Anul Х\Л. Arad, Duminecă, 15128 Ianuarie 1912 Nr. 12

ABONAMENTUL Pe un an . 2 8 Cor. Pft ш rum. . 14 « Pe o luni 2.40 c Numirul de zi pentru Románia ţi străinătate pe

an 40 frand. Ttlcfon pentru oras fi

comitat 502. TRIBUNA jREDACTIA? şl ADMINISTRAŢIA Î Strada Deák Ferenc Nr. 2 j 1NSERŢIUNILE se primesc la administraţie. Mulţămitc publice şi Loc deschis costă fiecare fir 20 Werl. Manuscripte nu sä ïnapo-lazS. Grandiloquent^ şi apucături,

Arad, 27 Ianuarie. Vaida: Eşti un geniu sfanţ,

eşti un Bărnuţiu! A. C. Popoviciu (răspunde):

O, eşti un Şaguna! Amândoi: Pentru ce nu aplau

daţi domnilor studenţi? Sunteţi nişte cinici! Trădătorilor.

(Vezi raportul de ieri dela serbările „României June".)

In min tea noastră/ se reconst i tue J n întregime această scenă pet recută în seara de adio, după serbările „României June". Suntem doar a t â t de obicinuiţi cu ea, la adunările poporale, la banchete , la toa te întrunirile noast re , unde prezidează de a-t â t a vreme un singur s tăpân absolut şi altceva n imic : M. Sa Gnandiloquenţâ, îvi-vola, păcă toasa graodi loquenţă.

P a r ' c ă vedem cunoscuta scenă. D. Vajda deoparte , d. Popovici de al ta . Unul, cu patos unguresc : eşti un geniu sfânt! — altul, cu o bel imbroacă conşt i inţă : eşti un Şaguna ! — iar, resfirat pe la mese, p u : blicul, s tudenţi i , cari n u m a i pot pr imi astfel de exhibiţii, car i înţeleg iun singur lucru : serbările societăţ i i lor nu po t fi altceva decât un prilej de contemplaţ i i senine a supra culturii naţ ionale şi asupra rolului lor pentru promovarea ei.

Ce vre ţ i? Sunt şi ei „trădători '" plictisiţi de platitudinile de până acum.

P a r ' c ă o vedem: Г). Vajda se indignează că doi s tudenţ i îşi sucesc distraţ i mus ta ţa , gândindu^se la adunarea poporală din satul lor, îi apostrofează cu mul t ă a-mărăciune, le spune pe n u m e cu t o a t ă ігпт

pert inenţa. . . „sincerităţi i" lui,, iar d. Popovici, contrariat , îl apără pe năbădăiosul său discipol, îl „explică" şi-i ba te pe u m ă r pe băieţ i : ce sunt e i ,v inovaţ i că le-a sucit... capul „ t rădă toarea" Tr ibună? Pu ţ in m a i t rebuia şi serbările „României J u n e " se t e rminau

b ă n u i a s c ă , u n n u n e c u r e n t po l i t i c c a r e în s c u r t ă v r e m e ta t r ebu i să se gene ra l i z eze b i ru i to r a sup ra î n t r egu lu i n o s t r u n e a m .

A p u c a t u r i ca cele din V iena nu s u n t m e n i t e decâ t să inducă lumea în e r o a r e p r in c r e a r e a de a p a r e n ţ e , i a r a p a r e n ţ e l e se p ie rd ea băşic i le de s ă p u n în f a ţ a adev ă r u l u i î n t r e g . Or i c u m te -a i t u n d e şi te -a i .sulemeni, c a r t e a de botez î ţ i s p u n e c â n d te-ai născut.

P e n t r u ce s'au m a i o s t e n i t , deci , la V i e n a dnii A . C. Popov ic iu şi A . V a j d a ? P e n t r u ce au m a i r is ipi t a t â t a p u t e r e de g r a n d i l o q u e n ţ ă şi a p u c ă t u r i ? S ă n e s t r i c e nouă? P o a t e că ne-au s r i c a t , î n s ă ade vă ru l n u l pot n i m i c i şi ei a u r ă m a s pece t lui ţ i cu un ge s t u r â t .

Ne î n c h i p u i m că m a r e l e E m i n e s c u , care o d i n i o a r ă f ăcea p a r t e din „ R o m â n i a . l u n a " , v a fi v e n i t z i le le t r e c u t e la V i e n a , d in ce le la l te l u m i . Ochi i lui f r u m o ş i şi t r i ş t i se v o r fi î n t u n e c a t p r i v i n d s p e c t a c o l u l în care s 'au d a t a ce ş t i do i d o m n i şi v a fi s imţit a t u n c i a d â n c î n d u r e r a t u l n o s t r u p o e t n e c e s i t a t e a sa se m a i c o b o a r e î n c ă o d a t ă , p e n t r u o clipă, iu p i e r i t o a r e a h a i n ă d e lu t , n u p e n t r u al t t tevu. d a r să m a i s c r i e o sat i r ă . A c e ş t i „ b u l g ă r o i " şi „ g r e c o f e i " îi ofe-

eau s u b i e c t u l cu m u l t ă d ă m e i e . Unu l — Ş a g u n a , ce l ă l a l t — gen iu l s f ân t — Barau ţ iu .

D. Bocu la Kristóffy In articolul „O decla raţie" publicat de d. Sever Bocu în numărul 9 al „Tribunei'' s'a strecurat o greşală de tipar, pe care numai acum am obseravt'o.

D. Bocu a fost la Ex . Sa d. Kristóffy nu la 1 1 Ianuarie n., ci la 1 0 Ianuarie, cum se învederează şi din interviewul iscălit de d. Kristóffy.

• Noul ministru al României în Rusia. Din Ţars-

coie-Selo se a n u n ţ ă : M a r ţ i , fostul m in i s t ru plenipotenţ iar al României , D . Koeetti-Soiescu, a înmâna t ţ a ru lu i Nicolae scr i sor i le de r echemare ; în acela-ş t imp noul .ministru d. C. N a n u a pre zent a T scrisori le sale de acredi tare .

D e împodobiţ i un catafalc, s t ră luci rea voastră eaceiaş i . . . Uolhd ce vă în rămează , nu vă în tunecă . Vă împle t i ţ i cu pânză de dol iu ; r o u r a t e cum v'a despr ins din sat, p-are că plângeţ i pe cel plecat, Iar -oarele t r imi t e o rază piezişă, î n c h i p u i n d o apoteo-zare a morţ i i . . .

Un n i m b de raze p a r e f iecare floare. *

Dar , câte d r ame nenorocite , caic tablouri de a le mizer ie i , câte ch ipu r i î n rud i t e ce n u pot p u r t a povara au i in t i re i , câte aspecte de ale du re re i .mute, f ă ră glas, un evocă acele flori albe, î m p ă r ţ i t e de mâni delicate, pal ide , la fiece răscruce. . .

S t răz i le i nundă de lume, iar f lori le acelea, ca î n t r ' u n sbor de fulgi p r ibeg i , roşesc d in coş i i f larăresei improvizate se p r i n d de bu toniera x>-lotr ce'şi pl imbă eleganţa.. .

Un val de lumina şe revarsă cu mi i le d e f lor i , ploae de raze se cerne d m t r ' u n soare ce n ' a lu

minat până atunci şi pen t ru o clipă avem i luzia й se pierde în tunuri de lumină în tuneca tu l tablou ăl mizeriei . . .

Flori albe, f lori le durere i . . .

Apropiata demisie a ministrului de externe. Se anun ţă din Viena : Contele Ioan Pa l l av ic in i , min i s t ru l p len ipotenţ ia r al mona rh i e i la Constxn-tinopol a sosit azi la Viena. Se zvoneşte că contele Aehren tha l se va re t rage în mod provizoriu , în-să remându-ee pen t ru d u r a t a bolii lu i contele Pa l lavicini cu conducerea r e so r tu lu i de ex t t r ae . Mâne, Duminecă , monarhu l va p r i m i în audienţă pe contele Pa l l av ic in i şi to t Duminecă va p r imi în audienţă şi pe contele K h u e n - H é d e r v á r y , şeful cabinetului ungar .

Ziarul Union din Ptnaga a r e informaţ ia , că demisia contelui Aehrenthal va u r m a în zilele cele mai apropia te . Succesorul iui in te r imat va fi marchizul de Bracquehetm, fost min is t ru de comer ţ al Aus t r i e i .

Eclipsa def ini t ivă a as t ru lu i polit icei panma-g h i a r e e un fenomen ca r e depar te d e a în tuneca , va avea d a r u l să însenineze or izontul polit ic al mon arh iei.

Ce e naţionalismul? — Scrisoarea unui preot. •—

A m pr imi t u r m ă t o a r e a s c r i s o a r e :

Onorata Redacţiune! S u n t o m b ă t r â n . A m v ă z u t m u l t e vre

m u r i . D e l à Şaguna p â n ă la D r . R a d u . C â ţ i o a m e n i t o t a t â t e a p ă r e r i şi c o n c e p ţ i i desp re . . n a ţ i o n a l i s m " . N u m u l t a m s ă t r ă e s c . D a r a ş v r e a să m o r Oa a d e v ă r a t n a ţ i o n l i s t . Dior , vă r o g l u m i n a ţ i - m ă . c ă c i m ' a m zăp ă c i t cu t o t u l ? C a r e es te a d e v ă r a t u l naţ i o n a l i s m ? Ace la c a r e se face la g a z e t ă , c a r e se p r o b a g ă la a d u n ă r i , o r i a ce l a pe c a r e ' l fac f run ta ş i i n o ş t r i c u f ap t a , la ei a c a s ă ?

A m fost pa s iv i ş t i . S u b h a i n a pas iv i t ă ţii" a m v ă z u t m u l ţ i f r un t a ş i de a i n o ş t r i de pe la s a t e f ăcându-ş i t r e b ş o a r e l e , c â n d cu c a n d i d a t u l g u v e r n a m e n t a l , c â n d cu cel opoz i ţ i on i s t .

A c u m , de c â n d s u n t e m ac t iv i ş t i , a v e m a l t ă h a i n ă . E . . . v o t u l un ive r s a l . S u b aceas t ă h a i n ă sp r i j i neş t e d. D r . Marş i eu l a St.-Aaia pe d e p u t a t u l g u e v e m a m e n t a l . d. D r . S i . C. Pop la A r a d p e k o s s u t h i s t u l B a r a bás , i a r d. Dr. A. Y lad la D e v a pe jue-t h i s t u l B a r o s a y . C e s ă zic a p o i de d. Dr.

Voi, aţ i cernut în ziua aceea l u m i n i de vis, aţ i deschis noi m i r a j u r i de ale speranţe i , aţ i amint i t un vers u i t a t d i n t r ' u n poem ce cântă iubirea , aţi făcut pe t r u b a d u r u l înamorat , să'şi despr indă ch i ta ra din cui... Ca u r m ă r i ţ i de o vedenie, don j u a n i i de s t radă cân tau pe fer ic i ta f lorăreasă, mândră de povara ei, î n t â r z i au ma i mu l t la alesul flore i , n u m ă r a u petalele, sorb iau mirezmele şi mai mul t în schimbul p r i v i r e i galeşe şi arzătoare, cu un gest a u g u s t , a runcau un ban de argint . . .

Cavaler i i t r ă i au un vis de iubire. . . Cei ce a u u i t a t oe înseamnă pa r fumul une i

flori şi fulgerarea unei p r i v i r i de femee, treceau nepăsă tor i , socotind ce au dat...

P a r f u m u l acela vag' t rezia amin t i r i , lega inimi şi cu ja le mă în t r eb , câţi or fi oare , car i au gândit cât va înveseli banul de a r g i n t i n i m a săracilor, car i vor putea ap r inde în ziua de Crăc iun candela delà icoană, vor împă r ţ i d a r u r i la copii şi n u vor şti ce cl ipă anume din viaţa lor trăesc... cei însuf le ţ i ţ i de um ideal , vă caută, vă desrobesc, de 'ş i împletesc d in voi cununa. . .

Vajda-Yoevod, c a r e l a N ă s ă u d a d a t loz i n c a c ă să n u ee pună . c o n t r a - c a n d i d a t lui C i o c a n IânoiS, p e n t r u c ă d e p u t a ţ i i n a ţ i o n a l i ş t i a u l ipsă de el, c â n d v r e a u s ă e-s o p e r e z e ceva de là g u v e r n ?

C u m să ne p u r t ă m dar n o i ce i mic i d e l à s a t e ? S ă u r m ă m esemplul f run ta ş i l o r ?

I a t ă b u n ă o a r ă în a p r o p i e r e a n o a s t r ă a v e m u n o r ă ş e l : B u t e n i . A r e 3 5 0 0 locuito r i . R o m â n i 9 0 p r o c . D o m n i i u n g u r i şi j idani din l o c a l i t a t e a u o c a s i n ă . L a acea s t ă ca s ină s u n t m e m b r i şi i ne l ec tua l i i noş t r i r o m â n i din B u t e n i . B a d. Dr. Aurel Grozda — c red c ă a ţ i a u z i t de el, e adv o c a t în B u t e n i — es te şi membru in comitetul casinei. Ş i ţ i ne m u l t l a a c e a s t a c ins t e . U m b l ă r e g u l a t , t o a t ă s e a r a , aco lo şi s tă la ta i fas , cu „domnii". I a r c a pr ie -t in ia să fie şi m a i m a r e îi î nv i t ă şi l a c â t e o c ină b u n ă . Se în ţ e l ege , m e r g e şi el la dânş i i , c â n d e i nv i t a t . N ' a m o b s e r v a t nici u n fel de a n t a g o n i s m s a u c h i a r s e p a r a t i s m n a ţ i o n a l . T r ă i e s c în l e g ă t u r i i n i t i m e şi frăţ e ş t i .

D a r eu v ă d c ă la a d u n ă r i d. D r . Aure l G r o z d a ţ i e v o r b i r i f u l g e r ă t o a r e , d e s p r e na ţ i o n a l i s m c u r a t , d e s p r e c i n s t e a şi d e m n i t a t e a n a ţ i o n a l ă , de sp re j e r t f a c u r a t ă p e a l t a r u l n a ţ i u n e i . N o i n e şi î n s u f l e ţ i m de v o r b e l e f r u m o a s e ale d â n s u l u i şi n e si l im să ne p u r t ă m ast fe l .

C a u r m a r e a însuf le ţ i r e i d r e p t c ă uni i d in p o p o r e n i i m e i a u fost t r a ş i l a j u d e c a t ă p e n t r u t r a n s g r e s i u n i . Un co leg v e c i n s 'a t r ez i t cu c o n g r u à r e t r a s ă . A u sufe r i t t o ţ i cu r e s i g n a r e . \

D e m i n e c a l e a ca v a l e a , z icea colegul cu e o n g r u a , eu s u n t ob i şnu i t , c u p o s t i t u l , d a r ce o fi de s ă r m a n u l D r . A . G r o z d a ? D a c ă m i e , p e n t r u c ă a m d u s 4 0 v o t u r i p e n t r u D r . L u c a c i u , m i - s ' a r e t r a s 1400 cor . c o n g r u ă , d â n s u l , c a r e r ă g u ş i s e la u r m ă d u p ă vo rb i r i l e i n s u f l e ţ i t o a r e s igur şi-a per-d u t d o a r c h i a r j u m ă t a t e d in ven i t e l e ad-v o c a ţ i a l e . " 0 fi, a m r e f l e c t a t eu , c u gându l i n v o l u n t a r la i m u n i t a t e a , ce o p o a t e t i nde , a u r e o l a d e m e m b r i în c o m i t e t u l oa-s ine lor u n g u r e ş t i , u n u i l u p t ă t o r n a ţ i o n a l des i n t e r e s a t .

S 'a î n t â m p l a t î n să că u n c r e ş t i n al m e u s 'a dus l a Bu ten i , t o c m a i c â n d e r a m a r e c ină . . . i n t e r n a ţ i o n a l ă la d. D r . Grozda . A d o u a z i vine la m i n e şi z ice :

- A p o i p ă r i n t e c u m e a s t a ? F r u n t a ş i i n o ş t r i n e ţ i n vorb i r i , c a s ă n u n e m e s t e c ă m cu s t r ă in i i , şi eu v ă z u i a s e a r ă că d o m n u l : A u r e l t r ă i e ş t e f o a r t e b i n e cu „ d o m n i i " din B u t e n i ?

T o ţ i e r a u la el. S ă s ă r u t a u c a f ra ţ i i . B a g s e a m ă s ' a u l u a t a l t e h o t ă r î r i în comite tu l n a ţ i o n a l , d a r n o u ă î n c ă n u n i le-a publicat d o m n u l A u r e l .

A m z â m b i t cu d u r e r e şi l ' a m lua t cu a l t e v o r b e pe c r e ş t i n . î m i e r a ruş ine , căc i z ă u , die r e d a c t o r n ic i eu s ingur n u ştiu. c u m s t ă m azi , c u n a ţ i o n a l i s m u l ?

C u m p ă r a r e o c a z i o n a l ă d e p u ş t i d e v â n a t ! -%ш îi Lancasíer, cu cheie 16 fl., Grener-lacat englezesc, cocoş automat 22 fl., Puşti americane, feavă cu aruncarea patroanelor folosite 12 fl., Hemmerles, 2 tevi, modernă 35 fl, Drilling-, Browning de 16 calib., Krupp ejector, cu ţevi de otel, etc. precum şi garnituri complete Hamerles-Drilling, Springer şi Kierner, revolvere, pistoale s e mJŢÎA î n p r e ţ i o f t ir» l a .

іШІІа de puşti de vânat: R A D O , Bildest, iv.ir, EgyeiM-îér 5, (Articole de sporf, binocle, Zeiss-, Porz- aparate fotografice. Face schimb de diferite părţi de puşti şi aparate de fotografiat.

2 8 ianuarie n. 1912 í „ T R I B U N A" Pag. 8

P e n t r u ace i a v ă rog , de a ic i din sing u r ă t a t e a me;i , l u m i n a ţ i - m ă c u m să m ă por t , ca să m ă p o t n u m i n a ţ i o n a l i s t adev ă r a t ?

A v e m i m n o t a r ungur de 3 au i in s a t . Ku n ' i i m fost nici o d a t ă la el. Ba . că pe v r e m e a a l ege r i l o r t a r e m ă pof tea la c ină . A m re fuza t . Ş i e t a r e s u p ă r a t , căc i . . . t o t sa tu l a v o t a t cu c a n d i d a t u l n a ţ i o n a l i s t .

T a r e a ş dor i să-mi s p u n ă d. D r . G r o z d a i ă o a r e n ' a r fi b ine să m ă î n f r ă ţ e s c şi eu OU d. n o t a r ? S u n t e m d o a r n u m a i 3 in te lec tua l i în s a t ; el, î n v ă ţ ă t o r u l şi eu . C ine ş t ie , d a c ă p r in p r i e t i n i e n u l ' a ş face şi pe el să \ o t e z e pe v i i t o r cu n o i ? Ş i a r v e d e a şi s a t u l e x e m p l u de bună a r m o n i e ? ! . . .

Ajştept r ă spuns . ' Aşa -e şi pe a l t e locur i ?

Un preot de pe Rovine.

Nota Redacţ ie i . Dragă părinte, sf. Ta să ştii despre cei cari „predică apă şi beau vin". Naţionalismul adevărat este acela al sfinţiei Tale. Munceşte numai mai departe, luptă pentru izbânda idealului nostru naţional, jertfeştc-tc şi nu te gândi că dacă unii dintre aşa zişii noştri conducători f . j ; politică cu doi bani în trei pungi, naţionalismul sf. Tale ar suferi ceva, ori nu ar fi împiedecat să aducă roade. Nu, părinte! Nu acei cari stingă şi se bat în piept pe la adunări sunt adevăraţii naţionalişti, ci sf. Ta şi semenii sf. Tale, muncitori stăruitori şi fără nume. Dommd Aurel?... Va mai declama el şi mai departe şi se va pupa cu ungurii, până ce ?ÎC va reuşi să formăm o opinie publică conştientă; care să'l determine: ori-ori.

Situaţia politică. D o u ă discursuri. — Reformele militare.

— Votul universal. — Ameninţări cü alegeri nouă.

. 1 rade, 21 I a n u a r i e .

Iu sfârş i t , după un şir de ş e d i n ţ e lips i te a p r o a p e de i n t e r e s , ie r i a u r ă s u n a t în C a m e r a depu ta ţ i lo r^ d o u ă d i s cu r su r i , c a r i dau pr i le j la m u l t e d i scu ţ i i şi c o m b i n a ţ i i .

E x p i r î n d a r m i s t i ţ i u l î n c h e i a t î n t r e guvernul con te lu i A"Лitcn-Hédcrváry şi par-I idele o p o z i ţ i o n i s t e u n g u r e ş t i , a m b e l e p ă r ţ i şi-au r e c â ş t i g a t dep l ina l i b e r t a t e d e ac ţ iu ne . Se s fâ r şeş t e a c u m şi d i s c u ţ i a a p r o p r i a -ţiei şi. d e o d a t ă cu r e l u a r e a d i scu ţ i e i re formelor m i l i t a r e , opoz i ţ i a v a r e l u a şi obs t r u c ţ i a . E s t e . deci , f i resc d a c ă g u v e r n u l î n c e a r c ă să a j u n g ă la o n o u ă î n ţ e l e g e r e p a ş n i c ă cu opozi ţ ia . D i s c u r s u r i l e de ieri , r o s t i t e u n u l de contele Andrássy, ce la la l t de m i n i s t r u l de f inanţe Lukács, s e r v e s c a m â n d o u ă a c e s t s c o p . C â t ă v r e m e c o n t e l e Andrâss\i a ş t e a p t ă ca guve rnu l să f a c ă conces i i , m i n i s t r u l de f inan ţe a d r e s e a z ă a-celaş" apel — o p o z i ţ i e i .

E p rea î n v e d e r a t u n d e b a t aces te d o u ă d i scu r su r i : să se f a c ă conces i i î m p r u m u t a t e ; s ă cedeze şi g u v e r n u l , s ă cedeze şi o-poz i ţ i a — şi p a c e a e r e a l i z a t ă . Preţxd pă-cei, însă, fireşte ar fi escRmatoarea votului universal şi cotarea reformelor militare.

* C o n t e l e A n d r â s s y n ' a făjeut n i c i ie r i

ta ină din faptu l că es te d u ş m a n al v o t u l u i un ive ra sa l . Şi es te d u ş m a n a t â t de î n v e r ş u n a t , încât a r v o t a şi r e f o r m e l e m i l i t a r e în f o r m a a c t u a l ă , d a c ă . în s c h i m b , s ' a r l u a dela o rd inea zilei c h e s t i u n e a v o t u l u i un i ve r sa l .

S t ă r u i n d a s u p r a n e c e s i t ă ţ i i de-a se spor i c o n t i n g e n t u l de r e c r u ţ i , î n t r e m o t i

vele i n v o c a t e îu spr i j inul a c e s t e i n e c e s i t ă ţ i a pus , la loc de f run te , chestiunea orientală. As tăz i , s p u n e a c o n t e l e Andrássy, confl ictul din O r i e n t e s t e î n c ă loca l . Se p o a t e , însă . î n t â m p l a f oa r t e u ş o r ca p r i m ă v a r a să a d u c ă nou i complicaţii grave. Monar hia n o a s t r ă t r e b u i e ,să fie. deci , g a t a pentru or i c e e v e n t u a l i t ă ţ i . I n t e r e s e m a i în-n a l t e cer, aşa d a r ă . i n t r o d u c e r e a n o u i l o r r e f o r m e m i l i t a r e . G u v e r n u l a r e , în consec in ţ ă , d a t o r i a să nu î n g r e u n e z e opoz i ţ i e i v o t a r e a lor .

G u v e r n a m e n t a l i i , f ireşte, au p r imi t expune r i l e a c e s t e ale c o n t e l u i Andrássy cu a p l a u z e . D a r ele a s c u n d o a d â n c ă per f id ie la ad re sa n o a s t r ă a p o p o a r e l o r n e m a g h i a r e şi izvorefse din doru l de a v e d e a t o a t e Răceş te p o p o a r e c o n t o p i t e în marea naţiune maghiară. C ă c i ce v r e a , o a r e , c o n t e l e Andrássy prin apelu l s ă u ? G u v e r n u l să îngăduie c â t e v a concesii naţionale c a r i s ă sat isfacă v a n i t a t e a n a ţ i o n a l ă u n g u r e a s c ă şi să c r e e z e lumi mi j loace de m a g h i a r i z a r e .

Dacă s i t ua ţ i a po l i t i că e x t e r n ă e s t e , în-t r ' a d e v ă r . a t â t de g r a v ă c u n i o p r e z i n t ă con t e l e Andrássy, da to r i a g u v e r n u l u i a r fi să p r e z i n t e un proiect de r e fo rme m i l i t a r e , al c ă r o r a s c u ţ i ş să nu fie î n d r e p t a t n i c i împ o t r i v a p o p o a r e l o r n e m a g h i a r e . S i t u a ţ i a po l i t i că e x t e r n ă nu es te î n g ă d u i t să fie exp l o a t a t ă împotriva majorităţii popoarelor indigene, p e a t r u e ă cu c â t m a i g r a v a e a-c e a s t ă s i t u a ţ i e , cu a t â t m a i m u l ţ u m i ţ i t r e b u i e s ă fie t o ţ i c e t ă ţ en i i . . .

Unde ne sunt deputaţii români cari să expună în (himeră punctul de vedere românesc şi să protesteze împotriva perfidei contelui Andrásit) ?

* T e n d i n ţ a c o n t e l u i Andrássy a fost şi

de d a t a a c e a s t a cea v e c h e : e s c a m o t a r e a votu lu i un ive r sa l . A d r e s â n d u - s e , a n u m e pa r t idu lu i jus th is t . în sânul c ă r o r a se află mai m u l ţ i a d e r e n ţ i ai r e fo rme i e l ec to ra l e , i-a rugat să . c u m p ă n e a s c ă bine l uc ru r i l e şi să nu s t ă r u i e cu p r e a m a r e î n d ă r ă t n i c i e p e n t r u v o t u l un iversa l , căc i s fâ r ş i tu l a r pu tea să f ie: v o t a r e a r e f o r m e l o r m i l i t a r e fără concesii naţionale şi fără realizarea votului universal.

S o po rneş t e , d e c i . a c u m o n o u ă i n t r i g ă î m p o t r i v a aces t e i r e f o r m e e l ec to ra l e , făg ă d u i t e în p r o g r a m u l a lor d o u ă g u e v r n e : f ă g ă d u i t e prin d o u ă m e s a g i i de t r o n .

»: Minis t rul de f inan ţe Lukács, r ă s p u n

z â n d con te lu i Andrássy, a făcut şi el, în n u m e l e guevernului . . i r e s e r v â n d c o n t e l u i Khucn-Hédcrváry să facă dec la ra ţ i i m a i pozi t ive) că g u v e r n u l d o r e ş t e î n ţ e l ege rea p a ş n i c ă cu o p o z i ţ i a .

..Dur. a a d ă o g a t n u m a i decâ t , guvernul, dacă e nevoie şi clacă ţ silit, nu va şovăi să ia lupta "împotriva obstrucţiei. Obstrue fia e niolenţa. la care trebuie să se. răspundă cu violenţă. La nevoie, deci, guvernul nu va şovăi nici să apeleze la naţiune."

A m e n i n ţ a r e a a c e a s t a cu a leger i n o u ă n 'a făcut . însă. i m p r e s i e a d â n c ă în ce rcur i l e opoz i ţ i on i s t e .

Ş e d i n ţ ă f u r t u n o a s ă in C a m e r ă .

Discursur i l e de cri au dat pr i le j la diseuţi i fu r tunoase în şedinţa de azi a camerei , în cadrele discuţiei la apropr ia ţ i e . Discuţ i i le s'au dus iu ju-tul -ehest iune-i votului universa l .

P r i m u l orator Qiesswein Sándor începe cu declaraţ ia eă cea mai u rgen t ă chestie care îşi aşteap

tă rezolvi rea este ches t iun ta votului universa l , egal fi secret .

Contele-- Batthyányi răspunde apo i contelui Andrássy, acuzâmdu'l că v rea sa izoleze par t idul ju s th i s t . Ridica împot r iva lui şi acuza că în che stia reformei electorale contele Andrássy n'a observat în to tdeauna o a t i tud ine de -sinceritate (sg mot) . Declară apoi că pa r t idu l j u s th i s t va lupta eu cea mai extremă energie p e n t r u introducerea votului universal , înv ingând loate une l t i r i l e duşmanilor acestui vot.

Discursul contelui Batthyányi a fost des în-l re rupt de vociferări si apostrofăr i , venite când d i n t r e par te , când din a l ta .

Când se ridică contele Andrássy pentru a răspunde, contelui Apponui. opoziţia justliistă nu vrea să'l asculte. Toţi dau cu pumnii în mese.

Ordinea ee restabi leşte şi contele Andrássy protestează împot r iva înv inu i r i i că ar vrea să izoleze par t idu l jus th is t .

0 învăţătură din prânzurile episcopeşti.

lia porturile oficiale dintre autorităţile confesionale, civile şi mil ilare se îndulceau, din vechi-

' me, prin prînzuri diplomatice, cum se numtau mesele ce se dau reciproc de şefii autorităţilor, cari aveau menirea să demonstre bunelfi relaţiuni seriale dintre autorităţi.

Antanta aceasta cordială dintre autorităţi era odinioară bine văzută de obştea românească.

In timpul din urmă însă, s'a dat un călărit politic acestor prînzuri şi de atunci nu mai sunt bine văzute, pentrucă obştea vedea în ele prejude-carea politicei militante,

Căci iată ce s'a întâmpla! şi la prînzul mai recept dela reşedinţa episcopiei gr.-cutoiice din Ora-dea-mare. Cangrena din Biharia, politicianism ni de contrabandă, prinde ocazia de a face declaraţii politice despre o înfrăţire în stilul politicei Ti-szaiste, care nu recunoaşte îndreptăţirea existenţei partidului naţional, — aresta este sensul toastului cu care răspunde prefectul Misholczy la fi-netele din toastul Preasfinţitului episcop Radu fi tn fiinţa de faţă a mepibrilor comitetului naţional.

Presa maghiară, lacomă de acest soi de înfrăţiri gratuite, face caz de înfrăţire româna-ma-g/uară din prînzul episcopesc. cu cei de sus să ia act de bunăvoinţa. iar cid de jos pildă de. înfrăţire dela mai marii lor.

Am tăiat în tendenta aceasta a ziarelor maghiare, ca să o infirmăm — şi în sus şi •în jos — •şi ne-a succes a tăia firele.

întreagă presa românească su ocupat cu chestiunea şi unanim au fost respinse lendenţele politice cari se sălăşluesc în reşedinţele episcopeşti prin primurile diplomatice, iar ziarele ungureşti au amuţit.

Nimeni na *

Ptg. 4 „T Ш Ï В ü N k n 28 Ianuarie IL Ш2

B a n d i t i s m e l e „ R o m â n u l u i " .

Ziarul «Românul" în numărul său de azi săvîrseste un adevărat atentat cri-

T T

minai împotriva mea. înainte de a face orice pas pentru retorsiunea acestei mişeii! s o m e z pe d. Vasi le G o l d i ş directorul ziarului „Românul"

să-mi extrădeze numele autorului. Ar fi culmea mişeliei omeneşti, de care nu-mi vine să acuz ziarul care repre-zintă oficial comitetul partidului nostru naţional, să admită un simplu delict comun în coloanele sale şi să-1 dosească pe autorul Iui mişel la spatele unui culegător-tipograf. Aceste sunt simple banditisme neadmise între oameni civilizaţi Viaţa publică şi chiar privată a oricărui om public, este discutabilă, dar astfel de atacuri se iscălesc, L-am atacat şi eu pe d. Vasile Goldiş, dar atacul mi-l'am iscălit, gata să iau în orice moment răspunderea pentru el. Ziarul autorizat mă atacă acum a doua oară în chipul acesta mişelesc sub ano= nimat. Cititorii îşi aduc aminte că de luni de zile mă tot ameninţa d. Vajda cu un dosar, pe care însă, spunea că nu vrea să=l publice, căci — mă cruţă. Ştiu şi aceea, că motive nu bam dat ca să mă cruţe. Acum trebuie să presu-pun că acesta ieste „dosarul" şi că autorul lui este d. Dr. Alexandru de Vajda-Voevod. Mărturisesc însă că nu4 ţin capabil de-o astfel de mişelie. Mai este un domn, care de vre-o doi ani de zile se îndeletniceşte cu ocupaţia asta, de a scormoni în viata mea si a altora după „acte" şi „dovezi" Dom-nul acesta stă însă în umbră. Umblă, pe sate, în dreapta în stânca, unde crede că poate găsi o „dovadă" de înainte de 10—15—20 de ani. Cât mă priveşte nu-i tăgăduiesc dreptul acesta. E mai mult aceasta o chestie de dem= nitate personală, pe care şi=o înţelege fiecare cum vrea ori, cum poate. Acesta este iubitul meu naş : d. Dr. Ioan Suciu. Nu=l cred însă nici pe dânsul capabil de laşitatea faptelor sale. Şi nu mă în= doiesc că dacă într'adevăr unul dintre aceşti domni, pe care sunt în drept să-i bănuiesc, ar fi autorul articolului de azi, vor grăbi să-mi stea în faţă, pen-tru orice reparaţie îmi voi alege, pe calea armelor, ori pe calea judecătoriei. Căci va admite toată lumea că mă aflu în imposibilitate să supun unei discuţii publice acuzaţii, relativ la actele vieţii private, dovezi şi mărturii, acuzaţii justiţiabile la tribunale, ori la jurii de onoare.

Şi până atunci însă ţin, pentru clarificarea opiniei publice cinstite şi pentru demascarea mişeliei din capul locului să constat:

1. Am supus toate actele vieţii mele private şi publice unui juriu de onoare, care s'a întrunit în ziua de 29 Aprilie 1910 sub preşedinţia d-lui Andrei Bârsan a, preşedintele „Asociaţiunii" şi acest juriu, înaintea căruia am avut de acuzator pe d. Dr. Ioan Suciu, mi=a dat cvalificaţiunea deplină a onoarei şi corectităţii mele personale.

In urma acestui verdict d. Dr. Victor Bontescu,care s'a făcut atunci acuzato-rul meu, în chestia alegerii din Rittberg şi Cocota acuzaţii reeditate acum de „Românul" şi-a retractat^acuzele şi şi=a exprimat regrete. Acum se reeditează comedia din nou, socotind că o să o reiau delà început.

2. In chestia infamiilor cu datorii şi cu daraveri băneşti, daraveri pe cari le poate avea fiecare, somez şi provoc pe oricine ar avea vre-o pretenziune justă împotriva mea să se anunţe. Căci eu nu mă ştiu jn nici un obligament, nicimoral nici material, faţă de nimenea în lume. Vom merge apoi la judecătorie, dar nu cu d. Hălmăgian, ci cu cel cu pricina şi sentinţele judecătoreşti vor fi dovezi în acest ordin împotriva mea.

3. Am mai avut parte de un astfel de atac mişelesc din partea ziarului autorizat, care m'a silit să=mi cer reparaţie la tribunalul din Oradea-mare. Ziarul oficial al comitetului naţional mi-a extrădat drept autor al mişeliei pe un culegător-tipograf cu numele Hălmăgian, redactor responsabil al „Românului". Cazul e fără precedent în moravurile presei noastre cinstite. Viaţa privată şi familiara n'a fost de când există presa românească dată pradă oamenilor de paie, cari n'au ce pierde. In procesul intentat de mine înainte cu 7 luni, n'am putut obţine nici până azi termen de desbatere, căci advocaţii „Românului" au uzat de toate tertipurile advocăţeşti, pentru a amâna mereu desbaterea. Se pare deci a fi un sistem la mijloc, inaugurat de d. Goldiş, pentru atentate premeditate la onoarea şi viaţa adversarilor.

Din motivele sus înşirate pe cari cred că le va admite orice om cinstit, eu îl somez în publicitate pe d. Goldiş să-mi extrădeze pe autorul mişeliei patronată de d=sa. In caz contrat declar că îl fac responsabil pentru acest atac pe d. Vasile Goldiş.

Arad, 27 Ianuarie. Sever Bocu.

împroprietărirea ţăranilor în Bomâaia,

Bucureşti, 12 (25 ) I a n u a r i e .

In C a m e r a d e p u t a ţ i l o r g u v e r n u l a de

pus un p ro i ec t de lege despre r ă s c u m p ă r a

rea p r o p r i e t ă ţ i l o r de m â n ă m o a r t ă .

1 ). Ion L a h o v a r y , m i n i s t r u de d o m e n i i ,

a fost p r im i t M a r ţ i s e a r a în a u d i e n ţ ă de că-

t ră M. S. Kegele . C ă r u i a I-a s u p u s sp re

s e m n a r e mesa ju l p e n t r u d e p u n e r e a pro iec

tu lu i de lege re la t iv la v â n z a r e a b u n u r i l o r

28 lànuàné n. І912 „ T R I B Ü N A" Pag. 5

Scrisori din Bucureşti. Străinii despre vânzătorii noştrii. Degeneraţi i şi obscenii. „Cobzarul" la Paris. O impor

tantă invenţie.

Bucureşti, 11 I a n u a r i e .

Poa te n ic iodată n ' a m s imţ i t o ja le mai adâncă, gâmdindu-mă la p a r t e a , p e c a r e nc-a h ă r ă z i t e nouă soar tea , decâ t a t u n c i când , i a Gala ţ i , i n fa ţa monumentului Ini Eminescu , am ascul ta t co ra l cântând : La a rme .

Auz i , d e p a r t e s t r igă «slabii Şi a sup r i ţ i i c ă t r ă voi, E glasul m â n d r e i Basarab i i Ajunsă 'n zilele de apoi....

Cân tecu l r ă s u n a aşa d e mişcător , şi te cu t r e -вгага la gândul că eşt i aşa de aproape de p ă m â n tul s fânt , p e oa re a rcaş i i de la O r c h e i iei p l â n g nenorocul . Acolo e i n t u n e r e c şi ja le . Acolo se face t â r g u l cel m a i ruş inos de. suf le te . De acolo -nu vine n ic i ш і s e m n d e t rez i re la viaţă lua tă de fiii acestui p o p o r p e n t r u mân tu i r ea suf le te lor lor . Ce v ine , vine ca o resp ingă toa re mi l ă dela s t ră i -! Ш І f ă ră dc suflet . Şi veşt i le oar i vin, v in p r i n .mijlocirea s t r ă in i lo r , ş i d e cele mai m u l t e o r i n u aduc n imica ce ne-a r face să nădă jduim.

N ică i r i ma i m u l t oa a ic i I u d a n u ţ i -a găs i t mai mu l ţ i adepţi . Aic i s u n t Madan i i ş i Pu r i c i -chevici i — ant ipor i i dela N i s t r u a i ce lor car i , la Tisa , me rg pe aceleaşi c ă r ă r i .

Z ia ru l , ïL 'Avenir" a l lu i Bur t zew pub l i că u n art icol , î n ca re este p r ins câ t se p o a t e d e bine caracterul vânză to ru lu i de neam.

* „ S u n t pe lume, scr ie n u m i t u l z iar , f i in ţe de

genera te , ea r i a u p ie rdu t o r i ce isimţ mora l , d a r cari t rupeş te r ă m â n viguroase m u l t ă vreme. Aşa este cazul kii Pur ic ich ievic i , d e p u t a t b a s a r a b e a n în D u m ă " .

C o n t i n u â n d a vorbi despre cel ce s'a r id icat in eon t r a în f i in ţă re i d e .şcoli româneş t i în Basarabia, r evo l tând p r i n c in i smul eău pe reprezentanţi i t r ibur i lo r să lbat ice d i n Caucaz, z iarul s c r i e :

„ E l n u c om fă ră car te . A r e e h i a r s tud i i un i versi tare. D a r aceasta nu-1 împiedecă să vorbească î n D u m ă o l i m b ă de p r i n locuri ce mu so l>ot n u m i . Pur ic ichev ie i s e pr icepe să discrediteze până şi ideia r ep rezen t an ţ e i na ţ ionale . S 'ar p u t e a /.iee că acest om sufe re de man ia l imbagiu lu i obscen. Rolu l pe care a p r i m i t să-1 joace n u m e r g e fără o pu te rn i că doză de van i t a te . Cuvân tu l lu i e u n veşnic apel la măce lă r i r ea acelora, ca r i c rede că a u s impa t i i p e n t r u ideia l ibe r t ă ţ i i . N n este nici măca r ideologul ţ a r i smulu i ci olowmul ordin a r al aces tu ia" .

Aş« ni-1 descrie z ia ru l „ L ' A v e n i r " p e acest spin răsăr i t ipe pămân tu l românesc al Basarab ie i . Degenera t , vanitos, obscen. D i n aceste ca l i t ă ţ i rezul tă apoi dorul l u r ^ e d i s t ruge re , l ipsa d e respect f a ţ ă d c adevăr, doru l de popu l a r i t a t e , pe care v r ea e'o câş t ige (prim or i ee mij loace.

C ine vrea , p o a t e arunca o p r i v i r e î n v ia ţ a noastră) publ ică d i n Ardea l . Aceleaşi ca l i tă ţ i l e va întâlni la un i i ca r i ec dau drept r ep rezen tan ţ i ai poporului nos t ru . V a n i t a t e în gesturi , obsceni ta te în vorba şi scris . Să fi a juns şi la noi boala care grusează pes te P r u t ? Vai , da!.. .

* Ast fe l de l u c r u r i n e « p u n gazetele s t r ă ine

despre oameni i oar i ar f i a v u t ro lu l frumos de a 1i r ep rezen tan ţ i i ce lu i m a i f r u m o s ideal. Căci n u este ideal mai s f ân t ca al n o s t r u . Idea lu l nici u-nui n e a m n u cere j e r t fo mai mar i p e n t r u real izarea lui. D a r în ţe leg suf le te le p i e rdu t e s f i n ţ en i a unei lupte da,te î n astfel d e cond i ţ iun i ?

D a r u i te , .pe când vână to r i i de p o p u l a r i t a t e p e cale pol i t ică fac ca să ec se r i e astfel în ziarele ut ră ine , z iaru l „Dimineaţa ." publ ică îmbucura te a rea ş t i re desp re succesul p e c a r e d a r e „Cobz a r u l " domnişoare i E lena Văcărescu l a P a r i s . Despre acastă ipiosă vorbesc cu m a r i elogii ziarele s t r ă ine . Ia tă ce scrie z iaru l a m i n t i t :

. .Libretul este de domnişoa ra Văcărescu , muzica de d n a Fer ra r i , o excelentă muz ican tă şi excelentă compozi toare , ca re a făcut adevăra te t u ruri d e fo i ţ ă .

Partea c a r e in teresează în p r imul r î n d p e spectator es te deco ru l : p e mine şi pe cei câ ţ iva Români ca r i as is tau , — era şi d. Const . Disseseu, m care am vorbit a sup ra operei , —- pe no i R o

mâni i nc-a impres iona t în tâ i decorul . Nici «nu se poa t e ceva mai românesc , mai exac t şi aş zice mai „ n a ţ i o n a l " ca tabloul pe ca re îl aveam în faţa ochilor.

E r a m par ' că t r anspor t a t î n t r ' u n sa t din România , t iner i i lângă oari mă af lam e r a u încânta ţ i , d a r mai mul ţumi t decât toţ i părea dşoara Văoăreseu, c a r e n u se aşteptase să iasă a tâ t de bine decorur i le .

. î n t r e a g a Operă, e s t r ă b ă t u t ă de un suf le t t r ag i c ce rel iefează şi ma i mult muzica, p r e c u m şi toate f rumuseţ i le , pe car i , talentuü dşoarei Văcărescu , le-a acumulat în această ope ră : p r i m a operă cu adevăra t română p e cea mai m a r e scenă a ruinei".

Şi , pe când despre o operă a r t i s t i că a une i Românce se vorbeşte aşa de frumos, o invenţ ie făcu t ă de doi R o m â n i pe t e ren ş t ienţ i f ic face să se p r o n u n ţ e cu respect numele de R o m â n în toa te cercur i le oameni lor , c a i i îşi găsesc mu l ţumi rea n u în popu la r i t a t ea ieftină, în publ icarea de broşur i , car i n ' au n imic a face c u specia l i ta tea lor , ci în rezul ta te le . |н- cari le obţin în u rma muneei de laborator .

* E vorba de descojKrirea făcută de d. căp i t au de

m a r i n ă Dan Zaha r i a împreună cu u n coleg a l dsale în ce p r iveş t e te legraf ia fă ră de fir. Aceşt i doi au inven ta t u n apara t , foarte s implu ca executare , cu a ju toru l că ru ia se p o t însă p r i n d e t e legramele ori c ă r u i post de te legraf ie fă ră de sâ rmă d in lume. î n t r ' o convorbire cu u n ziaris t , d. Zahar ia spune despre acest a p a r a t :

„ A c u m a c â n d am vorbi t de 10 or i ou Po la , P i reu, şi tot dc a tâ tea ori cu Capul Lizard (Angl ia ) şi când deunăz i vasul „Regele Oarol" , af la t în por t , n u p u t e a în reg i s t r a t e legramele României aillarte în Constant inapoI , din cauză că în aceiaş moment vorbea şi«postul d in Odesa (cu apara te le S. M. R . ) , noi dela s t a ţ i une a m în l ă tu r a t imediat pos tu l „Odesa" şi am p r i m i t perfect t e -g rame le „ R o m â n i e i " •— acesta este u n p rog res nerea l iza t de n imeni p â n ă açu m" .

F i reş te , dacă n ' a m mai avea şi astfel de oameni ce ne-am face cu toţi împuşcă 'n l u n ă ?

Corespondent.

Balul Costumat din Arad. Primim azi invitarea Reuniunii Femei

lor Române din Arad, la Balul costumat (Port naţi^onal) care va ave loc la 8 Februarie st. n. în. Arad în sala dela Crucea-Albă. Este în toate privinţele lăudabilă, acţiunea conştientă şi statornică a Reuniunii pentru reînvierea portului naţional •şi a simţului artistic româniesc. Acest bal este al treilea pe care-l organizează Reuniunea cu succese din an în an mai strălucite. Nu ne îndoim că şi de data aceasta vom avea de înregistrat aceeaş vedenie nè-idtată care ni-a rămas din anii trecuţi. Invitarea lansată de Reuniune este următor ea :

I N V I T A R E . Reuniunea femeilor române din Arad şi provincie

are onoarea să vă invite la

B A L U L C O S T U M A T (port naţional)

care se va ţinea la 8 Februarie st. n. 1912 in sala hotelului „Crucea alba" din Arad.

începutul Ia orele 9 seara. Venitul este destinat pentru zidirea internatului

de fete din Arad. Toate dăruirile rugăm să se trimită d-nei Sofia V. Pap, casiera Reuniune! (Andrássy-tér Nr. 22) .

Preţul de intrare : pentru familie 10 coroane, pentru o persoană 5 coroane.

A r a d , 14 Ianuarie n. 1912. Letiţia Oncu Sofia V. Papp

pj-ezidenta reuniunei. cas ie ra r eun iune i . Sever Bocu

secretarul reuniunei .

0 cronică întârziată. — Despre o activitate rodnică. —

Веіщ, 23 I a n u a r i e n. Ce ţi-e. şi cu corespondenţ i i ăş t ia d in Bea a ş !

Că, m ă rog, să ş t i ţ i dvoastră , s u n t berechet p e n t r u toate z iarele noas t re na ţ iona le ! „Tribuna", se spune, că a re mai mul ţ i , Românul încă şi 1-a găs i t pe al său, Unirea, t o t aşa, ba chiar şi Gazeta Transilvaniei. Şi aşa n u se în t âmplă n i m i c deosebit , f ă r ă să mu fie t r e c u t la gazetă. N u ş t iu însă , ec nă rav i-a apuca t , că a u t r ecu t cu vederea l u c r u r i şi fapte , d i n t impul d in u r m ă , ca r i , neapă ra t , m e r i t a u să fie remarca te .

E vorba de serata literară, ce a avu t loc î u p r e s a r ă Anulu i nou. Poa te vor f i cuge tând coresponden ţ i i , „dacă n ' a m p u t u t a r a n j a şi noi două revelioiame, ca Români i a rădani , nu face să scr i i despre al nostru, căci ne f i i nd de u n imtores gene ra l românesc, gazetele vor lua act, numa i c a l i tere mărun te , poa te în t r e ş t i r i le zilei".. .

.Mai ş t i i ? Vor fi având d rep ta t e d răgu ţ i i noşt r i corespondenţ i , dar Beiuşeni i v reau eă afle şi lumea d i n a f a r ă despre bunele l uc ru r i şi fap te le f rumoase, ce se pe t rec la noi . De aceia, O n . Red . mă încumet eu să mă cons t i tu i corespondent al dvoastră şi t r i m i t această cronică, care , socot va fi b ine p r i m i t ă ş i aşa în t â rz i a t ă !

Ktvel ionul n a a v u t n u m a i caracterul une i ;n-t ra in i r i sociale, ci m a i ales al une i î n t r u n i r i cultura le . Ne-am a d u n a t ca să facem o da re de seam ă despre p u t e r e a noas t ră de muncă in te lec tuală şi c u l t u r a l ă — pusă la cont inuă probă î n cursul a n u l u i t r e cu t .

D a r e a aceasta do seamă a u aran ja t -o cele două secţii d i n loc a „ A s t r e i " şi a „ F o n d u l u i pen t ru t e a t r u " , sub în ţe leaptă conducere a d is t insulu i f runtaş , d. D r . G a v r i l Coema, omul m u n e e i asid u e şi al faptelor .

Şi no-a a t ins nespus do bine , că mi-se ofere .prilejul să as i s t ăm la o sera tă l i t e ra ră românească , u n d e şi d i le tan ţ i i nOştmi a u debuta t cu două piese tea t ra le , d i s t r u g â n d p r i n jocul lor precis , m u l t d in farmecul jocului de scenă al une i t r u p e de actori m a g h i a r i , car i a u s ta t aici t i m p de t r e i s ăp t ămân i , f i ind s p r i j i n i ţ i ş i cu banu l românesc .

Sera ta s'a început în fa ţa unu i publ ic n u m e r o s (cu toate că au l i p s i t m u l t e fami l i i române) cu conferenţa frumoasă Oameni şi grupări literare. ţ i n u t ă la un n ive l î na l t de profesorul Dr. Constantin Pavel.

Ţinând să dea publ icului o temeinică or ient a re asupra mişcăr i i l i t e r a r e româneş t i începând cu Sămănătorul, a carac tér i sâ t p e r î n d oameni i , ş i g r u p ă r i l e l i t e ra re d i n deceniul d in u r m ă . A t recu t în rev i s tă p e toţi s c r i i to r i i de seamă, ce-i avem : a făcut a m i n t i r e de a p a r i ţ i a d i fer i te lor reviste, s t ă r u i n d şi a supra motivelor p e n t r u c a r i s 'au întomei/at. A remarca t îndeosebi pe d .A.

Jorga, „ î m p ă r a t u l cuge tă r i i româneş t i de azi, ai c ă r u i n u m e este un simbol, s imbolul munee i neî n t r e r u p t e , călăuzi te do cea ma i p u t e r n i c ă m i n t e a neamulu i românesc" .

Când a făcut a m i n t i r e de scr i i tor i i dela no i şi a carac te r iza t m u n c a d l u i O . Goga, publ icu l a isbucni t în ap lauze fur tunoase .

„0. Goga — zice conferenţ ia ru l , — incontestabil e cel m a i p u t e r n i c ta len t poet ic delà E-m in eseu încoace"...

A a r ă t a t apoi şi rolul ce-I a re d. Aurel C. Popoviciu, „această bibliotecă ambulan tă" , în l i t e ra t u r a noas t ră . E l e persoană cunoscută î n Bein«, ca şi u n u l ce studiase la l iceul nos t ru .

'Conferenţ iaru l încheie î n d e m n â n d p u b l i c a i să n u cons idere suf ic ientă educa ţ i a c â ş t i g a t ă p r i n mul te şcoli îna l te , ci zi de zi să-şi croiască o altă educaţie, cotind s tâ rn i to r producte le l i t e ra -tu re i româneş t i şi presa.

Mul ţ i au g r ă b i t să fel ici te p e conferenţ ia r pentru ins t ruc t iva lu i conferenţa .

Dşoara Hortensia Farkas se a f i rmă tot m a i bine. Cân tă r i l e dsale a u fost ap lauda te frenetic.;

Exce len tă impres ie a u făcu t jocur i l e noas t r e na ţ ionale Brăuleţul ş i Brîul, j uca te de m a i multe fe t i ţe îmbrăca te în costume na ţ iona le .

O d ev a ra t ă e levaţ ie suf le tească no-au procur a t meser iaş i i noş t r i ş i t i ne r e tu l în cele două p ie se teatrale; Idil la ţară şi Pictorul fără voie.

S î r g u m ţ a şi dragostea lor p e n t r u cu l t iva re» gus tu lu i ue a r t ă t ea t ra lă o ne în t r ecu tă . A munci 1

ziua în t r eagă în atel ier sau cancelar ie şi seara a ţinea probe de t e a t r u e o j e r t f ă foa r t e lăudabilă ' .

Pag 6 T R I B U N A - 28 Ianuarie n. 1913

I a t ă nume le acestor meser iaş i zeloşi ; dşoareile Lucrcţia Mihuţa-, Iuîiana Ţiţ şi Aurora Sferic; d n i i A. GriMca,, Ùh. Miclea, V. Laza, C. Ştefan ş i T, Neagu.

D i n t r e «arbitrari i noştr i t iner i au grăbi t să ine dea concursul la r euş i t a piesei „ P i c t o r u l fără voie", dmii / . Popovici, G. Cosma s t . un ivers i ta r i şi P. Teachar, func ţ ionar la „I l răganai l" .

La s fâ rş i t a fost tablou alegoric, s imbolizând sinul ee moare. Ü . G. Cosma a p r e d a t o cronica r i m a t ă , scr isă d e d. Lucian Bolea?, a sup ra evenimente lor d in a n u l t recut .

D o încheiere t rebu ie să amintesc, că suf le tul -.seratei l i te raro au fost d-nele Angela Sălăgean şi Livia Dr. Cosma, ca r i au m u n c i t f ă r ă od ihnă î n t r u burta reuş i t ă a Seratei. Se cuvine deci să le •aducem prinosul nos t ru d e recunoşt inţă .

D u p ă serată a u rma t dans până dimineaţa* Un corespondent improvizat.

Scrisoare din Budapesta. 3 u}j Iarăş i mani fes tu l .

l \ u c i tesc ca abona t o r g a n u l murdă r i i lo r dela A r a d „Komimul" p r e c u m nici n u «rod eă-1 abonează român «adevărat eu m i n t e a sănătoasă . N u s u n t „s tâ lp de cafene le" şi „ S t a m m g a s t " pe la „ M á t y á s p ineze" şi a l t e n e n u m ă r a t e „bor i ozó"-uri ca să po t ce t i mondia lu l „Gold fisch' '- ian p r e c u m sun t domni i corespondenţ i — iscribleri — de la o r g a n u l au to r iza t , n u sun t mici (naufragiat ca să colaborez p e n t r u 10 cor . la o rganu l i lus t ru lui bă rba t a l neamulu i românesc — l a „ T i m p u l " lui •Cehan apus î n D o m n u l , cm ш cuvân t nu s u n t în c u r e n t cu g r a v i t a t e a boaOelor psihice ce domnesc p e la autor izaţ i i d in (palatul „ Z r í n y i " şi d in unaha-lalelc l a şu lu i .

Aeas t e s u n t cauzele ce m'iau făcut să tac -până acum la pamfletul „Zgăr ie r i a n o n i m e " — publ icat de u n anonim sgă r i a t î n c ins te în f i ţuica oficioasă. D a r rev in acum. Ş i f i indcă am de a face cu «atari bon vivanţ i ca r i tpentru u n surâs de al dlui Vaida «au p e n t r u o str îmgcre de imani a altu ia autor iza t sun t în « ta re isă nege că albul e alb, e ă iK.yrn.il e neg ru , ba ch ia r să falsifice subscr ie r i ş i eă j u r e strimib, las ca să vorbească faptele .

1. D o m n u l Lu lu Ionescu de fapt candida t d e advocat — zic de fapt candida t de advocat f i indcă de o vreme încoace oa «să se deat m a r e impor t an ţ ă mani fes te lor şi aderenţ i lor toţ i balicii s u n t absol-vonţ i ai univers i tă ţ i i , candida ţ i de advocat , r igu-rozanţ i în medicină etc., e tc . — mi-a spus u r mătoare le : „ In timpul câmd «'a lams.it ide ia manifes tu lu i e r a m in t r ' o d u p ă amiază î n cafoneaua „ J a e g e r h o r n " . La o m a s ă vecină şedea d. Alexandru Vaida-Voevod, d. Ţeicu şi a l ţ i i . A m auzi t când d. A. Vaida a eţpus celor d in j u r u l s ă u : „Faceţi băieţi , faceţ i , că o să fie artiedu d e fond."

2. Domnul Dr . S u l i é i , Niae Popea , cand. adv., Lulu loncscu apum că „domnul Fi l ipeiuc , Ţe icu şi încă vre-o câ ţ iva atu vernit b i n e d i s p u ş i p e la orele 10 s e r a î n cafeneaua „Bodo" ca să adune subscr ier i 'pentru manifes t . D . Fi l ipe iuc a t e ro r i zat «pe nJ. La t a c a să subscr ie manifes tu l .

I). Laţia i-a spus „ M u l subscr iu te ror iza t" . Mai târz iu l 'a subscr is de b u n ă voe. A u umbla t cu l i s t a şi pe la a l ţ i colegi «aflători î n cafenea cerşindu-lo subscr ier i le „dacă n u d i n convingere , cel p u ţ i n d i n pr ie ten ie fa ţă de e i " . D e s ine înţe

les , ind igna ţ i cu to ţ i i , n'/au subscr is nici unu l . C ă mani fes tu l a fost ceva serios po rn i t din

conv ingere o t r a g la îndoială mul ţ i ch ia r car i l 'an subscr is . Uni i ce t ind subscr ier i s t r ă i n e ca Jăcu-bovits şi încă vie-o 8—4 j idani oari subscri ind manifes tu l au apus " I s m e r e m n a g y o n jól, Lu-eaci-ot, n a g y l á r m á t csap de lázért a legjobb hazafi" . (Cunosc foar te b ine p e Lueaci , face găila-.irie mare d a r e eel mai bun p a t r i o t ) . Au crezut

că „băieţ i i dlui V a i d a " voesc să t r i m i t ă noma o-p e r ă a Voervodullui „ F u r n i c e i " sau „Bobârnaci-lor" . I>e ce TIU a ţ i piibldeat toa te subscrierile? Oare n u vă făceaţi d e ruş ine cu aderenţ i jidoveşti pen t ru pol i t ic iani român i £^U ţ i i l 'au subscris din ură c o n t r a d lui Oncu f i indcă banca „Victoria" nu a voit poate să le dea IOT s au pă r in ţ i l o r un împrumut , •iuţii d i n an t ipa t ie faţă Sdc Goga, i a r cei ce- s 'au făcut m a i ridicoli , mai de deapreţmit cu subscr ier i le sun t aceia ca r i a u convingerea că poli t ica na ţ iona lă n u se jpoate face decâ t stând l a taifas cu „contele n e g r u " sau cu ,zdrobi torul , de na ţ iona l i t ă ţ i " pe ia Carüsbad, Abazzia , Mar ienbad. Adecă u n Goga , Ivam, O n c u e tc . ca r i poate nu d ispun de a t â t e a parale ca să^şi p e r m i t ă luxul de a pe t rece p e la băi sau v i leg ia tur i în socie ta tea sa t rap i lor neamulu i nos t ru , ba ch i a r dacă au Ic folosesc p e n t r u scopur i na ţ iona le româneş t i , mu sunt în d rep t de a face politică 1. Min te dela Măr-cuţa... Subscr ier i d e alde l l o r i a Avram, c ă vezi Doamne 'a t r ecu t şi el g r a n i ţ a şi a fost o hună două m G e r m a n i a ca să miroasă c u l t u r a nemţească e p u r rec lamă j idovească.

Apoi Sm ce pr iveş te chestia „ P e t r o v a n " şi poate altele de felul acesteia pot să-i spun dlui corespondent al „ l tomânai lu i" că pe l ângă că dea ,e un mincinos e şi un falsificator, oa r e a avut •obraznia îndră-znejailă s ă suibscrie mumele unui t î n ă r care mici n u ş t ia de manifes t d u p ă сліт măr tur i seş te însuşi d. P e t r o v a n în coloanele autor iza tului . A ta r i f i inţe ca r i s e dedau încă d e p e bănci le un ivers i tă ţ i i cu minciuni şi fals if icări d e stibscrieri miad pot avea rolul d e conducă to r i ai studenţimea şi însărc inăr i de corespamktn t d in p a r t e a au to r i za tu lu i ? A t â t a t o t !

I n ce priveşte socoteala , d ie coretspondemt, deş i eşti u n pe rve r t l to r şi mincinos, to tuş i î ţ i « tau la dispoziţie.

Locuinţa, Bu^ tpos t a Petróczv u teza 27. N r . 2 (uşa) .

P e s t a , 26 I a n u a r i e 1915 X e n i .

D e c â a d l u p t ă I t a l i e n i i p e n t r u l î i p o l i t a m a .

Actualul răsboi al Italiei pentru s tăpân i rea Tr ipo l i taniei , nu este deloc un răsboiu ocazional, porni t pen tru în tâ ia oară din îndemnul băncei de Koma, sau d înt r 'un capriciu isvorî t din se tea succeselor u şoa re .

După căderea imperiului roman, Italienii în t o tdea una au căutat să devină iarăşi s tăpâni pes te ţ ă rmu l a-friean, care o te ra un debuşeu uşor şi s igur p c n t n i indus t r ia i tal iană.

înda tă ce oraşele Veneţ ia , Genua, Pi za, Aimalfi s'au ridicat şi s'au întăr i t prin mare le comer ţ ce-1 exe rc i tau, au început să vizi teze pe maluri le fostei p rov in cii romane , Tripol i tania . Ba chiar , pe la 823 comerciai i -ţii italieni a junseră până în Abisinia, mânaţ i numai de dorul câştigului, de dor in ţa de a-şi c rea debuşeur i p e n tru diversele lor fabricate de lemn, 1er sau sticlă, cu cari se făleau pe vremur i vechile republici i ta l iene .

Până acuma însă, aceste incursiuni se făceau în mod paşnic. De-abia la 1143 începe răsboiul în a d e v ă r a t a lui formă. Rege le Sieiliei Rogero II., trimite, la T r ipo lis o puternică flotă sub comanda căpi tanului Georgio Antiohib. In câteva zile oraşul a fost ocupat de I ta l ieni , i a r Arabii sosiţi din centrul Tripoli taniei r epede au fa-,'ărit p e cuceri tori , ne lăsându- i să se bucure de road.de izbândei lor uşoare .

Regele Sieiliei mi-şi pierde insă cumpătul . După loi ani, la. 1145, tr imite Ia Tripolis o nouă flotă de pes te 00 corăbii . Sicilienii au asedia t oraşul timp de 6 zi le , ar în a şaptea au pus s tăpâni re pe oraş , ucizând îîi ' r eap ta şi în s tânga tot ce era musulman.

După această cucerire r ege le Rogero I I . s 'a g â n -'ït să se în tă rească solid pe malurile Tr ipol i tanie i . A porit g>arnizoana din Tripolis , a organiza t admi rus -

craţia municipală formând un consiliu d in t re c reş t in i

ці т п Ь ш ш и і і , a încuraja.* emigră r i l e din Sicilia. în Tripolis, făcând în modul aeos to , că noul ого^ cucer i t să a ibe aspectul unei provincii i ta l ieneşt i .

S tăpân i rea aceasta a Sici l ienilor ţ ine p â n ă Ia 1154 când moare Rogero ei când Aiali insuflă musulmaniloi gândul d e a l ibera oraşul. Si pe a tunc i , ca şi acum, musulmanii enui mereu In cear tă si ori d e câ te ori se ras-boiau însă în ţe legeau pericolul ce-i amen in ţ a , lăsau U o pa r t e intrigile şi dorinţa de predominare şi atunci începeau răsboiul sfânt contra necredincioşi lor , a lun-găndu- i d e pe ter i tor i i le s tăpâni te de ei . Tot astfel, după moar t ea lui Rogero musulmanii au proclamat r ă s boiul sfânt şi înt r 'o s ingură noapte cu lună plină o pa r te din sicilieni au fost măceluri ţ i , iar a l ta a fost a-lungată înapoi în I tal ia . Acum Tripolis r ămâne ia răş i în manile musulmani lor .

Lucrul aces t a insă, nu împiedeca de loc ca corăbiil ' 1

i tal iene să ancoreze în fa ţa por tur i lor t r ipol i tane ei a i continue comerţul bănos de mai înainte . Ba chiar, dupj aceas tă a lungare a Sicil ienilor, s 'au încheiat între re -publieele i taliene şi stăpânitori i o raşe lo r d in Tripol i tan i a t r a t a t e d e comerţ , prin cari se asigura, llbertate.i comer ţu lu i italian şi dreptul de acos ta re în f a t a ori cărui port .

De aici se vede, că pr ic ina răsboaielor I tal ienilor cu Arabii nu e ra a l ta decât comerţul , iar nici decont dorul de a sădi in Tripol i tania civil izaţia europeana sau c red in ţa religioasă de a lupta cont ra musulmanilor

La 1335, cu toate că în t re Genua şi Arabii din Tr i polis exis ta un tratat de pace, amiralul Filip Doria aa-coTează cu 7 ga le re în portul Tripol is . F ă r ă ca cetăţenii aces tuia să fi bănuit ceva, amiralul t r imite în oraş câ ţ i va mar ina r i ca să spioneze .situaţia oraşului , motivând aceas t a pr in aceea că ar a v e a nevoie d e oare cari aprovizionăr i . In aceeaş zi ancorele se ridică şi gale re pă răsesc portul , apucând l a rgu l mărei . In t impu! nopţii insă se întorc înapoi, iar din cele 7 galere, de barcă peste 3000 de ostaşi , cari cu ajutorul a numeroase scăr i pregăt i te dc mai înaiute , sar ziduri le cetă ţ i i , p ră -dând şi ucigând tot ce le ieşea în cale. După o zi de jaf şi măcel genuezi i pornesc din Tripol is , ducând cu ei un milion opt sute de mii d e florini, mari canti tăţ i de difer i te mărfuri şi g iuvaemr i , şi mai mult de 7000 de pr isonier i , p r in t re cari cei mai mulţi erau femei şi fete t i ne re .

Începând din veacul XIV ciocnirile d in t re pu ţ in >!< oşti i taliene şi corsarii tr ipolitani erau zilnice, fapt сшт îndeamnă pe toate republicile i ta l iene să plătească «>-mirului din Tripolis o anumi tă da re anuală cu condi-ţ iunea d e a le g a r a n t a s i g u r a n ţ a naviga t iunei în Adrin-ti ca şi partea, co respunză toa re din Medi terana.

Conflictul cel mai nou însă, d in t re Italieni şi t r ipo-Ut.ani a fost la 1825. Rege le Hardinioi obişnuia ca în to tdeauna când numea consul nou la Tripolis , să plă-toasefi Beiului de acolo o sumă de 4000 piaşt r i drept da r . In aces t an se întâmplă ca consulul Parod i să obţină un concediu de câteva săptămâni , iar pen t ru t impul cât o r a să l ipsească din oraş să i-se t r imea t ă o:i înlocuitor. Pen t ru acest înlocuitor Beiul p re t indea dan: ! de 4000 piaş t r i . Regele Sardiniei nu voi să recunoasc i da tor ia . Beiul trimise atunci o po l i ţ ă la Marsilia, pe nomele regelui spre încasare . Po l i ţ a fu respinsă . Văzând că nu poate pune m â n a pe bani, Beiul declară r ă s boiu Sardiniei şi umplu marea cu Corsari , cari împiedecau orice « i m e r ţ .

Rege le Sardiniei nu se lăsă de loc intimidat , t r imise o puternică e scad ră în faţa Tripolisului . care înspă i mântă în t r 'n tâ t pe Bei, încât recurse imediat la ajutorul consulului eng lez Har t ington , ca să mijlocească o pace cât mai favorabi lă .

I a t ă deci, că răsboiul actual a i Italiei cu Turcia, nu es te decât cont inuarea răsboaiolor din veacur i le trecute, î n t r ep r in se cu do r in ţ a de a p u n e m â n a pe Tripol i tan i a pen t ru c r ea r ea unor debuşee comerciale s igure .

„Sea ra" .

X înainte du inventar , scădere la p re ţ , gen t e , muf-furi, săculeţ i pent ru dame, articole de piele , gueke r - e , şi diferite art icole cu preţur i ieftine de ocazie în p r ă vălia lui Hegedűs Gyula Arad, P i a ţ a A n d r â s s y Nr. 15. Telefon 506.

F A B R I C A D E S P Ă L A T C U A B U R I r99

G ő z m o s ó g y á r , K o l o z s v á r ,

ăpsire k bşine. Curăţare c h e m i c i Spălare cu urni

La S M de peste 10 Gor4 р з с » ! ss retrimite francai

http://iK.yrn.ilhttp://lams.ithttp://road.de

28 Ianuarie R. 1912 . T R I B U N A '

Demonstraţia studenţilor români din Viena contra lui Appenji.

— Raport special. —

Viena, 2b' I a n u a r i e 19.12.

S o c i e t a t e a „ V o l k s b i d u n g s v e r e i n ' d in Viena a a r a n j a t anu l a c e s t a o s e r i e d e con-fe ren ţe s u b t i t lu l : ,.Diri a t e l i e ru l m e u " . F o s t u l m i n i s t r u de c u l t e A p p o n y i î n c ă a fost i n v i t a t s ă ţ i e o c o n f e r e n ţ a î n t i t u l a t ă : ..40 de anii de activitate p ari amen bară'\

Ş t i r e a d e s p r e v e n i r e a lui A p p o n y i l a V iena a p r o d u s o i n d i g n a r e n e m a i p o m e n i t ă în r înd ur i le s t u d e n ţ i l o r r o m â n i de a ic i , c a r i h o t ă r i r ă s ă d e m o n s t r e z e c o n t r a aces tu i o m falş, cu d o u ă fe ţe ş i f ă r ă n ic i un o-b r a z , c a r e acasă, e c ă l ă u al n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r , in s t r ă i n ă t a t e î n s ă ia m a s c a u n u i p ro fe t al păc i i . C e a m a i m a r e p a r t e d i n b i le te e r a u v â n d u t e , r e s p e c t i v e , c u m p ă r a t e de însuş i A p p o n y i .şi î m p ă r ţ i t e c o n a ţ i o n a l i l o r să i din V i e n a şi s t u d e n ţ i l o r j idovi , ca r i l ' au şi a p l a u d a t m a i t â r z i u c a n i ş t e m a m e l u c i . Mai r ă m ă s e s e r ă v r ' o 35 do b i le te pe car i le c u m p ă r a r ă en bloc R o m â n i i , î m p ă r ţ i n d

vr 'o c â t e v a şi u n o r s t u d e n ţ i s l ovac i .

In s fâ r ş i t sos i şi s e a r a de 25 I a n u a r i e . In s a l a u n d e a v e a s ă se ţină. c o n f e r e n ţ a sosise l u m e de s tu l de n u m e r o a s ă — e r a u d o a r a t â t e a ';b:iletej g r a t u i t e — c o m p u s ă în m a j o r i t a t e d in c o n a ţ i o n a l i de a i lui A p -jxmyi . L a i n t r a r e a a c e s t u i a iin sa lă , o p a r t e din a u d i t o r i u a p l a u d ă , R o m â n i i î n s ă îna r m a ţ i c u s i r ene şi l ' lueriţe p r o d u s e r ă u n sgo-m o t in fe rna l , s c o ţ â n d pub l i cu l d in s ă r i t e , î n c â t e r a s ă se i ş te o î n c ă i e r a r e . D e o d a t ă însă s t u d e n ţ i i noştri i n t o n a r ă d e m o n s t r a t i v / m n u l î m p ă r ă t e s c în l i m b a g e r m a n ă , ca să-i e a p a c i t e z e şi p e N e m ţ i p e n t r u d e m o n s t r a ţ i e . P u b l i c u l r ă m a s e l a î n c e p u t u i m i t , m a i apoi se d ă d u î n s ă la ş u e r ă t u r i şi ţ i p e t e , î n c â t c o m i s a r u l de pol i ţ ie î n t r ' u n t o n ener g ic îi a d u s e l a r e z o n pe cei ce d e m o n s t r a u c o n t r a i m n u l u i : , ,Domni lo r , aceeta- i u n a c t de l e sa m a j e s t a t e ! " D e voie do n e v o i e publ icu l s e l in i ş t i ş i r ă m a s e în p i c ioa re asc u l t â n d i m n u l , i a r c o m i s a r u l î n suş i c a şi vre-o câţiva, of i ţer i luară, p o z i ţ i e s o l e m n ă , cu m â n a pe s a b i e . R o m â n i i c â n t a r ă n u m a i 0 s trofă, apoi e r u p s e r ă în s t r i g ă t e e n t u z i a s t e : . .T ră ia scă î m p ă r a t u l ! ' " „ T r ă i a s c ă din a s t i a h a b s b u r g i c ă ! " ...Jos cu U n g u r i i ! " ' ,, J o s cu legea ş co l a r ă a lu i A p p o n y i !" A c u m se p r o d u s e o î n c u r c ă t u r ă co losa l ă : u n i i n u ş t i au ce p o z i ţ i e să iee f a ţ ă de a c e s t e dem o n s t r a ţ i i , a l ţ i i c redeau c ă a c e a s t a e o d e m o n s t r a ţ i e p a t r i o t i c ă şi d e a c e e a s i m p a t i z a u cu p u ţ i n i i , d a r cura j ioş i i d e m o n s t r a n ţ i . C o m i s a r u l de poli ţ ie f oa r t e c o r e c t şi fără n ic i o a p u c ă t u r ă de b r u t a l i t a t e , a s t r i g a t în sa l ă . î n d r e p t â n d u - s e c ă t r ă noi : . .Aţ i c â n t a t i m n u l î m p ă r ă t e s c . Alm t o t r e spec tu l p e n t r u a c e s t a , d a r acei d o m n i ca r i v o r î n t r e r u p e c o n f e r e n ţ a , vo r fi scoş i f ă r ă m u l t ă c e r e m o n i e din sală."". C a răs puns la a c e a s t ă p r o v o c a r e , s t u d e n ţ i i no

ş t r i î n c e p u r ă s ă ţ i p e . s ă s t r ige , s ă ş u e r e şi să sufle din s i r e n e şt f l u e n ţ e , apo i se poto l i r ă , iar, A p p o n y i văd i t î n c u r c a t d i n pric i n a d e m o n s t r a ţ i e i , fu si l i t s ă , s c h i m b e m u l t e păr ţ i din d i scu r su l s ău , des tu l d e p l ic t icos de altfel — ei însuş i s'a s c u z a t de m a i m u l t e ori — , să-ş i c â n t ă r e a s c ă cuv in t e l e şi să. fie foa r t e p r e c a u t . V o r b i r e a lui a. fost ma i m u l t un panegiric, c in ic al foş t i lor m i n i ş t r i , de ca r i şi-a b ă t u t joc. înt r ' u n m o d des tu l de fin, Iuându- i şi înjo-s indu- i . A a d u s l aude a l e g ă t o r i l o r să i ung u r i şi n e m ţ i , r id icându- i pe cei d i n t â i în s lăvi , şi i n su l t ându- i î n t r ' u n m o d f oa r t e raf inat pe cei din u r m ă , încât, m ' a m m i r a t c u m în t o a t ă m u l ţ i m e a ceea de N e m ţ i nu s'a aflat unu l c a r e s ă p r o t e s t e z e c o n t r a a-c e s t u i c a m e l e o n pol i t ic . C â n d a a m i n t i t d e s p r e c ă l ă t o r i a Jui iu America, u n R o m â n p ro f i t ând de l in iş tea din sa lă , a s t r igat , cu voce c l a r ă : „Unde ai fost ciomăgit.r\ i a r A p p o n y i r u ş i n a t , a r ă s p u n s : , ,Eu a n ' a m dep r ins şi cu de-al de a s t e a " . (Ilaritate colosală). A s p u s c ă la a d u n ă r i l e p o p o r a l e a le n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r n ' a l u a t p a r t e d e o a r e c e n u Je c u n o a ş t e l i m b a : „De-a i fi l u a t p a r t e ră -m â n e a i m o r t ! " î n t r e r u p s e u n s t u d e n t ro m â n . Pub l i cu l u n g u r e s c însă-1 a p l a u d a m e r e u pe A p p o n y i , de aceea R o m â n i i la r în-dul lor. în m o d cinic, ei c e r e a u a c u m lin i ş t e .

D u p ă c â t e v a a n e c d o t e n e s ă r a t e , fiind î n c u r c a t şi ne s igu r , s fârş i d i s c u r s u l în a-p l auze l e m a m e l u c i l o r s ă i şi î n ş u e r ă t u r i l e n o a s t r e energice. D e r e ţ i n u t e u r m ă t o a r e a m ă r t u r i s i r e : că el care-i născut în. Vien-a, doreşte să şi moară în acest oraş! O a r e ce vor z ice Ungur i i lu i? Bietul grof. t a r e se z ă p ă c i s e !

î n s u f l e ţ i r e a s t u d e n ţ i l o r e m a r e c ă le -au isncces să-1 î n c u r c e p e a c e s t şovin , c a r e . de a r fi t r ă i t L u e g e r , n ' a r fi a v u t o b r a z s ă se a r a t e î n a i n t e a pub l i cu lu i v i enez cu o c o n f e r e n ţ a . d â n d u - s e de educator al poporului, el c a r e a c a s ă la d â n s u l , în U n g a r i a , i m p u n e cu d e a s i l a n e m a g h i a r i l o r s ă î n v e ţ e în şcoli le p o p o r a l e l imba lui Árpád p â n ă şi în ore le de re l ig ie .

P r e s a din V i e n a , cea f i l o m a g h i a r ă , ia poz i ţ i e p e n t r u A p p o n y i ş i î n c o n t r a s tu d e n ţ i l o r r o m â n i , o paz t e a p r e s e i c r e ş t i n e însă s i m p a t i z e a z ă cu no i , s c r i i nd c h i a r art ico le de fond desp re d e m o n s t r a ţ i a noa s t r ă .

. . F r e m d e n b l a t t ' " d in 26 î n t r ' u n a r t i c o l de fond î i j a c e o c r i t i c ă n i m i c i t o a r e po l i t i cei lui A p p o n y i .

O n o a r e ce lor p u ţ n i , d a r c u r a j o ş i s tud e n ţ i c a r i n u s ' a u sf i i t s ă a r a t e în f a ţ a u-nei săli os t i le lor, cine e s t e groful A p p o n y i şi ca re - i a c t i v i t a t e a ce-o d e s f ă ş u r ă el c o n t r a R o m â n i l o r d in U n g a r i a ! F a p t a lor ne înf r i c a t ă să fie p i l dă şi a l t o r s t u d e n ţ i r o m â n i d in aifte c e n t r e u n i v e r s i t a r e !

Corespondent.

Cronică externă Tripla alianţă în primejdie? D i n Berlin, s e

a n u n ţ ă : Luc ru r i e x t r a o r d i n a r e .«e pe t rec în acest moment î n t r e Ber l in şi Borna. E o încordare înt r e cur tea regal fi a 1 «aliei şi c u r t e a imperia lă st Germanie i şi cauza e, ,se spun.© din «unsă b ine informată , că reg ina Margare ta şi-a p i e rdu t influen ţa şa pe lângă ?ege.

U n fapt c a r e s'a r emarca t de cur înd e u rmătoarea, coincidenţă :

Era vorba ca î m p ă r a t u l Wi lhe lm să facă o excurs ie .pe Medi tcraua şi în acest scop se p r e g ă t i seră iaehtul „ I l o h e n z o l l e m " şi vasul „Sleiipner".

Dur fără veste v ine o desminţ i re , ca re se lansează în m o m e n t u l când p r i n ţ u l

Над. 8 „ T R I B U N A | 2 8 Ianuarie 1912

Aceasta î n t r e b a r e a „Gazetei de Voss" îşi a re răspunsul in faptul că, pâmă azi, «socialiştii au FOST LIMÎOIA car i s 'au a r ă t a t re f rac tar i unei cooper ă r i cu u n p a r t i d burghez. E însă p r ea cu p u t i n ţ ă ca , s u b pu te rea ел-emimontelor şi având posibilitatea de a face o pol i t ică prac t ică , social iş t i i să iasă d in izolarea lor.

I n acest caz o e r ă de roforime democrat ice se v a deschi ide p e n t r u Geromamia. Şi e in te resan t imper iu lu i oa această oră. să se deschidă câ t mai ne în t â r z i a t . I n alegerii le recente, socialiştii au a v u t 4 mi l ioane votur i . Când d in 14 mi l ioane alegă tor i însorişi , d i n 12 mil ioane a legător i votanţi , 4 imilioamo se rostesc î n contra o rd ine ! s tabi l i te , asta dovedeşte că e „ceva p u t r e d în G e r m a n i a " ş i că adânca n e m u l ţ u m i r e a poporului g e r m a n nu •mai poate dă inu i . G e r m a n i a t rebuie să r u p ă cu r e g i m u l urnei polit ici de castă. Civil izaţ ia e i , dezvol tarea ei indus t r ia lă n u mai î n g ă d u i e eă n u m a i cei cai blazon, să a ibă rol hotăr i tor în conducerea i m p e r i u l u i , Juinkeri i conservator i sus ţ inuţ i "dc

cler ical i i reac ţ ionar i , a u d u s G e r m a n i a la marg i nea- une i p răpăs t i i sooaiale.

Va fi mer i tu l l ibera l i lor ca, in u n i r e cu social iş t i i , să doie sat isfacere nevoilor mul ţ ime i , p e n t r u ca mu l ţumi r i l e sociale să n u ma i amenin ţe , cu o «abio a lu i Dainocles, imper iu l German .

Scrisoare din Bucovina. Tragedia din Suceavă. — Moartea vicarului ge

neral Miron M. Calinescu. Nai există t i r an ie mai grozavă decâ t nedrep

tă ţea , ce ee exerc i tă în u m b r a legi lor , a zis marele enciclopedist francez Montesquier , şi această t i ranie , în veacuri le noas t re , (prinde c u a tâ t mai mul t pu te re , ou cât n e cre iază mai mul te legi , după car i , ca după o cor t ină , se îndoieş te şi-şi pândeş te vieţi m Mc. Oca mai bes t ia lă t i r an ie însă e t i r an ia didact ică, acea mons t ruoz i ta te , care sub masca educaţiei poa t e d i s t ruge indivizi, ba ch i a r gonera ţ i i î n t r eg i , mai cu .seamă pen t ru că aceasta t rebuie să se manifes teze fa ţă de copiii l ipsiţi d e ori ce a r m ă de apă ra re .

l a t ă u n caz : la liceul românesc diu Suceava u n copil d in clasa a ciocia, c rescut de acasă bine, c u f r ica lui Dumnezeu şi cu tot r espec tu l cuveni t faţă de oameni , ne ma i p u t â n d supor ta persecuţiile u n u i a d i n t r e „educatorii" să i , ale profesorului corc i t MocTCínsclii, a avu t t ă r i a sufletească să ridice a rma împotriva aces tuia , ca re în dosul legi lor îşi satisfăcea mania sa meronieă, ş i apoi s 'o î n d r e p t e spre la se nimici . Profesorul a rămas răni t , iar elevul, b ie tul , a m u r i t de p ropr iu l său g lonte .

P e n t r u «a dovedi că îm .această t r aged ie didactică v ina cea mai т а т е o p o a r t ă profesoru l Mocronschi , t rebuie să dăm 'caracterist ica aces tu i a : crescut , tpe v remea „s tud i i lo r" sa le un ive r s i t a re d in C< nnăuţi , îm s inu l societăţ i i s tudenţeş t i „Bucovina", c u ртіпсіріі іе mediovaile, ale due lu lu i , ale beţ i i lor , ale nopţ i lo r de insomnie, pe t r ecu t e prim cafenele şi lăcaşur i de des t r ăbă la re , Mocrem-.schi, a c u m a in a n u l în tâ i al act ivi tăţ i i sale didactice, în Ce rnău ţ i , a a r ă t a t o p u r t a r e b r u t a l ă , rab ia tă , l ips i tă de c u l t u r a propriu zisă ş i p r i n u rmare şi de cultura de inimă. F i ind n u m a i d u p ă g i ru l său R o m â n , felul său dc a f i e cu to tu l lipsi t de sen t imen te u m a n i t a r e , i a r d e cele româ-neşti, nici mu mai încape? vorixu I n Ce rnău ţ i , d i n garni sa de profesor educa to r ( ! ?) mu ieşeau decât insultele , ad resa te elevilor ch ia r d in clase super ioa re : „porci , t icăloşi , măgar i , Ipăduchioşi ! La păscut p o r c i ! Domni avem destui!" şi a l t e le epite te o r n a n t e scoase d in g losaru l său didact ic , compus, s igur , în unii uni versit ar i , câmd pe t recea şi-şi dcsvolta ac t iv i ta tea cu sabia şi hídba î n sin u l societăţ i i sale „Bucovina" , l a tă deci ce şi-a aduna t acest- profesor în .sufletul său în via ţa sa de s tudent .

Dar — aceas tă a d u n ă t u r ă mu (poate fi da tă e levi lor d r e p t 'material dc educaţ ie . Ş i elevii au suflet , au judecată, au inimă, ca fiecare om, ca mulţ i profesori , şi pe ei îi dor insul te le , şi îi dor cu a tâ t mai t a r e cu c â t aoiesteu, vin d in pa r t ea a-oelora ca r i i le ţ i n locul d e p ă r i n ţ i . Câte n u au elevii de sufer i t , mai ales cei sărac i , c u m a fost jertfa, căzută de e u r i n d ; foamea, f r igu l , locuind câ te

"Nr. 1 2 — 1 9 1 2 T R I B U N A " P e g . 9

Сета despre tutun. Face par te din familia »Solanaceelor. A fost ішгх-г-

iat ia Europa do cfi.tr« Por tughez i , 66 de ani după de s -«оретігоа Amerioei. Indigeni i din p a t r i a mamă il cu-nojrteajn în-să dia cele mai vechi t impur i si îl foloseau le fumat şi -ca medicament . Când pent ru prima, da ta a deba rca t Cristofor Columb în lumea nouă gi a văzut

-sălbateci a runcând fum pe gură gi pe nas а r ămas uimit şi nu gtia să-i expl ice n imenea .

Vecini Por tughez i lor , Spaniolii s a u împrie teni t mai m GTOBĂ cu aceas tă nouta te . In F r a n ţ a a fost in t rodus abia. în primii and ai secolului XVII ,tot cam atunci yi in Rusia , iar pr in anii 50 tot ai acestui veoc s'a îru-spământenit iu în t reaga Europă . Mult t imp prizatul ( t ra cul in nas ) e ra preferi t fumatului.

In F r a n ţ a după Neoker se consuma 120 gr . de. tu tun al gazetaa-ilor a u ho tă râ t pe regele Al fonz s ă là mureaseă afacerea g ra ţ i e r i i t r ecând .peste rezorru. ce i-o impune demni ta tea sa de .Suveran. A p r i mit deci în audien ţă pe corespondentu l d i n Mi. drid al ziaruilui Da i ly Te legraph , că ru ia ь а a r ă ta t t oa t e fazele crizei cabinetu lu i . I n t r e a l te le r e gele a sjpus următoaire le :

La recomandarea min is t ru lu i p reşed in te ara g ra ţ i a t pe şase d in ştopte osândi ţ i . Mai r ă m a s e * * anarh is tu l Luqucta pe ca re consi l iul d o m i n i ş t r i i n'a voit eă-1 recomande. I n aceste zile r e v i s t e l e fi z iarele aduseseră fo togra f ia o-sânditului, a mumei safe şi a f ra te lui m a i m a r e , car i cei d o i di«. u rmă , aveau săpa tă î n faţă d u r e r e a îndura t ă d i » cauza isorţii osândi tu lu i . Ch ipur i l e lo r m ă p e r s e cu tau zi şi noap te . N u pu team dormi . Şi stareţe a s t a orii-sa m a i a g T a v a t ' o şi regina, care d e a » menea îndoira aceiaş nelhiişte, Mă ruga m e r e u ; să-1 gra ţ ie» şi p e Luqiteta, căci a m dreptul a c e s t y .

http://cfi.tr�

..Т R I В Ü N A" Nr. 12 — 1912

D u p ă m u l t e chinur i şi cemsaïutàdd e u uni i jur is -consul ţ i m'ani hotărât să i ac acest pa s , îndepăr t â n d vedenii le ce-mi luaseră somnul doua notpţi î n rând. Ain chemat p e Camale jas , minLstrul-preşedin te si i-am spus ho tă râ rea ee o luasem. D a r el nai-a re f lec ta t că n u poa te cons imţ i la acest demers , şi ea u r m a r e n u va con t r a semna dec re tu l d e g ra ţ i a re . Va î n a i n t a în sch imb demis ia în t r e gului cabinet .

A m găsit totuşi soluţ ia . A m preven i t t e a m a minis t ru lu i de a n u a junge în confl ic t c u colegi i săi, şi a m pr imi t demisia , însărc inându- l însă tot pe el c u formarea nouilui cabinet , caro alpoi a pr imit g r a ţ i a r ea şi a lui Luque ta .

Să crezi, a t e rmina t regele zilele acele două au fost cele mai dure roase clipe ale v ie ţ i i me le . Kram în t r 'o con t inuă lup tă a împl in i re i dator ie i , a exeeutăre i une i sen t in ţe şi a sen t imen te lo r mele umani ta re , ca r i au fost to tuş i mai pu te rn i ce .

— Deputat ungur — «pitropisit. D i n D e j se anun ţ ă că baronul Inczédi Samu, depu ta tu l cercului -Sic (Szék, com. Solnok-1 b b â c a a fost pus

Nr. 12 — 1912 „ T R I B U N A " Pag. 11 — С і м vrea să câş t ige frumoase cusătur i r e m a -

>eeetl eă cumpere lozuri de ale loteriei organizate de Ä*unranea femeilor din Arad.

Preţul unui loz 1 cer, comandele eă se adreseze la J 'brăria Tribuna", adăugându-se şi portul postai.

л * . r"mu ^ A u apă ru t şi se a f l u de vânzare l a „Librăria

Tribuna": Din

ce lebru l r o m a n al contelui Leo Tols toi a a p ă r u t „ R A S B O I U ŞI P A C E "

volumul II. P r e ţ u l 1 coroană 20 f i i .

P r e ţ u l volumului I es te 1 cor. 60 fii. Ambe le volume se găsesc de vânzare la „Librăria Tribuna".

Volumul I I I va apărea în cur înd .

Calendare pe anul 1912 Calendare de lux (block) p e n t r u masă şi pă

rete «or. 1.—, 1.50, 2 .— şi 3.50 -f- 20 fii por to , -reeomiamdat 45 fii .

»Calendarul Minervei« pe anul 1912. Preţul 1*25 Cor., 45 fileri porto recomandat

Călindarul Poporului (Sibi iu) a 40 fi i . 4- 10 fii. jporto.

Călindarul Săteanului (Sibi iu) 30 fii. 4 - 5 fii. por to .

Calendarul Poporului Român a 40 fii. 4 - 10 fi i . por to .

„Calendarul Naţional" edi ta t de „Foa i a inte-»«eantă" din Orăş t ie . P r e ţ u l 40 fii. 4- 5 fii. por to . Oonţine numeroase i lus t ra ţ i i actuale .

„Calendarul Lîgei Culturale" pe 1912. P r e ţu l 75 ban i p lus 10 fii. por to .

„Calendarul Lumea Ilustrată" a 1.50 + 20 fii. fporto. rocO'in. 45 fid.

La Librăria „Tribunei" să află de vânzare ..Pomelnicul viilor şi morţilor" legat în pânză, aurit

cu preţul de 50 fileri plus 5 fileri porto. •

„Din ţări străine" scrierile inedite alui Dr. Iuliu T. Mera.

Preţul 2 Cor., în România Lei 3*50 plus 20 Şl. porto, recomandat 50 fii.

* Ä apărut:

Ineiră-te mărgărite.- do Victor Eftiiniu, poem care -s'a r ep rezen ta t pe scena tea t ru lu i Nat ional din Bucureş t i eu mare succes. Un volum 2 cor.

Delavrancea: Liniş te , Trubadurul, S t ă p â n i a o-• iată. P r e ţ u l 2 cor. 50 fii. 4 - 20 fii. por to .

Mariu Theodorian Carada: „Revizuirea Constituţiei". Bucureşti, 1911.

X La expoz i ţ i a internaţională de construcţ i i de £ier ai niasini din B u d a p e s t a a făcut mare s enza ţ i e în toa te

«rotirile de spec ia l i ta te , motorul de oloi brut „P.obur", «xpne do fabrica do motoare Landler Ödön Budapesta, • 1 . Lovag n. 2. A c ţ i o n a r e a regulată şi s implici ta tea .iTiră pereche a aces tui motor a atras a t en ţ iunea tu turor vizi tatori lor şi astfel ou d r e p t cuvânt putem afirma, «ă dintre toate motoa re l e cu oloi acesta e cel mai p r e -rorabil .

La această expozi ţ ie a fost distins cu medal ia din p a r t e a s tatului , reea.ce î n t ă r e ş t e af i rmaţia noastră de spre cal i tă ţ i le nediaeutabi le a le motorului .

x Seminaru l juridic Dr. Geréb, Cluj, Str . F a r k a s Uângă edificiul cel vechiu al t ea t ru lu i ) . P regă teş te pc Jăngă onora r mic, pent ru examene le de drep t , de stat, r iguroase , de d rep t de «tat , e x a m e n e de advocat şi de magis t ra t . In 3 luni so câş t igă l icenţa de doctorat . Fiind în p ragu l proiecte lor de reformă a învă ţămân tu lu i juridic, e dorit cn toti cei in te resa ţ i să so ad re seze spre binele lor la aces t s emina r , care în lesneş te mul t ca r i e r a advocaţială.

X Gustav Tátray — O r a d e a - m a r e , s t r . Eá-к в с г у , p r ă v ă l i a p e n t r u e l i t ă , u n d e s e p o t c u m p ă r a l u c r u r i d e m â n ă , p e n t r u d a m e p r e c u m şi n e c e s a r i i , cu p r e ţ u r i f o a r t e i e f t i n e . T e l e f o n 783.

P O Ş T A REDACTTEf.

Otelirul (O) . A m {primit a t â t scr isoarea, cât şi c a r t a poş ta lă . Vom p rofra în cairrnd.de oeJe ce n e comunici . Mul ţumi r i îşi s a lu t ă r i . .

Un subabonat. Astfel d e l u c r u r i t r e b u i e com u n i c a t e la timţp. P u b l i c a r e a lor acum, d u p ă 2 huni n u mai e ac tua lă . .Păs t răm însă foaia.

Redactor responsabil: Iuliu Giurgiu. „Tribuna" institut tipografic, Nichin ţi con».

REISZ MIKSA F A B R I C A D E

M O B I L E B É K É S C S A B A — N A G Y V Á R A D Andrássy-ut 4 1 — 4 3 . Rákóczi-ut 14.

(Lângă »Apollo«).

п і и і п і я і п і н і і і і і и а M

T I M B A L E Cu Organism patentat de oţel, dând sunete résonante şi foarte plăcute, — -e pot căpăta şi pe rate. — Gramo-foane cu plăci artistice, — vioare , f laute, hafrrto

nici ş. a. — Numeroase distincţii şi medalii primite ca răsplată. Inventatorul pedaluiui modern şi al organismului de oţel. Catalog trimit gratis.

Mogyórossy Gyula, kir. szab. hangszergyár .

Budapest, VIII., Rákóczi-ut 71. І І І І В 8 І И І І І В І І І В 1 І І І І Д І

Kii candidat de adVoca t practică bună, află aplicare momentană

în cancelaria advocatului cu

Dr. Sever Ispravnic în Arad.

„LăptariaАгайапГ (Aradi Tejcsarnok)

aduce la cunoştinţa onoratului public, că â adus în circulaţie următoarele caşuri, cari sunt preparatele sale proprii şi anume:

Imperial Tejszin-csemege

îejszin-creme, iar în zilele cele mai apropiate:

Bomadour şi Állóid-Gyöngye

şi alte caşuri fine — calităţi neîntrecute.

Cu stimă :

ARADI TEJCSARNOK.

Primul atelier de biliarde din Braşov 1

MERTH JÁNOS, B r a s s ó , Vasút-utca 8. sz.

Pregăteşte din material excelent şi uscat totfelul de biliarde, în stilul cel mai modern, primind pe lângă preţuri foarte moderate şi reparaturi.

ШШШШШШЩШЩЩі]

Premiat cu medal ia cea mare la expozitfa mi lenară din Budapesta în 1896.

Щ' Turnătoria de clopote. - Fabrica de scaune de fier pentru clopote alui TIMIŞOARA-

FABRIC. T0NIU NOVOTNY, Ш m m

Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, preenm Ia turnarea de nou a clopotelor stricate, sprz facerea de clopote întregi, armonioase pe garanţie de mai mulţi ani, provăzute cu adjustâri de fier bătut, construite spre a le întoarce în uşurinţă in ori-ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind ssiîet semite de сгррчге - Sunt recomandate cu deos bire C L O P O T E L E G Ä U R I T E , de dânsul inventate şi premiate in mai mute rânduri, cart sunt provăzute în partea superioară — ca ѵіоііва — cu gău'i ca figura S şi au un ton mat intensiv, mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrare mai voluminoară decât cele de sistem vechiu, astfel, că un clopot patentat de Зй7 klg. este egal in ton cu un clopot de 461 kilograme patentat după sistemul vechiu. — Se mai recom-ndă spre facerea scaunelor de fier bătut, de sine stăiătoare, — spre preadjusiarea clopote'or vechi cu adjustare de fier bătut — ca şi spre turnarea de toace de metal. — Preţuri-curen e ilus rate trimit gratuit.

•:і

•ііГІІП

Omaszta János, fabricant de lămpi

pentru trăsuri. B u d a p e s t ;

VIII. Óriás-utca 20/a Primeşte comande de pri-ce lămpi pentru trăsuri şi automobile, — comande pentru galvanoplas-tică şi ori-ce repara

turi de branşe.

î

a= a :

In grădina de iarnă a

„Hotelului Central" condusă în spirit m o d e r n ; — Onoratului Public i-se servesc mâncări şi beuturi, de cele mai bune, cari mulţămesc ori-ce pretenţii. — După teatru se capă»ă tină caldă

Pentru cununii şl bancheturi stau la dispoziţie săli separate.

Zilnic taraf de ţigani, de p r i m u l r a n g . In cafenea se poate lua asemenea după reprezentaţiile teatrale — cină. c u distinsă stimă: Augustin Csermák,

hotelier.

8

= 1

6

N u m ă r u l t e l e f o n u l u i 3 3 .

U j j János , stabiliment industrial de cement, în Risjenó-Eidőhrgy $i N a g y i e r i n i Execută ţevi de beton, plăci de pavaj, plăci de marmură artificială, terrazzo şi mozaic, columne, scări, laviţe, cărămizi, ţigle, inele de fântâni cu fer, plăci sub sobe, vălaie de ori-ce lungime, etc. etc.

Aces t s tabi l iment lucrează şl pro iecte

Nr. 12 1Ô12 „ T B I B Ü N A ' Pag. 13

Maşinile de cusut pentru

sunt cele mai bune, cari se pot căpăta la prăvălia

societate pe acţii, ARAD, József Főherceg-ut 9. sz.

(Vis-à-vis de biserica luterană.)

La cerere se dă gratuit prospecte de lipsă.

M O T O A R E ' ŞI L0C0M0BILE

cu gaz, olei şi benzin.

îl

LITERARE PROMPŢI СоШІІ com- J / Г , V

NABLIE DE PIAŢA! Щ)ЛК^ GARANŢI ря TIMP ' і ^ - ^ - г / ^

ÎNDELUNGAT! ч_ J- — • • - "

Fabrica de то-озгейш Drezda SOCIETATE PE ACŢLL.

C e a m a i m a r e ş i m a i v e c h e fab r i c ă d e m o t o a r e d i n G e r m a n i a .

AGENTURA GENERALĂ PENTRU UNGARIA:

GELtÈRT Î6NÀCZ és TÁRSA B U D A P E S T , V., K O H Á R Y - U T C A 4

(Alkotmány-utca sarok).

Patentatură originală din Svedia.

ï MR0BUR » 2 — lava aur > > 1 7 0

O a f o a p r á j i t A : (In prâjitoria electrică proprie).

Calitate bună Va Ch'gr Cor. 1-90 Calitate fină 1/2 « » 2'20 Mixtură foarte fină (Cuba, Aur, Me-

nado, Mocca) V2 Chlgr > 2 6 0

T e a ï

Rămăşiţe de tea Va Ch'gr. . . Tea de C o n g o V2 » . . . Mixtu'ă pentru famil'e V2 Chlgr. Tea impenaă foarte fină V2 » Tea Ceylon foarte aromatică V2 Mixtu ă excelentă de prăjituri pentru

tea V2 Chlgr R u m :

Cor. 2 5 0 » 3 — » 5 — > 6 -» 6 -

» —-80

Cor. 1 9 0 » 3 40 N » 3 5 0

1 litru rum pentru tea de familie 1 litru rum fin de Brazilia . . . 1 sticlă 7 / io rum fin de Jamaica .

Renumitul »ARDEIU KOTANYI« se vinde în cutii originale.

K o t á n y i J á n o s , m a r e c o m e r c i a n t d e c a f e a spl t e a .

(SEGHEDIN, BUDAPESTA, VIENA, DÖBLING, BERIIN, ABAZIAJ ŞI A K A D , József főherceg-ut Nr. 3. în edificiul băncii „Arad-Csanádi Takarékpénztár".

ІЧГг. t e l e i o n u ' u i 8 0 9 *

Fiind cumpărarea pianelor afacere de încredere, cea mai bună garantă o dă în astfel de cazuri, renumele unei firme de o vechime de 40 de ani. Astfel zace în interesul ori cărui cumpărător, ca înainte de cumpărare să privească depozitul firmei

J . C l i j — K o l o z s v á r , Strada Barth« Miklós 14.

/ cu v'pîanele cele mai renumite fabrici streine, cari se vând cu preţul fabricei, chiar şi pe lângă plătire în rate.

tţtr Singura agentură din Ardeal a pianelor »Wirth«. ПМ Are în depozit piane: S c h i e d m a y e r , B ö s e n d o r f e r , E h r b a r , W i n k e l m a n n , F ö r s t e r , S t i n g i , S t e l z h a m m e r , R i c h t e r , G ö s s l .

Pianele vechi se preţuiesc şi se sctrmbă cu aHe rouă, pe lângă plătirea diferenţei. Efepiuieşte reparaturile cele mai gingaşe şi acordează cu acurateţa.

io ani garantă şi acordare gratuită de un an.

Scrisorile de recunoştinţă stau la dispoziţia cumpărătorilor. — Telefon 419.

Pag 14 T R I B U N A Nr. 12 2191

і Ш І і і Ш

Bittenbinder József, sculptor şi arhitect аѳ altare,