CONSILIERE PENTRU DEZVOLTARE PERSONALÃ · Abilitățile consilierului sunt: ascultarea activă...

ANCA GRECULEAC LAURA SALCIUC MIHAIL ERHAN

CONSILIERE

PENTRU DEZVOLTARE PERSONALÃ

- -curs pentru adul!i cu elemente interdisciplinare de teorie și practică

Editura SuceavaGeorge Tofan2016

.

Consiliere pentru dezvoltare personală

1

Anca Greculeac Laura Salciuc Mihail Erhan


*curs pentru adulți cu elemente interdisciplinare de teorie și practică*

Editura George Tofan, Suceava 2016


2

Coperta: Isabela TABARCEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GRECULEAC, ANCA VIORICA

Consiliere pentru dezvoltare personală : curs pentru adulți cu elemente interdisciplinare de teorie și practică / Anca Greculeac, Laura Salciuc, Mihai Erhan.

- Suceava : Editura George Tofan, 2016

Conține bibliografie

ISBN 978-606-625-224-9

I. Salciuc, Laura II. Erhan, Mihai

159.923.2


3


*curs pentru adulți cu elemente interdisciplinare de teorie și practică*

- organizarea cursului -

Grup țintă:

cadre didactice din învățământul preuniversitar.

Scop:

formarea cursanților adulți în a desfășura eficient activități de consiliere a elevilor pentru

dezvoltare personală.

Obiectivele cursului:

Clarificarea conceptelor de bază: consiliere, dezvoltare personala și autocunoaștere prin:

- formarea și dezvoltarea competențelor de proiectare, organizare și evaluare a

activităților de consiliere ca sprijin pentru dezvoltarea personala a elevilor;

- dezvoltarea capacității de acțiune prin oferirea de tehnici practice de lucru;

- furnizarea de feedback pentru metode de dezvoltare personală validate practic;

- oferirea de întrebări de reflecție în cadrul metodelor folosite.

Competențe specifice:

- formarea și dezvoltarea abilităților intrapersonale ce facilitează relația profesor-

elev;

- facilitarea accesului elevilor la activități practice și interactive ce duc la

îmbunătățirea abilităților de comunicare și relaționare;

- propunerea unui set de activități de consiliere care facilitează și încurajează

dezvoltarea personală a elevului;


4

- oferirea unui ghid pentru metodele și activitățile practice folosite, ghid care să

includă direcții și resurse care pot fi folosite în activitățile de dezvoltare personală.

Unități tematice:

1. Elemente de consiliere pentru dezvoltarea personală a elevilor.

Atitudini și abilități de consiliere.

2. Activități de consiliere a adulților elaborate pentru dezvoltarea personală a elevilor.

Metode interdisciplinare validate de către profesori de fizică, engleză și IT&C.

3. Activități extrașcolare, concepute unitar la nivelul Colegiului Național „Petru Rareș” din

Suceava, pentru dezvoltarea personală a elevilor săi.


5

Unitatea tematică 1.

1.1 Elemente de consiliere pentru dezvoltarea personală a elevilor.

1.2 Atitudini și abilități de consiliere.


6

1.1 Elemente de consiliere pentru dezvoltarea personală a elevilor

1.1.1 Definirea consilierii pentru dezvoltarea personală

Consilierea este o relație de colaborare în care o persoană specializată asistă subiectul în

ameliorarea problemei cu care se confruntă și în îmbunătățirea abilităților de rezolvare de

probleme și de luare a deciziilor (Ivey, 1986).

1.1.2 Scopurile consilierii

Ce ESTE consilierea?

Consilierea ajută elevul să identifice obiectivele și să abordeze soluțiile legate de:

1. Autocunoaștere;

2. Comunicare;

3. Stima de sine;

4. Modificarea unor comportamente problematice sau patternuri dezadaptative de

gândire;

5. Ameliorarea emoțiilor negative și a consecințelor determinate de diferite traume;

6. Rezolvarea conflictelor și îmbunătățirea relaționării;

7. Acordarea de suport în activitățile curente;

8. Însușirea și dezvoltarea unor strategii de adaptare;

9. Facilitarea învățării unor comportamente sau abilități noi;

10. Prevenirea apariției unor probleme și menținerea stării de sănătate mentală.

Ce NU este consilierea?

1. Oferire de sfaturi;

2. Conversație obișnuită, fără nici un obiectiv;

3. Proces de manipulare a consiliaților;

4. Formă de tratament pentru bolile mentale;


7

1.1.3 Calități personale ale adultului ce facilitează dezvoltarea personală a elevului

1. Manifestă interes pentru oameni;

2. Este cald și comunicativ în relațiile cu oamenii;

3. Este empatic;

4. Manifestă toleranță;

5. Este analitic/sintetic;

6. Posedă autocontrol;

7. Tolerează ambiguitatea;

8. Este creativ;

9. Este realist;

10. Este flexibil;

11. Posedă umor.

Pe lângă calitățile personale, cunoștințele de specialitate, abilități, tehnici și strategii de

intervenție, consilierul adult poate dezvolta un stil personal de consiliere, în funcție de tendința sa

naturală de a aloca o importanță mai mare uneia dintre cele trei dimensiuni psihice: rațiune,

emoții, comportament (Băban, 2003). Acest fapt este relevant, întrucât stilul consilierului poate

avea impact asupra eficienței intervenției și calității relației cu elevul. Stilurile descrise în literatura

de specialitate sunt:

1. Stilul afectiv

Profesorul sau consilierul care adoptă stilul afectiv acordă mai multă importanță

emoțiilor elevului, este atent nu doar la ceea ce spune acesta, ci și la modul în care

spune, reacționează în consiliere cu calm, având o atitudine protectoare, empatică. De

asemenea, tinde să preia tehnici centrate pe comunicare si relaționare.

2. Stilul rațional

Profesorul sau consilierul care adoptă stilul rațional se focalizează asupra a ceea ce

spune elevul sau pe stilul de gândire, fiind analitic/sintetic în abordare. Interpretează

emoțiile și comportamentul prin prisma concepțiilor și preferă să acționeze centrat pe

rezolvarea de probleme, pe oferirea de alternative.


8

3. Stilul comportamental

În cazul stilului comportamental (engl. „acting”), profesorul sau consilierul se

orientează spre ceea ce face elevul, interpretând acțiunile lui ca fiind adaptative sau

dezadaptative. De asemenea, consideră că schimbarea comportamentului reprezintă

un obiectiv important în ameliorarea problemelor cu care se confruntă elevul.

Intervențiile presupun o serie de reguli, prescripții și sunt orientate preponderent spre

tehnici comportamentale (experimentarea de comportamente dezirabile, oferirea de

modele de referință).

Adultul ce încearcă să ghideze elevul în dezvoltarea sa personală și să sprijine îndeplinirea

potențialului acestuia, trebuie nu doar să își identifice stilul personal, ci și să se asigure că poate

utiliza tehnici și abordări specifice celorlalte stiluri, care nu îi sunt caracteristice. De exemplu, dacă

atât stilul profesorului cât și cel al elevului este preponderent afectiv, s-ar putea ca relația să fie

foarte bună, dar în același timp să se persiste în modalitatea nefuncțională de a aborda problema.

1.2 Atitudini acceptate în consiliere

Atitudinile și abilitățile de consiliere au un rol important în construirea și menținerea unei

relații terapeutice eficiente. Atitudinile consilierului sunt: acceptarea necondiționată, congruența,

empatia și colaborarea.

1. Acceptarea necondiționată

Este cea mai importantă atitudine în consiliere. Ea presupune acceptarea unei persoane

ca ființă umană fără a fi neapărat de acord cu valorile, convingerile sau

comportamentele sale personale; acceptăm elevul și nu comportamentul său (faptul că

și-a lovit colegul). Acceptarea este diferită de neutralitate, ignorare, milă sau toleranță.

Acceptarea necondiționată presupune evitarea judecăților despre ceea ce spune sau

face elevul („Cum ai putut să-l bați pe Ionuț?”) și a afirmațiilor de genul „sunt de acord,

este bine” etc. Prin transmiterea atitudinii de acceptare necondiționată, consilierul

devine un model de relaționare pentru consiliat, care la rândul lui va învăța să se

accepte pe el însuși.


9

2. Congruența

Se referă la concordanța dintre comportamentul, convingerile, emoțiile și valorile unei

persoane. Cu alte cuvinte, definește autenticitatea modului în care ne comportăm. Este

indicat să nu exprimăm convingeri și idei în care nu credem cu adevărat deoarece

decalajul dintre ceea ce simțim, gândim și spunem sau facem se va transpune în

comportamentul nostru verbal sau nonverbal și va fi ușor sesizabil de ceilalți.

Lipsa de autenticitate duce la pierderea relației de încredere. De exemplu, dacă elevul

ar spune „Sunt foarte supărat pentru că părinții mei sunt tot timpul plecați de acasă;

tata pleacă frecvent în delegații, iar mama vine acasă doar seara. Aș vrea să stea mai

mult timp cu mine.”, iar consilierul ar răspunde „Da, e foarte neplăcut că părinții nu pot

petrece mai mult timp cu copiii.” (însă consilierul se gândește că și el, la rândul lui,

ajunge târziu acasă, dar nu vede o problemă în aceasta și prin urmare zâmbește), iar

copilul se va simți neînțeles și frustrat.

3. Empatia

Este abilitatea de a te transpune în locul altei persoane și de a înțelege modul în care ea

gândește, simte și se comportă. A fi empatic nu înseamnă să te identifici cu acea

persoană. Empatia se dezvoltă prin îmbunătățirea abilităților de comunicare verbală și

nonverbală cum ar fi:

3.1 utilizarea întrebărilor deschise care facilitează comunicarea

(„ai putea sa-mi spui mai multe despre acel eveniment..?”);

3.2 utilizarea rară a întrebărilor închise care blochează comunicarea

(„de ce..?”) ;

3.3 Ascultarea consiliatului;

3.4 Lipsa moralizării consiliatului;

3.5 Evitarea întreruperilor, încurajarea vorbirii;

3.6 Lipsa sfaturilor;

3.7 Lipsa judecății - discutarea comportamentelor alternative.

De exemplu, dacă copilul ar spune „Mi-a fost rușine când ceilalți au râs de mine”, un

răspuns empatic din partea consilierul ar fi: „Dacă aș fi fost în locul tău și eu m-aș fi

simțit rușinat.”


10

4. Colaborarea

Relația de consiliere are un caracter colaborativ. Consilierul are rolul de a încuraja și de

a ghida copilul pentru a găsi soluții la problemele identificate.

1.2.2 Abilități de consiliere utile în consilierea elevilor pentru dezvoltarea personală

Abilitățile de consiliere au un rol important atât în etapa de evaluare cât și în cea de

intervenție (Yvey, 1994). Ele susțin practic orice demers în consiliere.

Abilitățile consilierului sunt: ascultarea activă (concordanta între limbajul verbal și

nonverbal, folosirea răspunsului minimal, reflectarea sentimentelor, parafrazarea, sumarizarea,

formularea întrebărilor), observarea, focalizarea, confruntarea și furnizarea de informații.

Aceste abilități se pliază pe aspectele de personalitate ale profesorului și treptat se

conturează un stil personal care ne permite furnizarea de informații și soluții în ceea ce privește

dezvoltarea personală a elevilor.

Figura 1.2.2 Piramida abilităților în consiliere

SC. Stabilirea contactului

În această etapă se fac prezentările, tonul trebuind să fie unul cald, prietenos.

AA. Ascultarea activă

Ascultarea activă se realizează prin următoarele modalități: adaptarea comportamentului

la limbajul verbal și nonverbal al elevului(AA1), folosirea răspunsului minimal și a încurajării (AA2),

reflectarea sentimentelor (AA4), parafrazarea (AA3), sumarizarea (AA5) și adresarea întrebărilor

(AA6).


11

AA1. Adaptarea comportamentului consilierului la limbajul verbal și nonverbal al consiliatului

Un mod eficient de îmbunătățire al relației profesor consilier-elev constă în adaptarea

comportamentului profesorului la comportamentul verbal și nonverbal al elevului. Prin aceasta,

copilul primește mesajul că cel din fata lui îl ascultă. De exemplu, dacă un copil stă pe podea în

timp ce se joacă, consilierul se poate așeza lângă el, încercând să-i copieze poziția. Aceasta trebuie

să se facă într-un mod natural și confortabil, fără a stânjeni copilul.

A doua modalitate, se referă la adaptarea tonului vocii și a ritmului de vorbire al

consilierului. Vocea noastră este un instrument care comunică sentimentele pe care le avem față

de o persoană. De exemplu, dacă un copil vorbește încet sau foarte repede terapeutul poate să

încerce să-i răspundă în aceeași manieră. Sesizarea acestui aspect ne ajută să evităm să

întrerupem elevul atunci când ne spune ceva.

O altă modalitate de îmbunătățire a relației se referă la ponderarea contactului vizual în

funcție de starea de confort a copilului. Modificările bruște ale contactului vizual sau ale

comportamentului nonverbal al copilului atunci când ne povestește ceva, pot fi un semn că

subiectul despre care vorbește este unul dificil pentru el.

În consecință, folosind aceste modalități, consilierul va transmite copilului că îl ascultă,

acesta simțindu-se pregătit să răspundă întrebărilor consilierului.

AA2. Folosirea răspunsului minimal și a încurajării

Apare automat în conversația noastră atunci când ascultăm, sub formă nonverbală (a da

din cap, aha), dar și verbală (înțeleg, știu ce vrei să spui). Ele indică vorbitorului că persoana cu

care discută este atentă (Copilul: „Totdeauna când mă duc la grădiniță mă enervează că trebuie să

mă culc de amiază”. Consilierul: „Hm, înțeleg ce vrei să spui”).

Dacă copilul povestește ceva - „Este groaznic! Proful strigă la mine... Mă simt ca într-o

cușcă”- și se oprește aici, consilierul îl poate încuraja să continue prin simpla repetare a ultimelor

cuvinte „ca într-o cușcă ?” așteptând o detaliere…

AA3. Parafrazarea

Parafrazarea presupune reformularea celor spuse de copil atunci când consilierul dorește

să se asigure că a înțeles bine ceea ce acesta îi transmite.

Parafrazarea nu presupune evaluarea sau interpretarea a ceea ce a spus interlocutorul.


12

Exemplu:

Copil: „De fiecare dată, tata îmi promite că vine la meciul la care eu joc și întotdeauna

intervine ceva mai important. Niciodată nu este lângă mine când am nevoie de el.”

CONSILIER: „Din câte mi-ai spus înțeleg că ești supărat pentru că părinții tăi nu sunt lângă

tine când ai nevoie de ei și pentru că tatăl tău îți promite unele lucruri și nu se ține de

cuvânt.”

AA4. Reflectarea sentimentelor

Reflectarea are rolul de a explicita și clarifica emoțiile cu care se confruntă copilul la un

moment dat. Exista două tipuri de reflectare: reflectarea conținutului - care de multe ori este

numită și parafrazare și reflectarea propriu zisă a sentimentelor. Ele pot fi folosite și împreună.

Reflectarea este una din abilitățile cheie în consiliere deoarece îl face pe elev să devină

conștient de ceea ce simte și îl încurajează să se confrunte cu problemele emoționale și nicidecum

să le evite. Înainte de a face orice intervenție, e important să recunoaștem sentimentele cu care se

confruntă copilul si să le validăm.

În mod frecvent, unii copii evită să-și exploreze sentimentele deoarece vor să evite durerea

asociată cu emoțiile puternice cum ar fi tristețea, disperarea, furia sau anxietatea. Confruntarea cu

sentimentele lor le permite abordarea eficientă a problemelor și le dă posibilitatea să ia decizii mai

bune. De exemplu, dacă profesorul consilier spune „ești foarte trist”, aceasta îl va determina pe

elev să se focalizeze pe durerea sa. Experiențierea emoțiilor este adesea dureroasă, dar are funcție

cathartică și este indicat să intervină în acest sens în procesul de consiliere.

Câteodată elevii spun direct ceea ce simt („sunt furios pe fratele meu”). Pentru persoanele

care vorbesc mai puțin despre sentimentele lor, consilierul poate adresa o întrebare închisă pentru

a clarifica ceea ce simte copilul „Ești cumva furioasă pe tatăl tău?”. De asemenea, consilierul își

poate da seama de emoțiile pe care le trăiește copilul și din comportamentul lui nonverbal.

În consilierea copiilor, reflectarea sentimetelor poate duce la o manifestare evidentă în

plan comportamental. De exemplu, dacă un consilier spune „ești furios sau pari foarte supărat”,

copilul s-ar putea să răspundă într-o manieră agresivă și să se manifeste agresiv. Dacă acest lucru

se întâmplă, consilierul nu trebuie să se alarmeze ci să fie satisfăcut deoarece copilul a fost capabil

să-și exteriorizeze sentimentele. După aceea, consilierul îl poate încuraja pe copil să-și exprime

într-un mod adecvat furia.


13

Reflectarea se poate realiza și cu ajutorul unor personaje imaginare, simboluri sau jucării.

Dacă, de exemplu, copilul redă emoțiile trăite de personajele de jucărie, consilierul va reflecta

emoțiile referindu-se la aceeași jucărie. Copilul nu trebuie forțat să recunoască faptul că aceste

emoții îi aparțin.

Exemplu:

Copil: „De fiecare dată când îi spun mamei să mă ducă afară, nu vrea.”

(două păpuși care vorbesc una cu cealaltă).

CONSILIER: „Hm... păpușa pare foarte supărată că nu o lasă mama ei afară.”

Este importantă utilizarea unui vocabular pe care copilul îl poate înțelege. Astfel, la vârsta

școlară copilul poate eticheta tristețea, furia, teama și bucuria. Totuși trebuie să ținem cont de

nivelul de dezvoltare emoțională al copilului, deoarece acest nivel poate fi diferit la doi copii care

au aceeași vârstă cronologică.

AA5. Sumarizarea

Consilierul sumarizează din când în când informația furnizată de către copil. Sumarizarea

are mai multe roluri:

1. Clarificare.

Câteodată copiii devin confuzi în legătură cu detaliile povestirii lor. În acest caz,

sumarizarea clarifică afirmațiile lor și organizează informația astfel încât ei să

dobândească o imagine mai clară și să aibă posibilitatea de a găsi soluții la problemele

lor.

2. Fixare.

Sumarizarea este utilă când consilierul dorește să încheie sau să înceapă ședința, sau

concluzionează și se face trecerea spre o altă temă permițându-i astfel copilului să fixeze

mai bine lucrurile discutate.

Exemplu:

CONSILIER: „Hai să vedem... la ultima întâlnire am discutat despre sentimentele tale față de

mama ta care iți cere sa fii cel mai bun mereu. Iar tu ai luat un 4 la matematică. Te simțeai

vinovată și speriată. De atunci, lucrurile s-au mai înrăutățit. De asemenea, ai avut de făcut

ceva pentru azi. Cum a mers?”


14

AA6. Formularea întrebărilor

Întrebările ne ajută să aflăm informații despre problema cu care se confruntă consiliatul

CONSILIER: „Poți să-mi descrii ultima ceartă pe care ai avut-o cu tatăl tău?”

sau să clarificăm unele aspecte din ceea ce ne spune.

ELEV: „George mă enervează tot timpul!”

CONSILIER: „Poți să-mi spui mai multe despre ceea ce face George și te enervează ?”

Există două tipuri de întrebări: deschise și închise.

Întrebările închise sunt acele întrebări care generează răspunsuri specifice, în termeni de

da sau nu, sau răspunsuri care oferă foarte puține informații cum ar:

„Ai venit aici cu mașina…?”

„Câți ani ai? ”

„Îți place la școală?”

Aceste întrebări se folosesc atunci când dorim să obținem unele informații concrete sau

atunci când consiliatul are dificultăți în a se exprima. Utilizarea întrebărilor închise poate duce la

următoarele probleme:

1. elevul poate da un răspuns scurt fără a-l mai dezvolta;

2. elevul se poate simți limitat în a răspunde la întrebări într-o manieră semnificativă;

3. elevul poate aștepta o altă întrebare în loc să se simtă liber să răspundă în mod

deschis.

De aceea, întrebările închise trebuie folosite cu grijă.

Întrebările deschise permit explorarea conținutului și a emoțiilor relevante. Astfel de

întrebări pot fi:

CONSILIER: „Poți să-mi povestești despre familia ta?, Cum te simți?, Ce poți să-mi spui

despre școala ta?”.

Prin urmare, răspunsurile elevilor sunt mult mai bogate din punct de vedere informațional.

Totodată, permit consiliatului să vorbească despre lucrurile importante pentru el și nu despre ceea

ce considera consilierul că ar fi mai important. Adesea în procesul de consiliere, copiii evită să

vorbească despre problemele personale; de aceea se recomandă folosirea într-o proporție mai


15

mare a întrebărilor deschise. Totodată trebuie să se evite adresarea întrebării „de ce?”, deoarece

determină consiliatul să găsească scuze sau raționalizări ale comportamentului său.

Exemplu:

Singura din familie cu care mă înțeleg este sora mea.

Întrebare deschisă - CONSILIER: „Poți să-mi spui mai multe despre sora ta ?”

Întrebare închisă - CONSILIER: „Câți ani are sora ta ?”

O problemă legată de adresarea întrebărilor este aceea că adesea copiii sunt puși de către

adulți în situația de a răspunde mai multor întrebări. Ca răspuns la această presiune, mulți copii

devin „experți” în a da răspunsuri în concordanță cu așteptările adulților. Aceste răspunsuri nu

reprezintă neapărat ceea ce copilul consideră a fi adevărat.

Adresarea întrebărilor trebuie făcută în mod ponderat, așa încât activitatea de consiliere să

nu se transforme într-un interogatoriu.

Dacă sunt folosite în mod corect, întrebările facilitează identificarea și clarificarea

informațiilor furnizate de către consiliat.

OB. Observarea

Observarea este abilitatea de a culege informații relevante despre consiliat din

următoarele surse: comportament verbal, nonverbal și identificarea incongruențelor.

1. Comportamentul verbal

Se poate urmări tendința de a repeta și a pune accentul pe cuvintele care exprimă

lucruri importante pentru ei, prin urmare e relevant să identificăm care sunt acestea.

În consilierea copilului, se urmărește dacă acesta comunică adecvat, se simte frustrat

de faptul că nu poate comunica (se bâlbâie, face pauze) sau tinde să se bazeze mai

mult pe metode nonverbale de comunicare.

2. Comportamentul nonverbal

Comportamentul nonverbal se referă la contactul vizual, expresia feței, postura,

mișcările corporale și tonalitatea vocii. Putem observa o modificare a posturii în sensul

luării unei poziții închise (brațe și picioare încrucișate) atunci când se simte inconfortabil

sau nu dorește să vorbească despre un subiect precum și alternarea rapidă a contactului

vizual sau ezitarea în vorbire atunci când se simte confuz. Expresia facială reflectă ceea

ce simte persoana la un moment dat. În acest sens, putem observa încleștări ale feței,

dilatări ale pupilei când este interesat de ceva, un zâmbet care nu se potrivește într-un


16

context, înroșiri ale feței, modificări ale ritmului respirației. În consilierea copilului, un

mod eficient de observare este de a invita copilul să se joace cu jocurile și materialele

aflate la dispoziție sesizând următoarele aspecte:

2.1 Abilitățile motorii.

Se observă nivelul de activitate al copilului (dacă stă, sare, fuge, se plimbă, dacă e

flexibil în mișcări), dacă e inhibat în exprimarea comportamentală (ex. copiii anxioși

au dificultăți de control al respirației), dacă este liniștit sau agitat, agresiv, ușor

distractibil, prezintă gesturi stereotipe etc.

2.2 Abilitățile emoționale și sociale.

Se observă nivelul de dezvoltare al abilităților de exprimare emoțională, modificări

ale trăirii emoționale ale copilului pe parcursul consilierii, conștientizarea de către

copil a acestor stări și a nivelului de reactivitate emoțională. Este important să

observăm reacția copilului atunci când consilierul dorește să interacționeze cu el,

dacă este un copil afectuos și dependent de interacțiunea cu consilierul, care este

răspunsul copilului la contactul fizic, dacă are copilul limite adecvate (ex. ia lucruri

ale consilierului fără a cere voie, vrea să fie luat în brațe de către consilier, evită

contactul fizic al consilierului), dacă manifestă copilul tendințe de abordare evitativă

(ex. manifestă inițiativă și apoi așteaptă indicații).

2.3 Funcționarea intelectuală.

Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 4-8 ani, un indicator al funcționării

intelectuale poate fi obținut prin angajarea copilului în sarcini specifice cum ar fi

rezolvarea de puzzle, numirea părților corpului sau identificarea culorilor. Pentru a

obține informații acurate despre nivelul de dezvoltare al copilului trebuie să corelăm

datele obținute din aceste sarcini cu vârsta cronologică pe care o are copilul.

2.4 Jocul

Se observă dacă jocul copilului este adecvat vârstei din punct de vedere al

creativității, sau stereotip, repetitiv, limitat, infantil, (ex. în mod repetat copilul pune

și scoate nisipul dintr-o găleată fără a face nimic altceva). Totodată consilierul

observă calitatea jocului: dacă jocul este orientat spre scop urmând o anumită


17

ordine și dacă jucăriile sunt folosite în mod corect. Este important să se observe și

intensitatea stării afective din timpul jocului.

3. Identificarea incongruențelor.

Stările de confuzie, sau cele conflictuale sunt de multe ori motivul pentru care elevii se

adresează unui adult. Observarea atentă a comportamentului verbal și nonverbal ne

poate oferi multe informații despre incongruențele cu care se confruntă elevul.

Discrepanțele pot fi de mai multe tipuri (Yvey, 1994):

3.1 Discrepanțe între două comportamente nonverbale.

Copilul poate vorbi despre cât de buna e relația cu părinții zâmbind în timp ce ține

mâinile și obrajii încleștați.

3.2 Discrepanțe între două afirmații.

Într-o singură frază, se pot exprima două lucruri contradictorii:

„Fiul meu este extraordinar, sunt mulțumit, dar pur și simplu nu mă respectă!”

3.3 Discrepanțe între ceea ce spune și ceea ce face persoana.

Un părinte poate vorbi despre cât de mult își iubește copilul în timp ce folosește ca

și metodă de disciplinare pedeapsa fizică.

3.4 Discrepanțe între o afirmație și comportamentul nonverbal.

Copilul îi poate spune consilierului:

„Nu mă deranjează să discut despre acest subiect”

în timp ce ține mâinile încleștate și roșește.

3.5 Discrepanțe între modul de gândire a două persoane.

Identificarea conflictelor pe care copilul le are cu alte persoane este un punct

important în consiliere.

3.6 Discrepanțe între ceea ce își dorește persoana și o situație.

Aceste incongruențe se datorează modului în care se percepe realitatea diferit de

modul în care realitatea se prezintă („Aș vrea să dau la medicină, dar tocmai am

aflat că se dă examen din chimie și mie nu-mi place chimia. N-o să reușesc

niciodată!”)

De multe ori, în consiliere, identificare discrepanțelor reprezintă primul pas în a-i face pe

elevi să conștientizeze problema cu care se confruntă.


18

FO. Focalizarea

Focalizarea presupune direcționarea conversației spre aspectele pe care le considerăm

importante pentru consiliere; de asemenea, ea este utilă atunci când copilul ne furnizează foarte

multe informații despre ceea ce se întâmplă, sare de la un subiect la altul sau evită în mod

sistematic să vorbească despre un subiect.

Focalizarea poate fi făcută pe emoții („Ioana, pari supărată! Poți să-mi spui mai multe

despre ceea ce simți acum ?”), pe problemă („Poți să-mi spui mai multe despre cearta pe care ai

avut-o cu tatăl tău?”), sau pe relațiile cu ceilalți („Cum crezi că afectează pe membrii familiei

corigenta ta ?”).

Există tendința adultului de a se focaliza mai mult pe fapte și mai puțin pe emoțiile

copilului; astfel la finalul ședinței consilierul adună o mulțime de date despre problemă, dar nu și

despre modul în care problema îl afectează pe consiliat (Yvey, 1994).

Totuși, de cele mai multe, ori elevii se adresează unui adult datorită emoțiilor pe care le

provoacă o situație. Prin urmare, identificarea emoțiilor față de o situație este un punct cheie în

consiliere.

CO. Confruntarea

Confruntarea constă în identificarea discrepanțelor (discrepanțe între două comportamente

nonverbale, discrepanțe între două afirmații, discrepanțe între ceea ce spune și ceea ce face

consiliatul, discrepanțe între o afirmație și comportamentul nonverbal, discrepanțe între două

persoane, discrepanțe între ceea ce își dorește consiliatul și o situație), conștientizarea acestora de

către copil și asistarea acestuia în a găsi soluții la problema cu care se confruntă. Ea se bazează pe

ascultarea activă și pe observarea atentă.

Confruntarea trebuie să fie făcută cu grijă, fără a judeca, bazându-ne pe sumarizare și

parafrazare cu reflectarea empatică a sentimentelor.

SP. Stilul personal și furnizarea de informații

Pe parcursul ședințelor consilierul identifică: atitudinile, abilitățile și cunoștințele elevului

față de o anumită problemă. În funcție de acuratețea lor, consilierul va oferi informații noi și

corecte transmise într-o manieră care să permită înțelegerea acestora de către elev.

În furnizarea informațiilor este indicat să se țină cont de următoarele recomandări:

1. Să folosească un limbaj comun cu cel al copilului;


19

2. Să transmită informații corecte;

3. Să exploreze împreună cu el alternativele unei probleme fără a-i oferi soluții;

4. Să învețe consiliatul să caute singur informații și să le evalueze critic;

5. Să analizeze și să modifice împreună cu elevul informațiile incorecte deținute de

acesta.

O modalitate de a furniza informații este folosirea afirmațiilor; acestea pot fi utile în a

determina elevul să se focalizeze pe povestirea lui și să conștientizeze emoțiile aferente acesteia.

Afirmațiile pot fi folosite in mai multe moduri:

1. Afirmațiile dau posibilitatea consiliatului să conștientizeze și să-și exprime o anumită

emoție; de exemplu, consilierul i-ar putea spune consiliatului care-și reprimă furia „când

sunt furios ridic tonul”.

2. Afirmațiile dau posibilitatea consilierului să-i arate elevului că este înțeles; de exemplu,

consilierul poate spune consiliatului care se simte rușinat: „Dacă aș fi fost în locul tău , m-

aș fi simțit foarte rușinat.”

3. Afirmațiile îi oferă consilierului un mijloc prin care să recunoască punctele tari, resursele

consiliatului. El poate spune: „Trebuie să fi fost foarte curajos dacă ai făcut acest lucru”

4. Afirmațiile pot fi folosite pentru a sublinia evenimentele importante dintr-o activitate; de

exemplu, dacă un copil are dificultăți în alegerea jucăriilor, consilierul poate spune: „Îți este

greu să alegi jucăria“. Astfel, consilierul îi dă copilului un feed-back legat de dificultatea de

a alege jucăria și totodată oferă copilului posibilitatea să exploreze acest aspect al

comportamentului său.

5. Afirmațiile sunt utile în a-l face pe elev să conștientizeze anumite stări. De exemplu, dacă

un copil se joacă cu un șoricel de pluș pe care îl ascunde, consilierul îi poate spune:

„Șoricelul se ascunde. Mă întreb dacă îi este frică să fie prins.”

O altă modalitate folosită în furnizarea informațiilor este feedback-ul.

Feedback-ul susține comunicarea dintre consilier și consiliat și are la bază ideea că aceasta

trebuie să se focalizeze pe micile progrese dacă se dorește ca acestea să devină mari, și nu pe

defecte. În oferirea de feedback, se recomandă următoarele:

1. Să fie focalizat pe aspectele pozitive; să fie constructiv și nu distructiv;

2. Să fie specific și concret, focalizat pe un comportament specific și nu pe unul general;


20

3. Să fie descriptiv si nu evaluativ si critic; se recomandă evitarea judecăților de valoare; de

exemplu, dacă un copilul ia plastilina si face o minge, consilierul trebuie să spună : „Văd ca

ai făcut din plastilină o minge.”;

4. Să se adreseze comportamentelor si atitudinilor care pot fi schimbate;

5. Să ofere alternative de comportamente;

6. Să fie oferit imediat după ce comportamentul a fost efectuat și nu după o perioada de timp;

7. Să se adreseze comportamentului și nu persoanei în general.

Atitudinile și abilitățile reprezintă aspectele de bază în consiliere. Toate intervențiile făcute

vor fi filtrate prin prisma atitudinii pe care consilierul o are față de copil și a abilităților de

comunicare cu acesta și de ascultare. O atitudine adecvată pentru consiliere reflectă acceptarea

necondiționată a copilului, empatia, congruența și colaborarea. Abilitățile cele mai importante de

ascultare și comunicare sunt: ascultarea activă, observarea, focalizarea, confruntarea și furnizarea

de informații.

În figura următoare vă prezentăm, sintetic și cu rol de concluzie, convergențele ce se pot

stabili între atitudini și abilități.

Acceptare necondiţionată

Empatie Congruenţă Colaborare

Ascultare

activă

Furnizareade

informaţii

Observare

Focalizare

Confruntare


21

Unitatea tematică 2

2.1 Activități de consiliere a adulților

elaborate pentru dezvoltarea personală a elevilor.

2.2 Metode interdisciplinare validate în timpul orelor de

fizică, engleză și IT&C.


22

2.1 Activități de consiliere a adulților elaborate pentru dezvoltarea personală a elevilor.

2.1.1 Activități de consiliere centrate

pe autocunoaștere și îmbunătățirea imaginii de sine

2.1.1.1 Vine lupul !

2.1.1.2 A Museum of Me

2.1.1.3 Felicitări


pe comunicare și cooperare

2.1.2.1 Post It !

2.1.2.2 Snake

2.1.2.3 Oglinzi

2.1.3 Activități de consiliere centrate pe

rezolvarea de conflicte și îmbunătățirea relaționării

2.1.3.1 Salată de fructe

2.1.3.2 Trecut, Prezent, Viitor

2.1.3.3 Ceapa culturală

2.1.4 Activități de consiliere centrate pe dezvoltarea

gândirii critice și creative sau de management al informațiilor

2.1.4.1 Jump In, Jump Out

2.1.4.2 Reading the City

2.1.4.3 Conferință de presă

2.1.5 Activități de consiliere centrate pe prevenirea unor

comportamente de risc și gestionarea situațiilor neprevăzute

2.1.5.1 Șoarecele și pisica

2.1.5.2 Obiecte în muzeu

2.1.5.3 Piersicile și nucile de cocos

2.2 Metode interdisciplinare validate de profesori de fizică, engleză și IT&C.

2.2.1 Fotografii 3600;

2.2.2 Numărul de aur;

2.2.3 Conversația secretă;


23


pe autocunoaștere și îmbunătățirea imaginii de sine

2.1.1.1 Vine lupul !

2.1.1.2 A Museum of Me

2.1.1.3 Felicitări


24

Vine lupul !

Este un exercițiu de spargere a gheții ce poate fi utilizat de formatorul de adult în debutul unor activități centrate pe autocunoaștere și îmbunătățire a imaginii de sine.

Obiectivele activității:

1. Să începem activitatea în mod activ și creativ; 2. Să ajutăm grupul de participanți să se simtă confortabil unii cu

alții.

Descrierea metodei

Jocul presupune așezarea participanților în cerc, numărul acestora trebuind să fie impar. Formatorul, așezat în mijlocul cercului, va avea asupra sa un lup de pluș sau o pernă și va ”încerca” să prindă un participant. Un participant este considerat prins în momentul în care burta sa este atinsă de lup. Participanții la joc se vor apăra formând perechi astfel încât să stea cu burta lipită de a unui alt participant la joc. Numărul de participanți fiind impar, evident că cineva va rămâne fără pereche și va fi prins, în cele din urmă, de lup caz în care va deveni el lup. Jocul continuă până când toată lumea este încălzită și bine dispusă. Pe parcursul derulării jocului este interzis a se forma o aceeași pereche de două ori, iar când o nouă persoană devine lup se dă comanda ”Schimbați, vine lupul !”, perechile se destramă și fiecare jucător aleargă în încercarea de a forma o pereche cu altcineva.

Resurse și materiale necesare

Este un exercițiu ce trebuie desfășurat afară, participanții, fiind recomandat, să fie îmbrăcați în echipament sportiv. Timpul de exersare poate fi de 15-20 minute pentru un grup de 25-30 de participanți. Vezi Anexa 1.

Feedback

Trebuie să avem grijă ca fiecare să se simtă confortabil în acest joc iar dacă cineva nu vrea să participe, nu trebuie să insistăm. Formatorul poate sugera ideea de a salva participanții. Aceasta presupune că o pereche formată se poate desface și cineva din pereche să-și salveze colegul care este alergat de lup. Întrebări de reflexie după definitivarea jocului pot fi: „Ce ne învață acest joc?”, „Cum v-ați simțit când ați fost salvați de cineva?” sau ”Cum v-ați simțit când ați fost lup?” pot fi adresate cursanților și recomandăm o discuție generală cu participanții despre nivelul personal de confort sau probleme în desfășurarea activităților fizice. Ca viitori formatori trebuie să deprindem, noi înșine, abilități de a identifica și rezolva problemele care pot apărea în cadrul unui grup.

Outdoor

”Cunoaște-te pe

tine însuți și vei

cunoaște tot

universul”,

inscripție de pe

frontispiciul

templului din

Delphi.


25

A Museum of Me

Activitate de definire și prezentare a sinelui prin intermediul obiectelor, cu ajutorul căreia, adultul consilier poate desfășura activități centrate pe autocunoaștere și îmbunătățire a

imaginii de sine.


1. Să ne definim prin intermediul câtorva obiecte personale; 2. Să vedem ce a fost important în trecut pentru a putea construi

viitorul și să ne îmbunătățim imaginea despre noi înșine; 3. Să identificăm locul în care cultura se întretaie cu educația

vocațională.

Descrierea metodei

Înaintea derulării cursului sau a formării (de obicei în etapa de pregătire a participării), participanții sunt invitați să se gândească la obiecte personale prin care se pot defini, obiecte ce-i reprezintă. Numărul optim de obiecte permis este cinci (pot fi și fotografii tipărite), ele având rolul de a ajuta vorbitorul în prezentarea sa, a orașului natal precum și a zonelor personale de interes. În timpul derulării activității, fiecare participant urmând a se prezenta în maxim cinci minute. Adultul consilier se poate prezenta și el prin intermediul aceleiași metode sau poate introduce participanții în atmosfera ”viitorului muzeu”, făcând trecerea de la 2D la 3D sau poate vorbi despre marile muzee ale lumii. În acest sens recomandăm aplicația Google Art Project.


Avem nevoie de un spațiu expozițional amplu (fiind o metodă indoor), astfel încât fiecare participant să-și poată expune obiectele personale. Ideal ar fi ca fiecare să aibă propria măsuță, astfel încât toți ceilalți participanți să se deplaseze de la o masă la alta pentru a asista și participa la prezentarea celorlalți colegi. Din acest moment înainte, metoda se aseamănă cu metoda turul galeriei.

Feedback

Este foarte dificil, în primul rând, să selectezi obiectele ce te reprezintă. Această etapă te pune în față cu tot trecutul tău și conștientizezi pentru câte lucruri lipsite de importanță ai consumat timp și energie. Are avantajul că permite celui care se prezintă să-și structureze mai bine viitorul, ajutându-l să-și identifice prioritățile. În altă ordine de idei, se naște întrebarea: În ce ordine voi folosi obiectele în prezentare? De obicei ordinea este cronologică. Ca activitate de tip follow up se poate propune întocmirea unei liste personale de priorități. Metoda pune accentul pe kinetic.


26

Felicitări

Metodă de lucru prin intermediul căreia, adultul consilier poate derula activități centrate pe autocunoaștere și îmbunătățirea

imaginii de sine.


1. Să dezvoltăm abilități de autocunoaștere; 2. Să dezvoltăm conștiința de sine; 3. Să dezvoltăm abilități de dezvoltare personală;

Descrierea metodei

Se poate aplica la orice număr de participanți. Se poate folosi la sfârșitul unei activități mai ample. Fiecare participant trebuie să aducă o felicitare cu tot cu timbru poștal. Fiecare participant va scrie pe o felicitare trasă la sorț, 3 dorințe pe care ar vrea să le schimbe la propria persoană. La sfârșit fiecare își va scrie adresa pe plic. Apoi, după o lună, fiecare va primi prin poștă felicitarea în care erau trecute cele 3 dorințe majore de schimbare. In felul acesta se pune în practică o formă plăcută și atractivă de a-i ajuta pe participanți să-și îmbunătățească imaginea de sine.


Fiecare participant trebuie sa aducă o felicitare cu plic și timbru poștal gata de a fi duse la poștă. Profesorul consilier va pune la poștă felicitările după ¾ săptămâni de la derularea activității.

Feedback

Scopul este de introspecție și descoperire a propriilor nevoi printr-un mijloc plăcut de reamintire, cum ar fi primirea unei frumoase felicitări pe care o poți păstra undeva în apropiere.

Autocunoaștere și îmbunătățirea

imaginii de sine

Felicitări cu timbru poștal

Ce vrem să

schimbăm la noi


27


pe comunicare și cooperare

2.1.2.1 Post It !

2.1.2.2 Snake

2.1.2.3 Oglinzi


28

Post It

Activitate prin intermediul căreia adultul consilier poate derula cu grupa de lucru activități centrate pe comunicare și

cooperare.


1. Să ne comunicăm așteptările pe care le avem înainte de debutul unei activități;

2. Să cooperăm cu ceilalți participanți la activitate chiar și în condițiile în care interesele participanților sunt diferite.

Descrierea metodei

Ca formator de adulți este foarte important să cunoaștem interesele participării unui grup de cursanți la o activitate sau alta. Pentru a vedea interesele unui grup vă propunem metoda ”Post It”. Fiecare participant va primi câte trei post-it-uri de culori diferite, aceștia fiind invitați să răspundă în scris următoarelor întrebări: 1.Care sunt așteptările mele de la activitatea ce urmează a se desfășura? 2.Cu ce sper să plec în urma derulării activității? 3.Ce am de oferit pentru derularea activității? Fiecare întrebare va primi răspunsul pe un post-it de o anumită culoare, astfel încât, la final, toate răspunsurile la întrebări să poată fi grupate pe culori urmând a fi expuse trei flip chart-uri. Se analizează răspunsurile de către formator și se discută cu participanții.


Avem nevoie de trei pachete de culori diferite cu post-it-uri și trei flip-chart-uri pentru prima etapă. Pentru etapa a doua ne mai trebuie un set de post-it-uri și încă trei flip-chart-uri. Vezi Anexa 2.

Feedback

Vă recomandăm ca înaintea începerii cursului să selectați o mulțime de cuvinte cheie sau sintagme (imagine de sine, gândire critică, comportament de risc, relaționare, cetățenie europeană), reprezentative pentru ceea ce vreți să dezvoltați, sintagme pe care să le scrieți pe cât mai multe post-it-uri și să le împărțiți aleatoriu participanților. Aceștia vor fi invitați să asocieze fiecare cuvânt/sintagmă primit pe post-it cu una din următoarele stări: ”Știu”, „Am idee” sau „Nu știu” urmând ca fiecare să lipească post-it-urile primite pe unul dintre cele trei flip-chart-uri care vor fi etichetate cu stările corespunzătoare. În acest fel activitățile centrate pe comunicare și cooperare se pot desfășura excelent, feedback-ul transmițându-se simultan.

Post it

Flip chart


29

Snake

Este un exercițiu ce poate fi utilizat de formatorul de adulți în cadrul unor activități centrate pe comunicare și cooperare.


1. Să înțelegem rolul comunicării verbale și nonverbale; 2. Să derulăm activități de cooperare pentru a forma coeziunea

unui grup și să înțelegem rolul unui lider în cadrul unei echipe; 3. Să conștientizăm importanța lucrului în echipă.

Descrierea metodei

Este un exercițiu de comunicare nonverbală ce se desfășoară în două faze. În cele ce urmează vom presupune că lucrăm cu 20 de cursanți, aceștia fiind împărțiți, inițial, în 4 echipe a câte 5 oameni fiecare. În prima fază fiecare echipă dintre cele 4 își alege un lider al grupului. Jocul presupune așezarea participanților în șir indian, fiecare participant ținându-și mâinile pe umerii celui din fața sa. Obținem astfel 4 ”șerpi”. Sarcina fiecărei echipe este să mute un obiect dintr-un loc în altul fără a fi permisă comunicarea verbală. Obiectul va fi ținut în mâini de primul participant al fiecărei echipe, toți din echipă fiind legați la ochi cu excepția coordonatorilor care vor fi ultimii, aceștia având sarcina de a da comenzile de deplasare fără a vorbi. Înainte de a începe jocul, fiecare echipă, își va stabili modul în care se vor da comenzile pentru deplasarea înainte, la stânga sau la dreapta (o bătaie scurtă pe umărul drept, de exemplu). Formatorul anunță cu voce tare sarcina fiecărei echipe și dă startul activităților. Fiecare lider de grupă va trebui să-și coordoneze echipa astfel încât să-și ducă sarcina la bun sfârșit. Dacă în prima fază toți știau ce este de mutat și unde, în faza a doua se vor unii câte doi șerpi, rămânând, evident, doar un coordonator pentru fiecare dintre cele 2 echipe. Ei trebuie să restabilească din nou setul de codificări și vor avea de deplasat iar obiectul doar că locul în care trebuie mutat va fi știut doar de liderul echipei, sarcina fiind comunicată acestuia de către formator. Procesul continuă până când rămâne un singur șarpe. Se comunică doar coordonatorului unde trebuie mutat obiectul, acesta trebuind să coordoneze un șir format din 19 persoane, fiecare fiind legat la ochi și fără a avea posibilitatea de a vorbi, pentru realizarea sarcinii.


Fulare, eșarfe pentru a putea fi legată toată lumea la ochi. Spațiu deschis cu obstacole sau sala de sport. Ca timp, 90 minute. Anexa 3.

Feedback

Cu cât „șarpele” este mai lung cu atât este mai grea coordonarea. Fiecare din echipă are un rol, oricare putând defecta deplasarea. Doar prin comunicare și cooperare poate fi dusă orice sarcină la bun sfârșit.

Outdoor

Lucrul în echipă


30

Oglinzi!

Metodă de argumentare și negociere într-o situație dată prin intermediul căreia, adultul consilier poate derula activități centrate pe comunicare și cooperare.


1. Să descoperim tehnici de colaborare și dezvoltare a spiritului de echipă;

2. Să contribuim la formarea personalității focalizată pe soluții;

3. Să dezvoltăm potențialul creativ al fiecăruia prin comunicare non-verbală .

Descrierea metodei

Se împarte grupul de lucru în 2 cercuri concentrice, iar cei din centru stau cu fața în exterior, iar cei din afara cu fața în interior, astfel ajung să stea unul în fața celuilalt. Pe rând, reprezentanții din fiecare cerc devin jucătorii numărul 1 și apoi numărul 2. Cei care sunt primii încep să facă mișcări încete astfel încât cel care este numărul 2 să-i poată imita mișcările ca și cum s-ar reflecta în oglindă. După câteva minute rolurile se schimbă. Activitatea urmărește concentrarea participanților pe mișcările partenerului și să lucreze în echipă. Se pot da cerințe exacte din partea consilierului adult, de genul la fermă, la coafor etc


Nu este nevoie de materiale Activitatea se poate desfășura și outdoors.

Feedback

Capacitatea de a reuși să imiți într-o manieră non-verbală a partenerului dezvoltă abilitatea de comunicarea și cooperare.

Identity

Comunicare non-verbală


31

2.1.3 Activități de consiliere centrate pe

rezolvarea de conflicte și îmbunătățirea relaționării

2.1.3.1 Salată de fructe

2.1.3.2 Trecut, Prezent, Viitor

2.1.3.3 Ceapa culturală


32

Salată de fructe

Este un exercițiu ce poate fi folosit de adultul consilier în cadrul unor activități centrate pe rezolvarea de conflicte și

îmbunătățirea relaționării.


1. Să formeze coeziune în cadrul unui grup ce nu este omogen;

2. Să îmbunătățească relaționarea între participanți.

Descrierea metodei

Este un energiser ideal pentru grupe de lucru ce nu depășesc 15-20 de participanți și presupune așezarea acestor într-un cerc. Fiecare participant va primi un bilețel pe care va fi scris numele a câte unui fruct. Numărul ideal de fructe scrise pe bilețele este cinci (presupunem că scriem: mere, pere, banane, portocale și struguri). Consilierul se va așeza în mijlocul cercului, cursanții fiind invitați să ia loc pe scaune. Numărul de scaune este cu unu mai mic decât numărul de participanți. Consilierul poate spune „Salată de pere”, caz în care, participanții care au primit un bilețel pe care scrie pere vor trebui să-și schimbe locurile între ei, fiind interzis să te așezi pe scaunul de lângă tine. Consilierul trebuie să „prindă” și el un scaun liber, caz în care unul din participanți nu va mai găsi un scaun liber. Cine rămâne în picioare poate spune „salată de mere și portocale”, caz în care „merele” și „portocalele” din grup vor trebui să-și găsească un nou scaun. Evident că se poate da și comanda „salată de fructe” situație în care toată lumea trebuie să-și schimbe locurile.


Este o activitate ce se poate desfășura fie într-o sală fie afară. Singura restricție este ca numărul de scaune să fie mai mic cu unu decât numărul de participanți. În 10-15 minute toată lumea este bine dispusă.

Feedback

În orice joc trebuie să păstrăm în minte problemele de siguranță fizică și emoțională. Oamenii au diferite niveluri de confort iar unii dintre ei chiar nu pot participa la activități fizice. Filosofia oricărei activități fiind „provocare la alegere”, trebuie să oferim participanților posibilitatea de a se implica sau nu, deoarece nu toată lumea este dispusă să iasă din zona de confort. Rareori, totuși, participanții se folosesc de această opțiune. În momentul în care observăm că un participant refuză prea multe activități, vom avea cu acesta o discuție privată despre sentimentele, problemele sau frustrările sale. Exercițiul „Salată de fructe” nu pune probleme deosebite, dovedindu-se chiar „savuros”.

Animație

Indoor

Outdoor

Provocare la alegere


33

Trecut→Prezent→Viitor (TPV)

Metoda TPV ajută participanții în găsirea unei relații personale între trecut, prezent și viitor, relație ce poate fi folosită de adultul consilier pentru coordonarea unor activități centrate

pe rezolvarea de conflicte și îmbunătățirea relaționării.


1. Să ne raportăm la relația cu propriul trecut→propriul prezent→propriul viitor;

2. Să identificăm acele aspecte din propria identitate care au rămas stabile și pe cele care s-au schimbat.

Descrierea metodei

Este o metodă de analiză a propriei identități și a relației dintre aceasta și identitățile celorlalți participanți la activitate. Ea presupune două faze: în faza premergătoare activității, participanții sunt invitați să găsească o fotografie în care apar, fotografie ce a fost făcută în urmă cu aproximativ cinci ani urmând ca în timpul derulării activității consilierul să invite participanții să răspundă în scris urătoarelor întrebări: Cum te-ai schimbat fizic?, Ce interese aveai atunci și ce interese ai acum?, La ce erai bun atunci și la ce ești bun acum? În etapa următoare, fiecare trebuie să se „vizualizeze” (eventual se poate aplica metoda visualise your future), peste cinci ani. Vizualizarea se poate materializa printr-un desen cu propria persoană, printr-un material scris (text sau chiar poezie) despre modul în case ne vedem peste cinci ani sau despre tipul de lume în care ne dorim să trăim.


Este o metodă indoor, în care, înafara obiectelor personale aduse de participanți, avem nevoie de un spațiu expozițional amplu și luminos. Folosim lumina pentru a schimba percepția asupra întregii atmosfere.

Feedback

În momentul în care participanții și-au terminat sarcinile specificate (35 minute), vor fi invitați să formeze grupuri mici (3-4 participanți), pentru a-și compara răspunsurile și pentru a organiza o expoziție colectivă asemănătoare metodei turul galeriei. Este foarte important de văzut dacă se poate găsi un răspuns colectiv al întregii grupe, măcar pentru aspectele ce țin de viitor. Discuțiile finale trebuie centrate pe gândire și pe atitudine pozitivă. Gândirea pozitivă fiind o atitudine mentală și emoțională ce se focusează pe partea luminoasă a vieții, în așteptarea permanentă de rezultate pozitive. Gândirea pozitivă nu este acceptată de toată lumea, unii considerând-o chiar un nonsens, în schimb, este în creștere numărul celor care o acceptă.

Self Identity

O atitudine negativă

legată de viitor este

ca o roată spartă,

dacă nu o vei

schimba, nu vei

ajunge nicăieri.


34

Ceapa culturală

Metodă de lucru prin intermediul căreia, adultul consilier poate derula activități centrate pe prevenirea unor comportamente de risc și rezolvarea de conflicte și

îmbunătățirea relaționării.


1. Să dezvoltăm un comportament pro-activ; 2. Să găsim căi de rezolvare a conflictelor și de îmbunătățire a

relaționării; 3. Să descoperim modalități eficace de integrare în

colectivitate.

Descrierea metodei

Metoda cepei culturale este un instrument folositor atunci când se abordează subiectul comunicării interculturale. Ea este în principal utilă pentru a face diferența dintre cultură și cultură națională. „Ceapa” arată că sunt multe straturi de cultură care au un impact asupra formării identității noastre ca indivizi și că aceste diverse straturi au grade diferite de importanță pentru fiecare în parte. Unele straturi importante pentru oameni ar fi:

• Genul

• Locul unde locuiesc

• Locul de muncă

• Profesia

• Vârsta

• Religia

• Apartenența politică

• Etnia

• Hobby-urile Participanții scriu pe fiecare strat ce elemente reprezintă identitatea lor culturală și apoi prezintă celorlalți participanți ce au scris, oferind explicații la eventualele întrebări.


Fiecare participant primește o fișă cu imaginea unei cepe si straturile ei.

Feedback

Scopul este de a conduce participanții către activități de introspecție și de descoperire a propriei identități dar și de înțelegere a celorlalți,

relevându-se și rezolvându-se, în multe cazuri, sursele de conflict.

Autocunoaștere și înțelegere a celorlalți

Imaginea unei cepe cu straturi delimitate

Foile de ceapă


35

2.1.4 Activități de consiliere centrate pe dezvoltarea

gândirii critice și creative sau de management al informațiilor

2.1.4.1 Jump In, Jump Out

2.1.4.2 Reading the City

2.1.4.3 Conferință de presă


36

Jump In, Jump Out

Vă propunem, de această dată, un excelent „energiser” ce poate fi utilizat de adultul consilier în debutul unor activități centrate pe dezvoltarea gândirii critice și creative și de management al informațiilor.


1. Să evităm stereotipurile și capcanele în comunicare; 2. Să verificăm, în mod practic, noțiunea de cooperare;

3. Să înțelegem că a greși e omenește.

Descrierea metodei

Jocul presupune așezarea tuturor participanților în cerc, ei trebuind să se țină de mână, vecin cu vecin pentru a forma un cerc sau mai multe concentrice, în cazul în care grupul este numeros (peste 30). Există precauții în aplicarea acestui joc deoarece sunt persoane care nu se simt confortabil când țin pe cineva de mână, eventual necunoscut, sau persoane cărora le transpiră palmele, situațiile acestea trebuind evitate. Formatorul, așezat în mijlocul cercului, precizează, cu voce tare, următoarele modalități de acțiune: 1.Say what I say, and do what I say; 2.Say what I say, and do the opposite of what I say; 3.Say the opposite of what I say, and do what I say; 4.Say the opposite of what I say, and do the opposite of what I say.


Avem nevoie de un spațiu amplu, preferabil teren/sală de sport sau în aer liber, formatorul urmând să introducă modalitățile de acțiune în ordinea precizată în descrierea metodei. Urmează o serie de 3-4 minute, pentru fiecare acțiune, în care comenzile posibile sunt: „Jump in”, „Jump out”, „Jump left” sau „Jump right”. Evident că dacă s-a cerut să se facă acțiunea 2, de exemplu, iar comanda a fost „Jump left”, o parte din participanți vor zice „Jump left” și vor sări tot la stânga. Aici este și farmecul.

Feedback

Deși comenzile sunt clare, totuși când solicităm participanților să repete cu voce tare ce zicem noi și să facă invers față de ce le-am spus efectul va fi că vor zice ca noi și vor face tot cum au zis. Vorbim aici despre stereotipuri care sunt, conform definiției din Dicționarul Cambridge, „o idee fixă pe care oamenii o au despre cum este cineva sau ceva, în special despre un aspect greșit”. Deși stereotipurile au o funcția pozitivă (permit să luăm repede o decizie) trebuie să fim atenți pentru a nu privi „comunul” ca fiind ceva „normal”. În general, se spune că stereotipurile sunt adevărate și că orice aspect adevărat al stereotipurilor, odată găsit, îl justifică și consolidează.

Say what I say, and do what I say

Outdoor Jump in

Jump out

Stereotype


37

Reading the City

Metodă de „lecturare” sau de „citire” a unui oraș prin intermediul căreia, adultul consilier poate derula activități centrate pe dezvoltarea gândirii critice și creative sau de management al informațiilor.


1. Să apreciem modul în care culorile afectează spațiul înconjurător; 2. Să devenim mai conștienți de modul în care aspectul clădirilor și

dezvoltarea istorică influențează identitatea noastră; 3. Să dezvoltăm abilități de orientare în cazul în care vizităm un oraș

nou.

Descrierea metodei

Oricine poate planifica și desfășura un tur al unui oraș, mulți oameni călătorind în locuri de interes istoric în vacanțele lor. Trebuie aleasă cu atenție zona de interes pentru a fi în concordanță cu vârsta sau cu domeniile de interes. În timpul călătoriei trebuie găsite evidențe pentru: clădirile istorice, stilul caselor, textura materialelor folosite în construcții, decorațiunile folosite, aspectul fațadelor și ferestrelor, materiale (lemn, piatră, sticlă sau metal), forme geometrice și simetrie sau repetiție și scală.


Este foarte bine ca fiecare participant să aibă la dispoziție un Ipad cu aplicația Spark Video (fostă Adobe Voice) instalată. Prin intermediul acestei aplicații se pot face fotografii, având posibilitatea, în același timp, de a înregistra și sunetele care se aud în momentul respectiv. Ideea fiind că fiecare fotografie are, în afara elementelor vizuale despre care s-a discutat în descrierea metodei, asociat și un sunet cu care ea este contemporană. Metoda face parte din categoria mLearningului (mobileLearning), ulterioară mult mai cunoscutei eLearning.

Feedback

Inclusiv o stradă poate fi considerată o sală de clasă iar turul unui oraș foarte bine planificat de adultul consilier poate oferi multe puncte de start în activitățile următoare. Un tur nu trebuie văzut doar de la nivelul străzii, acesta fiind perfect dacă li se dau cursanților, întorși în sala de clasă sau în câteva puncte strategice din oraș, de completat câteva exerciții legate de: modul în care au locuit acolo oamenii înainte, existența unei evidențe în ceea ce privește cea mai veche clădire sau a modului în care acestea s-au schimbat. Vizualizarea tuturor prezentărilor făcute în timpul circuitului cu Adobe Spark în timp real va reliefa, în final, identitatea orașului, cultivând gândirea critică și creativă.

Colour Geometrical

Volumes

Scale Pattern

mLearning

IPad

Spark Video Outdoor

Identity


38

Conferința de presă

Metodă de lucru prin intermediul căreia, adultul consilier poate derula activități centrate pe dezvoltarea gândirii critice.


1. Să îmbunătățim competențele de gândire critică; 2. Să folosim interogarea ca instrument de învățare; 3. Să ne dezvoltăm imaginația;

4. Să conștientizăm nevoia de interrelaționare.

Descrierea metodei

E nevoie de 3 – 8 jucători. Un jucător părăsește camera, în timp ce auditoriul rămas în sală decide asupra numelui unei persoane celebre sau a unei personalități istorice. Jucătorul absent va lansa o conferință de presă, dar el nu știe cine este. Ceilalți jucători sunt jurnaliști care pun întrebări. În funcție de întrebările pe care le primește, jucătorul intervievat trebuie să ghicească cine este. Jocul se sfârșește când jucătorul ghicește cine este.


Nu este nevoie de materiale. Activitatea se poate desfășura și outdoor.

Feedback

„Jurnaliștii” trebuie să-și ia în serios rolul, făcând fotografii sau să se lupte legat de cine întreabă primul. Pentru variație, în loc de o persoană celebră se poate stabili un expert. La fel jocul se termină când „expertul” descoperă în ce este expert.

„Expertul” ca

variantă

Conferință de presă Personalitate istorica/

vedetă


39

2.1.5 Activități de consiliere centrate pe prevenirea unor

comportamente de risc și gestionarea situațiilor neprevăzute

2.1.5.1 Șoarecele și pisica

2.1.5.2 Obiecte în muzeu

2.1.5.3 Piersicile și nucile de cocos


40

Șoarecele și pisica

Este un exercițiu de spargere a gheții și poate fi folosit de adultul consilier în deschiderea unor activități centrate pe prevenirea unor comportamente de risc și gestionarea

situațiilor neprevăzute.


1. Să organizăm și să coordonăm un grup foarte numeros; 2. Să formăm empatie între participanți chiar și în condițiile în care

aceștia nu se cunosc; 3. Să identificăm situațiile de risc și să le evităm sau să le diminuăm

efectele.

Descrierea metodei

Metoda se poate aplica doar în condițiile existenței unui număr foarte mare de participanți (peste 100, cu cât mai mulți cu atât mai bine). Ea presupune așezarea acestora sub forma unei matrice. Dacă lucrăm cu 100 de participanți obținem o matrice cu 10 linii și 10 coloane. Participanții se vor ține de mână, cu brațele întinse cu fața la coordonator (poziționarea pe linii). În etapa premergătoare matricea se instruiește în sensul în care în momentul în care coordonatorul dă comanda „stânga”, participanții se vor roti cu 900 la stânga și se vor ține de mâini de această dată cu colegii de pe aceeași coloană (poziționarea pe coloană). La comanda ”dreapta” participanții vor reveni în poziționarea pe linii. În acest fel putem face culuare prin care ne putem deplasa stânga-dreapta sau față-spate. În momentul în care matricea răspunde corespunzător comenzilor se introduc în joc încă doi participanți: șoarecele și pisica. Șoarecele trebuie să alerge printre linii sau coloane (nu are voie să rupă rândurile) fără a fi prins de pisică. Coordonatorul lansează aleatoriu comenzi „stânga” sau „dreapta”, situație în care, evident, atât șoarecele cât și pisica vor trebui să schimbe sensul de deplasare și să facă față unei noi situații total surprinzătoare. Două persoane din matrice pot fi numite iar șoarece și pisică (de obicei solicită ei) caz în care șoarecele și pisica anteriori le iau locul în matrice.


Număr mare de participanți și sală sau teren de sport.

Feedback

Organizarea inițială și instruirea matricei durează destul de mult și trebuie vorbit foarte tare pentru a auzi toată lumea. Recomandăm desfășurarea acestui exercițiu împreună cu mai mulți formatori care să ajute participanții să se poziționeze corect (în general, au intenția de a sta înghesuiți) păstrând suficientă distanță între ei pentru a se putea ține de mâini și când rândurile sunt organizate pe verticală și când rândurile sunt organizate pe orizontală.

Poziționarea pe linii

Poziționarea pe coloane

Outdoor

Surse de risc

Situații neprevăzute


41

Obiecte în muzeu

Metoda „Obiecte în muzeu” vine în continuarea metodei „A Museum of Me” și se recomandă a fi utilizată de consilier pentru coordonarea unor activități axate pe prevenirea

comportamentelor de risc și de gestionare a situațiilor neprevăzute.


1. Să verificăm măsura în care propria identitate se regăsește într-un muzeu;

2. Să avem considerație asupra lucrurilor care sunt importante pentru noi ca individualități dar și ca cetățeni ai unei anumite comunități.

Descrierea metodei

În etapa premergătoare recomandăm aplicarea metodei „A Museum of Me” deoarece doar în acest fel putem vedea măsura în care o parte din aspectele propriei vieți (sau chiar obiectele), le găsim reprezentate sau expuse, sub diferite forme, în muzee. Aici prezența muzeografului (vezi stânga) este esențială deoarece acesta ne va face turul muzeului, cedând pentru partea a doua a activității locul din nou consilierului, acesta definitivând activitatea solicitând participanților să-și alegă fiecare, pentru o proprie prezentare ca muzeograf, un obiect, o vitrină sau chiar o sală întreagă. Participanții trebuie lăsați 10-15 minute prin muzeu pentru a-și alege ce vor să prezinte.


Este obligatoriu pentru consilier să facă o vizită preliminară în muzeu, chiar dacă l-a mai vizitat. O discuție cu personalul muzeului este obligatorie pentru a vedea în ce măsură ne sunt permise în muzeu activități de consiliere ulterioare vizitării acestuia. Din acest punct de vedere metoda este foarte consumatoare de timp. Doar vizita cu participanții și activitățile ulterioare pot dura 5-6 ore pentru un grup ce nu depășește 10 oameni. Cursanții trebuie lăsați pentru pregătirea propriilor prezentării aproximativ 30 minute, „publicul” urmând a fi constituit din ceilalți cursanți participanți la activitate, inclusiv consilierul.

Feedback

După ce cursanții și-au ales exponatele pe care doresc să le prezinte, recomandăm consilierului să accepte din partea cursanților „muzeografi”: prezentări individuale, lucru în perechi, joc de rol în care să-i implice și pe ceilalți sau tehnica substituției, ocazie cu care auditoriul este invitat să vorbească el însuși în numele unor personaje istorice. Întrebări de tipul „Ce tip de persoane expune muzeul ?”, „Au acestea ceva în comun (ocupație, clasă socială)?”, „Ai fi vrut ca altcineva să fie reprezentat în muzeu și de ce ?” fiind extrem de utile.


42

Piersicile și nucile de cocos

Metodă de lucru prin intermediul căreia, adultul consilier poate derula activități centrate pe prevenirea unor comportamente de risc

și gestionarea situațiilor neprevăzute.


1. Să dezvoltăm abilități de cunoaștere și organizare; 2. Să dezvoltăm abilități de identificare de soluții pentru evitarea

riscurilor și a situațiilor critice; 3. Să îmbogățim sistemul de valori motivaționale;

Descrierea metodei

Se împarte grupul de lucru în 2 echipe: unii sunt piersicile, ceilalți fiind nucile de cocos. Fiecare echipă primește o fișă cu doar jumătate din informațiile legate de ceilalți (caracteristicile pozitive și negative ale echipei „adverse”). De exemplu, echipa piersicilor crede despre echipa nucilor de cocos că este neprietenoasă și agresivă (stereotip negativ) dar că este onestă și punctuală (stereotip pozitiv). Echipele sunt invitate să argumenteze/contraargumenteze aceste caracteristici și să adauge în fișă caracteristici noi.


Fiecare participant primește fișa parțial și apoi în. În Anexa 4 fișa este completată integral.

Feedback

Scopul este de a identifica anumite stereotipuri și de a le înțelege/combate, încercându-se „transformarea” punctelor slabe în puncte forte și invers.

Toleranță

Fișa anexată

stereotipuri


43

2.2 Metode interdisciplinare validate de profesori de fizică, engleză și

IT&C.

2.2.1 Fotografii 3600;

2.2.2 Numărul de aur;

2.2.3 Conversația secretă;


44

Fotografii 3600

Este o metodă la confluența dinte Artă și IT&C prin intermediul căreia consilierul poate derula activități (indoor sau outdoor) utilizând conceptul de învățare mLearning.


1. Să devenim conștienți de impactul pozitiv pe care mLearningul îl aduce în educație;

2. Să dezvoltăm abilități de utilizare artistică a tehnologiilor ”mobile”.

Descrierea metodei

mLearningul este un concept de învățare la distanță ce poate fi folosit și în activități formale cum este și în cazul nostru. Participanții la activitate vor fi instruiți despre modul de folosire a aplicațiilor ce fac fotografii tip panoramă și li se va cere să realizeze fiecare câte două fotografii artistice. Procesul trebuie, oarecum, dirijat astfel încât fotografiile să se încadreze în categorii precum: „Emoții”, „Zâmbete”, „Natura în artă”, „Lumea umană și lumea animală”, „Oameni și detalii” sau „Complementaritate”. Se pot accepta propuneri de categorii și din partea participanților la activitate. Activitatea se poate desfășura în aer liber sau în spații închise în care avem voie să fotografiem.


Etapa de instruire a participanților poate dura 60 minute pentru un grup de 10 cursanți. Este foarte bine ca fiecare participant să aibă la dispoziție un echipament electronic mobil (handheld computer, telefon mobil sau tabletă), cu aplicații de captură pentru fotografii 3600. Activitatea se poate desfășura pe parcursul a 2 ore sub forma unui tur al orașului. Aplicațiile care pot fi folosite sunt: Photosynth sau 3600.

Feedback

Fotografiile realizate se vor descărca și vor fi puse pe categorii urmând a se face un album, fie fizic, fie electronic. Vă oferim drept feedback o astfel de fotografie cu centrul Sucevei.

mLearning Emotions

Mobile Devices

Visual

Spatial


45

Numărul de aur

Este o metodă de prezentare grafică a oricăror noțiuni și se află la interferența dintre artă, geometrie și orice disciplină de studiu sau activitate didactică școlară sau extrașcolară.


1. Să esențializăm conținuturile ce trebuie prezentate; 2. Să prezentăm diferitele conținuturi într-o formă plăcută

pentru ochiul uman; 3. Să fim capabili să realizăm o prezentare de conținut în formă

fizică sau sub forma unei pagini web.

Descrierea metodei

Metoda presupune trei etape: identificarea conținuturilor esențiale care urmează a fi prezentate în cadrul unui proiect, realizarea șabloanelor după regula numărului de aur, prezentarea efectivă și feedback-ul sau evaluarea. Grupul de participanți se împarte în grupe având fiecare maxim 5 membri. În cadrul fiecărei grupe fiecare va avea un rol: designer, persoană care răspunde de partea științifică a proiectului, coordonatorul grupului în activitatea de elaborare și prezentare a proiectului, editor și responsabil cu partea narativă (lingvistică) a activității. În prima etapă toate grupele vor primi temele de proiect, vor realiza proiectele și vor hotărî ce „intră la prezentare”. În etapa a doua fiecare grupă primește 1-2 foi de flip chart pe care le vor împărți în secțiuni (vezi foto stânga) după regula numărului de aur și vor include informațiile relevante în secțiunile create. Ultima etapă este alocată prezentărilor, evaluării și feedbak-lui.


Dacă avem cinci grupe ne trebuie o sală cu cinci PC-uri. Mai avem nevoie de foi de flip-chart, rigle și markere de cel puțin cinci culori. Metoda este consumatoare de timp (6 ore) dar se poate desfășura pe parcursul a două sau trei zile.

Feedback

Metoda se poate aplica elevilor de liceu și grupurilor de adulți. Pentru elevii de gimnaziu este mai dificil din cauza faptului că trebuie lucrat simultan pe mai multe planuri, astfel încât, la final, atât partea grafică cât și partea științifică să fie convergente. Se poate aplica aceeași metodă și în realizarea unei pagini web. Am observat că acestea sunt mai „catchy” dacă sunt dispuse pe verticală. Vă oferim câteva produse realizate după această metodă în anexa 5 a acestui material.

Secțiunile unei

pagini în funție de

numărul de aur

PC-uri conectate la Internet

Convergență între

conținutul științific și

prezentarea grafică.


46

Conversația secretă

Este o metodă care poate testa nivelul de cultură generală, de tip științific sau tehnic al elevilor, respectiv capacitatea acestora de comunicare în grupuri ad hoc constituite, ingeniozotatea lor (tipul de comunicare și metoda efectivă de a „intra in joc” putând diferi de la grup la grup). Conversația secretă constituie și o metodă de a afla lucruri noi, sau de a le repeta în format nou pe cele cunoscute. Metoda se află la intersecția dintre știință, istorie științei, filosofia științei, tehnică, comunicare în limba maternă sau într-o limbă străină. Metoda poate fi aplicată, însă, cu succes, și altor domenii (istorie, literatură, științe sociale etc).


3. Experimentarea valorii didactice a unor metode netradiționale învățării științelor;

4. Evaluarea randamentului utilizării metodelor netradiționale de învățare a științelor prin intermediul achizițiilor elevilor;

5. Aplicarea unor tehnici de tip „joc” în procesul de învățare prin descoperire, fixare, evaluare de cunoștințe și dezvoltare de abilități

Descrierea metodei

Grupul se așază în cerc, de regulă, pe scaune. Doi jucători se pun de acord asupra unui subiect de discuții, care este necunoscut restului grupului. Jucătorii încep o conversație într-un registru comun, de tipul unei discuții prietenești, dar cu valoare științifică, din care poate doar să transpară tematica abordată. Aceștia nu utilizează reperele de specificitate ale temei. Membrii grupului sunt atenți și fac în sinea lor presupuneri asupra subiectului abordat și când cred că au idee despre ce se discută, pot deveni membri activi ai discuției. Dacă jucătorii inițiali suspectează o eroare de temă, întreabă direct „Despre ce vorbești acum?”, întrebare la care ultimul intrat în discuție trebuie să răspundă. Dacă aceasta probează că nu a înțeles despre ce este vorba, este scos din joc și restul jucătorilor își refac în sinea lor presupunerile cu privire cu temă și strategia de intrare în joc. Miza este ca un număr cât mai mare de participanți să rămână jucători și discuția să se amplifice de o manieră concentrică, cu primii jucători cu rol de actori principali.


Etapa de instruire a participanților poate dura 5 minute, pentru un grup de 10 cursanți. Este foarte practic ca la începutul jocului să se facă o demonstrație. De exemplu, primul jucător spune „Am auzit din nou în media că viteza luminii a fost depășită. Ce crezi, este pură ficțiune?”. Jucătorul doi continuă „Nu înțeleg de ce consideri acest lucru o ficțiune, din moment ce de mai bine de 100 de ani vitezele superluminice au aplicații practice”.... Activitatea se poate desfășura pe parcursul a 20-25 de minute, după care poate fi reluată pe un alt subiect.

Feedback

Jocul este reușit și are valoare didactică mare atunci când toți participanții reușesc să se mențină înăuntrul lui. Este important ca primii doi jucători să aibă ceva experiență în abordarea acestuia.

Secret

conversation

indoor

Comunicare și colaborare


47

Unitatea tematică 3.

3.1 Activități extrașcolare, concepute unitar, la nivelul Colegiului Național

„Petru Rareș” din Suceava, pentru dezvoltarea personală a elevilor săi.


48

Activități extrașcolare, concepute unitar la nivelul Colegiului Național

„Petru Rareș” din Suceava, pentru dezvoltarea personală a elevilor săi

Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava este cel mai mare colegiu teoretic al

județului, cu un efectiv de aproape 1300 de elevi. După indicatorii de calitate, colegiul se numără

printre liceele ce furnizează elevilor săi o educație de înaltă calitate la nivel regional, dar și

național. Evaluarea externă realizată în anul 2011, de către ARACIP, a întărit acest lucru.

Caracteristica de bază a colegiului este împletirea educației formale cu cea nonformală, în vederea

dezvoltării unor personalități complete pentru elevii săi. Dacă educația formală generează, în

special, cunoștințe și dezvoltă competențe de tip monodisciplinar, cărămizi ale viitoarei

personalități a elevului, educația nonformală, extracurriculară dezvoltă competențe

interdisciplinare, crosscurriculare, ce se constituie în liantul cărămizilor enunțate anterior. Doar

împreună, aceste două tipuri de educații, dezvoltate într-o structură unitară, completate de

educația informală, pot construi personalități capabile să facă față provocărilor viitorului. De

exemplu, la evaluarea externă a calității educației furnizate, la indicatorul activități

extracurriculare, colegiul a obținut calificativul „excelent”. Același calificativ a fost obținut la

indicatorul cercetare școlară (profesori și elevi). Această evaluare externă a fost atunci un bun

prilej de inventariere a tuturor activităților extracurriculare din prisma plusvalorii pe care acestea o

aduc educației globale oferite de colegiu elevilor săi și de evidențiere a complementarității

formative a acestora, la nivel de liceu, în raport cu educația formală. Totodată, această evaluare a

arătat și subfinanțarea în care se derulează unele activități extracurriculare, unele având o

continuitate temporală apreciabilă.

Contextul prezentului proiect

Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava derulează un număr apreciabil de activități

extracurriculare, la care participă un număr mare de elevi, obținând rezultate deosebite. Acest

lucru a devenit relevant atunci când s-a demonstrat că unul dintre principalele motive, din punct

de vedere al scorului statistic, pentru care elevii colegiului au ales să aibă această calitate, este

activitatea extrașcolară bogată pe care aceasta o derulează. Din punctul de vedere al elevilor,

acest lucru este catalogat ca fiind cea mai bună oportunitate de descoperire a talentelor

personale, de dezvoltare a competențelor orizontale și de formare a unei pre orientări

profesionale.


49

Numărul mare de proiecte de cercetare științifică derulate în cadrul colegiului a dus, pe de

o parte, la reîntoarcerea multora dintre elevi către învățarea și exersarea tehnicilor experimentale

și a protocoalelor de descoperire (lucru considerat anterior nerelevant, chiar plictisitor), iar pe de

altă parte, la îmbrățișarea unor cariere din domeniul protecției mediului, ingineriei verzi etc,

meserii care nu au scoruri înalte în ceea ce privește succesul în carieră. Acest lucru demonstrează

că alegerea profesiei s-a făcut pe bază de pasiune și de valorizare a potențelor personale și nu din

motive exterioare. De când funcționează trupele de teatru în unitatea aplicantă, în limbile engleză,

franceză și germană, un număr mare de absolvenți au ales să facă din teatru cariera lor (actori,

tehnică media etc). Iar teatrul în limba germană a împăcat mulți elevi cu această dificilă limbă și le-

a deschis apetitul nebănuit către cultura Germaniei.

De când elevii sunt încurajați să scrie poezie într-un mod sistematic, să publice ceea ce au

scris, să participe la cenacluri, există elevi care fac din acesta o carieră.

Sunt, însă, situații în care activitățile extracurriculare se aglomerează într-o anumită

perioadă a anului școlar (de regulă, spre finalul acestuia), sau când activitățile extrașcolare se

derulează în perioadele dificile din punctul de vedere al activităților formale (examene naționale,

perioada evaluărilor semestriale etc). Din aceste motive, colegiul, împreună cu partenerii săi

doresc să sprijine derularea activităților extracurriculare concentrate în timpul vacanțelor școlare

sau în perioadele mai puțin aglomerate. Acest lucru este întărit și de faptul că oportunitățile de

derulare de activități cu rol educativ în timpul vacanțelor sunt în număr limitat și părinții își doresc

o refacere activă a forțelor pentru copiii lor, care să contribuie, însă, substanțial la devenirea

acestora.

O altă problemă care vizează, mai cu seamă, politicile educaționale, este legată de faptul că

toate evaluările sumative ale elevilor sunt pe competențe curriculare, monodiscipliare, iar

realitatea înconjurătoare cere tot mai pregnant personalități complete, armonios constituite.

Acest lucru poate fi realizat printr-o educație holistică, prin învățare în echipă, prin descoperire,

prin asumare de roluri etc. Activitățile nonformale care realizează acest lucru devin, în acest

context, foarte valoroase, pentru că ele completează lacunele momentane al educației curriculare.

Iar, dintre aceste activități, cele care au reflex în rezultatele curriculare ale elevului (creșterea

performanțelor școlare ca urmare a dezvoltării unor competențe cheie) sau alegerea unei cariere,

sunt cele care ar trebui să aibă caracter de obligativitate. Astfel de activități sunt incluse în

prezentul proiect și prin expertiza pe care o oferă, acestea pot constitui un exemplu de bună

practică pentru întregul învățământ preuniversitar.


50

Spre exemplificare, colegiul a coordonat următoarele activități extracurriculare mari (fie

prin numărul lor de participanți, fie prin întinderea lor temporală, de peste 6 luni de activitate

pentru o finalizare anuală), cum ar fi:

1. ședințe bilunare ale Cenaclului literar Săgetătorul și ale Clubului de poezie Alecart, care au

îndrumat pașii multor tineri creatori de poezie, ce au obținut un număr mare de premii la

concursurile de gen din Moldova și România. Tinerii creatori se confruntă acum cu nevoia

rezolvării financiare a problemelor legate de comunicarea cu elevii care au aceleași

preocupări cu ei, de deplasarea în diferite localități în care se desfășoară concursuri de

poezie și cu imboldul firesc al vederii formei tipărite a primului lor volum de versuri.

2. atelierele și spectacolele din cadrul festivalului național de teatru în limbi străine (exp.

festivalul de teatru în limba engleză MAGICFEST, ajuns la ediția a 8-a), care numără anual

peste 100 de participanți, pentru care colegiul este organizator sau coorganizator. La

festival participă, de regulă, și trupele de teatru ale colegiului, juniori și seniori. Dar,

acestea urcă și pe scena altor festivaluri naționale de teatru în limba engleză. Continuitatea

funcționării trupelor de teatru în limba engleză este afectată, însă, de lipsa unui sprijin

financiar corespunzător pentru activitățile de pregătire a pieselor de teatru, pentru recuzită

și pentru deplasările la festivaluri de gen.

3. participarea trupei de teatru în limba franceză la festivalurile naționale și internaționale.

Repertoriul trupei este unul bogat și valoros prin capacitatea lui de a antrena publicul în

reprezentații. Trupa își înnoiește continuu componența cu elevi de la clasele bilingve de

limba franceză, ca urmare a absolvirii liceului de către unii din componenții săi. Însă și ea se

confruntă cu nevoia rezolvării unei minime finanțări pentru procurare de recuzită,

achitarea taxelor de participare la festivaluri etc.

4. derularea taberelor de vară pentru dezvoltarea de abilități de comunicare orală în limbile

engleză și germană, cu formatori – vorbitori nativi ai acestor limbi. Taberele se derulează,

de regulă, în vacanța mare, în luna iulie, respectiv în primele zile ale lui septembrie.

Acestea sunt foarte așteptate încă din cursul anului școlar, întrucât formatorii sunt

studenți, care au o mare capacitate de a empatiza cu elevii și activitățile sunt foarte

antrenante.

5. grupa de cercetași derulează în fiecare vară activități specifice. Profesorul coordonator face

regulat selecție pentru diferite grupe de vârstă, pe numărul de locuri care se eliberează la

absolvire. Grupele se întâlnesc, realizează activități corespunzătoare nivelului de vârstă al


51

participanților, dar ele și conlucrează, pentru derularea activităților de cercetășie. În

special, în cadrul acestora se învață cum să interacționezi cu natura, cum să te organizezi

pentru o cât mai bună conviețuire cu aceasta, cum să deprinzi și să dezvolți abilități de

supraviețuire în spații deschise, etc.

6. multitudinea de creatori artiști plastici, de cele mai variate vârste (gimnaziu și liceu), a

condus la organizarea în decurs de 3 ani a unui număr de 11 expoziții personale, pe holurile

liceului. Aceștia se află în proces de organizare sub forma unui club, de definire a unei

identități și de stabilire a unui specific în ceea ce privește tipul de artă creată. Sub

coordonarea profesorului de arte plastice, elevii trebuie să decidă maniera în care vor

aborda creația artistică modernă, care atrage foarte mult pe tineri (exp. creațiile de tip

intermediar între pictură și sculptură, creațiile de tip instalații etc)

7. rezultatele deosebite obținute în cadrul Clubului de inventică al colegiului au deschis noi căi

de cercetare școlară. Astfel, studiile realizate pe structura unor proiecte de cercetare

școlară, în domeniul poluării orașului, a rolului pădurilor intravilane în stabilizarea

climaterică a orașului, a impactul agenților economici poluanți asupra mediului (exp.

studiul prin experiment a caracteristicilor de mediu a zonelor depozitare ale Centralei

electrice și de termoficare, analiza zonelor calamitate de inundații, alunecări de teren -

hazarde manifestate în orașul Suceava) etc. au relevat nevoia de educație concertată în

domeniul dezvoltării durabile a tinerilor, dar nu numai a lor. Au fost utilizate materiale

didactice aflate în dotarea laboratoarelor de fizică, chimie și biologie ale colegiului, dar care

sunt insuficiente pentru continuarea cercetărilor școlare. De 3 ani consecutivi colegiul are

finaliști la unele dintre cele mai mari concursuri de inventică a lumii. Lucrările se califică în

cadrul competiției naționale ROSEF, care are loc în luna iulie a fiecărui an școlar.

Concursurile internaționale la care competiția ROSEF este abilitată să realizeze calificări

sunt: INTEL ISEF SUA, ISWEEEP SUA, INESPO Europa și ESI /ESE Europa. Rezultatele notabile

ale ultimilor ani au fost următoarele: „Real Time Home Security Alert System”, care la

concursul INESPO 2014 a obținut medalie de argint, „The social dimension of attention”, care la

concursul INESPO 2015 a obținut medalie de argint și „Alternative Solution for Speech

Disorders”, care la concursul ISWEEEP 2016 a obținut, de asemenea, medalie de argint.

8. organizarea anuală a festivalului VIDEO ART pentru liceeni, ajuns în anul 2016 la a 8-a

ediție. Festivalul reunește entuziaști din domeniul filmului, care îmbină tehnica cu

ingeniozitatea artistică și spun povești care pot fi transmise de ecranele de proiecție. Există


52

două secțiuni ale festivalului: film de scurt metraj și spot publicitar cu impact social. În anul

2016, Suceava este gazda Festivalului Anual al Uniunii Mondiale a Cinematografiei de

Amatori (UNICA), România fiind membră a acestei organizații alături de alte 30 de țări.

Printre organizatorii festivalului se numără și Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava.

9. colegiul a câștigat un laborator de informatică ce funcționează pe tehnologie multitouch,

obținând locul I în cadrul unui proiect POSDRU implementat de MENCȘ. Tema abordată de

echipa noastră, dezvoltată pe structura cercetării școlare, a fost Știința între hazard și

catastrofă, prin intermediul căreia, elevii și profesorii au demonstrat faptul că dezvoltările

tehnicii și tehnologiei actuale sunt aproximativ în același raport cu creșterea vulnerabilității

zonelor locuite, ca și acum 100 de ani. In cadrul acestei teme a existat o subtemă Viruși și

virusuri, în care s-a demonstrat faptul că virusul informatic are caracteristicile unui virus

viu, lipsindu-i, pentru moment, căile de infectare caracteristice viului. Din momentul

câștigării laboratorului multitouch, elevii, în special cei de la profil informatic, realizează

programe în scop educativ, pentru ei și colegii lor, utilizând medii de programare pe care le

învață înafara curriculei școlare.

10. taberele de excelență în domeniul disciplinelor școlare, organizate de către Inspectoratul

Școlar Județean au fost temporar suspendate. Pentru perioada respectivă, colegiul a

transferat responsabilitatea exclusivă a pregătirii de performanță a elevilor capabili de

performanță în seama profesorilor de la clasă. Dacă pregătirea științifică a acestora este

absolut corespunzătoare, cea care ține de psihologia copilului performer este, încă

deficitară. Reluarea școlii de excelență sucevene, realizată în 2015, va trebui să țină cont și

de această latură a pregătirii elevilor.

11. clubul de dezbateri al colegiului are o istorie relativ tânără, având în anul 2016 doar patru

ani de ființare. Dar palmaresul acestuia este bogat, în cadrul lui intrând premii la competiții

regionale și naționale în limba română, dar și internaționale, în limbile franceză și engleză.

Expertiza clubului și a profesorilor coordonatori atrag deja un număr din ce în ce mai mare

de elevi doritori să-i fie membri.

12. nevoia de consiliere psihologică a elevilor este una foarte mare, atât în domeniul

managerierii propriei învățări, cât și a optării pentru viitoarea profesie. Dacă această nevoie

a fost evidențiată la elevii performeri (din domeniile curriculare și extracurriculare),

înseamnă că ea este cu atât mai pregnantă la elevii cu performanțe școlare medii sau

modeste.


53

13. echipele sportive ale colegiului, au rezultate anuale bune la competiții tradiționale, dar și la

competiții care se organizează în cadrul parteneriatelor școlare. Echipele de handbal,

baschet și fotbal, băieți și fete, își reînnoiesc continuu componența, având nevoie de

derularea unor activități de consolidare a coeziunii echipelor, de creștere a competitivității

în vederea sporirii performanței.

Toate lucrurile enumerate mai sus conduc către necesitatea unirii eforturilor într-unul

concertat, susținut de existența unor resurse corespunzătoare și a unei expertize profesioniste

pentru rezolvarea acestei palete de problematici. Acest lucru poate fi realizat în cadrul unei

abordări de tip proiect. Unele activități de educație nonformală derulate în cadrul colegiului, deși

valoroase cantitativ, au avut de suferit datorită subfinanțării sau lipsei totale a finanțării. Acesta

este unul dintre motivele pentru care, prin gândirea unitară a tuturor activităților extrașcolare ale

colegiului, se poate face primul pas către scrierea unui proiect cu finanțare. Găsirea efectivă a

sursei de finanțare va fi provocarea viitorului. Totodată, structura de tip proiect va permite

formarea unui număr de profesori și părinți în domeniile gestionării grupurilor, al managerierii

activităților extracurriculare, al generării de curricule interdisciplinare care să aibă aplicatibilitate

în învățământul curricular. Toate acestea vor contribui la creșterea capacității sistemului educativ

de a furniza competențe cheie pentru elevii școlarizați. Profesorii și părinții vor putea deveni

persoane resursă pentru întreaga comunitate educativă locală și regională și-și vor putea utiliza

competențele dezvoltate în cadrul activităților viitoare.

Structura unitară de activități extracurriculare, concepute sub forma unui proiect,

cuprinde un număr mare de activități care vor stimula, exersa și învăța inovarea. De exemplu,

atelierul de tehnică, tehnologie, inventică și inovare va fi centrul acestui tip de activitate. Atelierul

de ciclism montan va studia posibilitatea practică de realizare a unei piste de ciclism montan în

regiunea Obcinei Mestecăniș, studiul teoretic existând deja. De fapt, pe baza studiului teoretic s-a

obținut premiul I în etapa de calificare a fazei internaționale a concursului de inventică. Testarea

pistei la fața locului va transforma lucrarea elevilor într-un „studiu de fezabilitate” pentru

construirea efectivă a pistei montane pentru bicicletă. Posibil ca, printr-un nou proiect, elevii vor

putea să realizeze acest lucru.

Prezentăm în continuare structurarea activităților extracurriculare propuse de Colegiul

Național ”Petru Rareș” din Suceava elevilor săi, în formatul unui proiect unitar conceput, fezabil cu

resurse modice, care în globalitatea lor, prin aplicare, vor permite elevilor o dezvoltare personală

complementară celei realizate prin activități curriculare.


54

Proiectul „Ateliere de educație non - formală în scopul dezvoltării de competențe cheie la

elevi, viitorii conceptori și actanți ai societății bazate pe cunoaștere NEXT –T (nonformal –

extracurricular pentru educația tinerilor)”

Obiectivul general al proiectului:

Creșterea calității globale a educației (element crucial al strategiei Lisabona) realizate de

colegiu prin introducerea în educația curriculară a plusvalorii activităților extrașcolare, organizate

unitar și derulate sub coordonarea unor persoane abilitate în domeniul dezvoltării personale a

tinerilor.

Obiective specifice:

O1.conceperea unitară a tuturor activităților de educație extracurriculară ale colegiului,

care se vor desfășura pe parcursul unui an școlar, în vederea identificării și exploatării posibilităților de

interconexiune și de complementarizare ale acestora (între ele, respectiv cu activitățile curriculare).

O2.subsumarea derulării tuturor activităților extracurriculare dezvoltării la elevi de

competențe crosscurriculare, transversale și pregătirii copiilor pentru toate aspectele vieții de

adult (printre care și: învățarea complexității, a incertitudinii, a echilibrului precar, a eșecului)

O3.derularea unui număr de 12 ateliere de educație extracurriculară, de tip nonformal, cu

largă participare din rândul elevilor, profesorilor, respectiv părinților, cu tematică aflată în legătură

cu activitățile extracurriculare tradiționale ale unității aplicante.

O4.certificarea / valuarea competențelor dobândite de către membrii grupului țintă elevi,

în urma evaluării activității realizate în cadrul atelierelor de educație extracurriculară, în vederea

transformării acestora în persoane resursă pentru ei înșiși, pentru unitatea aplicantă și partenerii

săi educaționali, respectiv pentru comunitate.

O5.elaborarea în cadrul atelierelor de educație extracurriculară a unor produse finale

(metodologii, auxiliare curriculare, material didactic, proceduri) cu mare potențial de transfer

către învățământul curricular, în vederea utilizării ulterioare de acesta.

O6.realizarea unei rețele de licee, care să beneficieze direct de produsele finale ale

proiectului și care să reprezinte cadrul formal de colaborare viitoare.


55

Activitățile proiectului

Activitățile importante ale proiectului sunt:

1. Activitățile de management, care înglobează următoarele etape: organizarea echipei de

implementare, prin statuarea responsabilităților și semnarea unei fișe a postului, stabilirea

formatelor utile în implementarea managementului calității, selecția resursei umane și

completarea formularelor de grup țintă, stabilirea formatelor tuturor activităților, a modalității lor

de organizare, stabilirea indicatorilor de realizare a fiecărei activități, redactarea unor fișe de

conformitate, cu cerințele minimale ale materialelor cu rol didactic ce urmează a fi achiziționate în

vederea susținerii activităților, stabilirea modalităților de evaluare și auditare, de aplicare a

strategiilor de asigurare a vizibilității și sustenabilității proiectului. Se vor elabora formatele

corespunzătoare strategiei de realizare a evaluării globale a proiectului, a auditării lui, a

inventarierii tuturor produselor finale, a evaluării și asigurării vizibilității, a modul de realizare a

impactului proiectului asupra grupului țintă direct (participanți la activități) și asupra celui lărgit

(parteneri, comunitate locală, regională, națională etc) și strategia optimă de realizare a

sustenabilității proiectului, ca o continuitate firească a activităților derulate în cadrul proiectului.

2. Festivitatea de deschidere a proiectului, organizată la începutul anului școlar (exp. în

luna septembrie, înaintea începerii programului școlar). Vor fi prezentate strategia de

implementare a proiectului, responsabilitățile membrilor echipei de proiect, strategia de obținere

a rezultatelor finale și indicatorii de realizare a acestora, bugetul minimal al proiectului. Vor participa

profesorii coordonatori ai activităților extrașcolare care au deja structuri organizatorice și membrii

fideli, consilierul școlar al colegiului, responsabilul comisiei diriginților, elevi care doresc să se înscrie la

un atelier sau altul, părinți ai acestora, reprezentanți ai partenerilor instituționali ai colegiului, membri

ai comunității locale interesați, ai media (cotidiane, ziare, TV), muzee, bibliotecă etc.

3. Selectarea resursei umane: profesori, elevi, părinți, în conformitate cu dimensiunea

grupului țintă. Aceasta se realizează prin depunerea de scrisori de intenție individuale (în care se

specifică nevoia care a condus la depunerea respectivei scrisori, precum și punctele forte care

recomandă fiecare persoană și disponibilitățile sale de efort, respectiv bugetul de timp) De

asemenea, vor fi contactați eventualii experți externi, persoane suport din rândul părinților și ai

colaboratorilor colegiului care vor contribui la asigurarea logisticii derulării activităților.

4. Realizarea centralizată a achizițiilor publice, în conformitate cu bugetul proiectului,

pentru echipamentele și serviciile de care este nevoie a fi procurate în timp util, astfel încât

activitățile să se desfășoare conform graficului stabilit.


56

5.Derularea activităților de educație nonformală în ordinea proiectată (pe timpul

vacanțelor școlare, fără afectarea programului școlar, înainte de competițiile / festivalurile /

concursurile regionale, respectiv naționale la care elevii vor participa cu produsele finale ale

atelierelor de lucru).

Atelierele, precum și subgrupul țintă direct vizat, sunt:

5.1.Atelierul de comunicare orală în limbile engleză /germană - 50 participanți elevi, 3 profesori,

1 părinte

Atelierul se derulează în cadrul unității aplicante, pe grupe de vârstă. Activitățile sunt

foarte interactive, pentru a stimula elevii să comunice de o manieră reală, să învețe și să exerseze

expresii din diferite registre ale limbilor engleză și germană, să intre în contact cu diferite

elemente de cultură engleză și germană, să interacționeze în grup, să-și asume roluri, să valorifice

valențele educative ale jocului. Atelierul beneficiază și de aportul activității inovatoare a unor

voluntari scoțieni și a unor voluntari nemți. Produsul final al atelierului este un film (pe suport

DVD) al festivității de închidere, care va conține secvențe de poezie, cântec, joc și dans. DVD-ul va

fi utilizat în testarea abilităților de comunicare orală (în contexte cât mai diferite) pentru elevii ce

vor susține examenele de certificare a limbilor engleză / germană, după încheierea proiectului.

5.2.Atelierul de teatru în limbile franceză, engleză, germană – 50 participanți elevi, 3 profesori, 1

părinte

Atelierul se derulează în cadrul unității aplicante, având 3 secțiuni, după limbile în care se

realizează exprimarea teatrală. Elevii participanți vor pune în scenă câte o piesă de teatru (vor

selecta textul, ca mesager de cultură, vor verbaliza replicile, vor exersa teatralitatea lor, vor

confecționa costume, vor realiza repetiții centralizate și vor susține la final spectacolul de gală). De

asemenea, elevii vor participa la ateliere de teatru pentru învățarea și exersarea tehnicilor teatrale

sub îndrumarea unor foști elevi ai unității aplicante, actualmente tineri actori și a unor

colaboratori în domeniu. Produsul final al atelierului este un DVD cuprinzând spectacolele

atelierului. Cu piesele de teatru exersate, elevii vor participa la concursuri/festivaluri de gen,

organizate pentru limbile franceză și engleză, aflate la a 9-a, respectiv a 10-a ediție.


57

5.3.Atelierul de lirică poetică - 25 participanți elevi, 3 profesori, 1 părinte

Atelierul se derulează în exteriorul colegiului, într-un cadru în care, peisajul, natura în

general, pot stimula creativitatea artistică, sub forma unei tabere de vară de creație artistică. Va fi

abordată și legătura dintre poezie, proză, film, teatru. Produsul final al atelierului va fi un volum de

versuri aparținând elevilor participanți la atelier. Vor fi achiziționate servicii de transport, cazare și

masă. Locația va fi cunoscută la momentul încheierii contractului.

5.4.Atelierul de creație artistică modernă (pictură, sculptură, artă modernă) - 25 participanți

elevi, 3 profesori, 1 părinte

Atelierul se derulează în exteriorul colegiului, pentru fructificarea valențelor estetice ale

peisajului natural. Vor fi exersate diferite tehnici de pictură, dar și de sculptură sau de artă modernă

combinată. Arta va fi abordată de o manieră interdisciplinară, având la bază câteva elemente

fundamentale: nevoia de artă a copilului, lumina, timpul, culoarea, forma, puterea de sugestie, relația

obiectului de artă cu mediul înconjurător, stimularea creativității artistice etc. Atelierul va beneficia și

de aportul unor experți externi, specializați în diferite domenii ale artei plastice. Produsul final va fi un

album conținând lucrările realizate în cadrul atelierului. Vor fi achiziționate servicii de transport, cazare

și masă. Locația va fi cunoscută la momentul încheierii contractului.

5.5.Atelierul de noi tehnologii informaționale – 25 participanți elevi, 3 profesori, 1 părinte

Atelierul se derulează parțial în laboratoarele de informatică ale colegiului, parțial în

laboratoarele de informatică ale Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Formatorii sunt atât

profesori ai colegiului, cât și profesori universitari. Elevii vor dobândi competențe IT care se află în

legătură cu descoperirile științifice actuale și cu modificările ce vor afecta societatea sau diferitele

medii (inclusiv cel educațional) ca urmare a asaltului digital. Una dintre temele abordate va fi

realitatea augmentată, ca exemplu al promovării noilor tehnologii informaționale în vederea

conștientizării membrilor societății cu privire la supraviețuirea într-o lume digitală. Vor fi abordate

limbajele de programare C# și Java pentru a ajuta elevii să dobândească competențe în aria

programării orientate pe obiecte, care nu se realizează în cadrul învățământului curricular.

Produsul final al atelierului va fi o platformă educațională / site web, ce va putea fi utilizată și

ulterior finalizării proiectului, în procesul educativ de tip formal.


58

5.6.Atelierul de performanță în diferite discipline - 50 participanți elevi, 5 profesori, 1 părinte-

specialist în unul din domeniile de performanță.

Atelierul se realizează în incinta colegiului. Disciplinele în cadrul cărora se va derula pregătirea de

performanță sunt matematică, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, istorie, științe socio-

umane. Curriculum-ul de pregătire va depăși nivelul școlar, încadrându-se din punct de vedere al

dificultății la nivelul olimpiadelor naționale pe discipline. Produsul final al atelierului va fi o revistă

electronică cuprinzând resursa informațională utilizată și indicații de rezolvare.

5.7.Atelierul de dezvoltare fizică armonioasă prin jocuri de echipă - 25 participanți elevi, 3

profesori, 1 părinte

Atelierul va avea o locație cu acces la o bază sportivă complexă. Elevii selectați vor avea deja

experiență competițională în diferite domenii sportive, dar în cadrul atelierului vor dezvolta

abilități de lucru în echipă, testând tehnici sportive și pentru jocuri de echipă care nu au acoperire

curriculară. Vor fi preferate jocuri pentru care colegiul are posibilități de concurare la competiții

ulterioare. Produsul final al atelierului va fi un film pe suport DVD, cuprinzând secvențe de

execuție corectă, dar și inspirată din cadrul unor jocuri de echipă.

5.8.Atelierul de consiliere și orientare școlară și profesională - 200 de elevi care participă la faza I

de consiliere în domeniul managementului învățării și a orientării în carieră, dintre care sunt

selectați 25 de elevi care participă și la faza a II a de consiliere. Aceștia vor beneficia de servicii

avansate de orientare și consiliere în carieră. Grupul țintă al acestui atelier va fi format din elevii

unei unice generații (exemplu clasa a 11-a). Vor fi responsabili pentru derularea activității 3

profesori (dintre unul psiholog școlar) și 1 părinte, precum și un număr de 3 psihologi - experți

externi. Pașii care vor fi următorii: evaluarea inițială a grupului țintă din punct de vedere a

performanțelor individuale, școlare și extrașcolare, aplicarea unor testări psihologice în vederea

detectării posibilităților de îmbunătățire a acestora prin modificarea atitudinii față de învățare,

emiterea recomandărilor pentru fiecare elev, testarea opțiunilor profesionale în coroborare cu

resursele personale, identificarea elevilor pentru care există nevoie de consiliere avansată - etapa

II. După 3 luni de la finalizarea etapei I, va fi analizat saltul calitativ al performării școlare a elevilor

participanți la prima etapă. Cu grupul țintă pentru derularea serviciului de consiliere și orientare

avansată (25 elevi) vor fi desfășurate activități specifice, în scopul dezvoltării abilităților de gândire

creativă, de gestionare a emoțiilor, de organizare și comunicare, de relaționare în cadrul

grupurilor, de dezvoltare a unui comportament proactiv, respectiv de gestionare a viitorului prin

îmbunătățirea opțiunilor profesionale și prin consilierea depunerii candidaturilor universitare. Produsul


59

final al atelierului este o revistă electronică cu informație centralizată în ceea ce privește serviciul de

consiliere și orientare profesională avansat, destinat uzului profesorilor, elevilor și părinților.

5.9. Atelier de dezvoltare durabilă -25 participanți elevi, 3 profesori, 1părinte

Atelierul se derulează într-o zonă care permite studiul eficient al intersecției domeniilor:

economic, social și de mediu. Conceperea atelierului este în concordanță cu obiectivul central al

Ministerului Mediului: încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în

ansamblul programelor și politicilor publice ale României, cu reflectare în sistemul său de

învățământ. Activitățile atelierului vor viza înțelegerea și asumarea conceptului de dezvoltare

durabilă – ca profesori, elevi, cetățeni ai unui oraș, al unei regiuni, a Europei, a Terrei. Vor fi

realizate vizite la diferite obiective industriale, analizându-se impactul funcționării acestora asupra

mediului și asupra comunității umane ce trăiește în imediata lor apropiere. La final, va fi construit

un sit virtual care să respecte regulile unei dezvoltări durabile și va fi calculată amprenta ecologică

a locuitorilor zonei. Produsul final va fi un album al zonei analizate din punctul de vedere a

posibilităților sale de dezvoltare durabilă. Locația de derulare a atelierului va fi cunoscută la

momentul încheierii contractului.

5.10. Atelier de cercetășie / supraviețuire în condiții extreme - 25 participanți elevi, 3 profesori,

1părinte

Atelierul se va derula într-o zonă a condițiilor extreme (în accepțiunea elevilor), dar care să nu fie

periculoase pentru ei. Vor fi evaluate și dezvoltate atitudinile și aptitudinile elevilor în situații

limită (zonă izolată, lipsa semnalului telefonic, prepararea hranei din alimente procurate din

mediul natural, amenajarea unui adăpost etc), precum atitudinile elevilor în domeniul ecologiei

(ecologizarea prealabilă a zonei taberei). Vor fi luate interviuri cu locuitorii zonei și autoritățile

locale. Produsul final al atelierului va fi o broșură cuprinzând reguli ilustrate de acțiune în condiții

periculoase. Broșura va fi utilizată ulterior în educația prevenirii și acțiunii în situații de urgență a

elevilor colegiului. Vor fi achiziționate servicii de transport. Locația derulării atelierului va fi

stabilită de comun acord cu participanții.

5.11. Atelier de ciclism montan – 25 participanți elevi, 3 profesori, 1părinte

Atelierul se va derula pe un traseu de aproximativ 50 de km lungime, pe culmea Obcinii

Mestecăniș. Unul dintre profesorii coordonatori ai atelierului este un profesor de geografie, cu


60

mare experiență în organizarea deplasărilor montane. Elevii vor studia pe teren și vor exersa (pe

biciclete specializate închiriate) posibilitatea realizării unui traseu de ciclism montan pe culmea

acestei obcini, având la bază studiul teoretic realizat anterior de ei, sub coordonarea profesorului

de geografie. Va rezulta astfel un studiu complet, teoretic și practic. Elevii vor identifica locurile în

care pot fi instalate marcaje, indicatoare, foișoare etc. Produsul final al atelierului va fi chiar

studiul amenajării traseului, prin includerea tuturor elementelor identificate. Vor fi achiziționate

servicii de transport, cazare și masă, în localitățile apropiate de locația traseului.

5.12. Atelier de științe integrate, tehnică, tehnologie, inventică, inovație și dezbateri științifice –

25 participanți elevi, 3 profesori, 1părinte

Atelierul se va derula într-un mediu exterior colegiului. Obiectivele acestui atelier vizează

înțelegerea și exersarea interdisciplinarității, ca modalitate transdisciplinară de abordare a

realității înconjurătoare, cu plasarea acestora la granița dintre știință și filosofie / religie /eul

interior; cunoașterea, prin documentare si exersare, a bătăliilor recente ale tehnicii și tehnologiei,

aflate în legătură cu marile nevoi ale umanității, a tendințelor de dezvoltare economică, socială

etc. Elevii vor lua contact în cadrul atelierului cu tehnici inovative de cercetare de tip școlar în

scopul tranziției către inovația reală. Se va face apel la cel puțin un expert extern. Produsul final va

fi un studiu pe structură de DVD în domeniul inovației școlare. Vor fi achiziționate servicii de

transport, cazare și masă. Locația va fi cunoscută la momentul încheierii contractului.

Activitatea de pregătire, derulare și evaluare a fiecărui atelier va fi de 3 luni, deci vor exista

ateliere a căror activitate se va derula concomitent. Singurul atelier cu durata de 6 luni este cel de

orientare și consiliere, datorită dimensiunii subgrupului său țintă și necesarului temporal pentru

atingerea obiectivelor. Fiecare atelier se va finaliza cu un concurs / fază competițională, cu rolul de

a desemna un unic elev câștigător, respectiv profesorul coordonator din cadrul formatorilor

atelierului, ce a contribuit la rezultatul său. Aceștia vor fi premiați pentru performanța lor. Toate

persoanele care au participat la organizarea și derularea activităților din cadrul proiectului devin

persoane resursă pentru perioada de sustenabilitate a proiectului, pentru activitățile ulterioare de

educație extracurriculară ale colegiului și ale comunității educative, în general.

6. Evaluările periodice, realizate la fiecare 3 luni ale perioadei de implementare, având

scopul remedierii eventualelor deficiențe în timp util, în vederea atingerii obiectivelor proiectului.

7. Asigurarea vizibilității proiectului, prin comunicare internă, dar și externă, către media, a

stadiului de implementare a proiectului (la fiecare 3 luni, după evaluare/auditare).


61

8. Înființarea rețelei ce va cuprinde cel puțin 5 unități școlare care poartă numele de „Petru

Rareș”, sub moto-ul cuvintelor istorice „Vom fi ce am fost și mai mult decât atât”. Fiecare unitate

va fi vizitată de către o caravană formată și reprezentanții celorlalte unități, care vor asista la

montarea plăcuțelor ce vor marca apartenența la rețea. Pe teritoriul României există nouă astfel

de licee și unul își desfășoară activitatea în Chișinău.

9. Evaluarea produselor finale ale elevilor realizate în cadrul atelierelor, respectiv analiza

rezultatelor ulterioare derulării atelierelor obținute la concursuri naționale pe discipline sau în

domeniu (în a doua jumătate a implementării proiectului). Toți profesorii și părinții care derulează

activități în cadrul atelierelor de lucru, vor participa la evaluarea finală a produselor realizate de

elevi și vor decide câte un unic câștigător în cadrul acestuia. Singurele ateliere care-și desemnează

câștigătorii prin participare la concursuri organizate înafara proiectului sunt atelierele de teatru în

limbi străine (pentru care câștigător va fi elevul cu cel mai mare premiu individual / cele mai multe

premii individuale obținute la concursurile de gen în anul ulterior implementării proiectului),

respectiv atelierul de performanță pe discipline (pentru care câștigător va fi elevul cu cel mai

mare premiu obținut la concursurile naționale / olimpiadele naționale de profil, în anul

ulterior implementării proiectului). Premiați vor fi și profesorii care au pregătit elevii

câștigători în cadrul atelierelor. Responsabilitatea globală a acestei activități revine echipei de

implementare a proiectului.

10. Festivitatea de încheiere a proiectului, cu participarea liceelor partenere prin

reprezentanții lor, a reprezentanților părinților și elevilor din grupul țintă, a reprezentanților

comunității locale, autorităților și reprezentanților media.


62

Rezultatele anticipate

Rezultatele anticipate se înscriu pe câteva paliere de realizare:

R1 Complementarizarea activităților de educație extracurriculară ale colegiului (între ele, dar și

între ele și educația formală)

Proiectul își propune să unească eforturile individuale și grup ale elevilor colegiului într-unul

concertat, de organizare unitară a tuturor activităților extracuriculare, pe parcursul unui an școlar.

Nu sunt prevăzute a se derula în cadrul proiectului alte activități extracurriculare decât cele pentru

care aplicantul are deja experiență și anumite resurse în ceea ce privește expertiza, angajarea

(dorința de realizare) și autoritatea conferită de rezultatele anterioare. Majoritatea activităților

extracurriculare se vor derula în vacanțele școlare, fără a se aglomera excesiv vreo perioadă, astfel

încât durata unui atelier să fie de minim 5 zile consecutive. Programarea temporală a activităților

extracurriculare va fi realizată în funcție de următoarele impuneri: atelierele care necesită un timp

favorabil de desfășurare, vor fi programate vara, atelierele care pot pregăti, prin produsele lor

finale (exp. învățarea și exersarea actoricească a unor piese de teatru, modelarea unor opere de

artă modernă, pregătirea fizică pentru competiții sportive, crearea unor produse inovative etc)

participarea elevilor la diferite competiții, concursuri, festivaluri etc vor fi desfășurate în perioada

premergătoare de desfășurare a acestora.

R2 Proiectarea unitară a celor 12 ateliere de educație extracurriculară, în coroborare cu

planificările curriculare, cu resursele unității aplicante și resursele proiectului

Va fi realizat un proiect unic de derulare a activităților extracurriculare, care va include toate

resursele de care acestea au nevoie, toate activitățile curriculare care premerg, se derulează în

paralel sau urmează derulării activităților extracurriculare și responsabilitățile persoanelor

implicate. Planificarea va fi unul dintre documentele de bază ale proiectului.

R3 Selectarea unei resursei umane de calitate, în funcție de expertiza, disponibilitatea de efort și

implicare (adulți și elevi), în vederea derulării activităților de educație extracurriculară

Vor fi selectați 38 de profesori și 12 părinți (care fac parte din grupul țintă al proiectului), ce vor

derula activitățile specifice în cadrul atelierelor de educație extracurriculară. Acest grup va

contribui la asigurarea sustenabilității proiectului, la transferul în învățământul formal a plusvalorii

activităților nonformale. Elevii (550) vor fi selectați după criterii valorice, disponibilitate de

implicare, dar și în funcție de nevoia identificată de dezvoltare de competențe.

R4 Asigurarea resurselor materiale și a serviciilor necesare derulării activităților în cadrul

atelierelor de educație extracurriculară


63

Resursele vor fi achiziționate având în vedere complementaritatea activităților extracurriculare (o

resursă care este necesară pentru mai multe ateliere va fi achiziționată o singură dată, iar

atelierele o vor utiliza succesiv), necesarul minim pentru realizarea indicatorilor de proiect și

posibilitatea utilizării lor continue pe toată durata de implementare a proiectului.

R5.1 Dezvoltarea de competențe croscurriculare (inter / transdisciplinare) la elevi

Proiectul va realiza completarea educației globale a elevilor colegiului, prin derulare de activități

de educație non formală, astfel concepute, încât să dezvolte în mod predilect competențe cross

curriculare. Toate atelierele și vizitele de studiu incluse în acestea, care constituie activitățile de

bază ale proiectului, permit elevilor dezvoltarea abilităților de proiectare și derulare de activități

pe structura unui proiect, de lucru în echipă, de informare de grup și triere a informațiilor, de

asumare de roluri, de rezolvare de conflicte sau blocaje, de realizare și prezentare orală a câte

unui produs final și de cuantificare a valorii lui, de asigurare a vizibilității activității / produsului

final, de valuare a calității produsului final, de gândire complexă, critică - inclusiv prin echilibrarea

rațiunii și sentimentelor în luarea deciziilor, sau prin căutarea și evaluarea potențelor noului, de

construire a unei cetățenii responsabile, de învățare și exersare a eticii cunoașterii pentru

protejarea mediului înconjurător și a tuturor formelor de viață, a păstrării sănătății individuale și

de grup, de cultivare a gustului pentru inovare și pentru dezvoltarea tehnică subsumată nevoilor

reale ale vieții etc, în concluzie de învățare a învățării. Astfel, plus valoarea majoră a proiectului va

consta în ceea ce elevii vor ști să facă, vor ști cum să descopere în realitatea înconjurătoare și în ei

înșiși, în conformitate cu idealul și scopurile educaționale românești actuale (care pune accent pe

crearea de personalități inovatoare). Tematicile abordate vor fi în legătură cu problematicile

complexe ale societății românești: dezvoltarea durabilă, implementarea noilor tehnologii

informaționale în activități dintre cele mai diverse, învățarea tehnicilor inventării - inovării și a

nevoii utilizării lor în scopul progresului societății, comunicarea orală în mai multe limbi străine,

exprimarea eu-lui personal, dar și a celui colectiv, prin intermediul diferitelor tipuri de artă sau

moduri de manifestare în condiții extreme, cunoașterea și valorificarea patrimoniului local și

regional etc. Toți beneficiarii proiectului vor deveni resurse umane valoroase pentru viitor.

R5.2 Creșterea calității produselor finale ale atelierelor de educație extracurriculară,

nonformală, comparativ cu anul premergător implementării proiectului.

Vor fi comparate rezultatele obținute de atelierele de educație extracurriculară realizate în cadrul

proiectului cu cele obținute cu un an înainte (în cadrul activităților organizate individualizat) și va fi

cuantificat ecartul cantitativ și calitativ pozitiv al acestora.


64

R5.3 Formarea prin practică a unui număr de 38 de profesori și a unui număr de 12 părinți,

respectiv formarea și acordarea unui număr de 350 de diplome de absolvire a atelierelor de

educație extracurriculară și a 200 de diplome ce să ateste parcurgerea serviciului de orientare și

consiliere - cu supliment descriptiv al competențelor dobândite

Proiectul va contribui la dezvoltarea competențelor profesionale ale profesorilor, cu elemente ce

le vor fi extrem de utile, fie în domeniul consilierii și orientării, fie în domeniul educației non

formale. În fiecare atelier va fi implicat un titular de activitate, în persoana adultului care are

experiență în domeniul respectiv, dar și profesori care nu au mai derulat niciodată activități

extracurriculare organizate pe structura atelierelor de vacantă. De asemenea, vor fi dovedite

competențele dezvoltate la elevii cuprinși în grupul țintă și participanți la atelierele de educație

extracurriculară și la serviciul de consiliere și orientare.

R5.4 Generarea de curriculum interdisciplinar cu scopul de a îmbogăți oferta de curriculum la

decizia școlii a aplicantului, în vederea creșterii calității educației preuniversitare; susținerea

acestui curriculum prin intermediul metodologiilor, instrumentelor și materialelor didactice

elaborate.

Problematicile abordate în cadrul atelierelor de lucru au drept scop completarea temelor

curriculare abordate de învățământul preuniversitar teoretic românesc cu elemente impuse de

societatea actuală, bazată pe cunoaștere. Întregul proiect este, de fapt, un proces amplu,

cuprinzând toate etapele (concepere, implementare și evaluare) de generare de curriculum

interdisciplinar, care poate constitui o resursă valoroasă, posibil a fi integrată curriculumului la

decizia școlii, dar și curriculumului național. Toate atelierele vor genera instrumente, materiale

didactice care pot contribui la creșterea calității ofertei de CDȘ a colegiului și a altor parteneri, sau

la creșterea calității altor tipuri de educații (exp. educația pentru protecția mediului, educația

comportamentului în caz de situații de urgență, educația artistică etc) sau a calității unor secvențe

curriculare. Valoarea tuturor acestor elemente se află în marea lor posibilitate de transfer. Rezultatele

fizice ale proiectului, măsurate prin indicatorii săi, dar și prin modificările comportamentale ale

elevilor, vor constitui elemente de tip dovadă în demonstrarea creșterii calității educației

preuniversitare realizate de colegiu și de beneficiarii direcți și indirecți ai proiectului, ca urmare a

utilizării metodelor inovative. Toate atelierele proiectului vor genera proceduri și indicatori de

cuantificare a calității activității, care pot fi asimilați apoi, prin transfer, învățământului curricular.

R6 Evaluarea și auditarea formativă a tuturor activităților, în scopul respectării legităților calității

totale în derularea proiectului (racordarea la CQAF – metacadru european de referință ce


65

propune un model bazat pe ciclul calității: Planificare-Implementare-Evaluare-Reviziure, prin

indicatorii săi de referință).

Toate subactivitățile proiectului vor urma circuitul ciclic: proiectare, implementare, evaluare,

reintroducere a concluziilor preliminare în continuarea implementării.

R7 Realizarea unei bune vizibilități a proiectului, în scopul promovării valorilor acestuia în

comunitatea educativă locală, regională și națională.

Vizibilitatea proiectului va avea multiple funcții: de informare, de motivare a resursei umane, de

fidelizare, de contribuție la transformarea cunoștințelor în cunoaștere etc.

R8 Crearea și derularea de activități comune în cadrul unei rețele de licee (licee teoretice,

tehnologice sau mixte) în scopul experimentării în comun a avantajelor și dificutăților

introducerii plusvalorii obținute din activitățile nonformale în învățământul curricular / formal.

Va fi creată o rețea de licee, în cadrul căreia, proiectul va fi un exemplu de bună practică în ceea ce

privește derularea de activități educative extracurriculare.

R9 Recompensarea și motivarea elevilor și profesorilor performeri, în vederea stimulării

performaței educaționale ofertate de colegiu.

Cei 12 elevi declarați câștigători și cei 12 profesori coordonatori ai acestora în cadrul atelierelor de

educație extracurriculară vor fi premiați, ca o recunoaștere a valorii performării lor.

R10 Propunerea modificării raportului dintre educație formală și nonformală prin identificarea

unor posibilități practice de realizare a acestui lucru.

Proiectul, în sine, poate constitui un nucleu al propunerii de schimbare a ponderii dintre educația

formală și nonformală (în sensul valorificării sporite a acesteia din urmă) pe care politicile și strategiile

naționale o pot îngloba. Un studiu în acest sens va fi pus la dispoziție Comisiei Naționale de Curriculum.


66

Resursele necesare pentru implementarea proiectului

Resursele pentru desfășurarea activităților proiectului sunt alcătuite, în principal, din cele necesare

pentru închirierea de locații ce vor asigura cazarea participanților la atelierele de lirică poetică,

creație artistică modernă, dezvoltare fizică prin jocuri de echipă, cercetășie, de ciclism montan, de

dezvoltare durabilă și parțial cel de tehnologie a informației. De asemenea, este necesară

asigurarea bugetării pentru derularea activității în cadrul atelierelor de pictură (consumabile și

publicarea broșurii finale), cel de lirică poetică (publicarea broșurii finale), pentru cel de educație

fizică și sport (exp. materiale cu caracter sportiv), pentru cel de consiliere psihologică (exp. teste

psihologice cu licență), resurse pentru tipărirea broșurii cu imagini (instantanee din cadrul

atelierelor de pictură și cercetășie), respectiv a ghidului metodologic al întregului proiect, sau

pentru confecționarea costumelor în cadrul atelierului de teatru, etc.

Metodologia de implementare

Metodologia de implementare se bazează pe câteva bucle reglatoare, printre care:

- respectarea principiilor managementului calității (conceput pe structura managementului calității

totale, cu remedierea în timpul derulării proiectului a deficiențelor semnalate de evaluările

interne)

- respectarea obligațiilor contractuale în baza cărora se realizează finanțarea (presupunând că

aceasta există)

- respectarea obligațiilor ce decurg din fișa postului pentru adulții implicați (redactat și asumată

prin semnătură de către aceștia)

- respectarea sarcinilor individuale și de echipă (membrii grupului țintă),

- manifestarea deschiderii în selectarea resursei umane.

Activitatea centrală a proiectului contă în derularea celor 12 ateliere de educație nonformală,

extracurriculară și, din acest motiv, toate activitățile conexe vor avea ca scop realizarea în condiții

de maxim efect educativ a acestor ateliere.

Identificarea, recrutarea, implicarea și menținerea componenților grupului țintă se realizează prin

următorul algoritm:

1. popularizarea proiectului (obiective, grup țintă, activități, indicatori de realizare, buget etc)

prin canalele interne obișnuite (consilii profesorale, ședințe de catedră, ședințe cu părinții,

site-ul proiectului etc), cât și prin media locală,


67

2. transmiterea de lămuriri suplimentare către persoanele care solicită aceasta - responsabil

fiind consilierul educativ al colegiului

3. depunerea de scrisori de intenție individuale (în care să se specifice punctele forte care

recomandă fiecare persoană să facă parte din grupul țintă al acestui proiect și

disponibilitățile sale de efort, respectiv bugetul de timp)

4. trierea scrisorilor de intenție și stabilirea exactă a grupului țintă - responsabil fiind

consilierul educativ al colegiului

5. completarea formularelor de grup țintă

6. semnarea unui angajament de respectare a regulamentelor de derulare a activităților

proiectului.

7. consultarea membrilor adulți ai grupului țintă cu privire la activitățile punctuale din cadrul

atelierelor

Atractivitatea indicatorilor proiectului constituie în sine o modalitate de realizare a implicării și

menținerii grupului țintă.

Elementele care au stat la baza alegerii dimensiunii resurselor umane și a coroborării

subgrupurilor cu diferitele activități ale proiectului au fost:

- pentru elevi:

• analiza de nevoi educative de tip nonformal, prin inventarierea tuturor activităților de

educație non formală derulate în colegiu în ultimul an școlar, a identificării punctelor

lor forte, dar și a celor slabe și a amenințărilor, respectiv a identificării posibilităților de

interconexiune și de complementarizare ale acestora.

• Analiză indicatorilor de tip număr de participanți la activitățile educative

extracurriculare derulate de colegiu pe parcursul unui an școlar.

- pentru profesori:

• rezultatele anterioare pe care profesorii le-au obținut, împreună cu elevii lor, la diferite

concursuri naționale, festivaluri naționale și internaționale, sesiuni naționale de

comunicări, saloane de inventică etc

- pentru părinți:

• numărul de părinți care au coordonat activități de educație transversală

(extracurriculară, de tip nonformal) în ultimul an școlar.


68

Vizibilitatea proiectului va fi realizată prin intermediul site-ului colegiului, a comunicatelor de

presă, a distribuirii produselor finale către participanții la ateliere sub forma de DVD-uri

inscripționate, dar și către unitățile partenere prin reprezentanții lor, către colaboratorii

tradiționali ai colegiului etc. Asigurarea bunei vizibilități a proiectului va stimula interesul

comunității locale pentru problematica abordată de acesta, pentru complementaritatea dintre

educația formală și cea nonformală și pentru educație în general.

Sustenabilitatea proiectului va fi asigurată prin activități în următoarele mari direcții:

1. Utilizarea persoanelor resursă (profesori, părinți și elevi care au participat la activitățile de

proiect) în activitățile viitoare de tip extracurricular, dar și curricular ale colegiului (inclusiv

în alte proiecte)

2. Realizarea a două analize cu rol ameliorativ a performanțelor școlare ale elevilor consiliați

în cadrul atelierului de consiliere și orientare (prima analiză fiind realizată pe timpul

derulării proiectului)

3. Urmărirea opțiunilor profesionale ale elevilor și realizarea conexiunilor dintre acestea și

activitățile derulate în cadrul proiectului.

4. Schimbul de bune practici educaționale în cadrul rețelei de licee create (licee cu numele de

„Petru Rareș”, dintre care 9 se află pe teritoriul României și unul pe cel al Republicii Moldova).

Produsele finale ale proiectului vor fi:

1. 24 de instrumente, auxiliare și materiale elaborate în cadrul atelierelor de lucru, cu

posibilitatea de transfer în educația curriculară, incluse în ghidul metodologic al întregului

proiect

2. 1 curriculum interdisciplinar global pe baza căruia se desfășoară activitatea în cadrul atelierelor

de educație extracurriculară, publicat în cadrul ghidului metodologic al întregului proiect

3. 1 raport ce va fi remis Comisiei Naționale de Curriculum în ceea ce privește nevoia de

complementaritate a educației formale și nonformale și a posibilităților de realizare a

acesteia, inclus în ghidul metodologic al întregului proiect

4. 12 produse finale realizate în cadrul atelierelor de educație extracurriculară (exp. volumul

de versuri publicat în urma derulării atelierului de lirică, volumul artistic publicat în urma

derulării atelierului de arte plastice etc)


69

5. 1 rețea de licee multiregională, ce poartă același nume cu liceul ”Petru Rareș” și care va

beneficia de expertiza de implementare a unui astfel de proiect și de toate produsele finale

publicabile ale proiectului.

Monitorizarea implementării proiectului se realizează de către consilierul educativ al colegiului,

uzând de mecanismele interne de reglare (de tip feeback, de măsurare a satisfacției beneficiarilor,

de asigurare a calității totale, de consiliere în ceea ce privește implementarea etc).

Modul de organizare a resurselor materiale va fi unul judicios, achiziționându-se doar elementele

de care este realmente nevoie. În ceea ce privește resursele umane, se vor include în grupul țintă

persoane care-și asumă responsabilitățile și care se implică în ceea ce fac. Acestea vor fi stimulate

să fie creative, cu respectarea limitărilor impuse de proiect. Selectarea lor se face cu respectarea

principiului nediscriminării. Resursele materiale și financiare vor fi utilizate cu responsabilitate,

respectând principiul dezvoltării durabile.

Sustenabilitatea proiectului

Sustenabilitatea proiectului se va realiza prin intermediul câtorva direcții:

1.Utilizarea persoanelor care au activat în cadrul proiectului ca persoane resursă pentru

activitățile ulterioare. Astfel, profesorii, în număr de 38, vor putea derula activități de educație

nonformală, în școală și în afara ei, utilizând strategiile, metodele și produsele finale dezvoltate în

cadrul proiectului. Ca urmare a experienței dobândite și având cunoștință despre indicatorii

prezentului proiect, profesorii vor putea gândi fiecare activitate pe structura unui proiect, ceea ce

va aduce o plusvaloare certă acelei activități. Pe de altă parte, profesorii vor fi principalii artizani ai

introducerii, prin transfer și adaptare a metodologiilor, instrumentelor, auxiliarelor utilizate sau

create în cadrul proiectului în activitatea lor de la clasă, deci în formatul curricular al activității lor.

Aceștia vor fi capabili să conceapă noi oferte de CDȘ, dar pentru cursuri pluri și interdisciplinare,

cu rol de a dezvolta la elevi competențe cheie, iar în măsura în care acestea vor fi alese de elevi, să

le și implementeze. Dar vor putea, în egală măsură, să adapteze și să utilizeze secvențe educative

specifice nonformalului, care sunt dinamice, participativ - colaborative sau concurențiale, la

învățarea curriculară. Astfel, învățarea pentru elevi va deveni un proces activ, în care își vor

valorifica și dezvolta toate competențele, nu numai cele cognitive, ci și cele afective, atitudinale,

motrice etc. Este așteptată o creștere a performării elevilor în domeniul rezultatelor curriculare,

începând cu anul imediat următor derulării proiectului. Atât pentru profesori, cât și pentru elevi,

abilitățile dezvoltate în cadrul atelierelor extracurriculare vor fi foarte utile în derularea

secvențelor educative din cadrul ariei curriculare: consiliere și orientare.


70

Părinții participanți la activitățile proiectului, vor putea dinamiza Școala părinților, un proiect

care s-a derulat până acum sub coordonarea psihologului școlar, la cerea acestuia și care ar putea

deveni cu structură independentă. Începând cu anul ulterior derulării proiectului, Școala părinților își

va putea comuta centrul de concepere, implementare, evaluare, dar și finanțare în cadrul Asociației

părinților și va putea derula activități cu părinții în problematicile foarte acute ale conflictelor dintre

generații, a rolului educației formale și nonformale în viața copiilor, a nevoii de dezvoltare echilibrată a

tinerilor, de comunicare permanentă dintre familie și școală, de susținere a copiilor aflați în situații de

risc școlar (exp: părinți plecați în străinătate, decedați, familii destrămate, cu mulți copii etc).

Elevii participanți la atelierele de educație extracurriculară vor putea beneficia din plin de

noile abilități dobândite, atât în domeniul dezvoltării personale, cât și în cel al optării pentru

viitoarea carieră, sau al dezvoltării de pasiuni personale și de grup. Fiind în cunoștință de cauză,

elevii vor putea opta și vor putea convinge și pe colegii lor să aleagă opționalele interdisciplinare

propuse de profesori.

2. Utilizarea rezultatelor proiectului în activitățile viitoare. Toate produsele finale ale

proiectului vor avea rol atât în activitatea de bază, curricular educativă, realizată în cadrul

colegiului, cât în promovarea acestuia, selectarea viitoarei resurse umane etc. Produsele finale vor

fi disponibile pe site-ul liceului. Elevii își vor putea utiliza produsele, dar și cunoștințele, abilitățile

dezvoltate în urma muncii lor în cadrul atelierelor extracurriculare în activitatea viitoare:

concursuri, festivaluri de teatru, saloane de inventică, olimpiade școlare, în special cele

pluridisciplinare, viitoare proiecte personale sau de grup.

3. Rețeaua de licee cu același nume ca și al colegiului va funcționa închegându-se ca o

structură colaborativă, de schimb de bune practici. Va fi abordată, în special, problema rolului

educativ al activităților extracurriculare și al relației dintre acestea și tipul liceului - teoretic,

tehnologic, vocațional. Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava va analiza posibilitățile de

transfer ale înglobării plusvalorii activităților extracurriculare în educația formală și pentru liceele

tehnologice și vocaționale. După un an de la finalizarea proiectului, va fi organizat un colocviu, în

cadrul căruia liceele își vor prezenta strategiile de dezvoltare, (PDI sau PAS, în funcție de tipul lor),

vor discuta despre cultura organizațională și de management, despre punctele lor vulnerabile și

despre modalitățile și resursele de care ar avea nevoie pentru înlăturarea lor. Fiecare liceu va

contribui financiar la derularea acestui colocviu.

4. Profesorii Colegiului Național Petru Rareș din Suceava vor manifesta disponibilitate în ceea

ce privește colaborarea cu Comisia Națională de Curriculum pentru implementarea propunerilor pe

care aceștia le-au făcut și le-au remis acestei comisii. Propunerile se referă la introducerea în curricula

obligatorie a unor secvențe educative care să înglobeze cooperarea dintre elevi, învățarea prin

descoperire, valorizarea inventivității, realizarea de produse finale originale.


71

5.Utilizarea bunurilor achiziționate în cadrul proiectului, prin alocare de resurse financiare

pentru întreținerea și diminuarea uzurii lor fizice și morale.

Egalitatea de șanse

Proiectul își propune selectarea resursei umane printr-o mare transparență, care va constitui

cadrul de lucru pe întreaga perioadă de implementare. Participanții la activități (elevi, profesori,

părinți) vor fi selectați în funcție de competențe, experiență și disponibilitatea de efort. Selectarea

elevilor se va face prin interviu public, în cadrul căruia aceștia vor trebui să argumenteze de ce își

doresc să participe la un anumit atelier, care sunt performările lor anterioare și care sunt expectanțele

în legătură cu această participare. Fiecare atelier va avea un juriu format din profesorul coordonator al

atelierului și alți 4 profesori ai colegiului. Juriul își va face o grilă de evaluare, în care va exista un

punctaj distinct pentru elevii aparținând categoriilor defavorizate (elevi care îndeplinesc condiții de

bursă socială, elevi cu părinți plecați în străinătate, elevi cu boli cronice etc).

Obiective orizontale

Activitatea extracurriculară de tip nonformal este prin excelență activitatea cere-și propune

dezvoltarea de competențe cheie, crosscuriculare. Acestea înglobează majoritatea obiectivelor

orizontale. De exemplu:

• Atelierul de dezvoltare durabilă va realiza intersecția celor trei mari domenii – social,

economic și natural prin metode interactive, de lucru prin descoperire. El va avea ca

produs final calcularea amprentei ecologice în locul de derulare a atelierului. Toate

celelalte ateliere își vor derula activitatea dând dovadă de respect pentru protecția

mediului, a resurselor naturale cu care vin în contact, dar și a altor tipuri de resurse,

date fiind procedeele de procurare și modul în care acestea se răsfrâng asupra sănătății

mediului înconjurător.

• Atelierul de tehnologie a informației va lucra în cadrul noilor aplicații din lumea virtuală,

va pune accent pe modul de colaborare și comunicare între indivizi în mediul virtual și

va analiza beneficiile, dar și riscurile, de utilizare a acestor resurse. Atelierul va genera

structuri virtuale, pe post de produse finale, care să poată fi folosite și în cadrul

celorlalte ateliere de educație extracurriculară și în educația formală.

• Atelierul de tehnică, tehnologie, inventică, inovație și dezbatere pe teme științifice va

aborda problemele reflectării tehnicii și tehnologiei asupra dezvoltării societății, va

evidenția riscurile și limitările acestora și va argumenta necesitatea ”educării”

inventivității umane. Va fi abordată diferența dintre descoperire și invenție, vor fi

inventariate modurile de patentare a unei invenții și se va analiza modalitatea de a


72

transforma o invenție în profit. Toate atelierele de educație extracurriculară vor valoriza

ideile novatoare ale copiilor, în limita respectării impunerilor proiectului.

Complementaritatea cu alte programe / proiecte

Colegiul derulează un număr mare de proiecte de educație nonformală, în scopul dezvoltării

de competențe cheie la elevii săi. Prin aceasta se consideră ca aceștia primesc un bun start în viață și că

vor fi capabili să se descurce într-o lume în continuă schimbare, de a cărei dinamică sunt și ei uimiți. Pe

unele dintre proiecte colegiul le inițiază, iar la altele participă, de regulă, în urma unei selecții.

De exemplu, în cadrul proiectului Ministerului Educației Naționale de tip POSDRU, axa 1,

domeniul 1.1 cu titlul: Proces educațional optimizat în viziunea competențelor societății

cunoașterii, 2010-2011, colegiul a participat la concursul de curricule școlare transdisciplinare,

obținând locul I, cu 100 de puncte din 100, a implementat apoi cursul opțional, a realizat 3 sesiuni

regionale de formare, cu formatori -membrii echipei de 5 profesorii propunători ai curriculei, un

atelier regional de informare și exemplu de bună practică pentru toată regiunea de dezvoltare NE.

Ca urmare a dotării liceului (în cadrul acestui proiect) cu un laborator de informatică multitouch,

elevii de la clasele de informatică au realizat secvențe de programare care au fost utilizate în scop

didactic. Multe dintre proiectele cu care colegiul a participat la Concursul Național de Știință și

Tehnologie RoSef, au fost realizate în cadrul acestui laborator.

Un alt exemplu este proiectul Primăriei orașului de reședință a aplicantului – „Mijloace de

transport electrice în zone urbane din Europa”, în care elevi și profesori au făcut parte din grupul

de sprijin al acestui proiect, au participat la activitățile proiectului și au propus prima machetă a

unui vehicul electric. După un an de muncă, macheta a fost perfecționată și a obținut premii la

RoSef 2013 și la concursul Da Vinci 2015. Echipa de lucru este decisă să construiască efectiv un

motor electric într-un viitor apropiat. Această participare s-a constituit într-o latură a educației

ecologice a elevilor. Urmează lupta pentru creșterea independenței energetice a colegiului, care va

constitui probabil nucleul altui proiect, prin care elevii vor învăța să conceapă și să implementeze

sisteme energetice independente.

Toate proiectele Comenius, respectiv Erasmus+ pe care colegiul le-a derulat s-au constituit

în prilejuri de cercetare școlară asupra unor tematici de mare interes pentru societatea actuală. De

exemplu, în proiectul multilateral Comenius, cu numele CIVITAS, s-a realizat un studiu comparativ

între 4 orașe partenere, toate văzute ca organisme vii. In cadrul proiectului bilateral, cu numele

LINLANLIM, s-a realizat un studiu al elementelor de psihologie a limbii (române și franceză, ca

descendente ale limbii latine), în funcție de condițiile socio-economice de dezvoltare.


73

Alte informații relevante

Colegiul Național „Petru Rareș” face parte din rețeaua liceelor bilingve francofone abilitate

să susțină bacalaureat francofon. In cadrul acestuia există o probă, denumită modul

interdisciplinar, care se susține în mod anticipat în clasa a 11-a. Pentru a promova proba, elevii

prezintă ceea ce au lucrat în echipă în cadrul unei teme, de ei aleasă, de ei dezvoltată, pentru a

căror produse finale profesorii sunt doar consultanți. Deci, colegiul posedă expertiză în ceea ce

privește utilizarea metodelor nonformale în vederea obținerii de rezultate curriculare și chiar în

certificarea lor.


74


75

Anexa 1. Metoda „Vine Lupul!” aplicată la clasa a IX-a E

Anexa 2. Metoda „Post It!” aplicată la clasa a IX-a F


76

Anexa 3. Metoda „Snake” aplicată claselor a IX-a G și a XI-a G.


77

Anexa 4. Fișa aferentă metodei „Piersicile și nucile de cocos”.

Coconut thinks peach is …

Negative Stereotype Positive Stereotype

Superficial Informal

Childish Open

Not to be taken seriously Friendly

Uncommitted Flexible

Slippery Enthusiastic

Blah, blah, blah Humorous

Peach thinks coconut is …

Negative Stereotype Positive Stereotype

Overly reserved Reliable

Stiff Clear

Pompous Truthworthy

Harsh Orderly

Unfriendly Honest

Aggressive Punctual


78

Anexa 5. Metoda „Numărul de aur” aplicată la clasele a X-a E și a IX-a F.


79

Bibliografie:

1. Băban, A. (2000) Suport de curs: Consiliere Psihologică, UBB Cluj.

2. Băban, A. (Ed) (2001) Consiliere educațională, Psinet, Cluj-Napoca.

3. Băban, A. (2002) Suport de curs: Consiliere în sănătate și boală, UBB Cluj.

4. Benga O., Bogdan R., Boroș S., Petra L., Pop M., (2002), Jocuri terapeutice, Editura

ASCR, Cluj-Napoca.


80

Cuprins

Conținut Pagina

Organizarea materialului 3

Unitatea tematică 1 5

Elemente de consiliere pentru dezvoltarea personală a elevilor 6

Definirea consilierii pentru dezvoltare personală 6

Scopurile consilierii 6

Calități personale ale adultului ce facilitează consilierea 7

Atitudini acceptate în consiliere 8

Abilități de consiliere utile în consilierea elevilor pentru dezvoltarea personală 10


Activități de consiliere a adulților elaborate pentru dezvoltarea personală 22

Activități de consiliere centrate pe autocunoaștere și îmbunătățirea imaginii de sine 23

Vine lupul! 24

A Museum of me 25

Felicitări 26

Activități de consiliere centrate pe comunicare și cooperare 27

Post It ! 28

Snake 29

Oglinzi 30

Activități de consiliere centrate pe rezolvarea de conflicte și îmbunătățirea relaționării 31

Salată de fructe 32

Trecut, Prezent, Viitor 33

Ceapa culturală 34

Activități de consiliere centrate pe dezvoltarea gândirii creative și managementul emoțiilor 35

Jump in, Jump Aut ! 36

Reading the City 37

Conferință de presă 38

Activități de consiliere centrate pe prevenirea unor comportamente de risc 39

Șoarecele și pisica 40

Obiecte în muzeu 41


81

Piersicile și nucile de cocos 42

Metode interdisciplinare validate de profesori de fizică, engleză și IT&C 43

Fotografii 3600 44

Numărul de aur 45

Conversația secretă 46


Activități extrașcolare concepute la nivelul Colegiului Național „Petru Rareș” 48

Contextul proiectului 48

Proiectul „Ateliere de educație non-formală” 54

Rezultatele anticipate 62

Resurse necesare pentru implementarea proiectului 66

Vizibilitatea proiectului 68

Sustenabilitatea proiectului 69

Obiective orizontale 71

Alte informații relevante 73

Anexa 1 75

Anexa 2 75

Anexa 3 76

Anexa 4 77

Anexa 5 78

Bibliografie 77


82

TipografiaSC ROF IMP SRL

SuceavaStr. Mărăşeşti Nr. 7A

tel. 0230-532299 tel ./fax. 0230-523476 mobil : 0745392984

email : [email protected]

.

ISBN 978-606-625-209-6

This book has been published with the financial support of the EU whithinthe Erasmus+ project "Dezvoltarea competentelor profesorilor in vedereaconsilierii elevilor in problematica devenirii personale", cod 2014-1-RO01-KA101-001326

The authors take responsibility for the accuracy of the publishedinformation. There is no copyright restriction for these materials, therefore theycan be used for didactic purposes.

Date post:	30-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	vungoc
View:	266 times
Download:	5 times

CONSILIERE PENTRU DEZVOLTARE PERSONALÃ · Abilitățile consilierului sunt: ascultarea activă...

Documents