1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, MUNCII și PROTECȚIEI SOCIALE

AL REPUBLICII MOLDOVA

Standard de organizare, funcționare și

practică în cadrul

băncii de lapte uman în Republica Moldova

Chișinău, 2018

2

Aprobat la ședința Consiliului de Experți al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

al Republicii Moldova Proces - verbal nr. 4 din 22.11. 2017

Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

nr. 380 din 07.03.2018

Elaborat de echipa de autori:

Ninel Revenco vicedirector, IMSP Institutul Mamei și Copilului, profesor universitar,

doctor habilitat în științe medicale

Larisa Crivceanschi șef Secție reanimare și terapie intensivă nou-născuți, IMSP Institutul

Mamei și Copilului, conferențiar universitar, doctor în științe medicale

Ludmila Oclanschi șef Secție nou-născuți, IMSP Institutul Mamei și Copilului

3

CUPRINS

II. Partea introductivă...........................................................................................................5

III. Organizarea și funcționarea Serviciului...........................................................................6

1. Preambul. Importanța utilizării laptelui uman donat ................................................6 2. Noţiuni și definiţii .....................................................................................................7 3. Misiunea, obiectivele şi principiile de organizare…………………………………..7

şi prestare a serviciilor din cadrul băncii de lapte matern

4. Principiile de organizare şi prestare a Serviciului…………………………………..8 5. Prestatorii de servicii ale băncii de lapte uman..........................................................9 6. Stabilirea bazei ........................................................................................................ .9

6.a. Recrutare personal...............................................................................................9

6.b. Locație, spațiu, facilități......................................................................................10

6.c. Echipament, tehnologii, mentenanță.................................................................10

6.d. Personalul de bază al băncii……………………………………………………10

7. Beneficiarii serviciilor……………………………………………………………………12

8. Organizarea serviciului…………………………………………………………………...12

9. Etapele tehnologice ale Serviciului banca de lapte uman..................................................13

9.1. Recrutarea donatoarelor/ screening............................................................................14

9.1.1. Screening serologic/alte examinări..........................................................................15

9.1.2. Testarea bacteriologică............................................................................................15

9.1.3. Amestecarea laptelui................................................................................................16

9.1.4. Pasteurizarea laptelui................................................................................................16

9.1.5. Etichetarea laptelui...................................................................................................16

9.2. Procedurile băncii de lapte uman................................................................................17

9.3. Aprecierea proprietăților nutriționale ale laptelui matern............................................19

10. Popularizare, identificare, susținere....................................................................................21

10.1. Promovarea alăptării....................................................................................................21

10.2. Suportul băncii de lapte oferit donatorilor.................................................................21

10.3. Promovarea politicilor, cercetării................................................................................21

10.4. Protocoale și ghiduri naționale....................................................................................22

11. Audit intern………………………………………………………………………………..23

12. Modul de finanțare a serviciilor…………………………………………………………....24

Anexe………………………………………………………………………………………......25

4

Abrevieri folosite în document

OMS Organizația Mondială a Sănătății

EsPGAN European Society for Paediatric Gastroenterology

MSMPS Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

HIV Virusul imunodeficienței umane

HVB/C virusul hepatitei virale B/C

HTLV human T-lymphotropic virus

CMV virusul citomegalic

IDNP datele personale ale persoanei fizice

ml mililitru

Prefață

Acest Standard este elaborat în conformitate cu ghidurile internaționale actuale privind

serviciul băncilor de lapte uman la nivel național cu sprijinul experților internaționali:

1. Annika Tiit, șef Banca de lapte uman, Tallin, Estonia;

2. Kader Abdul, Viola Vitalis, Sctocholm, Suedia

PARTEA INTRODUCTIVĂ

1. Utilizatori: medicii neonatologi, obstetricienii ginecologi, moașele, asistentele medicale din secțiile de neonatologie.

2. Scopul standardului: creșterea șanselor de supraviețuire a nou- născuților prematuri, cu masă mică la naștere, cu nevoi speciale; reducerea numărului de copii cu complicații septice, colite

ulcero-necrotice; sporirea numărului copiilor cu alimentație naturală.

3. Data elaborării standardului: 2018.

4. Data revizuirii: actualizare anuală.

5. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea standardului:

Ninel Revenco vicedirector, IMSP Institutul Mamei și Copilului, profesor universitar, doctor

habilitat în științe medicale

Larisa Crivceanschi șef Secție reanimare și terapie intensivă nou-născuți, IMSP Institutul Mamei

și Copilului, conferențiar universitar, doctor în științe medicale

Ludmila Oclanschi șef Secție nou-născuți, IMSP Institutul Mamei și Copilului

Standardul a fost discutat, aprobat şi avizat:

Denumirea Instituției Semnătura

Departamentul Pediatrie USMF "Nicolae Testemițanu"

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale

Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate

Centrul Național de Sănătate Publică

Consiliul de Experți al Ministerului Sănătății, Muncii şi

Protecţiei Sociale Compania Națională de Asigurări în Medicină

5

III. Organizarea și funcționarea Serviciului

1) Preambul. Importanța utilizării laptelui uman donat În ultimele două decenii rata mortalității copiilor cu greutate foarte mică la naștere este

în declin substanțial, cu toate acestea experții notează, că indicele morbidității rămâne în

platou, aceasta în mare parte datorită enterocolitei necrotizante și complicațiilor infecțioase

(Fanaroff et al., 2007, Stoll et all, 2010). Ultimele date au demonstrat că alimentația cu formule

adaptate este asociată cu o incidență mai crescută a enterocolitei necrotizante, cu un risc de

2,77 în comparație cu alimentația cu lapte uman (Quigley and McGuire, 2014). Mai multe

organizații internaționale (OMS, Asociația Americană de Pediatrie, ESPGHAN) recomandă

utilizarea preferențială a laptelui uman la copiii prematuri (atunci când laptele matern este

insuficient sau lipsește), menționează importanța suportului mamelor care alăptează și

utilizării laptelui uman prelucrat conform standardelor.

Numeroase rezultate ale studiilor ştiinţifice susţin utilizarea laptelui matern pentru

alimentaţia tuturor nou-născuţilor, inclusiv a celor prematuri, prin efectele asupra dezvoltării

neurologice și capacităţilor cognitive; prin biodisponibilitate înaltă; protecţia împotriva

infecţiilor, retinopatiei, enterocolitei necrotizante și formarea toleranței gastrointestinale

(American Academy of Pediatrics, Pediatrics 2012). Laptele uman donat este utilizat pentru

nou-născuţii prematuri din primele zile de viaţă, până când este disponibil laptele matern

propriu. La fel, poate fi oferit copiilor prematuri şi mai târziu, atunci când laptele matern

propriu este în cantitate insuficientă, şi ocazional nou-născuţilor cu diferite patologii.

O bancă de lapte uman oferă:

• Siguranță – reduce patogenii, toxinele și contaminarea. Se efectuează auditul complet.

Trainingul echipei. Managementul transparent al datelor. Siguranța produsului de la mama

donatoare până la livrarea produsului către copil;

• Calitate – se păstrează proprietățile biologice și nutriționale ale laptelui matern. Se asigură

calitatea produsului;

• Crearea de rețele și partajarea – furnizează transparență în activități și rezultate;

• Conștientizare, suport și promovare – susținerea lactației și a alăptatul în populație, sprijină

necesitatea băncilor de lapte uman pentru diferite categorii de copii, oferă consiliere. Se

conformează politicilor locale, naționale și internaționale;

• Sustenabilitate – stabilește oferta și cererea adecvată pentru bancă. Sprijină mamele să

mențină lactația. Menține integritatea financiară și bunele practici comerciale.

De reținut:

• Populația sau copiii prematuri eligibili de a primi lapte uman – toți copiii nou- născuți cu vârsta

gestațională

6

2) Noţiuni și definiţii: 1) bancă de lapte uman – instituție care coordonează serviciile medicale ce țin de laptele uman;

2) lapte matern propriu – laptele matern colectat de la mama biologică a sugarului;

3) lapte donat – laptele uman colectat de la o femeie care nu este mama biologică a recipientului

de lapte;

4) lactație – producere de lapte matern. Laptele matern este recepționat de sugar direct prin

alăptare sau după ce a fost pompat din sân și colectat în container corespunzător;

5) pasteurizare – prelucrare termică. De obicei, este vorba despre pasteurizarea Holder (62.5°C

timp de 30 de minute) în echipament special, dar există și metode alternative;

6) lapte prematur – laptele colectat de la donatoare care a născut prematur (înaintea termenului

de 37 săptămâni de gestație). Compoziția unor nutrienți (de exemplu, conținutul de proteine)

poate fi diferită de laptele femeilor care au născut la termen pe parcursul a câtorva săptămâni și

chiar luni;

7) lapte amestecat – laptele donat de la câteva femei, iar ulterior, înainte de utilizare, amestecat;

8) beneficiari ai serviciilor – prematurii în primele zile de viață, timp în care la mama copilului

se instituie lactația; sugarii cu grad mai mic de prematuritate, dacă mama nu poate produce

suficient lapte, dacă din anumite motive nu poate produce deloc lapte sau laptele nu poate fi

utilizat; nou- născuți abandonați, orfani și alte grupuri de sugari;

9) donator de lapte uman – toate femeile sănătoase care alăptează, validate pentru donare;

10) echipa băncii de lapte uman – specialişti din domeniul perinatologiei, moașă, medic

neonatolog, pediatru, asistent medical, consultant în lactație, microbiolog, imunolog, farmacist,

specialist în sănătate publică, obstetrician, tehnolog în alimentație, morfopatolog, consilier

juridic;

11) evaluarea femeilor pentru includerea în lista donatoarelor – examinările realizate de

specialiștii echipei din cadrul băncii de lapte matern;

12) ghidul de activitate al băncii de lapte uman – instrucțiune care cuprinde întregul set de

proceduri aplicate de către prestatorul de servicii în procesul de prestare a serviciilor pentru

îndeplinirea misiunii sale: principiile, modul de admitere; planificare și furnizare a serviciilor.

3) Misiunea, obiectivele şi principiile de organizare şi prestare a serviciilor din cadrul băncii de lapte matern

Misiunea serviciilor din cadrul băncii de lapte uman constă în asigurarea alimentației adecvate

fiecărui copil prin recrutarea laptelui uman donat, pe care îl procesează, verifică, păstrează și îl

distribuie copiilor nou- născuți cu nevoi speciale.

Obiectivele Serviciului:

1) conștientizare, suport și promovare – încurajează lactația și susține alăptatul în populație,

sprijină necesitatea băncilor de lapte uman pentru diferite categorii de copii, oferă consiliere.

Se conformează politicilor locale, naționale și internaționale;

2) crearea de rețele și partajarea – furnizează transparență în activități și rezultate, evaluează

necesitățile de intervenție timpurie a copiilor cu tulburări de dezvoltare sau risc pentru apariția

acestora, precum și evalueazî familia acestora;

3) calitate – se păstrează proprietățile biologice și nutriționale ale laptelui matern. Se asigură

calitatea produsului;

4) siguranță – reduc patogenii, toxinele și contaminarea. Se efectuează audit complet. Trainingul

echipei. Managementul transparent al datelor. Siguranța produsului de la mama donatoare până

la eliberarea produsului către copil;

7

5) sustenabilitate – stabilește oferta și cererea adecvată pentru bancă. Sprijină mamele să mențină

lactația. Menține integritatea financiară și bunele practici comerciale;

6) îmbunătățirea practicilor de alăptare;

7) susținerea inițiativei prietenoase pentru mamă și copii, spitalul- prieten al copiilor.

4) Principiile de organizare şi prestare a Serviciului:

1) abordare holistică a necesităților de dezvoltare și alimentare a copilului;

2) accesibilitate şi disponibilitate;

4) asigurarea serviciilor de calitate;

5) confidenţialitate;

6) informare;

7) nondiscriminare și egalitate;

8) parteneriate și colaborare;

9) participarea beneficiarilor în procesul de luare a deciziilor;

10) solidaritate socială.

Direcţiile de activitate a Serviciului pentru realizarea obiectivelor, menținerea alimentației naturale

în secțiile de terapie intensivă nou-născuți includ:

1) politica scrisă privind alăptarea, care să fie comunicată în mod regulat întregului personal

medical;

2) educarea și trainingul personalului pentru implementarea politicilor;

3) informarea femeilor însărcinate despre riscul nașterilor premature, nașterii unui copil

bolnav, managementul lactației, alăptarea și beneficiile ei;

4) încurajarea precoce, continuă și prelungită a contactului piele - la - piele, fără restricții

nejustificate, cel puțin o oră. Educarea mamelor în vederea recunoașterii când copilul este

pregătit de a suge și de a oferi lapte matern;

5) instruirea mamelor cum să inițieze și să mențină lactația la copiii stabili;

6) a nu oferi copiilor nou-născuți alte lichide sau alimente, decât după indicații medicale;

7) a da posibilitatea mamelor să stea cu copiii lor 24/24;

8) încurajarea alăptării la cerere;

9) utilizarea biberonului doar justificat sau până la inițierea alăptării.

5) Prestatorii de servicii ale băncii de lapte uman

Prestatorii de servicii sunt: instituţiile medico-sanitare, centrele perinatale, indiferent de tipul de

proprietate şi forma juridică de organizare, acreditate, care activează în conformitate cu legislaţia.

Serviciile sunt oferite de echipe interdisciplinare. Componența minimă a unei echipe interdisciplinare

include: moașă, medic neonatolog, pediatru, asistent medical, consultant în lactație, microbiolog,

imunolog, farmacist, specialist în sănătate publică, obstetrician, tehnolog în alimentație, morfopatolog,

consilier juridic.

Serviciile sunt prestate în cadrul instituțiilor medico-sanitare.

Pentru implementarea cu succes a bănci de lapte uman este necesar de respectat următoarele

condiții:

1. Stabilirea bazei: evidențierea persoanei lider, responsabilă de recrutarea și trainingul personalului;

identificarea locației, spațiului, echipamentului, tehnologiei, mentenanței etc.

2. Popularizare, identificare și susținere: promovarea alimentației naturale, recrutarea/screeningul

donatorilor, suportul donatorilor, promovarea cercetărilor.

8

3. Crearea echipei, rețelei: stabilirea unei rețele de donatori, regulamente naționale (suport

ministerial), schimb de informații.

4. Protocoale și ghiduri naționale: regulament -cadru, ghiduri naționale, locale, standarde de

practică, audit intern.

6) Stabilirea bazei

a) Recrutare personal

Personal Specializare Activități efectuate:

Clinic:

Neonatolog

Pediatru

Asistentă medicală

Moașă

Specialist în lactație

Obstetrician Comitet consultativ:

Microbiolog

Imunolog

Farmacist

Specialist în sănătate publică

Tehnolog în alimentație

Morfopatolog

Consilier juridic

Specializare în lactație

Nursing

Nutriționism

Promovarea alăptării

Promovarea băncilor, siguranța laptelui oferit de bancă

Relațiile cu donatorii

Expert/Supervizor

Responsabili de echipament

b) Locație, spațiu, facilități

Banca de lapte uman va fi amplasată în Secția de reanimare și terapie intensivă nou-născiți în

Centrul Perinatal de nivel III. Banca de lapte uman necesită un spațiu suficient pentru a recruta, a

efectua screeningul, pasteurizarea și păstrarea laptelui uman donat.

Donatorilor li se va asigura confort psihologic, sală specială pentru stoarcere și pentru primirea

laptelui donat de către recipienți.

Va fi asigurat un spațiu pentru acte, dosare, fișiere (necesități administrative).

c) Echipament, tehnologii, mentenanță

Tehnologii Echipament

Expresia laptelui Pompe

Containere

Păstrarea laptelui Frigider

Congelator

Termometru

Prelucrarea laptelui Pasteurizator

Tratare termică

Administrative Computere

Printere

Scaner

Analizator de lapte

d) Personalul de bază al băncii de lapte uman include următoarele funcții de bază:

1. Șef serviciu bancă de lapte uman.

2. Asistent medical.

3. Îngrijitor de curățenie.

9

Personalul de bază al băncii de lapte uman (șeful serviciului) are atribuții:

1) să promoveze alăptarea; 2) să promoveze băncile de lapte uman; 3) să ofere siguranța laptelui oferit de bancă; 4) să mențină relații cu donatorii; 5) să identifice donatorii; 6) să elaboreze şi să prezinte rapoarte în conformitate cu actele normative ale MSMPS; 7) să solicite şi să primească, în condiţiile legii, de la autorităţile publice centrale şi locale, de la

instituţii, alte organizaţii materiale şi informaţii necesare pentru exercitarea atribuţiilor ce le

revin;

8) să colaboreze cu alţi specialişti şi să stabilească parteneriate cu alte organizaţii, în scopul realizării competenţelor sale, în conformitate cu legislaţia.

9) să asigurare respectarea drepturilor pacientului în cadrul subdiviziunii şi al altor prevederi legale în vigoare;

10) să poarte răspundere disciplinară, administrativă şi penală pentru încălcarea prevederilor actelor legislative şi normative în limita competenţelor atribuite.

Şeful Serviciului bancă de lapte uman este numit de IMSP, conform actelor normative în

vigoare. Această funcție poate fi ocupată de medic specialist în neonatologie cu o vechime în muncă

de cel puţin 3 ani.

Șeful Serviciului bancă de lapte uman în activitatea sa se subordonează șefului Centrului

Perinatal.

Normativele de personal sunt stabilite în funcţie de capacitatea băncii de lapte uman și vor fi

coordonate exclusiv cu MSMPS și aprobate de MSMPS.

Asistentul medical din cadrul băncii de lapte uman este numit de administrația IMS,

conform actelor normative în vigoare, o persoană cu studii medii de specialitate, cu o vechime în

muncă de cel puţin 3 ani.

Asistentul medical are următoarele responsabilități și atribuții:

1) evaluează și asigură calitatea activităţii desfăşurate;

3) informează şeful serviciului despre problemele potenţiale sau survenite în activitate și

propune soluții pentru prevenirea și soluționarea acestora;

4) instruieşte donatoarele şi asigură respectarea normelor de protecţie, cerințelor privind

supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, precum şi respectarea

normelor etice şi deontologice;

5) asigură respectarea confidenţialităţii, secretului profesional şi a unui comportament etic

faţă de pacient;

6) verifică funcţionalitatea echipamentelor medicale din cadrul UPU;

9) asigură stocul de consumabile pentru buna funcționare a serviciului, precum condițiile de

păstrare, prescriere și evidența acestora, conform actelor normative în vigoare;

10) asigură și ține evidența altor bunuri materiale necesare în activitatea serviciului, realizează

autoinventarierea periodică a dotării subdiviziunii, conform normelor stabilite;

11) poartă răspundere disciplinară, administrativă şi penală pentru încălcarea prevederilor

actelor legislative şi normative în limita competenţelor atribuite.

Îngrijitorul de curăţenie din Serviciul banca de lapte uman are următoarele

responsabilităţi, atribuţii şi obligaţii:

1) îşi exercită profesia în mod responsabil şi conform pregătirii profesionale;

2) răspunde de îndeplinirea promptă şi corectă a sarcinilor de muncă;

3) respectă normele igienico-sanitare şi de protecţie a muncii;

4) efectuează curăţenie riguroasă;

10

5) respectă confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura

acestora, iar în cazul desfacerii contractului de muncă, transfer, detaşare sau demisie, i se aduce

la cunoștință că orice declaraţie publică cu referire la fostul loc de muncă este atacabilă;

11) respectă cerințele actelor normative privind controlul infecțiilor asociate asistenței

medicale.

14) poartă răspundere disciplinară, administrativă şi penală pentru încălcarea prevederilor

actelor legislative şi normative în limita competenţelor atribuite.

7) Beneficiarii serviciilor

Beneficiarii serviciilor sunt nou-născuții prematuri, cu nevoi speciale, sugarii, în conformitate

cu criteriile de eligibilitate (anexa nr. 1 la prezentul Standard).

Beneficiarii serviciilor au următoarele drepturi:

1) să fie informaţi în mod accesibil cu privire la drepturile şi responsabilităţile pe care le au în

calitate de beneficiari ai serviciilor;

2) să participe la fiecare etapă de luare a deciziilor cu privire la copil şi familie;

3) să li se ceară consimţământul cu semnarea acordului informat. Utilizarea laptelui donat trebuie

indicată de medic și nu trebuie inițiată fără consimțământul a cel puțin unuia dintre părinții

recipientului. Aprobarea trebuie să fie documentată în scris în fișa medicală. Utilizarea

laptelui donat trebuie să fie înregistrată zilnic în fișa medicală a copilului, inclusiv codul

donatorului, pentru a se putea identifica donatorul în caz de o eventuală infecție.

Beneficiarii serviciilor au obligaţia să furnizeze informaţii veridice cu privire la identitatea și

sănătatea lor.

8) Organizarea serviciilor

Serviciile se realizează în conformitate cu prevederile prezentului Standard, alte acte

normative în vigoare.

Tipurile serviciilor din cadrul băncii de lapte uman includ:

1) Identificarea donatorilor, recrutarea donatorilor și screeningul lor;

2) Stoarcerea laptelui cu asigurarea donatorilor cu pompe electrice, manuale, containere de

stocare a laptelui;

3) Procesarea laptelui matern donat, screeningul și tratarea laptelui matern donat (pasteurizarea,

analiza compoziției nutriționale și îmbunătățirea calității, screeningul microbian);

4) Stocarea laptelui matern donat (asigurarea cu refrigeratoare, frigidere cu monitorizarea

temperaturii și posibilitatea tratării, dezinfectării spațiului);

5) Responsabilități administrative – menținerea controlului calității, procesarea datelor etc.

6) Instruirea familiei pentru sporirea cunoștințelor în menținerea alimentației naturale.

Setul de instrumente standardizate pentru funcționarea băncii de lapte matern va include:

1) Recrutarea donatorilor;

2) Screningul donatorilor;

3) Expresia laptelui;

4) Predarea laptelui;

5) Transportul;

6) Acumularea, amestecarea laptelui;

7) Screeningul prepasteurizare;

8) Pasteurizarea;

9) Screeningul postpasteurizare;

11

10) Fortificarea laptelui;

11) Eliberarea laptelui;

12) Trainingul personal.

9) Etapele tehnologice ale Serviciului banca de lapte uman

1. Recrutarea donatorilor 2. Screening donatori 3. Expresia laptelui

• Stoarcerea • Transportarea

4. Manipularea laptelui • Păstrarea • Transportarea • Urmărirea și evidența

5. Procesarea laptelui • Mixajul laptelui • Pasteurizarea (screening prepasteurizare) • Fortificarea (screening postpasteurizare)

6. Alocare în recipient.

9.1. Recrutarea donatoarelor/ screening

Nivele de screening:

1. Self screening prin intermediul materialelor promoționale.

2. Interviul verbal și chestionarul scris.

3. Serologic: HIV, HVB/C, sifilis etc.

Metode de efectuare a screeningului:

Informații despre donator de la:

Medicul de familie (anamneza antenatală)

Locul de muncă

Centre de îngrijire

Mame lipsite de drepturi etc.

Toate femeile sănătoase care alăptează, prezumptiv, pot fi donatoare de lapte pentru banca de lapte,

dar există un șir de criterii de excludere (anexa 4):

1) Fumatul sau utilizarea tutunului de mestecat, indiferent de cantitate.

2) Utilizarea alcoolului, cu excepția consumului ocazional limitat.

3) Utilizarea preparatelor narcotice.

4) Utilizarea medicamentelor, inclusiv unele preparate naturiste (la decizia medicului).

Este acceptată donarea de lapte în cazul tratamentului cu următoarele preparate:

Tratamentul hormonal substitutiv (hormoni tiroidieni, insulină).

Tratamentul topic al astmului bronșic cu aerosol.

Tratamentul topic al pielii, ochilor, nasului.

Contraceptive sub formă de gestageni.

Utilizarea ocazională a analgezicelor.

În timpul tratamentelor cu antibiotice (per os sau injectabile), colectarea pentru banca de lapte

trebuie temporar suspendată și reluată la 24 de ore după finisarea tratamentului antibacterian.

Utilizarea medicamentelor, inclusiv preparate naturiste, vitamine, preparate homeopatice, a

plantelor trebuie raportată băncii de lapte. Este posibilă necesitatea de suspendare temporară a

12

donațiilor de lapte. Utilizarea de către donatoare a cafelei și băuturilor cu conținut de cafeină este

acceptabilă în cantități moderate (până la 3 cești de cafea pe zi).

Următoarele grupuri de femei nu se potrivesc pentru a fi donatoare de lapte:

1) Femeile care în trecut sau la moment utilizează substanțe narcotice.

2) Femeile care au avut orice transfuzie a sângelui sau componentelor sangvine în ultimele 12

luni.

3) Femeile recipiente de transplant de țesuturi sau organe, care a fost efectuat pe parcursul

ultimelor 12 luni.

4) Femei cu piercing, tatuaj efectuate pe parcursul ultimelor 12 luni.

5) Femei care pe parcursul ultimelor 12 luni au avut un partener sexual suspectat de a fi purtător

de HIV, HTLV, hepatită sau care a utilizat substanțe narcotice injectabile sau suferă de

hemofilie. Femeile cu HIV, HTLV, hepatită B sau C, malarie sau tuberculoză activă.

6) Femeile cu orice tip de cancer (cu excepția cancerului cutanat localizat, care nu este melanom

sau cancer cervical in situ).

Donațiile de lapte matern trebuie suspendate temporar în legătură cu:

1. Orice infecție acută, inclusiv mastită și infecție difuză în jurul mamelonului.

2. Reactivarea infecției herpetice sau herpes zoster.

Acupunctura și electroepilarea efectuată cu ace sterile de unică folosință sunt acceptate.

Dieta donatoarei de lapte trebuie să fie balansată. Femeile care urmează diete cu eliminarea

produselor de bază nu trebuie acceptate în calitate de donatoare de lapte. În caz de necesitate,

vegetarienii vor primi suplimente alimentare pentru a asigura o dietă balansată (donatoarea potențială

va avea obligatoriu o discuție cu dietolog).

Declarația de sănătate. Înainte ca femeia să fie acceptată în calitate de donatoare, ea va

completa declarația de sănătate, care va fi aprobată de medicul responsabil în cadrul băncii de lapte.

Un exemplu de declarație de sănătate este atașat în Anexa 2.

9.1.1. Screening serologic/alte examinări

Sângele tuturor donatoarelor potențiale va fi testat la HIV-1, HIV-2, HTLV-1, HTLV-2,

hepatita B, hepatita C. Laptele donat al femeii nu va fi folosit până la obținerea rezultatelor negative la

toate testele enumerate. Dacă donatoarea continuă să aprovizioneze cu lapte după 3 luni de la naștere,

testele trebuie repetate, iar laptele nu va fi utilizat până la obținerea rezultatelor negative la toate

testele.

Testarea serologică la sifilis se efectuează la maternitate și nu este necesară repetarea acestui

test.

În unele clinici, în special unde se utilizează laptele nepasteurizat este necesară efectuarea

radiografiei cutiei toracice, pentru a exclude tuberculoza activă.

9.1.2. Testarea bacteriologică

Înainte ca laptele să fie aprobat pentru utilizare, trebuie efectuată analiza bacteriologică a

laptelui (cultura). Proba este preluată înainte de pasteurizare. Prelevarea se face cel mai simplu prin

raclaj cu spatulă medicală a unui fragment din laptele înghețat și transferul lui într-un tub pentru testare

bacteriologică.

Pentru aprobare, trebuie respectate următoarele cerințe:

1) Nu se identifică bacterii patogene precum streptococi din grupul B, listeria, salmonella.

2)

13

4) Nu există limite superioare pentru creșterea exclusivă a stafilococilor coagulaz-negativi sau α-

hemolitici.

Inițial aceste limite au fost stabilite pentru utilizarea laptelui nepasteurizat, dar pot servi și în

calitate de criteriu pentru lapte pasteurizat. Deși aproape toate bacteriile sunt distruse în timpul

pasteurizării, sugarul totuși poate ingera microorganismele. Dacă cerințele nu sunt respectate, o nouă

mostră este prelevată pentru analiză bacteriologică după metodele de îmbunătățire a condițiilor

igienice, care sunt discutate cu donatoarea. În cazul donării continue, testarea bacteriologică va fi

efectuată lunar cu scopul de a verifica igiena donatoarei.

9.1.3. Amesterarea laptelui

Amestecarea implică mixarea laptelui câtorva donatoare cu scopul de a obține lapte mai

omogen după proprietățile nutriționale. În majoritatea secțiilor de neonatologie laptele donat individual

de la mame este utilizat pentru a limita expunerea individuală a sugarului la mai mulți donatori.

Utilizarea acestui sistem înseamnă că există variații mari ale valorii nutriționale a laptelui donat.

Când se efectuează analizele proprietăților nutriționale, cel mai potrivit lapte poate fi ales, de exemplu,

după criteriul: cel mai bogat în proteine pentru nou-născuți cu grad avansat de prematuritate.

Amestecarea laptelui nu permite alegerea laptelui cu cantitate sporită de proteine, care se pierde în

urma mixării. De asemenea, în cazul unei eventuale infecții identificarea sursei devine anevoioasă.

Astfel, nu se recomandă amestecarea laptelui donat.

9.1.4. Pasteurizarea

Aproape tot laptele donat este pasteurizat înainte de utilizare. Cea mai frecvent utilizată metodă

este încălzirea rapidă până la 62.5°C timp de 30 de minute, urmată de o răcire rapidă la temperatura

camerei în echipament special (metoda Holder).

Laptele donat nepasteurizat. Dacă un sugar anumit, de exemplu, cu grad avansat de

prematuritate, trebuie să recepționeze lapte donat nepasteurizat cu scop medical, această opțiune e

posibilă. Dacă nu există temeiuri medicale, laptele donat trebuie pasteurizat. Dacă laptele matern donat

nu este pasteurizat, el nu trebuie amestecat. Utilizarea laptelui donat nepasteurizat necesită reguli de

igienă foarte stricte și cere atenție asupra riscului de contaminare cu CMV (cytomegalovirus), adică,

testarea serologică a donatorului la această infecție.

9.1.5. Etichetarea/codificarea

Tot laptele donat trebuie etichetat în așa mod, ca să fie posibilă identificarea donatoarei în caz

de contaminare. De asemenea, trebuie să fie posibilă identificarea tuturor copiilor care au recepționat

laptele unui donator concret. De exemplu, un sistem de cod de bare ar putea fi utilizat în acest scop.

Sau laptele poate fi codificat utilizând marcaj precum ”09-15C”, unde ”09” indică anul încadrării

donatorului, ”15” – identitatea donatorului și ”C” arată că aceasta este a 3-a partidă de lapte

pasteurizat de la acest donator. Documentația în cadrul băncii trebuie să conțină date cu referire la

perioada în care a fost colectat laptele donat. Luând în considerație insuficiența periodică de lapte

uman și schimbul interspitalicesc crescut, ar fi util de a avea aceeași metodă de etichetare și codificare

în cadrul țării.

9.1.6. Transportarea interspitalicească

Laptele donat poate fi transportat la alte spitale, dacă el rămâne congelat pe parcursul întregului

transfer. Timpul de transfer trebuie înregistrat.

9.2 Procedurile băncii de lapte uman

Personalul care are acces la laptele donat, de exemplu, în timpul pasteurizării, nu trebuie să fie

implicat în același timp și în îngrijirile sugarilor bolnavi. De asemenea, este de dorit ca personalul care

lucrează cu laptele donat pentru măsurări, fortificare să nu aibă contact cu copiii bolnavi.

Următoarea informație despre donatorii de lapte matern trebuie păstrată și arhivată pentru 30 ani:

14

1) Declarația de sănătate.

2) Rezultatele screeningului serologic și ale altor testări.

3) Rezultatele testării bacteriologice a laptelui.

4) Datele despre codificarea donatorului, data colectării laptelui, precum și volumele colectate.

5) Finanțele, compensațiile plătite.

Tehnici de pompare a laptelui:

1) Pompă electrică – recomandată.

2) Pompă manuală – posibil.

3) Stoarcere manuală – nu se recomandă.

4) Colectarea laptelui, care curge spontan – inadmisibilă.

Pentru a începe rapid lactația, mama trebuie să înceapă pomparea cât mai rapid posibil după

naștere, de dorit în primele ore sau cel puțin în decurs de 6 ore. Metoda preferată este pompa electrică.

O pompă manuală, de asemenea, poate fi utilizată, dar de obicei este dificil de colectat chiar o

cantitate moderată de lapte pentru banca de lapte uman. De asemenea, este crescut riscul de

contaminare bacteriană. Stoarcerea manuală este o metodă dubioasă, din cauza conținutului scăzut de

grăsimi în laptele stors, astfel el trebuie analizat meticulos din punct de vedere nutritiv, iar apoi

bacteriologic. Laptele care se scurge spontan din al 2-lea sân în timpul alăptării sau pompării are

conținut redus de grăsimi și proteine și totodată are risc de contaminare bacteriană de accea nu trebuie

utilizat în calitate de lapte donat.

Este imporant ca donatoarea să obțină informație despre diferite metode de pompare. O pompă

electrică este recomandată când stoarcerea este necesară pe perioade lungi de timp. Producerea de

lapte este în strânsă legătură cu frecvența alăptării sau pompării. În cazul în care copilul nu este alăptat

la sân, pompa electrică trebuie utilizată pentru stimularea lactației de cel puțin 6-8 ori, uneori de 10 ori,

timp de 24 de ore. Până la instituirea lactației, de obicei este suficient de pompat 5 minute la fiecare

sân, iar apoi, pe măsura secreției de lapte, cu un maxim de 15-20 de minute pentru o sesiune. Câteva

minute de masaj al sânului înainte de stoarcere îmbunătățesc eliberarea de oxitocină și prolactină.

Când nivelul de prolactină crește, și producerea de lapte crește. Contactul piele-la-piele cu nou-

născutul este foarte eficient în timpul pompării. Pomparea dublă (adica pomparea laptelui din ambii

sâni concomitent) este o metodă eficientă de creștere a volumului de lapte produs, datorită eliberării

sporite de hormoni în timpul pompării. De asemenea, aceasta poate economisi timp.

Reguli de igienă. Pentru a evita contaminarea laptelui din bancă, este necesară o igienă strictă.

Donatoarea trebuie să primească informație în formă scrisă despre regulele de igienă și despre

metodele de prelucrare igienică a diferitor părți ale pompei.

1) Containerele de unică folosință pentru păstrarea laptelui donat sunt asigurate de către banca

laptelui matern/bucătăria de lapte.

2) Mâinile trebuie spălate bine cu săpun și apă, apoi uscate cu ștergar uscat. În spitale se utilizează

ștergare de unică folosință, iar apoi mâinile sunt prelucrate cu gel dezinfectant (fără alcool).

3) Atât mameloanele, cât și areola trebuie spălate cu apă și burete de unică folosință. Evitați

săpunurile parfumate, care usucă pielea și pot cauza iritația pielii.

4) De asemenea, se va include prima porție de lapte exprimat, întrucât conținutul bacterian este

similar cu laptele exprimat mai tardiv.

5) Containerul utilizat pentru colectarea laptelui trebuie spălat minuțios.

Camera pentru alăptare/pompare. În secția de neonatologie trebuie să fie un loc pentru ca mama

să poată alăpta/pompa fără a fi deranjată, preferabil o cameră caldă sau o zonă specială. Dacă părinții

nu pot sta cu copilul lor în secție, trebuie să existe o pompă în camera de odihnă.

Regulile de bază ale igienei personale trebuie să fie respectate în toate cazurile de manipulare a

laptelui uman.

15

Congelarea laptelui matern propriu. Laptele propriei mame trebuie să fie transferat într-un

recipient din plastic închis cu un capac. Laptele este colectat în frigider în timpul zilei; fiecare porție

nouă de lapte se răcește separat înainte de a fi amestecat cu alt lapte. Nu umpleți recipientul până la

capăt; lăsați aproximativ 2 cm până la capac, deoarece laptele congelat se extinde. Tot laptele colectat

pe parcursul a 24 de ore poate fi amestecat în cantități corespunzătoare, înainte de a fi înghețat, pentru

a minimiza variația conținutului nutrițional, în principal de grăsimi și proteine.

De marcat obligatoriu: 1. Numele copilului. 2. Data nașterii și IDNP (în cazul în care există

riscul de amestecare). 3. Data expirării. Laptele trebuie înghețat la -20 °C. În spital, temperatura

frigiderului trebuie să fie documentată în mod standardizat, iar congelatorul trebuie conectat la o

alarmă atunci când este necesar.

Congelarea laptelui donat. Laptele donat se păstrează congelat în recipiente de plastic marcate

cu cod și datele tratamentului termic. Datele privind laptele donat (conținut nutrițional, suma totală și

unde este păstrat) sunt accesibile pentru personalul de îngrijire.

Depozitare. Laptele matern este păstrat în întuneric, în frigidere și congelatoare în bucătăria de

lapte sau în încăperi învecinate cu blocul de nou-născuți.

Frigidere. Laptele matern pasteurizat proaspăt și decongelat poate fi păstrat într-un frigider la

+4- +6 °C timp de până la 48 de ore. În cazul în care laptele trebuie să fie congelat, acest lucru ar

trebui să se facă în termen de 24 de ore. Temperatura din frigider în spital trebuie să fie verificată și

documentată într-un mod standard, iar frigiderul trebuie să fie conectat la o alarmă atunci când este

necesar.

Congelator. Laptele matern poate fi păstrat într-un congelator (la cel puțin - 20 °C) maxim 6

luni. În cazul laptelui donat, aceasta se referă la tot timpul de când este congelat, adică timpul total

înainte de și după tratamentul termic.

Decongelarea. Laptele congelat se dezgheață la temperatura camerei, într-o baie cu apă

proaspătă rece de la robinet. Acest lucru ar trebui să ia aproximativ 2-3 ore pentru 100-200 ml. Pentru

volume mai mari, dezghețați în frigider pe parcursul nopții. Laptele matern dezghețat poate fi păstrat la

temperatura camerei timp de cel mult 2 ore înainte de a fi dat copilului.

Evitați expunerea laptelui la lumină prin acoperirea cu un prosop. Lumina poate distruge

vitaminele și acizii grași, afectând în mod special acizii grași polinesaturați.

Încălzirea laptelui. Laptele se încălzește cu puțin timp înainte de hrănire.

> 20-30 ml: Baie de apă caldă într-un recipient de plastic. Utilizați apă caldă proaspătă de la robinet.

Timpul poate fi de 10-20 min., posibil mai mult pentru volume mai mari. Se va evita utilizarea de unei

sticle mai calde, mai ales dacă volumul este

16

poate duce la valori false ale conținutului scăzut de grăsimi.

În cazul în care mama are cantități insuficiente de lapte și este imposibil de colectat lapte într-o

perioadă de 24 de ore, cantitatea de 1-2 ml de lapte de la fiecare colectare a laptelui poate fi luată în

considerare. După depozitarea în frigider, aceste probe sunt amestecate într-o colecție de 24 de ore,

care este apoi analizată. Aceasta oferă o imagine cât de puțin fiabilă a conținutului nutritiv al laptelui,

dar poate fi considerată o alternativă mult mai bună decât a da lapte direct de la donator sau lipsa

analizării laptelui.

Proba (5-10 ml) este transferată direct într-un tub de plastic; volumul este determinat de

echipamentul care este utilizat. Laptele se toarnă direct în tubul de testare, din colecția de 24 de ore!

Evitați etapele intermediare; fiecare pas suplimentar în transferul de lapte crește riscul de fixare a

grăsimilor pe pereții recipientului, ceea ce conduce la concentrații scăzute de grăsime și de energie.

Dacă proba nu poate fi păstrată la frigider sau urmează să fie trimisă pentru analiză la un

laborator îndepărtat, se adaugă 20 µl de bronopol (conservant) per 10 ml de lapte. (Rețineți că este

foarte toxic!) Bronopolul trebuie să fie păstrat și utilizat în afara bucătăriei de lapte. Se etichetează

tubul cu: 1. Numele copilului; 2. Data nașterii / numărul de identitate personal și 3. Data de colectare a

laptelui.

Laptele donat este de obicei analizat pentru conținutul de proteine, grăsimi și carbohidrați.

Proba se ia din laptele amestecat. Atunci când analiza se face cu tehnologia infraroșie, proba este

întotdeauna luată înaintea pasteurizării. Rezultatele analizei sunt documentate în așa fel încât acestea

să fie mereu disponibile pentru personalul de ingrijire.

Fortificarea laptelui presupune adăugarea de proteine, carbohidrați, grăsimi, minerale și uneori

vitamine în laptele matern (în laptele matern propriu sau cel donat).

Fortificarea laptelui se face mai des pentru laptele matern utilizat pentru alimentarea sugarilor

prematuri (predominant vârstă < 32 de săptămâni de gestație).

Moduri:

1) Fortificarea individualizată înseamnă că laptele este îmbogățit în funcție de conținutul

nutrițional determinat prin analiza cantitativă. Analiza, de obicei, începe la 7-14 zile după

naștere, iar mai târziu la intervale de 1/2-1, apoi 2 săptămâni.

2) Fortificarea semicantitativă înseamnă că se ia în considerare tipul laptelui fortificat. De

exemplu, se adaugă mai mult lapte fortificant la laptele donat de mamele care au născut un

copil în termen, decât laptele prematur, dar nu se face analiza conținutului nutrițional ale

laptelui.

3) Fortificarea standardizată, numită metoda „oarbă“ de fortificarea. Acest lucru înseamnă că toți

copiii primesc lapte care conține cantități identice de fortificare, indiferent de tipul laptelui care

este dat. Această metodă este inexactă și poate duce la sub- sau supraalimentație, cu posibile

efecte negative asupra sistemului nervos central al copilului.

Indiferent de tipul de fortificare utilizat, trebuie să existe rutine bine definite pentru modul în care

fortificarea se face în termeni practici. Este întotdeauna mai sigur să se cântărească cantitatea de

suplimente care urmează să fie adăugată la un anumit volum de lapte matern. Laptele trebuie îmbogățit

înainte de fiecare hrană, din cauza riscului de creștere bacteriană în laptele matern îmbogățit. Nici

pulberea de îmbogățire, nici pudra de formulă pentru sugari nu pot fi produse sub o formă sterilă.

Utilizați cântare electronice cu o precizie de cel puțin 0,1 grame. Cântarele trebuie calibrate în mod

regulat.

Personalul va fi instruit conform procedurilor standard prin training regulat. Vor fi respectate

practicile igienice: spălatul pe mâini, utilizarea măștilor, mănușilor de unică folosință, unghii tăiate,

îngrijite, păr strâns și alte reguli igienice. Starea sănătății personalului va fi verificată regulat,

personalul va fi imunizat împotriva HVB.

17

Serviciile se prestează continuu, în volumul maxim, adaptat necesităților copilului și familiei.

10) Popularizare, identificare și susținere

10.1. Promovarea alăptării

Alăptarea exclusivă la sân până la 6 luni și continuarea până la 2 ani.

Sublinierea importanței laptelui donatorului în SATI.

Creșterea numărului de femei care alăptează va duce la creșterea numărului de potențiali

donatori.

Nutrițiea optimală a copiilor cu nevoi speciale.

Donația se va efectua doar în condițiile când aceasta nu va afecta mama și copilul propriu.

10.2. Suportul băncii de lapte oferit donatorilor

Sensibilizarea comunității

Suport național și internațional

Finanțare consistentă și colaborare (organele de stat)

Reglementare la nivel național

Recunoașterea importanței băncilor de lapte în sistemul de sănătate

Voluntari, contribuții locale

Donații financiare

Transportarea laptelui donat

Promovarea alăptării în societate

10.3. Promovarea politicilor, cercetării

Politici naționale Reglementare Cercetare

Ghiduri naționale

Implicare internațională

(practici)

Sprijinul politicii de alăptare și

utilizarea laptelui donat

Costuri, finanțări

Accesibilitate

Siguranța și controlul calității

Tratament

Calitatea nutritivă și analiza Ig

Impactul asupra sănătății

Alte utilizări ale laptelui matern

10.4. Protocoale și ghiduri naționale

Analiză hazardată, evidențierea punctelor slabe

Baza pentru dezvoltarea sistemului de bănci de lapte

Factori de decizie la nivelele-cheie ale procesului.

Evaluarea siguranței duce la îmbunătățirea sistemului, astfel asigurându-se Siguranța,

Calitatea, Sustenabilitatea.

Analiză hazardată, structură:

1. Identificarea unei echipe multidisciplinare

2. Descrierea produsului/procesului

3. Identificarea consumatorului

4. Prezentarea diagramei procesului

5. Verificarea diagramei

6. Lista potențialelor riscuri

7. Determinarea punctelor critice

8. Stabilirea limitelor critice pentru fiecare punct critic

9. Stabilirea unui sistem de monitorizare

18

10. Stabilirea acțiunilor pentru devierea de la limitele critice

11. Stabilirea procedurilor de verificare

12. Evidență dosare.

Standarde de practică:

Ghiduri bazate pe standarde înalte referitoare la:

1. Recrutarea donatorilor

2. Screeningul donatorilor

3. Expresia laptelui

4. Predarea laptelui

5. Transport

6. Acumularea de lapte

7. Screeningul prepasteurizare

8. Pasteurizarea

9. Screeningul postpasteurizare

10. Prioritizarea beneficiarilor

11. Fortificarea laptelui

12. Eliberarea laptelui

13. Training staff.

11) Audit intern

Sistemul de urmărire și localizare (evidență) va permite o evidență detaliată a parcursului

laptelui de la donator la recipient, va monitoriza primirea, procesarea laptelui etc. Auditul va fi unul

intern sau de efectuat către sistemul de sănătate.

12) Modul de finanţare a serviciilor

Sursele de finanţare a serviciilor sunt:

1) mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

2) surse din prestarea de servicii contra plată, granturi, donaţii şi alte surse, conform legislaţiei.

În sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prestatorii de servicii încheie contracte de

acordare a asistenţei medicale pentru persoanele asigurate cu Compania Naţională de Asigurări în

Medicină, în conformitate cu Normele metodologice de aplicare a Programului unic al asigurării

obligatorii de asistenţă medicală.

Anexa nr. 1

Normativele și statele de personal

Nr.

Ord.

Cod după

clasificator

Funcția Calificarea Criteriu de

normare

Normativ pe

UPU per post

1. Șef Medic neonatolog - 0,5 funcții

2. 134208 Asistent medical Asistent medical (vechimea de muncă

în domeniu de cel

puțin 3 ani)

- 1,0 funcții

3. 911202 Îngrijitori de curățenie a încăperilor de serviciu

- 1 post 1,0 funcții

Anexa nr. 2

Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii băncii de lapte uman

Prematurii în primele zile de viață; sugarii cu grad mai mic de prematuritate, timp în care

la mama copilului se instituie lactația.

Absența sau insuficiența lactației: mamele cu nașteri multiple, care nu pot secreta

cantitatea necesară, adecvată de lapte în perioada neonatală inițială.

Pentru copiii cu mame care nu alăptează, care au adoptat copiii și la care nu este posibilă

inducerea lactației.

Nou-născuții abandonați și bolnavi.

Întreruperea temporară a alăptării.

Nou- născuții a căror alăptare cu lapte matern propriu prevede riscuri pentru sănătate (ex.,

mame HIV infectate etc.).

Nou-născuții ale căror mame au decedat în perioada postpartum. .

Anexa nr. 3

Declarația de sănătate a donatoarelor de lapte (exemplu)

Nume / prenume…………………………………………………………………………….

IDNP………………………………………………………………………………………..

Adresa………………………………………………………………………………………

Numărul de telefon…………………………………………………………………………

Vă asumați responsabilitatea să fiți donator de lapte matern. Laptele dvs va fi folosit pentru a alimenta sugari

mici și/sau bolnavi nou-născuți. Vom discuta cu dvs. toate răspunsurile scrise, înainte de a stabili dacă puteți

sau nu puteți dona lapte. Încercuiți raspunsurile corespunzătoare.

Ați donat laptele matern mai devreme? DA NU

Sunteți sanatoasă?

Dacă ați răspuns nu, indicați boala și tratamentul.

DA NU

Ați avut mai devreme o boală gravă care a necesitat tratament?

Dacă ați răspuns da, indicați boala și tratamentul.

DA NU

Ați avut sau ați fost expusă la hepatită? DA NU

Ați fost expusă la HIV? DA NU

Ați avut o transfuzie de sânge?

Dacă ați răspuns da, când și la ce spital?

DA NU

Ați injectat sau ați folosit narcotice sau steroizi anabolizanți? DA NU

Ați avut piercing sau tatuaj în ultimele 12 luni? DA NU

Consumați alcool?

Dacă ațirăspuns da, în ce cantități pe săptămână?

DA NU

Aveți o dietă specială?

Dacă ați răspuns da, vă rugămsă o descrieți.

DA NU

Fumați? DA NU

Luați medicamente?

Dacă ați răspuns da, vă rugăm să indicați denumirea și doza.

DA NU

În ce săptămână de sarcină s-a născut copilul dumneavoastră?

Data nașterii copilului

Data………………………………

Semnătura ………………………..

Aprobat ca donator…… …………

Semnătura băncii de lapte …………..

Semnătura doctorului………………..

Anexa nr. 4

Criteriile de selectare a donatoarelor de lapte uman

Cine poate dona lapte?

O femeie cu lactație care:

Este sănătoasă, cu un mod de viață sănătos și care nu primește regulat tratamente

medicamentoase sau suplimente din plante (cu excepția vitaminelor prenatale, insulinei

umane, hormonilor tiroidieni substituenți, spray-urilor nazale, inhalatorilor antiastmatici,

tratamentelor topice, picăturilor oftalmice, progestinelor în doze mici.

Este dispusă să facă testări ale sângelui pentru screeningul infecțiilor.

Are exces de lapte după alăptarea propriului copil.

Cine nu poate dona?

O donatoare este descalificată dacă întrunește următoarele criterii:

Utilizizează droguri, produse din tutun, substituenți nicotinici.

Întrebuințează regulat alcoolul, sau mai mult de trei cești de cafea pe zi.

Este seropozitivă la HIV, HTLV, HVB/C sau sifilis.

A avut/are partener infectat cu HIV, HTLV, HVB/C sau BTS în ultimele 12 luni.

A primit transfuzii de sânge, transplant de organe în ultimele 12 luni.

Primește tratament radioactiv, utilizează produse chimice care sunt cunoscute a fi toxice în

perioada neonatală și excretate prin laptele matern.

Are mastită sau infecție fungică la nivel de mamelon, herpes simplex activ sau varicela zoster

în regiunea mamară sau toracică.

Anexa nr. 5

Banca de lapte uman (volum mare de servicii)

Echipament Descriere

Pasteurizatoare 1) Pasteurizator automat (Marea Britanie, 72 sticluțe, 18l) 2) Pasteurizator automat (Marea Britanie, 36 sticluțe, 9l)

Cutie (50 ml*48 sticluțe) (2 unități)

Cutie (130 ml*36 sticluțe) (2 unități)

Cutie (130/250 ml*18 sticluțe) (2 unități)

Sistemul de urmărire

electronică

Software integrat implicat în recrutarea, procesarea și eliberarea laptelui uman

Înregistrator de date Înregistrarea temperaturii pe parcursul pasteurizării laptelui

Capac de etanșare Capac de etanșare

Printer etichete Printer etichete

Etichete

Pompe de stoarcere a

laptelui Pompe electrice

Pachet transport (20 unități)

Accesorii pompe (20 unități)

Sticluță Sticluță de plastic, care nu va avea în compoziție Bisfenol A (250 ml*200)

Mixer și divizor lapte Sistem de mixare și împărțire a laptelui în condiții vacuum (Marea Britanie,

capacitate 12 l)

Analizator lapte Analizator lapte uman (HMA, Suedia)

Proba de analiză cu un volum de 1 ml

Obținerea rezultatelor în 60 sec.

Sonicator Procesor cu ultrasunete pentru analiza laptelui

Dulap cu flux laminar Dulap cu flux laminar al aerului

Congelator Congelator medical vertical ce asigură temperatura de -25-10°C

Frigider Frigider farmaceutic ce asigură temperatura de +2 - +10°C

Calculator Software de calcul pentru fortificarea laptelui

Instalare Instalare, calibrare în țara care a implementat banca de lapte uman

Anexa nr. 6

Instruirea continuă a personalului băncii de lapte uman

Servicii Descriere

Training Training, instruire "Banca de lapte uman"- curs de 4 zile (5 persoane)

Conținutul cursului:

Introducere despre banca de lapte uman

Înțelegerea componentelor băncii de lapte uman

Lucru teoretic, practic – pasteurizarea și screeningul laptelui uman

Analiza datelor și utilizarea lor pentru fortificarea laptelui

Demonstrarea analizei laptelui de către trainer

Călătorie de studiu la o bancă de lapte

Bibliografie

1. World Health Organization Collaborative Study Team on the Role of Breastfeeding in the Prevention of Infant Mortality. Effect of breastfeeding on infant and child mortality

due to infectious diseases in less developed countries: a pooled analysis. The Lancet.

2000;355(9202):451–455.

2. Black RE, Victora CG, Walker SP, et al. Maternal and Child Nutrition Study Group. Maternal and child undernutrition and overweight in low-income and middle-income

countries. The Lancet. 2013;382(9890):427–451.

3. Black RE, Allen LH, Bhutta ZA, et al. Maternal and Child Undernutrition Group. Maternal and child undernutrition: global and regional exposures and health

consequences. The Lancet. 2008;371(9608):243–260.

4. Bhutta ZA, Black RE. Global Maternal, Newborn, and Child Health — So Near and Yet So Far. New England Journal of Medicine. 2013;369:2226-35.

5. World Health Organization (WHO). Global Strategy for Infant and Young Child Feeding. Geneva: WHO; 2003.

6. World Health Organization. Innocenti Declaration on the Protection, Promotion and Support of Breastfeeding. Florence, Italy, WHO/UNICEF (Spedale degli Innocenti);

1990.

7. World Health Organization (WHO), United Nations Children’s Fund (UNICEF). Baby-Friendly Hospital Initiative: Revised, Updated and Expanded for Integrated Care.

Geneva: WHO, UNICEF; 2009.

8. First Mother-and-Baby Friendly Hospital in the Pacific [press release]. New York: United Nations Children’s Fund; April 30, 2012. Available at:

http://www.unicef.org/media/ media_62322.html. Accessed November 27, 2013.

http://www.unicef.org/media/

D:\Lucru CNMS\Standard de organizare si practica a bancii de lapte uman.docxII. Partea introductivă...........................................................................................................5III. Organizarea și funcționarea Serviciului...........................................................................61. Preambul. Importanța utilizării laptelui uman donat ................................................62. Noţiuni și definiţii .....................................................................................................73. Misiunea, obiectivele şi principiile de organizare…………………………………..7 şi prestare a serviciilor din cadrul băncii de lapte matern4. Principiile de organizare şi prestare a Serviciului…………………………………..85. Prestatorii de servicii ale băncii de lapte uman..........................................................96. Stabilirea bazei ........................................................................................................ .96.a. Recrutare personal...............................................................................................99. Etapele tehnologice ale Serviciului banca de lapte uman..................................................139.1. Recrutarea donatoarelor/ screening............................................................................149.1.1. Screening serologic/alte examinări..........................................................................159.1.2. Testarea bacteriologică............................................................................................159.1.3. Amestecarea laptelui................................................................................................169.1.4. Pasteurizarea laptelui................................................................................................169.1.5. Etichetarea laptelui...................................................................................................169.2. Procedurile băncii de lapte uman................................................................................179.3. Aprecierea proprietăților nutriționale ale laptelui matern............................................1910. Popularizare, identificare, susținere....................................................................................2110.1. Promovarea alăptării....................................................................................................2110.2. Suportul băncii de lapte oferit donatorilor.................................................................21Prefață1. Utilizatori: medicii neonatologi, obstetricienii ginecologi, moașele, asistentele medicale din secțiile de neonatologie.2. Scopul standardului: creșterea șanselor de supraviețuire a nou- născuților prematuri, cu masă mică la naștere, cu nevoi speciale; reducerea numărului de copii cu complicații septice, colite ulcero-necrotice; sporirea numărului copiilor cu alimentaț...3. Data elaborării standardului: 2018.4. Data revizuirii: actualizare anuală.5. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea standardului:

1) Preambul. Importanța utilizării laptelui uman donat2) Noţiuni și definiţii:Asistentul medical din cadrul băncii de lapte uman este numit de administrația IMS, conform actelor normative în vigoare, o persoană cu studii medii de specialitate, cu o vechime în muncă de cel puţin 3 ani.

9) Etapele tehnologice ale Serviciului banca de lapte uman1. Recrutarea donatorilor2. Screening donatori3. Expresia laptelui• Stoarcerea• Transportarea4. Manipularea laptelui• Păstrarea• Transportarea• Urmărirea și evidența5. Procesarea laptelui• Mixajul laptelui• Pasteurizarea (screening prepasteurizare)• Fortificarea (screening postpasteurizare)6. Alocare în recipient.Anexa nr. 18. First Mother-and-Baby Friendly Hospital in the Pacific [press release]. New York: United Nations Children’s Fund; April 30, 2012. Available at: http://www.unicef.org/media/ media_62322.html. Accessed November 27, 2013.