Anul al XCViriea Nr. 5 NÖMARÜL S Lei B raşov Duminecă 14 Ianuarie 1934

GilZEn MISIIMÉIREDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIAMU.ŞOV, STRADA LUNGA Nr. 5.

(Cinematograful ,, Astra“) '?KLKf'ON 22«

AbousMftant anual 203 lei FtoMtra străinătate 530 tel Anunţuri, reclame, dnp* tarif.

L A I1838 DE G IO R G IE BARITlDApare de trei ori pe săptămână

Este ceasul înfăptuirilor repez i“ — a spus d l Gh, Tălărescu.

Numai cât de multe ori, graba strică treaba !

Destindere politică

àe j

prim-ministru Gh, Tătă- s-a prezentat şefilor de

partide şi descriindu-Ie situaţia din |era, le-a propus o înjele- pere pentru realizarea destin­

d erii politice.I Pătrunşi de necesitatea creării, Intre partidele politice, a unor

aporturi, binevenite pentru fără, efii partidelor s-au declarat în rincipiu pentru acest armis- |iu politic, fapt cere a dat d-lui ătărăscu impresia unui opti- ism asupra încercărilor d-sale. Era şi natural şi de aşteplat,

|£a avându-se în vedere situaţia

Îcare se află tara, să nu re­ze nime realizarea unei sin­cere destinderi.

Repetăm o sin ceră destindere îiare să nu se confunde însă cu o apucătură diplomatică e-

lă cu o tragere pe sfoară ! Pentru aceea şe fii de partide

au condiţionat răspunsul lor a- firmativ de unele obligaţiuni, a căror respectare din partea gu­vernului, singură ar putea clădi puntea acelui calm binefăcător, de care tara are nevoie în îm­prejurările tulburi de astăzi.

„O destindere în raporturile oiitice dintre partide, — a de- tarat d-1 I. Mihalache şeful par­

tidului na|ional-tărănesc, — este , Ştilă şi dorilă de toţi. jNoi nu

írom sta în calea ei. Dar acest lucru atârnă aproape numai de guvern, care poate acţiona di­rect asupra cauzelor încordării

e raporturi".Iată deci nodul gordian, a că- i înlăturare stă în voinja şi

putin{a celui-ce a început acţi­unea de înţelegere pentru reali­zarea destinderii politice,

Felul cum au decurs alege­rile — cu totul contrar declara­ţiilor şi promisiunilor făcute de guvern — au agravat şi mai mult şi au înăsprit raporturile dintre partide, punând astfel gu­vernul în situa{ia grea de a şi dovedi sinceritatea vorbelor. Pro­misiunile d-lui prim ministru Tă- iărescu despre nota de armonie şi pacificare a spiritelor, — fie isvorâte din orice convingere, — nu pot avea până acum decât efectul vorbelor. Ori, fără fapte s a făcut prea des dovada „vor­bei în vânt“ din pai tea partidu­lui dela putere.

Un adevăr, pe care d l I. Mi­halache l a subliniat în decla­raţiile d-sele referindu-se asu­pra abuzurilor electorale :

„Trebue creată o stare nouă.,.„Guvernul trebue să facă do­

vada hotărârii sale prin sancţio­narea tuturor abuzurilor slujba­şilor de sfat, care umilesc, care bat, care arestează şi care je- fuesc cetăţenii de drepturile lor.,..

„Altfel guvernul este complice şi în acest caz este o datorie a noastră de a 1 trage la răspun­dere*.

Calea destinderii e deci tra­sate. D l Tătărăscu nu are, de­cât cu inima curată, pătrunsă de nevoile Jării, să înlăture pie­dicile !

Altfel singur va purta vina ză­dărnicirii planului pornit de d sa !

> nl Işecnl propagandei contelni Bethlen

Un articol alui Scotus Viator.Distinsul ziarist şi profesor

nglez Selon Waison (Scotus Tiator) cunoscut la noi pentru

~ apriga sa luptă purtată pe vre- Snuri pentru apărarea drepturilor naţionalităţilor nemaghiare din fosta Ungarie, a acordat zilele

Vtrecute corespondentului marei eviste ilustrate „Pestry Tyden* lin Praga o convorbire privitor la recenta vizită a contelui Beth- [en în Anglia şi la propaganda evizionistă maghiară. Iată decla- •afiile mai importante ale lui Sco- is Viator făcute revistei amin­

tite, pe cari le dăm în traducere:Ar fi o greşală a descon­

s id e ra ca neînsemnată pro­paganda maghiară, căci

jontele Bethlen, care este Im prudent bărbat de stat, Irebuie luat de fapt în se-

, rios. Dar na trebuie exage­rată această propagandă. Anglia nu are un prea mare interes în politica cen­trală europeană, precum credem. Contele Bethlen a conferenţiat la Cambridge

în fata unui număr de 200 asistenţi, între cari n'a fost nici un profesor al univer­sităţii. Despre această con­ferinţă a apărut deabea o notită de 10 rânduri şi a- ceste numai în ziarul ^Man­chester Guardian“. In schimb presa maghiară a făcut din ea un mare eve­niment.

Vizita contelui Bethlen a avut loc deodată cu vizita şefului opoziţiei maghiare agrare, Dr. Tibor Echhardt. Adevăratul scop al aces­tor vizite este probabil ni- zuinia de-a căuta să se afle punctul de vedere al guvernului englez în ce pri­veşte modificările tratative­lor de pace, fără conside­rare dacă iniţiativa lor vine dela Roma, din Berlin sau din Budapesta.

Se pare că contele Beth-

len a suferit cu încercarea sa pentru producerea unui răspuns naufragiu, întrucât Maghiarii au părăsit Lon­dra fără a fi aflat care po­litică va urma guvernul en­glez. Căci bărbaţii englezi cu greu îşi dau părerea până când nu sunt puşi în faja unei situatiuni concrete.

Agitaţiunea lui Sir Ro- bert Gower în Camera co­munelor cu greu se poate lua în serios. Sunt puţine perspective, că acolo se va desbate chestiunea revi- zuirei- Prietinii desbaterei declară acum, că n-au voit niciodată să stoarcă revi­zuirea ci au considerat-o ca o ,,manifestare de sim­patie“» iar membrii Came­rei comunelor au desapro- bat simplamente întreaga acţiune-

De când a eşuat cam­pania din trecut condusă de Ungaria cu ajutorul lor­dului Rothermere, n-au mai fost adunate motive noui pentru revizuire şi unica schimbare, care a urmat de*atunci, a fost noul re­gim în Germania. Nu s’a întâmplat nimic nou ce s ar fi referit Ia Ungaria şi ce ar fi nutrit oarecari spe­ranţe în revizuire.

Este însă caracteristic că contele Bethlen şi ceilalţi îndreaptă atacul lor princi­pal în contra Slovaciei. A vorbit aici şi Jehliczka (cu­noscutul renegat slovac Nota Red ), dar discursul său pătimaş a stricat mai mult cauzei pe care o re­prezenta.

Ungurii propun o Tran­silvanie independentă şi desmembrarea Croaţiei de Iugoslavia.

Se pare însă, că ei con­sideră Slovacia şi Rusia subcarpatină ca cea mai uşoară pradă a lor. Dar maghiarii îşi explică greşit opoziţia unor partide slo­vace. Profesorul Seton- Watson e convins că o declaraţie cu un singur în­ţeles al tuturor deputaţilor slovaci ai Parlamentului cehoslovac va pune în a- devărata lumină iluziile re­vizioniştilor maghiari şi va distruge cu o singură lovi­tură aspiraţiile maghiare*

Exam enele "de capacitate ale şco lilo r de notari. Minis­terul de interne a delegat pe d-1 inspector general administrativ Al. N. Ştefănescu, cu prezida- rea examenelor de capacitale dela şcoalele de noiari din Ar­deal examene cari vor avea lob la începutul lunei Februarie a. c.

Ziarele din Capitală publică un memoriu adresat conducerii P. N.-Ţ. de către câţiva membrii ai organizaţiei de Braşov, în le- getură cu nedepunerea listei de candidare în judejul nostru.

Nu numai noi dar desigur chiar unii cin semnatarii acelui memoriu, vor fi rafnas surprinşi, că o chestiune, cere tine exclu­siv de organele stafutare ale partidului, se dă publicităţii, făcân- du se astfel un evident abuz, — nu ştim de cine dar probabil pentru anume interese, — de buna credinţă a celor ce au semnat.

Se vede aceasiă străvezie infenjie din faptul, că memoriul esle însoţit de comentariul, că el ar fi fost semnat de majoritatea membrilor delegaţiei permanente, pe când el a fosl semnat în realitate de o treime a acestor membri, ceilalţi semnatari fiind persoane cari au activat prea modest, sau de loc în cadrele par­tidului, iar alţi, ne fiind nici membrii organizaţiei de Braşov, fapt care dă abuzului proporţii.

Procedeul ne uimeşte şi pentru consideraţia, că acţiunea, care în nici un chip nu poate fi socotită ca un exemplu de dis­ciplină de partid, se întreprinde după ce delegaţia permanentă a organizaţiei noastre a luat în şedinţa dela 15 Dec. 1933, cu una­nimitate act de lămuririle date de către preşedintele acestei or­ganizaţii.

Urmărind semnălurile nu ne putem opri nedumerirea văzând, cum societatea noastră de cultură „Astra“, este târâtă şi ea în discuţii cu caracter politic.

Domnul dr. N. Căliman trebuia să se ferească ca de foc, de aşi invoca calitatea de preşedinte al „Astrei“, atunci când face un aci cu caracter politic.

„Astra“, este terenul neutru, unde nu are ce căuta politica şi pe care toţi românii fără deosebire de credinje politice, tre­bue să se întâlnească, pentru a servi împreună cultura românească. Numai urmând această linie, acest important aşezământ de cul­tură a putut să fie salvat, pentru binele neamului. Fără să-şi dea seamă, d. N. Căliman pune pentru a doua oară în situaţie deli­cată Astra braşoveană.

O regretăm şi pentru dânsul, dar o regretăm şi pentru noi toit.

Şi în fine ne mai miră, că acel cineva care urmăreşte inte­resele rezervate, învinueşte organizaţia noastră, că ar fi servind interese particulare. Trecutul ei bogat în înfăptuiri de interes ob­ştesc şi membri săi activi de azi, sunt mărturie vie, că ea siâ ex­clusiv în serviciul partidului, că-şi respectă pe toţi luptători ei de seamă şi că întreagă activitatea ei înjelege să şi-o pună, ca tot­deauna, în serviciul partidului şi al populaţiei din judeţul şi oraşul Braşov şi el Ţării.

Din declaraţiile făcute presei de d-1 prim -m inistruGh. i ă tărăscu .

Din declaraţiile făcute eri presei de d-1 Gh, Tătărăscu reţinem următoa­rele :

înţelegem să desăvârşim exe­cutarea acestui program, într’o ttmosferă de pacificare socială şi de destindere politică, în care vedem una din necesităţile esen­ţiale impuse de condiţiunile as­pre în cere ne găsim şi de in­teresele superioare ale statului.

înţelegem să facem o politică neşovăiioare pentru menţinerea ordinei, pentru înfrânarea etală­rilor primejdioase şi anarhice, dar şi o politică de modera(iune şi de conciliere pentru pacifi­carea spiritelor rătăcite, fiind convinşi că numai astfel se pot creia condiţiunile prielnice şi at­mosfera trebuitoare pentru ac­ţiunea constructive, pe care jara o reclamă şi o aşteaptă dela conducătorii ei.

Cătăuziji de laceastă preocu­pare, înţelegem să facem apel la toate conştiinţele pentru ane ajuta în îndeplinirea grelei sar­cini ce am primit, şi totdeodată suntem hotărifi ca în raporturile noastre cu celelalte partide p o ­litice s ă aducem nota d e ar­monie ş i d e o solidaritate ş i de simţământul răspunderii, impusă c a o îndatorire d e înalt patrio­tism tuturor bunilor români.

Întrebat asupra rezultatului întreve­

derilor pe cari le-a avut cu şefii d partide, — d-1 Gh. Tâtărescu a râs

j puns:i— „Am găsit la şefii parti­

delor politice o înjetegere a si­tuaţiei şi a necesitatei unei des­tinderi politice, aşa încât sper că voi putea înfiinţa, cu con­cursul bunilor români, un alt climat politic.

în treved erea TătSrăscu-I. Mi­halache.

Cu privire la întrevederea avută de d-1 jjTATARASCU cu d-1 I. MIHA­LACHE, ziarele din Capitală publică următoarele amănunte :

La apelul făcut de d-1 prim- ministru la d-1 Mihalache ca să înlesnească reuşita acţiunii de destindere în politica internă, pe care guvernul a întreprins o, d l Ion Mihalache a comunicat d-lui Tătărăscu că atitudinea parti­dului national-Jărănesc este în funcţie de atitudinea guvernului şi că partidul, pe care d-sa îl conduce, aşieaptă ca guverhul să dea ei întâi exemplul că do* reşte într’adevăr destinderea po­litic?, pedepsind în m od exem ­plar pe magistraţii, ofiţerii, jan ­darmii ş i funcţionarii adminis­trativi, cari s'au făcu t vinovaţi de abuzuri in alegeri.

D-1 prim-ministru Gh. Tătă­răscu a răspuns d-lui Mihalache

Pagina 2 ff ZETA TRANN r 5— 1

că guvernul este ferm decis s ă p ed ep sea scă exem plar pe c e i cari sa u dedat la fărădeleg i în recentele alegeri parlamentare şi a rugat pe preşedintele parti­dului naţional-ţerănesc să-t pună Ia dispozi{ie un tablou cuprin­zând numele tuturor celor acu­zaţi că au comis acte de vio­lenţă.

întrevederea dintre d-nii Tata- răscu şi Mihalache a durat o

şi un sfert.ora

Din Extrem ul O rient

B a n d e l e d e C h u n g u z *din Nordul M anciuriei

Regiunile din Nordul Manciu­riei continuă a fi neliniştite din pricina atacurilor banditeşti ale Chunguzilor (membrii unui trib din Manciuria). In ultimul timp s ’au înregistrat numeroase ata­curi împotriva trenurilor, expe­diţiilor ştiinţifice etc. Intre altele se urmăreşte capturarea de per­soane bogate spre a se stoarce apoi mari sume de bani dela rude pentru rescumpărarea ce ­lor prinşi. In ultimul timp au luat măsuri vaste de stârpire a bandiţilor atât oficiile militare japoneze, cât şi politia manciu- riană, deoarece aproape întreaga viaţa economică din Nordul Man­ciuriei a fost paralizată.

Zilele acestea un detaşament de poliţie a avut o luptă crân­cenă *cu o bandă compusă din 50 C'hunguzi bine înarmaţi. Lupta a durat mai mult de 4 ore şi când s’a făcut întunerec, Chunguzii au luat o la fugă.

Ciocnirea cu cei 50 bandiţi esle specifică pentru caracterul luptelor de guerilă din Nordul Manciuriei. O parte de bandiţi s ’a ascuns într’o văgăună, iar când poliţiştii s’au apropiat, au împuşcat pe câţiva din ei. Po­liţiştii s-au apropiat atunci pen­

tru a doua oare, însă în mod precaut, de văgăună. Au aprins la gurajei un mare foc. Deoare­ce bandiţii s’eu temut că se vor înăbuşi, eu început să iasă unul câte unul şi s’o rupă la fugă trăgând cu focuri în urma lor In timpul fugei au fost însă îm­puşcaţi. Câţiva au rămas în groa­pă şi s’au înăbuşit.

Unul dintre bandiţi a fost prins viu. E vorba de o căpetenie a

Scandalul mondialal propagandei revizio­niste ungare din Franţa.

Stavitski ca agent al propagandei ungare.

Afacerea escrocului Slavitski care a plasat în Franţa bo­nuri false în suma de mai

Chunguzilor Van-shan, care a f multe şute de milioane şi care, capturat nu de mult pe un func- I prins in flagrant, s a sinucis,ţionar al firmei japoneze Hase vaga.Hummi. In modul acesta s’a distrus una din cele mai pe­riculoase bande, care se ocupa cu capturarea de oameni. Ca

se află mereu în centrul in­teresului opiniei publice mon­diale, deoarece e vorbă de una din cele mai mari şantaje şi escrocherii din câie au avut

petele celor^âteva zeci de Chun • loc până în pre zeni, ex ero cherii " r«,I kXf.it/* Acro nn ntinrr niimfll DroblemCguzi împuşcaţi au fost bătute pe stâlpi la diferite răscruci spre a se înfricoşa celelalte bande de Chunguzi.

Preveniţea inundaţii­lor din primăvarăMinisterul de agricultură a

hotărât să intensifice lucrările de ameliorare a terenurilor de­gradate şi de corecţiune a to- renţilor spre a preveni inunde- ţiile de primăvară ce au loc după topirea zăpezei în diferite regiuni ale ţârei.

Proectele întocmite sub în­grijirea d-lui dr. Horia Lazăr, directorul Serviciului silvic ne­cesită o cheltuială de 9 milioane pentru cart s’au cerut ministe­rului de finanţe creditele nece­sare.

Lucrările ce se vor executa vor privi bazinele Arieş, Turda, S ebeş , Toplifa, Som eş, Valea Topologului, Râul Târgului şi Prahova şi vor consta din co- recţiuni de torenţi prin plantaţii şi baraje.

j care nu ating numai probleme | de politică internă, dar şi ex­

ternă.I Istoria personagiului principal i Alexandru Slavitski este cunos­

cut în general. Din punct de vedere politic afacerea prezintă importanţă prin aceea că genia-

j Iul excroc a reuşit să inode le­gături cu câţiva parlamentari, precum şi cu polificiani-avocaţ', cari au apărat interesele optan- iilor unguri. Imediat după crea­rea fondului A. Slavitski a con­ceput planul de a concentra (în schimbul unei sume mici) în mâinile sale, toate drepturile optanţilor unguri, spre a câştiga o avere considerabilă prin li­chidarea cererilor lor.

Optanţii unguri au fost atât de naivi, încât s’eu lăsat prinşi în cursă. Au primit dela Sta­vitski o indemnizare neînsem­nată şi i-au predat drepturile lor. Sfavitdri s’a obligat în acelaşi timp faţă de Ungarie, că va spri­jini p e toate că ile propaga .da revizionistă ungară în Eranja. Slavitski a ş i început s ă finan­ţeze câteva întreprinderi de propagandă ungară, din m ij­lo a c e c e le-a avut din m area excrocherie financiară dela Ba-

yonne. Stavitski urma s ă p lă ­tea scă optanfilor o parle din suma pentru ca re a cum părat drepturilor lor: 1 5 - 2 0 milioane franci. .Marele financiar fran­cez“ a recurs iarăşi la sursele Băncii de gaj din Bayonne.

Excrocheria a mers de minune şi Stavitski se juca cu zecile de milioane franci. A plătit optan- ţilor şi a comandat Teatrului .Empire“ înscenarea de piese ungare de propagandă. In ace­laşi limp a câştigat unele ziare franceze pentru o intensă pro­pagandă maghiarofilă şi revizio­nistă. In acest scop a înfiinţat societatea .Sapiens“, adică .S o ­ciété anonyme parisien e d’im­pression et d’édition nouvelle dela Seine“. Această societate şi-a asigurai influenţa asupra ziarului „Volonté“ şi a câştigat şi alte ziare, cu care a reuşit chiar să închee un contract pen­tru publicarea ştirilor furnizate din surse ungare.

s’a dovedit neîntrecut laSciaficâpeu m aiism I

Oiită I OrtpăTabletele Toga! dizolvă acidul uric, au efect imediat ş

Nevralgii, Răceli Pareri île cap

acţionează direct la rădăcina răului.laoleteie îogai aizoiva aciaui ur.c, au cicci imcu.ai .........— - "T ; ’Totfal nu poate fi în lo cu iţi Nici un alt preparat asemanator — oricât ar fi laudat — nu are

toga! peste 6000 dovezi in scris dela medici! O în c e r c a r e v ă va co n v in g e piloirai peste ouuu aovezi in scris ueia mcuiu. ^ *.«*«*. «« • ......■ *» ,Le găsiţi la Farmacii şt Droguerii. Lei 5 2 . - . Tabletele To&ai sunt un produs elveţian.

Este necesar a se constata că nici unul din ziarele însem­nate ale presei franceze n’a că zut în această cursă. Din punct de vedere juridic lucrul a fost aranjat în senzul că pentru pu­blicarea ştirilor societăţii „Sa- piens“, această societate asi­gură ziarele cu o anumită sumă. Această propagandă maghiaro­filă şi revizionistă a fost înce­pută în primăvara anului trecut. Prima întreprindere ungară a lui Stavitski a fost reprezentarea pe scena teatrului .Etnpire* a ope­retei ungare .Katinka*. Au ur­mat apoi numeroase articole fi- lomaghiare în câteva ziare. Sta­vitski şi ajutoarele sale eu fost convinşi că emiterea de bonuri agricole ungare va reuşi şi şi-au propus între altele ca din câşti­gul fabulos dela această afa­cere să cumpere bonurile false emise de Banca de gaj din Ba-

O carte pedagogică

George N. Burdun :.Evoluţia idealului educativ*4.

.Când lumea noastră postbe­lică se scufundă din ce în ce mat mult în prăpastia egoismu­lui şi a materialismului, când fiecare se gândeşte mai mult la sine decât la alţii, îndrăsnesc să scot la iveală o modestă lu­crare ; o lucrare care în defini­tiv se ocupă cu cea mai no­bilă, cea moi interesantă, dar şi cea mai grea problemă de atins, cu eterna, .problema idealului“.

Cu aceste modeste rânduri îşi Începe d. George N. Burdun, doctorand în filo3ofie, profesor la catedra de drept şi filosofie la liceul „Neculai Bălcescu“ din oraşul Brăila, prefaja din mult apreciata d-sale carte : . Evolu­ţia idealului e d u c a t i v Volum atât de necesar pentru toate ca­tegoriile de cetitori, profesor!, învăţători, preoţi, etc.

Problema educaţiei a fost atât de viu concentrată, iar soluţiile ei, le putem reduce la tre i:

1. Educaţia nu esle posibilă.2. Educaţia este posibilă şl este atotputernică. 3. Educaţia este posibilă, necesară şi binefăcă­toare, mai ales în vremurile noastre de utilitarism, imorali­tate şi ireligiozitate.

Dacă mediul social contribuie la formarea omului, apoi desi­gur că educaţia face mai mult «a mediul fizic şi cel social, căci ea umanizează, ea mobi­lează In mod intenţionai făptura omenească, o moralizează şi o

face solidară cu semenii săi, lu­crând nu numai penlru fericirea individuală, ci şi pentru fericirea naţiunilor şi prin ele a omenirei întregi.

Idealurile educaţiei au variat în decursul vremurilor şi suni în bună parte condiţionate de stă­rile sociale, de filosofie, de re­ligie, însă ele au ceva comun: tendinţa spre mai bine, morali­tatea, caracterul moral. Iată ceva comun în toate idealurile; în orice cez trebuinţa spre mal

Fiecare momenlîşi are timpul său r?gulat de educaţie şi acest timp este determinat de viaţa comună, în mare porte opera generaţiilor viitoare.

.Când e vorba de educaţie — spune Durkheim — să ne în-

j trebăm în ce constă creşterea copilului, la ce tinde, la ce ne­cesitate răspunde şi aici vom fi ajutaţi de reflecţia (reculului.

Educaţia are o bază comună, dar nu este uniformă. Astăzi edu­caţia variază după clasele so­ciale şi mediul alta e educaţia burghezului şi alta a lucrătoru­lui.

Educaţia specială o putem considera în genere ca o cul­tură formală; o cultură care caută să sădească în suflete credinţe şi aspiraţii comune cu neamul, moralitatea şi religiobine, e s le com ună tuturor s co _ utuuiui(_____v.

purilor educative şi de aceea în | zitalea, spirit de jertfă, iubireaeducativeidealurile

evoluţia idealurilor vom găsi ceva din trecute.

Idealul educativ esie în func­ţie de anumiţi factorii; aşa fac­torul religios a dominat mult în concepţiile pedagogice, mai ales în antichitate. Pentru idealurile educative mai putem adăuga şi influenţa mediului cosmic, a cli­mei, a aşezări geografice şi a bogăţiilor ţării ca şi a concep­ţiilor psihologice.

Educaţia trebuie să ţină seamă de t mp şi spaţiu, căci altfel sis­temul educativ n’are nimic real în el.

Este zadarnică credinţa noas­tră că vom putea creşte pe co­piii noştri, căci sunt obiceiuri la care suntem ţinuţi să ne con­formăm şi copiii noşiri trebuiesc pregătiţi în vedere armonizărilor în restul colectivităţii.

neamului şi a umanităţi; iar e- ducaţia particulară o putem con­sidera ca educaţii profesionale, practice şi chiar cu ocazia lor, nu trebue să se renunţe la baza comună a tuturor culturilor spe­ciale — sufletul nafional ş i mo­ralitatea — lucru ce nu are încă loc în şcoalele noastre profesionale.

Şcoala primară ca şi liceul, trebuie să dea în primul rând o cuitură comună, formată şi ge­nerală şi cât mai puţin profe­sională, ele având a pregăti .oameni" şi nu .specialişti*.

Fiecare individ să fie educat în spiritul naţiunei sale, şi prin- trânsa şi spiritul unitar în ge­nere, căci e firesc *ă oamenii morali, crescuţi în sânul unei naţiuni şi care vor iubi pe cei mai apropiaţi semeni ai lor ca »Naţiune*, vor şti să-şi apere

yonne, ca astfel afle de

nimeni să excrocheria. , exiraordiU nara ce a avut loc acolo. '* ÎS

Prin moartea sa Stavitski liîngreunat cercetările, insg fericire complicii principali 'V fost arestaţi. Tissier, directorial Băncii din Bayonne se află • ™ închisoare. Burgmisirul de glr,;reyonne Garat a fost găsii ţ! i5in- iuiIr’aiât compromis, încât judeci! ţ lorul de instrucţie adat imediattUun mandat de arestare împolri, ' sa Redactorul-Şef al ziarul* £ 5 „Volonte este supus unor iţ.L .. terogatorii neîntrerupte. In lrean ;'excrocherie şi toate falşurile j,L ţcare s’a pretat Stavitski au fot r> date în vileag. jp

Em iterea bonurilor mahiare (nţ; căzut. D easem en ea şi propa. q gan dă m aghiară din Franjo, str ca re a devenit neobişnuit f q , intensă ş i s ’a m anifestat ma/i s a les în timpul sem nării pactului ot. quadruplu, a prim ii o lovituri as< de m oarte. Primul-minislru Chau-iri tem ps a ordonat cerce ţâri din Pi c e le m ai en erg ice pentru des-ysi leg area întregii a faceri. i!u

Predomină convingere că din punct de vedere politic, scan-1 J dalul propagandei maghiare pre-'e£ ziniă şi o lăture bună penlruar Franţa. Va curaţi atmosfera. 0-f.ul pinia publică franceză a fost e- u nervatăîn cel mai înalt grad, c i* 1 s’au găsit ziare care să se vândi 1 unor interese inamice şisăfaciir propagandă pentru ele. Au şi^. început să intervit voci penlru ■ luarea de măsuri. Descoperirea excrocheriilor a venit la timp.tej Asanarea morală ce va urma, va.a, fi un bun rezultat al şanţ jului3(t în stil mare. Rămâne însă inei- j j, plicabil, cum de au ajuns pergţ, soane ca fostul ambasador Fon-uj tenay şi alte personalităţi va-» ' semnate, în legătură cu un şan-(tc tajist, care a fo-;i arestat în câ-s|i teva rânduri şi condamnat pen- f Iru excrocherii de milioane şit S cărui fotografie a ajuns in iu-15 treaga presă mai ales cu priit S jul excrocheriei «ale de 6,5 raiL»m franci în 1926. Observatorul li-Ti niştit constată că din fericire, fi marele excroc a luai sfârşii şi T câ justiţia a intrat în funcţiune N spre a aduce complectă lumini N

______ PP

» ■■■■' -........- - -- ” - !Jg g Ppropriile lor interese, apărân- du-si Patria.

Deci o strânsă legătură între educaţia individuală şi naţională- socială, fără a se subordona u- nor altora şt dacă se poate o armonie desăvârşită.

In Kldealurile educafiei ia R o­mâni*, d-t G eorge N. Burdun se ocupă de idealurile ce au stăpânit poporul românesc. Pri­mul ideal a fost cel religios, al pregătirii pentru viaţa viitoare prin biserică şi chiar pentru bi­serică.

Odată cu apariţia cronicarilor, se pun bazele u*ui nou ideal, pe care l em putea numi: „religios- naţional“, penlru că cronicarii afirmă cei dintâiu origina noastră românească, unitatea şi întn- derea neamului românesc şi per­sistenţa elementului latin în Da­cia Acest ideal naţional-religios îl găsim la fondatorii de şcoli din sec. XVllMea din Ardeal, care elcăiuesc „şcoala arde­leană“. In sec. XIX lea idealul naţional ajunge la culme.

Idealul dominant până la „răz­boiul întregiri* a fosl cel na­ţional; pregătirea indivizilor în vederea realizării lui identifi­când statul cu naţiunea şi înglo­bând înlr’nsa provinciile răpite de vecinii noştri. Am avea un ideal politic: pregătirea indivi­dului prin stai şi pentru stit, deoarece am văzut în cele din urmă, că statul s’a ocupat în mod serios de problema şco­lară, în legătură cu interesele lui. Idealul comun, este religio­zitatea ; întotdeauna Românii dela Voevod şi până la cel din urmă ţăran, au fost pătrunşi de sentimentul divinităţii şl de doc­trina lui Crist. O caracteristică

oiFer

a idealurilor noastre esle morif£ litatea, care există în firea poj- porului nostru.

In „Concluzii* d-1 G. N. ajunge la următoarele Idealuri5*® asupra pedagogiei noastre ro-| mâneşti:

1) Educaţia religioasă ca ele-' meni educativ român.

2) Elementul politico naţional,-ca factor educativ, rolul statulai^ de a da educaţie şi instrucţie^ căci tăria statului e în strâns*, legătură de educaţia membrii«» săi, care-l asigură prosperitate*; T şt existenţa sa. *1

3) Elementul intelectualist ,14) Umilitarist.5) Sentimental.6) Elementul moral, viu aceen‘

tuat în timpurile noastre. >x7) Elementul activ în educ

ţie, care intră în compunere^, idealului integral şi ie

fc) Individualitatea, pe 1 'aitrebuie să o privim iarăşi »-jş«IIrău factor constitutiv în ide1' :o nostru integrálist şi adaptăm *af1 ducaţia noastră la natura $cc îi larilor. j|

Noi ne facem datoria de c0" <ştiinţă de a recomanfacălJuf0Jpublicului cetitor, amator de de valoare opera d-lui Pr G eorge N. Burdun : »EvoluP idealului educativ*. Volumul e» . de un folos real nu numai p* tru normalişti şi învăţători, - j mai cu seamă tuturor ace,, , j (părinţi, profesori, îndrum* culturali) care se intereseez* bunul mers al educaţiei în»nere. , $

Iată de c e le-o recomandtoată căldura.

G eorge Briotf<5Ï

N fir. 5 1934 GAZETA TRANSILVANIE! Paf Ins 5

li-istrucţia asasinalu- , i f dela Sinaia spre Ij. sfârşite“I Magistraţii cari instruesc afa- >t ;rea crimei din Sinaia au dis- fi'is chemarea în Capitală a şe- !>• lui gării Sinaia, care a fost 8- tul din'jpuţinii martori oculari ai *1 enfatuhii şi care va fi interogat Hjupra împrejurărilor în cari s’a Produs crima. Audierea şefului iit'llii Sinaia complecteaza inte’ 9i>gaforiiie luate în cursul zilei li è Miercuri.•si De asemeni va fi audiat şi

l Vlahide, secretarul Preşe- «nţiei.o- Cu audierea acestor martori fo,strucţia se 8propie de sfârşit. ie Cercetările făcute până acum io/1 stabilit ezisten fa unui cont­ini ot. Aceleaşi concluzii au fost risse ş: de magistraţii militari ro- irî instruesc afacerea.Iii, Parchetul de Ilfov va înainta isosarul cercetărilor sale Consi­

liul Corpului II armată.II Jude* area tuturor celor cari

| pus la cale complotul va >ea Ioc la începutul Junei vii-

' are. Procesul, după cum am Q_iunjat, se va Judeca de Con- „ liul da războiu al Corpului IIcjwiată. _____

diranjatneniul comer- ,Jtìaì româno-polonea La 20 Decemvrie 1933, în- “P'ieindu-se protocolul anexă Ia Manjamentul comercial dmtre ''“Smània şt Polon ja, s’a stabilit ex' listă de contingente pentru ur- et'ătoarele mărfuri şl cantităţi, “n'iri urmează să fie importate ia-» teritoriul polonez în baza “"•itorizaţiunilor eliberate de mi cl- Sterul de comerţ polon până » 1 Februarie 1934 : iţ« Sămânţă de floarea soarelui in-55 vagoane.ii«' Sămânţă de dovleac şi alte ralsminţe uleioase 35 vagoane,

li'Turle uleioase 150 vagoane, ire, MeiilO vagoane.I şi Tărâţe de cereale 19 vagoane, ine Nuci în coaje 50 vagoane, ini Nuci fără coaje 50 vagoane.

Piei brulé 50 vagoane.Piei de miel 10 vagoane.

““Piei de vulpi, iepuri etc. 500oriF-pC Cărbuni de lemne 40 vagoane.

La stabilirea acestor contin­ente s-a avut în vedere intere-

Igeile agricultorilor şi comercian- r0.or din Basarabia şi Bucovina.

Ministerul de industrie fi co­merţ a intervenit pe lângă or- inele de resort să se aducă

cunooştinţa celor interesaţi ‘3 :este drepturi de export ca în

npul convenit să se poată corn- j'ecta contingentele acordate deS * fiezâioare refgioasă i şcoala pâmară de

Pe TocileTovărăşia creştinească orto- >xă „Oastea Domnului" pusă

•" ib înaltul patronaj al I. P. S. Mitropolit Nicolae Bălan, îşi va

ie adunarea de zidire sule- ' ască, Dumineci1, 14 Ianuarie ■o 5 ‘ p. 07. în sala festivă a

a,':oalei primare „Dr. Vasile 1 caltu" de Pe Tocile.

In program : cântări religioase, îclamări de poezii religioase

con'^cuvântările ; părintelui diacon un Brânzea, preotului A. Radu, -ârfiui Dr. Suciu Sibianu şi R. proşgiu.fu/ii Intrarea este liberă.est* ---------

pjpiorapi de sport de pentru domni®)0} de şase ori întăriţiW 45 Lei

Fabrica de ciorapi

' ' Franz Cross,t& Strada Regele Corol 38

57 9—10 (in curte)

Un jubileu , vieneză, cu minunatele melodii

„Societateade Mâine“

După zece ani de m uncă.

Am avut prilejul ca în anii de după război să înregistrăm apariţia atâtor reviste, cari, fără i să aibă putinţa de a-şi dovedi şi motiva existenţa, eu fost ne­voite să dispară. Motivele sunt diferite şi de multe feluri.

Cu atât mai mare ne este deci bucuria să pulem felicita apariţia de zece ani de zile a revistei socialei economice „S o ­cietatea de M âine“ din Cluj.

Întemeiata şi condusă de cu­noscutul publicist, d-1 prof. Ion Clopofel, această revistă a reu­şit să întâlnească în coloanele sale condeile atâtor scriitori de talent, cari au avut mereu înain­tea ochilor menirea şi intenţiile, care au dat naştere revistei

N’a fost scopul .Societăţii de j Mâine“ o recompensă materială a celor ce au muncit pentru vieţuirea ei şi nici afişarea de nume nechemate în ogorul tite- rilor. Şi-a clădit leagănul din principii scoase din nevoile ob- şeşti şi cei zece ani, străbătuţi : prin greul zilelor prin cere trece viaţa de az1, a rămas mereu susţinătoarea şi apărătoarea a- celoraşi principii.

Inspirându se şl smulgându-şi viaţa din clocotul vieţii şi preo cupărilor societăţii, .Societatea de Mâine", prin scrisul său, a fost şi a rămas icoana fidelă a frământărilor şi nizuinţelor unui • deceniu.

O tribună, care menţinân- du-se la nivelul occidental al discuţiunilor ş ţinând seama de j simţul onenistâţil de informaţie, a ştiut să preţuiascâ libertatea gândului, oferind ospitalitatea celor-ce a» făcut apel la co­loanele ei pentru expunerea re­flecţiilor lor.

înarmată cu aceste principii revista .Societatea de Mâine" şi a tăiat drumul în decursul celor zece ani de viaţă şi îi dorim aceeaşi tărie şi stăruinţă şi în vii­tor.

Din prilejul jubileului de zece ani a scos un frumos şi bogat număr festiv, al căi ui conţinut confirmă aprecierile de mai sus.

Ii urâm ani mulţi şi izbândă.

Teatru germanSocietatea teatrală germană

din România (Deutsches Lendes theater), înliinţată acum 4 luni, sub direcţiunea d-lui Gust On- gyért şi compusă dintr’un nu­măr important de actori, în spe­cial elemente tinere, după ce a recoltat succese frumoase în unele centre ale Ardealului, a sosit şi in oraşul nostru pentru o serie de reprezentaţii.

„W ilhelm le i i " , cunoscuta dramă a lui Schiller a fost re­prezentată, în capul seriei, Joi în 11 Ianuarie a. c. Cum con stituirea acestei societăţi autoh­tone de teatru, înseamnă, pe bună dreptate, pentru minoritarii noştri germani, un eveniment cultural, naţional şi artistic, de mare importanţă şi anvergură, era de aşteptat, ca publicul să ticsească sula spaţioasă a „As- trei", până la ultimul loc. După un prolog, pronunţat esceient de d-ra Manna Copony, căruia i-a premers o uvertură executată de soc. Filharm, sub dirijarea d-iut R. Oschanitzkj, drama a fost susţinută in roiurile ei principale cu mult talent de remarcabile forţe artistice, între cari unele, fireşte, nu au putut ajunge încă la depiina lor eflorescentă. Men­ţionăm cu aplomb prestaţiunile foarte bune ale d-nilor Hermán Czeil ţGessler), Cari Fritz Edel (Teii), Klimesch (Attinghousen), «ic. şi a d nelor Kft he Fritsch, Maria Seelig, L. v. Semaka, lise Thüringer etc.

D reim áderlhaus (Casa cu 3 fete). Această operetă, specific

Schubertiene, a fost jucată în 12 Ian. a. c. toi în faţa sălii pline a .Astrei", cu aceleaşi bune străduinţe, încununate de succes, atât în ansamblu, cât şi în parte, transportându ne în se­colul trecut, în mediul vienez, cu melancolicul, timidul şi sen­timentalul Schubert în mijlocul acţiunii, plină de viaţă şi spirit, şi redată cu multă aclimatizare l-i mediu, cu eleganţi recerută, lăsând cea mei bună impresie asupra întregului public şi fiind des aplaudată, atât la scene cât şi la acte.

Accentuăm escelentete pres­taţii, in special ale d-lui Willi Klimesch, Karl Fritz Eitel, a d-nei Heliy Hienz şi apoi ale d-nilor Hans Markus (un tânăr talent în formaţiune), Hermann Czeil, < Martin Binder şi d nelor Hau- senbloss, Vogelsang, Maria See­lig, Ilse Thüringer etc.

D l dirigent Oschaniizky a condus orchestra cu grije şi pri­ceperea-! cunoscută D-1 G. On- gyert, directorul societăţii, poate fi mândru de succesele pe până acum. I. AL B L.

C onferinţă Duminecă, 14 j Ianuarie 1934 orele 11 ş i 30 s e j va ţine la liceul .D r. /, M eşotă", în cadrele pLigei Culturale“, din ciclul .Bogaţi), creaţiuni şi pers­pective româneşti“, conferinţa de un deosebit interes, a d-lui profesor Universitar dela Cluj, dr. Vaier B ologa, despre „Con­tribuţia Braşovului la desvolta- rea medicinei româneşti".

•Pentru prop rietarii de ve-

h ico le. Ministerul de Finanţe având în vedere că sunt încă foarte mulţi proprietari de auto­vehicule care nu şi au plătit până la 31 Decembrie 1933 im­pozitul pe automobile pe trimes- irui Ianuarie 1934 şi pentru a pune de acord dispoziţiunile art. 5 7 şi 8 din lege cu împrejură- j rile de fapt intervenite, acordă un ultim termen până la 25 Ia­nuarie 1934 că în acest timp să şi plătească impozitul In res­tantă pe trimestrul Ianuarie 1934.

După expirarea acestui ter­men, nu se va mai primi plata impoz tului în restanţă decât cu amenda prevăzută de Art. 8 din j lege, care este egală cu de treiori impozitul datorat. 28 1—1

•

Med. univ.

Br. Btiaorgiis Puia j •fost extern al Spitalului ■ j Brâncot-enesc ţdin Bucu- j

reşti şi-a deschis cabinet m edical

în Braşov, Strada Lungă Nr. 40. '

Consulta b o li in terne zilnic înlre orele l i —1 a.

m. si 5—7 p. m

M inisterul Justiţiei.

Dos, N. 90 0 -9 3 3 .

Comis unea de naturalizare

D-1 Lupu Sadagursk', fără su­puşenie, student, domiciliat în Braşov, Str. luliu Maniu No. 61, născut in laşi la data de 12 Aug. 906, de religie mozaic, in ţară din anul naşterii, a făcut la această Comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea ro­mâne, declarând că renunţa ia orice supuşenie străină.

Conform art, 22 din legea privitoare la dobândirea şi pier­derea naţionalităţii române, se publică aceasta, spre ştiinţa a- celor a cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiu- niior ari 23 din zisa lege.

22 1 - 1

l i (1 11 i I 0 ocazie vinde ieftin. 1 II li 110 Văllescu-Vămii 25 acaro II. 17 1—3

C I N E M A „ A S T R A “— Laj-a--------a----------- ------- ---

Dela 13 Ian.

UFA prezintă primul e i Ş lag ăr în 1934.

B R I G I T T E H E L MAin

Frumoasa din AranjuezAventuri, senzaţii, crim inal, e ic .

Acţiunea se petrece în : P aris, Biaritz, San-Sebastian , Seviliaşi Spania de sud.

Cu: G u sta v G riin g en s, W o lfg a n g O e b e n e in e r — K u rt W e s p e rm a n n — ja c o b T ied tk e.

Orariul Âutoşenilei Cursele Piaţa Prundului - Poiană şi înapoi

I.îi

iii.IV.v.

Cursa Pleacă Soseşte-Pleacă SoseştePrund 8 Poiană 9 9.20 Prund 9 5 5 ,

1135» 10 n 11 11.20 n

n 12 99 13 13 20 99 13.55n 14 » 15 15.20 99 15 55

99 16 » 17 17.20 99 17.55In zilele de lucru cursa II şi V nu se fac, iar întoarcerea la

cursa IV se va face la ora 16.La cerere telefonică 7.90 sau 270 pentru un grup de cel pu­

ţin 8 persoane, se fac curse şi în tfară de orariul stabilit.Pentru cazuri de reparaţiuni mai îndelungate, Comisiunea

Climato Sportivă nu garantează de punctualitatea orariului.Braşov, la 29 Decembrie 1933.

15 1 - 3C om isiunea C lim ato-Sp ortiv i

a M unicipiului B raşov.

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. 49—1934 Serv. ad tiv.

Pubiicaţiunere feritoare la în scrierea în lista e lectora lă pentru C a­

m era de Agricultură.

Ia conformitate cu legea pen­tru organizarea Camerelor de Agricultură (subl. în Mon Of. Nr. 143 din 1 Iulie 19,0i în fie­care an, în cursul lunei Ianua­rie se face revizuirea şi rectifi­carea listei electorale despre alegătorii pentru Camera de Agricultură.

Sunt alegători în colegiul agri­col local toţi locuitorii, bărbaţi şi femei, cari plătesc impozitul agricol şi au vârsta de 21 ani împliniţi, precum şi absolvenţii şi absolventele de medicină ve­terinară şi de diferite alte spe­cialităţi agricole, phiar dacă nu plătesc vre-un impozit agricol.

In consecinţă această listă electorală este pusă ia vederea publică şi toţi cetăţenii români, 1 cari îndnplinesc condiţiunile de 1 mai sus, se învită să se pre- 1 zinte, în cursul lunei Ianuarie şi până la 5 Februarie 1934, în zilele de lucru între orele ofi­ciate la această Primărie EtajII. Camera I, spre a se convinge dacă sunt sau nu înscrişi.

Braşov, la 9 Ian. 1934. p. Primar-delegat:

Dr. T Brediceanu.p. Secretar general:

27 1 —1 Dr. Popovici.

Blane de fagnepiutite aduse acasă

1000 kg. tăiate ş i crepateLei 410.—

1000 kg. numai tăiateLei 4 0 0 .-

G reutatea co re ctă garan tatăComenzi se fac prin Banca

Generată de Economii Braşo- veană (Kronstädier allgemeine Sparkasse).Târgul Inului No. 31 între

o re le 8 —12.26 1—1

Primăria Comunei Măieruş

Nr. 755—933.

PubiicaţiuneSe aduce la cunoştinţă celor

interesaţi, că în ziua de 3 Fe­bruarie 1934, ora 10 a. m. se va ţine la Primăria Măieruş li­citaţie publică pentru vânzarea materialului lemnos de pe circa 27 ha. din pădurea comunei Măieruş, judeţul Braşov, estimat la cca 9759 metri steri lemne de fag blane şi 264 metri steri fag rotund

Preţul de strigare este de lei 105230,

Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art 88—110 inclusiv din legea contabilităţii publice*- regulamentul O. C. L. şi nor­mele publicate în Monitorul Ofi­cial Nr. 127—931.

Toate persoanele, cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă oferte şi o garanţie de 5 7u din valoarea pădurii oferita, iar ofertele se vor face în cos» formitate cu caetul de sarcini, cari pot fi văzute la Primăria Măieruş şi Ocolul silvic Braşov.

Primăria com unală M ăieruş. 23 1—1

Primăria Cernatu, jud. Braşov,

No. 1772-933 .

PubiicaţiunePrimăria comunei Cernatu jud,

Braşov, publică concurs pentru angajarea unui servilor la aba­tor, cu salar lunar de 1500 tei.

Cererile de concurs se vor înainta la primăria comunei până la 27 Ianuarie 1934 ora 10 a. c. însoţite de certificatul de na­ţionalitate, moralitate şi de sa­tisfacerea serviciului militar.

Cernatu, la 10 Ianuarie 1934 Primăria eomunaUL

25 1—1

2 >]f o odaie nemobilată pen­n e l l i tru o singură persoană.

Adresa ia ziar. 24 1—1

W 2 —3 camere goale cen­tral, prefer strada Por­ţii, Mihai Weiss. Adresa la ziar.

21 1—8

Pagiaa 4OAZE rA TRANSILVANIE

Pro domo

In jurul unui „Memoriu'’Hai multe ziare din Capitală

şosite la Braşov Joi dimineaţa an surprins lumea cu publicarea şi comentarea unui „memoriu“ semnat de 20 persoane din Bra­şov sub a căror nume sunt adause — nu ştim de cine : de cei ce au semnat sbu de cel care este iniţiatorul şi destăinuitorul ace­stui »memoriu* — demnităţi una mai răsunătoare decât cealaltă, p e care semnatarii le ocupă sau le-ar ocupa in sânul organiza­ţiei Partidului Naţional-Ţerănesc din oraşul şi Judeţul Braşov.

Am zis că lumea a fost „sur­prinsă* şi cu drept cuvânt, fiind­că »memoriul* — precum se afirmă In ziare — a fost adre­sat »Comitetului provincial pen­tru Ardeal* al P. N. Ţ., şi deci nu putea fi dat în nici un caz publicitâlii, fiind menit să infor­meze un for superior statutar despre pretinse învinuiri şi ne­mulţumiri pe cari le-ar avea sem­natarii iui. In primul rând au rămas surprinşi chiar cei cari m semnat „memoriul*, dovadă scrisoarea d-1 Dr. Căliman, u- nul dtn semnatarii memoriului, pe care o publicăm la alt loc al nrului de azi şi prin care d-1 Dr. Căliman {ine să protesteze In contra publicităţii date „me­moriului*.

S ’a săvârşit prin urmare un act grav de lipsă de disciplină şi de indiscreţie, pentru care cel sau cei cari au făcut să apară memoriul în ziarele „Dimineaja“, »Universul*, „Curentul* etc. vor avea să răspundă în fa{a foru­rilor competente.

Asupra conţinutului »memo­riului* nu insist deocamdată, având să-şi spună cuvântul în primul rând forul, căruia s-a a- dresat. Dealtfel Biroul central gl P. N. Ţ. dela Bucureşti s’a ocupat, îndată după alegeri, cu cazul nedepunerii listei la Bra­şov — ceea-ce s-a adus la cu­noştinţă oficială şi în şedinţa delegaţiei permanente din 15 Dec. 1933, când s’a discutat şi lămurit chestiunea nedepunerii listei — şi după lămuririle şi documentele prezentate biroului de cătră şeful organizaţiei noa­stre, Biroul central a trecut p e ­ste e l la ordinea zilei.

noştri d-nii Dr. Iuliu Maniu şi Ioan Mihalache* precum spune memoriul, dăm cuvântul însuşi d-lui Iuliu Maniu, cere la merea întrunire finulă la 17 Dec. 1933 în sala „Tomis* din Bucureşti, adecă în ajunul alegerilor, chiar în timpul când se ticluia la Braşov „memoriul“, a ţinut să facă următoarea declaraţie elo' gioasa despre guvernarea d-lui Al. Vaida:

„Vă asigur p e Du. că este o minune c ă d. Vaida Voeood în c e le câteva luni, graţie ta­lentului său şi a colaboratorilor săi a puiuţ fa c e opera p e care a făcut-o. Numai datorită m ă­surilor lor, numai grafie de­votamentului lor, numai o a ­meni ca aceştia, însufleţiţi de o opinie publică ca aceea a partidului naţional-ţără- nesc, numai aceşti oam eni puteau să facă ce ea ce au fă­cut în această scurtă vrem e“.

Prin urmare politica guvernu­lui d lui dr. Vaida-Voevod, secondată tot timpul de toate ziarele P. N. Ţ. prin urmare şi de „Gazeta Transilvaniei“, a a- celui guvern care la venirea sa în fruntea ţării la începutul anu­lui trecut a găsit aprobarea u- nanimă a întregului partid, în frunte cu d l I. Mihalache — do­vadă măreaja întrunire a majo­rităţilor parlamentare dela 1 Febr. 1933 din Bucureşti — a fo s t elogiată de însuşi d-l I. Maniu chiar în preajma alegerilor din luna trecută Prin urma­re cum poate cineva aveş cutezanţa să vorbească despre o „politică diam etral opusă ce le i o fic ia le“ ?

Un lucru întradevăr de neîn­ţeles, asupra căruia nu mai face să insist.

C oncluzie: Nu poate fi deci vorba de o majoritate ci de1 o infimă minoritate a membrilor celor două foruri statutare jude­ţene de conducere^

La aceasta ţin să mei adaug că o parte dintre cei cari au semnat memoriul de bună cre­dinţă pe baza unor informaţiuni unilaterale, aflând starea fap­tică, au declarat că se deso­lidarizează şi îşi vor retrage sem­năturile. Dovadă scrisoarea pri­mită dela unul dintre semnatari, d-1 V. Micuda, pe care o publi­căm la alt loc al ziarului.

D-nii deputaţi şi d-nii senatori naţional ţărănişti convocaţi în şedinţă de constituire a sfatului parjJ| tar naţional-ţărănesc, la clubul partidului în BUcJ Vineri 19 Ian., orele 4 p. m.

Cu acest prilej se va discuta şi atitudinea ţa dări şi se vor repartiza memoriile şi dosarele ajjJ biroul central în legătură cu alegerile.

Preşedinte, I. Mihalache

In ce priveşte „lămurirea* semnată de d-1 Dumitru M areea, apărută în legătură cu publi­carea „memoriului* în acelaş număr al ziarului „Dimineaţa“, | confirm că am refuzat s’o pu­blic în „Gazeta Transilvaniei*. In schimb am publicat drept răspuns la „lămurirea* trimisă partea din procesul verbal al Dej legaţiei permanente,care se ocupă cu chestia nedepunerii listei. Trebuie să recunosc însă că la data aceea (30 D ec) n-em ştiut că d-1 D. Mareea va „reacţiona* prin memoriul pe care l a sem­nat şi, probabil, l-a plasat prin ziare.

Dacă cu toate aceste revin asupra „memoriului*, o fac pe motiv că memoriul se ocupă şi cu atitudinea ziarului „Gazeta Transilvaniei* citându-se la în­tâmplare un pasaj dintr’o „lă­murire* dată alegatorilor noştri In legătură cu nedepunerea lis­tei, şi conchide că

„va trebui să se lămurească ’ d a c ă a ces t ziar m ai e sau nu,

organul partidului nostru, după c e în co lo an e le sa le susţine o p o litică diam etral opusă c e le i o ficia le de partid*.

in faţa acestei abnormităţi sunt dator în calitatea mea de redactor-şef al ziarului, cere am servit acest ziar timp de 31 ani cu credinţă neclintită faţă de partidul căruia aparţin, să răs­pund următoarele:

„Lămuririle adresate citito­rilor noştri după nedepunerea listei şi apărute în n-rul 96 din 12 Dec. al ziarului „Gazeta Tren silvaniei“ au fost date pentru alegătorii noştri. Lămuririle a ceste au avut tâlcul lor şi n au fost scrise pentru oameni, cari nu-şi pot da seamă de grava si­tuaţie în care s ’a aruncat ţara în urma retragerii guvernului d-Iui Al. Vaida, guvernare ema nată din voinţa unanimă a Par­tidului Naţional Ţărănesc

Dacă in aceste lămuriri unora li s’a năzărit că ele învederează „o politică diam etral opusă ce lei oficiale de partid* care este „concretizată in crezul politic acelor doi bărbaţi luminaţi ai

Iar acum câteva cuvinte des­pre „m ajoritatea membrilor de­legaţiei permanente* — precum scrie „Dimineaţa* în comenta- rul tendenţios pe care 1 face memoriu-lui— care l-a semnat:

Memoriul a fost semnat de 20 persoane, între ceri de următo rii 8 membri din cei 22 mem­brii ai Delegaţiei permanente ai organizaţiei Braşov a P. N. Ţ .: D-nii: D. Mareea, N. Baboie, Dr.N. Căliman, G. Sorescu, Dr. A, Stoian, Dr. N. Precup, V. Jinga şi Aurel Orghidan.

N-a fost semnat de următorii 14 membri ai Delegaţiei perma­nente : d-nii Dr. V. Niţescu, pre şedinţe, Dr. 7. Brediceanu, fost şef de resort, foştii parlamentari protopop Dr. I. Blaga, Dr. P. D ebu şi V. Branisce, de fostu prefect G. Cuteanu, fostul pri­mar al Municipiului Dr. C. Voicu. protopop M. Hodârnău, preot M ircea Tomas, preot /. Piso, preşedintele camerei de agricul tură G. Roşculeţ, d nii Dr. G. B alcăş, C. Mitrescu şi /. C ră­ci unei.

D-1 G. Baboie, care semnea­ză „casier general al org. P. N Ţ.“ a demisionat de aproape 2 ani din Delegaţia permanentă pe motive personale, ne mai luând parte la şedinţe.

Dintre ceilalţi 11 semnatari ai memoriului nu fac parte din or­ganizaţia Braşov a P. N. Ţ. d-nii adv. Dr. V. Roman, şi prof. G. D ragoş.

Mai rămân 9 semnatari, dintre ceri d-nii Dr. I. Borşan, Dr. V. Dogariu şi Dr. S. Ungur, fac parte din comitetul judeţean al organizaţiei iar restul de 6 sem­natari sunt membrii ai organi­zaţiei, fără alte demnităţi în partid.

Numărul membrilor Comitetu­lui judeţean al organizaţiei noa­stre este de 80. Dintre aceştia fac parte numai 11 membri din­tre cei cari au semnat memoriul.

Când închei aceste rânduri, pe cari n am crezut niciodată că voi fi nevoit să le aştern pe hârtie, dar pe care am fori d a ­tor să le dau publicităţii în urma apariţiei acestui memoriu prin ziare, mă cuget cu multă durere în suflet la acela care ne-a condus ani de zile în luptele noastre pu­dice politice,la bărbatul de mun­că extraordinară şi cinste exem­plară, care este iubitul nostru preşedinte Dr. Voicu Niţescu, fost în atâtea rânduri ministru, la binefăcătorul ţărănimei noa­stre trudite căreia i-a închinat toată dragostea şi activitatea sa, la iniţiatorul şi înfăptuitorul atâ­tor opere naţionale şi culturale, — când va fi cetit la Bucureşti n mijlocul năcazurilor sale fa­miliare, că s’au găsit oameni, până mai eri prietini, cari nu s’au sfiit să plaseze în memoriul lor insulta că el şi noi, tova­răşii săi de credinţe şi lupte, „am f i pus ambifiile noastre particulare şi calculele noastre politice mărunte m ai presus de interesele mari a le partidului nostru“.

Câtă ingratitudine şi câtă in­conştienţă !

Şi sunt şi profund revoltat când ştiu, că între cei cari au semnat această insultă se găsesc per­soane pe cari tocmai d-sa le-a ajutat, ie-a încurajat şi le-a înăl­ţat la demnităţi înalte, ca să le dea prilej de afirmare în viaţa publică pentru binele lor şi al obştei......

Avem însă cu toţii o mângâ­iere. Dacă s’au găsit între noi câţiva nădrăgari, cari s’au pre­tat la astfel de jigniri, mu ţimea poporuiui nostru din acest oraş şi judeţ, cu mintea sa sănătoasă şi cu sufletul său recunoscător pentru binele făcut, îi va da sa tisfacţia cuvenită, făcând un zid şi mai puternic în jurul lui şi continuând să-i asculte.cu aceiaşi sete sfatul şi cuvântul luminat şi cinstit.

V ictor B ran isce ,vicepreşed. al org. Braşov a P . N. Ţ.

redactor- saf.

punderilor trebue să se facă numai în cadrele partidului. Nu pot admite în o astfel de ches­tiune nici un fel de publicitate.

Din această cauză, dacă.în a- ceastă chestie n’am admis şi am desaprobat explicaţiile din „Ga­zeta Transilvaniei**), precum şi publicitatea explicaţiilor d-lui prof. Jinga din un ziar din Ca­pitală, tot astfel, ba chiar mai mult, trebue să nu admit publi­citatea, care s’a făcut cu un me­moriu, care era destinat numai pentru forurile competente ale partidului.

Eu mi-am dat adesiunea pen­tru cele cuprinse în acel me­moriu, ca a ces ta s ă f i e prezen­tai forurilor partidului. D e a c e e a desaprob publicitatea făcu tă a- cestui memoriu ş i d esaprob tot­odată ş i com entariile, cari s ’au făcu t în legătură cu a ces t m e­moriu. asupra şefului organiza­ţiei din B raşov d-l Voicu Ni- fescu.

Primiţi domnule director asi­gurarea stimei mele deosebite

D r. N. Călim an.•) Vezi articolul ,,Pro domo“ din

n-rul de azi. N. Reu.

Scrisoaread lui V. Micuda

imperioase ale vieţii 4 să fie satisfăcute sunt.

In adevăr, ordinea blică a României este tualmente la adăpostul i căror lovituri de torţă,

Politica externă a R0j niei, care este aceea care o comandă inter) unităţii noastre naţioni va fi urmărită cu hoţi

E a nu va cun oaşte1 schimbări, nici şovăiri.]

România e s te pro| pacifică, dar ea este 1 celaş timp p rofu n d ni nai istă.

Interpretând sentiraej unanim al Ţării, voi tinna, păstrând postul ■ de ministru al afaceţ străine, să se rv e sc idl de justiţie, de pace şi] morală, de ca re Ţaraţ însetată.

Informat!Primim urm ătoarele:

Domnule Preşed in te lNecunoscând motivele pentru

cari P. N.-Ţ. nu a depus în jud. Braşov liste de candidare la ale­gerile electorale din luna De­cembre anul Irecut, am semnat şi eu un memoriu adresat Co­mitetului regional de conducere al partidului, în care memoriu se cereau lămuriri în această chesliune.

Convingându mă acum, că a- cel memoriu este întrebuinţat nu în scopul pentru care eu, fiind de bună credinţă, l-am semnat, ci este folosii de autorii lui în scopul de a produce di­vergenţe între conducătorii or­ganizaţiei judeţene a P. N.-Ţ., declar, că nu mă solidarizez cu cei cari provoacă lupfe intes­tine şi prin urmare, anulez sem­nătura mea pusă pe memoriul amintit, rămânând soldat credin­cios partidului şi respectând pe conducătorii săi.

Braşov, 12 Ianuarie 1934.Cu profund respect

Vasile Micudă,înrâţător.

B an ca N aţională a k n iei ne trimite următorul« nicat:

Banca Naţională a Roit aduce la cunoştinţa genera termenul pentru preschin||biletelor de 1000 lei tip tji

rie iicare expiră la 31 lenuarieB a fost prelungit până la ls i tie 1934. 1

Posesorii acestor bile®; continua să se prezinte preschimbare la sediul 1 1 din Bucureşti, scrvicinffl schimb, Str. Eugeniu C j colţ cu Strada Băncii N i şi la toete Sucursalele şi | ţiile sale din provincie. 1

O c a să Jde bani sej apre cumpărare, lnformaţiţ ziar.

Un cuvânt pentru nftici. Aţi tăcut toate jnceifără să vă puteţi scăpa rerile voastre chinuitoa% toate astea n’aveţi motivpereţi, încercaţi încă azi

D-l Titulescu a in­trat în guvern

»ele Togal cu efect proijj tor. Togalul dizolvă aci« această toxină distrugă^ organismului. Nu mai Pu . 6000 de medici au reC:j, în modul cel mai lauda« tul Togelului. ,£

O scrisoare a d-lui Dr. Căliman

Primim următoarele :D le Director,

Vă rog să publicaţi în ziarul d.voastră în legătură cu publi­citatea ce se face despre orga­nizaţia partidului naţional-ţără­nesc din Braşov, următoarele:

Am fost înire primii, care am cerut clarificarea răspunderilor pentru nedepunerea candidatu­rilor la Cameră a partidului na­ţional ţărănesc din Braşov.

Clarificarea şi stabilirea ras-

După audienţe, Întrevederi şi tratative de mai multe zile d 1N. Titulescu a acceptat Mier­curi seara să preia portofoliul ministerului de externe în gu­vernul .Tătărăscu depunând în aceeaşi seară jurământul ia Si­naia tot Mercuri seara a de­pus jurământul şi d-1 Savel Rădulescu în calitate de sub­secretar de stat la ministerul afacerilor slreine.

După depunerea jurământului d-1 N. Titulescu a făcut repre­zentanţilor presei următoarele declaraţiuni:

Prin moartea marelni ro­mân şi a marelui prietin care a fost Ioan Duca, mi­siunea mea de ministru al afacerilor străine al Româ­niei luase sfârşit.

Ultimele evenimente im­puneau ca anumite exigenţe

scu rte :Undeebsces, flegmon veolară, boale încnei«1“' reri reumatice şi de n j v cere picioarelor, PKU §i boale de plămâni, b°a . mei de stomac şi l>ca ’J

Tratament prin haine» , ţire de usturime, cala»"

Dr. M ayer, Slr. Refl« (Porţii) Nr. 2. Ore de v 9—12 şi 16—18 zilnic ei Duminică şi sărbătoar y *

*Dr. C . N. Iliescu,

în căutarea şi tratarea, prin R aze X, Diai R aze U ltra-violete-e lectric i. Consultăşi 3—6 p. m. în Braşd’ i Porţei 14."

Tpografta V istar f tr u is « « , k ra ş » .

POŞTA REDACT1]V. C. Ş erca ia . y &

n-rul viitor. Salutări.^

R ed actor-sef si oirant s Vidor BfC <