Fundamentalismul religiosFundamentalismul religios

Conf. univ. dr. Conf. univ. dr. SSandu andu FFrurunzănză

Schema generalSchema generalăă a experien a experienţţei religioaseei religioase

Ambiguitatea termenului fundamentalismAmbiguitatea termenului fundamentalism

în limbajul comun:în limbajul comun: poate desemna erezia, intoleranţa, poate desemna erezia, intoleranţa, exclusivismul, bigotismul, tradiţionalismul exclusivismul, bigotismul, tradiţionalismul agresiv, orice formă de radicalism. agresiv, orice formă de radicalism.

în analizele academice:în analizele academice: 7 modele (Majid Tehranian): 7 modele (Majid Tehranian): fundamentalismul ca anti-elitism fundamentalismul ca anti-elitism fundamentalismul ca anti-secularism fundamentalismul ca anti-secularism fundamentalismul ca anti-imperialism fundamentalismul ca anti-imperialism fundamentalismul ca anti-comunismfundamentalismul ca anti-comunism fundamentalismul ca anti-modernism fundamentalismul ca anti-modernism fundamentalismul ca anti-feminism fundamentalismul ca anti-feminism fundamentalismul ca mişcare anti-decadentăfundamentalismul ca mişcare anti-decadentă

ambiguitatea privind emergenţa fundamentalismului:ambiguitatea privind emergenţa fundamentalismului:

este un fenomen al modernităţiieste un fenomen al modernităţii este o temă recurentă în istoria religiilor este o temă recurentă în istoria religiilor

Dificultăţi: Dificultăţi: dificultatea de a da o definiţie unică a dificultatea de a da o definiţie unică a

fundamentalismuluifundamentalismuluidificultatea de a stabili o esenţă a dificultatea de a stabili o esenţă a

fundamentalismului (inexistenţa unui „tip ideal”fundamentalismului (inexistenţa unui „tip ideal” dificultatea de a distinge între tradiţii religioase şi dificultatea de a distinge între tradiţii religioase şi

fundamentalismele religioase fundamentalismele religioase

Tradiţia religioasă şiTradiţia religioasă şi FundamentalismulFundamentalismulTradiţia religioasăTradiţia religioasă - un sistem cultural rezultat de-a - un sistem cultural rezultat de-a

lungul unei evoluţii a credinţelor şi practicilor comunitare lungul unei evoluţii a credinţelor şi practicilor comunitare derivate din revelaţia divină, al cărei adevăr îl păstrează derivate din revelaţia divină, al cărei adevăr îl păstrează în forma sa originară. (James Davison Hunterîn forma sa originară. (James Davison Hunter Fundamentalism: An Introduction to a General TheoryFundamentalism: An Introduction to a General Theory))

Fundamentalismul Fundamentalismul - grupurile ce se manifestă ca mişcări - grupurile ce se manifestă ca mişcări social-politice protestatare şi se auto-prezintă ca o social-politice protestatare şi se auto-prezintă ca o alternativă la statul secular-liberal al occidentului. alternativă la statul secular-liberal al occidentului. Reprezintă o confruntare, mai mult sau mai puţin Reprezintă o confruntare, mai mult sau mai puţin violentă, a tradiţiei cu modernitatea. (Menachem violentă, a tradiţiei cu modernitatea. (Menachem Friedman)Friedman)

Alan L. Mittleman - aspecte ce particularizează Alan L. Mittleman - aspecte ce particularizează fundamentalismul în raport cu tradiţia religioasăfundamentalismul în raport cu tradiţia religioasă

fundamentaliştii îşi construiesc propria bază fundamentaliştii îşi construiesc propria bază socială pe noua realitate a modurilor de socială pe noua realitate a modurilor de organizare presupuse de laicizarea societăţii organizare presupuse de laicizarea societăţii

spre deosebire de instituţiile religioase spre deosebire de instituţiile religioase tradiţionale, mişcările fundamentaliste au moduri tradiţionale, mişcările fundamentaliste au moduri de organizare modernă, de o mare complexitate, de organizare modernă, de o mare complexitate, cel mai adesea autonome şi cu o identitate cel mai adesea autonome şi cu o identitate distinctă distinctă

mişcările fundamentaliste reprezintă forţe anti-mişcările fundamentaliste reprezintă forţe anti-seculare ce s-au adaptat la condiţiile luptei seculare ce s-au adaptat la condiţiile luptei presupuse de structurile seculare dominantepresupuse de structurile seculare dominante

““TrTrăăssăături de familieturi de familie”” ale fundamentalismului ale fundamentalismului religios (Marty E. Martin religios (Marty E. Martin şşi R. Scott Appleby):i R. Scott Appleby):

1)1) este o formă de idealism religioseste o formă de idealism religios2)2) refuză raţionalitatea secularizată şi orice refuză raţionalitatea secularizată şi orice

înclinaţie spre relativism. înclinaţie spre relativism. 3)3) Identitatea este modelată de o serie de Identitatea este modelată de o serie de

eshatologii dramatice de sorginte divinăeshatologii dramatice de sorginte divină4)4) fundamentaliştii îşi mitologizează duşmanii; fundamentaliştii îşi mitologizează duşmanii;

fixează graniţe care protejează grupul defixează graniţe care protejează grupul de contaminare şi îi păstrează puritatea. contaminare şi îi păstrează puritatea.

5)5) agresivitatea activităţii misionare. agresivitatea activităţii misionare.

TrTrăăssăături, continuareturi, continuare6) 6) este anunţată o ameninţare iminentă, uneste anunţată o ameninţare iminentă, un pericol pericol

imediat, relevă un impuls totalitar imediat, relevă un impuls totalitar 7) 7) se dovedeşte a fi selectiv cu tradiţia şi cu se dovedeşte a fi selectiv cu tradiţia şi cu

modernitatea. modernitatea. 8) 8) Liderii carismatici şi autoritari joacă rolul central în Liderii carismatici şi autoritari joacă rolul central în

procesul interpretării tradiţiei, al evaluării modernităţii, procesul interpretării tradiţiei, al evaluării modernităţii, în adoptarea selectivă a unor elemente din ambele.în adoptarea selectivă a unor elemente din ambele.

9) 9) demonstrează o afinitate mai mare pentru modernism demonstrează o afinitate mai mare pentru modernism decît pentru tradiţionalism.decît pentru tradiţionalism.

10) 10) fundamentaliştii recurg la apelul de masă prin fundamentaliştii recurg la apelul de masă prin mijloacelor moderne de comunicare în masă; centrele mijloacelor moderne de comunicare în masă; centrele de formare a noilor identităţi nu mai sînt sinagoga, de formare a noilor identităţi nu mai sînt sinagoga, biserica sau moscheea locală, ci radioul, televiziunea, biserica sau moscheea locală, ci radioul, televiziunea, internetulinternetul

Lupta – modul de gestionare a violenLupta – modul de gestionare a violenţţeiei

Marty E. Martin şi R. Scott Appleby - un cumul de Marty E. Martin şi R. Scott Appleby - un cumul de sensuri totalizate în ideea de luptă sensuri totalizate în ideea de luptă

luptă pentru a apăra o viziune asupra lumii pe luptă pentru a apăra o viziune asupra lumii pe care au adoptat-o sau au moştenit-o şi pe care care au adoptat-o sau au moştenit-o şi pe care doresc să o facă mai puternică sau să o impună doresc să o facă mai puternică sau să o impună ca universală; ca universală;

luptă cu anumite “arme“, transformate în fetişuri; luptă cu anumite “arme“, transformate în fetişuri; luptă împotriva celorlalţi luptă împotriva celorlalţi lupta se desfăşoară din voinţa divină sau cel puţin lupta se desfăşoară din voinţa divină sau cel puţin

sub pavăza lui Dumnezeu. sub pavăza lui Dumnezeu. luptă deoarece îşi văd identitatea ameninţatăluptă deoarece îşi văd identitatea ameninţată

Lupta – modul de gestionare a violenLupta – modul de gestionare a violenţţeiei

O mare diversitate de mişcări luptă pentru o varietate de probleme: O mare diversitate de mişcări luptă pentru o varietate de probleme: de la respingerea impunerii fiscale a instituţiilor private la de la respingerea impunerii fiscale a instituţiilor private la

problema rugăciunii în şcoală; problema rugăciunii în şcoală; de la acţiunile desfăşurate împotriva retragerii trupelor de la acţiunile desfăşurate împotriva retragerii trupelor

americane din Coreea de Sud la prezenţa acestor trupe în americane din Coreea de Sud la prezenţa acestor trupe în Arabia Saudită sau Afganistan; Arabia Saudită sau Afganistan;

de la respingerea valorilor laice la respingerea culturii de la respingerea valorilor laice la respingerea culturii occidentale construită pe valorile iudeo-creştine sau, după occidentale construită pe valorile iudeo-creştine sau, după caz, a celor care relevă secularismul; caz, a celor care relevă secularismul;

de la refuzul modernităţii la contracararea globalizării de la refuzul modernităţii la contracararea globalizării occidentalizării;occidentalizării;

de la probleme locale foarte specifice la probleme de de la probleme locale foarte specifice la probleme de strategie mondială;strategie mondială;

Caracteristici generale ale miCaracteristici generale ale mişşccăărilor rilor fundamentalistefundamentaliste

• ScripturalismulScripturalismul

• Reacţia la modernitateReacţia la modernitate

• Unitatea dintre puterea religioasă şi Unitatea dintre puterea religioasă şi puterea politicăputerea politică

• Resemnificarea teologică a istorieiResemnificarea teologică a istoriei

• Violenţă simbolică şi terorismViolenţă simbolică şi terorism

ScripturalismulScripturalismulFFuunndamentalismul credamentalismul creşştintin

• înţelegerea scripturalismului ca literalism înţelegerea scripturalismului ca literalism • Biblia cuprinde şi exprimă în mod literal adevărul absolut, Biblia cuprinde şi exprimă în mod literal adevărul absolut,

dat o dată pentru totdeauna; ea este destinată să dat o dată pentru totdeauna; ea este destinată să reglementeze toate acţiunile şi să modeleze întreaga reglementeze toate acţiunile şi să modeleze întreaga creaţie umanăcreaţie umană. .

Fundamentalismul iudaicFundamentalismul iudaic • Aaron Kirschenbaum; Jacob Neusner - Aaron Kirschenbaum; Jacob Neusner - literalismulliteralismul nu a fost nu a fost

şi nu este o caracteristică a interpretării în iudaism. şi nu este o caracteristică a interpretării în iudaism. • Michael Rosenak - „scripturalismul” este prezent în modul Michael Rosenak - „scripturalismul” este prezent în modul

în care textele sacre sînt utilizate (îngust, autoritar şi în care textele sacre sînt utilizate (îngust, autoritar şi nemediat) ca bază a sistemului educativnemediat) ca bază a sistemului educativ..

Scripturalismul - FScripturalismul - Fundamentalismul undamentalismul islamicislamic

• Scripturalismul: a construi, plecînd de la Scripturalismul: a construi, plecînd de la legea Coranului, o ordine politică bazată legea Coranului, o ordine politică bazată pe implementarea unei utopii legaliste a pe implementarea unei utopii legaliste a cărei elemente arbitrare sînt cuprinse cărei elemente arbitrare sînt cuprinse sub emblema sacră a islamului. sub emblema sacră a islamului.

• Ex. Distincţia între Marele Jihad şi Micul Ex. Distincţia între Marele Jihad şi Micul Jihad (Ahmed Rashid, Jihad. The Rise of Jihad (Ahmed Rashid, Jihad. The Rise of Militant Islam in Central Asia) Militant Islam in Central Asia)

ReacReacţţia la modernitateia la modernitate James Davison HunterJames Davison Hunter

– fundamentalismul şi modernitatea sînt fundamentalismul şi modernitatea sînt corelative. corelative.

Bruce B. LawrenceBruce B. Lawrence ( (Defenders of God: Defenders of God: The Fundamentalist Revolt against the The Fundamentalist Revolt against the Modern AgeModern Age)) – o ideologie religioasă ce ţine de condiţia o ideologie religioasă ce ţine de condiţia

modernă modernă

ReacReacţţia la modernitateia la modernitate (cont.) (cont.) Ernst Ernst GellnerGellner

– societatea contemporană pune în evidenţă tabloul societatea contemporană pune în evidenţă tabloul clar aclar a trei opţiuni ideologice trei opţiuni ideologice iireductibile: reductibile: fundamentalismul,fundamentalismul, raţionalismul, relativismul. raţionalismul, relativismul.

Gellner propune o lectură a fundamentalismului prin grila a ceea ce Gellner propune o lectură a fundamentalismului prin grila a ceea ce el repudiază:el repudiază:

– atitudinea lumii moderne faţă de religieatitudinea lumii moderne faţă de religie– mentalitatea secularizată a occidentalului.mentalitatea secularizată a occidentalului.

Jurgen MoltmannJurgen Moltmann, , Fundamentalism and ModernityFundamentalism and Modernity – primii fundamentalişti nu au reacţionat împotriva primii fundamentalişti nu au reacţionat împotriva

modernităţii, ci la criza pe care modernitatea o modernităţii, ci la criza pe care modernitatea o produce în comunitatea religioasă şi asupra produce în comunitatea religioasă şi asupra certitudinilor pe carecertitudinilor pe care aceasta le practicăaceasta le practică

importanţa raportului fundamentalism/relativism

•atitudinea de negare a oricărei tendinţe de relativizare a modului de cunoaştere propus de mişcările fundamentaliste,

•refuzul acestora de a accepta orice integrare sau asimilare în numele relativităţii.

două surse ale negării şi refuzului relativismului:

•de natură individuală - frica fiecărui individ de a nu se pierde pe sine şi de a nu pierde ceva semnificativ pentru comunitate, din cauza slabei sale credinţe în Dumnezeu;

•de natură socială - extrapolarea sentimentelor de insecuritate de care indivizii sînt stăpîniţi.

Michael von Bruck, Identifying Constructively Our Interreligious Movement

Miroslav Volf Fundamentalismul preia în mare măsură

tehnologia modernă pentru a o utiliza în promovarea mesajului său antimodernist.

Fundamentalismul are cel puţin trei trăsături în comun cu modernitatea: – individualismul– acceptarea raţionalismului ştiinţific – fundaţionalismul epistemologic – porneşte de

la o credinţă fondatoare – *element distinctiv: exclusivismul militant,

violent cu care îşi comunică mesajul

Unitatea dintre puterea religioasUnitatea dintre puterea religioasăă şşi i puterea politicputerea politicăă

FundamentalismulFundamentalismul:: o formă de asociere a o formă de asociere a politicului cu transcendenţa în condiţiile date ale politicului cu transcendenţa în condiţiile date ale modernităţiimodernităţii

Alan MittlemanAlan Mittleman:: ffundamentalismul undamentalismul -- un răspuns religios la un răspuns religios la

problema modernă a secularizării guvernăriiproblema modernă a secularizării guvernării- - o reacţie la fundamentarea guvernării pe o reacţie la fundamentarea guvernării pe

ideologii secularizate, pe ideea suveranităţii ideologii secularizate, pe ideea suveranităţii populare şi pe principiile eficienţei.populare şi pe principiile eficienţei.

MMotivele respingerii în fundamentalismul otivele respingerii în fundamentalismul islamic a experienţei seculare modernisteislamic a experienţei seculare moderniste

Bryan S. Turner, Bryan S. Turner, Orientalism, Postmodernism, and GlobalismOrientalism, Postmodernism, and Globalism)) - credinţa că modernizarea nu poate oferi un sistem - credinţa că modernizarea nu poate oferi un sistem

coerent de valori; coerent de valori; - sărăcirea unei mari părţi a populaţiei în procesul - sărăcirea unei mari părţi a populaţiei în procesul

de urbanizare forţată; de urbanizare forţată; - credinţa că statele arabe, deşi au promovat - credinţa că statele arabe, deşi au promovat

politici naţionale liberale, nu au reuşit să creeze politici naţionale liberale, nu au reuşit să creeze posibilitatea exprimării libere a opţiunilor politice; posibilitatea exprimării libere a opţiunilor politice;

- în ciuda unor schimbări radicale, elitele - în ciuda unor schimbări radicale, elitele tradiţionale şi-au păstrat monopolul politic prin tradiţionale şi-au păstrat monopolul politic prin manipulări electorale. manipulări electorale.

* Fundamentalismul islamic a venit să umple tocmai golul ideologic * Fundamentalismul islamic a venit să umple tocmai golul ideologic care separa viaţa cotidiană de ideologia marxistă sau cea a care separa viaţa cotidiană de ideologia marxistă sau cea a occidentalizăriioccidentalizării

Resemnificarea teologicResemnificarea teologicăă a istoriei a istoriei mişcările fundamentaliste dau o interpretare mişcările fundamentaliste dau o interpretare

religioasă sau chiar mistică evenimentelor religioasă sau chiar mistică evenimentelor contemporane semnificative. contemporane semnificative.

analizele istorice şi politice sînt echivalate cu o analizele istorice şi politice sînt echivalate cu o interpretare a voinţei lui Dumnezeu.interpretare a voinţei lui Dumnezeu.

CreştinismCreştinism Jerry Falwell Jerry Falwell - - crearea Statului Israel în 1948 - cel mai important crearea Statului Israel în 1948 - cel mai important

semn al iminentei reveniri a lui Hristos. semn al iminentei reveniri a lui Hristos. - - 14 mai 1948 - cea mai importantă zi din istorie de la 14 mai 1948 - cea mai importantă zi din istorie de la

înălţarea lui Iisus la cer încoaceînălţarea lui Iisus la cer încoace- - 11 septembrie - începutul unei noi pietăţi şi a unei 11 septembrie - începutul unei noi pietăţi şi a unei

reîntoarceri spre loialitatea naţională. reîntoarceri spre loialitatea naţională. - - Falwell: „cei ce au mîndria de a fi americani nu trebuie să Falwell: „cei ce au mîndria de a fi americani nu trebuie să

îşi ceară scuze pentru aceasta” îşi ceară scuze pentru aceasta” pentru fundamentaliştii creştini americani pentru fundamentaliştii creştini americani

- - destinul Americii este destinul întregii omeniri. destinul Americii este destinul întregii omeniri. - - America este Noul Israel dăruit cu o vocaţie unică şi un America este Noul Israel dăruit cu o vocaţie unică şi un

destin specialdestin special- - naţiunea americană are misiunea de a readuce întreaga naţiunea americană are misiunea de a readuce întreaga

lume la Creştinismlume la Creştinism

Iudaism

Ex. Gush Emunim (Blocul Credincioşilor). Holocaustul - o modalitate prin care

divinitatea a constrîns poporul ales să se reîntoarcă şi să se reunifice în Pămîntul Făgăduinţei

Războiul de şase zile din 1967 - trecerea la o realitate religioasă şi geopolitică nouă, care presupune o schimbare importantă în dialectica exil-mîntuire

Islam  modul de percepere a victoriei în context

coranic: victoria este obţinută de cei cu care este Dumnezeu.

Yvonne Haddad - renaşterea conştiinţei islamice este un rezultat al războaielor arabo-israeliene din 1967 şi 1973.

războiul din 1967 - o catastrofă şi o umilinţă;- o pedeapsă adusă de Dumnezeu asupra

musulmanilor, pentru devierea de la destinul lor religios.

- Soluţia: respingerea ideologiilor de inspiraţie umanistă occidentală şi orientarea totală spre realizarea islamului în lume

ViolenViolenţăţă simbolic simbolicăă şşi terorismi terorism Ca fenomen global, fundamentalismul este Ca fenomen global, fundamentalismul este

asociat cu violenţa publică. asociat cu violenţa publică. IudaismIudaism Gush Emunim - 1984 - plan terorist de Gush Emunim - 1984 - plan terorist de

dinamitare a moscheilor ridicate pe dinamitare a moscheilor ridicate pe esplanada Templului. esplanada Templului.

pentru evrei implantările de colonii sînt un pentru evrei implantările de colonii sînt un pas înspre epoca mîntuirii Israeluluipas înspre epoca mîntuirii Israelului

ccum se explică violenţa deşi în buna um se explică violenţa deşi în buna tradiţie a lui Rabbi Zvi Zehuda Kook au un tradiţie a lui Rabbi Zvi Zehuda Kook au un respect deosebit pentru stat, instituţiile respect deosebit pentru stat, instituţiile sale, armată, parlament etc.?sale, armată, parlament etc.?

• Ehud Sprinzak, Ehud Sprinzak, The Politics, Institutions, and The Politics, Institutions, and Culture of Gush EmunimCulture of Gush Emunim găseşte două găseşte două posibile motivaţii: posibile motivaţii: ideologia fundamentalistă face o distincţie clară ideologia fundamentalistă face o distincţie clară

între sacralitatea Statului Israel şi sacralitatea între sacralitatea Statului Israel şi sacralitatea Pămîntului lui Israel (Eretz Yisrael). Acesta din Pămîntului lui Israel (Eretz Yisrael). Acesta din urmă este mai sfînt decît Statul avînd în vedere urmă este mai sfînt decît Statul avînd în vedere triada sfîntă care include Pămîntul, Poporul şi Tora triada sfîntă care include Pămîntul, Poporul şi Tora

modul în care este concepută filosofia legii - nici modul în care este concepută filosofia legii - nici legea, nici guvernarea nu pot să oprească legea, nici guvernarea nu pot să oprească colonizarea evreilor în teritoriile aparţinînd evreilor colonizarea evreilor în teritoriile aparţinînd evreilor prin poruncă divinăprin poruncă divină

Creştinism acte de terorism desfăşurate în numele

apărării valorilor autentice ale religiei creştine

 Mark Juergensmeyer Terror in the Mind of God. The Global Rise of Religious Violence, – atacurile reverendului Michael Bray împotriva

clinicilor în care se practică avortul. – atacurile teroriste ale lui Robert Rudolph

îndreptate împotriva simbolurilor imoralităţii sexuale: barurile în care se adună lesbiene sau gay

– bomba ce a explodat la jocurile olimpice din Atlanta în 1996

Islam Al-Qaeda, însoţită de imaginea ascetic-demonic-

vizionară a lui Osama bin Laden. Michael Pohly, Khalid Duran - ideologia lui Osama

bin Laden se bazează pe globalizarea“terorii sfinte”, avînd ca obiective:– biruinţa asupra obiectivelor simbolice ale occidentului– o modelare islamică a întregii lumi. – atacul de la 11 septembrie 2001 a avut în vedere

obiective simbolice ale dominaţiei militare şi economice americane cum sînt Pentagonul şi World Trade Center.

miza efectivă a luptei şi terorii fundamentaliste: probleme locale ce pot căpăta o semnificaţie mult mai largă prin implicaţiile induse în contextul relaţiilor globale