Anul al XCV-lea Nr. 25 ffüMARUL 2 Lei Braşov Duminecă 27 Martie 1932

"e|

au GAZETA TRANSILVANIEI««SâqiA şt IftKISlSTSâTiâPop - PIAŢA LIBEKTAŢEI BRAŞOV. nj Y'"’ TELEFON 226

Aborument anual 8f>0 lei eci Pentru strelnâtnta 800 1«1evit Anunţuri. f«c.lama, duo* tarif.

Fondată la 1838 de §e®rge BariţiuApare de trei ori pe săptămână »Numai prin retragerea acestui guvern se poate restabili situaţia financiară" — scrie „Viitorul".Cu condiţia însă să nu-i urmeze guvernul liberal ?al „ex­cedentelor bugetare".iesIV,

5’a votat c o n v e n idatoriilor agricole

Declaraţia Partid. National-Ţărănesc.In şedinţa de alaltaeri, Joi, a Camerei, terminându-se dis­cuţia pe articole, a fost votată legea conversiunei datoriilor agri- un cole cu 248 voturi contra 17. Contra legii a votat numai parti- i dul „Ţepist" astăzi transformat în „partid conservator" sub con- nil ducerea d-lui Or. Filipescu.a Înainte de-a se proceda la votul nominal, d-I deputat Ghel- m egeanu a dat cetire, în numele Partidului Naţional-Ţărănesc, ur- *ci mătoerei declaraţii:„Partidul Naţional-Ţărănesc declară că va vota proiectul de lege pentru asanarea datoriilor agricole. Voiul nostru este conse­cinţa Jo g ică a atitudinei ce am avut până acum. In sforţarea noastră de a ameliora proiectul, am isbutit a face să se pri­mească majoritatea amendamentelor ce am propus.,1' „ Voiul nostru aprobativ nu trebuie însă interpretai, ca expri­mând convingerea că legea a dat soluţiunea cea mai bună, în actualele împrejurări, problemei datoriilor agricole.u|ii In adevăr, prin declaraţiunile ce am făcut în comisiunile ijur' V . r erei’ . am subliniat în deajuns că o lege de asanarea dato- mior agricole trebuie să urmărească un îndoit scop: pe de o ^ parte, o uşurare a debitorilor în reducerea datoriilor şi a dobân- i“’ P°*r'v'* cu posibilităţile de plată determinate de criza mon- VA'ala; pe de aliă parle, menjinerea instituţiilor de credit ţărănesc - in situajmnea de a conlinua să stimuleze producţiunea agricolă şi in nouile condiţiuni de viaţă în aşa chip încât jertfele ce facem . astazi, sa nu mai fie necesare a se repeta în viitor.•şti* Proiectul de lege, astfel cum a fost înfăţişai de guvern, nu stlj răspundea acestor desiderate.de: cra insuficient pentru ţărănime, fiind-că nu admitea redu­c e r e a datoriilor agricole şi în acelaş timp era ruinător pentru U)i]Ţanciie populare şi instituţiile de credit cu caracter ţărănesc, din )S|t\rdeal.1,8 ■ National-Ţărănesc, prin acţiunea sa parlam entară aile i isbutit s ă determ ine ameliorări, care f a c ca proectul de lege, sen form a sa actuală, s ă s e apropie m ai mult d e scopurile sa le.

Guvernul ş i C am era au primit extinderea conversiunei d e irept p ân ă la 10 h ec ta re ; au primit reducerea cu 50 la sută a atonilor ţărăneşti ş i au renunfat la împrumutul forţai, ca re ar f i păsat tot p e debitorii c e trebuiau ei înşişi s ă f ie asan a fi.£ 1 Pentru apărarea instituţiilor de credit ţărănesc, Adunarea )ePutatdor a primit am endam entele Partidului National-Ţărănesc Tnii’Qre p. roplf n,ea Ca S lafu l s â ia asupra sa pierderile cooperativelor e orice fe l , rezultate din conversiune, precum şi diferenţa de 5 0 7 suta asupra dobânzilor.

,AJ ™ area °r primit d easem en ea sugestiunile Partidului Na- ^ onal-Ţarâriesc, făcu te în scopul de a uşura form alităţile g reoa ie s5 ' Urt ' C G concordat, devenit acum o asanare, p e caleConstatăm însă cu regret că, cu toate stăruinţele noastre, «uvermi nu a primit şi alte importante propuneri ce am Prezentat.b0‘ , , ÂW el Guvernul nu a avut a ceea ş i solicitudine pentru insti- sorr/e/e de credit, cu caracter ţărănesc din A rdeal, care, deşi în tara de mişcarea cooperativă, împlinesc lotuşi aceeaşi funcţiune Jcidia şi economică. Şi este cu atât mai surprinzător cu cât, în •j tunul moment, s a strecurat un regim de excepfiune în favoarea ansr' s ,flFure inslitufiuni cu interes limitat, Creditul Funciar Ru-

d şi în ir’o fo rm ă care an gajează Statul ia obligaţiuni ne-

Iarăşi foarfecă bngetară.Se afirmă că pentru reduce­rea cheltuelilor bugetare, guver­nul intenţionează o micşorare a cheltuelilor de material şi o nouă reducere a salariilor şi pensiilor. Informaţia a fost sem­nalată şi în ultimul timp din nou remarcată de întreagă presa.Guvernul, care ar fi obligat să dea un comunicat lămuritor în chestiune, — tace. Iar a- ceastă tăcere apăsătoare pare a întări adevărul că „de unde nu esfe foc. nu iese fum".Se mai vorbeşte — şi până acum n-a fost desminţit, — că proectul de lege care înfige din nou foarfecă în lefurile funcţio­narilor şi în pâinea de ţoale zilele a pensionarilor, va fi a- dus zilele acestea în parla­ment.Deşi s-ar părea imposibilă o nouă ciuntire a prea retezatelor salarii şi pensii, totuşi, având în vedere marea grijă argeto- ianistă faţă de slujbaşii şi foştii slujbaşi ai ţării, nu trebuie să ne prea surprindă lăcomia cu care îşi va căsca din nou gura foarfecă bugetară, manuată de degetele cu briliante ale „pum­nului de fier".Cunoaştem nevoile ţării ca şi resemnarea, cu care funcţionarii ei s-au lipsii de al lor, penlru a ajuta aceste nevoi, fără însă să vadă şi să simtă îndrepta­

rea pentru care au făcut jertfa. Şi-au lăsat salariile ciuntite, şi-au redus pâinea de toate zilele, şi- au învăţat copiii să se roage mai mult şi să mănânce mai puţin, şi-au obicinuit sobele cu mai mult aer proaspăt, uşurân- du-le pântecele cu porţii mai modeste de lemne. Toate în speranţa unei schimbări spre bine ?Şi-acum? Altă reducere a salariilor? Adecă, după ce tatăl, din motive de economie, s-a împăcat să poarte cămaşa co­pilului, o mai scurtă acum niţel, pentru ca să i-se potrivească pe corp.Unde mergem pe calea a- ceasta ?Credem, că vor mai fi încă funcţionari, a le călor salarii, în comparaţie cu ale colegilor lor inferiori, ar mai suporta o curbă. Aici, şi numai aici să-şi îndrep­te marele vistiernic privirea. Ciuntească lefurile acestora până când stăpânii lor se vor apro­pia câtuşi de cât de greul, pe care nu-1 simt şi nu-1 cunosc, al colegilor lor inferiori în grad dar superiori în mizerie şi con­tribuţia de jertfă pentru tară.Numai aşa ar mai putea în­tră în limitele posibilităţii noul proect al reducerii salariilor, fără a provoca un stop, cere ar fi falal pentru ţară.Comemorarea lui GoetheZiua de 22 Martie a. c., când j rilate şi cu o s-au împlinit o sută de ani dela ; evocare ne-a moartea marelui gânditor şi poet german Goethe — a fost sărbă­torită în întreaga lume civilizată conferenţe, reprezentaţii

're|rterminatede Este, deasemenea, păgubitor, pentru asanarea proprietăţii ţă- ete până la 25 de hectare, că Guvernul nu a primit propune- ie noastre, concretizate în amendamentele aduse la art. 9 -3 6 .ru şi această categorie de ţărani, reprezentând 148 mii de îpi rle familie, să beneficieze de conversiunea în drept.^ Lăsăm Guvernului răspunderea întreagă, pentru aceste cune ale legii, ş i întrucât ne priveşte, votăm proiectul, \ c ° " i W a că respingerea lui, în stadiul înaintat al cri- i j , .ar m ai Păgubitoare decât adoptarea unei »tlei de legi, ori cât ar ti de incom plectă". iltf

•După votarea legei ministrul Argetoianu a mulţumii Camerei ll ,n ru interesul manifestat pentru această lege. Legea — a spus • rgeţoianu nu e perfectă şi probabil va fi chiar întregită modificată de parlamentele viitoare. Legea va merge la Senat a mai spus d-1 Argetoianu — şi eu întrevăd de pe-acum u- le modificări pe cari va trebui să le aducem.> ________

printeatrale şi festivaluri comemo­rative. La această spontană săr* bătorire a unui geniu mondial s-a alăturat în mod demn şi ţara noastre, în care atât concetă­ţenii noştri germani cât şi inte­lectualitatea românească în frun­te cu M. Sa Regele, universită­ţile româneşti şi societăţile noa­stre culturale au ţinut să come­moreze centenarul lui Goethe.Braşovul, acest vechiu centru de cultură, n-a putut lipsi dintre cei cari au omagiat pe genialul poet şi filosof german. Marţi seara concetăţenii noştri saşi au aranjat un mare festival come­morativ în sala „Astra", iar în aceiaşi zi după amiazi în faja unei asistenţe selecte, care a umplut sala festivă a liceului „A Şaguna" până la ultimul loc, s-a desfăşurat festivitatea cente­narului morţii lui Goethe, socie­tatea „Astra", animatoarea tutu­ror mişcărilor culturafe din ora­şul nostru, ţinâadu-şi de o ele­mentară datorie să aducă pri­nosul său de admiraţie marelui „titan" al gândirii şi simţirii u- mane.lIn cadrul acestei serbări im­presionante şi-a desvoltat d-nul profesor D r. I. B aciu confe- renţa sa despre viaţa şi activi­tatea genialului poet. Cu o cla-

putere rară de expus conferen­ţiarul întreagă atmosfera de de­presiune morală şi de redeştep­tare naţională a poporului ger­man între anii 1759—1832, al

cărei martor a fost Goethe în lunga sa viaţă.După o enumerare succintă a însuşirilor caracteristice literare, filosofice, artistice, ştienţifice şi social-politice ale marelui poet, ne descrie conferenţiarul viaţa lui Goethe, care se confundă cu însăşi opera sa vastă şi mul­tilaterală.uCu intuiţia unui adânc cunos­cător al operei lui Goethe ne evidenţiază d-1 prof. I. Baciu în­treagă evoluţia de senzibilitate şi gândire a poetului. Scoţând la iveală 'idealismul Ţui Goethe, într-o epocă de uriaşe sforţări politice şi sociale ale poporului german, conferenţiarul se opreşte asupra celor două opere carac­teristice ale poetului „Weriher" şi „Faust".In romanul „Weriher“ autorul ne înfăţişează sufletul german evadând din mizerabilitatea po­litică a acelui timp de decădere în lumea senzibilităţii şi a sen­timentalităţii.In poema filosofică „Faust", compusă într’o epocă de avânt naţional şi la o vârstă înaintată a poetului, eroul devine un sim­bol al luptei pentru ideal, care dupăce a adâncit deşertăciunea aspiraţiunilor individuale, ajunge în sfârşit la cunoaşterea acestui mare adevăr, că omul trebue să trăiască pentru om şi nu poa­te află o fericire statornică de­cât în munca pentru binele o- ' menirii.In ce priveşte pătrunderea o- perilor lui Goefhe în literatura { română, ea se face foarte târziu ? din cauza specificului adânc ger­man al acestor opere. Primele traduceri se datoresc fostului di­rector al liceului „A. Şaguna" G . Munteanu şi altor scriitori, foşti elevi ai acestui liceu.Azi, constată conferenjiarul cu atâta justejă, pentru prima dată din anul 1914, întreagă lumea civilizată se uneşte într’o unani­mă omagiare a uriaşului gândi-

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI".Criminal?

Când am intrat pe uşcioara, ce da din curtea corpului de gardă, în ograda închisorii, fui întâmpinat de privirile mirate a câtorva zeci de perechi de ochi. Până să iau seama la întocmi­rea dimprejurul meu, cineva din gloata ochilor, ce mă întâmpi­nau, un vlăjgan spătos, voinic, înalt, desprinzându-se dintre cei­lalţi, îmi eşi înainte şi repezin- du-se ’mi prinse mâna dreaptă şi îngenunchind, mi-o sărută, grăind, înecându-se cu plânsul:— Ce cauţi, sfinte, printre cri­minali...?Instinctiv, l-am îmbrăţişat de după gât şi sărutându-i obrajii, l-am smucit în sus, privindu-1 în faţă. II cunoşteam, dar nu ştiam de unde să-l iau.— Suni Chiriţă Dumitru dela Brăila.Chiriţă Dumitru.. Acum ve­neam de-acasă...II cunoscusem Ia închisoarea

de Iuliu ? egulescu .militară dela Brăila, tocmai cu un an mai înainte.f Marinar, pe un monitor de Du­năre, ce susţinuse retragerea după înfrângerea dela Turtucaia, fusese sâcâit, amărât şi năcăjit, în acel şir de concentrări, fără rost, ce turburase doi ani dea- rândul viata întregului popor din ţară. însurat de curând, i se pă­rea ca un blăstăm cumplit che­mările acestor concentrări, ce-1 deslipiau dela căminul lui abia întocmit. Era de meserie lucră­tor la pori. Când avea de lucru, câşliga bine. Dar munca portu­lui era irudnică. Pleca de acasă cu noaptea ’n cap, s-apuce la „facerea poştelor", să nu-i scape ziua fără lucru. Se întorcea sea­ra, de multe ori noaptea târziu, când se ’ntâmpla vre-o cerinţă „peste ore", la vre-un vapor gră­bii. Prânzul şi-l făcea pe stivele de marfă de pe chei, fiindcă nu putea să alerge până acasă, să

Pagina 2tor şi genialului poet Goethe.Conferenţa a fost încadrată de două cvantete de Haydn, exe­cutate în mod maestru de pro­fesorii Conservatorului Astra", D-nii Bobescu.LWeinberger, Bie- mel, Moldrik. Preciziunea exe­cutării, precum şi natura muzicii lui Haydn au contribuit la corn- plectarea atmosferei sărbătoreşti.Atenţiunea cu care a urmărit neobicinuit de numeroasa asis­tentă expunerea conferenţiaru­lui, precum şi bogatele aplauze ale publicului au răsplătit, în parte cel puţin, pe conferenţiar şi executanţi.Concetăţenii noştri saşi, prin participarea lor într’un număr în- semnat la conferen{ă, au arătat că ştiu aprecia şi onora astfel de manifesta}iuni.N. B.

Cercul cultural Nr. 2 alînvăţătorilor din Braşov.

Fest valG fp iia n P o ru m b e s c uJoi, 31 Martie ora 9 seara în sala teatrului „Astra" se va co­memora împlinirea a 50 de ani dela premiera operetei Crai Nou. P R O G R A M :1. C . Porumbescu : Hora Bra­şovului, executata de orchestra.2. I. Brânzea prof.: Cuvânta­rea comemorativă.3. C ra i Nou operetă în două acte de C . Porumbescu şi cu concursul D-nei Victoria Cos* tescuD uca şi a D-lui Vasile R abega dela Opera Română.Corul bisericii Sf. Nicolae sub conducerea d-lui I. Brânzea. Or­chestra orăşenească sub condu­cerea d-lui C . Bobescu, dir. conservatorului „Astra“.Programele obligatorii de fie­care loc se găsesc la cassa ci­nematografului „Astra", începând de Luni 28 Martie ora 5—7 p. m.Balcon, Reservat, Lei 60. Loc în loje rang I. Lei 40. Loc în loje rang II. Lei 30. Stal I. Lei 40. Stal II. Lei 25 şi Galerie Lei 10.

Dlnli-un raport mai lung reţineai următoarele ;In ziua de 20 Martie a. c. a avut loc la şcoala primară Nr.4 din Braşov a treia şedinţă a cercului cultural Nr. 2 al învă­ţătorilor din Braşov de sub pre­şedinţia d-lui Gheorghe Muşa- tescu. Din acest cerc fac parte5 şcoale primare şi 7 grădini de copii, cu un total de 4i în­văţători şi învăţătoare.In şedinja intimă dela 9 12, a ţinut lectiune practică reu­şită din ştiin{ele naturale cu elevii cl. V , d-na înv. Po/er/o Cornea despre „magnet" şi d-şoara M arioara Debu a con­ferenţiat despre „Concepţia re­gionalistă a şcoalei primare în lumina principiilor pedagogice".La oarele 15, într o sală arhi­plină cu părinţi ai elevilor şcoa­lei şi altor persoane, s-a făcut de cătră preşedintele cercului deschiderea şedinţei publice şi s-a dat cuvântul d-lui Emil Reit, directorul şcoalei primare Nr. 4, spre a-şi desvolta interesanta sa conferinţă despre „Viata f e ­meilor în trecutul rom ân esc“, tratând despre rolul Doamnelor voivozilor şi boierilor români în diferite epoci ale desvoltării noastre naţionale, începând din secolul al XlV-lea până în zilele noastre şi scoţând la iveală via{a femeii române, care a su­ferit şi s-a bucurat alături de ceice au fost domnii şi apără­torii pământului românesc şi care a rămas ascunsă în umbra vre- milor bătrâne. Conferenţiarul a fost răsplătit cu vii şi călduroase aplauze.A urmat desfăşurarea progra­mului cu poezii patriotice din partea a peste 30 elevi ai şcoa­lei, din diferite clase, alternate cu cântece naţionale pe două voci, executate frumos de corul şcoalei, sub conducerea d-lui Vasile C reangă şi Luiza M athia, învăţători ai şcoalei primare Nr. 4.In sala clasei IV, pe o scenă

improvizată, s-a jucat cu mult succes piesa de teatru şco ar „Iubirea meseriilor" de catra elevele clasei IV : Stefanescu Margareta, Caşaş Viorica, Cns- tescu Rodica, Purdilă Maximi- liana, Putcu Cristina şi Bortoş Maria. . .Serbarea şcolară s-a încheiat cu un prea frumos dans naţio­nal „Ardeleana", executat de elevi din cele 4 clase primare ale şcoalei, to{i îmbrăcaţi în fru moşul costum naţional şi opin cuţe cu zurgălăi sub conduce rea d-nei înv. luanca TohăneanuDin desfăşurarea întregului program se vede munca con- ştientioasă depusă de învăţătorii şcoalei şi ordinea şi disciplina ce pluteşte în toată atmosfera

ce încălzeşte spiritul organiza­torilor unei astfel de reuş.te ser­bări culturale. .D-nul preşedinte al cercului mulţumeşte publicului asistent pentru participare la serbare, corpului didactic pentru munca depusă şi elevilor pentru felul frumos cum s-au achitat^ de ro­lurile avute şi face un călduros apel Ia părinţii elevilor, pentru ca împreună cu directorul şcoa­lei, să facă intervenţii stăruitoare la primăria oraşului spre a se dota şcoala cu o sală încăpă­toare pentru serbări şi a se da o subvenţie neprecupeţită pen­tru întreţinerea'materială a şcoa-lei.C u acestea se încheie serba­rea şcolară, urmând ca proxima şedinţă să se ţină în ziua de 3 Aprilie a. c. la şcoala primară Nr. 3 din loc.Fulger.

dovedit mai practice şi n, .s rale decât orice sistem <] ' gurări. mClubul „Rotary" din B “ a luat iniţiativa de a erei»" astfel de birou în oraşul nLa lucrările pregătitoare s? sociat în mod desinter 1—~resa|Camera de Comerţ şi Jft(j cât şi Uniunea Indù lusiTransilvăneni, grupa Braş0» ;au contribuit cu donatium ţ tură care împreună cu f0. pus la dispoziţie de clubul j tary" şi cu ajutoarele J dela diferite firme şi par|jJ — a făcut ca acest birou df mit „Biroul M ercur“ să iajreală şi să înceapă a lucra,;/™ pentru moment instalat chiji* localul Camerei de Corner) După sistemul aplicat î,ng veţia timp de peste 30 an ,<■ cest birou va fi asfel conja| încât nici nu va provoca multe concedieri de funcţio decât absolut necesar şi nit va concura acele instituţii mănătoare care ar exista i 1 raş precum: birouri de pN maţi», de traduceri etc.Programul biroului din Braşov este să procursUi lucru, contra, plată intelectul rămaşi fără ocupaţie, indii a. de naţionalitate sau de r<ite şi cu preferinţa acelora cairui de susţinut familii. id(In numărul viitor vom tie« mănunte despre modul cun c< funcţiona acest birou. .. ]

Ajutorarea funcţionarilorfără lucru din Braşov.

I.Criza economică s’a agravat în ultimii ani în aşa măsură în România, încât au trebuit să se facă concedieri de funcţionari atât la administraţiile de stat, cât şi în industrie, comerţ, bănci etc., concedieri cari au atins un număr de salariaţi ne­cunoscut până azi.Nu s'a stabilit încă cifra to­tală a funcţionarilor din Ro­mânia rămaşi astfel fără existentă dar după cunoştinţa noastră, numai în Braşov sunt mai mult de 300. Situaţia acestor intelec­tuali fără câştio este tocmai deaceea disperată pentru că nu pot fi plasaţi nicăiri şi pentru că nu există actualmente o asi­gurare contra şomajului, sau fonduri de pensiuni la nici una din întreprinderile particulare.Asistenţa socială a statului precum şi cea particulară se strădueşte a îmbunătăţi soarta acestor nenorociţi prin diferite

ajutoare, cari nu sunt în reali­tate decât un fel de pomană. Statele industriale ale Europei au avut încă înainte de războiu o asistentă socială muncito­rească exemplară, dar toate a- cestea s’au dovedit prea slabe fajă cu actuala ^criză mondială.In Elveţia a început încă înainte de războiu o mişcare practică de a da“ de lucru, con­tra plată, celor rămaşi fără ocu­paţie şi mai ales funcţionarilor şi intelectualilor. In această tară lumea obişnuită cu principiile şi spiritul adevărat comercial nu s’a putut mulţumi a face din cei fără lucru nişte elemente demo­ralizate care să nu aştepte de­cât ajutorul dela stat sau dela comună. Mai în toate oraşele mari din Elveţia s’au înfiinţat încă de prin anul 1900 aşa zise „Schreibstuben" care sunt bi­rouri destinate a procura de lucru intelectualilor, fără a face apel nici la caritate publică nici

N oul cinematograf ,j' rum ", instalat în sala ceai,’ a Redutei, se deschide Sâmbătă, la orele 5 d, nsensaţionalul film de B is er ic ă “. .Ş m >eiei

i itatPengő si S c h i tiu5toate valute streine precuwim lete C . F. R. şi internaţii— pentru toate clasele la ^

„ H E R M E S *birou de voiaj şi cassa desaHBraşov, Str. Voivodul Mii®3. Telefon 275 şi 539. '°iati--------------------------------— învie la timp înapoi, în ceasul de repaos, cât era dată jos „banj diera" portului. Nevastă-sa, fată tânără din mahalaua lui, o cur­tase ani de-arândul, trecându-i Dumineca şi ’n sărbători pe la poartă ’n trăsură cu lăutari sau cu catirinca pe capră. Pe câţi nu otâncise el cu câte-un pumn vânjos, să-l tie minte, când i se părea că-i trecuse pe dinainte la vre-un joc sau nuntă la care ar fi fost şi Săftica, nevasta lui de acum... [Dimineaţa dânsa-1 pe­trecea, cu scurteica ’ntre umeri, până ’n poartă, de unde dânsul o trimetea blajin:— Să nu răceşti du-te’n casă. Şi’şi mai petrecea mâinile pe supt căldura scurteicii frângând-o de mijloc, când o ridica s-o să­rute de bun rămas.Uneori Chirilă se pomenea, la ora prânzului, cu Săftica, adu- cându-i câte-o mâncare aleasă, făcută de dânsa. Sprintenă, cu tulpanul alb pe cap, părea ca o porumbiţă sglobie, faţă de vân- josenia lui domoală şi hotărâtă.Tovarăşii de muncă-i făceau zile fripte, aruncându-i vorbe cu înţeles, când se ’ntâmpla atare împrejurare.— I-a mers bine azinoapte lu Chiriţă, măi.— Uite, măi, cloncanu pe ce porumbijă a pus ghiara...Chirită rânjia mânzeşte şi cu toate că le-ar fi dat el peste plisc acelora, îi creştea inima însă întărindu-se în credinţa, că are nevastă frumoasă.Concentrările, ce prevesteau războiul îl amărau, silindu-1 sa nu dea câte-o lună pe acasă. El, care dorise ani de-arândul să trăiască cu Săftica, să nu şi-o mai deslipească de dânsul, să se vadă aşa de crud rupt de lângă ea...

Sunarea mobilizării l-a găsit concentrat de o lună pe moni­torul „Cogălniceanu“,c e staţiona în faţa Turtucaiei. Sunetele clo­potelor dela biserici şi urletul câinilor de pe la satele de pe amândouă ţărmuri ale Dunării, i se părea că-s răsunetul durerii lui din suflet.— Rămas bun nevestică, „de acuma nu te-oi mai vedea" . . .Fără să vrea, lacrămi fierbinţi îi alunecau pe obraji... Ce-o fi făcând Săftica lui? S-o fi mai gândind ea la dânsul ? Dar de-o fi să ţie războiul ăsta mai mult? Va putea ’nfrunta ispitele, toate ispitele...? Un fior îl petrecu, mai grozav decât fiorul morţii. Săftica lui era tînără, era fru­moasă, dornică să trăiască,^ să trăiască bine, bine, cum trăiau cuconeturile toate din Adică nu-i şi ea femee, ele. De ce n-ar avea şi parte să guste din tot vieţii, cum gustă acelea, bucure de toate bunurile pămân- tu ui, ca şi dânsele... Şi tu Chi­rită daică, să fii ca un boer ţanţoş, cu haine frumoase, cu ifose şi mândru ca un^ ofiţer... Aşa-i grăise dânsa odată... Gân­duri vrăjmaşe, să-l scoată pe om din Jâ/âni... Dar de-o fi să moară? Cine-o s’o ’ngrijească, cine-o să se bucure de como­rile ei, de toate florile şi rodiile ■ grădinilor ei ?... S-o aibă altcine- : va decât dânsul... Şi mort ar fi \ în stare să se ridice, să vie ca | un strigoi de miez de noapte, să-i sugrume, să-i facă bucă{i şi bucăţele, acolo ’n patul ei . . . Ah,...Ofta Chiriţă şi-şi încleşta pum­nii ameninţător...Prăpădul grozăviei de la Tur- tucaia-1 ameţi, îl zăpăci cu totul. Te pomeneşti, că şi Brăilii-i va

oraş. ca şi dânsa plinulsă se

- 1

fi la fel... Cu Nemţii nu te poţi prinde. Au maşini, mitraliere şi tunuri spăimântătoare. Cu Ruşii noştri, o poţi pune de mămăli­gă... Ruşii umblă numai cu gân­dul după şterpelit, după băutu­ră, după hazaice... Brăila-i plină de Ruşi... O fi tâbăruit şi pe la el pe-acasă... Hm...Folosindu-se de-un popas mai îndelung la Măcin, o şterse n- tr’o noapte la Brăila. Măcar să- şi mai vază odată nevasta, apoi întâmple-se ce s’o ’ntâmpla..Se-amestecă ’n gloata nesfâr­şită a băjenarilor, ce năvălia, ca un val uriaş, împins de furtuna spaimei, năvălia ’n neştire^ pe ţărmul stâng al Dunării, nădăj­duind mântuirea, dar ducând în suflet povara smulgerii din ră­dăcinile căminului, lăsat în voea soartei, departe, în prada cotro­pitorilor. Două rânduri de podu­ri plutitoare ’n dreptul Ghecetu- lui nu isbuteau, să cuprindă câr­durile de fugari, ce veneau alun­gaţi ca de potop, veneau ames­tecaţi, clae peste grămadă, moş­negi, femei, copii, vite, păsări şi căruţe ’nhămate, ducând într’un dric câte cinci, şease boccele, resturile a tot pe-atâtea gospo­dării.Chiriţă se strecura cu greu printre rândurile acestor desni- dăjduiţi, pe care nici întunericul nopţii nu-i putea astâmpăra, ci dimpotrivă, vrând, parcă adăpos­tiţi de ’ntuneric să se furişeze mai uşor de ochii nevăzuţi ai duşmanului, ce scăpărau, înapoi în zarea cerului mohorît, scăpă­rau în răbufneli surde ale arti­leriei.Pe ţărmul brăilean gloata 'îm­pestriţată de vite, oameni şi că­ruţe, se potmolea ’ntr’o sloată clisoasă, ce se 'nfăşura pe ro­tile căruţelor, plescăia ’n copi­

tele vitelor şi-ti smucia ncăltâ- mintea din picioare. împrejurul unui foc, aţâţat de pichetul sol­daţilor pontonieri, se grămădeau, ca nişte gângănii la o lumină de felinar, femeile rebegite de frigul nopţii. Unele se lungiseră ’n tina moale de jos, părpălin- du-şi la dogoarea focului prun­cii, ce le-amorţiau în braţe. Hău- litul oamenilor, sbieretul vitelor, gâgâitul gâştelor şi urletul câi­nilor de pe la căruţe, făceau să te crezi într’un miez de noapte apocaliptic, sau în cea din urmă clipă a vieţii pe pământ, când toată suflarea gemea de groaza morţii năpraznice.Chiriţă eşind deasupra Vadu­lui Olangeriei, i se desfăşură ’n fajă luminile oraşului, pe când din spate îl urmărea mugetul gloatei, înăclăită ’n zloata ţărmu­lui, la care nădăjduia scăparea din prăpădul cotropitorilor.— Ce-o fi făcând ea acum? Se gândia Chirită, urcând, gâ­fâind, spre oraş. Nici nu-şi dădu seama când ajunse ’n uliţa Ca- limerilor, când se opri bătând nerăbdător la poarta caselor lui. Dar, era trecut de miezul nopţii, nu-1 putea auzi nimeni din curte. O fi dormind toti, buştean. încă­leca atunci peste poartă, cum făcea alte daţi, când mai întâr­zia prin oraş şi ’ntro clipă fu ’n faJa odăii, unde ştia că-i sta ne­vastă-sa. Ciocăni nerăbdător... I-se păru, sau auzi ’năuntru şoap­te...? Dar nu-i deschide nimeni... O fi, poate, cu vre-o vecină. Fi­reşte, li-i urât în atare vremuri triste, să doarmă singure. S ’or fi adunând şi ele mai câte multe la un Ioc. Sărmanele femei... Cu ce spaimă mai trăiesc ele acum... C ioc, cioc, cioc...— Săftico, eu sânt. Chirită

Nu-i nevoe, să vă puneţi lî.;?. laiS ’aude mişcare ’n castjuj toate astea nu vine nimenre deschiză... Ei, lucru draculnijg nu-i semn bun. Şi vremea ziuă se face şi-ar vrea sa;0( simtă nimeni c’a venit ■ Era, doar fugit de pe frondă fi, să fie şi-şi înfipse uiniat, uşă, pe care-o svârli ca VM mica din ţâţâni. In pândă, a dimineţii, zări ca vis urât, sbughind pe ]®r un ofiţer şi pe nevastâ;sfjj zându i mototol la P \ Când şi cum i-a străpuns«, cu baioneta, nu-şi mai . aminte.«. ( ;S ’a trezit bând într’ori- din Atârnaţi, cânlând şi "Vi du-se cu nişte floart«».,,[p| agajă de sufletele neca viermii de stârvurile putreSA fost ridicat, după câ11de-o patrulă. Judecat, *atel dit, ca dezertor din M 8cului, la cincisprezece 0ggcă silnică. , ■L-am mai întâlnit înC° - I Chiriţă la ocna, unde ţ osânda. Mă dusesem, s.i pe el şi pe alţii. L-am şat, ca pe un frate despărţire, m’a ’ntreba ■— Eşti om învăţat. 1 Am visat-o ’ntro noap’ ' că vine spre mine, 08 moaşă, fluturându-i vânt, într’o lumină de ,“ -ii8" ■era, când venia, să-m'mâncare la port. Veni'mine zâmbind trist 9'^, 1 — Chirită, dragul ’Chirită... f iC e zici? Ne-om m-noi vreodată dincolo-"

•9];N Nr. 2 5 -1 9 3 2 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

C I N E M A „ A S T R A “ Pentru d-Dii comercianţiOu î n c e p e r e d e la 2 6 l a r t i e

O N N Y Primul film-operetă a lui Emeric Kálmán. R O N N Y Filmul succesului sigur.R O N N Y Filmul iubirei şi fericirei.RO XT VT V Filmul cu f a v o r i ţ i i publicului W IN IN I Willy Fritsch şi Käthe von Nagy.Filmul cu cea mai fastuoasă

’5t ei, iu?'jaţin;Ion->! imve»H i

So n n y

j Contabil autorizat, perfect bi-■ lanjier, cu multă practică şi prl-■ cepere, se oferă a conduce re- I gistrele domnilor comercianţi dinBraşov şi împrejurimi. Pretenţii modeste. Adresa: la „ D e a l u l Z o r i l o r “, Calea Victoriei 15, Braşov. 134 2—3

R O N N Y înscenare. O operetă care vă entuziazmează prin sburdălnicia Şi tempoul ei.este un film binefăcător. Un vis de fericire, de o 1 viaţă plină cu bucurii şi muzică.erj, Dansul şi iubirea se realizează în acest film, care oferă o îingăiere adevărată în mizeria zilelor noastre. a|i Veniţi şi uitaţi năcazurile zilnice — în acţiunea frumoasă şi Co,iată a acestei drăgălaşe operete.

► ■S‘-S--sr*5-rr "

P u b l i c a f i i m e .

:|io:nit C o n v o c a r e .leuniunea Economică dinjşov-Scheiu în conformitate art. 11 al. I. din statute, îşi^ iin e:ur,unarea generală ordinară duminecă în 10 Aprilie orele dif a. m-, în casele Societăţilor rtfte din Prund. In caz că nu- car-.rul membrilor nu va cores- ide se va amâna pentru Du- i necă 27 Apr. ora 11 a. m., cu cm ce număr de membri... Deschiderea adunării.!. Raportul general.. I. Raportul casierului.1. Raportul bibliotecarului.>. Raportul economului.:i. Diverse propuneri.' ie obsearvă că la adunarea ierală au drept de vot nu- i membrii cari au taxele a*tate.J,/>3 1- Comitetul.unimăria com unei Satulung.

Convocare.Membrii Societăţii Junilor na- ţionali-albi, sunt cu insisten/ă in­vitaţi a lua parte laadunarea gen erală extraordinarăpe ziua de 3 Aprilie c. la ora 3 p. m. în sala şcoalei din curtea Bisericii Sft. Treime. Biroul.

Şcoala normală Domniţa Flo- rica aduce la cunoştinţă celor interesaţi că pe ziua de 1 Apri­lie a. c. ora 4 p. m., se va ţine licitaţie publică pentru arenda­rea unui teren de 6 jug. 1200 st. p. în comuna Stupini.Ofertele închise se primesc la cancelaria şcolii.129 2—2 Comitetul.

Or. E. 0 . ÌIIESI1

Comunicare.

- specialistR A Z E X

(RÖNTGEN)

esc 119—932.Pubiicatiune.

/Omuna Satulung vinde prin aţie publică cu oferte închi-

—In ziua de 16 Aprilie 1932 ijIj 9 a. m. în localul primăriei titalea de 7365 m. c. lemne fag în pădurea Valea Zim- ca5ilui.reţui de eslimaţie Lei 52 m. Garanţie 10% dela suma ofe-îee H 'aetu! de sarcini şi condiţiu- de licitaţie se pot vedea la oniăria comunei. jm atulung, la 18 Martie 1932.line Primar: icJoa n Bucurenciu.

către depunătorii C a s s e i G e ­nerale de E conom ii din B raşov.Invităm prin aceasta pe toţi acei depunătorii cărora nu le-am putut scrie, să se prezinte zilele mai jos arătate, leu libe- lele de depunere, în interesul lor propriu la insitutul nostru, spre a le face comunicări im­portante.Miercuri la 30 Martie 1932 lit. A—F.Joi la 31 Martie 1932 lit. G —L.Vineri Ia 1 Aprilie 1932 lit. M - S .Sâmbătă Ia 2 Aprilie 1932 la T—Z.Braşov, 25 Martie 1932.C a s s a G e n era lă de Econom ii din B raşov 139 1—1

D ia te r m ie , U l t r a * V io le t« , C» r e e ţ i e l e c t r i c i .

Banca Mtarraoros h-Blanfc O a t s s u l i 3 —S V i n e r e a $ i «t©2® 22 - t

«Vinii itmln veciila pivniţile„B A C H U SStr. N eagră No. 14

dela Lei 12 -16La 10 litri preţ redus Ţuică naturală de prune lei 26R A C H I Ude vin lei 26 O Ţ E T de vin le i 6 A p ă m inerală lei 6 Poftiţi să vă convingeţi. N icolae Bărbuceanu

ă*3;Pic 1—1uns._______ii

Notar :ss. G heorghe C om şa

Loscâtcrii preferă numai vinurile de ia

;)Eâ|D ZORILOR*4“re i Victoriei (FMâidi) Na 15 ;âie B B A Ş 0 VK d maturale, bune şi alese.

Adânc îndurerată, firma Andrei Kocsis şi Fii, a- duce la cunoştinţă că întemeietorul eiAndrei Kocsis sen

un

„DEALD ZÛHIL0R"edi g u stă ri, pateuri ş l m âa e ă îî !•%) z ile ic p ro asp ete

a încetat din viaţă în ziua de 23 Marlie 1932Cu adormitul în Domnul coboară în mormânt vrednic slujitor în ogorul vieţei economice.Capacitatea sa strălucitoare, puterea de voinţă neînfrântă, munca valoroasă, hărnicia neîntrecută şi bunătatea sa exemplară, eu fost puse până în ul- tima-i clipă în serviciul firmei ce întemeiase.Prin fondarea şi propăşirea firmei noastre, ca şi prin conducerea pricepută şi sfaturile bine chibzuite, şi-a câştigat merile neperitoare, pentru cari îi datorăm recunoştinţă vecinică.In faţa rămăşiţelor pământeşti, îngenunchem cu pietate şi rugăm pe Cel Atotputernic să-i aşeze sufletul în corturile drepţilor.înmormântarea a avut loc în ziua de 25 cri.138 1—1lotaţi-i bine adresa.

0Ioi>o<>oooo!11I)o

I»oo

Ferma Avicolă de model „Record

Rhode Island Red speciale » n » Ia Lei 30 bucata „ 20 „Il-aLeghorn albe speciale > » I-a» » ÎI-aWiandotte albe » arginţii P U I D E O Z I

153020153030Rhode Island Red speciale » n „ I-a Lei11a 50 bacata 40305040305050

Leghorn albe speciale „ „ l-aII-aWiandotte albe» arginţii „ __Infreg pai chelul reproducător stă sub control de cuiburi căpcane şi contabilizat conştiinţios.Tot aci se pot procura tremii automate şi adăpă­toare de sistem american încercat şi suporturi, inele şi numeri de aripă, apoi nutremânt pentru automate.Cereţi imediat ofertă! — Grăbiţi-vă a prenota în vederea m arelui in teres! 132 1 - 2SS!

A R P A D M U H L E - T I M I Ş O A R AFurnizor al Curţii R egale Com erţ de seminţe şi grădinărie — Fond at 1875Cu onoare aduce la cunoştinţa onoraţilor cumpărători, ca pe

de o parte din cauza scumpetei tipăriturilor, pe de nlta perte pen- tru a putea acorda ia toate articolele o reducere însemnată, pe anul 1982 nu va apare n 1 catalog sau preţearent nou. Dar şi de acuţn înainte Vă poate servi cu seminţe 4e legume, seminţe de fiori, trandafiri altoiţi: cepe de fiori şi diferite plante vii etc. depnma calitate. — Vă roagă deci ca să binevoiţi să vă faceţi co­menzile conform catalogului întocmit peptru primăvara anului’ 1931.

O fertă foarte av an tajo asăfranco oricure oficiu poştal în calitate superioară:Trandafiri tufa, polyanfha şi urcători în soiuri pom­poase după alegerea mea: 25 buc. 450 le i; 50 buc. 800 ie i; 100 buc 1400 lei.Cepe de Dahlie (Gherghine), iar soiuri foarte fru­moase după alegerea mea: 25 buc. 350 lei: 50 buc 650 le i; 100 buc. 1000 leiCepe de Canna Indica asemenea soiuri minunat de frumoase după alegerea mea: 25 buc. 300 lei; 50 buc. 500 le i; 100 buc. 800 Iei. 131 i _ 3Sast

Vânzări şi cumpărăride case, vile, grădini, moşii, fa­brici şi alle întreprinderi în Bra­şov şi împrejurime se efectuează în mod corect şi avantajos la Biroul de mijlocire din BraşovV. W. Dressnandt & Co. BraşovStr. R egele C a ro l N o. 52 nou.87 1 - 0

De vânzare si“«»1m. □ aproape de şoseaua Sâm- ; petrului, colţ cu Slr. Bucovina. Informaţiuni Ia magazinul de i ghete Daner, Piaţa Libertăţii i No. 30. 3—3

C lu j, Str. Donat No 210 Biroul central Str. B ăii N o. 1TELEFON No. 12—66Oferă îpentru livrare imediată ouă de clocit, pui de o zi, cocoşi repioducători şi răţoi, din rassele Rhode Island Red. Leghorn, iar pentru livrare de primăvară timpurie Wyandotte albe şi arginţii, de provenienţă en­gleze, franceză, olandeză şi germană de prima calitate.O U Ă D E C L O C I T :

!Ol>lio• »oo►<III1!oI(Iooo11

Abonaţii cari ne fac re- clamaţinni şi comunicări în scris în chestia ziarului sunt rugaţi a ne indica întotdea­una şi n rnl de pe adresă sub care li se trimite ziarul.

P en tru TOChìa j j f e i f M a M ă fâ s ă r ia l i fc# ’ j f f f* |

de Fab rică,D. BERBECARStrada Voev&dui M î h m m k 7 .

i l V o ile G s o r g e i te C rê p e S a ta in C e o r g e t f e D ia g o n a l C r ê p e fü on gol C e o r g e t te S a t a in C r ê p e d e C h in e T i f l i s e t c » e t c *

Pagina 4GAZETA TRANSILVANIEI Nr K M

Născut 1827 f 1892.Implinindu-se 40 ani dela moartea pictorului braşovean Mişu Popp, se va oficia mâne Dum inecă orele 12 fără un sfert un parastas la mormântul său din cimitirul Groaveri, la care se invită toţi admiratorii defunctului pictor şi fost profesor al liceului „A. Şaguna“, care poete fi considerat ca cel dintâiu pictor român cu pregătire academică născut şi stabilit în ArdeaJNăscut la 1827 în Braşov dintr’o familie de pictori, originară din Ţara Oltului, a urmat şcolile secundare din Braşov, iar în anul, 1845 a plecat la Viena, unde a urmat academia de bele arte, In urma revoluţiunei din 1848 a emigrat în România, unde în tovă­răşie cu pictorii Constantin Lecca şi Barbu Stănescu a zugrăvit mai multe Biserici, între cari Biserica Domnească şi cea din Gâr­bov, dela schitul Frăsinet, Radu Vodă din Bucureşti şi Sf. Nicolae din Câmpulung. In 1864 întors în Ardeal, zugrăvi Bisericile din Satulung, Cernaf, Todoriţa, Râşnov, Ţânţari şi Arpătac.A murit la Braşov în 189£ ca profesor de desemn la gim­naziul român din Braşov.După regretatul pictor a rămas un bogat lăsământ de tablouri, cari se găsesc azi parte la familie, parte la particulari. Numărul tablourilor verificate până acum este de 185.Revista „Ţara Bârsei“ apărută luna aceasta a închinat nume­roase pagini comemorării pictorului Mişu Pop, scrise de d-1 ingi­ner Cornel Comanescu şi de d-1 Constantin Pop, director al „Al­binei“, strănepot al defunctului pictor.In veci amintirea lu i!

Corespondenţă din Cluj,

Cazul Tofan la parchet.In urma celor publicate în ziarul „Gazeta Tr.“ ca şi în re­vista „Clopotul“ d-1 prim-procu- ror al Tribunalului Cluj, Fili- pescu s’a sesizat din oficiu şi a depus chestiunea Tofan la cab. I de instrucţie pentru cer­cetarea cazului. Justiţia îşi va face desigur toată datoria în a- ceastă formidabilă afacere.Amănunte nu putem da de-o- camdată în interesul instrucţiei, dar le vom publica la timpul său.

liţiei, dar tare ne este teamă căci după-ce va zbura din scaunul de primar va trebui să umble pe ascuns pe sirăzile Clujului, căci numai atunci se va convinge că ce mult face concursul poliţiei în special pentru oamenii de felul lui.Regimul Borne-

misa pe ducă.

Gardienii dela po­liţie neplătiţi cu

lunileOrdinea publică pe care ne bazăm şi care este foarte ne­cesară, la Cluj este complect neglijată, nu doar că n’avem oameni destoinici în fruntea şi la conducerea poliţiei Cluj. Nu — oameni avem şi încă oameni foarte harnici, numai că aceştia nu sunt plătiţi cu lunile şi’n a- ceastă criză trăiesc în o mizerie nespus de mare.Gardienii publici sunt plătiţi şi din partea Primăriei. In una din zilele trecute s’au prezentat la preşedintele comisiei interi­mare Bornemisa, căruia au ară­tat starea de mizerie prin care trec, invocând că ei gardienii nu pot face faţă chemării lor, atunci când necesităţile vor cere concursul lor. D-1 Borne­misa le-a răspuns că n a re ne­voie d e gardieni.Să dea bunul Dumnezeu să n’aibă nevoie de concursul po-

Din sursă sigură suntem in­formaţi că regimul actual dela conducerea oraşului nostru îşi trăieşte ultimele clipe.Nu este esclus ca într-un nu­măr apropiat al ziarului să în­registrăm cu satisfacţie vestea căderei faimosului regim dela conducerea oraşului Cluj.Nu spun că acesta ar fi un succes, penlrucă a distruge pe cineva nu înseamnă numai de­cât că ai câştigat, dar putem spune c-am scăpat Clujul de o haită de trântori, cari s-au in­stalat la conducerea primăriei prin linguşiri şi nu prin voinţa alegătorilor acestui oraş.G rig o rie C . U onza.

Tulburărilestudenţeşti

Situaţia Băncii Naţionale

Nemulţumiţi de faptul că do­leanţele studenţilor în drept nu au fost satisfăcute în legătură cu noua lege a advocaţilor iar ale c e l o r dela^ u t e r e cu noua lege a învăţământului superior şi pentru că nici nu aveau indicii că soluţionarea acestor doleanţe se va face conform dorinţelor lor, studen­ţimea în drept şi deta alte faj cultăţi din Bucureşti împreuna cu delegaţi ai studenţilor în drept din Iaşi şi Cernăuţi s- a întrunit Duminecă în adunare generală, şi examinând situaţia în care se află proectele de lege depuse în Cameră cu pri­vire la modificarea legii advo­caţilor, a hotărât declararea grevei studenţilor din facultă­ţile de drept din Bucureşli, Iaşi şi Cernăuţi.Luni a început greva, secon­daţi fiind studenţii în drept şi de o mare parte a studenţilor dela litere. Atâtla Bucureşti, cât şi la Iaşi au avut loc în cursul septămânei mai multe întruniri, manifestaţii de stradă şi cioc­niri cu poliţia şi armata cu care ocazie au fost răniţi mai mulţi studenţi şi poliţişti. Mai mulţi manifestanţi au fost arestaţi.In Cameră au avut loc dis­cuţii aprinse, cerându-se satisfa­cerea doleanţelor studenţeşti.In urma unei audienţe a de­legaţiei studenţilor la Palat şi la d-1 prim ministru, dânduli-se studenţilor asigurări de satis­facerea doleanţelor tulburările au încetat. Studenţii arestaţi la poliţie au fost eliberaţi, rămâ­nând la dispoziţia autorităţilor vre-o 20 indivizi, cari fără a fi studenţi, au participat la demon­straţii, dedându-se la desor- dini. Printre ei se află şi co­munişti.De-ocomandată, în aştepta­rea satisfacerii doleanţelor lor, studenţii au încetat manifesta­ţiile.Ui proces fle „instipţii îi

contra orili socialo"A chitarea d-lui p rof. Ilié C riste a .

La sfârşitul săptămânii din 42 Martie, stocul de aur se ridică, de la 9.424 milioane la 9.429 milioane. Stocul total, inclusiv devizele se urcă dela 9.717 mi­lioane la 9.720 milioane.Portofoliul comercial, cu o ne­însemnată urcare, figurează cu 12.400 milioane.Biletele de bancă în circula­ţie trec dela 22.432 milioane la 22.530 milioane.In această situaţie raportul din­tre stocul total de acoperire şi angajamente e de 36.07 la sută.

Din Bruxelles se anunţă;Uniunea internaţională pentru Societatea Naţiunilor s’a întrunit Mercuri la Bruxelles în prezenţa a numeroase delegaţii. Delega­ţia română este reprezentata prin d-nii: Pilat, Crăciun şi Ser- bescu.In şedinţa de dimineaţă a co- misiunii politice a Uniunii, d e ­legaţia rom ână a ridicat chestiunea m asacrelo r s ă l­batice , cari au lo c d in co lo de Nistru, unde grănicerii so­vietici omoară în massă ţăranii români şi ucraineni, cari caută să se refugieze în Basarabia pentru a scăpa de persecuţiile şi deportările la cari îi supun autorităţile sovietice.D-nii Pilat şi Crăciun au pro­pus ca preşedintele Uniunii să intervină pe lângă Societatea

Naţiunilor la Geneva să nu se mai torele^ ,. o protestare acest care statul sovieţic \\ potriva propriilor săi £ Ei au cerut deasen, i Societatea Naţiunilor J tereseze de soarta re|' scăpaţi din aceste pe care statul român să-i ajute şi să-i găzdui' lipsă de mijloace matet Delegatul ucrainian.d" guine, fost ministru de­al Ucrainiei, cum şj |0[ ckinson au sprijinit pro. delegaţiei române, a c-t municare a făcut o presie asupra adunării.Asociaţia română pe, cietatea Naţiunilor va J ulterior un memoriu a- asupra acestei chestiuninica şi publica ideile şi opiniu- nile lor prin scris şi presă etc.Dintre oratori s-au remarcat în special d-nii Dr. A. Neguş, Dr, Bruteanu, Maurer, Dr. Pavel, şi D-1 Socor cari au arătat că d-nii lorga, Duca şi Argetoianu au publicat şi dat inrterviuri mult mai grave, decât cele publicate de cătră d-1 Cristea în revista „Spre Stânga“.După o scurtă deliberare Tri­bunalul cu unanimitate a a ch i­tat p e D-l p ro fe so r Ilie C ristea , in b aza art. 526 pct. I din pro­cedura penală, găsin d c ă fa p ta c e i s e impută nu constitue o injracliune.D-1 Primprocuror a făcut apel contra sentinţei Tribunalului.Sentinţa adusă a fost primită cu multă satisfacţie de cătră pu­blicul numeros care se găsea în sala de şedinţe. Asistent.

Informaţii

Joi după masă în 24 Martie 1932 s a desbătut în faţa Sec­ţiei II a Tribunalului Braşov, pro­cesul pornit contra d-lui profe­sor Ilie Cristea în urma deschi­derii acţiunei publice contra d-sele de cătră Parchetul Bra­şov, bazat pe art. 171, 172 din codul penal, şi art. 14 din legea Mârzescu, pentru instigafie în contra ordinei socia le .Tribunalul a fost compus din d-nii judecători Vlad Enescu ; preşedinte, Cătuneanu ş i Aposto- lescu , fotoliul Ministerului public fiind ocupat de cătră d-1 prim­procuror Popovici.După interogarea D-lui Ilie Cristea, care la întrebările d-lui Preşedinte a declarat că nu este comunist, şi că nu are nici o le­gătură cu vreo organizaţie din străinătate s-a dat cuvântul d-lui Primprocuror, care a sus­ţinut rechizitorul făcând istoricul comunismului care prin provo­carea urei de clasă încearcă şi la noi să schimbe ordinea în stat, şi că tendinţa articolelor, din revista „Spre Stânga“ scrisă de D-I Ilie Cristea, urmărea a- celaşi scop, pentru care motiv cere condamnarea.Au luat cuvântul în apărare d-nii Dr. Tecnlescu, Dr. Balcăş, Dr. Pavel şi Dr. Bruteanu Cluj, Dr. A. Neguş, Maurer, Olteanu, Jebeleanu, ultimul vorbind D-1 Socor directorul ziarului „Ade­vărul“, toţi susţinând că art. 171 şi 172 şi 14 din Legea Mârzes- cu sunt neaplicabile în speţă, fiind scoase din vigoare prin art. 25 din Constituţie, care ga­rantează libertatea de a comu-

D eco ra ţia voluntarilor C e ­tim în „Gazeta Voluntarilor: In urma recensământului volunta­rilor omişi din I. serie, din bu­letinele şi reclamaţiile de cca 5000 sosite până la data de 10 Martie a. c. au fost verificaţi 3200 voluntari, cari au fost tre­cuţi pe tab'oul suplimentar şi propuşi pentru decoraţia cu me­dalia „ fe rd in a n d “ cu spade pe panglică.Cu această ocaziune adu­cem la cunoştinţa tuturor ca­marazilor, că atât brevetele de decoraţie, precum şi medaliile se vor distribui, în m od g ra ­tuit, după apariţia decretului cu nouii decoraţi, care va apare încă înainte de sărbătorile Paştilor.B ăile E fo riei, astfel cum se prezintă în urma renovărerei complecte, sunt pentru public o binefacere.Instalaţiile cele mai moderne, atât la secţia abur, cât şi la vane, precum şi curăţenia de­săvârşită, procură vizitatorilor momente de plăcută refacere.îndemnăm pe toţi să le vizi­teze.

Ş e z ă t o a r e sp ort iv ă !, lung. Societatea de edj*îouA. lll* c* I*®zică „Isvorul“ din Sali,cele, organizează o ma:..nitoare sportivă, Duminecau tie 1932, în sala giranaiQ Satulung. Va conferen|ie M. Suciu-Sibianu desp- E şi întinerire“.După conferinţă vor ei lo-uri executate la vioaiifo cu acompaniament deţeProgramul va fi coirşee cântece româneşti, balru manţet doine şi tangcoi derne. începutul la oraeeC e tiţi „Clopotul“ eftină revistă săptăi mare tiraj.Director: General Redactor pentru Arde rie C . Gonza, Cluj.

rc

C e rc u l regiowar A so cia ţie i generale “n erilo r din Româniarestalat sediul şi biroul esde 21 c. în Braşov, Pii Ireţâţei Nr. 27 în unele iii nele Casinei Române. .n

Organizarea ?ranlialcoolicf?

A apărut Nrul 7 - 8 9 din re­vista pedagogică şi culturală din Ţara Bârsei „Ş c o a la ş i fa m i­lia “ , organ al Asociaţiunei în­văţătorilor din oraşul şi judeţul Braşov de sub conducerea d lor directori şcolari Romulus Cosma şi Radu Prişcu. E un număr bine redactat cu material bogat din domeniul didactic, cultural educativ şi cooperatist. D-1 di­rector Radu Prişcu publică în acest număr o reuşită prelucrare a piesei pentru copii în 4 ta­blouri după povesta „Hănsel şi Gretel“ a fraţilor Grimm şi G . Margot. Abonamentul anual lei 150. Redacţia şi administraţia Str. Sf. Ioan Nr. 25.

Astăzi, Sâmbătă 26 ei c. va avea loc confo3 nouă ştiinţă“ a d-lui Bucuţa, în sala liceului‘J- Şaguna“.Participanţii la acea# rinţă sunt rugaţi să bit a mai rămâne în sala* scurt timp la o cons^ i care va lua parte şic scriitorul fecund şi de ij loare, dar şi unul dfo|| vechi stâlpi ai mişc^d coolice. La această ţl sunt invitaţi d-nii mc de oraş şi judeţ, P îs şi preşedinţii societara ture, asistenţă şi spon şi toţi prietenii mişcari coolice. . „Obiectul consfătuiri P. formulei de colabora^IUI m u n i UB B U W U V .renul luptei an*ja[c°% ;Societatea iVariéiul, Euro!Braşov, Str. Voevo^E

V«Z,eAduc la cunoştinţa0 că cu 1 Aprilie cerea Varietului ^ Munca mea de 5 an! ct conducător al v*riefui j din Cluj, ma face s i deplină linişte sufle’ “jn aici prin program0 j cât şi prin preţurile ( prin serviciu impl| in putea satisface Ş> ‘ m pretenţioşi 0 A In speranţa că ° n0|(; ia va vizita cu lT,'Jv irfI vizita tu v ■ varieteul „Europ j « a; cu deos

Ì 14Í1 1—1 S o in r ^T ip ografia V icto r B ran isce , BraşovRedactor-şef şi girant : Victor