+ All Categories
Home > Documents > 9 prizonieri

9 prizonieri

Date post: 08-Nov-2015
Category:
Upload: cerbucarpatin
View: 236 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
war
9
1 PRIZONIERII SOVIETICI ÎN ROMÂNIA (1941-1944) Dr. Vasile POPA * a 23 august 1944, după trei ani de campanie în Răsărit, România a părăsit alianţa Axei şi s-a alăturat Naţiunilor Unite. Una din- tre marile dificultăţi ale guvernului şi autorităţilor militare române a fost gestionarea problemei prizonierilor capturaţi de armata română la est de Prut, dar şi în ţară, în urma acţiunii aviaţiei anglo-americane de bombardament asupra zonei petrolifere şi a altor localităţi impor- tante ale României sau cu prilejul ieşirii Italiei din Axă şi trecerii acesteia în tabăra aliaţilor, în septembrie 1943. Legislaţia internaţională privind tratamentul prizonierilor de război în vigoare pe timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale – mă refer la Convenţia de la Geneva din 27 iulie 1929 – obliga pe de- ţinătorii de prizonieri la respectarea unor norme raţionale, umane în ceea ce priveşte condiţiile de cazare, echipare şi hrănire, tratament medical, folosirea lor la diferite activităţi productive, dreptul la co- respondenţă, dreptul la educaţie, regimul sancţiunilor etc. Toate acestea au creat reale probleme României, angajată cu cele mai multe din resursele militare şi economice împotriva Rusiei sovi- etice. În prima parte a campaniei, organizarea lagărelor de prizonieri a fost stabilită în responsabilitatea Comandamentului Forţelor de Apărare Interioară, cu asigurarea resurselor materiale prin Secţia 4 a Marelui Stat Major şi a celor financiare prin Direcţia Superioară a Intendenţei. Administrarea lagărelor se făcea de către comandamentele teri- toriale, în baza unei instrucţiuni asupra prizonierilor şi internaţilor de război emisă în 1926, iar problemele de pază erau în răspunderea Inspectoratului General al Jandarmeriei. * Directorul Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I“. L
Transcript
  • 1

    PRIZONIERII SOVIETICI N ROMNIA (1941-1944)

    Dr. Vasile POPA*

    a 23 august 1944, dup trei ani de campanie n Rsrit, Romnia a prsit aliana Axei i s-a alturat Naiunilor Unite. Una din-

    tre marile dificulti ale guvernului i autoritilor militare romne a fost gestionarea problemei prizonierilor capturai de armata romn la est de Prut, dar i n ar, n urma aciunii aviaiei anglo-americane de bombardament asupra zonei petrolifere i a altor localiti impor-tante ale Romniei sau cu prilejul ieirii Italiei din Ax i trecerii acesteia n tabra aliailor, n septembrie 1943.

    Legislaia internaional privind tratamentul prizonierilor de rzboi n vigoare pe timpul celei de-a doua conflagraii mondiale m refer la Convenia de la Geneva din 27 iulie 1929 obliga pe de-intorii de prizonieri la respectarea unor norme raionale, umane n ceea ce privete condiiile de cazare, echipare i hrnire, tratament medical, folosirea lor la diferite activiti productive, dreptul la co-responden, dreptul la educaie, regimul sanciunilor etc.

    Toate acestea au creat reale probleme Romniei, angajat cu cele mai multe din resursele militare i economice mpotriva Rusiei sovi-etice.

    n prima parte a campaniei, organizarea lagrelor de prizonieri a fost stabilit n responsabilitatea Comandamentului Forelor de Aprare Interioar, cu asigurarea resurselor materiale prin Secia 4 a Marelui Stat Major i a celor financiare prin Direcia Superioar a Intendenei.

    Administrarea lagrelor se fcea de ctre comandamentele teri-toriale, n baza unei instruciuni asupra prizonierilor i internailor de rzboi emis n 1926, iar problemele de paz erau n rspunderea Inspectoratului General al Jandarmeriei.

    * Directorul Muzeului Militar Naional Ferdinand I.

    L

  • 2

    Iniial au funcionat cinci lagre pentru prizonierii sovietici n localitile Vulcan, Geti, Drgani, Alexandria i Slobozia, dar creterea numrului de prizonieri a impus suplimentarea lagrelor; n august 1942 funcionau 10 lagre pentru prizonierii rui, n ar i dou n Transnistria, iar n august 1944, dousprezece lagre, toate n ar: Slobozia, Feldioara, Brbteti, Romula-Romanai, Calafat, Budeti-Ilfov, Tr. Mgurele, Vulcan-Hunedoare, Corbeni-Arge, Ma-ia-Ilfov, Independena-Covurlui i Timioara. ntruct acest sistem de organizare nu era viabil, n 6 noiembrie 1941 se nfiineaz Co-mandamentul Lagrelor de prizonieri, n directa subordonare a Ma-relui Stat Major, redenumit Secia prizonieri de rzboi ncepnd cu aprilie 1942, care prelua toate tipurile de responsabiliti: adminis-trative, de asigurare a ordinii i disciplinei, de control privind respec-tarea regimului de prizonierat, de valorificare a muncii prestate de prizonieri etc.

    n prima faz a rzboiului autoritile romne au fost surprinse de numrul mare al prizonierilor, iar condiiile de cazare, echipare i hrnire au fost destul de precare. O analiz fcut de Marele Stat Ma-jor n iarna 1941/1942 a evideniat necesitatea unor msuri urgente

    pentru mbun-tirea cazrii, iar generalul Ion Antonescu a ce-rut sancionarea celor responsa-bili pentru starea proast a lagre-lor i lipsurile din domeniul echiprii i hr-nirii. Pn n iu-lie 1943 marile neajunsuri au fost nlturate printr-un efort

    Cimitirul eroilor sovietici din comuna Dumbrvia,

    satul Vldeni, judeul Braov

  • 3

    comun al armatei i al instituiilor care foloseau munca prizonieri-lor, estimat la 120 milioane lei.

    Eforturile pentru nlocuirea echipamentului au fost i ele con-siderabile, Ministerul Aprrii Naionale a dispus fabricarea a 500000 metri de postav i 500000 metri de pnz pentru completarea echipamentului i confecionarea de opinci i nclminte cu talp de lemn. Parte din echipament era croit la APACA i confecionat n atelierele lagrelor.

    Pn n august 1944 suma cheltuit pentru confecionarea hai-nelor, rufriei de corp i nclmintei a fost de 2.797.216.000 lei asi-gurai din fondul de prizonieri i din creditul de rzboi.

    Alocaiile pentru hrana prizonierilor au fost i ele n cretere fr a se putea afirma c au fost vreodat suficiente. Au existat i comportamente abuzive ale unor comandani de lagre, care au fost sancionai aspru de Statul Major General. Pentru a nltura orice interpretri eronate ale ordinelor date, n februarie 1942, Ministerul Aprrii Naionale a hotrt ca prizonierii s fie hrnii la fel ca os-taii romni, drepturile de hran fiind similare cu ale militarilor ro-mni din interior, n sum de 30 lei/zi. S-a permis totodat ca lagrele s arendeze terenuri pe care s cultive legume necesare pre-parrii hranei (n vara anului 1942 erau cultivate suprafee totaliznd 185 hectare), iar cei care foloseau prizonieri pentru diverse munci au fost obligai s le asigure hrana corespunztoare.

    Dificultile financiare s-au fcut simite i n privina realizrii unei stri igienico-sanitare acceptabile. Precaritatea condiiilor de ca-zare, starea proast a echipamentului i hranei, deficienele n asigu-rarea apei potabile etc. au fcut posibil apariia unor afeciuni medicale, cu inciden apreciabil n special n prima parte a rzbo-iului. Ctre sfritul anului 1941 s-au adoptat unele msuri organiza-torice, s-au repartizat cantiti suplimentare de medicamente i a crescut numrul personalului medical destinat prevenirii unor epi-demii i diminurii numrului de mbolnviri. Pentru orice caz de deces sau de tifos exantematic trebuia s fie sesizat curtea marial a corpului care avea obligaia s stabileasc vinoviile.

  • 4

    La mijlocul anului 1943 n sistemul medical al lagrelor de pri-zonieri sovietici erau ncadrai 12 medici romni, 66 medici evrei i 85 de medici provenind din rndul prizonierilor. Responsabiliti pe aceast linie au avut i structurile civile ale sistemului medical rom-nesc. Printr-un ordin al Ministerului Sntii i Ocrotirilor Sociale, medicii efi ai serviciilor sanitare judeene i de plas aveau obligaia s viziteze i s ofere asisten sanitar prizonierilor ncarcerai n circumscripiile respective.

    Toate aceste msuri au contribuit la mbuntirea substanial a situaiei igienico-sanitare a prizonierilor sovietici ncepnd cu pri-mvara anului 1942. Totui la nivelul tuturor lagrelor s-au nregis-trat 5221 de decese ale prizonierilor, dintre care 55 ofieri, 6 subofieri, 5.159 trup i o femeie, cele mai multe din cauza TBC-ului pulmonar (1.000), a bolilor pleuro-pulmonare (500), enteritelor (500), bolilor aparatului digestiv (500), tifosului exantematic (250) etc.

    n cadrul oferit de prevederile Conveniei de la Geneva, prizo-nierii valizi au fost folosii la diferite activiti productive, n special n unitile agricole sau industriale, acolo unde se resimeau deficite ale forei de munc. Relaia dintre prizonieri i angajatorii acestora a fost atent supravegheat de Marele Stat Major, care le-a cerut acesto-ra din urm asigurarea unor condiii corespunztoare de munc, odihn i recreere. Conductorul statului, marealul Antonescu a atras atenia c acolo unde cazarea i igiena las de dorit s se aplice amenzi mari i la a doua constatare de acelai fel prizonierii s le fie ridicai. Programul de lucru trebuia s fie corespunztor, cu o durat de opt ore, suplimentarea putndu-se face numai pentru situaii deo-sebite care impuneau acest lucru, respectiv inundaii, incendii etc. ntr-o dare de seam ntocmit de Secia prizonieri, n februarie 1945, referitor la prizonierii sovietici se consemneaz: n general acetia s-au bucurat de mult libertate, ntruct prin angajarea lor re-glementat, la diferite lucrri, dup specialitatea fiecruia, se bucurau de tratament uman, controlat, program de lucru al regiunii, care ni-ciodat nu depea 8 ore de lucru. Majoritatea erau remunerai de instituia sau ntreprinderea la care lucrau, n afar de tariful prev-zut prin Decizia ministerial n vigoare.

  • 5

    Pentru ntreinerea prizonierilor rui, statul romn a consumat sume impresionante. n iulie 1942, pentru fiecare prizonier se cheltu-iau 105 lei pe zi (30 lei pentru hran, 40 lei pentru echipament, 17,40 lei pentru cazare, combustibil, igien; 8,60 lei paza, 9 lei pentru ad-ministraie). Venitul realizat din munca prestat era de 71,93 lei/zi de prizonier, care acoperea doar 68% din cheltuieli.

    Pentru acoperirea deficitelor a fost nevoie s se mreasc preul muncilor prestate, de la 120 lei la 150 lei pe zi n cazul salahorilor i de la 180 la 200 lei pe zi pentru meseriai. Armata pltea i ea 70 lei pe zi pentru fiecare dintre prizonierii pe care-i folosea. Totodat, prin decizia ministerial din 16 februarie 1943 s-a stabilit ca institui-ile publice i private care solicitau prizonieri s plteasc lunar 4.000 lei pentru fiecare prizonier muncitor, 5.000 lei pentru meseriai, iar cei din agricultur cte 3.000 lei.

    n afara acestor sume, angajatorii erau obligai s suporte aloca-iile de hran i ntreinere echivalente cu cele pentru soldaii romni din interior, la care se adugau cte cinci igri, sau echivalentul n lei pentru fiecare prizonier.

    Sumele ncasate cptau diverse destinaii, astfel: 8% pentru fondul prizonierilor care urma s se mpart dup rzboi, ca pri-m; 5% pentru fondul diverse, 87% pentru fondul ntreinere corp, din care se asigurau majoritatea cheltuielilor de cazare, ntre-inere i echipare. Evidenele contabile pe parcursul unui an (1 iulie 1942 1 iulie 1943) nregistreaz venituri de 982.154.439 lei din care s-a depus la CEC, pentru fondul prizonierilor 57.937.358, diferena fiind folosit pentru echipament, materiale de igien i reparaia n-clmintei.

    Cheltuielile fcute cu prizonierii sovietici n perioada 22 iunie 1941 15 iulie 1943 se ridic la suma de 2.364.000.000 din care 644.000.000 pentru ntreinere i ngrijire medical, 420.000.000 pen-tru efecte noi, 400.000.000 pentru repararea efectelor vechi i 900.000.000 pentru comanda a 100.000 mantale.

    Sume impresionante s-au cheltuit i din momentul semnrii Conveniei de armistiiu pn la eliberarea i predarea prizonierilor ctre Armata Roie, totaliznd 954984203 lei (totalul nu include

  • 6

    cheltuielile fcute de lagrele nr.3 Brbteti i nr.17 Arad, care nu fuseser comunicate la data ntocmirii drii de seam).

    Am lsat la sfritul acestei comunicri problema numrului prizonierilor sovietici.

    Pe ntreaga campanie desfurat la Est de Prut, de la 22 iunie 1941 i pn la 23 august 1944, armata romn a fcut 91060 de pri-zonieri, dintre care doar 82.057 au fost internai n ar n cele do-usprezece lagre, pentru diferite perioade.

    La momentul 23 august 1944 cnd aciunea armatei romne mpotriva Rusiei sovietice a ncetat, n Romnia se gseau internai 59.856 prizonieri, astfel: Lagrul 1 Slobozia 7.796 Lagrul 2 Feldioara 5.306 Lagrul 3 Brbteti 4.427 Lagrul 4 Romula 5.266 Lagrul 6 Calafat 4.635 Lagrul 7 Budeti 7.856

    Lagrul 8 Turnul Mgurele 5.763 Lagrul 9 Vulcan 3.004 Lagrul 10 Corbeni 2.441 Lagrul 12 Maia 5.282 Lagrul 16 Independena 2.411 Lagrul 17 Lugoj 5.669

    Pe naionaliti situaia era urmtoarea: 25.533 ucraineni,

    17.833 rui, 2.497 calmuci, 1.501 uzbeci, 1.432 gruzini, 601 ttari, 293 azeri i alte naionaliti n numr mai mic. Chiar nainte de semnarea Conveniei de armistiiu, prin ordin al marealului Antonescu, au fost eliberai prizonierii de origine romn din Basa-rabia i nordul Bucovinei. De asemenea la cererea guvernatorului Basarabiei, ncepnd cu februarie 1942 au fost eliberai i ceilali pri-zonieri care aveau domiciliul n cele dou provincii romneti, cu excepia cetenilor evrei n numr de 440. A urmat punerea n li-bertate a prizonierilor care aveau sub 15 sau peste 50 de ani prove-nii din Transnistria dar care nu fcuser parte din armata sovietic.

    n august 1942 a nceput eliberarea prizonierilor invalizi de rzboi, a celor inapi pentru munc i a bolnavilor incurabili.

    ntr-o alt tran au fost eliberai prizonierii ofieri sovietici din Transnistria i cei de origine german, acetia din urm fiind predai Misiunii Militare Germane. Transportul prizonierilor eliberai s-a

  • 7

    fcut pe jos, pentru cei domiciliai la distane de pn la 60 km i pe calea ferat, cu asigurarea foilor de drum, dar n vagoane separate de ale cltorilor obinuii, pentru cei cu domiciliul aflat la distane mai mari. n localitile de reedin fotii prizonieri trebuiau s se pre-zinte de dou ori pe lun la posturile de jandarmi sau de poliie pen-tru vizarea biletului de eliberare. Orice abatere de la regula stabilit atrgea dup sine urmrirea i reinternarea n lagre a celor vinovai.

    n perioada 22 iunie 1941 1 martie 1944, din 11 lagre (excep-ie fcnd lagrul 16 Independena) au fost eliberai un numr de 10.599 prizonieri, iar pn la 31 iulie 1944 au mai fost eliberai 3.083, n total 13.682 prizonieri eliberai pn la rsturnarea de situaie produs la 23 august 1944.

    Convenia de armistiiu semnat la 12 septembrie 1944 a re-glementat i problema prizonierilor de rzboi. La articolul 5 se pre-ciza c Guvernul Romniei i naltul Comandament al Romniei vor preda imediat naltului Comandament Aliat (Sovietic) pentru napoierea n ara lor, pe toi prizonierii de rzboi sovietici i aliai aflai n minile lor. [.] Pn la repatriere meniona acelai articol autoritile romne se obligau s asigure, pe socoteala lor, tuturor prizonierilor de rzboi, sovietici i aliai, precum i cetenilor in-ternai sau adui cu sila [.] hran ndestultoare, mbrcminte i asisten medical conform cu cerinele sanitare, cum i mijloace de transport, pentru rentoarcerea tuturor acestor persoane n ar.

    Situaia ntocmit de Secia prizonieri la 2 noiembrie 1944 la cererea Comisiei Aliate de Control evideniaz faptul c, n total, fuseser eliberai 57.290 prizonieri dintre care: 10.204 cu acte n re-gul, semnate de delegaii sovietici (provenind de la lagrele 4, 9, 12 i lagrul de colectare Bucureti) i 25.116 fr acte, delegaii sovietici refuznd s semneze de primirea prizonierilor (provenind din lagre-le 2, 3, 6, 8, 10 i 17).

    Erau menionai, de asemenea, 21.970 de prizonieri din lagrele 1, 7 i 16 pentru care nu s-au putut ntocmi acte, deoarece acetia au plecat n momentul sosirii armatelor sovietice.

  • 8

    Se fcea totodat meniunea c toi prizonierii predai organelor sovietice au fost echipai cu efecte noi i c li s-a asigurat hrana pe timpul transportului.

    De asemenea, la cererea Comisiei Ali-ate de Control, actele de predare a prizoni-erilor, att cele sem-nate ct i cele

    nesemnate, au fost predate cu adresa, 97.181/25.10.1944 colonelului sovietic Borisov.

    Cheltuielile n cretere fcute de statul roman n sistemul lag-relor de prizonieri, ordinele i dispoziiile emise de autoritile mili-tare pentru respectarea conveniei privind regimul prizonierilor de rzboi, controalele efectuate, deseori urmate de destituirea unor co-mandani de lagre sau de pedepsirea celor vinovai, evideniaz o preocupare serioas pentru asigurarea unor condiii bune de prizoni-erat. Dificultile impuse de desfurarea campaniei i insuficiena unor resurse a fcut ca hrnirea, echiparea, cazarea i asistena medi-cal s nu fie ntru totul corespunztoare, n special n primele luni de rzboi, dar merit evideniat efortul autoritilor pentru mbun-tirea permanent a regimului prizonierilor.

    Delegaiile internaionale care au vizitat lagrele de prizonieri din Romnia au avut aprecieri pozitive privind modul n care triau prizonierii fcui de armata romn.

    Eminena sa Andrea Cassulo, Nuniul Apostolic al Vaticanu-lui, care a vizitat lagrul 5 Independena Covurlui, n iulie 1942, a fost impresionat de modul cum sunt ngrijii prizonierii. Aceleai impresii pozitive a avut i fa de condiiile n care erau tratai bol-navii tuberculoi n spitalul Lagrului din Vaslui.

    Cimitirul eroilor sovietici din comuna Jilava, judeul Giurgiu

  • 9

    n mai 1943, la invitaia Crucii Roii din Romnia, a venit n ar delegaia Crucii Roii din Geneva. Doctorul Eduard Chapuisat i baronul David Traz au vizitat lagrele de la Budeti, Maia, Corbeni i pe cele din Transnistria unde au constatat cu satisfacie, buna organizare i grija autoritilor pentru asigurarea condiiilor de prizonierat, recunoscute chiar de unii dintre prizonieri.

    n darea de seam ntocmit la sfritul misiunii a fost consem-nat mulumirea de cele vzute i constatarea c tratamentul ce se aplic prizonierilor de rzboi este bun i chiar depete n oarecare msur pe cel prevzut n convenii, datorit sufletului milos de care poporul romn este animat fa de cei lovii de soart.


Recommended