumă că există o corelaţie indirectă între nivelul de

depresie post-operatorie şi nivelul de relaţionare şi integrare socială. depresie post-operatorie şi nivelul de relaţionare şi integrare socială. 2. Se prezumă că există o corelaţie indirectă între gradul de 2. Se prezumă că există o corelaţie indirectă între gradul de

anxietate şi stima de sine.anxietate şi stima de sine. 3. Există o diferenţă între nivelul de manifestare al depresiei post 3. Există o diferenţă între nivelul de manifestare al depresiei post

operatorii în funcţie de etapele de vârstăoperatorii în funcţie de etapele de vârstă

III. INSTRUMENTE DE INVESTIGAŢIE III. INSTRUMENTE DE INVESTIGAŢIE

PSIHOLOGICĂPSIHOLOGICĂ 1. Inventarul de depresie Beck1. Inventarul de depresie Beck Denumire originalăDenumire originală: Beck Depression Inventory : Beck Depression Inventory PrescurtatPrescurtat : B.D.I : B.D.I Autor:Autor: Beck (1967) Beck (1967) ScopScop: BDI a fost elaborat ca instrument pentru evaluarea intensităţii : BDI a fost elaborat ca instrument pentru evaluarea intensităţii

depresiei în termenii 21 de categorii de simptome-atitudini. depresiei în termenii 21 de categorii de simptome-atitudini.

22 Scala de evaluare a stimei de sine (S.E.S.) Scala de evaluare a stimei de sine (S.E.S.) Denumirea originală:Denumirea originală: Self- Esteem Scale Self- Esteem Scale Prescurtat: Prescurtat: S.E.S S.E.S Autor:Autor: Rosenberg, 1965 Rosenberg, 1965 Scop:Scop: Scala Rosenberg a fost iniţial destinată evaluării sentimentelor Scala Rosenberg a fost iniţial destinată evaluării sentimentelor

globale de preţuire de sine sau de acceptare de sine a globale de preţuire de sine sau de acceptare de sine a adolescenţilor, ulterior extinzându-se aria sa de aplicabilitate. adolescenţilor, ulterior extinzându-se aria sa de aplicabilitate.

3.3. Inventarul de anxietate Burns Inventarul de anxietate Burns

Denumire : Denumire : Burns Anxiety InventoryBurns Anxiety Inventory Prescurtat: Prescurtat: B.A.I B.A.I Autor:Autor: Burns Burns Scop:Scop: Inventarul de anxietate Burn Inventarul de anxietate Burnss a fost elaborat ca instrument pentru a fost elaborat ca instrument pentru

evaluarea nivelului de anxietate. evaluarea nivelului de anxietate.

4. 4. Scala de integrare psihosocială post-operatorie Scala de integrare psihosocială post-operatorie (instrument propriu)(instrument propriu) Prescurtare: S.I.P.P.O.Prescurtare: S.I.P.P.O. Autor: Enache Oana Autor: Enache Oana Scop: Măsurarea gradului de integrare pshisocială a subiecţilor care Scop: Măsurarea gradului de integrare pshisocială a subiecţilor care

au suferit o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie. au suferit o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie. Descriere: Descriere: CChestionarhestionarulul cuprinde 20 de itemi grupaţi cuprinde 20 de itemi grupaţi pepe patru patru scale:scale:

Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare în cercul de Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare în cercul de prieteniprieteni : :Itemii 2, 7,12,14,18Itemii 2, 7,12,14,18

Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare în cupluScala pentru măsurarea nivelului de reintegrare în cuplu Itemii 3, 8 ,11,16,19Itemii 3, 8 ,11,16,19

Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare în mediul Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare în mediul familialfamilial Itemii 4, 6, 10,15,20Itemii 4, 6, 10,15,20

Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare socioprofesionalăsocioprofesională Itemii 1,5,9,13,17Itemii 1,5,9,13,17

Etape parcurse în construirea acestui chestionar: Etape parcurse în construirea acestui chestionar: a.a. Operaţionalizarea conceptului Operaţionalizarea conceptului b.b. Formularea întrebărilor chestionarului Formularea întrebărilor chestionarului c.c. Ordonarea itemilor: Am ordonat intemii ţinând cont de indicatorii stabiliţi Ordonarea itemilor: Am ordonat intemii ţinând cont de indicatorii stabiliţi

după care am formulat instrucţiunile şi consemnele.după care am formulat instrucţiunile şi consemnele. d.d. Pretestarea chestionarului: Am admimistrat chestionarul unui lot de 30 de Pretestarea chestionarului: Am admimistrat chestionarul unui lot de 30 de

subiecţi din oraşul Constanţa. Am realizat curba lui Gauss atât pentru subiecţi din oraşul Constanţa. Am realizat curba lui Gauss atât pentru fiecare întrebare cât şi pentru fiecare dintre cele patru scale. fiecare întrebare cât şi pentru fiecare dintre cele patru scale.

e.e.Testarea chestionarului: Chestionarul de integrare psihosocială Testarea chestionarului: Chestionarul de integrare psihosocială postoperatorie, format din 20 de itemi, l-am aplicat unui eşantion alcătuit din postoperatorie, format din 20 de itemi, l-am aplicat unui eşantion alcătuit din 30 de subiecţi. 30 de subiecţi.

ff.. Estimarea fidelităţii s-a realizat prin cele două metode: Estimarea fidelităţii s-a realizat prin cele două metode: Metoda test-retest Metoda test-retest

Chestionarul a fost administrat unui eşantion de 30 femei care au Chestionarul a fost administrat unui eşantion de 30 femei care au suferit o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie. După un interval de suferit o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie. După un interval de două săptămâni am administrat testul aceluiaş eşantion, înregistrând două săptămâni am administrat testul aceluiaş eşantion, înregistrând rezultatele şi obţinând coeficientul de corelaţie “r” Bravais-Pearson. rezultatele şi obţinând coeficientul de corelaţie “r” Bravais-Pearson.

La verificarea fidelităţii prin metoda test-retest s-a obţinut La verificarea fidelităţii prin metoda test-retest s-a obţinut coeficientul de corelaţie r=0,96, care corespunde lui p<0,0001, coeficient de coeficientul de corelaţie r=0,96, care corespunde lui p<0,0001, coeficient de corelaţie semnificativcorelaţie semnificativ..

Metoda half-split Metoda half-split

Coeficientul de fidelitate între scorurile obţinute la cele două Coeficientul de fidelitate între scorurile obţinute la cele două grupe este: r=0,93 la un prag de semnificaţie p<0,0001, coeficient grupe este: r=0,93 la un prag de semnificaţie p<0,0001, coeficient semnificativ semnificativ

gg.. Consistenţa interna a fost masurată cu ajutorul coeficentului alfa Consistenţa interna a fost masurată cu ajutorul coeficentului alfa cronbachcronbach::

Am obţinut un coeficient alfa de 0,96Am obţinut un coeficient alfa de 0,96,, conform p>0,7 conform p>0,7

hh. . Interpretarea rezultatelor: Interpretarea rezultatelor: Se adună punctajul obţinut la cei 20 de itemi Se adună punctajul obţinut la cei 20 de itemi după care se raportează scorul final la următoarele intervale: între 20-46 după care se raportează scorul final la următoarele intervale: între 20-46 puncte -nivel optim de integrare psihosocială ;47-73 puncte-nivel mediu puncte -nivel optim de integrare psihosocială ;47-73 puncte-nivel mediu de integrare psihosocială ;74-100 puncte- nivel scăzut de integrare de integrare psihosocială ;74-100 puncte- nivel scăzut de integrare psihosocialăpsihosocială

IV.IV. ORGANIZAREA, PLANIFICAREA ŞI DESFĂŞURAREA ORGANIZAREA, PLANIFICAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETARIICERCETARII

Cercetarea s-a desfăşurat în perioada noiembrie 2008 -ianuarie Cercetarea s-a desfăşurat în perioada noiembrie 2008 -ianuarie 2008, pe un lot de 30 de subiecţi care au suferit o intervenţie 2008, pe un lot de 30 de subiecţi care au suferit o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie. chirurgicală de tip mastectomie.

VV. DESCRIEREA LOTULUI DE CERCETARE. DESCRIEREA LOTULUI DE CERCETARE

1. 1. Mărimea eşantionuluiMărimea eşantionului Lotul investigat este alcătuit din 30 de femei care au suferit o Lotul investigat este alcătuit din 30 de femei care au suferit o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie datorată neoplasmului intervenţie chirurgicală de tip mastectomie datorată neoplasmului mamar.mamar.

2. 2. Distribuiţia eşantionului în funcţie de vârstăDistribuiţia eşantionului în funcţie de vârstăSubiecţii au vârsta cuprinsă între 25 şi 56 de ani astfel:Subiecţii au vârsta cuprinsă între 25 şi 56 de ani astfel:

17%

30%33%

20%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

1

Reprezentarea grafica a distribuţiei eşantionului pe etape de vârsta

25-32 ani

33-40 ani

41-48 ani

49-57 ani

3. 3. Distribuţia eDistribuţia eşşantionului în funcţie de starea civilantionului în funcţie de starea civilăă

4. 4. Distribuţia eDistribuţia eşşantionului în funcţie de mediul de provenienţăantionului în funcţie de mediul de provenienţă

80%

20%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

1

Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă

Mediul urban

Mediul rural

77%

23%

0%

50%

100%

Distribuţia eşantionului în funcţie de starea civilă

Căsătorite

Necăsătorite

5.5.Distribuţia eDistribuţia eşşantionului in funcţie de stadiul de evoluţie al antionului in funcţie de stadiul de evoluţie al boliibolii

6. 6. Distribuţia eDistribuţia eşşantionului în funcţie de tipul mastectomieiantionului în funcţie de tipul mastectomiei

83%

17%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1

Distribuţia eşantionului în funcţie de tipul mastectomiei

Mastectomieunilaterală

Mastectomiebilaterală

47%

33%20%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

1

Distribuţia eşantionului în funcţie de stadiul de evoluţie al bolii

Stadiul I

Stadiul II

Stadiul III

VI.VI. VERIFICAREA IPOTEZELOR ŞI INTERPRETAREA VERIFICAREA IPOTEZELOR ŞI INTERPRETAREA PSIHOLOGICĂ A REZULTATELOR CERCETĂRIIPSIHOLOGICĂ A REZULTATELOR CERCETĂRII

Ipoteza 1 (ipoteză secundară): Ipoteza 1 (ipoteză secundară): Se prezumă că există o Se prezumă că există o corelaţie între nivelul de depresie post-operatorie şi nivelul de corelaţie între nivelul de depresie post-operatorie şi nivelul de relaţionare şi integrare socialărelaţionare şi integrare socială

Nivelul depresiei Nivelul depresiei

10% dintre subiecţi se caracterizează printr-o depresie absentă sau minimă 10% dintre subiecţi se caracterizează printr-o depresie absentă sau minimă 33% suferă de o depresie uşoară,33% suferă de o depresie uşoară, 47% 47% prezintă prezintă depresie de intensitate moderată depresie de intensitate moderată 10% prezintă depresie severă. 10% prezintă depresie severă.

10%

33%

47%

10%

0% 20% 40% 60%

Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul depresiei

depresie severă

depresie de intensitatemoderată

depresie uşoară

depresie absentă saunivel minim de depresie

Nivelul de integrare psihosocială postoperatorieNivelul de integrare psihosocială postoperatorie

13%13%-nivel optim de integrare psihosocială-nivel optim de integrare psihosocială 53%53%nivel scăzut de integrare psihosocialănivel scăzut de integrare psihosocială 24%24%-nivel mediu de integrare psihosocială-nivel mediu de integrare psihosocială

Poligonul frecvenţelor pentru nivelul de integrare psihosocialăPoligonul frecvenţelor pentru nivelul de integrare psihosocială

24%

53%

13%

0% 20% 40% 60%

1

Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul integrării psihosociale

nivel optim de integrarepsihosocială

nivel mediu de integrarepsihosocială

nivel scăzut de integrarepsihosocială

Poligonul frecvenţelor pentru nivelul de integrare psihosociala

7

19

4

02468

101214161820

1 2 320-46p 47-73p 73-100p

Nu

mar

de s

ub

iecţi

Scala pentru masurarea nivelului de Scala pentru masurarea nivelului de Scala pentru măsurarea nivelului deScala pentru măsurarea nivelului de

reintegrare în relaţia de cuplu reintegrare în relaţia de cuplu reintegrare în mediul familialreintegrare în mediul familial

Scala pentru măsurarea nivelului deScala pentru măsurarea nivelului de Scala pentru măsurarea nivelului de Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare socioprofesionalăreintegrare socioprofesională reintegrare în cercul de prietenireintegrare în cercul de prieteni

40%

50%

10%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

1

Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de reintegrare în relaţia de cuplu

nivel scazut dereintegrare in relatiade cuplu

nivel mediu dereintegrare in relatiade cuplu

nivel optim dereintegrare in relatiade cuplu

13%

57%

30%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

1

Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de reintegrare în mediul familial

nivel scazut dereintegrare in mediulfamilialnivel moderat dereintegrare in mediulfamilialnivel optim dereintegrare in mediulfamilial

20%

63%

17%

0%

20%

40%

60%

80%

1

Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de reintegrare socioprofesională

nivel scazut dereintegraresocioprofesionala

nivel mediu dereintegraresocioprofesionala

nivel optim dereintegraresocioprofesionala

27%

63%

10%

0%

20%

40%

60%

80%

1

Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de reintegrare în cercul de prieteni

nivel scazut dereintegrare in cerculde prieteni

nivel mediu dereintegrare in cerculde prieteni

nivel optim dereintegrare in cerculde prieteni

CCorelaţie între nivelul de depresie post-operatorie şi nivelul de relaţionare şi orelaţie între nivelul de depresie post-operatorie şi nivelul de relaţionare şi integrare socialăintegrare socială

Se poate observa o corelaţie indirectă semnificativă r=-0.823 la un prag de Se poate observa o corelaţie indirectă semnificativă r=-0.823 la un prag de semnificaţie p<0.0001, între nivelul de depresie şi nivelul de integrare psihosocială, semnificaţie p<0.0001, între nivelul de depresie şi nivelul de integrare psihosocială, deoarece depresia cauzează o izolare a persoanei de societate. Astfel se confirmă deoarece depresia cauzează o izolare a persoanei de societate. Astfel se confirmă ipoteza cum că există o corelaţie indirectă între nivelul de depresie şi cel de integrare ipoteza cum că există o corelaţie indirectă între nivelul de depresie şi cel de integrare socială. socială.

Din rezultatele obţinute la scala de integrare psihosocială, surprindem o Din rezultatele obţinute la scala de integrare psihosocială, surprindem o inegalitate în ceea ce priveşte gradul de integrare pe cele 4 planuri: Subiecţii au inegalitate în ceea ce priveşte gradul de integrare pe cele 4 planuri: Subiecţii au reuşit să se reintegreze mai uşor în sânul familiei şi în grupul de prieteni, dar există reuşit să se reintegreze mai uşor în sânul familiei şi în grupul de prieteni, dar există mari probleme de reintegrare în cuplu şi în mediul socio-profesional. mari probleme de reintegrare în cuplu şi în mediul socio-profesional.

După o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie exisită modificări aDupă o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie exisită modificări alele percepţiei Eului corporal şi al imaginii de sine, ceea ce duce la instalarea depresiei şi percepţiei Eului corporal şi al imaginii de sine, ceea ce duce la instalarea depresiei şi inevitabil la o izolarea socială a pacientei.inevitabil la o izolarea socială a pacientei.

Nivelul depresiei

Nivel de integrare sociala

Nivelul depresie Corelaţie Pearson 1.000 -.82

Prag de semnificaţie . .000

N 30 30

Nivel integrare scocială Corelaţie Pearson -.82 1.000

Prag de semnificaţie .000 .

N 30 30

Ipoteza 2 (ipoteză secundară): Se prezumă că există o corelaţie Ipoteza 2 (ipoteză secundară): Se prezumă că există o corelaţie

între nivelul de anxietate postoperatorie şi stima de sineîntre nivelul de anxietate postoperatorie şi stima de sine Nivelul de anxietate postoperatorieNivelul de anxietate postoperatorie

Încă de la aflarea diagnosticului, bolnava este supusă la o serie de Încă de la aflarea diagnosticului, bolnava este supusă la o serie de factori cu caracter anxiogen: intervenţia chirurgicală mutilantă, chimioterapia, factori cu caracter anxiogen: intervenţia chirurgicală mutilantă, chimioterapia, ideea de recidivă şi mortalitateideea de recidivă şi mortalitate, astfel:, astfel:

7% dintre subiecţi manifestă o anxietate minimă 7% dintre subiecţi manifestă o anxietate minimă 13% 13% dintre subiecţi manifestă dintre subiecţi manifestă anxietate la limităanxietate la limită 20%20% dintre subiecţi dintre subiecţi suferă de o anxietate uşoară suferă de o anxietate uşoară 30% 30% dintre subiecţi prezintă dintre subiecţi prezintă anxietate moderată anxietate moderată 20%20% dintre subiecţi dintre subiecţi manifestă manifestă anxietate severăanxietate severă 10% 10% dintre subiecţi dintre subiecţi manifestă anxietate, extremă sau panică. manifestă anxietate, extremă sau panică.

7%13%

20%

30%20%

10%

0% 10% 20% 30%

1

Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de anxietate anxietate extremă sau

panică

anxietate sev eră

anxietate moderată

anxietate uşoară

anxietate de limită

anxietate absentă sauminimă

Poligonul frecvenţelor pentru nivelul de anxietate

2

4

6

9

6

3

0123456789

10

1 2 3 4 5 6

0-4p 5-10p 11-20p 21-30p 31-50p 51-99p

Num

ar d

e su

biec

ţi

Nivelul stimei de sineNivelul stimei de sine

Atât sentimentul de pierdere a feminitAtât sentimentul de pierdere a feminităăţii cât şi imposibilitatea de a ţii cât şi imposibilitatea de a desfăşura activităţile anterioare operaţiei, duc la consecinţe negative asupra desfăşura activităţile anterioare operaţiei, duc la consecinţe negative asupra stimei de sinestimei de sine, astfel:, astfel:

37% dintre subiecţi au nivel al stimei de sine scăzut37% dintre subiecţi au nivel al stimei de sine scăzut 50%50% dintre subiecţi dintre subiecţi un nivel un nivel al stimei de sine al stimei de sine moderat moderat 13% un nivel ridicat al stimei de sine. 13% un nivel ridicat al stimei de sine.

37%

50%13%

0% 20% 40% 60%

Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul stimei de sine

stima de sineridicata

stima de sinemoderata

stima de sinescazuta

Poligonul frecvenţelor pentru nivelul stimei de sine

11

15

4

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1 2 3

10-20 21-30 31-40

Num

ar d

e su

biec

ţi

Corelaţie între nivelul de anxietate şi nivelul stimei de sineCorelaţie între nivelul de anxietate şi nivelul stimei de sine

Nivel anxietate

Nivelul stimei de sine

Nivelul de anxietate Corelaţie Pearson 1.000 -.79

Prag de semnificaţie . .000

N 30 30

Nivelul stimei de sine Corelaţie Pearson -7.9 1.000

Prag de semnificaţie .000 .

N 30 30

În urma corelării rezultatelor obţinute la Inventarul de anxietate Burns şi În urma corelării rezultatelor obţinute la Inventarul de anxietate Burns şi la Scala de evaluare a stimei de sine am obţinut o corelaţie indirectă la Scala de evaluare a stimei de sine am obţinut o corelaţie indirectă semnificativă semnificativă

r=-0.79, la un prag de semnificaţie p<0.0001. Astfel se confirmă ipoteza cum că r=-0.79, la un prag de semnificaţie p<0.0001. Astfel se confirmă ipoteza cum că există o corelaţie indirectă între nivelul de anxietate şi nivelul stimei de sine. există o corelaţie indirectă între nivelul de anxietate şi nivelul stimei de sine. Acest lucru este datorat faptului că în urma mastectomiei se conturează un Acest lucru este datorat faptului că în urma mastectomiei se conturează un sentiment de inferioritate, ruşine, izolare socială, care corelat cu sentimentul de sentiment de inferioritate, ruşine, izolare socială, care corelat cu sentimentul de pierdere a feminităţii duce la scăderea stimei de sine şi la manifestări de tip pierdere a feminităţii duce la scăderea stimei de sine şi la manifestări de tip anxiogen şi depresiv. Anxietatea este însoţită în general de nesiguranţă şi de anxiogen şi depresiv. Anxietatea este însoţită în general de nesiguranţă şi de sentimentul de incapacitate acestea ducând la o scadere a stimei de sine.sentimentul de incapacitate acestea ducând la o scadere a stimei de sine.

Ipoteza 3 (ipoteză secundară): Se prezumă că nivelul depresieiIpoteza 3 (ipoteză secundară): Se prezumă că nivelul depresiei în în cazul femeilor operate de neoplasm mamar cazul femeilor operate de neoplasm mamar variază în funcţie de etapa variază în funcţie de etapa de vârstăde vârstă Etapa de vârsta în care se află pacientul este un factor important în modul de Etapa de vârsta în care se află pacientul este un factor important în modul de reprezentare mentală a cancerului mamar. Este cunoscut faptul că modul de percepere reprezentare mentală a cancerului mamar. Este cunoscut faptul că modul de percepere a bolii reprezintă premiza pentru dezvoltarea sindromului depresiv. Pentru testarea a bolii reprezintă premiza pentru dezvoltarea sindromului depresiv. Pentru testarea acestei ipoteze am împărţit eşantionul în 3 categorii de vârstă şi anume: 25-35 ani; 36-acestei ipoteze am împărţit eşantionul în 3 categorii de vârstă şi anume: 25-35 ani; 36-46 ani si 47-57 ani, după care am folosit rezultatele obţinute la Inventarul de depresie 46 ani si 47-57 ani, după care am folosit rezultatele obţinute la Inventarul de depresie Beck.Beck.

0%20% 60% 20%

0%

20%

40%

60%

Distribuţia eşantionului 25-35 de ani în funcţie de nivelul depresiei

Depresie minimă

Depresie uşoară

Depresie de intensitatemoderată

Depresie severă 20% 50% 30%0%

0%

20%

40%

60%

Distribuţia eşantionului 36-46 de ani în funcţie de nivelul depresiei

Depresie minimă

Depresie uşoară

Depresie deintensitate moderată

Depresie severă

10%30% 50% 10%0%

20%

40%

60%

Distribuţia eşantionului 47-57 de ani în funcţie de nivelul depresiei

Depresie minimă

Depresie uşoară

Depresie deintensitate moderată

Depresie severă

În urma folosirii tehnicii de comparare a eşantioanelor Anova, am obţinut În urma folosirii tehnicii de comparare a eşantioanelor Anova, am obţinut p=0.007, conform p<0.05, ceea ce indică existenţa unor diferenţe semnificative.p=0.007, conform p<0.05, ceea ce indică existenţa unor diferenţe semnificative.

Reprezentarea grafică a mediilor celor 3 eşantioaneReprezentarea grafică a mediilor celor 3 eşantioane

Eşantionul de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 25-35 de ani au obţinut o medie de de 18 Eşantionul de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 25-35 de ani au obţinut o medie de de 18 puncte la inventarul de depresie Beckpuncte la inventarul de depresie Beck

Eşantionul de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 36-46 de ani au obţinut o medie de 10Eşantionul de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 36-46 de ani au obţinut o medie de 10 Eşantionul de subiecţi între 47-56 de ani au obţinut o medie de 14Eşantionul de subiecţi între 47-56 de ani au obţinut o medie de 14

25-35 36-46 47-56

3.002.001.00

Me

dia

de

pre

sie

i

20

18

16

14

12

10

8

În lotul cuprins între 25-35 de ani sÎn lotul cuprins între 25-35 de ani se remarcă un nivel de depresie mai e remarcă un nivel de depresie mai

ridicat ridicat ,,deoarece sentimentul mutilării şi cel al pierderii feminităţii se deoarece sentimentul mutilării şi cel al pierderii feminităţii se corelează cu neâmplinirea pe plan familial şi profesional. Multe dintre corelează cu neâmplinirea pe plan familial şi profesional. Multe dintre pacientele tinere nu şi-au format încă o familie şi extirparea sânului prezintă pacientele tinere nu şi-au format încă o familie şi extirparea sânului prezintă o piedică majoră în formarea acesteiao piedică majoră în formarea acesteia..

Pacientele cuprinse între 36-46 de ani prezintă un nivel de depresie mai Pacientele cuprinse între 36-46 de ani prezintă un nivel de depresie mai scăzut. Acest fapt se datorează în special stabilităţii de pe planul familial şi scăzut. Acest fapt se datorează în special stabilităţii de pe planul familial şi profesionalprofesional..

În cazul femeilor cuprinse între 47-57 ani nivelul de depresie este mai ridicat În cazul femeilor cuprinse între 47-57 ani nivelul de depresie este mai ridicat

deoarece la această vârstă se instalează menopauza, care este de cele mai deoarece la această vârstă se instalează menopauza, care este de cele mai multe ori asociată cu oprirea activităţii sexuale şi profesionale. multe ori asociată cu oprirea activităţii sexuale şi profesionale.

Rezultatele obţinute la ipotezele secundare reprezintă Rezultatele obţinute la ipotezele secundare reprezintă indicatori pentru validarea ipotezei principale: Se prezumă că indicatori pentru validarea ipotezei principale: Se prezumă că femeile care au suferit o intervenţie chirurgicală de tip femeile care au suferit o intervenţie chirurgicală de tip

mastectomie suferă de depresie.mastectomie suferă de depresie.

CONCLUZIILE CERCETĂRIICONCLUZIILE CERCETĂRII

A. A. STĂRI DEPRESIVESTĂRI DEPRESIVE

În urma operaţiei de mastectomie se dezvoltă o serie de mecanisme În urma operaţiei de mastectomie se dezvoltă o serie de mecanisme psihopatogene de natură depresivă :psihopatogene de natură depresivă :

1.1. Primul şi cel mai important este Primul şi cel mai important este schimbarea Eului corporalschimbarea Eului corporal, , extirparea sânului fiind echivalentă cu pierderea feminităţii. În psihologia femeii extirparea sânului fiind echivalentă cu pierderea feminităţii. În psihologia femeii sânul are dublu rol: matern şi sexual, extirparea acestuia având multiple schimbări sânul are dublu rol: matern şi sexual, extirparea acestuia având multiple schimbări psihologice, care au ca şi finalitate starea depresivă. psihologice, care au ca şi finalitate starea depresivă.

2. 2. Frecvent se înregistrează gânduri de moarte, Frecvent se înregistrează gânduri de moarte, idei suicidareidei suicidare sau chiar sau chiar tentative de suicid. Motivaţitentative de suicid. Motivaţiaa pentru suicid pentru suicid este de cele mai multe ori este de cele mai multe ori dorinţa de a dorinţa de a încheia starea emoţională dureroasă, torturantă care este percepută de persoană încheia starea emoţională dureroasă, torturantă care este percepută de persoană a fi interminabilă. a fi interminabilă.

3.3. Problemele de ordin sexualProblemele de ordin sexual apărute în cuplu sunt complexe şi apărute în cuplu sunt complexe şi vizează ambii parteneri. În cele mai multe cazuri partenerul de cuplu evită vizează ambii parteneri. În cele mai multe cazuri partenerul de cuplu evită apropierea după operaţie de regulă pentru nu a-i afecta sentimentele soţiei, apropierea după operaţie de regulă pentru nu a-i afecta sentimentele soţiei, această interpretând reţinerea ca pe o respingere a ei, iar această situaţie această interpretând reţinerea ca pe o respingere a ei, iar această situaţie modifică conflictual întreagă viaţă a familiei. modifică conflictual întreagă viaţă a familiei.

B. B. REINTEGRARE PSIHOSOCIALĂ POSTOPERATORIEREINTEGRARE PSIHOSOCIALĂ POSTOPERATORIEÎn lotul studiat cele mai pregnante dificultăţi de reintegrare au avut loc în sfera În lotul studiat cele mai pregnante dificultăţi de reintegrare au avut loc în sfera profesională şi cea de cuplu. Acest fenomen se datorează următoarelor cauze: profesională şi cea de cuplu. Acest fenomen se datorează următoarelor cauze:

1. 1. Perioada lungă de spitalizarePerioada lungă de spitalizare izolează pacienta de cadrul profesional izolează pacienta de cadrul profesional Astfel Astfel se remarcă o scădere a activităţii profesionale după operaţie, însoţită de neîncredere se remarcă o scădere a activităţii profesionale după operaţie, însoţită de neîncredere în forţele proprii.în forţele proprii.

2. 2. Sentimentul de jenă, de inferioritateSentimentul de jenă, de inferioritate prezent după mastectomie este simţit prezent după mastectomie este simţit şi în relaţia de cuplu. Se remarcă o distanţare a partenerilor atât pe plan sexual cât şi şi în relaţia de cuplu. Se remarcă o distanţare a partenerilor atât pe plan sexual cât şi în cadrul comunicării interconjugaleîn cadrul comunicării interconjugale. .

C. ANXIETATEAC. ANXIETATEA1.1. IIdeea de recidivă şi mortalitatedeea de recidivă şi mortalitate: La femeile tinere se instalează o : La femeile tinere se instalează o

preocupare morbidă pentru autoaprecierea momentului posibil al recidivei; devin preocupare morbidă pentru autoaprecierea momentului posibil al recidivei; devin anxioase şi susceptibileanxioase şi susceptibile..

2. Dependenţa de familie, soţ, doctor, personal de îngrijire2. Dependenţa de familie, soţ, doctor, personal de îngrijire: În : În majoritatea cazurilor perioada de recuperare este extrem de lungă. Transformarea majoritatea cazurilor perioada de recuperare este extrem de lungă. Transformarea acesteia dintr-o femeie "sănătoasă", într-o femeie "bolnavă" care necesită spitalizare acesteia dintr-o femeie "sănătoasă", într-o femeie "bolnavă" care necesită spitalizare şi trata ment radical mutilant determină confuzia şi dezorientarea femeiişi trata ment radical mutilant determină confuzia şi dezorientarea femeii

3. 3. Desfigurare, schimbarea imaginii corporale şi scăderea stimei de Desfigurare, schimbarea imaginii corporale şi scăderea stimei de sine:sine:

BBolnava se simte diferită de ceilalţi oameni, considerând pierderea sânului ca pe un olnava se simte diferită de ceilalţi oameni, considerând pierderea sânului ca pe un handicap. Aici intervine teama de reacţiile celorlalţi oameni care provoacă anxietate.handicap. Aici intervine teama de reacţiile celorlalţi oameni care provoacă anxietate.

D. STIMA DE SINED. STIMA DE SINE S-a observat că nivelul scăzut al stimei de sine este rezultatul interacţiunii a mai S-a observat că nivelul scăzut al stimei de sine este rezultatul interacţiunii a mai

mulţi factori care au intervenit după operaţia de mastectomie:mulţi factori care au intervenit după operaţia de mastectomie:

1. Sentimentul de mutilare însoţit de o schimbare radicală a Eului 1. Sentimentul de mutilare însoţit de o schimbare radicală a Eului corporalcorporal este des intâlnită dupa mastectomie. este des intâlnită dupa mastectomie.

2. Izolarea socială2. Izolarea socială determină un nivel scăzut al stimei de sine. După determină un nivel scăzut al stimei de sine. După operaţia de mastectomie femeia este nevoită să reducă semnificativ activităţile operaţia de mastectomie femeia este nevoită să reducă semnificativ activităţile desfăşurate anterior, aceasta inactivitate ducând la scăderea stimei de sine.desfăşurate anterior, aceasta inactivitate ducând la scăderea stimei de sine.