Ascultarea Invinuitului Sau Inculpatului

8/14/2019 Ascultarea Invinuitului Sau Inculpatului

1/124


2/124

PLANUL LUCRARII

Introducere...........................................................................................................................4Capitolul I. ..........................................................................................................................6

Notiuni generale privind tactica ascultarii invinuitului (inculpatului)...................................6Sectiunea I. ..................................................................................................................6Precizari de ordin terminologic.....................................................................................6

1. Invinuitul si inculpatul in cadrul procesului penal...........................................62. scultarea (Notiunea si importanta ascultarii invinuitului! inculpatului)........."#.$actica ascultarii............................................................................................1%4. &e'lectii asupra interogatoriului udiciar anc*etei ascultarii sau audierii....1#

Sectiunea II.................................................................................................................1+,eclaratiile invinuitului (inculpatului).........................................................................1+

1. Importanta si rolul declaratiilor invinuitului (inculpatului) in procesul penal 162. -aloarea proanta a declaratiilor invinuitului (inculpatului).........................2%#. Consideratii in doctrina privind valoarea proanta a declaratiilor invinuitului(inculpatului).......................................................................................................2#4. Procedura de otinere a declaratiilor invinuitului (inculpatului)...................24

Capitolul II.........................................................................................................................26specte de natura psi*ologica privind invinuitul! inculpatul si anc*etatorul......................26

Sectiunea I..................................................................................................................26/lemente care contureaza psi*ologia invinuitului!inculpatului...................................26

1.Cunoasterea personalitatii invinuitului (inculpatului).....................................26

2. Personalitatea invinuitului!inculpatului a'lat la prima in'ractiune sipersonalitatea in'ractorului recidivist .................................................................#4#. Comportamentul invinuitului (inculpatului) inainte in timpul si dupasavarsirea in'ractiunii..........................................................................................#"4. titudinea invinuitului (inculpatului) in raport cu invinuirea ce i se aduce. . 422. titudinea de negare a 'aptelor (nerecunoasterea 'aptelor)...........................40

Sectiunea II.................................................................................................................6#Personalitatea anc*etatorului......................................................................................6#

1. Calitatile moral a'ective ale anc*etatorului...................................................642. Calitatile psi*ointelectuale ale anc*etatorului..............................................6+

#. titudinea pe care anc*etatorul treuie sa o adopte in prezenta invinuitului(inculpatului). Conduita pro'esionala..................................................................64. /3emple in doctrina privind unele metode de conduita si tipuri de anc*etatori............................................................................................................................"2

Capitolul III........................................................................................................................"4SC5$&/ P&P&I7IS IN-INI$5I (INC5P$5I)....................."4

Sectiunea I.................................................................................................................."+Pregatirea in vederea ascultarii..................................................................................."+

1. Studierea materialelor e3istente in dosarul cauzei........................................"+

2. rganizarea modului de des'asurare a ascultarii..........................................."6Sectiunea aIIa...........................................................................................................+,es'asurarea ascultarii invinuitului (inculpatului) cele trei etape............................+


3/124

1. -eri'icarea identitatii invinuitului (inculpatului). Crearea contactuluipsi*ologic intre anc*etator si anc*etat................................................................+2. 8aza relatarii liere......................................................................................."#. 8aza adresarii de intreari.............................................................................0

Sectiunea aIIIa.........................................................................................................02Procedee tactice 'olosite in cadrul ascultarii invinuitului (inculpatului)......................02

1. scultarea repetata.......................................................................................022. scultarea incrucisata...................................................................................0##. scultarea sistematica...................................................................................0#4. scultarea progresiva...................................................................................04+. scultarea 'rontala........................................................................................046.lte procedee tactice.....................................................................................0+

Sectiunea aI-a.........................................................................................................0"Particularitatile ascultarii invinuitului sau inculpatului minor.....................................0"Sectiunea a-a........................................................................................................1%%Consemnarea declaratiilor invinuitului (inculpatului)...............................................1%%

1. Consemnarea primelor declaratii................................................................1%%2. Consemnarea declaratiilor ulterioare..........................................................1%1#. 9iloacele te*nice de 'i3are a declaratiilor invinuitului (inculpatului)........1%14. -eri'icarea declaratiilor invinuitului (inculpatului).....................................1%2

Sectiunea a -Ia.......................................................................................................1%#,epistarea comportamentului simulat.......................................................................1%#

1 Notiuni introductive.....................................................................................1%#2. 9iloace le*nice de detectare a comportamentului simulat.........................1%+#. Pregatirea des'asurarea si valoarea proanta a testarii poligra'.................1%6

Capitolul I-......................................................................................................................1%Particularitati privind tactica ascultarii invinuitului (inculpatului) in cazul unor in'ractiunidistincte............................................................................................................................1%

1. Particularitatile ascultarii invinuitului (inculpatului) in cazul in'ractiunii deomor..................................................................................................................1%2.Particularitatile ascultarii invinuitului (inculpatului) in cazul in'ractiunii de

pruncucidere.....................................................................................................11%#.Particularitatile inivnuitului (inculpatului) in cazul in'ractiunilor de ucidere dinculpa si vatamare corporala din culpa savarsite ca urmare a accidentelor decirculatie...........................................................................................................111

4.scultarea invinuitilor (inculpatilor) in cazul in'ractiunilor privitoare la viatase3uala..............................................................................................................112+.Particularitatile ascultarii invinuitilor (inculpatilor) in cazul in'ractiunilor de'urt si tal*arie....................................................................................................1146.Particularitati privind ascultarea invinuitului (inculpatului) in cazul in'ractiuniide delapidare.....................................................................................................1161%.Particularitati privind ascultarea invinuitului (inculpatului) in cazulin'ractiunii privind regimul produselor si sustantelor stupe'iante....................12111.Particularitati privind ascultarea invinuitului (inculpatului) in cazuri de'alsi'icare de monede........................................................................................122


4/124

In#$o!c&$&

Potrivit art.1" alin.1 din Codul penal al &omaniei in'ractiunea este 'apta care prezinta

pericol social savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. ,e asemenea in alineatul

2 al aceluiasi articol se prevede 'aptul ca: ;in'ractiunea este singurul temei al raspunderii

penale;.

,orim prin aceasta de'initie sa scoatem in evidenta importanta tuturor activitatilordes'asurate de organele de urmarire penala si de organele udecatoresti.

st'el savarsirea unei in'ractiuni duce la nasterea unei activitati comple3e de

proatiune des'asurate de organele udiciare in vederea a'larii tuturor impreurarilor

re'eritoare la 'apta si 'aptuitor.

ceasta activitate de proatiune include descoperirea ridicarea 'i3area analiza si

sinteza unor elemente care dezvaluie date importante cu privire la savarsirea in'ractiunii si la

autorul acesteia toate acestea cuprinse in activitati ca cercetarea la 'ata locului perc*ezitie

ridicarea de oiecte si inscrisuri si in supunerea acestor elemente unor e3aminari de

specialitate cum sunt e3pertizele constatarile te*nicostiinti'ice. ceste elemente sunt de

natura materiala cunoscute in criminalistica su denumirea de urme ce se trans'orma apoi in

miloace materiale de proa. $otusi acestea nu o'era toate in'ormatiile necesare a'larii

adevarului deoarece in'ractiunea nu presupune doar urme de ordin material ci si de ordin

imaterial. 8acem re'erire la acele trans'ormari in plan psi*ic ce se petrec in constiinta celor

care intro calitate sau alta au participat la savarsirea in'ractiunii. ,e aceea un miloc

material de proa important si care intregeste intreaga activitate de strangere a proelor si de

a'lare a adevarului il constituie declaratiile invinuitului (inculpatului). ceste declaratii care

sunt rezultatul activitatii de ascultare reprezinta transpunerea in imagini verale a intregului

talou al in'ractiunii asa cum a 'ost el pastrat in memorie de participantul la in'ractiune.

ceasta activitate presupune contactul direct dintre organul udiciar si participant decic*emarea acestuia in 'ata organului udiciar.


5/124

Prin ascultarea invinuitului (inculpatului) se doreste otinerea declaratiilor complete si

con'orme adevarului privind toate impreurarile in care a 'ost savarsita in'ractiunea.

Impreuna cu celelalte activitati de proatiune < cercetare la 'ata locului perc*ezitie

e3pertize etc. < se intregeste taloul in'ractional.

scultarea invinuitului (inculpatului) este o activitate comple3a si deoseit deimportanta pentru a'larea adevarului cerand celui care o des'asoara cunostinte de psi*ologie

si in special de psi*ologie udiciara de criminologie precum si din alte domenii.


6/124

Capi#ol!l I(No#i!ni *&n&$al& p$i'in #ac#ica asc!l#a$ii in'in!i#!l!i

+inc!lpa#!l!i,

Sectiunea I.

Precizari de ordin terminologic

1. Invinuitul si inculpatul in cadrul procesului penal

devenit oisnuinta con'uzia dintre invinuit si inculpat desi din litera si spiritul legii

nu rezulta identitatea celor doua notiuni./ste de oservat ca in continutul legii1apare si notiunea de 'aptuitor (convertit in

'aptas) de'inita ca persoana care a savarsit o 'apta prevazuta de legea penala (consumata

sau tentativa) indi'erent daca raspunde sau nu penal.

8ara a avea calitatea de parte in procesul penal legea procesuala penala 'ace re'eriri

directe la 'aptuitor in oiectul urmaririi penale si continutul plangerii ailitand organele de

constatare altele decat cele de urmarire penala sal retina perc*ezitioneze si interog*eze

daca situatia de 'apt impune e'ectuarea actelor enuntate.

Invinuitul este persoana 'ata de care se e'ectueaza urmarirea penala 'ara a 'i pusa in

miscare actiunea penala impotriva sa. ,esi suspiciunea de vinovatie este mai pronuntata

invinuitul inca nu a devenit parte in procesul penal datorita insu'icientei lamuririi tuturor

impreurarilor cu privire la 'apta si persoana sa.

Pozitia sa evident superioara celei a 'aptuitorului de suiect procesual ii con'era

anumite drepturi (sa dea declaratii sa conteste proele administrate sa 'ie asistat de

aparator) si oligatii (lipsirea de liertate pe termen scurt oligatia de a nu parasi

localitatea unele masuri de siguranta sau asiguratorii).

Inculpatul are o pozitie ine de'inita aceea de parte in proces ca urmare a punerii in

miscare a actiunii penale impotriva sa. Calitatea de parte in procesul penal determina o serie

consistenta de drepturi ast'el:

= participa la anumite acte de urmarire penala si la sedintele de udecata>= propune administrarea de proe 'ormuleaza cereri ridica e3ceptii si pune

concluzii>


7/124

= 'ace plangeri impotriva actelor de urmarire penala 'oloseste caile de atac

impotriva *otararilor udecatoresti.

,reptul la aparare este mai amplu si mai riguros conturat. st'el cand procurorul

pune in miscare actiunea penala il c*eama pe inculpat ii comunica 'apta pentru care este

invinuit in prezenta aparatorului drepturile si oligatiile pe care le are. ,e asemenea i seprezinta actele de urmarire penala la terminarea acesteia iar in sedinta de udecata i se da

ultimul cuvant.

Si oligatiile inculpatului sunt nuantate intre acestea legea a prevazut:

prezentarea personala in 'ata organelor udiciare ori de cate ori este c*emat>

sa suporte masurile procesuale de constrangere impotriva sa>

sa respecte ordinea si solemnitatea sedintei de udecata.

data cu stingerea actiunii penale se sc*ima si calitatea de inculpat.

C*iar daca pozitia procesuala este de'inita impusa de evolutia proatiunii atat

'aptuitorul invinuitul sau inculpatul ene'iciaza de prezumtia de nevinovatie.

2. Ascultarea (Notiunea si importanta ascultarii invinuitului/ inculpatului)

na dintre activitatile careia organul de urmarire penala ii consacra o mare parte din

timp si cel mai mare volum de munca ascultarea invinuitului (inculpatului) poate 'i de'inita

drept activitatea procesuala si de tactica criminalistica, efectuata de catre organul de

urmarire penala, in scopul obtinerii unor date cu valoare probatorie, necesare pentru

aflarea adevarului in cauza care face obiectul cercetarii penale.1

sadar ascultarea invinuitului (inculpatului) este un act procedural dar si de tactica

criminalistica care o'era organului de urmarire penala si instantei de udecata cele mai multein'ormatii cu privire la in'ractiunea savarsita si la personalitatea 'aptuitorului.

&eglementata in codul procesual penal al &omaniei activitatea de ascultare a

invinuitului (inculpatului) poate 'i des'asurata ori de cate ori interesul urmaririi sau al

udecatii o cere precum si in cazurile e3pres prevazute de lege iar in raport cu 'azele de

des'asurare a procesului penal in prima 'aza invinuitul este ascultat la inceputul urmaririi

penale2 iar ascultarea inculpatului are loc in tot cursul procesului penal atat in 'aza de

1Ctin. ionitoaie -. ?erc*esan@ A$ratat de tactica criminalistica; /ditura ACarpati; Craiova 1002 pag. 402Codul procesual penal al &omaniei art. 2++


8/124

urmarire penala cat si in 'aza de udecata ori de cate ori este necesar#.st'el inculpatul este

ascultat cu ocazia luarii masurii arestarii4 in cazul continuarii cercetarii dupa punerea in

miscare a actiunii penale+si cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala.

scultarea invinuitului (inculpatului) e'ectuata ca act procedural cu valoare proatorie

nu treuie con'undata cu ascultarea acestor suiecti procesuali cu prileul indeplinirii unoracte procedurale6ce au caracterul de concluzii orale".

,atorita in'ormatiilor pe care organul udiciar le otine din ascultarea invinuitului

(inculpatului) de regula procesul penal nu se poate des'asura in lipsa acestei activitati

concluzie ce reiese din oligatia organului udiciar de a se deplasa si a asculta pe invinuit

(inculpat) la locul unde se a'la daca acesta nu poate sa se prezinte pentru a 'i ascultat si

totusi e3ista situatii cei drept rare in care procesul penal incepe si continua 'ara ascultarea

invinuitului (inculpatului). ,ispozitiile legale prevad ca organul de cercetare penala va

continua urmarirea si 'ara al asculta pe inculpat cand acesta este disparut se sustrage de la

cercetare sau nu locuieste in tara precum si in 'aza de udecata inculpatul nu este ascultat in

cazul in care nu se prezinta desi a 'ost legal citat.

scultarea invinuitului (inculpatului) este deoseit de importanta ocupand un loc

special in randul celorlalte activitati legate de strangerea proelor datorita pe de o parte

in'ormatiilor pe care le o'era iar pe de alta parte aceasta activitate constituie prima

mani'estare a dreptului de aparare al invinuitului (inculpatului). &e'eritor la in'ormatiile pe

care le o'era desi invinuitul (inculpatul) in numeroase cazuri nu are interes sa arate complet

adevarul declaratiile lui cuprind numeroase aspecte ale in'ractiunii cercetate si

impreurarilor legate de comiterea ei < participanti metode de savarsire si de acoperire a

'aptei unuri sau valori sustrase < invinuitul (inculpatul) 'iind participantul la procesul penal

care cunoaste cel mai ine impreurarile si modalitatile prin care sa savarsit in'ractiunea sipoate o'eri in'ormatii pe care nimeni altcineva nu le cunoaste contriuind ast'el la

solutionarea cauzei. ,e asemenea aceasta activitate 'iind prima mani'estare a dreptului de

aparare ii con'era acestuia largi posiilitati de prezentare a 'aptelor si impreurarilor ce vin in

'avoarea sa putand solicita in acest sens administrarea proelor datelor pe care le

considera necesare. st'el prin ascultarea invinuitului (inculpatului) se pot descoperi

#idem art. #2# < #2+4iidem art. 2#6+iidem art. 2#"6iidem art. +2 alin. 2 art. +0 alin. 2 art. 1+0 alin. 4 art. 20% alin. # art. ##4 art.#4% art. #41 art.#"""-. ,ongoroz s.a. A/3plicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman; /ditura cademiei &omane ?ucuresti10"6 pag. 14Codul procesual penal al &omaniei art. 2#" alin. 4


9/124

miloace de proa ce pot servi la dovedirea activitatii in'ractionale a invinuitului

(inculpatului) indi'erent daca ulterior revine sau nu asupra declaratiilor initiale. Prin urmare

in'ormatiile 'urnizate de invinuit (inculpat) in cadrul ascultarii contriuie la strangerea

materialului proator ce va servi atat la acuzarea cat si la apararea sa.

In sensul acesta prin ascultare invinuitul (inculpatul) nu este oligat sa pledezevinovatia sau nevinovatia sa ci atunci cand e3ista proele de vinovatie invinuitul

(inculpatul) are dreptul sa pledeze lipsa lor de temeinicie sarcina pledarii vinovatiei

invinuitului (inculpatului) revenind organului de urmarire penala iar pana la stailirea

vinovatiei operand principiul prezumtiei de nevinovatie0.

Potrivit principiului nostru proator ascultarea invinuitului (inculpatului) c*iar si in

cazul recunoasterii 'aptei savarsite 'acuta in cadrul procesului penal poate servi la a'larea

adevarului numai in masura in care este coroorata cu 'apte si impreurari ce rezulta din

ansamlul proelor e3istente in cauza. ,e aceea c*iar si atunci cand recunoasterea este

sincera si completa nu poate determina singura tragerea la raspundere penala a invinuitului

(inculpatului) daca nu este coroorata cu celelalte miloace de proa administrate deoarece

la aza recunoasterii ar putea sta cu totul alte moiluri decat adevarul ce vor 'i insa studiate

intrun capitol urmator.

In concluzie ascultarea invinuitului (inculpatului) este o activitate de o importanta

maora in cadrul activitatilor procesuale proatorii datorita in'ormatiilor care se pot otine

atat cu privire la impreurarile si modalitatile in care a 'ost savarsita 'apta dar si cu privire la

personalitatea 'aptuitorului in'ormatii care auta in primul rand la solutionarea cauzei iar in

al doilea rand la intelegerea moilurilor ce lau determinat pe invinuit (inculpat) sa

savarseasca acea 'apta antisociala si periculoasa prevazuta de legea penala autandul in

acest 'el pe organul udiciar sa incadreze corect 'apta penala.sadar scopul ascultarii invinuitului (inculpatului) il constituie otinerea unor

declaratii con'orme adevarului asupra in'ractiunii savarsite scop ce nu poate 'i atins 'ara

cunoasterea apro'undata de catre organul de urmarire penala atat a regulilor de drept dar si a

unor serioase reguli tactice reglementate atat in Codul procesual penal cat si in di'erite alte

acte normative.

0Ctin. ionitoaie -. ?erc*esan... op.cit. pag. 40


10/124

3.Tactica ascultarii

scultarea invinuitului (inculpatului) cere cunostinte temeinice de metode tactice

pentru a sti 'iecarui invinuit (inculpat) cand si cum i se poate adresa o anumita intreare. ,e

asemenea intrearile treuie 'ormulate ast'el incat sa lamureasca aceeasi prolema ele sa

'ie ast'el plani'icate incat raspunsurile eventuale la o intreare sa 'ie presupuse la intrearea

urmatoare1%.

$actica ascultarii invinuitului (inculpatului) in procesul penal poate 'i de'inita drept

acea parte a tacticii care in scopul obtinerii unor declaratii complete si fidele,

elaboreaza, cu respectarea normelor procesual penale, un ansamblu de procedee

referitoare la organizarea ascultarii, la elaborarea planului pe baza caruia se va

desfasura ascultarea, la modul propriu-zis de efectuare a acestei activitati, modul de

fixare a declaratiilor invinuitului (inculpatului), la verificarea si aprecierea acestora11.

&egulile tactice cu respectarea carora este e'ectuata ascultarea invinuitului

(inculpatului) sunt reglementate in norme procesual penale12.

m remarcat in sectiunea trecuta importanta ascultarii invinuitului (inculpatului). Si

pentru ca aceasta activitate sasi atinga scopul adica otinerea unor declaratii sincere

complete si 'idele dat 'iind ca tendinta 'ireasca a invinuitului (inculpatului) este aceea de a

se sustrage de la raspunderea penala care il ameninta 'olosind in acest sens cele mai aile

miloace pentru inducerea in eroare a organului udiciar este necesara elaorarea unor

procedee tactice de ascultare a invinuitului (inculpatului) in procesul penal.

/laorarea procedeelor tactice nu poate depasi cadrul legal. In acelasi timp se va tine

seama de diversele atitudini pe care invinuitul (inculpatul) le poate adopta in 'ata

anc*etatorului. sadar activitatea de ascultare aduce in pozitii opuse pe participantii la

aceasta activitate: organul udiciar purtator al autoritatii de stat care va 'olosi numai

miloace legale neputand periclita prestigiul si demnitatea speci'ice acestei 'unctii si

invinuitul (inculpatul) care este interesat sa ascunda adevarul 'iind 'aptuitorul in'ractiunii si

utilizand in acest sens miloace nepermise. st'el daca invinuitul (inculpatul) se poate 'olosi

de orice miloace indi'erent de natura lor la randul sau organul udiciar dispune de o arma

deoseit de e'icienta in vederea otinerii unor declaratii e3acte respectiv utilizarea unor

procedee adecvate care sunt puse la indemana organului udiciar de acea parte a

1% Suciu Camil ACriminalistica; /d. ,idactica si Pedagogica ?ucuresti 10"2 pag. 11Ciopraga urel ACriminalistica. /lemente de tactica; niv. A.I. Cuza; Iasi 106 pag. 1#"12Codul procesual penal al &omaniei art. 60"4


11/124

criminalisticii denumita tactica ascultarii persoanelor. ceste procedee tactice sunt create

pentru contracararea minciunii si per'idiei 'olosite de invinuitul (inculpatul) de reacredinta.

Natura procedeelor tactice modul de aplicare a acestora di'era insa dupa cum

invinuitul (inculpatul) este de unacredinta sau de reacredinta. st'el 'ata de invinuitul

(inculpatul) de reacredinta procedeul tactic treuie sal determine pe acesta sa renunte latendinta de minciuna de negare a 'aptelor si sal determine sa recunoasca adevarul. In acest

sens acest procedeu treuie sa aia insusirea de a surprinde de a descumpani de a in'range

rezistenta opusa distrugand linia de'ensiva adoptata pana atunci de invinuit (inculpat).

st'el de procedee tactice constau de regula in 'olosirea de catre organul udiciar a

unor stratageme care plasate in cel mai 'avorail moment psi*ologic adaptate personalitatii

invinuitului (inculpatului) au scopul de al indruma spre o anumita comportare adica

renuntarea la atitudinea de reacredinta si recunoasterea 'aptelor savarsite de catre invinuit

(inculpat) pe care nu lear 'i recunoscut daca organul udiciar nu utiliza ast'el de procedee.

In cazul in care invinuitul (inculpatul) se caracterizeaza prin inteligenta ailitate simt de

oservatie va putea intelege intentia organului udiciar si se va stradui sa pastreze tacerea

asupra acelor impreurari a caror dezvaluire lar pune in pericol. ,ar daca procedeul tactic

este utilizat cu pricepere plasat in cel mai 'avorail moment psi*ologic invinuitul

(inculpatul) ar putea sa nu sesizeze 'inalitatea urmarita si in consecinta ar putea dezvalui

'apte asupra carora pana in acel moment a pastrat tacerea aceasta nu inseamna ca a 'ost

indus in eroare1#

Cum am mai aratat organul udiciar este ingradit in 'olosirea procedeelor tactice.

st'el el nu poate aplica orice miloace deoarece ar contraveni dispozitiilor legale si ii este

interzisa 'olosirea unor manevre de natura ai stiri autoritatea cu care il investeste 'unctia

e3ercitata precum si a acelor procedee care ar induce in eroare pe invinuit (inculpat) sau larecunoasteri 'ortate.

Procedeele tactice sunt elaorate nu numai cu privire la ascultarea invinuitului

(inculpatului) de reacredinta ci si in cazul invinuitului (inculpatului) de unacredinta

deoarece acestia din urma comit mai presus de vointa lor erori ine3actitati ce treuie insa

reparate.

,e aceea utilizand procedee tactice care treuie sa constituie mai intai un autor

e'icace pentru a 'acilita otinerea unor declaratii complete si 'idele. ,e regula scopul

1#.Ciopraga op.cit. pag. 1#"1#


12/124

utilizarii unor ast'el de procedee este reamintirea unor impreurari temporar uitate sau

veri'icarea e3actitatii celor declarate mai ales cand aratarile acestora au in vedere insusirile

suiective de apreciere a raporturilor spatiale la localizarea si determinarea duratei in timp a

unor 'enomene14.

Procedeele tactice 'olosite in ascultarea invinuitului (inculpatului) in procesul penal nusunt constructii arti'iciale *iride ci dimpotriva reprezinta rezultatul generalizarii stiinti'ice

a e3perientei pozitive acumulate de organul udiciar dea lungul timpului de practica

cercetarii in'ractiunilor. Procedeelor tactice le este speci'ic un anumit caracter de

generalitate implicand anumite elemente tipice comune. /'icacitatea lor a 'ost constant

veri'icata in activitatea practica a organului udiciar. Procedeele tactice se di'erentiaza dupa

cum sunt aplicate unuia sau altuia dintre invinuiti (inculpati). st'el un anumit procedeu

tactic poate 'i e'icient in cazul unui invinuit (inculpat) si ine'icient in cazul altui invinuit

(inculpat)1+.

/ste un domeniu in care nu pot e3ista procedee supuse unor legitati criterii generale

datorita unor numeroase 'ormule de mani'estare a personalitatii umane. Numai in cazul

particular personalitatea celui a'lat in 'ata organului udiciar poate 'urniza in'ormatii utile

indrumari cu privire la tactica ce urmeaza a 'i aplicata. ,e aceea aceste procedee nu au

decat caracterul unei lamuriri a unor modele recomandari care lasa un nelimitat camp de

actiune imaginatiei perspicacitatii ingeniozitatii 'anteziei organului udiciar16. Sa constatat

in practica udiciara ca procedeele tactice de ascultare au in mod necesar un caracter

individual ele di'erentiinduse unele de altele in 'unctie de mai multe criterii intre care un rol

important il are personalitatea invinuitului (inculpatului) si ansamlul datelor in care se

inscrie cauza treuie aplicate nuantat diversi'icat treuie adaptate personalitatii invinuitului

(inculpatului) si tuturor circumstantelor cauzei.Prin urmare regulile tactice dupa care se des'asoara ascultarea invinuitului

(inculpatului) au 'ost elaorate pe aza unei indelungate cercetari iar aplicarea lor nu poate

depasi prevederile normelor in vigoare utilizanduse numai in limitele acestora1"

14idem pag. 1#1+. Ciopraga op cit pag. 1#016iidem pag. 14%1"Suciu C. op.cit. pag. +"6


13/124

4. Reflectii asupra interoatoriului !udiciar" anc#etei" ascultarii sau audierii1$

sa cum am oservat ascultarea reprezinta actul procedural prin care anumite

persoane intre acestea a'landuse si invinuitul sau inculpatul care detin date sau in'ormatiicu privire la in'ractiune sau 'aptuitorii acesteia sunt oligate sa le aduca la cunostinta

organului udiciar sau instantei de udecata.

In'ractiunile se savarsesc su semnul clandestinatatii iar descoperirea lor constituie o

prolema deloc usoara si o oligatie din partea organelor ailitate care des'asoara activitati

speci'ice intre acestea situanduse si ascultarea persoanelor anuite.

$rans'ormarile speci'ice in'ractiunilor de natura materiala sau nemateriala o'era

in'ormatii utile identi'icarii autorilor otinute prin milocirea unor activitati de urmarire

penala ceea ce pune in contact nemilocit pe purtatorul in'ormatiei si organul udiciar.

In literatura uridica termenii utilizati pentru in'aptuirea activitatii invocate sunt:

ascultarea audierea sau anc*eta udiciara care re'lecta (sau cel putin asa se doreste)

contactul nemilocit dintre persoana anuita (suspecta) si organul de urmarire penala cand

acesta otine in'ormatii despre 'apta si!sau 'aptuitor prin modalitatile consacrate de lege 10.

Sensul termenilor invocati este e3plicat ast'el:

B ascultarea sau audierea au nuanta didactica si caracter contemplativstatic si nu

e3prima relatia de opozailitate interpersonala speci'ica urmaririi penale>

B anc*eta este speci'ica sociologiei iar consacrarea sa din trecut o plaseaza intro

lumina ne'avoraila asociata relelor tratamente si auzurilor proprii anc*etatorului de tip

tortionar>

B interogatoriul sau interogarea udecatoreasca reprezinta totalitatea intreariloradresate de organul udiciar persoanelor ascultate in procesul penal cu privire la 'aptele ce

'ormeaza oiectul procesului si al raspunsurilor date de acestea.

Se considera ca aceasta din urma interogatoriul udiciar e3prima mai ine realitatea

'aptica c*iar daca de cele mai multe ori campul de aplicare al acestuia este ingustat si diriat

numai catre etapa ascultarii pe aza intrearilor.

1$. ?utoi> I. $. ?utoi op. cit. p 22+

10C. pr. Pen. rt 60


14/124

Interogatoriul udiciar2% este contactul interpersonal veral relativ tensionat

emotional des'asurat sistematic si organizat stiinti'ic pe care il poarta reprezentantul

organului de stat cu persoana anuita in scopul culegerii de date si in'ormatii despre o 'apta

in'ractionala in vederea prelucrarii si lamuririi impreurarilor in care sa comis 'apta o

identi'ica 'aptuitorii si in 'unctie de adevar a staili raspunderile.,esigur ca aceasta conceptie despre interogatoriul udiciar acopera mai udicios

activitatea des'asurata de organele de urmarire penala si instanta de udecata in vederea

a'larii adevarului insa unele corecturi credem ca sar impune.

vand in vedere diminuarea si disparitia statului ca institutie intrun viitor mai mult

sau mai putin indepartat ailitatea organelor specializate se va 'ace de catre societatea civila

care sustine 'inanciar activitatea lor ne'iindui indi'erent climatul de ordine si implicit

e'icienta activitatii represive (de descoperire si pedepsire a rau'acatorilor).

/vident ca nu treuie inclusa in de'initia interogatoriului e3presia re'eritoare la

prelucrarea in'ormatiilor care intro interpretare speculativa poate 'i asociata ticluirii de

proe.

Caracteristicile interogatoriului sunt decantate din practica udiciara si surprind in

mod corect ceea ce are speci'ic in sustanta sa:

= opozailitatea intereselor celor doua entitati: anc*etatorul doreste sa a'le adevarul

'olosind miloacele legale 'aptuitorul animat de miza apararii cu orice pret a liertatii

ascunde adevarul>

= inegalitatea de statut ceea ce con'era o pozitie relativ privilegiata anc*etatorului in

raport cu invinuitul sau inculpatul care treuie sa suporte consecintele incalcarii legii daca

este dovedita vinovatia sa>

= tensiunea comportamentului e3presiv consacrata in sintagma potrivit careia acestia(anc*etatorul si invinuitul) nu colaoreaza ci se con'runta>

= demersul neuni'orm contradictoriu in zigzag relevat de 'aptul ca in'ractorii nu

recunosc decat atunci cand sunt convinsi de roustetea si temeinicia proelor. nc*eta

des'asuranduse anevoios prin recunoasteri totale sau partiale si retractari asemanatoare

constituind o modalitate tactica de apreciere nu numai a vinovatiei ci si a pozitiei sale in

raport cu anc*etatorul. ,aca il socoteste in'erior lui invinuitul recunoaste cat mai putin

2%$. ?utoi> I.$. ?utoi op. cit.p. 22+


15/124

cand superioritatea anc*etatorului este clara in'ractorul va recunoaste 'ara rezerve 'apta

insa nu la inceputul interogatoriului udiciar>

= de aici reiese importanta pregatirii ascultarii in asa 'el incat acuzarea in limitele

permise de lege sa nu prezinte nici o 'isura care ar putea 'i e3ploatata de invinuit sau

inculpat ori aparatorul sau>= intimitatea stresul si riscul pe care1 presupune interogatoriu sunt realitati

palpaile. Pentru a recunoaste invinuitul sau inculpatul are nevoie de intimitate psi*ologica

asigurata nu numai de conditiile ergonomice ale locului unde se des'asoara ci si de persoana

anc*etatorului catre care isi desc*ide su'letul recunoaste se incredinteaza.

Stresul unui interogatoriu este inlaturat de recunoasterea invinuitului sau inculpatului

in timp ce riscul nu poate 'i inlocuit cu nimic ramanand asumat si suportat de catre

anc*etator.

Planurile situationale intalnite in cazul interogatoriului:

a) desc*is in care datele despre comiterea in'ractiunii cunoscute de amele parti

(cazul in'ractiunilor 'lagrante) aspecte ce determina recunoasterea invinuitului 'ara

proleme> aici treuie avut in vedere ca aceasta atitudine poate ascunde 'apte mai grave>

) or in care proele si miloacele materiale de proa sunt cunoscute numai de catre

anc*etator (denunturile inregistrarile magnetice ale convoririlor tele'onice etc.) situatii in

care anc*etatorul treuie sal determine pe invinuit sa 'aca marturisiri utilizand anumite

procedee tactice (prezentarea proelor de vinovatie intalnirile surpriza etc.)>

c) ascuns caracterizat de situatia in care datele despre comiterea in'ractiunii sunt

cunoscute numai de catre persoana interogata care poate avea calitatea de suspect in cauza.

In aceste impreurari numai interogatoriul psi*analitic sau te*nica poligra' pot da rezultate>

d) necunoscut caracterizat prin aceea ca datele despre savarsirea in'ractiunii nu suntcunoscute anc*etatorului nici de persoana anuita (ce anume cunoaste anc*etatorul si cum a

a'lat) cazul persoanelor suspecte aduse la sediul organului udiciar cu ocazia unor actiuni

razii etc. dialogul radarea intuitia si capacitatea sau stiinta de a asculta constituie

temeiurile cu autorul carora se poate construi o acuzare daca situatia o impune.

Sectiunea II.

Declaratiile invinuitului (inculpatului)


16/124

1. Importanta si rolul declaratiilor invinuitului (inculpatului) in procesul penal

sa cum stim procesul penal constituie un ansamlu de activitati reglementate de

lege in cadrul carora organul udiciar des'asoara o serie de investigatii pentru a'larea

adevarului cu privire la savarsirea unei in'ractiuni precum si a celui ce a savarsito.

sadar scopul procesului penal pe langa a'larea adevarului este si acela de

sanctionare a 'aptuitorului prin urmare intreaga activitate a organului udiciar este aceea de

a descoperi proe de constatare a adevarului necesare solutionarii cauzei penale aceasta

'iind o oligatie carei incuma organului udiciar21. ,ar pentru ca organul udiciar sa poata

'olosi proele in rezolvarea cauzei acestea treuie administrate iar miloacele prin care se

administreaza proele poarta denumirea de miloace de proa.

9iloacele de proa sunt enumerate e3clusiv de catre legiuitor22 declaratiile

invinuitului (inculpatului) 'iind primele in aceasta enumerare poate si datorita rolului

deoseit de important pe care acest miloc de proa il are in cadrul procesului penal.

st'el declaratiile invinuitului (inculpatului) contriuie intotdeauna la usta

solutionare a cauzei intrucat in cazul declaratiilor sincere daca invinuitul (inculpatul) este

vinovat stailesc cu multa e3actitate impreurarile in care a 'ost savarsita 'apta iar daca nu

este vinovat 'ac cunoscute impreurarile care a'irma invinuirea iar in ceea ce priveste

declaratiile mincinoase si acestea sunt necesare deoarece organul udiciar ia cunostinta de

atitudinea invinuitului (inculpatului) 'ata de invinuirea ce i se aduce atitudine care poate

in'luenta individualizarea pedepsei. ,e aceea declaratiile invinuitului (inculpatului) sunt un

miloc de proa dintre cele mai importante pentru organul udiciar e3istand oligatia de a le

otine in orice cauza penala atat in 'aza de urmarire penala cat si in 'aza de udecata.

,eclaratiile invinuitului (inculpatului) se remarca prin doua 'unctii deoseite 'unctia

de miloc de proa si 'unctia de aparare.

Ca miloc de proa declaratiile invinuitului (inculpatului) 'urnizeaza organului

udiciar elemente de 'apt care pot servi ca proe necesare pentru a'larea adevarului in cauza

penala. st'el invinuitul (inculpatul) in cazul in care el este in realitate cel care a savarsit

'apta imputata are cunostinte doandite anterior si direct cu privire la 'aptele si

impreurarile a caror cunoastere este de natura sa 'oloseasca la solutionarea cauzei penale

invinuitul (inculpatul) cunoscand cel mai ine impreurarile in care a 'ost savarsita

21Codul procesual penal al &omaniei art. 6222idem art. 64


17/124

in'ractiunea si de asemenea detinand date pe care nimeni altcineva nu le cunoaste iar in

cazul in care o persoana este pe nedrept invinuita sau inculpata prin declaratiile sale are

serioase posiilitati de dezvinovatire si de preintampinare a unei erori udiciare.

,e aceea declaratiile invinuitului (inculpatului) sunt considerate ca un miloc de

proa pentru solutionarea cauzei penale.laturi de 'unctia proatorie declaratiile invinuitului (inculpatului) au si 'unctia de

miloc de aparare.

,eclaratiile invinuitului (inculpatului) constituie prima mani'estare a dreptului de

aparare a invinuitului (inculpatului) deoarece are posiilitatea de prezentare a 'aptelor si

impreurarilor ce vin in apararea sa incercand ast'el sa se disculpe. st'el daca invinuitul

(inculpatul) este vinovat prin declaratiile sale el va incerca sa prezinte ast'el 'aptele incat

sasi creeze o situatie mai usoara iar daca este nevinovat se va stradui sa invoce toate acele

impreurari ce proeaza nevinovatia sa.

$ot ca un miloc de aparare declaratiile invinuitului (inculpatului) pun in lumina un

sistem de garantie al e3ercitarii dreptului la aparare consacrat de Constitutie si dispozitiile

legale in vigoare2# garantarea dreptului la aparare < ce ani*ileaza e3ercitarea auziva a

puterii discretionare a activitatilor udecatoresti si in acelasi timp constituie o cale de

prevenire a erorilor udiciare.

,e asemenea declaratiile invinuitului (inculpatului) constituie un indicator in cursul

e'ectuarii de operatiuni pe care legea le ingaduie sau le opreste in descoperirea unor proe

necesare a'larii adevarului.

$ot ca o mani'estare a dreptului de aparare al invinuitului (inculpatului) se constituie

si dreptul la tacere pe tot parcursul procesului penal24.

,eclaratiile invinuitului (inculpatului) alaturi de declaratiile celorlalte persoane dinprocesul penal < parte vatamata martori < 'ac parte din categoria miloacelor de proa orale.

/3ista insa situatii ce este drept rare cand declaratiile invinuitului (inculpatului) din cauza

unei in'irmitati 'izice (de e3emplu mutenia) sa nu poata 'i 'acuta oral ci numai scris.

ceasta nu sc*ima natura declaratiilor invinuitului (inculpatului). Nu constituie

declaratii miloc de proa oral ci miloc de proa scris in'ormatiile desprinse din

2#Constitutia &omaniei art. 24 Codul procesual penal al &omaniei art. 624idem


18/124

corespondenta sau dintrun urnal personal ori dintrun memoriu redactat de un invinuit

(inculpat)2+.

,eclaratiile invinuitului (inculpatului) pot 'i udiciare sau e3traudiciare.

,eclaratia este e3traudiciara cand a 'ost data in a'ara procesului penal. In acest caz

continutul ei aunge la cunostinta organului udiciar prin alte miloace de proa < declaratiileunui martor caruia i sa destainuit o scrisoare.

,eclaratiile invinuitului (inculpatului) devin declaratii udiciare si constituie miloc de

proa cu acest caracter atunci cand sunt date organului udiciar in cursul procesului penal

potrivit procedurii penale dispozitiile legale instituie pentru organul de urmarire penala si

pentru instanta de udecata oligatia de a otine declaratii de la invinuit si de la inculpat26.

sadar declaratiile invinuitului (inculpatului) au o importanta deoseita in cadrul

procesului penal datorita in'ormatiilor ce le o'era atat asupra 'aptei savarsite dar si cu privire

la 'aptuitor in'ormatii care nu se pot otine din alte declaratii < martor parte vatamata.

5egiuitorul a conditionat valoarea declaratiilor ca miloc de proa de e3istenta unor

'apte si impreurari ce treuie sa rezulte din ansamlul proelor care e3ista in cauza. st'el

declaratiile invinuitului (inculpatului) treuie coroorate cu celelalte miloace de proa

e3istente si anume declaratiile martorilor partii vatamate inscrisurile 'otogra'iile

miloacele materiale de proa constatarile medicolegale e3pertizele.

In raport cu aceste miloace de proa declaratiile invinuitului (inculpatului) au totusi

o importanta mai mare datorita pozitiei pe care o ocupa acesta in procesul penal 'iind 'igura

centrala a procesului penal. Cum am mai spus invinuitul (inculpatul) o'era o serie de date pe

care le cunoaste mai ine decat oricine < martor parte vatamata < iar alte 'apte sunt

cunoscute numai de invinuit (inculpat) ast'el ca 'ara declaratiile sale uneori este greu de

stailit di'eritele impreurari care au importanta esentiala pentru cauza.Pentru a intelege mai ine rolul declaratiilor acestui suiect procesual in raport cu

celelalte miloace de proa treuie cunoscute si acestea.

Printre miloacele de proa orale se inscriu alaturi de declaratiile invinuitului sau

inculpatului si declaratiile martorului.

Persoana care are cunostinta despre vreo 'apta sau despre vreo impreurare de natura

sa serveasca la a'larea adevarului in procesul penal poate 'i ascultata in calitate de martor2".

2+-. ,ongoroz op.cit. pag. 1+26r. $*eodoru si 5ucia 9oldovan A,r. procesual penal; /d. ,idactica si Pedagogica ?ucuresti 10"6 pag. 1#%

2"Codul procesual penal al &omaniei art. "


19/124


20/124

Partea vatamata este de'inita ca 'iind persoana care a su'erit prin 'apta penala o

vatamare 'izica morala sau materiala si care participa in procesul penal20. ceasta poate

o'eri in'ormatii cu privire la momentul savarsirii in'ractiunii in vreme ce declaratiile

invinuitului (inculpatului) contin si date anterioare si ulterioare momentului savarsirii

in'ractiunii cu privire la actele premergatoare.,eclaratiile martorilor si ale partii vatamate au rol autator 'iind ascultati inaintea

invinuitului (inculpatului) ast'el ca in momentul ascultarii acestui din urma suiect procesual

organul udiciar are dea o parere asupra 'elului in care a 'ost savarsita in'ractiunea si asupra

'aptuitorului. sadar declaratiile martorilor si ale partii vatamate o'era in'ormatii cu privire

la in'ractiune si la personalitatea autorului ei.

&ecunoasterea invinuitului (inculpatului) nu este intotdeauna sincera. ,e aceea ea nu

va putea 'i luata in considerare decat in masura coroorarii ei cu celelalte miloace de proa

orale dar si materiale. cestea din urma sunt constatari medicolegale te*nicostiinti'ice

e3pertize etc. Proele materiale sunt alcatuite din urme care pot 'i percepute direct de catre

organul udiciar pe calea e'ectuarii unor activitati operative < cercetare la 'ata locului

perc*ezitii ridicarea de oiecte si inscrisuri < sau prin supunerea acestora unor e3aminari de

specialitate < e3pertize constatari te*nicostiinti'ice. Numai ca aceste proe sunt de natura

materiala si reprezinta rezultatul activitatii unui om care singure nu prezinta valoare #%. ,e

aceea este necesar pentru a cunoaste adevarul cu privire la in'ractiune si 'aptuitorul ei

coroorarea acestor in'ormatii cu cele otinute prin declaratiile invinuitului (inculpatului) dar

si a celorlalte persoane in procesul penal.

,eclaratiile invinuitului (inculpatului) reprezinta cel mai e3presiv si cel mai plastic

mod de stailire a 'aptelor si impreurarilor de 'apt legate de in'ractiune si autorul ei #1. ,e

aceea declaratiile persoanelor in procesul penal in general si declaratiile invinuitului(inculpatului) in special au o importanta deoseita in intregirea taloului in'ractional inceput

de proele materiale si desavarsit de declaratiile orale.

2. %aloarea pro&anta a declaratiilor invinuitului (inculpatului)

20 Codul procesual penal al &omaniei art. 24 alin. 1#%. Ciopraga op.cit. pag. 1#"#1idem pag. 1#"


21/124

,eclaratiile invinuitului (inculpatului) alcatuiesc un miloc de proa necesar si util

pentru a'larea adevarului in procesul penal care este impus lierei aprecieri a organului de

urmarire penala sau instantei de udecata care pe aza convingerii sale intime izvoraste din

e3aminarea tuturor proelor administrate poate sa condamne 'ara recunoasterea invinuitului

(inculpatului) sau sal ac*ite c*iar daca acesta a recunoscut 'apta si vinovatia sa.Indi'erent de continutul declaratiilor sale recunoastere sau negare a 'aptei etc.

-individul a ales actiunea care a constituit violarea legii>

- pana la comiterea in'ractiunii in'ractorul sa supus sistemului normativ al

societatii.

In 'unctie de aceste trasaturi pot 'i di'erentiate trei grupe de in'ractori:

a) in'ractori datorita unor situatii emotionale < crima pasionala sau gelozie sau

datorita atitudinii inuste a victimei < starea de provocare ori cand activitatea

'aptuitorului constituie o riposta la un atac inust < legitima aparare de regula

in'ractorii din aceasta categorie regreta au remuscari considera 'apta savarsita

oriila>

) in'ractori datorita unor situatii 'inanciare ('raude delapidari 'alsi'icari etc.)>

c) in'ractori datorita unor situatii politice.

5. KalonsGi ii numeste intro clasi'icare a sa criminali situationali care sunt

ocazionali intamplatori.

+4Nistoreanu *. Paun C. op.cit. pag. 21#++Kalonsc*i 5. op.cit. cap. -I


35/124

Personalitatea in'ractorului recidivist

Numeroasele cercetari privind personalitatea recidivistilor arata o conugare de

de'iciente individuale si sociale un cumul de de'iciente sanitare iologice si intelectuale si o

lunga istorie de e3cluderi si respingeri sociale ce ii 'ac Amarginali; 'ata de comunitatea in

care traiesc. In cazul recidivistilor trecerea la actul in'ractional este o activare a

mecanismelor psi*osociale ca reactie la e3cluderea si respingerea pe care o su'era.

Neacceptarea respingerea sociala este un motiv puternic de actiune si in aceasta

conunctura evident comportamentul va 'i directionat antisocial. Millard M. Lartup intro

lucrare din 10"" arata ca impactul va 'i cu atat mai violent cu cat suiectul va 'i mai puternic

convins ca agentul 'rustrator a actionat cu intentie.

,e asemenea o caracteristica 'undamentala a in'ractorului din oisnuinta o constituieegocentrismul adica incapacitatea de a tine cont de sentimentele gandurile si interesele

altora+6.

8. M. Marunton a constatat in urma cercetarilor e'ectuate ca in'ractorul recidivist

arata o tendinta marcanta de a Amerge cu anda;.

&enumitul cercetator italian iacomo Campa in urma e3aminarilor e'ectuate dea

lungul anilor asupra recidivistilor si de'eritelor categorii de in'ractori cu tendinte de a comite

in'ractiuni deoseit de grave a relevat 'aptul ca acestia percep realitatea intrun mod

neoisnuit si de'ormat considerand ca toti cei din ur sunt dusmani nimeni nu o'era autor si

ca in viata totul se petrece con'orm legilor Aa'tei; sau Ag*inionului;. Campa remarca in

personalitatea recidivistilor prezenta unor mani'estari de indecizie si incertitudine interioara

precum si pro'unda di'icultate de autoreprezentare lipsa de capacitate de a se vedea pe sine

in mod realist la care se adauga si stradania de a ascunde propria personalitate.

-irgil ,ragomirescu in lucrarea sa APsi*ologia comportamentului deviant; dedica un

capitol A&eiterarea conduitelor deviante; personalitatii recidivistului pe care le redam si

noi:

- ideea creata si supusa sie insasi si mediului inconurator cu privire la 'aptul ca

reprezinta un tip neoisnuit e3ceptional superior celor din ur.

Lotararea de a risca apoi trezirile spectaculoase sunt interpretate de

aceasta personalitate ca o dovada a unor insusiri deoseite pe care le au.

+6N.9itro'an -. 7dreng*ea $. ?utoi op.cit. pag. ++


36/124

- se mani'esta ca trasatura a personalitatii tendinta de a aplica violenta setea de a

domina prin orice miloace < inselaciune constituie o trasatura distincta a

psi*ologiei recidivistului.

- tendinta de a actiona in vederea atingerii scopului antisocial. &ecidivistul isi

creeaza singur o situatie in'ractionala.- *otararea rapida de trecere la savarsirea unei alte actiuni antisociale.

Sa constatat ca la aza activitatii des'asurate de grupurile de recidivisti se a'la

degradarea si deprecierea su aspectul social al personalitatii lor a iesirii din relatiile sociale

normale (e3. etilicii cronici condamnati de nenumarate ori pentru 'urturi).

supra cronicizarii comportamentului in'ractional o in'luenta deoseita o au si

conditiile de 'ormare morala a persoanei in'luenta individului.

5iteratura de specialitate precum si practica udiciara remarca o in'luenta negativa

deoseita impreurarile in care deviantul se a'la su in'luenta alcoolului. lcoolul poate

determina repetarea unor actiuni deviante caracterizate printrun mare grad de periculozitate.

,e asemenea o in'luenta deoseita o pot avea si alti recidivisti Acu e3perienta;.

Mitold Surilda citandul pe P. ?ouzat 'ace urmatoarea clasi'icare:

a) Arecidivisti 'ormali care se caracterizeaza printrun mod ordonat de viata in

general o activitate mai mult sau mai putin corecta si la care cea dea doua

in'ractiune reprezinta un 'enomen intamplator o aatere de la regulile normale.

&ecaderea in in'ractiune se datoreste de cele mai multe ori unei crize e3terne

intamplatoare si nu unei atitudini si conceptii permanent negative;.

) Arecidivisti reali care sunt caracterizati ca indivizi pentru care in'ractiunea

constituie e3presia modului lor de viata antisociala. /ste vora de in'ractorii

condamnati de mai multe ori pentru in'ractiuni intentionate si care apar cu un gradcrescut de periculozitate in'ractori Ade pro'esie; sau Ade oicei;.

&ecidivistul caracterizat de Hretsc*ner ca 'iind leptosom se remarca printro

inadaptare sociala adauganduse la aceasta si mentinerea 'actorilor oisnuiti de mediu si

climat social aplicarea metodelor comune cu caracter general de reeducare si recuperare

atitudinea di'erentiata a societatii in procesul de reintegrare a deviantului acesta resimtind

izolarea si este dominat ast'el de sentimentul de stigmatizare sociala sau de 'rustrarea de

anumite drepturi comune ale colectivitatii din care a provenit.


37/124

3. 'omportamentul invinuitului (inculpatului) inainte" in timpul si dupasavarsirea infractiunii

Invinuitul (inculpatul) 'iind cel ce a savarsit 'apta prevazuta de legea penala poate

o'eri in'ormatii nu numai in legatura cu momentul savarsirii in'ractiunii ci si privind

momentele dinaintea si de dupa savarsirea in'ractiunii.

m vazut intrun capitol precedent ca in'ormatiile o'erite de invinuit (inculpat)

contriuie in mod deoseit la solutionarea cauzei 'iind considerat sursa celor mai ample si

in acelasi timp celor mai 'idele in'ormatii privind in'ractiunea savarsita. ceasta si pentru ca

invinuitul (inculpatul) se gaseste de regula in conditiile optime de perceptie si memorare

mult mai une decat celelalte persoane care au luat parte intrun 'el sau altul la savarsirea

in'ractiunii < martori persoana vatamata. ceasta e3plica de ce o seama de 'apte de

impreurari legate de in'ractiune sunt cel mai ine cunoscute de catre invinuit (inculpat)

dupa cum cu privire la unele 'apte si impreurari numai invinuitul (inculpatul) poate 'urniza

in'ormatii deoarece numai lui ii sunt cunoscute.

5a savarsirea in'ractiunii invinuitul (inculpatul) participa cu toata 'iinta sa punerea in

actiune a *otararii de a comite 'apta prevazuta de legea penala este precedata de o serie deprocese de analiza si sinteza si de o lupta intre motiv delierare si actele e3ecutarii

antrenand pro'und intreaga personalitate a individului. cest lucru 'ace ca 'apta ilicita sa nu

'ie o simpla intamplare peri'erica a constiintei in'ractorului ci sa se integreze in ea su

'orma unei structuri in'ormationale staile cu continut si incarcatura a'ectivemotionala

speci'ica cu un rol motivational ine di'erentiat+".

,e aceea organul de urmarire penala incearca sa cunoasca toate momentele si

procesele psi*ice petrecute inainte in timpul si ulterior savarsirii in'ractiunii incercand ast'el

sa inteleaga moilul ce la determinat pe invinuit (inculpat) sa savarseasca in'ractiunea

pentru a staili cat mai corect vinovatia acestuia.

Cel ce a luat *otararea de a savarsi in'ractiunea are intotdeauna reprezentarea

caracterului socialmente periculos al activitatii intreprinse si tot ast'el isi reprezinta riscurile

la care se e3pune in cazul nereusitei acelei activitati. st'el activitatea urmarita prin

savarsirea in'ractiunii moilizeaza intreaga energie intreaga personalitate a invinuitului

(inculpatului) se identi'ica cu activitatea intreprinsa ceea ce e3plica perceptia si memorarea

+"Ctin. ionitoaie -. ?erc*esan... op.cit. pag. +


38/124

integrala si 'idela pana la cele mai neinsemnate detalii a activitatii lor reclamate de

comiterea in'ractiunii+. $oate acestea se petrec in cazul unei in'ractiuni intentionate. ,ar nu

toate in'ractiunile sunt savarsite cu intentie. ,e aceea treuie cercetate pe de o parte

'ormele de vinovatie cu care a 'ost savarsita in'ractiunea iar pe de alta parte si starile a'ectiv

emotionale su impulsul carora sa a'lat 'aptuitorul in momentul savarsirii in'ractiunii. /ste'oarte important de oservat atitudinea psi*ica a 'aptuitorului 'ata de 'apta sa precum si 'ata

de urmarile acesteia. In interesul cercetarilor treuie deoseite 'aptele savarsite cu intentie

de cele savarsite din culpa sau cu intentie spontana.

titudinea psi*ica a invinuitului (inculpatului) inaintea savarsirii in'ractiunii+0

Pana la luarea *otararii de a comite in'ractiunea 'aptuitorul in conditii calmec*izuieste asupra modului de savarsire a 'aptei asupra miloacelor conditiilor de loc si de

timp etc. In aceasta 'aza procesele psi*ologice dominante ale personalitatii in'ractorului sunt

caracterizate prin perceperea si prelucrarea in'ormatiilor declansatoare de treuinte si

motivatii a caror polaritate se structureaza dupa modelul unor sinteze a'erentevolutive

servind delierarilor asupra moilului comportamental ilicit.

importanta deoseita ce ocupa un loc incipient in 'ormarea moilului

comportamental in'ractional < 'aza incipienta < o constituie treuintele a caror orientare

antisociala ilicita este de o importanta 'undamentala intrucat prin prisma acestora se

percepe situatia anterioara.

,in punct de vedere psi*ologic treuintele se re'lecta in constiinta omului ca moil al

comportamentului posiil si in cazul unui concurs de impreurari pot determina luarea unor

decizii pentru savarsirea in'ractiunii.

In aceasta 'aza apar si premisele suiective ale savarsirii in'ractiunii conditionate

'iind in a'ara treuintelor personale de reprezentarile deprinderile oiceiurile scopurile

interesele predispozitiile psi*ice care caracterizeaza persoana 'aptuitorului precum si de

impreurarile 'avorizante cu valente declansatoare.

5uarea *otararii de a savarsi in'ractiunea constituie rezultatul unor indelungate

procese psi*ice mai ales din punct de vedere re'le3iva'ectiv si motivational. ceasta etapa

se caracterizeaza printrun intens consum launtric o intreaga zatere psi*ica privind riscul simai ales miza pusa in oc.+Ciopraga . op.cit. pag. 1"1+0Ctin. ionitoaie -. ?erc*esan@ op.cit. pag. + < +0


39/124

n rol decisiv in luarea acestei *otarari il oaca 'unctia de proiectieanticipare.

ceasta 'unctie determina re'lectarea asupra consecintelor actiunii sale culpaile raportata la

reusita sau nereusita. In acest caz sentimentul de satis'actie coe3ista cu sentimentul de

an3ietate cu nesiguranta si indoiala. $oate aceste trairi deoseit de intense si adanc

impregnate in 'iinta sa sunt procese psi*ologice caracterizate printrun mare consum psi*icdes'asuranduse la unii in'ractori printrun inalt grad de surescitare. In aceasta 'aza intentia

ilicita primara capata 'orma ducand la reec*ilirarea s'erei a'ectivemotionale pe primul

plan trecand procesele re'le3iv < volitive. ceasta este cea dea doua 'aza < reec*ilirarea

s'erei a'ectivmotivationala < in care vor avea intaietate procesele de analiza si sinteza a

datelor detinute de in'ractor asupra campului 'aptei si de structurare a acestora intro

multitudine de variante de actiune. ceasta activitate se des'asoara mintal su 'orma unui

plan de actiune ce contine reprezentari ale miloacelor de realizare a scopului timpul de

savarsire a actiunii precum si ale altor elemente necesare comiterii 'aptei.

,e asemenea un rol important in prevederea si anticiparea mintala a 'inalitatii actiunii

incriminate il au stailirea orientarii antisociale precum si e3perienta din trecut a

in'ractorului.

In ceea ce priveste modul cum actioneaza in'ractorul in toata aceasta perioada

autoritatile des'asurate de aceasta pentru a putea deliera pentru a putea lua o decizie

corecta sau de a realiza un plan care sa aia 'inalitatea dorita de el in'ractorul se izoleaza de

antura si de 'amilie 'iind intalnit mai mult singur in locuri retrase.

data luata *otararea de a comite 'apta prevazuta de lege si dupa ce a pus la punct

planul de actiune toate acestea avand loc mintal petrecanduse in imaginatia sa urmatorul

pas este materializarea planului. -a des'asura mai intai actiuni cu caracter pregatitor. ctele

preparatorii presupun procurarea uneltelor necesare miloacelor materiale autatoarecautarea de complici si a altor persoane care sal aute in atingerea scopului sau ilicit

culegerea de in'ormatii supraveg*erea oiectivului sau viitoarei victime deplasarea in urul

lui sau urmarirea victimei 'orme de tatonaree3perimentare etc.

ceste activitati preparatorii au ca rezultat 'ie materializarea *otararii de a comite

'apta prin realizarea conditiilor optime reusitei ei 'ie de sistarea amanarea asteptarea unor

conditii si impreurari 'avorizatoare.


40/124

titudinea psi*ica a invinuitului (inculpatului) in momentul savarsirii in'ractiunii6%

In momentul savarsirii in'ractiunii 'aptuitorul este stapanit din punct de vedere

psi*ologic de tensiuni emotionale deoseit de puternice de intense. ctele si actiunile pe

care 'aptuitorul le des'asoara in acest moment sunt triutare crizei de timp si neprevazutului

care creeaza un puternic sentiment de precipitare si teama. ,eci in'ractorul in acel moment

poate intra in criza de timp precipitanduse incepe sai 'ie teama si este osedat de dorinta

de a parasi cat mai repede locul 'aptei de a produce cat mai putine modi'icari constient ca

orice imper'ectiune orice omisiune lar putea trada. In acest moment el se a'la intro slaa

concentrare psi*ologica. $entativa si consumarea 'aptei datorita acestor stari psi*ologice

prin care trece invinuitul (inculpatul) sunt cele mai prielnice momente pentru a lasa urme la

locul savarsirii in'ractiunii sau a comite alte greseli care sal dovedeasca drept autorul 'aptei.ceste stari psi*ologice se caracterizeaza prin neliniste surescitare o capacitate redusa de

control asupra conduitei.

Constientizarea si interiorizarea la parametri reali ai savarsirii in'ractiunii se

realizeaza in procesul perceperii si actiuni nemilocite cu oiecte si 'enomene

inconuratoare sedimentarea semni'icatiilor acestora depinzand de e3perienta in'ractionala

adaptativa a 'aptuitorului. Psi*ologic oiectele 'iintele sau 'enomenele percepute de

in'ractor in timpul comiterii 'aptei (instrumente de spargere arme martori etc.) in 'unctie de

proprietatile lor 'izicoc*imice (intensitate 'orma marime culoare dispozitie spatiala

rezistenta a victimei etc.) determina trairi si reactii emotionale triutare atat imper'ectiunii

simturilor cat si surescitarii nervoase in care acestea se deruleaza.

$eama de a nu 'i descoperit necesitatea de a gasi noi solutii unor situatii de 'apt

neprevazute trezirea reala a riscului il tulura sil dezorienteaza emotional ducand la

precipitarea actiunilor de catre 'aptuitor. cesta isi pierde controlul normal nu mai are o

comportare oisnuita caracteristica unei gandiri si activitati normale. $oate acestea au ca

rezultat o serie intreaga de scapari erori si inadvertente < pierde oiectul corp delict muta

oiecte personale la locul in'ractiunii lasa urme uitand sa le stearga renunta in cursul

activitatii la portul manusilor se accidenteaza creand ast'el alte urme < care pot 'i e3ploatate

ulterior de organul de cercetare ducand c*iar la identi'icarea si prinderea mai usoara a

'aptuitorului si solutionand ast'el cauza.

6%Ctin. ionitoaie -. ?erc*esan@ op.cit. pag. +0 < 6%


41/124

titudinea psi*ica a invinuitului (inculpatului) dupa savarsirea in'ractiunii61

Ceea ce caracterizeaza 'aptele in'ractorului dupa savarsirea in'ractiunii este tendinta

sa de a se apara de a se sustrage identi'icarii invinuirii si sanctiunii.

In aceasta 'aza comportamentul 'aptuitorului este re'le3ivactional intreaga lui

activitate psi*ica 'iind diminuata cu autoritate de trecerea in revista a celor petrecute.

In aceasta 'aza 'aptuitorul incearca sa se sustraga de la identi'icare si de la tragerea la

raspundere penala 'olosind tot 'elul de strategii practica avand numeroase e3emple in

aceasta directie.

st'el o serie de in'ractori si in special cei care siau pregatit din timp si amanuntit

in'ractiunea isi creeaza tot 'elul de aliiuri care sa demonstreze si ast'el sa convinga ca era

imposiil ca el sa 'i savarsit 'apta penala. Cea mai 'olosita modalitate este aceea deindepartare cat mai repede de la locul 'aptei. 8aptuitorul actioneaza in sensul de a se departa

in timp util de la locul 'aptei si de a aparea cat mai repede in alt loc unde prin actiuni demne

de a atrage atentia cauta sa 'ie vazuti pentru asi crea proe azanduse pe impreurarea ca

dupa o anumita perioada organului de urmarire penala ii va 'i greu sa staileasca cu

e3actitate succesiunea in timp a celor doua evenimente < in'ractiunea comisa si prezenta

anuitului in acel loc < precum si sa aprecieze corect posiilitatea ca in'ractorul sa 'i avut

timpul necesar sa 'ie prezent in doua locuri.

alta stratagema 'olosita de 'aptuitor este aceea de a apare in preama locului unde

se des'asoara cercetarea cautand sa otina in'ormatii re'eritoare la des'asurarea acestora

actionand ulterior prin denunturi scrisori anonime modi'icari ale campului 'aptei inscenari

inlaturari de proe disparitii de la domiciliu internari in spital sau c*iar comiterea de

in'ractiuni marunte pentru a 'i arestat toate acestea in scopul de a deruta anc*eta a'lata in

curs de des'asurare.

Pentru asi atinge scopul < sustragerea de la raspunderea penala < in'ractorul nu ezita

in intreuintarea oricaror miloace care lar putea auta minciuna per'idia marturia

mincinoasa. Stiind ca nu poate 'i tras la raspundere penala invinuitul (inculpatul) 'oloseste

tot 'elul de miloace de a indeparta anuiala organului de cercetare penala ca el ar 'i

'aptuitorul. st'el 'oloseste tot 'elul de atitudini pornind de la ideea de a inspira

compatimire pentru nedreptatea ce i se 'ace sau pentru situatia in care a auns Asilit deimpreurari; si pana la aroganta si c*iar intimidarea anc*etatorului apreciind des'asurarea

61Ctin. ionitoaie -. ?erc*esan@ op.cit. pag. 6% < 61


42/124

cercetarii ca tendentioasa ilegala. ,e asemenea deseori lasa sa se inteleaga ca Ain scopul;

punerii lucrurilor la punct Ava apela la persoane 'oarte importante cu care are relatii;.

atentie deoseita treuie acordata proceselor psi*ice care caracterizeaza mustrarile

de constiinta intalnite pentru o anumita categorie de in'ractori.

4. Atitudinea invinuitului (inculpatului) in raport cu invinuirea ce i se aduce.

titudinea invinuitului (inculpatului) 'ata de invinuirea ce i se aduce se imparte in mai

multe categorii in 'unctie de recunoasterea sau nerecunoasterea invinuirii ce i se aduce:

a) invinuitul (inculpatul) recunoaste invinuirea ce i se aduce si 'ace declaratii

complete sincere si 'idele asupra tuturor impreurarilor in care a 'ost savarsita in'ractiunea>

) invinuitul (inculpatul) recunoaste invinuirea ce i se aduce dar 'ace declaratii

nesincere. In acest caz recunoasterea poate 'i totala sau partiala dar declaratiile sale nu sunt

sincere deoarece invinuitul (inculpatul) doreste ori sa ascunda 'aptele grave in care a comis

in'ractiunea alte in'ractiuni sau doreste sa acopere din di'erite motive pe alte persoane luand

asupra sa vina ori doreste sa ascunda eventualii complici.

c) Invinuitul (inculpatul) nu recunoaste invinuirea ce i se aduce dar 'ace declaratii

sincere deoarece intradevar nu este autorul 'aptei.

d) Invinuitul (inculpatul) nu recunoaste invinuirea ce i se aduce si 'ace declaratii

nesincere in scopul de a se sustrage de la raspunderea penala propunand c*iar administrarea

unor proe 'alse care spera sai dovedeasca nevinovatia62.

laturi de aceasta atitudine invinuitul (inculpatul) mai poate adopta si atitudinea de

tacere re'uzand sa dea declaratii.

&ecunoasterea invinuitului (inculpatului)

,e multe ori in practica sau constatat situatii in care din di'erite motive 'ara a se

impotrivi invinuitul (inculpatul) recunoaste 'aptele savarsite recunoastere ce poate 'i sincera

sau nevinovata.

9arturisirea invinuitului (inculpatului) considerata in trecut regina proelor < proato

proatissima < are in procesul penal modern doar valoarea unei proe oisnuite si este

629ircea I. op.cit. pag. 2"% < 2"1 in acelasi sens olunsGi S.. ACriminalistica; /ditura Stiinti'ica ?ucuresti 1061 pag.##4


43/124

prezumata sincera daca in principiu e3ista motive a o considera de unacredinta adica

este otinuta la adapost de orice presiune provine de la o persoana in deplinatatea

'acultatilor mintale este data in deplina cunostinta de cauza.

,in punct de vedere psi*ologic prezumtia de sinceritate a con'esiunii are la aza

doua teorii:- cel ce se recunoaste vinovat de savarsirea unei in'ractiuni este constient de

gravitatea consecintelor la care se e3pune>

- este ne'iresc ca cineva sa se scuze in mod 'als de savarsirea unei in'ractiuni

deoarece o ast'el de conduita se opune acelei inclinatii naturale spre

autoconservare tendinta instinctuala careia nici o persoana adulta normala nu i se

poate sustrage.

,in dispozitiile legale6#reiese ca marturisirea nu are valoare decat coroorata cu 'apte

si impreurari ce rezulta din ansamlul proelor e3istente in cauza deoarece practica

udiciara a aratat ca e3ista situatii rar intalnite de autoinvinuire 'alsa.

&ecunoasterea poate 'i determinata de o serie de motive. Necesitatea de a aprecia

corect declaratiile sale impune cunoasterea moilurilor care lau determinat pe invinuit

(inculpat) sa 'aca marturisiri.

Cunoasterea adevaratelor moiluri ale marturisirii impune o 'ina analiza psi*ologica a

conduitei invinuitului (inculpatului) a starilor de spirit in care acesta se a'la in cursul

procesului o atenta analiza a acelor in'ormatii in posesia carora se a'la organul udiciar ce

dezvaluie adevarata personalitate a invinuitului (inculpatului).

5a aza marturisirii pot sta motive etice si rationale. ,in punct de vedere etic

invinuitul (inculpatul) poate avea sentimente superioare de cainta dorinta de a se eliera

sentimentul de resemnare in 'ata situatiei in care se a'la impreurare ce e3plica ocrediilitate mai mare ce se acorda unor marturisiri.

,in punct de vedere rational marturisirii nu i se mai poate acorda prea multa

crediilitate deoarece de regula ea este impusa de evidenta 'aptelor de convingerea

inutilitatii tagaduirii sau de constiinta 'aptului ca aceasta impreurare va constitui o

circumstanta 'avoraila la individualizarea raspunderii penale64.

6#Ciopraga . op.cit. pag. 1"+ < 1%64Codul procesual penal al &omaniei art. 60


44/124

9otivele principale ce e3plica de cele mai multe ori atitudinea sincera a invinuitului

(inculpatului) de recunoastere a 'aptelor savarsite6+:

a) /3ista o anumita categorie de in'ractori care dupa savarsirea in'ractiunii propria

activitate este supusa unei critici a constiintei ce are ca rezultat dezaproarea 'aptei savarsite

sau luarea *otararii de a inlatura consecintele daunatoare ale propriei activitati. In cazulacestei situatii motivul principal al recunoasterii il constituie remuscarea regretul cainta

mustrarea de cuget dorinta de a doandi linistea su'leteasca nevoia de elierare din c*ingile

constiintei impingandul pe 'aptuitor sa marturiseasca.

) in alte cazuri recunoasterea invinuitului (inculpatului) este pornita din nevoia de

usurare in'erioara din nevoia de a se eliera.

In cursul ascultarii intre cei doi participanti ai acestei activitati < invinuit (inculpat) si

organul udiciar < se duce o lupta psi*ologica care craza celui ascultat o stare de e3trema

incordare de neliniste. ,ea lungul acestei dispute istovitoare e'ortul prelungit permanentul

autocontrol pot in'range orice capacitate de rezistenta ast'el ca invinuitul (inculpatul)

marturiseste elieranduse din acest stres.

c) lteori recunoasterea este pornita din nevoia de a se e3plica de a se con'esa de a

se destainui. ceasta tendinta este proprie in special celor ce au savarsit in'ractiuni su

stapanirea unor pasiuni violente. ast'el de atitudine este provocata de invinuirea ce i se

aduce in 'ata careia 'aptuitorul nu rezista tentatiei de asi spune punctul de vedere de a

e3plica ceea ce la determinat sa savarseasca 'apta toate acestea intrun scop de'ensiv de

atenuare de scuza.

d) 9arturisirea poate 'i provocata si de ratiuni logice atunci cand natura si caracterul

proelor ce sustin invinuirea alcatuiesc un lant de rese iar invinuitul (inculpatul) se a'la in

impas nu vede alta iesire din situatie toate acestea convingandul de inutilitatea negarii'aptelor care sunt dea cunoscute. In ast'el de situatii recunoasterea este 'avorizata de

apelul uneori repetat al organului udiciar de a spune adevarul si de asigurare ca

recunoasterea sincera va constitui o impreurare 'avoraila ce va 'i luata in considerare la

individualizarea pedepsei.

e) situatie intalnita mai rar apare atunci cand invinuitul (inculpatul) marturiseste

din dorinta de a nu 'i trasa la raspundere penala o alta persoana care este nevinovata.

6+Ciopraga . op.cit. pag. 1"+ < 1%


45/124

st'el desi tendinta 'ireasca a celui ce a savarsit in'ractiunea este incercarea de a se

sustrage sanctiunii atunci cand activitatea de tragere la raspundere penala este indreptata

impotriva unei alte persoane decat impotriva 'aptuitorului totusi starea de neliniste regretul

provocat de posiilitatea condamnarii pe nedrept a unei persoane nevinovate poate invinge

re'le3ul de autoaparare si drept urmare 'aptuitorul se recunoaste drept autor al 'aptei pusedin eroare in sarcina altcuiva. 8aptuitorul poate interveni in tot cursul urmaririi cat si al

udecatii cauzei precum si dupa pronuntarea unei *otarari de condamnare.

') neori marturisirea poate 'i determinata de orgoliu de o vanitate e3agerata.

ceasta situatie se intalneste la unele categorii de in'ractori in special la cei tineri sau la cei

ce savarsesc in'ractiuni su imoldul unei pasiuni.

,upa cum am vazut recunoasterea poate 'i sincera sau nesincera. Sinceritatea sau

nesinceritatea nu poate 'i intotdeauna constatata in cursul ascultarii. /3ista ast'el situatii

cand in cursul ascultarii organul udiciar detine putine in'ormatii care nui ingaduie sa se

pronunte asupra pozitiei pe care se situeaza invinuitul (inculpatul). In ast'el de situatii

sinceritatea sau nesinceritatea recunoasterii se constata anterior in momentul veri'icarii

declaratiilor al con'runtarii lor cu celelalte miloace de proa e3istente in cauza.

,ar oricat de convingatoare ar 'i declaratiile invinuitului (inculpatului) c*iar si atunci

cand nu e3ista un motiv aparent pentru a pune su semnul indoielii sinceritatea recunoasterii

nimic nu garanteaza ca invinuitul (inculpatul) isi va pastra declaratiile ramanand pe aceeasi

pozitie sincera. ceasta situatie poate aparea si in cazul in care recunoasterea este otinuta

in momentul imediat urmator savarsirii in'ractiunii cand 'aptuitorul de regula se a'la su

stapanirea unei puternice tulurari iar marturisirea este pusa su semnul unor sentimente

superioare (remuscare nevoia de elierare descatusare). Cu trecerea timpului intensitatea

acestor stari su'letesti se atenueaza 'iind inlocuite cu di'erite e3plicatii numite a usti'icapropria conduita. Su imoldul unor ast'el de usti'icari invinuitul (inculpatul) poate reveni

asupra recunoasterii retractand declaratiile anterioare.

,e regula aceasta atitudine este proprie in special celor ce au savarsit in'ractiuni su

imperiul unei puternice tulurari su'letesti provocate de anumite pasiuni cum ar 'i gelozia

care marturiseste sincer 'aptele savarsite nu iau nici o masura pentru ascunderea urmelor

in'ractiunii nu opun nici o rezistenta in momentul privarii lor de liertate si mani'esta un

sincer regret 'ata de victima in'ractiunii care de regula este o persoana 'oarte apropiata de

care sunt legati printro puternica a'ectiune. ,ar odata depasit momentul de tulurare su a


46/124

carei stapanire a marturisit 'aptele sentimentul de regret se diminueaza motivatiile care

pana atunci 'aceau ca 'apta savarsita sa 'ie considerata odioasa cedeaza incetul cu incetul

locul altor motivatii ce prind tot mai mult contur si care usti'ica propriai conduita. In oc*ii

celui ce a savarsit 'apta doandeste o alta semni'icatie iar din acest moment 'aptuitorul va 'i

preocupat de propriai aparare de zadarnicia proelor care il invinuiesc.Pericolul retractarii marturisirii este insa mai evident in cazul invinuitului

(inculpatului) de reacredinta. st'el invinuitul (inculpatul) ail avand o anumita e3perienta

in domeniul vietii in'ractionale prin recunoasterea 'aptelor urmareste de regula sa

determine trimiterea lui in udecata 'ara ca recunoasterea sa 'ie spriinita si de alte proe

temeinice pentru ca in 'ata instantei de udecata sa retracteze declaratiile in scopul de a se

sustrage de la raspunderea penala.

In concluzie este posiil ca invinuitul (inculpatul) care a recunoscut sincer 'aptele cu

ocazia ascultarii repetate sasi mentina aceleasi declaratii.

sadar nu este su'icienta simpla recunoastere a 'aptei de asemenea nu este

satis'acatoare consemnarea la modul general al declaratiilor invinuitului (inculpatului)

datorita incercarii acestuia de a retracta marturisirea. /ste necesara raportarea declaratiilor

sale la 'aptele cunoscute de organul udiciar. precierea sinceritatii declaratiilor invinuitului

(inculpatului) impune detalierea acestora adica consemnarea tuturor impreurarilor savarsirii

in'ractiunii < circumstante de loc timp mod miloace de savarsire moilul si scopul

in'ractiunii participantii < precum si a proelor care sa permita veri'icarea ulterioara a

acestor impreurari.

,e asemenea este recomandata c*iar consemnarea acelor detalii re'eritoare la actele

premergatoare savarsirii in'ractiunii aparent 'ara legatura cu aceasta dar care intre timp pot

doandi o mare 'orta proanta. st'el de elemente 'ac posiila veri'icarea ulterioara adeclaratiilor invinuitului (inculpatului) si in acelasi timp vor constitui un ostacol in calea

retractarii.

par situatii in practica in care invinuitul (inculpatul) recunoaste integral sau partial

'aptele dar declaratiile sale nu sunt sincere deoarece sunt pornite din moiluri straine de

realizarea 'aptelor. ceste declaratii sunt cunoscute su denumirea de 'alse marturisiri.

vand in vedere 'aptul ca de regula invinuitul (inculpatul) incearca sa se apere prin

tot 'elul de miloace inclusiv tagaduind 'apta savarsita ca o e3presie a instinctului de


47/124

autoconservare 'alsele marturisiri treuie sa aia la aza motive serioase si uneori c*iar pot

pune in discutie insasi integritatea 'acultatilor sale mintale.

,e aceea motivele care pot conduce la 'alse recunoasteri pot 'i cautate atat in limitele

normalului al constientului cat si in limitele patologicului. In seria cauzelor de natura

patologica in mod 'recvent se inscriu a'ectiunile psi*ice cum ar 'i melancolia isteria. ri decate ori modul de mani'estare al celui ce apare in 'ata organului udiciar precum si continutul

declaratiilor sale sunt puse su semnul intrearii integritatea psi*ica a celui ce se autoacuza

organul udiciar treuie sa apeleze la medicul de specialitate.

In ceea ce priveste 'alsele marturisiri ale caror autori se a'la in integritatea capacitatii

lor mintale au cauze e3trem de diverse:

- 'alsa recunoastere care are al aza motive altruiste < devotamentul 'ata de

adevaratul 'aptuitor sentimente deoseit de puternice si duraile (parinti

'rati surori logodnici soti etc.)>

- situatia in care o persoana recunoaste savarsirea unei in'ractiuni mai usoare

pentru a scapa de raspunderea penala pentru o in'ractiune mai grava

(recunoaste o in'ractiune de 'urt pe care nu a savarsito pentru a scapa de

raspunderea pentru o in'ractiune de omor)> Sau prin 'alsa recunoastere66

invinuitul (inculpatul) incearca sa otina trans'erarea intrun alt loc de

detentie pentru a primi in 'elul acesta o imunatatire a regimului de

e3ecutare al pedepsei situatie ce se intalneste in cazul condamnatului a'lat in

cursul e3ecutarii unei pedepse privative de liertate.

,e asemenea 'alsa marturisire poate avea la aza si alte motive cum ar 'i:

constrangerea e3ercitata de adevaratul 'aptuitor sau de catre organul udiciar

recunoasterea cauzata de eroarea in care sa a'lat cel ce se autoacuza datorita unei'alse convingeri cu privire la propria responsailitate.

&ecunoasterea invinuitului (inculpatului) poate 'i integral 'alsa ori integral adevarata

sau numai partial adevarata.

In practica udiciara situatia oisnuita este marturisirea partial sincera deoarece cel

mai adesea 'aptuitorul silit de proele detinute de organul udiciar recunoaste in'ractiunea

savarsita dar alaturi de situatia reala adauga elemente 'alse sau delierat omite anumite

impreurari pentru asi ameliora situatia.

66Ciopraga . op.cit. pag. 1"0 < 1%


48/124

st'el cand invinuitul (inculpatul) este urmarit pentru savarsirea mai multor

in'ractiuni ('urturi omoruri) acesta recunoaste numai una din ele si neaga savarsirea

celorlalte>

in situatiile cand invinuitul (inculpatul) este urmarit pentru savarsirea unei singure

in'ractiuni dar care a 'ost savarsita in conditii agravante recunoaste 'apta in 'orma simplapentru a ene'icia de pedeapsa redusa speci'ica 'ormei simple ('apta a 'ost savarsita cu

premeditare omite din declaratiile sale acele impreurari care cali'ica in'ractiunea sau in caz

de participatie cu un minor invinuitul (inculpatul) maor pentru a inlatura cauza de agravare

a pedepsei sustine ca a savarsit singur 'apta). ,e asemenea in cazul in'ractiunilor de

vatamare corporala grava sau de omor invinuitul (inculpatul) recunoaste 'aptele dar invoca

in aparare cauze care inlatura caracterul penal al 'aptei < e3istenta legitimei aparari < sau

impreurari care constituie circumstante atenuante < starea de provocare.

Pentru a dezvalui caracterul 'als al marturisirii organul udiciar elaoreaza tactici in

'unctie de cauzele ce determina marturisirea 'alsa.

st'el cand recunoasterea este integral 'alsa declaratiile celui ce se autoacuza pot 'i

rodul 'anteziei al imaginatiei situatie in care 'recvent se datoreaza unor cauze de ordin

patologic. In aceasta ipoteza cel ce apare in 'ata organului udiciar in calitate de invinuit

(inculpat) se acuza de savarsirea unui 'apt ine3istent neprodus in realitate. ,e aceea

constatarea discordantei intre realitate (ine3istenta urmarilor socialmente periculoase a

modi'icarilor ce insotesc de regula in'ractiunile) si declaratiile date constituie dovada

'alsitatii marturisirii. celuiasi scop serveste si continutul declaratiilor insesi al carei aspect

adeseori 'antezist poate constitui un indiciu ca este o recunoastere 'alsa ce are la aza

motive patologice.

Se intalnesc situatii in practica cand intradevar 'apta a 'ost savarsita in realitate iarcel care in mod 'als pretinde a 'i autorul ei a cunoscut 'apta de la adevaratul 'aptuitor sau pe

alta cale. In aceste cazuri organul udiciar poate detine in'ormatii otinute prin milocirea

unor alte activitati (e3: organul udiciar cunoaste anumite impreurari legate de savarsirea

acelei in'ractiuni in urma cercetarii modi'icarilor produse la locul savarsirii 'aptei). /3istenta

unor nepotriviri intre aceste constatari si declaratiile date de invinuit (inculpat) poate

constitui de asemenea dovada unei 'alse recunoasteri.


49/124

Ca si in cazul marturisirii sincere 'alsa recunoastere treuie sa contina cat mai multe

detalii iar prin intrearile adresate sa se otina in'ormat

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Author:	alina-roxana-savin
View:	238 times
Download:	1 times

Ascultarea Invinuitului Sau Inculpatului

Documents

Neascultarea Fatala a Lui Adam Si Ascultarea Triumfatoare a Lui Hristos

Criminalistica- Ascultarea martorului

Ascultarea - Manual pentru gradinita si clasele primare

Învinuirea adusă inculpatului Andrei Istrati în şedinţa de judecată nu ...

avocatnicusorteodorescu.files.wordpress.com filefost efectuate de juridtcå, astfel ea nu este opozabilå inculpatului este inoperantä. in raport de data pretinderii infractiunii

· Ç[CUVÂNTULADEVÄRULUI Pa9i pe calea întelepciunii (7) Ascultarea Biserica Penticostalä Filadelfia, Cluj-Napoca u versetul 8 din capitolul 1

CONSILIERE PENTRU DEZVOLTARE PERSONALÃ · Abilitățile consilierului sunt: ascultarea activă (concordanta între limbajul verbal și nonverbal, folosirea răspunsului minimal,

Dreptul Invinuitului La Tacere

portal.just.roportal.just.ro/45/Documents/Concursuri/an_2019_sem... · 15) Judecata poate avea loc în lipsa inculpatului dacä: a) flind privat de libertate, cere în scris, sä

Lectia Ascultarea - din cartea Dobandirea succesului adevarat · ascultarea ne scuteşte să le repetăm. Provizii Părinţii, precum şi alte autorităţi se bucură să răsplătească

LUMEAJUSTITIEI - media.realitatea.net · specificä, printr-o conexiune si interpretare extensivä a informatiilor obtinute am sesizat potentiala intentie a inculpatului OMAR HAYSSAM

1935 pr iosif trifa - ascultarea - sibiu 2007

134841841 Ascultarea Activa Curs

Ascultarea persoanei vatamate

JUDEC - inm-lex.ro de camera preliminara.pdf · încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şia suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra

Ascultarea Activă - 12 No V

INVITAȚIE DE PARTICIPARE LA CURSUL - faxmedia.ro · Ascultarea activă - asertivitate și empatie. Evoluția echipelor în comunicare și relaționarea instituțională. Definirea

006 ascultarea-de-preotul-duhovnic