Nr. 84. Braşov, Duminecă în 15 (28) Aprilie 1912. Anul LXXV.

Apare în fiecare zi de lucru. U R E D A C Ţ I A , |î Pentru Braşov cu dusui acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe anAbonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe 1/t an 12 cor., pe II T I P O G R A F I A Ş l A D M IN IS T R A Ţ IA ‘ \\ 20 coroane, pe i/t an 10 coroane, pe */4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. V4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe i/, an 20 II BR AŞ OV , PIAŢA MARE Nr. 30. II Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese

franci, pe »/4 an 10 franci. I| Telefon: Nr. 226. I! după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Politică cu ţârăita.i In vremea din urmă s’au în- j tâmplat în politica mondială nu- | mai două mari evenimente, cari ar

fi justificat ori-ce jertfe, fiind-că amândouă însemnează paşi înainte îu dezvoltarea culturii omeneşti. Au fost: revoluţia din China şi prezentarea bilului Homerule în parlamentul Angliei (amintim şi pe acesta\în speranţa, că el va fi primit).

încolo nu putem descoperi de cât numai mărunţişuri. Chiar şl războiul italo-torc, care se desfă­şură la câţi-va chilometri departe de noi, are .caracterul unui eveni­ment fără importanţă. O dovadă mai bună decât desinteresul ce-1 simţim cu toţii faţă de acest răz- boiu nici că s-ar putea aduce. Doar frumoasa manifestaţie a Sâr­bilor pentru Croaţi mai face să vi­breze inima omului ca în preajma unei mari fapte, ce se pregăteşte.

încolo? Dacă în lupta electo* , ralâ din Viena între creştinii-sociali i şi social-democraţi se aminteşte

prin ziare aproape ca singura bază de agitaţie budgetul capitalei, nu este oare politica aceasta o politică, ee se face de pe-o zi pe alta? Ori

}dacă politica din alte ţări vecine nu este decât o pompoasă haină, supt care se ascunde acelaş nervus re- rum gerendarum, după care cu toţii întind ahtiaţi manile lâsân- du-se batjocoriţi de umorişti; oare uu este şi aceea o politică cu ţâ­răita? Şi, iarăş, revenind la noi, ceeace întreprinde astăzi hidra ea- meleonică Mangra-Brote-Vlaicu, — după ce şi-au renegat trecutul po­litic care-i ridicase pe un piedes­tal demn de invidiat — nu este şi aceasta mai mult o politică de grajduri şi de vistavoi deeât poli­tica unor oameni cu scaun la ju­decată ?

Pe programul politic al actua­lului ministru-preşedinte — ba ni-se pare că pe frontispiciul parlamen­tului chiar — se vede de departe eticheta anticvată a tuturor gu-

(din * Vieaţa românească«).

D-l I. Botez îşi închee articolul «ău despre »raporturile dintre ştiinţă, artă şi cultură“, publicat în »Viaţa ro­mânească« cu următoarele cuvinte a- devărate:

»Nimic nu-i mai interesant şi mai folositor decât a cunoaşte sufletul omu­lui ; dar a pătrunde în sufletele mai mari ale omenirii, înseamnă a ne rege­nera însăş sufletele noastre.

Mormintele nu se deschid pentru profanare, ci pentru înţelegere şi pie­tate. In mijlocul Pantheonului, mai mult decât în mijlocul altu» cimitir,

(sufletul nostru e copleşit de acele ade­văruri eterne, cari sporesc bunătatea omului în vieaţă şi-l întăresc cu pute­rea resignării liniştite în aşteptarea morţii.

înţelegerea marilor oameni nu ne Înalţă în lumea Ideală a frumosului, t&r& să ne scoboare pe pământ cu în­văţăminte adânci, cum trebue să trăim.

' De dincolo, de unde a apus, soarele luminează încă potecile strâmte ale vieţii noastre mărunte şi ne opreşte să ne lovim unii pe alţii.«

Mari ff «lei stan faţă In faţă.

vernelor acestei ţâri: »cu ţârăita“, ca lipitorile.

Şi ţârăie ca picuri de ploaie câldicică, bună de spălat, şi din recentele declaraţii şi comunicate ale unor bărbaţi, c*ri încă şi as­tăzi ţin la programele lor meta­fizice, de felul cărora va fi făcut şi Napoleon cu sutele, când trăia exilat pe insula St. Elena.

Dar când cogeamite deputat ungur cere intervenţia ministrului de externe, fiindcă Bucureştenii au cutezat să protesteze în contra ce­lor ce vreau să no omoare şi să ne stârpiască limba? Dar când acelaş deputat tace ca peştele şi nu mai cere intervenţia ministru­lui de externe pentru amestecul „ilicit“ al parlamentului austriac în afacerile politice interne ale Ungariei (comisar regesc în Cro aţia) ?

Deci nici-o ideie conducătoare, nici-un ideal. Nici-o sforţare de a trece dincolo de linia fixată a unei vieţi de toate zilele! Nimic, nimic nou, nimic înălţător!

No. Deoarece astăzi cei mari şi tari, stăpânii, văd în politică nu o sarcină şi o slujbă plină de responzabilitate, nu iubire, ci o îndeletnicire diletanticâ, un joc de-a baba-oarba cu vieaţa şi li­niştea şi fericirea cetăţenilor, văd în ea u r a !

Pentru ei uu există un Ion al lui Gheorghe din cutare sat de pe deal, care încă ar vrea să tră­iască mulţămit în scurta sa vieaţă de om. Nu exista pentru ei nici popa Vasile, nici dascălul Dumitra, nici lelea Marina şi nici Ionuţ şi Niculiţă şi Pătruţ şi Anieuţa. Pen­tru ei există numai: unu, doi, trei, patru, cinci trupuri omeneşti; un număr fix ; fără voinţă, fără ini­mă, fără suflet.

Dacă te gândeşti acum, că organizaţia politică de astăzi a fă­cut ca un singur om să poată hotăra numai cu votul său asupra vieţii zecilor de mii de fiinţe, pe cari le reprezintă în sfatul ţării, îţi înghiaţă mintea auzind, că el a putut vota o hotărîre, despre care ştie sigur, că aduce numai

Stele, cari îşi tremură luminile eterne în nemărginirea spaţiului şi viermi, cari scormonesc fără adormire pământul. Ideal, care ademeneşte spre împărăţiile sale strălucitoare pe atâţia visători şi mormânt, de a cărui întunerec şi ră ­ceală toţi se înflorează.

Ne închinăm cu evlavie sufletului. Comorile lui ne chiamă vecinie. Nu sunt comori pământene şi totuşi stră­lucirea lor e mai ademenitoare decât strălucirea aurului ş’a argintului. Cel ce înţelege rostul vieţii, cei îndrăgostit de nemurire, cel înfrăţit cu eternitatea nu va jertfi nici când strălucirea acestei eter­nităţi de dragul aurului.

Un Homer, un Horaţiu, un Mira- beau, un Shakespeare, un Eminescu vor străluci mereu î i lumea eternă a vieţii ca tot atâtea stele, cari au dispă­rut de mult in neant, pentru oa raza lor să lumineze universul încă mii de ani desprinzând din întunerec căr&rile, pe cari au să înainteze epigonii.

*Dl Sp. Popescu în simbolica sa po-

veşte «Femeia şi taina» zugrăveşte în culori interesante o parte din sufletul femeii. Femeea de rând ca şi din clasa înaltă, ţăranca ca şi împărăteasa are o însuşire statornică: curiozitatea Ei um­blă, se frământă, asemenea unui vierme neastâmpărat, să descopere toate mtni- «urile vieţii de teate silele «a şi tu »

rele şi pustiire, şi că a votat-o in conştiinţă, că a contribuit şi el ia înfăptuirea relelor ce se aş­teaptă. Ori poate cădea supt alt punct de vedere decât supt acesta votarea tuturor legilor, cari ţin­tesc slăbirea şi nimicirea popoare­lor nemaghiare din ţara aceasta? Iar noi naivii, noi creştinii ascul­tăm mai departe în bisericuţele noastre cu atâta evlavie cuvintele lui Isus Hristos: „Unde sânt doi inşi adunaţi în numele meu, acolo sânt şi eu cu dânşii“, şi credem, că aşa este.

Deşi sufletul omeni mii nu s-a schimbat nici dela Hristos încoace. Un fel de robie fu pe-atuncî, alt fel de robie astăzi; dar şi-atunci şi astăzi era tot numai robie: stă­pânirea unora asupra celorlalţi din pofta de stăpânire, şi nu din do­rinţa de-a face Binele.

Şi noi ne închipuim, că dacă peste tot i-s’a dat spiritului ome­nesc putinţa, de-a se manifesta şi în săvârşirea Binelui, apoi de si­gur, că cel mai potrivit teren pen­tru aceasta este politica, care e condiţionată de existenţa unei mul­ţimi şi a unui organizm, menite a fi ridicate şi desăvârşite.

Căci dacă Binele nu are drep­tul de-a figura în politică ca un ideal, ci el este totdeauna întovă­răşit de pendantul său, nedrepta­tea, atunci ar fi să nu ne oprim nici înaintea concluziei finale, care este : teoria etică socială de astăzi e o minciună!

Urmarea ? Ar fi un lucru înfio­rător, dar care ar avea cel puţin meritul de-a fi o măsură egală pentru to ţi: homo homini lupus!!. Aceasta este doar legea supremă a vieţii politice de astăzi, peste tot legea vieţii omeneşti de astăzi. Dar ea a fost întunecată de încercările de civilizare. Şi de aceea se prac­tică numai în ascuns. Mai ales în politică. Ea a fost întunecată de sublima antiteză a ei descoperită în cuvintele Mântuitorului, care însă nu ne-a mântuit încă cu dum­nezeiasca sa lege: „Iubeşte pe dea- proapele tău ca pe tine însuţi«.

Unde s-ar putea găsi o altă

aceasta ar-forma întreg rostul chemării sale s’apoi cu o stăruinţă de invidiat se strădueşte ca să pună pe toţi seme­nii săi în curent cu «importanţa» a- cestor nimicuri. Conştie de slăbiciunea ei, înţeiegătoare de puţintică putere, de care dispune, ea caută să-şi găseas­că tovarăşi, umblă după alianţe, pentru ca din toate ac6stea să închege o forţă unitară, voinică de-a o apăra împotriva multelor atacuri din afară. Pentru ea taina, necunoscutul, de care are o pro­nunţată teamă, se prezintă ca un a- tentat şi .de aceea ea niciodată nu va înrhide în spaţiul sufletului său ceeace i-se comunică în formă de taină, ci va căuta grăbită, ca să pună pe toate ge­menele sale în conştiinţa acestui aten­tat, pentru ca în chipul acesta să-şi a- sigure slăbuţa ei fiinţă şl sâ-şi risi­pească acea teamă care-i pune la în­cercare vieaţa.

*Dl Paul Florineseu face câteva co­

municări interesante «despre învăţă­mântul profesional în Elveţia», spunând intre altele şi următoarele adevăruri:

«Fără lues, fără vorbă multă sau reclamă, fără cheitueii ecsagerate, cu o discipiină ecsemplară, dar părintească în acelaşi timp, ei (-conducătorii insti­tutelor profesionale din Eiveţia-) ştiu să formeze, pa tărâmul industriei şi al artelor industriali, iusrători îndemâna-

sintezâ, este peste tot posibilă o altă sinteză a egoismului şi a al­truismului, decât în această lege dată nouă de Isus Hristos, ca să o introducem în viaţă, deci şi în politică ?

Şi fiindcă ea nu există în po­litică ; cum să nu zguduie scârba pe omul, care nu se mulţumeşte cu priveliştea aparenţelor, ci care caută rădăcinile de vieaţă ale ve­ninoasei ■ uruieni, ale politicei zile­lor noar e ? Şi oare cum se poate, că din atmosfera aceasta nu se nasc şi alţi zei, cari să vină şi să pre­dice Evanghelia iubirii deaproa- pelui ?

Ori şi Politica şi-a legat ochii, pentruca să poată face nedreptate ? Şi Dreptatea stă de veacuri cu ochii legaţi, pentruca Politica să poată trăi ?

Nu este suflet în politica de azi. Iar ca să fie, ar trebui să 1 aducă toţi ceice au unul curat, bun, iubitor, înălţat Să-i dea suflet oa­menii, cari n-au de apărat interese egoistice. Să-i *dea, venind cu toţii, artiştii, poeţii şi învăţaţii, dacă a- duc cu ei unul curat şi înălţat, Dar să nu-1 dea atunci nici ei, cum ni-1 iau nouă politicianii de astăzi: cu ţârăita, ci întreg, ca o jertfă adusă Umanităţii.

Va fi aceasta oare înaintea Judecăţii din Urmă?

Episcopia gr. cat. maghiară — ins­tituţie naţiOIialâ. Comisiunea regoicolară gr. cat. în frunte cu Szabd Iend, mem­bru al casei magnaţilor, şi-a făcut re­verenţele la fostul prim-ministru Khuea, aducându-i mulţumite pentru sprigini- rea cauzei episcopiei gr. cat. maghiare.

Khuen a răspuns, că creiarea e- piscopiei maghiare o consideră ca unul din cele mai frumoase succese ale acti­vităţii sale de guvernament şi sperează, că toate guvernele viitoare vor sprijini episcopia maghiară, ca o instituţie na­ţională.

lată o nouă şi eclatantă dovadă, că episcopia gr. cat. maghiară e desti­nată a servi scopuri de maghiarizare.

tici şi inteligenţi, având capacitatea şi cunoştinţele necesare pentru a ecsercita cu folos profesiunile, ca şi-au ales.

Pentru a ajunge la un asemenea rezultat, personalul însărcinat cu ins­trucţia manuală şi tecnica elevilor nu *e mărgineşte numai cu rolul acesta, ci se sileşte a desvolta în elevi adevă­ratele calităţi, ce trebue să-şi înşuşească un bun lucrător, ioflitrându-îe obiceiuri sănătoase şi oneste. Căci, spun ei, şiau foarte multă dreptate, nu e de ajuns ca un tânăr, ce ese din şcoală, să ştie a se servi cu îndemânare de uneltele şi maşinile sale, el trebue să ştie a lu­cra iute şi cu îngrijire, a întrebuinţa timpul în mod folositor şi a-şi da seamă de felul, cum trebue să vorbească şi să se poarte cu lumea în mijlocul căreia trâeşte.

Şi ajung la toate acestea, mai cu­rând şi mai uşor decât şi-ar putea în­chipui cineva, aplicând cu o ecsactitate matematică un program, foarte bine chibzuit şi cu nişte măsuri drepte şi ne­clintite de nici o influinţă streină ade­văratului interes al instituţiei şi al ele­vilor».

La articolul d-lui Florineseu «V. R.« face următoarea cotă redacţională:

*0r j nzaţia raţională a învăţă­mântului ofesional are o însemnătate capitala ntru România;

Teaie sacrificiile, pe cari le-a făcut

Conferenţa episcopilor catolici.Alaltăeri s-a început în Budapesta seria conferenţelor membrilor e- piscopatului catolic La conferenţă participă, precum cetim în foile maghiare, şi membrii episcopatu­lui gr. cat. român: Esceleuţa Sa Mitropolitul Mihályi, episcopii L>r. I. Radu, Dr. V. Hosszú şi vicarul Gherlei.

Presupunem , că prezenţa tu­turor membrilor episcopatului gr. cat. român la această conferinţă stă în legătură cu chestiunea plă­nuitei episcopii gr. cat. maghiare, care va forma deasemenea obiect de disensiune.

Ultima petiţie înaintată curiei în chestia abuzurilor electorale este cea a alegătorilor români din cercul Or ăştia > în contra mandatului Iui Farkas Pali. Termi- nandu-se cercetarea întregitoare actele au fost transpuse Curiei, care a fixat ziua de 24 Mai pentru desbaterea petiţiei.

La Situaţie. Iu situaţia politică nu este nici o schimbare şi nici nu va fi până după şedinţele delegaţiunilor.

In cercurile politice să aşteaptă cu încordare prezentarea cabinetului în cameră, când Lukács îşi va desvolta programul şi se va pronunţa mai deta- iat în chestia sufragiului universal. Se crede, că declaraţiile lui vor arunca o lumină viie asupra viitorului ^apropiat.

Cabinetul Lukács se va prezenta oficios partidului muncii săptămâna vii­toare, după delegaţi uni, cari îşi vor termina lucrările în 2—3 zile. Tot a- tunci îşi va lua contele Khuen adio de­la mamelucii săi, trecuţi acum sub o- bl&duirea noului stăpân.

Externe. In consiliul de m in iş­tri turc ţinu t eri, m care s*a dis­cutat ca privire la oportunitatea redeschiderei P a r flanelelor, nu s’a luat nici o hotărîre din cauza d i­verg inţei de păreri între m iniştri. Sunt m ari temeri, că chestia Par- danelelor va provoca complicaţi- uni. Circulă svonuri despre apa­riţia flotei ruseşti în apele Turciei si despre mobilizarea Bulgariei.

Guvernul otoman a interzis

şi le face statul nostru pentru şcoalele noastre de meserii n?au dat până acum rezultate mulţumitoare*.

*Din »Documente cu privire la is­

toria ţăranului român« — schiţate de d-J Gorovei, se desprinde în toată gro­zăvenia ei traiul din trecut al ţăranu­lui român, care era supus la chinurile cele mai fioroase din partea diferiţilor arândaşi.

Sărmanul ţăran ducea o vieaţă adevărat dobitocească. El nu era con­siderat ca om, pentru el nu existau drepturi, ci numai datorinţe şi sarcini. Adese-ori în mânia lor nebună, arân- daş'i porunceau slugilor, ca pe ţăranii renitenţi să-i ferece în lanţuri şi să i bată în chip păgân, alte*ori îi închideau în caverne, în cari aveau să îndure foame şi sete şi din cari erau scoşi numai schelet. Inventau cele mai grozave forme ale teroarei şi nu adese-ori puneau să le smulgă mustăţile, pentru ca s& iasă mai mult în relief prepotenţa lor stupidă şi barbara lor pornire spre că­pătuială.

Documentele d-lui Gorovei sunt o tristă pagină din nesfârşitul şirag de suferinţe, pe cari le-a Indurat ţăranul român în decursul timpului. Robit de toţi veneticii, esploatat de toate liche­lele, prostit de toţi 'imbecilii, ei nici­odată n-a avut timp fi prilej să-şi dea

Pagina 2 Nr. 84—1912.G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I.

tu tu ro r vaselor ce sta ţionează in p o rta l C onstantinopol p recum ş i tn lu n g u l B o sfo ru lu i, de a m a i fa ce u z de telegrafia fă r ă fir.

— După ştiri din Atena, Anglia, Rranţa şi Italia intenţionează să ocupe din nou insula Creta. Intr'un interviev acordat corespondentului <Berliner Tag* blath Regele Greciei a declarat cu pri­vire la Creta următoarele:

«Rezolvirea chestiunii cretane nu stă în mâinele noastre, ci în acele ale unor factori mai principali, ale marilor Puteri. De aceea aşteptăm, ca marile Puteri să decidă în această chestiune şi să ne redea pacea de care avem ne- voe. Am făcut un călduros apel la ma­rile Puteri în acest sens. Turcia e foarte enervată din această cauză şi reproşează Greciei că protejează mişca­rea cretanilor. Grecia vrea însă să evite orice nelinişte exterioară pentru a pu­tea realiza reformele ce şi-a propus in interior.

Importanta listelorelectorale.

De: Dr. Romul Boila.

Drepturile unui popor se afirmă nu se cerşesc! Tot atât de adevărat este, că drepturile câştigate trebue eser- ciate, folosite, căci poporul, care nu se nizueşte ca şi drepturile puţine pe cari le are să le folosească, nu numai că nu merită mai multe drepturi, dară nu are nici drept la existenţă. Şi aceasta nu se referă numai la popoare ci şi la persoane singuratice.

E fapt, că poporul român ca indi­vidualitate politică n’are nici un drept în statul acesta. Au însă unele drepturi publice singuraticii, |cari totodată sunt şi fii poporului român.

Este datorinţa acestor fii ai nea­mului nostru, ca şi drepturile publice puţine, pe cari ie au, să le esercieze, să le deprindă.

E cert de altă parte şi aceea, că întreg constituţionalizmul statului nos­tru este o ficţiune, este o minciună şi că eserciarea puţinelor drepturi ale sin­guraticilor fii ai poporului român este împiedecată şi zădărnicită prin mii şi mii de apucături, călcări de legi şi de principii constituţionaie.

Toate aceste însă nu pot forma o pedecă pentru noi, ca să nu încercăm măcar eserciarea drepturilor, cari le a- vem. Şi mai ales suntem datori cu a- ceasta, pentru-că politica partidului na­ţional român, al cărui membrii suntem, ne impune activitate pe toate terenele vieţii publice constituţionale.

In lupta constituţională au o im­portanţă nespus de mare listele electo­rale. Listele electorale sunt alfa deprin­derii, eserciării drepturilor de alegere, de vot.

Importanţa lor deosebită o indică norma constituţională, că a vota, a esercia dreptul de alegător numai a- «ela o poate face, care e luat în lista alegătorilor.

Cu durere trebue să constatăm, că

cea mai mare parte a intelectualilor noştri şi în deosebi intelectualii din comune sunt absolut indiferenţi, ba chiar apatici în chestiunea aceasta

Ori cât de mizerabile şi nefavora- bile ar fi legile privitoare la alegerile deputaţilor dietali pentru noi românii, sunt totuşi mai multe cercuri electorale, unde dacă s-ar compune listele conform dispoziţiuoilor legale şi unde dacă inte­lectualii şi-ar face datorinţa, am avea maiorităţi zdrobitoare sau minorităţi considerabile.

Stăm !n faţa unui prilej bun de a ne împlini datorinţa cu toţii.

Listele electorale pentru alegerea deputaţilor dietali sunt rectificate deja din luna Martie şi au să fie espuse ve­derii publice din 5—15 Maiu, în care timp are drept fieşte cine să le vadă în timpul oarelor oficioase la antistiile co­munale sau la sediul notariatelor cer- cuale. Acel interval este totodată fixat pentru facerea reclamaţiunilor în con­tra listelor.

Este datorinţa noastră a intelec­tualilor de a atrage asupra acestui pri­lej atenţiunea şi interesul marelui pu­blic românesc.

Fieşte-care inteligent, fie din ori-ce cerc electoral cu maiorit&te sau mino­ritate românească, să-şi facă datorinţa!

Forma reclamaţiunilor e ca şi a unei rugări (instanţe). Se poate face exclusiv în limba maternă şi pe două mo­tive: dacă cineva e luat pe nedreptul în listă sau dacă cineva nu-i luat în listă, deşi are îndreptăţirea. Se înain­tează antistiei comunale în comuue mari, iară în comune mici la sediul no­tariatelor cercuale. Fieştecare locuitor al cercului electoral dietal respectiv poate face reclamaţiune pentru toţi din cerc.

La muncă deci, să ne împlinim datorinţa noastră fără întârziere, neşo­văitori şi neînfricaţi!

0 propunere interesantă.Am cetit în zilele trecute o pro- .

punere interesantă a d-lui Dr. loan Lupaş în sinodul arhidiecezan din Si- biiu. In aceea să cerea, ca autoritatea mai înaltă bisericească să pună capăt corespondenţei inspectorilor regeşti cu conducătorii şcoalelor dela sate şi acelea să se poarte numai prin mijlocirea auto­rităţii mai înalte bisericeşti.

Precum este cunoscut, lucrurile de Însemnătate şi mai ales acele lu­cruri, prin cari inspectorii regeşti lo­vesc în existenţa şcoalelor noastre, vin oficiilor şcolare pe calea episcopiilor, dar sunt lucruri, în cari acele se încunjură şi se cearcă prin contactul intim cu preoţimea a se pune bază vătămării dependenţii preoţimei dela autorităţi. Acele chestii sunt: catehizarea în şcoa- lele de stat.

in chestia aceasta inspectorii re­geşti, cu ajutorul epitropiilor şcolare de stat, să încearcă a intimida şi con­strânge tară ştirea autorităţilor mai înalte bisericeşti la o catehizare, mai

contrară spiritului bisericesc decum e faimoasa ordinaţiune alui Apponyi.

Am văzut aratându-se cafciheţilor un ordin al unui inspector regesc, prin care acela avizează pe catehcţi, că în caz când aceia nu vor observa ordina* ţiunea lui Apponyi, nu vor fi împărtă­şiţi de remuneraţie. Ştiu cazuri, când epitropia pe baza ordinaţiunii lui Ap­ponyi a pretins chiar propunerea de rugăciuni elevilor din clasele inferi­oare în limba statului.

Sunt catebeţi, cari pentru ca să nu-şi atragă disgraţia prezidentului epitropiei şcolare de stat, care e un magnat, etc. să supun, iară autoritatea bisericească nici nu o avizează, sau o seduc informându-o fals.

Am întrebat pe un catehet, ce face cu ord. lui Apponyi? Mi a răs­puns: întreb Io limba maghiară istoria biblică atunci, când vine magnatul ca preşedinte, altădată nu. Pe alţii i-arn auzit lâudându-se, că ce e drept pro­pun foarte puţin. Aci zace răul. In faţa organelor statului vrem să aparem pa­trioţi, în faţa autorităţilor mai înalte şi a publicului român, de Români co­recţi. De fapt suntem mercenari şi fa­risei, cari trădăm biserica şi neamul. Din această cauză propunerea d-lui Lupaş e foarte actuală şi ar trebui să o discute toate autorităţile mai înalte bisericeşti gr. or. şi gr. cat. Altcum ajungem la anarbie.

Din România.Ş tir i politice. Un consiliu de mi­

niştri se va ţinea azi, în care se vor co­munica motivele pe baza cărora primă­ria Capitalei va intenta acţiune socie- ţaţei cdmunule de tramvae şi se va ho- tărâ data întrod^erei acelei acţiuni.

V izita p r im a r u lu i B a rizu lu i. D-l Titu Maiorescu, preşedintei© consi­liului de miniştri, a supus M. S, Regelui programul pentru primirea d-lui Felix Roussel, preşedintele consiliului muni­cipal din Paris. D-l Roussel va fi primit în audienţă la Castelul Peleş şi va fi dus să viziteze instalaţiile fabriceior de petrol de pe valea Prahovei. E probabil că va fi cohdus să viziteze şi portul Constanţa. In Capitală i se va oieri un banchet de oătră primărie şi altul de cătră ministerul de interne.

D-l Dobrescu priinaru! Capitalei, a dispus lansarea unui apel cătră cetă­ţenii Capitalei, prin care îi învită a eşi în întâmpinarea d-lui Felix Roussel, pri­marul oraşului Paris, care va sosi în Capitală Luni seara. D-l Roussel va fi primit în gara Filaret.

Un om or la osp iciu l M ărcu ţa Eri dimineaţă un omor s-a comis la ospiciul Mărcuţa. Un grădinar anume Gheorghe Coban, fiind atacat de un bolnav de alieoaţie mintală, anume Marcu, l-a omorât cu o lovitură de cio­mag.

Un accident de avia ţie la Cotroceni. Joi după amează timpul fi­ind favorabil, pe platoul dela Cotroceni au tăcut câteva zboruri piloţii şcoalei militare de aviaţiune. La un moment dat, a plecat în zbor d. locotenent Capşa cu un »Bieriot« având ca pasager pe d-l sublocotenent Popovici din artilerie, elev al şcoalei de aviaţiune a armate’. Plecarea &-a făcut în condiţiuni bune.

Cu toate acestea aparatul Bieriot s-a suit repede şi pe neaşteptate a căzut brusc la pământ, de la o înălţime de doi sau trei metri. Din fericire, nici d. Io cot. Capşa, nici pasagerul său nu au căpătat nici o rană. Amândoi au scăpat ca prin minune. In schimb aeroplanul are amândouă aripile rupte şi motorul a căpătat serioase avarii.

Starea să m ă n ă tm ilo r , Hi Bucureşti ni se scrie: In generalstarea sămânăturilor din ţară este favorabilă. In Muntenia şi Oltenia toate sămănă- turile fără excepţie sunt excelente. Nu­mai câmpurile din Moldova, unde a fost cea mai scăzută temperatură, ar putea să inspire îngrijiri. Totuşi din rapoartele primite, rezultă că şi acolo semănăturile n-au suferit până acum.

Cum e probabil că timpul se va încălzi dintr’o zi într’alta, putem aştepta cu încredere rodul muncei agricultorilor noştri.

M om ânia ş i închiderea D ar- ţldnelelor. închiderea Dardaneielor —- scrie »Seara« — a avut ca urmare, în­tre altele şi o urcare simţitoare a cur­sului schimbului nostru cu străinătatea. In timpul de mare export, schimbul asupra streinătăţei ne este tot-deauna favorabil, fiind foarte scăzut; iar câod exportul încetează, cum s?a întâmplat acum din cauza închiderei Dardaneielor, schimbul se urcă, în detrimentul nostru.

Ca să se vadă cât a fost de în­semnată urcarea, ce s’a produs în tim­pul din urmă în cursul schimbului, este destui să spunem, că la 4 Aprilie, o zi înainte de închiderea Dardaneielor, ce- kui asupra Berlinului se oferea cu 123,475; iar pe ziua de 12 Aprilie cur­sul era de 123,820 suta de mărci. In acelaş răstimp, cekul Paris a crescut dela 1.00,12 ia 10050 suta do franci,'; iar ci-kul asupra Belgiei, dela 99.50 la 99.85 tot suta de franci.

De-ale meseriaşilor noştri.Primim la redacţie raportul

general al comitetului „Asociaţiu- nei pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români meseriaşi din Braşov“, din oare reţinem urmă­toarele date:

A verea A socia ţiunei.Intratele anului 1911 au fost de

Coroane 24176.33, iar Eşiteîe de cor. 4541.95; rezultă deci cu finea acestui un >Sald< de cor. 1963438, cu care a- verea totală a Asociaţiunei a crescut dela cor. 94014.77 la cor. 95806.20.

Ucenicii a n u lu i 1911.In anul 1911 s au plasat în Braşov

în cea mai mape parte prin mijlocirea Asociaţiunei noastre 120 de ucenici români, dintre cari s’au declarat de calfe în decursul anului, 1 lemnar şi 1 zidar şi au stricat contractul 4 zidari, 3 pantofari, 2 măsari, 2 văpsitori, 1 lemnar şi 1 cismar. Subtrâgându-i pe aceştia rămân deci 105 ucenici plasaţi în decursul anului 1911 la următoarele meserii; 28 zidari, 15 măsari, 10 zu­gravi (văpsitori), 10 lăcătuşi, 9 panto­fari, 8 cismari, 6 croitori, 4 lemnari, 3 rotari, 3 compactori, 2 măcelari, 2 ferari, 1 curelar, 1 perier, 1 dogar, 1 instalator de telefoane şi 1 sculptor în piatră.

Şi dacă-i socotim şi pe cei din anii trecuţi, avem la finea anului 1911 420 ucenici plasaţi.

Ajutoare date ucenicilor sunt ur­mătoarele : Ajutoarele anuale în baui,

în sumă de Cor. 680, distribuite în 19 I ucenici. Taxele de şcoală, plătite pentru | 100 ucenici în sumă de Cor. 380. Cor. 1 12 date ca bani de spălat ia 4 ucenici, ţ Hainele ş! încălţămintei©, distribuite cu ccazia parastasului pro memoria ferici­tului binefăcător M. Stroescu şi a mem­brilor fundatori, răposaţi ai Asociaţiu­nei în suma de 749.80 cor.

Calfele a n u lu i 1911.Dintre ucenicii români, aflători în

Braşov, sau declarat în anul acesta 60 de calfe şi adecă : 16 zidari, 10 zugravi (văpsitori), 6 croitori, 4 cismari, 4 lem­nari, 3 măsari, 4 lăcătuşi, 3 dogar'*, 3 pantofari, 2 rotari, 2 compactori, 1 co­fetar, 1 argâsitor şi 1 sculptor în piatră.

O rgan de plasare ş i in fo r m o ţiu n i .

Pentru mai bună rânduialăşi pen- truca sa putem îngriji şi supraveghea pe ucenicii noştri şi maLbine ca până acum şi ca să avem totdeauna pe cţneva, care să stea la dispoziţia publi­cului pentru a-1 servi cu informaţiuni am chibzuit şi propunem On. adunări generale să instituiască un »organ de plasare şi informaţiuni« cu oare de ' oficiu în localul no st-ru, in fiecare z ) dela oarele 3—5 p. m , începând .deja cu anul 1912. /

Susţinerea acestui organ ar costa, după socoteala, ce ne-am făcut o, anual 320 cor., care sumă însă nu formează o încărcare nouă budgetară, pentrucă în ea sunt cumulate spesele pentru pla­sare şi birou, cari fac la olaltâ cor. 220, iar compiectarea acestora până la suma amintită se face prin reducerea unor titli din bugetul anului trecut. Actualul nostru cassar, d-l Dumitru Haller, care şi până acuma a muncit cu multă râvnă şi cu mare interes pentru promovarea binelui Asociaţiunei noastre, se oferă a ne face acest ser­viciu.

Raportul mai conţine apoi amă­nunte privitoare la membrii Asociaţiu­nei, cari s-au sporit Jn anul trecut în mod îmbucurător, privitor la catehiza­rea ucenicilor, ia binefăcătorii »Asocia- ţiunii« şi la activitatea socială a »Aso- ciaţiunii«, care a culminat în reuşita producţiune din 1/14 Februarie a. c.

I ■— 14 Aprilie 19t2.|

Dela serbările jubilare ale soc taţii »Petra Maior«. O mare plăcere pricinuit oaspeţilor întruniţi ia serbări.o jubilare ale societăţii »Petru Maior« ideia comitetului aranjator de-a lăsa să se esecute listele de bucate dela bani- chet, ordinele de dans şi cărţile ilus­trate ocazionale in motive româneşti Cartoanele esecutate în mai multe co­lori şi cu mult gust de tipografia »Doina< din Beiuş aveau un fond roşu străluci­tor fiind încadrate la margini în mo­tive bine alese din albumurile noastre de ţăsături.

Lista de bucate conţinea următo­rul text. tipărit:

1862—1912.Banchetul jubilar ai soc. »Petru Maior<

Rânduiala m tsei :Supă de sparanghel în tasă.

Nisetru. — Sos tartar. Muşchiu de vacă. — Zarzavat.

Caş Cafea

Bere. — Vin alb.Cărţile ilustrate şi drăgălaşele or­

dine de dans purtau de asemenea in­scripţii ocazionale.

seamă, că ţara, în care are aşa de mult de pătimit, e a lui, şi că această ţară datoare e să-l apere şi nu să-l robească.

Mi-aduc aminte de un caz nostim. Un profesor de istorie dela academia din Dobriţin accentua mereu, în de­cursul expectorărilor sale şovine, că ţăranul român din Ungaria e mai feri­cit, e mai liber decât ţăranul din Ro­mânia. Uram şi-l dispreţiam din suflet pe acest profesor, care în loc de istorie făcea prelegeri despre şovinism. Dar’ când spunea vorbele mai sus pomenite m& opream brusc în mersul cugetării mele şi mă gândeam, dacă acest des­cendent al lui Attila cu umerii obrazu­lui ridicaţi ca două dâlme — nu spune cumva un adev&r? Ş’apoi gândul meu începea să sboare şi mă gândeam la o ţară, în care ar fi să-şi aibă sălaşul ţă­ranul român din Ungaria alăturea cu cel din România... Ş’atunci tresăream... Nu ştiu de ce... Cetiam poate şi pe atunci documente ca ale d-lui Gorovei — sau poate altul să fi fost motivul?

Nu ştiu. Un lucru însă doream şi pe atunci şi-J doresc şi astăzi : Doream şi doresc ca ţăranul din România să fie înălţat cât mai degrabă la rolul şi la situaţia, care i-se cuvine ca susţinător de ţară... Atunci, numai atunci se va şterge poate un gând ciudat, care stă ca un contrast, ca un zid de despăr­ţire între două lumi, In cari trăeşte acelaş suflet.

*D-l loan AI. Brâtescu-Veineşti are

o splendidă >$crisoare< adresată prie­tinului său loan A. Rădulescu-Pogo- neanu, în care satirizează sofisteria anu­mitor specii de oameni, cari suferă de mania de a face »filozofie« — vorbind păsăreşte. Aceştia cred, că în faţa ple- bii prestigiul lor se va ridica cu atât mai mult, cu cât vor fi mai puţin în­ţeleşi de această plebe. Tipul acestor oameni — pasări e perfect redat în »Damele savante« de Molière. Ei vor­besc despre filozofia lui Socrat, Aristo- tele, Descartes, Rousseau, Spencer şi

mai ales despre filozofia morală a iui Kant fără de-a avea o icoană limpede despre această filozofie. Votbăria lor, vezi bine, poartă în faţa celui prost ca şi a celui inteligent un straniu semn ai întrebării, pe care nu-i poţi desîega altcum, decât dacă străbaţi după acest semn pătrunzând în culisele — în cree- rul — din car% $$ desprinde. O ţesă­tură nenorocită, desechilibrată e acest creer, care are darul ca să creeze o nouă sectă de oameni: desechilibraţii, patologii sau psichopaticii.

D-l Brătescu Voineşti trece de- altcum printr’o riguroasă şi judicioasă critică ciudata »cunoaştere a lucrului în sinet., enunţată de filosoful Kant.

*Maxim Gorki, genialul scriitor rus

nu de mult a fost exclus din partidul social-democraţilor ruşi, pe motivul, că Gorki »ar fi dus; cât timp a stat în in­sula Capri o vieaţă nepotrivită cu con­cepţiile lor sociale«.

Curios! Gorki care s-a dus în străinătate, ca să-şi caute de sănătate, e eschis din partidul, care luptă — se zice — în numele libertăţilor personale şi colective, pentrucă marele scriitor afirmative ar fi dus o viaţă prea iiberă.

Orice ar face şi ori cum ar trăi Gorki—omul, sufletul său va rămânea totdeauna legat de cei ce sufăr şi de cei obijduiţi; deci Gorki, scriitorul, va fi totdeauna un luptător pentru demo­craţia nu numai din Rusia, dar din în­treaga lume. A-i cerceta vieaţa privată, e un lucru nesocotit, ca sa nu spunem o necuviinţă...

Se pare însă, că nu acestea ale clubiş- tilor din Petersburg — continuă d-l M. Codreanu—, ci sunt alte cauze mai fireşti, mai omeneşti : ori cât li-ar fi fost de partizan şi de amic, Maxim Gorki ii cam necăjea cu ilustraţia sărbătoritei sale glorii, ceeace îi făcură să-i desco­pere mici mizerii omeneşti, mici pre­tinse scandaluri prin insula Capri, ca

astfel să-l coboare până la dânşii. E povestea versurilor iui Eminescu :

Astea toate te apropie de dânşii...[Nu lumina

Ce în lume-ai revărsat-o,[ci păcatele şi vina,

Oboseala, slăbiciunea,[toate relele ce sânt

Intr-un mod fata! le ^ te[de o mână de pământ.,.

...Căci de câteori vei fi luând ziare în mână, iubito cetitor, ai un soîu de muiţămire şi personalitatea d-tale se cam umflă, când vezi, că e supus la vre-o scădere, ceva ce d-ta socoteai pan’ atunci puţin mai înalt.

Ce s-o fi petrecând oare atunci în sufletul d-ta!e, de surâzi cu uşoară satisfacere de sine, iubite cetitor«.

»Aypocrite lecteur, mon semblable, — mon frère«...

Zeno.

FRAŢII SIIH A Y, Braşov Târgul grâului 3.Recomandă toate articolele cele mai moderne pen­

tru dame şi domni.Stofe, Mătăsării, Confecţiuni, Bluze şi rufărie solidă pentru truaouri.

Servieiu prompt şi preţuri moderate. 1#l_,

Mr. 84.—1§12. Pagina 3G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

Gel 16 teologi din Orade. ziareledin Orade sunt informate, că în urma interveuţiunii P. S. Sale episcopului Dr. Radu, din cei 16 teologi scoşi din se­minarul latin din Orade, 12 inşi vor fi reprimiţi şi vor fi admişi la examene cu finea anului şcolar. Ceilalţi doi vor fi trm işi la alte seminarii.

In Septemvre anul viitor — scriu mai departe ziarele — vor fi primiţi din nou teologii gr. cat. români în se­minar, deşi episcopul Radu caută a~i aşeza în alte seminarii.

Aceasta ar fi mai bine şi anume în cele două seminarii româneştii

Serbare la amintirea iui Bariţiu.La aniversarea centenarului naşterii iui Bariţiu — după cum anunţă »Solia sa­telor« se va aranja o serbare şi în sa­tul de naştere al lui Bariţ, Sn JucuU de-jos (I. Cluj), Serbarea se aranjează din partea desp. Cluj al »Asoci&ţiunii«. In şedinţa comitetului despărţământului, a’a hotărît, că se va servi un parastas şi va rosti o predică potrivită d-1 pro­topop Dr. Elie Dăianu din Cluj. In aceaşi zi se va ţinea o adunare serbătorească a desp. «Asocia ţi un ei» închinată anume pomenirei lui Geerge Bariţiu. Se vor ţinea mai multe prelegeri potrivite şi corul studenţilor universitari va cânta cântări.

Nou inspector şcolar la Făgăraş, inlocul inspector ului şcolar al comitatului Făgăraş, Radvâny Ferencz, care a fost transferat la Cluj, — ministrul de instrucţie publică a numit pe Sztancsek Zoita», fostul inspector de şcoale al comitatului Zolyom.

Isvor ce gaz metan lângă Pesta.Cu prilejul unor săpături pentru o fân­tână arteziană pe teritorul Viczian din apropierea Pestei, lucrătorii au desco­perit un ucu izvor de ga* metan. O comisie trimisă din partea institutului geologic a stabilit, că acei teren este tocmai atât de abundent în gaz metan ca şi izvorul deia Şermaş.

Bandiţi automobiiişti în Iaşi. Aiai-taeri dimineaţă s’a săvârşit un furt senzaţional la garajul sucursalei Leo- nida din laşi. Dl lack Herdan mergând dimineaţa să inspecteze depoui de au* to tu o Oile din str. Bana, »observat lipsa unui automobil, care fusese cumpărat cu o zi mai înainte de locot. Capşa. Anunţând imediat poliţia, s’au început cercetări.

O telegramă din Botoşani vesteşte că hoţii îa frunte cu vestitul Marcel, care a furat automobilul la garajul Leonida d'n iaşi, au fost prinşi şi ares­taţi de jandarmi în com. Flămânzi.

Un caz ra r de longevitate se co­munică din (România) com. Podari. A- laltaeri dimineaţă a încetat din vieaţă în acea comună femeea Marin Radu 6enoiu în etate de 123 ani. Până In ultimele clipe bătrâna a fost perfect sănătoasă, bucurându-se de toate facul­tăţile.

Orgii la o mănăstire, sfântul si­nod din Petersburg a primit zilele a- cestea un denunţ secret, care îi atrăgea atenţia asupra imoralităţilor şi orgiilor ce se comit din partea călugărilor în mănăstirea ordinului Sf. Ioan, Woron- zev. Fâcându-se o anchetă la această mân >ştire, s-a constatat, că de fapt călugării organizau orgii şi-şi ţineau amaute. La jandarmeria din Plescau mai multe familii au făcut arătări contra călugărilor imorali. Stareţul şi o mul­ţime de călugări vor fi daţi judecăţii.

Tinerimea română din Mediaş in­vită la Froducţiunea teatrală-corală, ce se va aranja sub conducerea înv. Ştefan T. Secetă, Duminecă la 22 Aprilie 5 Maiu) 1912, in sala cea mare a hotelu­lui »Strugur« (Traubc) din Mediaş. Ve­nitul curat este destinat în părţi egale pentru biblioteca şcolii gr.-cat. şi pen­tru înfiiinţânda »Reuniune de lectură« a Românilor din Mediaş.

Inaugurarea campanilei din Veneţia.Alaltaeri dimeneaţă, în prezenţa duce­lui de Genua şi a unei mulţimi imense a avut loc ceremonia solemnă a inaugu­rării Campanilei reconstruită a bisericii Sf. Marcu din Veneţia. Trei mii de şco­lari au intonat imnul italian, din balco­nul paiului Dogelui, apoi primarul Gri- mani şi ministrul de instrucţie publică Credaro au rostit cuvântări mult acla­mate. După aceasta patriarchul Caval* Ioni a săvârşit actul sfinţire! Campa­nilei, !n turnul căreia după săvârşirea acestui act, au răsunat pentru prima dată — după o pauză 10 ani — clo-

IrcpSrâtul Wiibeim a adresat, cu acest prilej, felicitări telegrafice foarte cordiale, făcând urări pentru o largă propăşire a frumoasei Veneţie,« unde are atâtă plăcere a sta cât mai des«.

Gd ocazia espoziţlei internaţionaledin Vigna, care va fi deschisă în 18 Mai de cătră M. Sa, va avea loc şi un mare concurs de aviaţie internaţional. Din 9 până in 12 Iunie se va ţinea concursul de aviaţie Viena-Berlin, iar în ultima săptămână a junei iunie va avea loc marele meeting de aviaţie, cu un pre­miu de 200.000 coroane. Pentru acest scop M. Sa a donat suma de 20.000 cor.

Răscoala deia minele de aur dinLena. In decursul desbaterii în Dumă a dezordinelor deia minele de aur din Lena, ministrul de interne, d-1 Maka- row, a declarat, că guvernul împărtă şeşte durerea reprezentanţilor poporu­lui, dar că greva nu s-a menţinut la mijloace pacinice ci luase un caracter politic, dovadă, că majoritatea membri­lor comitetului grevei erau condamnaţi pentru crime politice. Trupele n-au fost chemate, decât atunci, când erau se­rioase temeri pentru siguranţa averei companiei. Mulţimea, îndemnată de şe­fii politici, a atacat iocuinţele compa­niei, a împiedecat plecarea trenurilor şi munca în mină a negreviştilor.

Având în vedere evenimentele grave, ce s-ar fi produs, dacă mulţi mea socialistă ar fi luat armele soldaţilor, ministrul se vede obligat a aproba în- tervenţiune» armatei, căci s-a dovedit, că mulţimea proiecta să ia armele şi să prade minele.

Baptişti huiduiţi. In comuna Ars din comitatul Comarom a murit zilele acestea fata economului Kocsis János, care făcuse de curând trecerea reh>io- nară la baptişti. Conform ultimei ei do­rinţe, alaltaeri a sosit în respectiva co­mună predicatorul (preotul) baptist Hartó Dávid, ca să o îngroape după ritul baptist- Când îmă convoiul fune­bru s-a pus în mişcare spre cimitir, a fost întâmpinat cu o ploae de petrii si ouă clocite de cătră ceilalţi locuitori reformaţi, cari s-au repezit cu furie a- supra însoţitorilor mortului, Hartó Dávid a luat-o la fugă, iar părinţii fetei s-au ales cu o păruială sdravănă.

Copii dispăruţi- Din Debreţin ni se scrie, că de un timp încoace dispar în continuu copii, fără a li se şti de urmă. Abia trece câte o săptămână, fără ca poliţia să nu fie avizată, despre noui dis­pariţii. Şi deja de vre-o două luni, di«par mereu copii, iar cauza misterului nu e cunoscută nici până acum. In timpul din urmă părinţii nu mai indrăsnesc sâ-şi iase copii pe stradă. Până acum au dis­părut vre-o 30 de bâeţi.

Gap do j ard arm! In urma mai mul­tor spargeri, cari au avut loc în co­muna Bűdszentmibály, doi jandarmi au plecat lo comuna Kakamaz, unde se aflau ţiganii spărgători, ca să-i aducă şi sâ-i înfăţişeze ia locui unde se co­misese spargerea. Trei ţigani au fost escortaţi pe jos, pe al patrulea Insă — înştiinţându-se bolnav — l-au apucat jandarmii şi după ce i-au legat mânile şi picioarele, l-au acăţat de o rudă, pe care o duceau alţi doi ţigani pe umeri. Pe drum însă ţiganul şi-a dat dubul. Con­tra jandarmilor orutali s’a pornit cer­cetare.

Locuinţă omenească Intr'o grămadă de gunolu. Un grozav tablou de mize­rie oferă descoperirea ce a făcut-o alal­taeri poliţia Debreţinului. La capătul oraşului, intr’o grămadă de gunolu, unde se aruncau toate murdăriile şi gunoaiele din oraş, îşi avea locuinţa un s trac cu numele Kerékgyártó István. Numitul îşi tăiase un bârlog în gră­mada de gunoiu, în care de doi ani de zile îşi ducea 'traiul împreună cu soţ»a şi un copil al său. In vreme ce ei lucra ca ziler pe unde putea, nevasta şi co­pilul culegeau aruncături şi resturi de prin gunoaie, cu cari îşi stâmpărau foamea.

Scufundarea unui cuirasat italian.După ştiri din Constanţinopol crucişăto­rul italian »Varese« avariat cu prilejul bombardărei Dardanelelor, s’a scufundat în golful Mudros din insula Lemnos Obiecte de pe vas şi spărturi din vas ar fl fost svârlite de valuri pe coastă la Castron.

Ştiri mărunte* In Lodz s’a surpat o casă cu cinci etajuri In decursul lu­crărilor de zidire, omorând pe un lu­crător şi rănind grav pe mai mulţi. Se crede că în dărâmături ar fl Îngropaţi alţi doi muncitori.

— Mai mulţi membrii ai direcţiu­ne) »Băncii de credit« din Nicoiajev (Rusia) au fost arestaţi, fiindcă Ia revi­zuirea agendelor băncii, s’au descoperit fraude de 4 milioane coroane.

— Vaporul »Mackay Bennet« a pescuit 205 victime de ale »Titanicului«. Căpitanul acestui vas crede însă că ma­joritatea cadavrelor nu vor mai veni la suprafaţa mărei.

— Din Nyireghâza se anunţă, că pe pusta de lângă Ujfehdrtd au fost găsite 20 de morminte de pe timpul cuceririi Ungariei.

0 doftorie ieftină de casă. — Pen­tru funcţionarea regulată a rnistuirei sto­macului se recomandă folosirea cunos­cutelor prafuri Seidlitz a lui Moli. Cu­tii originale â 2 cor. se pot căpăta zil­nic prin postă de la farmacistul A. M oli, liferantul Curţei din Viena Tuch- lauben 9. In farmaciile din provincie să se ceară preparatul A. Moli provâzut cu marca de contravenţie şi subscri­ere — (1)

Din Braşov şi Ţara-Bârsei.Corul Sâliştenilor la Braşov. Pre­

cum suntem informaţi reuniunea ro­mână de cântări din Sâlişte va între­prinde în curând un tijrneu la Făgă­raş şi Braşov pentru a aranja câte-un concert. Suntem convinşi, că ştirea a- ceasta va produce mare bucurie în sâ­nul societăţii braşovene.

Contribuabililor li se aduce la cu- noştinţăt că pe baza unei hotărâri în vigoare a reprezentanţei oraşului Bra­şov se vor încassa 5% carnete de întâr­ziere după dările restante comunale, de apă, construire de şosele şi de canaturi.

Distincţiune Preşedintele reuniu­nilor pompierilor din comitatul Braşo­vului, d-l Karl Schusster, a fost distins de Maj. Sa cu medalia de onoare pen­tru serviciile prestate în timp de 25 ani în serviciul instituţiunei pompierilor.

Carantina pentru câni, împliniţi» du-se cele 40 zile deia decretarea ei, a încetat.

Apollo-Bloscop. Sâmbătă şi Dumi­necă îu 27 şi 28 Aprilie: Cea mai nouă 8enzsţiunQ a fabricei »Nordisk Film Couipagnie«: »Medicamentul de mi­nune« (dramă socială în 3 acte, filmul lung 1600 metri). Număr afară din pro­gram ; »Groaza Pustiilor« (dramă socială In 2 acte, filmul lung 1000 metri). Îm­păratul Germ miei în Veneţia (vedere), industria de scoici (vedere). Bandika ca desenator iute (humoristic). îngrijirea Teintuiui (humor). Calul recunoscător (după natură).

In pregătire: »Trandafirul Roşu« (dramă socială în 2 acte, filmul lung 1000 metri). »Fata respinsă« (dramă socială In 2 acte, filmui lung 1200 me­tri). Luni nu e reprezentaţie.

Marţi şi Miercuri program nou.

Elite Proiectograph. Programul peutru 28 şi 29 Aprilie. Reprezentaţii zilnice la oarele 4 - 6 —8 Dumineca şi în sărbători V*3—4—6—8. Singura si­guranţă a publicului — pe eare o poate da o zidire specială — unde focul nu poate lua proporţii ca la localurile de lemn şi pânză. — Luaţi aminte.

Micul scriitor (humor). O catas­trofă de vapor (dramă senzaţională 600 metri). O călătorie pe lacul Volfgeg (după natură). Fata din cor (din vieaţă). »Venus« (dramă, care a ajuns la culme prin senzaţie; 700 m. "8 acte). Bandica e lunatic (humor).

In cafeneaua Coroană concertează pentru ultima dată In acest sezon, astăzi şi mâne seara orchestra lui Dicu, înainte de-a pleca într’un turneu mai lung la Oradea-mare, Cluj, Budapesta şi Borsek.

Minunile fachirilor.— Nu e boscărie. — Analogia cu visul, cu halucinaţiile şi cu sugestia hipno­tică. — Pilde. — Explicarea faptelor: sugerează prin concentrarea şi vioiciu­

nea închipuirilor. —

Cei cari au avut prilej de-a fi f&ţă la minunile fachirilor îşi închipue, că au găsit la ei o dibăcie nespus de mare, asemănătoare cu a celor mai mari boscari sau iluzîonatori europeni, dar cu mult mai mare.

Dar ori cât ai zice că sânt şar­latanii ori boscării, rămâne fapt neîn­doios că Europenii cei mai iscusiţi nu-i pot imita.

'’Este prin urmare îa arta fachirilor ait-ceva şi ceva mai mult decât simple combinaţii de mişcări iuţi.

Cine i-a privit de-aproape nu poa­te să nu simţâ fior? ca în faţa unor puteri necunoscute încă la noi şi de cari ei sânt în stare a se foiosi.

In «N. W. J.» găsim o încercare de-a explica mai adânc aceste mi­nuni, foiosinduse de părerile celor, cari au studiat în special a«a zisele şîiinţi oculte.

Mai Sutâiu o constatare de cea mai mare Însemnătate: Fotografiind un fachir în timpul când lucrează, nici odată placa fotografică nu prinde nimic asemănător scenelor ce totuşi cu ochii sântem încredinţaţi că vedem.

Va să zică, dacă faptul este exact — şi ne place a crede c’o fi — avem o bază neîndoioasă, de la care putem pleca. Fachirul face să ni se arate îna­intea ochilor, lucruri, cari în lumea din afară nu sân t; are deci putinţa de a ne provoca halucinaţii.

După cum în vis vedem câmpii înflorite, păduri, munţi, scene plăcute sau drame sângeroase; după cum, în vis ni se pare că mâncăm bucate gus­toase sau bem vinuri alese, tocmai aşa ne face şi fachirul să visăm ziua în amiaza mare, fiind în stare de trezie.

In tocmai cum nebunul sau bol­navul, cu fierbinţeală şi aiurând, vede în jurul său, în lumea de afară, scene, cari sunt numai în închipuirea-i aţâţată, iu tocmai aşa. fachirul nu face să, ve­dem, auzim şi să simţim lucruri şi scene, cari nu au fiinţă in afară de noi, ci întâia se încheagă în mintea noa­stră şi noi, pierzând puterea de con­trol, ie proectăm şi localizam in lumea înconjurătoare.

Iacă un paralelism: după cum hip- notisatorul e îu stare a ne sugera că bem vin, când bem apă, ori că mân­căm portocală, când ne destătăm ro- zând o cartofă fiartă, tot astfel şi fa­chirul ne face să credem că vedem, pipăim, mirosim ori mâncăm şi bem ceea ce nu facem de foc. Se ştie, că prin sugestie ne poate face omul spe­cial să vedem scene şi fiinţi, cari nu sunt; de pildă, un şarpe, un leu, un om trecând prin gaura de la broasca unei uşi; tot aşa face şi fachirul, când ne pare că-l vedem ridicându-se în văzduh şi plutind de-asupra pământu­lui, sau când ne pare că taie capul to­varăşului său şi apoi lipindu-1 la loc, fără ca operaţia aceasta să aibă vre-o înrâurire neplăcută asupra aceluia. Prin sugestie, specialistul ne face să nu ve­dem cutare sau cutare persoană, care’n adevăr se află în odae; n-o vedem, cbiar când şi auzim glasul. Tot astfel face să nu poată lucra nici asupra nici unuia din simţurile noastre.

Dacă e vorba de sugestii de a- şest fei, e lesne să înţelegem toate mi­nunile ce se povestesc despre fachiri şi să pricepem că nu avem a face cu puteri supranaturale, ci tot cu cele su­fleteşti ale noastre.

Iată una din aceste minuni, care o poţi vedea ori când în India, — zice autorul nostru — cărui noi îi lăsăm toată răspunderea faptului. Un fachir goi, încins numai cu un brâu în jurul mijlocului, e în mulţime Flueră, aruncă în văzduh ceva, care pare a fl o funie. Aceasta se’naiţă, dar în loc de a cădea rămâne atârnată, par’că s’ar coborî din cer. Alt fluer, după ce bate’n palme, şl, ca din pământ se iveşte un copil îmbră­cat ca şi fecbirul.

N’a avut pe unde veni, niei nu l’a putut ascunde fachirul, căci, precum am spus, este gol, şi de jur in prejurul lui stau oamenii udu! lângă altul. 11 ia şi îl aruncă Iu sus. Copilul apucă funia şi se caţără, pân’ ce nu se mai vede. Fachirul după el. Curând a pierit din ve­derea oamenilor. încep însă a cădea bu­căţi din copil: capul, un picior, o mână etc. Fachirul se coboară din cer, adună bucăţile le pune la loc şi copilul învie, aleargă în jurul lui, apoi se face ne­văzut.

Ofiţerii englezi povestesc că un fachir, veni înnot pe vasul lor în por­tul în care tocmai sosiseră. Luă de la un ofiţer o jumătate de coajă de cocos. O ridică şi din ea începu a curge apa şi curseră 12 vedre pe podul corăbiei!

A cerut o strachină mare de lut şi a turnat In ea un galon de apă (4 litruri şi jum.) Apoi talerul a pierit, fâ- cându-se nevăzut, in loc se ivi o boabă de năsip negru în palma fachirului şi crescu pân’ ce se prefăcu în talerul cu apă. N’a căzut nici un strop din ea.

Tot acesta a aruncat jos o pânză roşă, de sub care a eşit lntâiu o mai­muţă, apoi un şarpe Cobra şl, în sfâr­şit o fată de 14 ani. Apoi la un semn al Indianului, aceste trei fiinţi s’au fă­cut nevăzute.

Explicarna ar fi că ei au puterea de-a gândi cu atâta tărie, încât ce au în minte, .v; încheagă şi in mintea pri­vitorilor aşa de cu vioiciune, încât se preface in halucinaţie.

Să contribuim la fondul zia ­riştilor rom âni d in Ungaria! Orice dar este a se trim ite la adresa In s­titutului de credit şi economii „ A r­deleana* in Orăştie — Szâszvdros

ULTIME ŞTIRI.Budapesta, 27 Aprilie. Mitro­

politul Victor Mihály şi episcopul Vasile Hossu din Gherla au făcut eri o vizită primului ministru Lu­kács, felicitându-1 pentra numirea lui în calitate de prim-ministru. Lukács s’a întreţinut mult timp cg cei doi prelaţi, discutând mai multe chestiuni de ordin politic şi bi sericesc.

Viena, 27 Aprilie. Eri s-au fă­cut alegerile comunale la colegiul al III-lea, anume în cercurile Leo­poldstadt, Iosefstadt, Ottakring. Au fost aleşi în Iosefstadt şi Leopold­stadt candidaţii partidului creştin social, iar în Ottakring s’a decla­rat balotaj între candidatul creştin social şi cel socialist.

Sofia 27 Aprilie. In cercurile bine informate bulgare se susţine, că armata bulgară va trece gra­niţa spre Macedonia, în momen­tul când flota rusească îşi va face apariţia în apele Bosforului.

Bucureşti 27 Aprilie. Aici se susţine svonul, că în urma situa- ţiunei grave, provocată de închi de rea Dardanelelor, guvernul Ro­mâniei e hotărât să între în ac­ţiune mobilizând o parte a ar­matei.

Costantinopol, 27 Aprilie. Mah­mud Sefket paşa a declarat, că deocamdată nu poate fl vorba des­pre deschiderea Dardanelelor. Tur­cia e în drept, să aibă deplină li­bertate în ce priveşte apărarea ei.

Pagubele rezultate pentru so­cietăţile de navigaţiune din cauza închiderei Dardanelelor se urcă zilnic la un milion coroane.

Berlin, 27 Aprilie. „Lokalan­zeiger“ primeşte din Bucureşti şti­rea, că flota rusească din marea neagră şi-a făcut apariţia în faţa Bosforului. Vase comerciale româ­neşti ar fi întâlnit în drumul lor escadra rusească. Ştirea aceasta o confirmă şi un vapor grecesc.

Viena» 27 Aprilie. Corespon­dentul din Bucureşti al unui ziar berlinez anunţă că flota rusă pre­găteşte un atac contra Bosforului. In cercurile bine informate de aci însă nu i se atribue nici o însem­nătate acestui zvod, de oarece gu­vernul rus în repeţite rânduri a declarat formal, că nu are inten- ţiuni ostile faţă de Turcia.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp

Redactor responzabii : loan Brotea.

lelarie L&agAtelier fotografic artistic

5 2B R A ŞO V ,Strada Portit

Telefon 443.

Specialist în fotografii de co­pii la minut. Fotografii în grupe pentru societăţi, şcoli . . . . ş i familii.................

Tablouri şi albume178, 9-40.

Este dovedită după o lungă experienţă cafoarte bună pentru copii sănătoşi şi bolnavi cât şi pentru bolnavii de stomac. Impedica şi înlătură văr­săturile, diareea, catarul intestine* lo r — Broşura. »îngrijirea Copiilor« « se poate avea gratuit de ia <?NESTLÉ, Viena I. Biberstrasse II

M

V U I I V I A A T A Ţ S V e s tm in te p e n tr u d om n i, b ă e ţi

ş i fe te , g a ta ş i la com an d ă

T A I L L E U R . Fumisofiuil eiinţil imp- regale şi camer!al#<

JPagma 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Hr. 84—IM S.

o

Extraordinar de importan ţi |Am onoarea a face cunoscut Onor public, că ijj după ce am cumpărat o cantitate mare de mar- ^ furi în pa rtle, sunt în poziţie, ca hainele mai joa notate, să le dau cu preţurile următoare :

I Costum croială americană, Iânăcurată2 5 şi 28 c.I Pardesiu croială americ. lână curată 20 şi 30 c.I Pardesiu croială americană lână cu­

rată, pentru băeţi 16 şi 20 c.I Costum pentrn copii dela 3 ani

până ia 10 ani dela 5--I6 c.1 Pardesiu pentru copii dela 3 ani

până la 10 ani dela 12-15 c.I Pelerină pentru bărbaţi din păr de

cămilă 12-15 c.Coloarea hainelor este modernă, ieftină-

ftatea ţi durabilitatea esclude oricare concurenţă.

o<5

Totodată cu onoare aduc )a cunoştinţa On dame, că mi-a sosit în cele mai moderne culori i

Novităţi de primăvară şi varăşi adecă: Raglane, Jachete, Costume, matîneurî, jupoane şi bluze, în mare şi bogat asortiment.

Principiul meu în despărţământul acesta este ser- viciu solid şi punctual.

Zace în interesul propriu al fiecăruia ca să-şi acopere cele trebuincioase dela mine până durează provizia,

Hugându-mă de sprijinul preţios semnezCu toata stima

ASCHER I.Braşov, Târgul inului Nr. 26.

P ra fu rile -S e id litz ale lui M O L LV e r ita b ile num ai d éeá f ie -c a re cu tiă e s t e provăd utâ eu m a r ca de ....... ............ a p ă r a r e a lui A. MOLL ş i ou s u b s c r ie r e a s a . - - -

Prin efectul de lecuire durabilă ai Prafarilor-Seidlitz de L. Moli îa soacra gre­utăţilor celor mai corbicóse la stomac şl pântece, îu contra cârceilor şl acrele! (a «to­rnác, censtlpaţfunei cronice, suferinţei de ficat, congestlnnel de sânge, haemorholdeior şi a celor mai diferite bólé femeesci a luat acest medicament de i casă o răspândire, ce oresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei citii originale sigilate Co­

rone 2*— Falsificaţiile se vor urmări De cale judecătordscă.

Franzbranntwein şi sare alQ*Moll.V eritab il [num ai dacă fle-care sticlă este prorâzute cu

marea de scutire şi cu plumbul lui A. Mall Fraiucbranntw ein-ul ş i s a r e a este fórte bine ou-

no eut& ca un remediu popular cu deosebire prin tras (fro- W ), aliaă durerile de şofdină şi reumatism şi a altor ur­

mări de recdală.Preţul unei cutii originale plumbate cor. 2.—

S ă p u n d e c o p ii a lu i M oli.Cel mai fln săpun de copii şi Dame, fabricat fdupă metodul cel mai nou, pentru culti­varea aţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţul unei bueăţl cor.

—.40 b Cinci bucăţi cor. 1.80Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provă<jută cu marca de apărare A. Moli.

Trimiterea principală prin F a r m a c i s t u l A . M O L L W ien , I. TncWanbenc. şi reg. iurnisor al curţii imperiale.

— Comande din provinciă se efectuâză dilnic priu rautb ursă poştală.La deposite să se cără anumit preparatele provăcţute ou iscilituraşi marca «c

apărare a lui A. M O LL.Deposit în Braşov: Karl Schmidt, farmacist.

w ■ frumos mo- I bilateseîn-_chiriază lu-

nar, sau cu ziua cu preţ ieftin în

V illa Kertsch.

Zintz HiklosP rim u l atelier de fab r 'ea re şt

reparatu ri de cumpene,Braşov Str- Cismarilor Nr- 4-Primeşte comande de tot fetul de cumpene decimale, şi cu table. Pon­turi de greutate in diferite mărimi Cumpene pentru animale, poduri şi vagoane de toate mărimile, exe­cută şi reparează, predându-le le- galisate. i_ b.

Subsemnatul

p i c t o r a c a d e m i cabsolvent al şcoalei de picturi din Bu­cureşti şi München, aduce la cunoştinţă publică, că după o praxă de mai mulţi ani. tăcut! în streinătate s’a stabilit în oraşul Budapesta, VII., Horănszky-utea 5 şi este în plăcuta situaţie de a executa

to t fe lu l de p ictu riicoane sfinte, icoane pentru sărutat şi pentru iconostas zugrăvit artistic etc., precum iconostasuri, altare, avoainuri, iertovnice, tabernacole, troiţe şi luminare stătătoare etc. aurituri: în bronz, metal, argint, aluminium şi in tot ce priveşte aceestă branşă. — Primeşte lucrări „în aparate şi în general şi orice repara­turi istorice. — La caz de trebuinţă pentru a lua In efeptuire lucruri mai mari, rog a mă aviza prin o corespon­denţă. — La cerere se trimit schiţe şi informaţiuni. Cu stimă

CONSTANTIN PETRIDE,pictor academic

De ce sunt matrozii atât de robuşti.De Sigur aţî admirat sănătatea robustă a marinarilor. Tră sc pe mare în

furtuni şi valuri, tot deauna cu peptul *rol: cu toate acestea nu sufere de catar, aprindere de gât. Rar tuşeşte vre-unul. Nu se află între ei bolnavi de pept sau ofticoşi.

Pentru ce? Motivul e cunoscut uin stravechime, acest fapt medici totdeauna l’au atribuit împrejurări că marinarii respira constant evaporaţiunile păcurei cu care sunt impregnate corăbiile, fiecare scie ce efect bun are păcura asupra pep- tului.

Cel mai uşor catar dacă se neglijează sufere organele respiraţiei, si este foarte greu a scapă de o înflâraatie a gâdului sau ie un catar greu. Se reco­mandă bolnavilor ca să se îngrijească de timpuriu dese suferinţe, mijlocul cel mai simplu şi sigur este abea un pabar de apă cu păcură la mâncare. Beutura care şi’o prepară singur are efect puţin, Oînd că păcura naturală nu este solu­bila eu apă,

Renumitul farmacist Dl Guyot dia Paris au inventat procedură prin care păcura se desolvă, Se capătă în întoate farmaciile cu numele, Goudron Guyotun licher de păcură foarte concentrată, cu care se poate prepara imediat un pahar

de păcură cu bun elect,Olinguriţă de cafea cu Gudron Guyot întru pahar de

apă beut la mâncare e de ajuns ca în scurt timp se vin­dece. ctfaruijşi a prin dare a organeior respiraţiei

Da?ă vi se oferă alt product în locul Gudron Guyot. fiţi eu atenţia în interesul propriu.

Este neapărat de lipsă dacă voiţi se fiţi vindecaţi de catar acut cu deosebire Asthma se cereţi Gudron Guyot veritabile din farmacii.

Junger SeemannPăcura Guyot se obţine din un soiu de brad trasmarin, care creşte în Nor­

vegia şi se prepară numai de Guyot inven atorul păcurei solubile, prin urmare este mai superior altor producte.

Ca să nu fie cineva indus în eroare, să observe bine aticbetalui Gudron Guyot pe care este tipărit numele Guyot „ cu litere mari, şi peste cruce sub­scrierea în colori violet, verde si roşi precum şi adresa: Maison Freres 19 rue Iacoa Par{8.Gudron Guyot costă sticla 2 kor 50 b. Tratamentul se urcă ia 10 bani zilnic P. S. Persoane car» nu se pot obicinisi cu gustul apei cu păcură, se foloseasc în loc de apa păcurată, Guyot capsule din păcură curată din brad 2 sau 3 capsule la fiecare mâncare. Cu modul acesta vor obţinea acelaş efect şi insănătoşare si­gură. Folosite imediat înaintea sau în decursul mâncărei se mistue foatte n- şor şi aduc stomacului serviciu mare.

Capsulele Guy veritabile sunt albe, imprimate cu subasrierea «Guyot* cu litere negri.

Deposit: Maison Frd e 19 rue Iacob, Paris, în farmaciile:Se capătă în Braşov ia farmacia Urau, Victor Roth suce. Cari Schimidr. Si-

biîu Car) Müller farmacia )a ursu negru, piaţa mare 10, Albert Zinz Droguerie, farmacia la leul piaţa mare 17. Guido Fabrictus fa mii ursu, piâţa mică 29 şi la toate farmaciile.

01

Nonă firmă românească 0

I O A N V . F É T IB u d a p e s t a , Nagymezö-utcza 36 b.

MOTOARE

f i

î.

cu benzic, ulea brut şi gaz, dela 3 HP- în sus-

Tot felul de maşini şi instrumente agricole, ca; Iraerătoare CU motor, maenj şi mână, pluguri grăpi etc. Pumpe de fântâni şi incendiu cu forţă motoncă. Mori. M aşin i d© SftmânatfCU mâna, cari în urma eftinătăţei precisiunei şi manuărei uşoare

sunt indispenzabile pentru fiecare agricultor.Preţuri moderate, Catalog Ilustrat şl -Preliminar la dorinţă © R Â T IS- ş t FRAN CO .

Linia Holland-America, RotterdamSocietatea de vapoare pe acţii a liniei Hol- landa-America.FirmăprotocolatăînUngaria.

Kotier dam-N ewyork Kanada.

Cancelaria: Budapest VIL Nefelejts uteza 47.

Avem onoare a aduce Ia cu­noştinţa on. public că proiectatul institut de bani „R om ânulu cn începere dela 1 Aprilie 1912 n. şi-a început activitatea sub mirea de

nu-

„Brancoveanaso-

peor

pe

institut de credit şi economii, cietate pe acţii îa Zârneşti.

Capitalul societar e de 80.000 coroane.

Totodată aducem îa cunoş­tinţă că institutul nostru să ocu- pa şi respective se va ocupa suc­cesiv cu următoarele operaţiuni;

a) . Primeşte bani spre fruc­tificare pe lângă libele de depu­nere sau în cont-curent pe lâmgă interesele ce Je va stabili din când în când direcţiunea.

b) . Acoardă împrumuturi obligaţiuni pe lângă cavenţi asigurare hipotecară.

c) . Aeoardă împrumuturi amortizare.

d) . escomptează cambii, efecte şi pretenziuni sigure.

e) . Aeoardă împrumuturi pe lângă amanetare de efecte.

f) . Aeoardă credite cambiale şi de cont curent cu acoperire hi- potecară, amanetare de efecte, monete, mărfuri, producte şi alte valori.

g) . Cumpără şi vinde etecte, monete, mărfuri şi alte producte.

h) . Primeşte în deposit efecte, producte şi alte valori.

i) . Cumpără şi vinde, arân- dează şi esarândeaza imobile şi mijloceşte astfel de afaceri.

l) . Iniţiază, mijloceşte şi în­fiinţează pe teritorul său de ope­raţiune reuniuni de interes econo­mic ca d. e. reuniuni pentru asi­gurarea vitelor, pentru valorizare de producte, esploatoare de pă duri şi lăptarii.

m) . îngrijeşte afaceri de co- misiune şi de tot felul de afaceri de bancă.

n) . Sprijineşte înfiinţarea rer niunilor de credit săteşti.

Notam că conform statutelor cel puţin 10% din venitul curat sunt destinate pentru scopuri cui turale şi de binefacere.

Zârneşti la 21 Aprilie 1912.Direcţiunea. 1

Mers săptămânal al vapoarelor între

sa

loan ApfelbachBRAŞOV, Strada Porţii 18.

(La regele gulerilor.)Vă recomand manazinul meu mare de ciorapi de bărbaţi, dame şi copii şi ciorapi de turist, cămăşi albe şi colorate de turist. Ismetie lungi şi scurte până la genunchi. Gulere,

manjete şi cravate moderne. Umbrele, Toilet şi Parfumerie.Vă servesc solid şi sigur.

IH «flEaB3BfiEaEja3aB!«aBfiEHg

Cine f o lo s e ş t epunul Sunligt, aceluia îi causează

spălatul bucurie

SĂ POTUL

x o o o o g o o o o o g o o * o o o o o o o o o o o o o x

N. I. F O L Y O V I T S «rcc.

KXxos§88

Holtrich-Ujhely i,BRAŞOV, Târgu grâului Nr. 4.

Mare asortiment în stofe moderne pentru dame şi bărbaţi. ; — Stofe de haine şi Albituri. — :—:

Trusouri complete.S e r v ic iu p ro m p t! P r e ţu r i ie f t in e !

e escelerit pentru spălatul stofelor fineşi color fi te. Pro­bează săpunul Sun ligfc după metoda noastia prescrisa. Cruţa ţasăturile şi colorile.

L S V B K <Ss C o . , T T sT ie n X II.

xoA

8

Budapesta, VIII. Horánszkyi atca 5 - 1 X G O G O Q O O O Q O O G O A Q O O O Q Ü Q O Q O O O G X

W ilhelm Osallner,t u r t a r ,

BRAŞOV, Strada Lungă Nr. 80.Produce cele mei bune şi fine turte dalei ou deresuri, migdale, piper

şl tnt*tă de JYiîrnfoergrPentru restaurante oele rr ai

fine prăjituri desert.Tot acolo se capătă Met de miere foarte fin

şi cu efect vindecător.Pentru pomeni recunoscuta turtă dulce a lui Csallner. Vânzătorilor sî dă rabat.

Pagina 6 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 84— 1912.

P u b l i c a ţ i eSe aduce la cunoştinţa publică, că după ce înaltul Minister reg. ung. de finanţe prin organele sale de controlă a f ă c u t r e v i s ia l e ş u r i ­

lor clasei I. a loteriei a treizecea de clasă reg. ung. priv. s’au p r e d a t c o l e c t o r i l o r p r i n c i p a l i s p r e v â n z a r e .P l a n u l loteriei aprobat de înaltul Minister reg. ung. de finanţe se p u b l i c ă :

Planul loteriei a treizecea de clasă reg. nng. priv. 110 ,000 Losnri, 55 ,000 câştiguriClasa întâia C lasa a doua CBasa a treia.

Depunere 12.— coroane. Depunere 20.— coroane. Dep li a ei*ea 32.— coroane.T r a g e r e a în 22 şi 24 Main 1912. T r a g e r e a în 19 si 20 Iunie 1912. Tr a g e r e a în 1«, 17 şi 18 Iu lie 1912.

Câştiguri Coroane Câştiguri : Coroane Câştiguri: Coroane1 à 60000 1 à 70000 1 k 800001 à 20000 1 à 25000 1 k 300001 à 10000 1 à 10000 1 k 200001 à 5000 1 à 5000 1 k 150003 à 2000 6000 3 à 3000 9000 3 â 10000 300005 à 1000 5000 5 à 2000 10000 5 â 5000 250008 à 500 5000 8 à 1000 8000 8 â 2000 16000

30 à 300 9000 20 à 500 10000 10 â 1000 10000100 à 100 10000 110 à 300 33000 120 â 500 60000

3350 à 40 134000 4350 à 80 348000 4850 â 130 6305003500 câşt. Coroane 263000 4500 câşt. Coroane 528000 5000 câşt. Coroane 9!1500

C l a s a a p a t r a . C l a s a a d u c e a .Depunere 40.— coroane. Depunere 32.— coroane.

T r a g e r e a în 13, 14 şi 16 August 1912. T r a g e r e a în 5 şi 6 Septemvrie 1912.

Câştiguri Coroane. Câştiguri: Coroane.1 k 90000 1 k 1000001 k 30000 1 k 300001 ă 20000 1 k 200001 â 15000 1 k 150003 â 10000 30000 3 â 10000 300005 â 5000 25000 5 â 3000 250008 â 2000 16000 8 â 2000 16000

10 â 1000 10000 10 â 1000 10000120 â 500 60000 120 â 500 60000

4850 â 170 770000 3850 â 200 7700005000 câştiguri Coroane 1,120 500 4000 câştiguri Coroane 1,076,000 1

Clasa şeasea.Depunere 24.— coroane.

T r a g e r e a : din 25 Sept. — 23 Oct. 1912.

Cei mai mare câştig în cas favorabil

1.000,000- = ( U N MILION) = -

C O E O Ü I í T E .

« aBg8®■*ono> IO0 0,2"•SE 0 0 0 *. o Í. 0 (B a o B 3 «a■“ yft51O 3

1 prem iu 6 0 0 0 0 0 6 0 0 0 0 01 câştig 4 0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 01 à 2 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 01 * 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 01 à 8 0 0 0 0 8 0 0 0 01 à 6 0 0 0 0 6 0 0 0 01 à 5 0 0 0 0 5 0 0 0 01 à 4 0 0 0 0 4 0 0 0 02 k 3 0 0 0 0 6 0 0 0 02 * 2 5 0 0 0 5 0 0 0 04 à 2 0 0 0 0 8 0 0 0 05 à 1 5 0 0 0 7 5 0 0 0

2 5 à 1 0 0 0 0 2 5 0 0 0 05 0 à 5 0 0 0 2 5 0 0 0 0

4 0 5 à 2 0 0 0 8 1 0 0 0 07 6 0 à 1 0 0 0 7 6 0 0 0 0

1 1 4 0 à 5 0 0 5 7 0 0 0 03 0 6 0 0 à 2 0 0 6 1 2 0 0 0 03 3 0 0 0 Câştig, şi prem. cor. 1 0 5 5 5 0 0 0

Tragerea câştigurilor clasei I., va avea loc în 2 2 şi 2 4 Maiu a. C. in preseaeoţa oficiului de control reg. ung. şi a unui notar pullic reg. în Sala de tragere, Losurile se capătă la toţi colectorii loteriei de clasă reg. ung. priv.

DIRECŢIUNEALoteriei de clasă reg* un^. privilegiată.

TOLNAY. HAZAY.Budapesta9 21 Aprilie 1912.

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x g1 * 1 Aduc la cunoştinţa Onor. public din Braşov r\ VI i i I ̂ din împrejurime, că m’am reîntors din vo-

AXJ ■ jajuj meu {jg târguială din Yiena seeonul de primăvară şi vară şi am adus

Modele de pălării de damed in Y i e n a şi P a r i s

şi sunt în stare a vinde cu preţurile cele mai moderate. Totdeauna avem un bogat asortiment de Pălării în maga­zinul meu. Pălării vechi prelucrez pe formele cele mai mo­derne cu preţuri ieftine. Asemenea se găseşte Pălării de (:—:) doliu totdeauna gata. (:—:)Rog pe Onor. Pubic a sprijini şi a vizita magazinul meu.

Ca deosebită stimă: La pălăria parisianăBraşov, Strada Po rţii (Casa Fleischer).

XXX

i8XX

* X X X X X X H X X X X * fX K X « XXXXXXXXXXXXXy

V a s i le M u sca lii primul atelier

de cureîarroman

în Braşov, Strada nouă Nr. 18 (casele proprir). Am onoare a recomanda On public din Braşov şi jur Atelierul HieU de CUîelărie, provăzut cu tot felnl de hamuri de lux şi pentru lucru, din piele de blanc, precum şi tot felul de curele de încins, şerpare, şele în diferite colori, artistic lucrate. Se primesc şi reparaturi de tot felul, cu­iere, geante de călătorie şi pungi etc. etc. precum şi plosci de Lemn îmbrăcate în curele frumoase, în mărimi şi colori diferite.

L a atelierul meu de pielărie din Braşov, comardele poştale se efeptuesc grabnic şi cu preţuri moderate.

Români, replantaţi viile, cn altoi dela Armă română!

Ghete de dame şi bărbaţi.Marca Salamander â Cor. 1650 executare de lux â Coi. 2*50

neîntrecute în durabilitate.Magazine speciale pentru gheteFrederic IpsenetComp

B R A Ş O V ,' Strada Vămii 36.

M e d i a ş , piaţa mare 26. 140,1—50

S i g h i ş o a r a , str. bourilor 10.

I

cao»aXQia­ca

*oaa

a»3aoCDa>a

■Ü'

e3<aa

» M U G U R U L “însoţire economică E l i s a b e t o p o . I - E r z s é b e t v á r o s

{ K l s k f i k & l l f i v i n . )

!!! Al t o i de vi i e !!!Calitate distinsă — pe lângă cele mai moderate preţuri

— soiuri de vin şi de masă, — Viţă americană cu şi fără rădăcină.

Ochiuri de altoit, viţa europeană cu rădăcină.Se află de vânzare la însoţirec economică

„ M U G U R U L “E L I S A B E T O P O L E — E R Z S É B E T V Á R O S .

Material disponibil în altoi peste tr e i ( 3 ) m ilioan e.

Şeoalele noastre de altoi n’au fost atacate de peronosporă.— ! Altoii sunt desvoltaţi la perfecţiune ! —

La cumpărări pe credit cele mai uşoare condiţii de plată!— La cerere preţeuren* şi instrucţiuni gratis şi franco. —

a&BűCD

*0CD

0«CD

-SCDfsa-CD*“•DMCBCD#-*CD

BXCDBű

— Românii Trimiteţi bâeţii la cursul practic de altoit-

americ. de butaşi, dife­rite soiuri lifereaze

cu gauanţie, asortiment bogat ae tot soiul, firmă de m ulţi ani recunoscută ca prim a şi foarte

so lidă:

Prima Pepinerie ca «te nobiiitatede pe Târnava.

Proprietar : JF* C A S P A M g Mediaş Nr. 17 (Ardeal)

Cereţi catalogul preţurilor.Catalogul conţine scrisori de recuno­ştinţă din toate părţile ţărei. Proprie­tarii de vii, înainte de a comanda îşi pot câştiga siguranţa verbal sau prin scris la persoane cunoscute, despre so­

liditatea firmei de sus.

Depozit de piane şi

harm onioIS e p a ra .t 'U j r i -u â k -o o rc lâ r i -

E I N S C H E N K C A R O L ,B R A Ş O V , Strada Neagră Nr. 54.

....... :.— Instrumente se dă în eliirie —----

^ 'bon stin aexrte la.

„Gazeta T ran silvan ie i“,se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat sau lunare.

Âdmmistr. „Gazetei Transilvaniei“.

Atenţiune!!!...„BRAŞOVIA“,

vă apără va couservă, ajută! „BRAŞOVIA“,

e bun formator de sânge, întăreşte, şi nutreşte corpul omenesc slăbit neputincios, lipsit de putere la

mic şi mare. „BRAŞOVIA“,

faca corpul omenesc resistător, îm­bunătăţeşte nervii atacaţi, încetează iritaţiunila nervoase, simţirea rea

în general, dă bucurie de trai.„BRAŞOVIA“,

lungeşte viaţa omenească, înain­tează schimbarea stofelor în corp,

face apetit. „BRAŞOVIA“,

apără contra tuturor boalelor, e un eminent ajutor pentru Reconva-

lescenţi.„BRAŞOVIA“,

e neîntrecut în buna sa folosinţă.

Se capătă In Braşov (Brassd) la: K. de BEHKHER. Strada pe tocile 22.

In farmacii, droguerii etcPreţu l unei Btiele^fc eoroane.

La comande externe pentru porto încă 40 fileri.

TIPARUL TIPOGRAFIEI A- MURKPANR : BRANISCffi dfc COMP, BRAŞOV.

m . 8 4 .-4 0 1 * . G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 5

Elementul psihologic in teatru.însemnări de Paul Scherrbart.

Trad. de Cerdac.Un sculptor nu va tinde nici-odată

să stârnească efectele picturii. In ace­iaşi vreme trebue să stabilim, că colo­rile sunt superflue în arta plastică. Plasticismul policrom (multicolor) as­tăzi nu ne mai interesează. Şi nu avem nici un motiv să regretăm această mo­dulare a expresivităţii în lumea artelor frumoase, dimpotrivă putem fi satisfă­cuţi, dacă creaţiunea plastică ne dă nu­mai forme. E doar firesc, ca un gen de artă în cursul desvoltării sale să elimi- neze toate acele elemente, pe cari nu le poate întrebuinţa întru realizarea in- tenţiunilor sale.

Aşa şi în lumea teatrului unele lucruri, cari împiedecă manifestarea acelor elemente de expresivitate, cari produc efectul nemijlocit — se delă- tură din ce în ce tot mai mult. Una dintre aceste este nota psihologică în teatru,

O pildă va fi de-ajuns pentru a arăta, că elementul psihologic este imposibil pe scenă. Să analizăm numai romanul lui Dostoiewski «Raskolnyi- kov» transformându-1 într’o piesă şi plasând acţiunea pe scenă: vom vedea îndată că scena nn-i teren prielnic pentru subtilităţi psihologice. Romanul şi novela pot să ne prezente nenumă­rate subtilităţi psihologice, autorul de scenă însă nu o poate face aceasta: publicul dela teatru le scapă. Succesul slab al dramei moderne se esplică prin faptul, că autorii prea mult realizează elementul psihologic.

Shakespeare prefăcea novele italieneşti în piese teatrale numai cât novelele acelea erau pure construcţii, în cari elementul psihologic nu ajun­gea la cuvânt.

Şi chiar aşa refăcute erau necio­plite — fiind-că altul era isvorul lor de inspiraţie şi tehnica lucrării.

Scena teatrală e un gen — să zi­cem aşa — robust de artă, neprielnic pentru subtilităţi psihologice.

Să nu cerem deci de la arta tea­trală ceea ce nu poate da şi nu voieşte să dea. Aceasta pare aşa de sine înţe­les, totuşi trebue mereu scos în evi­denţă, că arta teatrală e un gen deo­sebit de artă.

Atunci însă, când totuşi se iveşte elementul psihologic pe scenă, aceasta este o abatere, o experimentare, tocmai cum sculptorul face experimente cu policromia.

Onorabilul comerciant ţine de a vinde muşteriilor săi „ZACHERLIN“ cerut de ei, care are efect incomparabil de bun şi nu, un alt surogat.

Din nefericire mai există şi alţi comer­cianţi !9

De aceia avertisăm pe amicii veritabilu­

lui „ZACHERLIN“ de a băga bine de samă,

să nu li se vânză sticle cu „Zacherlin* bine

imitate, ci să observe ca numele »ZACHER-

LINK să fie pus pe ele.

i

ea

3Ü

ti

oua

o&

*5Ës

A

Din cauza renovărei localuluitoate confecţiuniie ce se află, adecă

P a r d is iu r i d e d am e, C o stu m e d e d am e, p a r d e s iu r i d e fe t iţe , ju p o a n e , r o c h i, h a in e d e b ă eţi ş i ja c h e te , b lu ze , m a tin c u r i, s to fe p e n tr u d am e ş i b ărb aţi, ca r to a n e , p â n ză r ii, to t fe lu l d e m a n u fa ctu ra ş i îm p le t itu r i se vinde sub preţul cumpărării numai pe timp scurt.

<D

, BRAŞOV Strada porţii Nr. 12.' W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W W *

AVIZ.Am onoarea a aduce la cunoştinţa On. public din oraş şi împrejurime că la magazinul meu de haine pentru bărbaţi,

copii şi băeţi din Târgul inului Nr. 38 (Palatul Czell) am înfiinţat şi

o secţie de haine pentru fe tiţedupă modelele oraşelor mari, cu haine de primăvară confecţioaate din cele mni fine şi modeme stofe. In privinţa calităţii şi preţului pot concura cu ori şi care magazin din capitală.

Totodată anunţ On. public, că mi-a sosit pentru sesonul de primăvară

Haine de bărbaţi, băeţi şi copiimodeme şi mă rog a vizita magazinul fără obligament de a cumpăra.

Recomand afacerea mea bunăvoinţei şi sprijinului On. public.

165,1—80

Cu toată stimaN. P. Godmann Succesor

S a m u e l Lipot .Târgul inului Nr. 33 (palatul Czell.)

l i :

.nen