79069632 Echilibrul Financiar Al Firmei1

8/13/2019 79069632 Echilibrul Financiar Al Firmei1

http://slidepdf.com/reader/full/79069632-echilibrul-financiar-al-firmei1 1/88

ECHILIBRUL FINANCIAR AL INTREPRINDERI

Titlul lucrării:

ECHILIBRUL FINANCIAR ALINTREPRINDERII

Pe exemplul SC CRIMAT SRL Botoş!i

1




CUPRINS

Cp"# APRECIEREA ST$RII DE ECHILIBRU %I DE&ECHILIBRU

FINANCIAR'''''''''''''''''''''''''''''"""' (

#"#" Aprecierea stǎrii de echilibru financiar ……………………………………..……5

1.1.1.Aprecierea stǎrii de echilibru financiar prin metoda staticǎ şi metoda

dinamicǎ..........................................................................................................................7

1.1.2. Modalitǎţi de realizare a echilibrului financiar………………………………...14

#") Aprecierea stǎrii de dezechilibru financiar……………………...………………1

1.2.1. !ezechilibru financiar determinat de diminuarea semnificati"ǎ a fondului de

rulment………………………………………………………………………………..11.2.2. !ezechilibru financiar determinat de creşterea #n e$ces a necesarului de fond de

rulment………………………………………………………………………………..1%

1.2.&. Metode de restabilire a echilibrului financiar………………………………….1'

Cp" ) INDICAT*RII ECHILIBRULUI FINANCIAR AL +NTREPRINDERII''"""))

)"# Modalit(ţi de apreciere a echilibrului financiar......................................................22

)")" )ondul de rulment…………………………………………………………….….2&

2.2.1.*onţinut şi mod de calcul……………………………………………………….2&2.2.2. +ndicatori ai fondului de rulment…...............................……………………….27

2.2.&. +nterpretarea fondului de rulment şi indicatorilor aferenţi……………… .…2%

2.2.4. )actorii de influenţǎ ai fondului de rulment………………………………..…..&,

2.2.5. -fectele modificǎrii factorilor de influenţǎ asupra fondului de rulment…….…&1

2.2.. i"elul optim al fondului de rulment………………………………………..…&1

)",. ecesarul de fond de rulment……………………………………………….…...&&

2.&.1.*onţinut şi mod de calcul…………………………………………………….…&&

2.&.2. +ndicatori ai ne"oii de fond de rulment…................................…………...……&5

2.&.&. +nterpretarea necesarului de fond de rulment…………………………….…….&

2.&.4. )actorii de influenţǎ ai necesarului de fond de rulment…………………..……&7

2.&.5. -fectele modificǎrii factorilor de influenţǎ asupra ne"oii de fond de rulment...&%

2.&.. i"elul optim al fondului de rulment……………………………………..……&'

)"-" /rezoreria netǎ……………………………………………………………..…….&'

2.4.1.*onţinut şi mod de calcul………………………………………………...……..&'

2.4.2. /rezoreria şi funcţiile sale……………………………………………..……….41

2




2.4.&. 0biecti"ele trezoreriei……………………………………………….…………41

2.4.4. +nterpretarea trezoreriei………………………………………………….……..42

2.4.5. )actorii de influenţǎ ai trezoreriei…………………………………….………..4&

2.4. -fectele modificǎrii factorilor de influenţǎ asupra trezoreriei……………….…4&

2.4.7. i"elul optim al trezoreriei…………………………………………………….44Cp" , ECHILIBRUL FINANCIAR FUNC.I*NAL %I PATRIM*NIAL AL

+NTREPRINDERII''''''''''''''''''''''''''''"-(

,"#" -chilibrul financiar patrimonial al #ntreprinderii…………………………….…..45

&.1.1. -chilibrul financiar patrimonial pe baza ratelor de structurǎ………….…….…4%

&.1.2. -chilibrul financiar patrimonial pe baza ratelor de finanţare………………..…4'

&.1.&. *orelaţia dintre fondul de rulment patrimonial necesarul de fond de rulment şi

trezoreria netǎ…………………………………………………………………………5,,"). -chilibrul financiar funcţional……………………………………………..…….52

&.2.1. -chilibrul financiar funcţional pe baza tabloului de finanţare…………...…….5&

&.2.2. *orelaţia dintre fondul de rulment net lobal ne"oia de fond de rulment şi

trezoreria netǎ…………………………………………………………………………57

Cp" - ANALI&A ECHILIBRULUI FINANCIAR AL FIRMEI SC CRIMAT SRL

B*T*%ANI'''''''''''''''''''''''''''''''""/#

-"#" 3curtǎ prezentare a societǎţii………………………………………….………….1

-")" Analiza indicatorilor de echilibru financiar……………………………..……….

4.2.1. Analiza fondului de rulment…………………………………………….……..

4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment……………………………….………71

4.2.&. Analiza trezoreriei……………………………………………………..………75

-"," Analiza echilibului financiar al firmei 3* *+MA/ 3 6otoşani pe baza ratelor

de structurǎ şi de finanţare……………………………………………………………7%

4.&.1. Analiza ratelor de structurǎ…………………………………………………….7%

4.&.2. Analiza ratelor de finanţare…………………………………………………….%,

-"-.Analiza echilibrului financiar al firmei 3* *+MA/ 3 6otoşani pe baza

tabloului de finanţare…………………………………………………………...…….%1

C*NCLU&II'''''''''''''''''''''''''""'''''"0(

BIBLI*1RAFIE"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""02

&




CAPIT*LUL #

APRECIEREA ST$RII DE ECHILIBRU %I

DE&ECHILIBRU FINANCIAR

#"#" APRECIEREA ST$RII DE ECHILIBRU

FINANCIAR

ntr8o manierǎ eneralǎ echilibrul e"ocǎ ideea de armonie #ntre diferitele elemente ale

unui sistem ceea ce #n domeniul financiar se traduce prin armonizarea resurselor cu ne"oile.

a ni"elul fiecǎrui aent economic e$istǎ un echilibru financiar propriu ca parte componentǎ

a echilibrului financiar eneral. -l se spri9inǎ pe relaţii economice specifice economiei de

piaţǎ care prin forme metode şi tehnici specifice participǎ la formarea şi repartizarea

fondurilor bǎneşti la ni"el microeconomic #n scopul realizǎrii proceselor de apro"izionare

producţie şi desfacere.

-chilibrul financiar al #ntreprinderii este reprezentat de ealitatea ce trebuie sǎ e$iste#ntre resurse :; şi necesarul de resurse :; respecti" #ntre "enituri şi cheltuieli. Acţion<nd

pentru realizarea propriului echilibru #ntreprinderile contribuie la realizarea şi consolidarea

echilibrului financiar la ni"el macroeconomic.

Aprecierea echilibrului financiar al #ntreprinderii constuie obiectivul oricǎrei analize

financiare indiferent de cateoria utilizatorilor cǎrora le este destinatǎ. -stimarea echilibrului

financiar la ni"elul #ntreprinderii este dependentǎ de obiecti"ele persoanelor care comandǎ sau

studiazǎ astfel de analize=1) din punct de vedere al intereselor acţionarului se apreciazǎ cǎ echilibrul financiar

este respectat dacǎ rentabilitatea pe care i8o oferǎ un astfel de plasament compenseazǎ riscul

la care se e$pune. iscul in cauzǎ depinde de factorii economici care determinǎ rentabilitatea

acti"elor şi de politica de #ndatorare practicatǎ de cǎtre #ntreprindere. Aceastǎ reprezentare a

echilibrului financiar este leatǎ direct de obiecti"ul acţionarilor care constǎ #n ma$imizarea

"alorii #ntreprinderii.

>entru acţionari simptomele dezechilibrului apar atunci c<nd nu obţin rentabilitateafondurilor proprii pe care ei o cer ţin<nd cont de riscul economic riscul financiar şi riscul de

4




faliment la care se e$pun. -$primarea acestor simptome este dependentǎ de situaţia

#ntreprinderii şi anume=

8 dacǎ firma este cotatǎ la bursǎ scǎderea cursului acţiunilor sale este un indicator

incontestabil şi obiecti" al deteriorǎrii sǎnǎtǎţii financiare a acesteia şi al unui dezechilibru

financiar :analiza trebuie continuatǎ cu studiul e"oluţiei pieţei financiare #n ansamblu pentru adistine e"oluţia factorilor specifici #ntreprinderii de cei ai mediului economic #n care aceasta

funcţioneazǎ;?

8 dacǎ firma nu este cotatǎ la bursǎ cursul acţiunilor nu mai funcţioneazǎ ca un

indicator. 3imptomele dezechilibrului financiar pe termen scurt sunt mai dificil de realizat şi

impun recurerea la alţi indicatori.

2) din punct de vedere al intereselor managerilor firmei, aprecierea echilibrului

financiar este leatǎ ca şi la alţi acţionari de obiecti"ul ma$imizǎrii "alorii #ntrepriderii lacare se adauǎ criterii de fle$ibilitate financiarǎ de creştere economicǎ de autonomie

financiarǎ şi de putere.

n aceste condiţii cauzele dezechilibrului financiar pot consta fie #n lipsǎ de

fle$ibilitate financiarǎ fie #n dorinţa de control sau de apǎrare a autonomiei financiare ori de

ma$imizare a ratei de creştere economicǎ. Astfel pe termen scurt apare problema dacǎ

menţinerea autonomiei financiare şi a controlului sau obţinerea unei creanţe ma$ime sunt

compatibile cu atinerea unui ni"el satisfǎcǎtor al rentabilitǎţii.

>osibilitatea de informare ale acestei cateorii sunt mai bune at<t in ceea ce pri"eşte

cantitatea c<t si calitatea informaţiei. >e aceastǎ bazǎ manaerii pot sǎ sesizeze simptomele

dezechilibrelor dar şi sǎ identifice oriinea cauzele şi factorii de influenţǎ.

3) din punct de vedere al intereselor creditorilor firmei aprecierea echilibrului

financiar este leatǎ de obiecti"ul acestora de a obţine rambursarea creanţelor lor şi de a primi

remuneraţia con"enitǎ anterior. 3imptomele dezechilibrului financiar sunt e$primate prin

situaţia firmei prin prisma riscului de faliment a"<nd ca punct culminant #ncetarea plǎţilor.

0 creştere a riscului de faliment determinǎ creditorii fie sǎ cearǎ rate mai ridicate ale

dob<nzii fie sǎ reconsidere creditul acordat. Apariţia unei asemenea situaţii #n "iaţa financiarǎ

a #ntreprinderii reprezintǎ un semnal incontestabil al apariţiei dezechilibrelor financiare.

>entru creditori este mai uşor şi mai puţin costisitor sǎ se bazeze pe o analizǎ a patrimoniului

#ntreprinderii debitoare şi pe constituirea de aranţii.

#"#"#" APRECIEREA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL

+NTREPRINDERII PRIN MET*DA STATIC$ %I MET*DA

5




DINANAMIC$

Aprecierea echilibrului financiar al #ntreprinderii se poate efectua prin douǎ modalitǎţi

de analizǎ: analiza staticǎ şi analiza dinamicǎ.

A" ANALI&A STATIC$ A ECHILIBRULUI FINANCIAR

Analiza staticǎ a echilibrului financiar se poate efectua #n funcţie de cele douǎ

concepţii de elaborare a bilanţului= patrimonialǎ şi funcţionalǎ. n "iziune patrimonialǎ

intereseazǎ patrimoniul net al acţionarilor şi acti"ul economic #n ansambu ca o aranţie

pentru creditori. n concepţia funcţionalǎ bilanţul este pri"it ca ansamblul alocǎrilor de

fonduri şi al surselor de procurare pe diferite cicluri financiare pentru a #nţelee funcţionarea#ntreprinderii.

Analiza staticǎ furnizeazǎ rǎspunsuri cu pri"ire la urmatoarele probleme esenţiale #n

aprecierea condiţiilor echilibrului financiar=

8structura patrimoniului şi e"oluţia sa #n timp?

8corelaţia dintre lichiditaţile cumulate ale firmei şi scadenţele pe care ea le poate

anticipa la o anumitǎ datǎ?

8radul de compatibilitate al structurii resurselor colectate de #ntreprindere cuutilizǎrile pe care ea le finanţeazǎ.

Analiza staticǎ patrimonialǎ a echilibrului financiar are ca instrumente fondul de

rulment sol"abilitatea şi lichiditatea.

*onform teoriei patrimoniale o #ntreprindere este sol"abilǎ dacǎ asiurǎ echilibrul

maselor bilanţiere de aceeaşi duratǎ respect<nd urmǎtoarele reuli financiare=

Activ imobilizat (AI) < Capital permanent (CP)

Activ circulant (AC) > Datorii de exploatare (Dexpl)

espectarea acestor reuli este asiuratǎ prin fondul de rulment reprezent<nd partea

din resursele financiare permanente care asiurǎ finanţarea acti"elor circulante re#nnoibile

permanent.

Solvabilitatea e$primǎ posibilitatea unui debitor de a dispune de suficiente bunuri #n

patrimoniul sǎu pentru a fi #n mǎsurǎ sǎ8şi onoreze obliaţiile scadente. Acest concept are o

sferǎ de cuprindere mai larǎ e$prim<nd situaţia #n care se aflǎ un debitor ale cǎrui mi9loace

acoperǎ sau nu obliaţiile pe care le are de achitat la un moment dat. 0bliaţiile pe termen

lun rezultǎ din ana9amentele anterioare contractuale operaţii curente şi prele"ǎri a"<nd




caracter obliatoriu.

@radul de sol"abilitate se poate aprecia prin raportarea fondurilor proprii la datoriile

scadente. n limba9ul curent se afirmǎ cǎ un aent economic este sol"abil atunci c<nd are

capacitatea de a8şi onora toate plǎţile de"enite scadente.

ichiditatea e$primǎ capacitatea unor acti"e de a se transforma #n bani #ntr8o anumitǎ perioadǎ de timp. !radul de lichiditate se e$primǎ ca un raport #ntre activele "ntreprinderii şi

datoriile pe termen scurt. n bilanţul contabil acti"ele sunt aşezate #n ordinea creşterii

radului de lichiditate adicǎ se prezintǎ mai int<i acti"ele fi$e şi apoi cele circulante. n

aceastǎ situaţie posturile din partea de 9os a acti"ului bilanţului contabil au radul de

lichiditate cel mai mare iar posturile din partea de sus a acti"ului au radul de lichiditate cel

mai redus.

#atele lichiditǎţii cunosc urmǎtoarele forme:$ rata lichiditǎţii generale%

$ rata lichiditǎţii reduse%

$ rata lichiditǎţii imediate.

atele lichiditǎţii e"idenţiazǎ condiţiile echilibrului financiar pe termen scurt.

n pri"inţa ratelor de lichiditate se pot desprinde urmǎtoarele obser"aţii=

#n leǎturǎ cu informaţia contabilǎ trebuie a"utǎ #n "edere incidenţa di"idendelor

:dacǎ se lucreazǎ pe un bilanţ inaintea distribuirii rezultatelor; şi a metodelor de e"aluare

contabilǎ #n special la ni"elul stocurilor?

semnificaţia lor este redusǎ #n cazul #ntreprinderilor care permanent nu realizeazǎ

acoperirea acti"elor circulante prin datorii pe termen scurt?

ratele pot furniza informaţii eronate cu pri"ire la lichiditate deoarece termenul

efecti" de rambursare nu este luat #n calcul corespunzǎtor. Astfel douǎ #ntreprinderi sunt #ntr8

o situaţie diferitǎ chiar dacǎ prezintǎ acelaşi acti" circulant şi pasi" e$iibil pe termen scurt

#nsǎ datoriile lor pe termen scurt sunt e$iibile pe perioade diferite de la c<te"a sǎptǎm<ni la

c<te"a luni de e$emplu.

aceste rate e$primǎ cantitati" diferite rade de lichiditate ale ansamblului de acti"e

fǎrǎ a analiza calitatea lichiditǎţii acestora. !e aceea ele trebuie interpretate cu prudenţǎ.

*omparaţia cu #ntreprinderi similare din sector şiBsau comparaţia cu rezultate anterioare ale

acestor rate conduc la concluzii mult mai fiabile.

atele de sol"abilitate şi ratele de lichiditate contribuie at<t la analiza echilibrului

financiar #ntr8o manierǎ staticǎ c<t şi la cunoaşterea bonitǎrii unei #ntreprinderi. n studiile de

specialitate bonitarea este pri"itǎ sub douǎ forme= bonitate financiarǎ şi bonitate comercialǎ.

7




&onitatea financiarǎ reflectǎ starea de #ncredere pe care o inspirǎ o persoanǎ fizicǎ sau

9uridicǎ cu care se #ncheie o anumitǎ operaţie economico8financiarǎ in special pe bazǎ de

credit. &onitatea comercialǎ pune #n e"idenţǎ capacitatea unei persoane fizice sau 9uridice de

a8şi onora obliaţiile pe care urmeazǎ sǎ şi le asume prin semnarea unui contract :spre

e$emplu li"rarea la timp a anumitor materii prime sau produse finite #n cantitatea calitatea şitermenele pre"ǎzute #n contract;.

6onitatea financiarǎ are o sferǎ mai larǎ de cuprindere şi principalele laturi care o

caracterizeazǎ sunt sol"abilitatea lichiditatea şi capacitatea de platǎ.

*apacitatea de platǎ reflectǎ potenţialul unitǎţii de a face faţǎ in orice moment

obliaţiilor bǎneşti cu şi fǎrǎ numerar respecti" corelaţia #ntre flu$urile de #ncasǎri şi flu$urile

de plǎţi. *apacitatea de platǎ depinde de calitatea acti"itǎţii economice desfǎşurate de

#ntreprindere de optimizarea circuitului flu$urilor reale cu cele financiare şi de modul cum#ntreprinderea #şi estioneazǎ fondurile patrimoniale. /otodatǎ capacitatea de platǎ nu

reprezinta doar o simplǎ reflectare a acti"itǎţii desfǎşurate de #ntreprindere. -a poate constitui

o cauzǎ pentru realizarea sau nerealizarea obiecti"e economice at<t in interiorul

#ntreprinderii c<t şi #n afara acesteia.

-chilibrul #ntre flu$urile de #ncasǎri şi flu$urile de plǎţi este dependent la ni"elul

fiecǎrui aent economic de factori interni şi de factori e'terni. !intre factorii interni se pot

menţiona=

8 "olumul structura şi calitatea producţiei?

8 durata ciclului de fabricaţie?

8 tehnoloia folositǎ #n procesul de producţie?

8 ni"elul costurilor şi al consumurilor specifice de materiale combustibil şi enerie?

8 manaementul producţiei şi al resurselor umane.

!intre factorii e'terni se pot aminti=

8 modul de oranizare al sistemului de decontǎri #n economie?

8 situaţia financiarǎ a clienţilor #ntreprinderii?

8 oranizarea acti"itǎţii de transport.

*oeficientul eneral al capacitǎţii de platǎ :*p; se e$primǎ utiliz<nd relaţia=

Cp 3 Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 unde=

-rror= eference source not found C suma mi9loacelor bǎneşti lichide şi a celor #n curs

de a de"eni lichide :disponibilitǎţi bǎneşti;?

-rror= eference source not found C totalul obliaţiilor pe termen scurt scadente

:plǎţi;.

%




0 "aloare supraunitarǎ a acestui indicator :*p D 1; semnificǎ faptul cǎ #ntreprinderea

are suficiente disponibiltǎţi bǎneşti şi mi9loace #n curs de a de"eni lichide pentru a8şi achita

obliaţiile scadente. 0 "aloare subunitarǎ a acestui indicator reflectǎ o situaţie financiarǎ

dificilǎ a #ntreprinderii precum şi lipsa disponibilitǎţilor bǎneşti. !in aceastǎ cauzǎ nu poate

efectua plǎţile scadente fiind ne"oitǎ sǎ se #ndatoreze pentru a8şi reface capacitatea de platǎ.>rin urmare conţinutul comple$ al capacitaţii de platǎ impune analiza şi cunoaşterea

elementelor care influenţeazǎ mǎrimea acesteia şi anume=

• studierea posibilitǎţilor de transformare a elementelor de acti" #n disponibilitǎţi

bǎneşti sau stabilirea "olulului mi9loacelor baneşti lichide e$istente la un

moment dat?

• determinarea obliaţiilor e$iibile ale #ntreprinderii şi stabilirea raportului

dintre disponibilitǎţile bǎneşti #n curs de de"enire şi obliaţiile :plǎţile;scadente.

Acti"ele #ntreprinderii pot fi rupate #n funcţie de radul lor de lichiditate astfel=

mi9loace :acti"e; lichide de radul + :!+; cuprinz<nd disponibilitǎţile bǎneşti si

plasamentele?

mi9loace :acti"e; lichide de radul ++ :!++; cuprinz<nd disponibilitaţile bǎneşti

plasamentele :!+; şi creanţele certe e$iibile?

mi9loace :acti"e; lichide de radul ++ :!++; cuprinz<nd disponibilitaţile bǎneşti plasamentele creanţele certe e$iibile precum şi produsele finite semifabricatele

destinate "<nzǎrii şi "alorificarea unor acti"e fi$e.

*orespunzǎtor acestei rupǎri se calculeazǎ coeficientul capacitǎţii de platǎ al

#ntreprinderii astfel=

Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 3 Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6



>rimii doi indicatori -rror= eference source not foundşi -rror= eference source not

found7 sunt parţiali "aloarea lor fiind subunitarǎ iar cel de8al treilea :-rror= eference source

not found7 reflectǎ #ntreaa capacitate de platǎ a #ntreprinderii pe o anumitǎ perioadǎ şi poate

a"ea at<t "alori supraunitare cat şi subunitare.

Analiza staticǎ funcţionalǎ a echilibrului financiar utilizeazǎ ca instrumente

operaţionale nevoia de fond de rulment :); şi trezoreria netǎ :/;.

>raurile cele mai utilizate #n normele bancare sunt urmǎtoarele=

creditele de trezorerie nu trebuie sǎ fie mai mari dec<t 9umatate din ne"oia de fond

'




de rulment :de e$ploatare;?

fondul de rulment :funcţional; trebuie sǎ fie mai mare dec<t 9umǎtate din ne"oia de

fond de rulment :de e$ploatare;.

Aceste norme sunt #nsǎ orientati"e. i"elul fondului de rulment necesar echilibrului

financiar depinde de "iabilitatea ne"oii de fond de rulment şi de mǎrimea riscului de faliment pe care creditorii sunt dispuşi sǎ8l suporte.

B"ANALI&A DINAMIC$ A ECHILIBRULUI FINANCIAR

Analiza dinamicǎ permite dianosticarea şi e$plicarea dezechilibrului financiar pus #n

e"idenţǎ prin analiza staticǎ. *hiar dacǎ analiza staticǎ permite e"aluarea dezechilibrului

financiar la un moment dat ea nu e$plicǎ e"oluţia acestuia. n schimb analiza dinamicǎe"idenţiazǎ e"oluţia dezechilibrului financiar #nsǎ nu indicǎ amploarea acestuia. Aşadar cele

douǎ tipuri de analize sunt complementare şi trebuie efectuate #n acelaşi timp.

Analiza dinamicǎ porneşte de la flu$urile de fonduri şi este determinatǎ de

operaţiunile de e$ploatare şi de operaţiunile de capital :de in"estiţii şi finanţare;. -a asiurǎ

leǎtura dintre studiul echilibrului financiar cu cel al performanţelor firmei.

+nstrumentele operaţionale ale acestei analize sunt= e'cedentul de trezorerie al

e'ploatǎrii :-/-; capacitatea de autofinanţare :*A); autofinanţarea :A; şi cash$flo($ul

:*);.

>entru a e"idenţia scopurile analizei dinamice se pot reaminti principalele relaţii

sintetice ale indicatorilor anterior menţionaţi=

ETE = EBE A!"#

CA" = EBE C$eltuieli %inanciare Impozit pe pro%it

A = CA" Dividende prelevate

A = Amortizare & Pro%it net

n condiţiile creşterii EzeroF şi absenţei in"estiţiilor de menţinere cash8floG8ul este

eal cu capacitatea de autofinanţare.

n timp ce -/- e$primǎ cash8floG8ul dea9at din acti"itatea de e$ploatare *A)

e$primǎ cash8floG8ul potenţial al acti"itǎţii de estiune.

>ornind de la aceşti indicatori analiza dinamicǎ a echilibrului financiar apeleazǎ la

urmǎtoarele rate de rambursare a datoriilor de autonomie financiarǎ =

#" #ata capacit'ii de ramburare :!atoriiB*A); care pe termen lun şi #n reim

permanent ar trebui sǎ fie mai micǎ de &84 ani. 0 ratǎ mai mare de ani este un semnal al

1,




lipsei de sol"abilitate.

)" #ata capacit'ii de plat' a dob*nzii :/+-8 /ime +nterested -arned;

/+- C -rror= eference source not found

/+- trebuie sǎ fie superioarǎ unei referinţe istorice sau sectoriale #nreistratǎ la firmele

sǎnǎtoase.," #ata autonomiei %inanciare :*A)Bambursarea datoriilor financiare stabile; care

trebuie sǎ fie D 2. !acǎ rata este mai micǎ de 1 riscul incapacitǎţii de platǎ este iminent.

-" Excedentul de trezorerie al exploat'rii :-/-; poate e$prima el #nsuşi capacitatea de

rambursare a datoriilor. *a ni"el minim analiştii preconizeazǎ un ni"el al -/- de cel puţin

eal cu cheltuielile financiare. +ndicatorii rezultaţi prin analiza echilibrului financiar

reprezintǎ totodatǎ elemente de clasificare :ratin; a clienţilor bǎncii.

6ǎncile comerciale din om<nia utilizeazǎ metodoloii de clasificare consacrate pe planinternaţional pe care le considerǎ cel mai bine adaptate clientelei lor. 0 analizǎ al dosarului

de credit al unui client bancar cuprinde douǎ componente ale in"estiaţiei= analiza

manaerialǎ şi analiza performanţelor economico 8 financiare.

Analiza manaerialǎ pri"eşte moti"area personalului #nclinaţia spre ino"are şi

creati"itate calitatea estiunii financiare a estiunii producţiei şi comercializǎrii produselor şi

ser"iciilor interitatea procesionalǎ şi fle$ibilitatea. Analiza manaerialǎ are #n "edere cinci

criterii care se puncteazǎ de la ,81 punct=

calitatea oranizǎrii?

sectorul de acti"itate?

poziţia unitǎţii #n ramurǎ?

calitatea conducerii?

perspecti"a firmei.

Analiza performanţelor economico 8 financiare are #n "edere urmǎtorii indicatori care

se puncteazǎ radual cu "alori pornind de la un ni"el minim cǎtre un ni"el ma$im astfel=

1. ichiditatea clcult8 c rport 9!tre ctiele circul!te şi 6torii 6e explotre;

precit8 cu < pu!cte pe!tru o lore 5u= 0<> şi cu - pu!cte pe!tru o lore pe5te

#/#>?

2. Solvabilitatea clcult8 c rport 9!tre cpitlul propriu şi cti; !ott8 cu <

pu!cte pe!tru o lore 5u= ,<> şi cu / pu!cte pe!tru o lore pe5te @#>?

3. #entabilitatea clcult8 c rport 9!tre pro4itul !et şi cpitlul propriu; !ott8 cu

< pu!cte pe!tru o lore 5u= < şi cu / pu!cte pe!tru o lore pe5te -#>?

. #otaţia activelor clcult8 c rport 9!tre ci4r 6e 4ceri şi ctiele circul!te;

11




!ott8 cu # pu!t pe!tru o lore 5u= ( rotii şi cu - pu!cte pe!tru o lore pe5te #<

rotii?

*. +coperirea dobnzilor clcult8 c rport 9!tre EBIT şi 6o=!i; precit8 cu <

pu!cte pe!tru o lore 5u=u!itr8 şi - pu!cte pe!tru o lore mi mre 6e ,?

-. 'istenţa garanţiilor precit8 cu u! pu!ct 9! cul 9! cre 9!trepri!6ere 9şii!6e cre!ele şi cu - pu!cte; tu!ci c!6 9!trepri!6ere re 6epoite 9! leilut8

te?

/. 0ependenţa de pieţe, !ott8 cu # pu!ct c!6 pe5te (<> 6i! olumul 6e54cerilor

e5te pe pi i!ter!8 şi cu mxim - pu!cte; c!6 pe5te (<> 6i! olumul 6e54cerilor e5te

pe pi exter!8"

a ni"elul fiecǎrui aent economic e$istǎ pe l<na preocuparea de analizǎ a echilibrului

financiar şi cea de de pre"iziune a acestuia. >rincipalul instrument de pre"iziune a echilibruluifinanciar este buetul #ntreprinderii.

a ni"elul #ntreprinderii procesul buetar are a"anta9ul de a coordona eforutrile tuturor

compartimentelor funcţionale cǎtre un scop precis= rentabilitate lichiditate diminuarea

riscului. -laborarea buetului fa"orizeazǎ implementarea unui sistem eficace de control prin

compararea realizǎrilor cu pre"iziunile şi luarea unor mǎsuri de corectare.

6uetul #ntreprinderii cuprinde urmǎtoarele secţiuni=

1. buetul acti"itǎţii enerale?

2. buetul acti"itǎţii de producţie?

3. buetul de trezorerie?

4. buetul acti"itǎţii de #ncasǎri?

5. buetul acti"itǎţii de in"estiţii?

6. #mprumuturi arantate de stat?

7. rezer"e?

8. repartizarea rezultatului net?

9. principalii indicatori economico8financiari.

n elaborarea şi e$ecuţia buetului #ntreprinderii este necesarǎ respectarea urmǎtoarelor

principii=

7 principiul totalitǎţii care impune acoperirea pe c<t posibil a tuturor acti"itǎţilor

#ntreprinderii #ntr8o coordonare care sǎ asiure echilibrul #ntre diferitele ser"icii

funcţionale şi operaţionale?

=7 principiul suprapunerii sistemului buetar pe sistemul de autoritate din

#ntreprindere. Hn buet este #ntotdeauna sub autoritatea unui responsabil de

12




acti"itate. !e e$emplu ininerul şef este responsabilul buetului de producţie

directorul comercial este responsabilul buetului "<nzǎrilor etc?

c7 principiul menţinerii solidaritǎţii #ntre departamente şi al concordanţei cu politica

eneralǎ a #ntreprinderii prin #ndepǎrtarea tendinţei de suprae"aluare a importanţei

unor compartimente #n detrimentul altora şi prin contribuţia la realizarea c<t maieficace a obiecti"elor strateice a #ntreprinderii?

67 principiul supleţei #ntr8un cadru economico8social din ce #n ce mai #ncǎrcat de

constr<neri. Hn buet trebuie sǎ permitǎ adaptarea la modificǎrile mediului la

noile informaţii pri"ind e"oluţia "ariabilelor economice e$terne?

e7 principiul cuplǎrii cu politica de personal pentru a determina o moti"aţie şi o

adeziune a personalului #n conformitate cu strateia urmǎritǎ. Acestea sunt

realizabile prin practicarea unui sistem de recompense c<t mai obiecti" posibil c<t şi printr8un climat informal şi cultural intern compatibil cu menţinerea şi consolidarea

prestiiului firmei.

#"#")" M*DALIT$.I DE REALI&ARE A ECHILIBRULUI

FINANCIAR

n cadrul #ntreprinderii se poate recure la urmǎtoarele modalitǎţi de realizare a

echilibrului financiar=

1. e"oile de fond de rulment sunt finanţate #n #ntreime din resursele stabile :)

poziti"; sau parţial din resurse stabile şi resurse ciclice a cǎror "aloare totalǎ permite

dea9area unei trezorerii poziti"e. Acest echilibru trebuie sǎ fie structural pentru a putea fi

considerat sǎnǎtos altfel spus el trebuie sǎ se menţinǎ pe mai mulţi ani.

2. esursele stabile şi ciclice finanţeazǎ parţial ne"oile de fond de rulment diferenţafiind acoperitǎ din credite de trezorerie. !ar ne"oia de fond de rulment constituie o ne"oie

permanentǎ care este finanţatǎ #n acest caz din resursele de trezorerie prezente resurse care

"or cǎpǎta un caracter stabil structural dacǎ #ntreprinderea nu reuşeşte sǎ8şi reconstituie

fondul de rulment :); şiBsau sǎ8şi limiteze ne"oia de fond de rulment :);. 3ituaţia nu

de"ine riscantǎ dec<t atunci c<nd proporţia #mprumuturilor bancare atine ni"eluri

inacceptabile :&,I;. Aceastǎ situaţie poate fi "iabilǎ dacǎ #ntreprinderea continuǎ sǎ

beneficieze de resurse de trezorerie de la partenerii sǎi financiari.

&. *reditele bancare curente dar şi resursele #n fondul de rulment finanţeazǎ o parte

1&




din acti"ele fi$e ne"oile din fondul de rulment şi disponibilitǎţile. -ste "orba aici de o situaţie

cu mari riscuri financiare datoritǎ dependenţei totale a #ntreprinderii faţǎ de bǎnci. 3ituaţia

finanţǎrii interale a ne"oilor de fond de rulment din credite de trezorerie este criticǎ dacǎ nu

are caracter ocazional şi impune reconstituirea structurii financiare :restructurarea fondului

de rulment diminuarea pe c<t posibil a ne"oii de fond de rulment;.4. esursele induse de ciclul e$ploatǎrii se adauǎ surplusului de resurse permanente

:) poziti"; pentru a finanţa ne"oile ciclice şi a dea9a un important e$cedent de lichiditǎţi.

Acest tip de echilibru se #nreistreazǎ foarte rar la o #ntreprindere industrialǎ echilibru #n care

ea dea9ǎ resurse de fond de rulment :);. /otuşi se poate #nt<mpla ca o #ntreprindere

industrialǎ sǎ dea9e resurse de fond de rulment #n afara e$ploatǎrii :)-; net superioare

necesarurilor de fond de rulment ceea ce poate e$plica oriinea )8urilor. 0 firmǎ de

distribuţie dea9ǎ structural )- importante deoarece ea dispune de necesaruri scǎzute şiresurse importante. >lasarea disponibilului se poate face #n "alori imobiliare de plasament #n

titluri imobilizate etc.

5. esursele permanente nu sunt suficiente pentru a finanţa totalitatea imobilizǎrilor

acestea din urmǎ fiind finanţate prin resurse de fond de rulment dea9ate de #ntreprindere şi de

credite bancare curente. 0 #ntreprindere industrialǎ deţine o autonomie totalǎ deoarece acum

depinde #n finanţarea imobilizǎrilor sale nu numai de clienţi şi de furnizor dar şi de bǎnci. Hn

asemenea echilibru poate fi considerat drept precar datoritǎ riscurilor financiare foarte mari pe

care le prezintǎ. Mai multe situaţii pun #ntreprinderea #ntr8o situaţie delicatǎ= instabilitatea

resurselor fondului de rulment care nu asiurǎ cu certitudine finanţarea acti"elor fi$e

pierderea #ncrederii de cǎtre banci care pot #n orice moment sǎ #nceteze acordarea de credite

bancare c<t şi pierderea controlului #ntreprinderii datoritǎ dependenţei sale crescute faţǎ de

terţi şi faţǎ de sistemul bancar.

ealizarea echilibrului financiar ridicǎ problema aleerii strateiei de finanţare a

ne"oii de fond de rulment= finanţarea interalǎ cu fonduri permanente :care presupun o lipsǎ

de fle$ibilitate; sau parţialǎ şi #n completare cu resurse de scurtǎ duratǎ. 3e poate afirma cǎ

e$istǎ o parte stabilǎ :structuralǎ; a ne"oii de fond de rulment care trebuie #n principiu sǎ fie

finanţatǎ din fondurile permanente şi o parte aleatoare :con9uncturalǎ; care poate fi finanţatǎ

de capitalurile pro"izorii :credite bancare curente;. 3trateia optimǎ de finanţare "a fi cea care

asiurǎ cel mai scǎzut cost al procurǎrii capitalurilor.

#")" APRECIEREA ST$RII DE DE&ECHILIBRU

FINANCIAR

14




3tarea de dezechilibru financiar a unei #ntreprinderi este determinatǎ de reulǎ de o

serie de modificǎri semnificati"e #n r<ndul indicatorilor de echilibru financiar cauza acestui

dezechilibru fiind de reulǎ fie diminuarea semnificativǎ a fondului de rulment fie creterea

"n e'ces a necesarului de fond de rulment.

#")"#"DE&ECHILIBRUL FINANCIAR DETERMINAT DE

DIMINUAREA SEMNIFICATIG$ A F*NDULUI DE RULMENT

>ractica economicǎ a demonstrat faptul cǎ o firmǎ care #nreistreazǎ profit poate

#nt<lni o stare de dezechilibru eneratǎ de urmǎtoarea situaţie= necesarul de fond de rulment

este mai mare dec<t fondul de rulment :) D );.

Jaloarea fondului de rulment nu este o dimensiune intanibilǎ şi leatǎ doar de cifra

de afaceri ci o rezultantǎ a unui anumit numǎr de parametri şi a deciziilor de politicǎ

economicǎ şi financiarǎ promo"ate de conducerea #ntreprinderii. Astfel in bunǎ mǎsurǎ aşa

cum rezultǎ şi din cele prezentate anterior fondul de rulment depinde de creditul acordat

clienţilor :care la r<ndul sǎu este #n funcţie de cifra de afaceri condiţiile de platǎ impuse

clientului riscului e$istenţei unor clienţi rǎu platnici sau mai puţin sol"abili etc; creditul

acordat de furnizori şi "olumul stocurilor. !acǎ aceşti parametri se modificǎ "aloarea

fondului de rulment poate suferi fluctuaţii. >entru a9ustarea fondului de rulment dezechilibrat

#ntreprinderea trebuie sǎ procedeze la aplicarea unui numǎr mare de acţiuni.

n atenţia #ntreprinderii trebuie deci sǎ stea #n special dezechilibrul dintre fondul de

rulment real :mai mic; şi fondul de rulment necesar sau de dorit :mai mare;. estabilirea

echilibrului #ntre aceste douǎ fonduri se poate realiza prin ma9orarea fondului de rulment real

p<nǎ la ni"elul celui de dorit şi prin diminuarea acestuia din urmǎ p<nǎ la ni"elul fondului de

rulment real.

>lec<nd de la relaţiile de calcul ale fondului de rulment putem lesne delimita cauzele

care au enerat scǎderea acestuia. *unosc<nd aceste cauze se poate inter"eni #n direcţia

restabilirii echilibrului financiar al unei #ntreprinderi.

*<nd determinǎm fondul de rulment ca diferenţǎ #ntre capitalurile permanente şi

acti"ele imobilizate ("# = CP Ai) atunci putem spune cǎ diminuarea are urmǎtoarele

cauze=

a) +c'derea capitalului permanent apitalul social este diminuat din urmǎtoarele cauze=

15






care este e$cesi"ǎ sǎ declanşeze dezechilibre #n cadrul #ntreprinderii.

#")")" DE&ECHILIBRUL FINANCIAR DETERMINAT DE CRE%TEREA

+N ECES A NECESARULUI DE F*ND DE RULMENT

>ornind de la ipoteza cǎ fondul de rulment nu "ariazǎ putem aprecia cǎ o creştere

#n e$ces a necesarului de fond de rulment poate influenţa echilibrul financiar. *iclul de

e$ploatare declanşeazǎ ne"oi de finanţare de natura stocurilor deţinute şi creanţe neplǎtite iar

#n contrapartidǎ aceste ne"oi sunt parţial satisfǎcute prin datorii de e$ploatare.

u<nd #n considerare relaţia de calcul a ne"oii de fond de rulment : !"# = !evoi

ciclice - #eure ciclice; ne"oia de fond de rulment "a creşte fie prin creşterea ne"oii de

finanţare a ciclului de e$ploatare fie prin diminuarea surselor de finanţare a ciclului de

e$ploatare.

a) Cre,terea nevoilor de %inanare a ciclului de exploatare

Stocurile. Hrmǎtoarele acti"itǎţi pot contribui la creşterea stocurilor cu

implicaţii directe asupra creşterii ne"oii de finanţare.

8 creşterea "alorii stocurilor8 este cazul acelor produse care stau #n stoc mai multe

luni. Acest lucru poate crea dezechilibru financiar.

8 creşterea "olumului stocurilor8 acest aspect creazǎ oportunitatea de c<şti.

iclu clienţi vnzǎri. n cadrul acestui ciclu se pot distine elemente cu

implicaţii directe asupra necesarului de fond de rulment cum ar fi=

8 creşterea cifrei de afaceri8 creşterea acestui indicator are implicaţii directe asupra

necesarului de fond de rulment. !acǎ #nsǎ aceastǎ creştere a cifrei de afaceri nu dea9ǎ un

e$cedent brut de e$ploatare suficient situaţia "a conduce la un dezechilibu financiar.

8 prelunirea termenului de acoperire a creanţelor8 determinǎ ma9orarea

necesarului de fond de rulment. -ste de dorit #n consecinţǎ sǎ se urmǎreascǎ cu atenţietermenele medii de relare a creanţelor.

b) Diminuarea urelor de %inanare a ciclului de exploatare

>rincipala influenţǎ #n cateoria surse temporare de finaţare a ciclului de

e$ploatare o are ciclul cumpǎrare K furnizori. )urnizorii achitaţi nu contribuie la finanţarea

ciclului de e$ploatare. 3e poate obser"a cǎ de fiecare datǎ #n timpul unui dezechilibru

financiar furnizorii sunt practic nerelaţi. Acest proces este uneori sistematizat #ntreprinderea

nerel<ndu8şi datoriile cu furnizorii dec<t dupǎ o nouǎ relansare ceea ce face sǎ pri"im relaţia#ntreprindere8furnizor ca dificil de aplicat pe termen mediu :mai ales dacǎ #ntreprinderea nu

17




este un client esenţial al furnizorului neplǎtit;.

Aşadar este indicat ca #ntreprinderea sǎ obţinǎ un termen de am<nare a plǎţilor

care sǎ a9ute la finanţarea ciclului de e$ploatare.

>rin cele e$puse anterior am precizat elementele care pot fi susceptibile a crea

dezechilibru financiar #n cadrul unei #ntreprinderi. >ractic #ntreprinderile sunt supusesimultan acţiunii unei multitudini de factori cu efecte reciproc ad"erse ce se cer studiate şi

influenţate #n scopul asiurǎrii unui echilibru dinamic.

#")"," MET*DE DE RESTABILIRE A ECHILIBRULUI FINANCIAR

*onsiderǎm cǎ #n oricare din situaţiile enumerate anterior o #ntreprindere este

dezechilibratǎ din punct de "edere financiar şi este firesc deoarece echilibrul este dinamicsau este o luptǎ continuǎ cu dezechilibrele ce apar. >entru refacerea echilibrului financiar

literatura de specialitate sintetizeazǎ trei tipuri de soluţii=

1; 0 primǎ soluţie constǎ #n diminuarea necesarului de fond de rulment. n funcţie

de tipul de #ntreprindere aceastǎ soluţie este mai mult sau mai puţin puţin dificilǎ de aplicat şi

cu o duratǎ de timp "ariabilǎ const<nd #n=

0iminuarea stocurilor care concurǎ la refacerea echilibrului financiar. Acastǎ

acţiune este #nsǎ periculoasǎ deoarece riscul de rupturǎ a stocurilor at<t la ni"elul fabricaţiei:materii prime; c<t şi la ni"elul "<nzǎrilor :produse finite şi mǎrfuri; poate influenţa neati"

rentabilitatea #ntreprinderii. >rin urmare este o acţiune e$cepţionalǎ pentru o duratǎ scurtǎ de

timp.

#educerea cifrei de afaceri este o altǎ acţiune de refacere a echilibrului

financiar. Aceasta influenţeazǎ direct rentabilitatea de aceea nu este utilizatǎ.

Scurtarea duratei de "ncasare a creanţelor este o acţiune sǎnǎtoasǎ şi fǎrǎ risc.

0 bunǎ reoranizare a duratei de #ncasare a creanţelor poate sǎ reducǎ numǎrul de situaţiineplǎcute cre pot produce o serie de dezechilibre financiare.

reterea duratei de platǎ cǎtre furnizori este utilizatǎ spontan de cǎtre toate

#ntreprinderile aflate #n dificultate.

2; 0 a doua ipotezǎ "izezǎ faptul cǎ #ntreprinderea nu$i "ntǎrete capitalurile

sale permanente i nu este "n mǎsurǎ sǎ$i reducǎ necesarul de fond de rulment.

0escoperirea bancarǎ. n mod normal costul descoperirilor bancare este

e$trem de ridicat. +ndiferent de rata aparentǎ a descoperirii care poate atine diferite

procente ma9orarea costului poate apǎrea ca o diferenţǎ #ntre procentul aplicat la data

1%




operaţiunii şi cel e$istent la data e"aluǎrii :plǎţii;. 3e poate estompa efectul nefa"orabil al

acestei "ariaţii prin stipularea #n contractul de credite a unui comision care sǎ nu depǎşeascǎ

mai mult de ,5I din ta$a stabilitǎ iniţial.

Scontul . *a şi #n cazul descoperirilor bancare :materializate sau nu printr8un

#nscris; banca poate fi$a clienţilor o linie de scont. Aceastǎ linie este cu at<t mai ridicatǎ cuc<t riscul ataşat h<rtiei poate pǎrea mai mic pentru bancher. Aceastǎ linie poate fi redusǎ şi #n

cazul #n care se doreşte poate fi chiar anulatǎ. Metoda este costisitoare deoarece şi #n acest

caz apare diferenţa #ntre data operaţiunii şi data plǎţii la ni"elul diferenţei #ntre "aloarea

nominalǎ şi cea realǎ.

+portul "n cont curent . Acest mod de finanţare apare de multe ori mult mai

a"anta9os dec<t cele anterioare cu toate cǎ el este totuşi e$trem de costisitor. +nco"enientul

aportului #n cont curent constǎ #n aceea cǎ un asociat poate sǎ cearǎ rambursarea aportului sǎuzilnic sau lunar fapt ce se considerǎ a fi un pericol latent pentru buna funcţionare a acti"itǎţii

#ntreprinderii.

&; onsolidarea capitalurilor permanente reprezintǎ o metodǎ al cǎrei risc şi cost

sunt minime. >unerea #n practicǎ a acestei metode se poate realiza prin urmǎtoarele

modalitǎţi=

reterea de capital prin aport "n numerar . !in punct de "edere financiar

acest mod de finanţare prezintǎ toate aspectele pri"ind perfecţiunea. ntreprinderea nu trebuiesǎ ramburseze fondurile depuse de acţionari şi nici sǎ remunereze aporturile dec<t dacǎ

profitul #i permite aceastǎ ultimǎ condiţie fiind necesarǎ dar nu şi suficientǎ. *a o re"anşǎ

aceastǎ remunerare :di"idende "ǎrsate; este impozabilǎ şi deci nu este deductibilǎ. !atoritǎ

acestui aspect marile #ntreprinderi #şi manifestǎ dorinţa de a fi cotate la bursǎ cotarea lor

permiţ<nd sǎ fie finanţate cu cheltuieli ne#nsemnate de cǎtre milioane de mici purtǎtori de

economii.

reterea de capital prin aport "n naturǎ. Aceastǎ finanţare nu modificǎ

imediat fondul de rulment deoarece creşterea capitalurilor proprii este contrabalansatǎ de cea

a imobilizǎrilor. *reşterea imobilizǎrilor poate #n acelaşi timp ameliora pe termen mediu

ni"elul mar9ei brute de autofinanţare. Modificarea fondului de rulment nu se "a materializa

dec<t cu condiţia ca distribuirea de di"idende sǎ fie inferioarǎ creşterii mar9ei brute de

autofinanţare.

4mprumuturile pe termen lung :#mprumuturi obliatare sau alte #mprumuturi;.

3e ştie cǎ #mprumutul declanşeazǎ un efect de bumeran şi cǎ #n perioada de inflaţie acest

efect este anulat de aceasta antren<nd #n mod cert condiţii de profit inflaţionist. *u toate cǎ

1'




este mai puţin a"anta9os dec<t creşterea de capital prin aport de numerar #mprumutul este #n

acelaşi timp foarte a"anta9os :at<ta timp c<t nu este inde$at;. Aceastǎ metodǎ reprezintǎ

a"anta9ul de a fi mai puţin costisitoare dec<t descoperirea bancarǎ sau scontul şi limiteazǎ #n

acelaşi timp deficienţele enerate de acestea.

+portul "n cont curent blocat . Acesta este important deoarece finanţareasuplimentarǎ este stabilǎ. *ostul aportului #n cont curent blocat este foarte reu de suportat

pentru #ntreprindere. !e asemenea o rambursare #n totalitate a soldului contului curent poate

sǎ creeze perturbaţii de naturǎ financiarǎ a #ntreprinderii.

A"<nd #n "edere aceste aspecte putem stabili un clasament al mi9loacelor de

redresare a situaţiei financiare. Acestea nu pot fi #nsǎ considerate ca fiind soluţii #n rezol"area

acestei probleme. Astfel literatura de specialitate ne oferǎ urmǎtoarele modalitǎţi de acţiune=

1. *reşterea de capital prin aport de numerar :sau prin capitalizarea contului curent;creşterea de capital prin aport #n naturǎ fiind neutrǎ din punct de "edere economic?

2. mprumuturi pe termen lun :este de dorit ca #ntreprinderea sǎ8şi #ntocmeascǎ un

plan de finanţare #n condiţii de inflaţie ţin<nd cont de creşterea cheltuielilor financiare #n

momentele de depreciere monetarǎ;?

&. 3curtarea datelor de #ncasare a creanţelor?

4. Aportul #n contul curent blocat :mai ales c<nd acţionarii sunt EmariF asociaţi sau

salariaţi ai #ntreprinderii ei nedorind sǎ punǎ #n pericol dez"oltarea #ntreprinderii;?

5. 3contarea portofoliului de titluri?

. Aportul #n cont curent neblocat şi descoperirile bancare?

7. >relunirea datelor de platǎ a furnizorilor?

%. educerea "olumului stocurilor şi a acti"itǎţii de bazǎ :diminuarea cifrei de afaceri;.

CAPITOLUL 2

INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII

)"# Mo6lităi 6e preciere ecili=rului 4i!!cir

n e"aluarea echilibrului financiar a unei #ntreprinderi se apreciaz(=

2,




echilibrul pe termen lung K se comparǎ capitalul permanent :resurse

permanente; cu acti"ele imobilizate :utilizǎri permanente; rezult<nd fondul de

rulment :);?

echilibrul pe termen scurt se comparǎ acti"ele circulante :utilizǎri temporare;

cu obliaţiile pe termen scurt :resurse temporare; indicatorul folosit fiindne"oia de fond de rulment :);?

echilibrul curent K se comparǎ ni"elul disponibilitǎţilor cu ni"elul creditelor

bancare temporare sau fondul de rulment cu ne"oia de fond de rulment

indicatorul folosit fiind trezoreria netǎ.

6aza de pornire pentru analiza echilibrului financiar este respectarea a douǎ relaţii=

• acti"ele stabile :cu lichiditate peste un an; sunt finanţate din surse stabile :cu

e$iibilitate mai mare de 1 an;?• acti"ele circulante ciclice :cu lichiditate sub 1 an; trebuie finanţate din datorii

pe termen scurt :cu e$iibilitate sub 1 an;.

>ractic respectarea celor douǎ condiţii de principiu este imposibil de realizat datoritǎ

neconcordanţei dintre durata medie de lichiditate a acti"ului şi durata medie a e$iibilitǎţii

elementelor de pasi".

Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza prin analiza fondului de rulment a

necesarului de fond de rulment şi a trezoreriei. Hnii autori considerǎ #nsǎ cǎ apreciereaechilibrului financiar a unei #ntreprinderi se bazeazǎ pe=

8situaţia netǎ?

8sol"abilitate?

8e$iibilitate?

8lichiditate?

8capacitatea de platǎ.

ntr8ade"ǎr o apreciere a echilibrului financiar a unei #ntreprinderi şi o e"aluare astǎrii acestuia nu se poate baza doar pe analiza fondului de rulment a ne"oii de fond de

rulment şi a trezoreriei ci ea trebuie completatǎ cu analiza indicatorilor de lichiditate

sol"abilitate consideraţi indicatori de bonitate financiarǎ dar şi cu alţi indicatori ce e$primǎ

modul de estionare a #ntreprinderii.

Aceşti indicatori nu e$primǎ radul #n care #ntreprinderea dispune de surse permanente

pentru a8şi acoperi utilizǎrile permenente sau radul #n care #ntreprinderea #şi acoperǎ

utilizǎrile temporare din e$cedentul de resurse temporare ci ei aratǎ doar capacitatea

#ntreprinderii de a face faţǎ termenelor de platǎ capacitatea de transformare a acti"elor sale #n

21




disponibilitǎţi sau pur şi simplu a"erea #ntreprinderii patrimoniul sǎu net.

)") F*NDUL DE RULMENT

)")"# C*N.INUT %I M*D DE CALCUL

)ondul de rulment este un indicator clasic frec"ent utilizat. n teoria economicǎ se

folosesc conceptele de fond de rulment net :sau fond de rulment patrimonial; şi respecti"

fondul de rulment net lobal :sau fondul de rulment funcţional;. Mai sunt utilizate şi

denumirile de fond de rulment brut economic total propriu strǎin etc.

)ondul de rulment patrimonial se calculeazǎ pe baza bilanţului patrimonial.

Ma9oritatea lucrǎrilor de specialitate #n domeniul economic prezintǎ fondul de rulment sub

accepţiunea de fond de rulment net global :)@; calculat pe baza bilanţului funcţional.

eula de bazǎ este aceea cǎ resursele utilizate pentru finanţarea acti"elor trebuie sǎ

rǎm<nǎ #n #ntreprindere o perioadǎ de timp cel puţin ealǎ cu durata lor de "iaţǎ. !upǎ aceastǎ

reulǎ resursele stabile ser"esc la finanţarea ne"oilor stabile #n timp ce resursele ciclice

trebuie sǎ ser"eascǎ la finanţarea ne"oilor ciclice. n realitate #n practica economicǎ nu e$istǎ

o simetrie #ntre datoriile e$iibile şi acti"ele lichide. !e aceea din moti"e de securitate

financiarǎ resursele stabile ale unei firme sunt utilizate pe de o parte pentru finanţarea

ne"oilor stabile şi durabile :brute; iar pe de altǎ parte pentru finanţarea unor ne"oi ciclice de

e$ploatare.

ealizarea echilibrului financiar funcţional al #ntreprinderii nu presupune doar

e$istenţa unui fond de rulment poziti" ca mar9ǎ de siuranţǎ ci a unui fond de rulment care

sǎ acopere nevoile de finanţare ale ciclului de e'ploatare :stocuri L creanţe K datorii de

e$ploatare;.

)ondul de rulment lobal poate fi determinat prin douǎ metode=

a) pornind de la pasivul bilanţului funcţional:"#!. = #eure durabile (#D) !evoi tabile (!+)

sau

"#!. = (#eure durabile Amortiz'ri) Imobiliz'ri nete

5ondul de rulment net global :)@; reprezintǎ surplusul resurselor durabile #n

raport cu "alorile imobilizate. Acest indicator este disponibil pentru finanţarea operaţiilor

ciclului de e$ploatare.

6evoile stabile sunt formate din acti"e imobilizate la "aloare brutǎ imobilizǎrile #nleasin la "aloarea de oriine şi cheltuielile de repartizat pe mai multe e$erciţii.

22




#esursele durabile sunt formate din=

8 resurse stabile proprii care sunt de oriine internǎ :rezer"ele rezultatul reportat

rezultatul e$erciţiului diferenţe din ree"aluare pro"izioane pentru riscuri şi

cheltuieli amortizǎrile şi pro"izioanele; şi de oriine e'ternǎ :capitalul social

prime leate de capital etc;?8 resurse stabile #mprumutate= #mprumuturi din emisiunea de obliaţiuni mai puţin

prime de rambursare a obliaţiunilor credite bancare pe termen lun şi mediu alte

#mprumuturi şi datorii asimilate.

!acǎ luǎm #n considerare structura capitalului permanent :*>; format din capital

propriu şi capital #mprumutat fondul de rulment poate fi propriu şi #mprumutat. Astfel #n

structura fondului de rulment net lobal sunt douǎ componente= partea formatǎ numai din

capitaluri proprii şi asimilate şi partea formatǎ din resurse #mprumutate."#!. = "ondul de rulment propriu & "ondul de rulment tr'in

5ondul de rulment propriu se calculeazǎ ca diferenţǎ #ntre capitalul propriu şi acti"ul

imobilizat net

"#P = Cpr AI!

sau ca diferenţǎ #ntre fondul de rulment financiar total şi datoriile pe termen mediu şi

lun.

"#P = "#" DT/0

Acest fond de rulment propriu e$primǎ pe l<nǎ e$cedentul de capitaluri proprii #n

raport cu imobilizǎrile nete şi radul de autonomie al #ntreprinderii.

5ondul de rulment "mprumutat este dat de ni"elul datoriilor pe termen mediu şi lun

pe care #ntreprinderea le8a fǎcut pentru finanţarea acti"elor sale.

)ondul de rulment #mprumutat se calculeazǎ prin urmǎtoarele relaţii=

"#1 = DT/0

"#1 = "#" "#P

)ondul de rulment #mprumutat reflectǎ mǎsura #ndatorǎrii pe termen lun pentru

finanţarea ne"oilor pe termen scurt.

b) pornind de la activul bilanţului funcţional

"#!. = (!evoi ciclice & !evoi de trezorerie) (#eure ciclice & #eure de trezorerie)

)ondul de rulment net lobal reflectǎ partea rǎmasǎ nefinanţatǎ a ne"oilor ciclice şi a

celor de trezorerie de cǎtre resursele ciclice şi de trezorerie. *onform formulei de mai sus

dacǎ fondul de rulment este poziti" sau neati" firma are lichiditǎţi sau dimpotri"ǎ este

obliatǎ sǎ ana9eze noi credite pentru finanţarea ne"oilor de e$ploatare.

2&




6evoile ciclice sunt formate din acti"ele ciclice de e$ploatare şi acti"ele ciclice din

afara e$ploatǎrii. #esursele ciclice sunt resurse de e$ploatare şi resurse ciclice din afara

e$ploatǎrii.

)ondul de rulment este o necesitate pentru ma9oritatea #ntreprinderilor. -l este o mar9ǎ

de securitate pentru firmǎ şi pentru creditorii sǎi o premisǎ a asiurǎrii independenţeifinanciare faţǎ de terţi.

*u c<t fondul de rulment net lobal este mai mare cu at<t #ntreprinderea #şi "a putea

finanţa mai uşor acti"itatea de e$ploatare. )ondul de rulment net lobal este "n mod normal

pozitiv :cu e$cepţia cazurilor particulare;.

*<nd fondul de rulment este neati" se afirmǎ cǎ este "orba de o insuficienţǎ de fond

de rulment :+);. Aceasta #nseamnǎ fie cǎ #ntreprinderea nu are capacitatea de a8şi finanţa

ciclul de e$ploatare fie cǎ ciclul de e$ploatare este cel care finanţeazǎ alocǎrile stabile.)inanţarea unei alocǎri stabile printr8o resursǎ ciclicǎ enereazǎ ra"e probleme de finanţare

atunci c<nd acti"itatea este #n scǎdere. n acest caz necesarul de fond de rulment de

e$ploatare neati" permite finanţarea fondului de rulment net lobal neati". ecesarul de

fond de rulment de e$ploatare neati" se poate e$plica printr8o duratǎ mare a creditului de

furnizori :de e$emplu plata #n 12, de zile; "<nzǎri #n numerar şi stocuri reduse.

!acǎ o #ntreprindere se confruntǎ cu o insuficienţǎ de fond de rulment structuralǎ

adicǎ o insuficienţǎ de fond de rulment #ntinz<ndu8se pe mai mulţi ani situaţia este mai

delicatǎ şi mai riscantǎ. )inanţarea imobilizǎrilor apare ca fiind aleatoare şi #n consecinţǎ

mult mai periculoasǎ.

A"<nd #n "edere caracterul limitat şi restricti" al resurselor fiecare firmǎ #şi

concentreazǎ eforturile #n utilizarea c<t mai eficientǎ a acestora. Aceasta determinǎ ca fondul

de rulment sǎ fie apreciat #n funcţie de douǎ cerinţe cu caracter contradictoriu= solvabilitatea

şi eficacitatea.

7mperativul sovabilitǎţii obliǎ ca #ntreprinderea sǎ depunǎ eforturi #n a8şi asiura

mi9loacele financiare necesare achitǎrii datoriilor scadente. n aceste condiţii #ntreprinderea

este tentatǎ sǎ8şi asiure un fond de rulment suficient de ridicat pentru ca #n orice moment sǎ

poatǎ face faţǎ plǎţilor scadente.

Htilizarea raţionalǎ a resurselor presupune folosirea unei pǎrţi c<t mai mari din

resursele stabile pentru a lǎri capacitǎţile de producţie "<nzǎrile rezultatele. n aceste

condiţii satisfacerea imperativului eficacitǎţii conduce la minimizarea fondului de rulment.

n practica economicǎ #ntreprinderile realizeazǎ de reulǎ un compromis #ntre cele

douǎ imperati"e ponderea fiecǎruia fiind dependentǎ de sectorul de acti"itate de politica

24




financiarǎ a #ntreprinderii de faza de maturitate a acesteia etc..

)ondul de rulment poate fi considerat ca o opţiune de siuranţǎ atunci c<nd creditorii

solicitǎ rambursarea datoriilor pe termen scurt. Acti"ele circulante trebuie sǎ fie mai mari

dec<t datoriile pe termen scurt cu menţiunea cǎ aceastǎ mar9ǎ de siuranţǎ poate fi denumitǎ

fond de rulment .!upǎ unii autori francezi fondul de rulment poate fi reprezentat schematic astfel=

+879 +S79

----------------------------- -------------------------

"ond de de rulment

----------------------------- --------------------------

5ig. 1. #eprezentare schematicǎ a fondului de rulment

!in aceastǎ reprezentare rezultǎ cǎ fondul de rulment este considerat astfel=

a; o componentǎ a acti"elor circulante şi anume acea parte care nu este finanţatǎ

prin datorii pe termen scurt put<ndu8se calcula dupǎ relaţia=

"ond de rulment = Active circulante Datorii pe termen curt

b; o parte a capitalurilor permanente şi care se poate calcula astfel=

"ond de de rulment = Capitaluri permanente Active %ixe (imobiliz'ri)

/ot din reprezentarea de mai sus rezultǎ cǎ acti"ele fi$e sunt finanţate interal din

capitaluri permanente #n timp ce acti"ele circulante sunt acoperite at<t cu capitaluri

permanente c<t şi cu datorii pe termen scurt.

)")")" INDICAT*RI AI F*NDULUI DE RULMENT

>e baza fondului de rulment se pot obţine o serie de rate leate #n special de

lichiditate care ne a9utǎ le efectuarea unor analize economice şi financiare #n "ederea

stabilirii dianosticului şi a mǎsurilor de eficientizare.

>rincipalele rate ale fondului de rulment net lobal folosite #n analiza financiarǎ sunt=

rata de finanţare a cifrei de afaceri rata de finanţare a acti"elor circulante rata de acoperire a

ne"oii de fond de rulment total.

25

Acti"e fi$e

Acti"e circulante

*apitaluri permanente

!atorii pe termen scurt




#" #ata de %inanare a ci%rei de a%aceri2 reflectǎ Emar9a de securitate a

#ntreprinderiiF. >entru ma9oritatea #ntreprinderilor aceastǎ mar9ǎ ar trebui sǎ fie cuprinsǎ #ntre

&, şi ', de zile.

!zot C -rror= eference source not found &,

)" #ata de %inanare a activelor circulante (nevoi ciclice)2 aratǎ proporţia #n carefondul de rulment net lobal acoperǎ acti"ele circulante=

!zot C -rror= eference source not found

34 #ata de acoperire a nevoii de %ond de rulment total2

!zot C -rror= eference source not found

Aceastǎ ratǎ de acoperire poate fi determinatǎ distinct pentru necesarul de fond de

rulment din e$ploatare şi din afara e$ploatǎrii.

- 4 #ata de %inanare a capitalului invetit2ci C -rror= eference source not found 3 Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6

Hn decala9 de 1,I #ntre ultimii doi indicatori este acceptabil. Hn dezechilibru ce

depǎşeşte 258&,I aratǎ o situaţie financiarǎ deficitarǎ cu o probabilitate ridicatǎ a riscului de

insol"abilitate.

)")", INTERPRETAREA F*NDULUI DE RULMENT

%I INDICAT*RIL*R AFEREN.I

+nterpretarea fondului de rulment trebuie sǎ aibǎ #n "edere urmǎtoarele considerente de

bazǎ= acti"ele circulante reprezintǎ lichiditǎţi potenţiale cu duratǎ de utilizare mai

micǎ de 1 an?

datoriile pe termen scurt reprezintǎ e$iibilitǎţi potenţiale pe o perioadǎ mai

micǎ de 1 an?

duratele medii de lichiditate şi e$iibilitate sunt comparabile?

duratele de lichiditate şi e$iibilitate sunt diferite.

+. 0uratele de lichiditate i e'igibilitate sunt comparabileAcest lucru #nseamnǎ cǎ durata medie de #ncasare a creanţelor este comparabilǎ

2




:apropiatǎ sau ealǎ; cu durata medie de platǎ a datoriilor.

n acest caz fondul de rulment poate fi=

a) 5# ; <% + ; 08S% +ctive ciclice ; 0atorii de funcţionare

-ste situaţia care marcheazǎ respectarea reulilor de principiu ale finanţǎrii. Acti"ele

pe termen scurt pot fi finanţate interal pe seama datoriilor pe termen scurt iar acti"ele stabilesunt finanţate din capitalurile permanente.

ee$ist<nd fond de rulment #ntreprinderea se aflǎ #ntr8o situaţie riscantǎ eneratǎ de

urmǎtoarele cauze=

8obliaţiile de platǎ sunt cu termene bine precizate iar respectarea lor este imperati"ǎ?

8transformarea acti"elor circulante #n lichiditǎţi poate fi #nt<rziatǎ datoritǎ

disfuncţionalitǎţilor apǎrute #n acti"itatea #ntreprinderii.

Aceastǎ situaţie deşi reflectǎ un echilibru financiar este foarte precarǎ din cauzaasimetriei faţǎ de risc a duratei de #ncasare respecti" a celei de platǎ :riscul #ncasǎrii este mult

mai mare dec<t riscul de platǎ;.

b) 5# = <% + = 08S% +ctive ciclice = #esurse ciclice.

3e obser"ǎ cǎ #ntreprinderea #nreistreazǎ un surplus de resurse permanente care poate

fi alocat ciclului de e$ploatare. -$istenţa unui fond de rulment poziti" diminueazǎ riscul de

insol"abilitate #ntreprinderea dispun<nd de o mar9ǎ de securitate care o poate prote9a parţial

sau interal de efectele perturbǎrii ciclului de #ncasare sau de plǎţi.

c) 5# > <% + > 08S% +ctive ciclice > #esurse ciclice.

)ondul de rulment neati" reflectǎ cǎ o parte din datoriile pe termen scurt au fost

folosite la finanţarea acti"elor stabile :cu durata mai mare de 1 an;. n acest caz lichiditǎţile

parţiale nu acoperǎ e$iibilitǎţile potenţiale. 3unt pre"izibile dificultǎţi din punct de "edere al

asiurǎrii echilibrului financiar respecti" sol"abilitatea impun<ndu8se inter"enţii corectoare

:apelarea la #mprumuturi pe termen scurt accelerarea #ncasǎrilor #ncetinirea plǎţilor;.

&. 0uratele de lichiditate i e'igibilitate sunt diferite

n realitate #ntre durata medie de lichiditate a acti"elor circulante şi durata medie de

platǎ a datoriilor pe termen scurt sunt diferenţieri pronunţate care8şi pun amprenta asupra

realizǎrii echilibrului financiar.

n acastǎ situaţie aprecierea fondului de rulment se bazeazǎ pe trei elemente=

8 i"elul absolut al fondului de rulment?

8 !urata medie a lichiditǎţilor?

8 !urata medie a e$iibilitǎţilor.

>entru o analizǎ pertinentǎ se impune recalcularea acti"elor ciclice şi a pasi"elor

27




ciclice. Acti"ele ciclice :acti"ele circulante; recalculate "or fi=

rA* C -rror= eference source not found

>asi"ele ciclice :!/3 pentru bilanţul financiar; recalculate "or fi=

r>* C -rror= eference source not found

3e pot distine 2 situaţii=a; Acti"ele ciclice :acti"ele circulante; se rosesc mai repede dec<t pasi"ele circulante.

Acti"ele lichide se realizeazǎ mai repede dec<t datoriile pe termen scurt.

ntreprinderea #şi poate asiura sol"abilitatea şi #n condiţiile unui fond de rulment neati" nul

sau insuficient :cu un ni"el scǎzut;. A"anta9ele #ntreprinderii decur din asiurarea unei

sol"abilitǎţi pe termen scurt realizarea unui raport fa"orabil #ntre creditul clienţi şi creditul

furnizori şi reducerea costului capitalului.

b; Acti"ele ciclice :A*; se rotesc mai #ncet dec<t pasi"ele ciclice :!/3;Acti"ele lichide necesitǎ o perioadǎ mai mare de timp pentru realizare comparati" cu

datoriile pe termen scurt. Asiurarea sol"abilitǎţii este condiţionatǎ de e$istenţa unui fond de

rulment poziti" de un ni"el absolut care sǎ poatǎ acoperi obliaţiile #ntreprinderii pe termen

scurt şi sǎ elimine decala9ul dintre durata de platǎ şi cea de #ncasare.

ntreprinderea este deza"anta9atǎ de necesitatea blocǎrii unei pǎrţi din sursele stabile #n

fondul de rulment :fr<neazǎ in"estiţiile; de apelarea frec"entǎ la #mprumuturi de un cost

ridicat al capitalului şi este ameninţatǎ permanent de un risc al echilibrului financiar.

)")"-" FACT*RII DE INFLUEN.$ AI F*NDULUI DE RULMENT

)actorii de influenţǎ ai fondului de rulment se determinǎ pornind de la modul de calcul

al acestuia=

"# = CP AI!

!acǎ se urmǎreşte creşterea fondului de rulment acest lucru impune ma$imizarearelaţiei anterioare adicǎ ma$imizarea ) care se poate realiza prin creşterea capitalurilor

permanente şi diminuarea acti"elor imobilizate. Analo dacǎ se are #n "edere diminuarea

fondului de rulment aceastǎ situaţie se materializeazǎ prin scǎderea capitalurilor permanente

şi creşterea acti"elor imobilizate.

)actorii care influenţeazǎ ni"elul şi tendinţa fondului de rulment sunt=

Tabelul nr4 5

"actorii de in%luen' ai %ondului de rulment

Fctori cre 6imi!ue8 FR: Fctori 6e creştere FR:

2%




1.reterea activelor imobilizate:

• +n"estiţii Knecorporale

8corporale

8financiare

• ee"aluare

• Aporturi de capital #n naturǎ

1.0iminuarea activului imobilizat prin:

• Amortizare

• J<nzǎri de acti"e fi$e

• ee"aluare

• etraere aport

• J<nzarea titlurilor financiare2.0iminuarea capitalului permanent:

• educerea capitalului propriu

8retraerea acţionarilor?

8distribuirea rezer"elor?

8repartizarea di"idendelor?

8pierderi din anii precedenţi?

8reducerea sau anularea

pro"izioanelor relementate.

• estituirea #mprumuturilor pe

termen mediu şi lun

2.reterea capitalului permanent:

• 3porirea capitalului propriu

8acumularea rezer"elor?

8aporturi de capital?

8primirea de sub"enţii?

8repartizarea profitului pentru

dez"oltare?

8pro"izioane relementate.

• *ontractarea de #mprumuturi pe

termen mediu şi lun.

)")"( EFECTELE M*DIFIC$RII FACT*RIL*R DE

INFLUEN.$ ASUPRA F*NDULUI DE RULMENT

+nfluenţa factorilor "a determina modificǎri ale ni"elului fondului de rulment.

*ompar<nd ni"elul anterior al fondului de rulment cu cel rezultat #n urma influenţei factorilor

se pot sintetiza urmǎtoarele situaţii=

1; rror: #eference source not found = rror: #eference source not found ?fondul

de rulment crete). Aceastǎ situaţie este consideratǎ a fi poziti"ǎ deoarece o parte tot mai

mare a acti"elor circulante este finanţatǎ de capitalul permanent. !acǎ aceastǎ creştere s8a

datorat #nsǎ creşterii radului de #ndatorare pe termen lun prin apelarea la credite pe termen

mediu şi lun atunci "or creşte şi cheltuielile financiare :dob<nzile; care "or a"ea ca efect

diminuarea rezultatului e$ploatǎrii. 3ituaţia financiarǎ se #mbunǎtǎţeşte dacǎ creşterea

fondului de rulment s8a fǎcut pe seama creşterii capitalurilor proprii. Hn fond de rulment care

acoperǎ #n totalitate stocurile nu este #nsǎ do"ada unei bune estionǎri a resurselor deoarece #n

locul resurselor permanente mult mai costisitoare ar putea fi folosite resurse temporare.

2; rror: #eference source not found > rror: #eference source not found ?fondul

2'




de rulment scade). Aceastǎ situaţie este consideratǎ de mai multe ori neati"ǎ deoarece

acti"ele circulante sunt acoperite #ntr8o mai micǎ mǎsurǎ din resurse permanente. !acǎ

aceastǎ diminuare a fondului de rulment se datoreazǎ creşterii acti"elor imobilizate atunci

situaţia financiarǎ se #mbunǎtǎţeşte datoritǎ rezultatelor e$ploatǎrii dea9ate de in"estiţii :doar

#n cazul in"estiţiilor producti"e;. !e asemenea scǎderea fondului de rulment poate ficompensatǎ şi printr8o estionare mai eficientǎ a acti"elor circulante. educerea fondului de

rulment se manifestǎ neati" atunci c<nd se micşoreazǎ pe seama reducerii capitalului social.

&; rror: #eference source not found ; rror: #eference source not found ?fondul

de rulment rǎmne neschimbat). Acastǎ situaţie este teoretic posibilǎ dar practic se poate

#nt<lni rar deoarece presupune amortizarea totalǎ a resurselor cu necesitǎţile de alocare a

acestora. 3e #nt<lneşte pe perioade scurte operatiunile financiar8 contabile determin<nd

modificarea permanentǎ a fondului de rulment #n sensul creşterii sau diminuǎrii lui.

Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 NIGELUL *PTIM AL

F*NDULUI DE RULMENT

)ondul de rulment reprezintǎ partea din capitalul permanent destinatǎ şi utilizatǎ

pentru finanţarea acti"itǎţii curente de e$ploatare. !e aici rezultǎ cǎ se poate "orbi de un fond

de rulment antecalculat sau normati" şi fondul de rulment e$istent sau efecti" utilizat. n

analiza fondului de rulment este necesar sǎ stabilim un ni"el EnormalF optim al acestuia care

trebuie sǎ ţinǎ seama de douǎ condiţii contradictorii= sol"abilitatea şi eficienţa.

!upǎ prima condiţie #ntreprinderea trebuie sǎ8şi asiure un asemenea ni"el al fondului

de rulment astfel #nc<t sǎ poatǎ onora oric<nd obliaţiile scadente. nseamnǎ cǎ #ntreprinderea

se aflǎ #ntr8o situaţie confortabilǎ c<nd fondul de rulment este ma$im.

!upǎ a doua condiţie #ntreprinderea utilizezǎ resurse cu un caracter limitat pe care

trebuie sǎ le foloseascǎ c<t mai eficient. n acest fel utiliz<nd resurse permanente cu un

anumit cost este de dorit ca o parte c<t mai mare a acestora sǎ fie folositǎ pentru mǎrirea

capacitǎţii de producţie #n "ederea creşterii "<nzǎrilor şi implicit a profitului. n acest caz

#ntreprinderea are la dispoziţie un fond de rulment minim.

&,




i"elul fondului de rulment poate fi apreciat #n trei modalitǎţi=

a; #n corelaţie cu specificul sectorului de acti"itate c<nd=

8 mǎrimea minimǎ a fondului de rulment este datǎ de ni"elul mediu al fluctaţiilor

ne"oii de fond de rulment?

8 mǎrimea optimǎ este cea care menţine echilibrul financiar al #ntreprinderii la celmai mic cost al procurǎrii resurselor.

b; prin raportare c<nd se pot constitui anumite rate=

rata mar@ei de siguranţǎ

ms C -rror= eference source not found

Aceastǎ ratǎ este optimǎ c<nd ia "alori #ntre &, şi ', de zile arǎt<nd c<t timp

#ntreprinderea #şi asiurǎ resursele temporare din fondul de rulment.

rata de finanţare a necesarului de fond de rulment f) C -rror= eference source not found

ata mǎsoarǎ proporţia #n care necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama

resurselor permanente :fond de rulment;.

c; prin combinarea analizei orizontale a bilanţului cu cea "erticalǎ şi urmǎrirea

influenţei structurii financiare. n eneral se considerǎ cǎ datoriile aentului economic trebuie

sǎ reprezinte 5,I din capitalul permanent pentru a nu fi afectatǎ rentabilitatea economicǎ.

*ea mai apropiatǎ metodǎ pare #nsǎ a fi cea #n corelaţie cu specificul sectorului deacti"itate #ntruc<t aceasta reflectǎ cel mai bine particularitǎţile de e$ploatare ale fiecǎrei

#ntreprinderi. *onform acesteia ni"elul minim al fondului de rulment este dat de ni"elul

mediu al fluctuaţiilor ne"oii de fond de rulment. !ar se ştie cǎ ni"elul ne"oii de fond de

rulment este dependent de "olumul acti"itǎţilor ce se desfǎşoarǎ #n #ntreprindere de cifra de

afaceri a acesteia.

)"," NECESARUL DE F*ND DE RULMENT)","#" C*N.INUT %I M*D DE CALCUL

!esfǎşurarea acti"itǎţii de e$ploatare antreneazǎ formarea ne"oilor de finanţare dar #n

acelaşi timp presupune şi constituirea #n contrapartidǎ a resurselor adec"ate finanţǎrii acestor

ne"oi. !in compararea lobalǎ a ne"oilor de finanţare ale ciclului de e$ploatare cu resursele

de finanţare corespunzǎtoare se naşte ne"oia de fond de rulment. -a este determinatǎ #n

esenţǎ de decala9ele #n timp #ntre flu$urile "eniturilor şi cele ale cheltuielilor #ntre flu$urile

&1




#ncasǎrilor şi plǎţilor.

e"oile de finanţare aferente ciclului de producţie sau nevoile ciclice reprezintǎ o

blocare de lichiditǎţi pentru constituirea stocurilor şi creanţelor. n "ederea acoperirii acestor

ne"oi #ntreprinderea pe mǎsura desfǎşurǎrii ciclului de e$ploatare enereazǎ resurse ciclice

care trebuie sǎ asiure finanţarea ne"oilor ciclice. 6ecesarul de fond de rulment total ?65#8) se calculeazǎ astfel=

!"#T = !evoi ciclice #eure ciclice

e"oia de fond de rulment are un caracter permanent şi de aceea trebuie acoperitǎ din

resurse de acelaşi tip adicǎ din e$cedentul de resurse stabile peste "aloarea acti"elor durabile

respecti" fondul de rulment.

ecesarul de fond de rulment face distincţie #ntre e$ploatare şi afara e$ploatǎrii

respecti" necesarul de fond de rulment de e'ploatare ?65#) şi necesarul de fond derulment "n afara e'ploatǎrii ?65#+).

!"#T = !"#E & !"#AE

6ecesarul de fond de rulment pentru e'ploatare :)-; reprezintǎ e$cedentul de

ne"oi ciclice de finanţare rǎmase dupǎ acoperirea acti"elor ciclice pe seama resurselor ciclice

din acti"itatea de e$ploatare şi care "or trebui acoperite din resursele durabile ale

#ntreprinderii.

!"#E = !evoi ciclice de exploatare #eure ciclice din exploatare

6evoile ciclice din e'ploatare se re#nnoiesc #n acelaşi timp #n care se deruleazǎ ciclul

de e$ploatare :stocuri a"ansuri acordate clienţilor creanţe din e$ploatare inclusi" efectele

scontate nea9unse la scadenţǎ cheltuieli efectuate #n a"ans din e$ploatare etc.;.

#esursele ciclice din e'ploatare cuprind furnizori şi conturi asimilate a"ansuri

acordate de clienţi datorii fiscale şi sociale din e$ploatare "enituri #nreistrate #n a"ans din

e$ploatare.

6ecesarul de fond de rulment din afara e'ploatǎrii ?65#+) reprezintǎ e$cedentul de

ne"oi ciclice de finanţare rǎmase dupǎ acoperirea ne"oilor ciclice pe seama resurselor ciclice

din afara e$ploatǎrii şi care "or trebui acoperite din resurse durabile.

!"#AE = Active curente din a%ara exploat'rii Datorii curente din a%ara exploat'rii

sau=

!"#AE = !"#T !"#E

+ctivele curente din afara e'ploatǎrii sunt creanţe din afara e$ploatǎrii titluri de

plasament cheltuieli #nreistrate #n a"ans din afara e$ploatǎrii etc.

0atoriile curente din afara e'ploatǎrii sunt= datorii asupra imobilizǎrilor datorii cu

&2




impozitul pe profit "enituri #nreistrate #n a"ans din afara e$ploatǎrii alte datorii di"erse

di"idende etc.

-ste important ca necesarul de fond de rulment din e$ploatare sǎ deţinǎ o pondere

ma9oritarǎ şi #n creştere #n necesarul de fond de rulment total.

Mǎrimea necesarului de fond de rulment depinde de= natura sectorului de acti"itatestructura e$ploatǎrii de ponderea consumurilor pro"enite de la terţi #n cifra de afaceri durata

de rotaţie a acti"elor şi pasi"elor sezonalitatea acti"itǎţii modul de oranizare şi asiurare a

estiunii #ntreprinderii.

n mǎrimea necesarului de fond de rulment se reflectǎ de asemenea deficienţele de

oranizare a ciclului de e$ploatare= facturarea cu #nt<rziere a clienţilor puterea slabǎ de

neociere cu clienţii şi cu furnizorii aleerea necorespunzǎtoare a acestora.

Atunci c<nd )- este negativ, necesarurile sunt mai mici dec<t resursele. 3e"orbeşte atunci de resurse de fond de rulment ?#5#) pentru cǎ resursele depǎşesc necesarul.

ecesarul de fond de rulment se modificǎ datoritǎ "ariaţiei posturilor de acti"

respecti" de pasi" implicate #n determinarea lui. educerea )/ se poate realiza prin

reducerea acti"elor circulante. Acest lucru se poate realiza prin diminuarea stocurilor sau prin

reducerea creanţelor clienţi şi creşterea datoriilor furnizori. >entru reducerea creanţelor clienţi

trebuie sǎ se diminueze creditele acordate clienţilor #n sensul cǎ reduc<nd termenele de platǎ

aceştia plǎtesc #n medie la o scadenţǎ apropiatǎ. 0 altǎ cale de reducere a "olumului de

creanţe K clienţi este şi restr<nerea proporţiei clienţilor consideraţi #ndoielnici.

n situaţia #n care acti"ele circulante de e$ploatare depǎşesc datoriile corespunzǎtoare

ne"oia de fond de rulment pentru e$ploatare e"idenţiazǎ capitalul in"estit de #ntreprindere

peste ni"elul celui atras din pasi"ele circulante. n aceastǎ situaţie ne"oia de fond de rulment

din e$ploatare #mbracǎ forma unei "eritabile in"estiţii cu acelaşi titlu ca şi imobilizǎrile de

e$ploatare. *apitalul ana9at de #ntreprindere poate fi reflectat #n str<nsǎ dependenţǎ cu

funcţiile pe care acsta trebuie sǎ le asiure astfel=

Capitalul an6a7at (total activ) = Error2 #e%erence ource not %ound & Error2

#e%erence ource not %ound &!"#E & !"#AE & D unde=

-rror= eference source not foundC imobilizǎri de e$ploatare?

+ ae$ C imobilizǎri din afara e$ploatǎrii?

! C disponibilitǎţi.

Capitalul economic = Imobiliz'ri din exploatare & !"#E

Capitalul invetit = Imobiliz'ri din a%ara exploat'rii & Capitalul economic

Capitalul an6a7at = Capitalul invetit & !"#AE & Diponibilit'i

&&




Ecuaia ec$ilibrului %uncional se bazeazǎ pe ealitatea capitalului ana9at din

acti"ul cu cel din pasi"ul bilanţului funcţional astfel=

Capitalul an6a7at (total paiv) = #pr & Dtl & Ctr unde=

pr C resurse proprii?

!/C datorii pe termen lun?*tr C credite de trezorerie.

-al<nd termenii celor douǎ ecuaţii care pri"esc capitalul ana9at rezultǎ=

(!"#E & !"#AE) & (D Ctr) = (#pr & DT/) Ai

!"#T & T! = "#!.

!in relaţia de mai sus rezultǎ cǎ principala componentǎ a echilibrului funcţional este

nevoia de fond de rulment indicator dinamic al cǎrui marime este dependentǎ #n mod direct

proporţional de e"oluţia cifrei de afaceri şi poate fi pre"izionatǎ #n funcţie politica "iitoare aconducerii #ntreprinderii pri"ind "<nzǎrile. !acǎ nu inter"in modificǎri importante #n structura

resurselor ne"oilor stabile aceastǎ interdependenţǎ a ne"oii de fond de rulment cu cifra de

afaceri pre"izionatǎ prezintǎ o anumitǎ stabilitate care permite #ntreprinderii sǎ realizeze o

pre"iziune pertinentǎ a echilibrului funcţional.

)",")" INDICAT*RI AI NEG*II DE F*ND DE RULMENT

Analiza ne"oii de fond de rulment se poate face şi pe baza metodei ratelor4 *ele mai

utilizate rate sunt=

54#ata nevoii de %ond de rulment total'2

!zot C -rror= eference source not found &,

ntre ne"oia de fond de rulment totalǎ şi cifra de afaceri e$istǎ o str<nsǎ leǎturǎ

deoarece creşterea "<nzarilor este #n str<nsǎ dependenţǎ pe de o parte cu deţinerea de stocuri

şi acordarea de credite clienţi iar pe de altǎ parte cu obţinerea unor credite furnizori. 3ituaţia

este fa"orabilǎ c<nd ni"elul acestei rate scade ceea ce semnificǎ o ameliorare a trezoreriei.

Aceastǎ ratǎ poate fi calculatǎ distinct pentru acti"itatea de e$ploatare şi pentru operaţiuni din

afara e$ploatǎrii.

84#ata de %inanare a nevoii de %ond de rulment total' prin trezorerie2

C -rror= eference source not found 1,,

Mǎrimea acestei rate este subunitarǎ : N 1,,I; şi reflectǎ mǎsura #n care trezoreria

&4




participǎ la acoperirea financiarǎ a ne"oii de fond de rulment total.

)","," INTERPRETAREA NECESARULUI

DE F*ND DE RULMENT

n urma comparǎrii acti"elor ciclice cu resursele ciclice #n acti"itatea unei #ntreprinderi

pot apare urmǎtoarele situaţii #n ceea ce pri"eşte necesarul de fond de rulment=

a) 65# = <% +ctive ciclice = aisve ciclice.

Aceastǎ situţie semnificǎ un surplus de ne"oi temporare #n raport cu resursele

temporare. -ste o situaţie normalǎ dacǎ este determinatǎ de e$istenţa unui decala9 nefa"orabil

#ntre lichiditatea acti"elor circulante şi e$iibilitatea datoriilor din e$ploatare :s8a #ncetinit

#ncasarea şi s8a relat plata obliaţiilor; sau de e$istenţa unor stocuri fǎrǎ mişcare sau cu

mişcare lentǎ.

b) 65# > <% +ctive ciclice > asive ciclice.

ecesarul de fond de rulment fiind neati" semnificǎ un surplus de resurse

temporare #n raport cu ne"oile temporare. -ste consideratǎ o situaţie poziti"ǎ normalǎ dacǎ se

datoreazǎ accelerǎrii "itezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelor sau a ana9ǎrii unor datorii de

e$ploatare cu termene de platǎ mai rela$ate. !acǎ aceastǎ situaţie se datoreazǎ #nsǎ unor#ntreprinderi #n re#nnoirea stocurilor se considerǎ ca fiind o situaţie anormalǎ.

c; azul 65# ; < apare foarte rar deoarece rar se #nt<mplǎ ca ne"oile temporare ale

firmei sǎ fie eale cu resursele temporare a"<nd #n "edere caracterul permanent dinamic al

acti"itǎţilor desfǎşurate de aenţii economici.

)","-" FACT*RII DE INFLUEN.$ AI NECESARULUI DE F*NDDE RULMENT

!acǎ a"em #n "edere modul de calcul al ) se e"idenţiazǎ faptul cǎ ni"elul acestuia

este influenţat de ni"elul ne"oilor temporare şi al resurselor temporare altfel spus de ni"elul

acti"itǎţilor de e$ploatare realizate de #ntreprindere ni"el care determinǎ #n mare mǎsurǎ cifra

de afaceri a #ntreprinderii şi reliefeazǎ condiţiile de e$ploatare pri"ind estiunea stocurilor a

clienţilor şi furnizorilor şi costurile realizate.

&5




>ronind de la aceastǎ precizare identificǎm ca factori de influenţǎ=

1. ifra de afaceri.

ntre necesarul de fond de rulment şi cifra de afaceri e$istǎ o relaţie directǎ=

) C -rror= eference source not found

Modificarea cifrei de afaceri determinǎ modificarea necesarului de fond de rulment #nacelaşi sens. Modificare "itezei de rotaţie a necesarului de fond de rulment determinǎ

modificarea #n sens in"ers a necesarului de fond de rulment.

2. Abiectul de activitate al aenţilor economici care face ca #n cazul celor cu

acti"itate de producţie necesarul de fond de rulment sǎ fie poziti" pe c<nd #n cazul celor cu

acti"itate de comerţ sau ser"icii necesarul de fond de rulment sǎ fie redus sau neati".

3. 0urata ciclului de e'ploatare.

Modificarea ciclului de e$ploatare influenţeazǎ #n acelaşi sens ) prin=O 8 schimbarea tehnoloiilor de fabricaţie?

O 8 modificarea structurii producţiei #n fa"oarea unor produse cu duratǎ a ciclului de

fabricaţie mai mare sau mai micǎ dec<t durata medie?

O 8 mǎsuri de naturǎ oranizatoricǎ care conduc la eliminarea pierderilor de

timp şi la diminuarea timpilor de prelucrare.

O . Bodul

de gestiune al stocurilor estimat prin "iteza de rotaţie a stocurilor care are o influenţǎ in"ersǎ

asupra ne"oii de fond de rulment. educerea ) se poate realiza prin creşterea "itezei de

rotaţie a stocurilor prin dimensionarea optimǎ a acestora şi prin reducerea cheltuielior de

apro"izionare şi desfacere.

O *.

osturile de producţie. Acestea determinǎ reducerea ) ca urmare a diminuǎrii

consumurilor specifice a resurselor sau creşterea preţurilor şi tarifelor.

-. 7ndicele inflaţiei. Acesta determinǎ modificarea #n acelaşi sens a ) prin ni"elul

preţurilor şi tarifelor.

/. 6ivelul datoriilor ciclice enerat de obliaţiile #ntreprinderii faţǎ de furnizori

buetul statului şi salariaţi.

C. onte'tul economic care are o influenţǎ asupra necesarului de fond de rulment prin

factori e$terni care pot influenţa mǎrimea acesteia cum sunt= creditul acordat clienţilor şi

creditul primit din partea furnizorilor.

3e considerǎ cǎ influenţa cea mai mare asupra necesarului de fond de rulment o au

modul de estionare a stocurilor "iteza de rotaţie a furnizorilor şi "iteza de rotaţie a clienţilor.

&




)","(" EFECTELE M*DIFIC$RII FACT*RIL*R DE INFLUEN.$

ASUPRA NECESARULUI DE F*ND DE RULMENT

3ensul şi intensitatea acţiunii acestor factori pro"oacǎ modificarea necesarului de fond

de rulment #n perioada curentǎ faţǎ de perioada de bazǎ fǎc<nd ca -rror= eference source not

found sǎ fie mai mare eal sau mai mic ca -rror= eference source not found respecti" +)

sǎ fie mai mare eal sau mai mic ca 1.

+) C -rror= eference source not found

Astfel=

a) rror: #eference source not found > rror: #eference source not found

?necesarul de fond de rulment scade).

-ste o situaţie care aratǎ cǎ o parte tot mai micǎ din ne"oile temporare trebuie

finanţate din resursele permanente :c<nd ) este poziti"; sau cǎ o parte tot mai mare din

resursele temporare sunt deţinute de #ntreprindere #n raport cu ne"ile temporare :c<nd )

este neati";. Aceastǎ stare este consideratǎ fa"orabilǎ c<nd se datoreazǎ unei accelerǎri a

"itezei de rotaţie a stocurilor creanţelor #n raport cu "iteza de rotaţie a datoriilor şi este

nefa"orabilǎ c<nd se datoreazǎ datoriilor unei #ntreprinderi #n procesul de re#nnoire a

stocurilor. /otuşi nu se poate urmǎri un ) minim ca obiecti" deaorece resurseletemporare mari de care dispune #ntreprinderea conduc #n final la o imposibilitate de platǎ a

creditorilor #ntreprinderii şi uneori chiar la falimente #n lanţ.

rror: #eference source not found = rror: #eference source not found ?necesarul

de fond de rulment crete).

-ste o stare care aratǎ cǎ o parte tot mai mare de ne"oi temporare trebuie finanţate din

resurse permanente :c<nd ) este poziti"; sau cǎ o parte tot mai micǎ de resurse temporare

se aflǎ la dispoziţia #ntreprinderii #n raport cu ne"oile temporare. Aceastǎ situaţie estefa"orabilǎ c<nd se datoreazǎ unei in"estiţii producti"e realizate de #ntreprindere :c<nd )

este poziti"; dar un necesar de fond de rulment prea mare se poate #nsǎ sǎ nu fie acoperit de

mar9a brutǎ de autofinanţare dea9atǎ din punerea #n e$ploatare a in"estiţiei conduc<nd la un

dezechilibru financiar pe termen scurt.

rror: #eference source not found ; rror: #eference source not found ?necesarul

de fond de rulment rǎmne neschimbat).

/eoretic aceastǎ situaţie este posibilǎ dar pactic se #nt<lneşte foarte rar deoareceoperaţiunile financiar 8 contabile determinǎ modificǎri permanente #n sensul creşterii sau

&7




diminuǎrii necesarului de fond de rulment.

)","/" NIGELUL *PTIM AL NECESARULUI DE F*ND DE RULMENT

3e considerǎ cǎ mǎrimea optimǎ a necesarului de fond de rulment stabilitǎ #n practicǎ pe baza raportului #ntre necesarul de fond de rulment şi cifra de afaceri nu trebuie sǎ

depǎşeascǎ o ratǎ de 1,815I. -ste ade"ǎrat #nsǎ cǎ un necesar de fond de rulment neati" şi

o "aloare ridicatǎ nu este recomandatǎ deoarece şi necesarul de fond de rulment ca şi fondul

de rulment se supune unui criteriu de eficienţǎ. Astfel un necesar de fond de rulment neati"

de o "aloare ridicatǎ implicǎ e$istenţa unor resurse temporare mari la dispoziţia #ntreprinderii

care nu se "a afla #n corelaţie cu radul de utilizare al acti"elor astfel #nc<t la un moment dat

#ntreprinderea "a intra #n incapacitate de platǎ.Aşadar nu se poate preciza o "aloare pentru necesarul de fond de rulment

cunosc<ndu8se faptul cǎ #ntreprinderile cu acti"itǎţi de producţie reclamǎ un ) poziti" pe

c<nd cele cu acti"itate de comerţ sau ser"icii reclamǎ un ) neati".

)"-" TRE&*RERIA NET$

)"-"#" C*N.INUT %I M*D DE CALCUL

n timp ce componentele ne"oii de fond de rulment sunt leate de acti"itatea curentǎ şi

#n special de acti"itatea de e$ploatare cele ale trezoreriei sunt leate de operaţiile financiare#n termen scurt realizate de firmǎ. >entru a putea face faţǎ ne"oilor financiare pe termen scurt

#ntreprinderea trebuie sǎ dispunǎ de resursele cu caracter financiar denumite resurse de

trezorerie care spre deosebire de resursele ciclice obţinute #n cadrul acti"itǎţii curente sunt

furnizate de partenerii financiari specifici care rele"ǎ #n special estiunea financiarǎ pe termen

scurt :estiunea trezoreriei;. >e de altǎ parte firma dea9ǎ e$cedente monetare care permit

acoperirea di"erselor ne"oi de trezorerie.

Trezoreria net' ?86) rezultǎ prin deducerea din ne"oile de trezorerie a resurseloraferente.

&%




T! = Trezoreria de activ Trezoreria de paiv

sau=

T! = !evoi de trezorerie #eure de trezorerie

e"oile de trezorerie :sau trezoreria de acti"; sunt formate din disponibilitǎţi bǎneşti

din casǎ şi din bancǎ. esursele de trezorerie :sau trezoreria de pasi"; sunt fomate din creditede trezorerie :curente; soldul creditor la bancǎ şi efecte scontate nea9unse la scadenţǎ

:interate #n creanţele de e$ploatare;. *u c<t pasi"ele de trezorerie ale firmei cresc cu at<t

mai mult situaţia financiarǎ a ei de"ine mai "ulnerabilǎ.

/rezoreria nu este analizatǎ ca un necesar poziţia sa in balanţa ne"oilor nu rǎspunde

dec<t unui sinur obiecti" şi anume acela de a menţine echilibrul dintre ne"oi şi resurse.

-chilibrul financiar are la bazǎ relaia %undamental' a trezoreriei9 care se determinǎ

pornind de la ealitatea dintre acti"ul şi pasi"ul bilanţului. Astfel="#!. (!"#E & !"#AE) = T!

n optica funcţionalǎ echilibrul financiar este respectat dacǎ "#!. > !"#4 Aceasta

implicǎ un sold poziti" de trezorerie. !eci fondul de rulment este suficient de mare nu numai

pentru finanţarea necesarului de fond de rulment ci şi pentru asiurarea unei trezorerii care

sǎ8i permitǎ efectuarea de plasamente şi deţinerea unor disponibilitǎţi.

!acǎ "#!. < !"# #ntreprinderea are un sold neati" de trezorerie. n acest caz

necesarul de fond de rulment nu poate fi finanţat #n #ntreime din resurse permanente

#ntreprinderea fiind obliatǎ sǎ apeleze la resurse de trezorerie :mai ales credite bancare;

pentru a acoperi ne"oia de finanţare eneratǎ de ciclul de e$ploatare. n asemenea situaţie

#ntreprinderea este consideratǎ "ulnerabilǎ.

!acǎ "#!. = !"# soldul de trezorerie este nul. Aceastǎ ealitate este numai

teoreticǎ. >ractica menţinerii unei trezorerii care sǎ tindǎ spre zero apǎrǎ #ntreprinderea

#mpotri"a riscurilor pe care le prezintǎ at<t deţinerea unor supralichiditǎţi :folosirea

ineficientǎ a resurselor; c<t şi o trezoreire neati"ǎ :dependenţǎ faţǎ de bǎnci;.

)"-")" TRE&*RERIA %I FUNC.IILE SALE

/rezoreria este un element esenţial şi #n acelaşi timp principala restricţie a estiunii

financiare a #ntreprinderii. n ea se reflectǎ at<t rezultatele poziti"e c<t şi cele neati"e ale

acti"itǎţii #ntreprinderii precum şi deciziile leate de echilibrul financiar. u #ntotdeauna o

#ntreprindere care #ncheie e$erciţiul financiar cu profit are şi o trezorerie poziti"ǎ adicǎ

disponibilitǎţi #n bancǎ şiPsau #n casǎ. !in datele statistice rezultǎ cǎ de cele mai multe ori

&'




falimentul se datoreazǎ slǎbiciunilor i"ite #n estiunea trezoreriei.

/rezoreria descrie flu$urile de bani #ncasǎrile şi plǎţile care inter"in #n cadrul unei

#ntreprinderi şi al cǎrui "olum repartiţie periodicitate localizare chiar specificitate sunt

caracteristice fiecǎrei #ntreprinderi.

omponenţa acti"elor şi pasi"elor de trezorerie este urmǎtoarea=a; +ctivele de trezorerie=

8lichiditǎţi :#n cont şi #n casǎ;?

8acti"e financiare de trezorerie?

8"alori mobiliare de plasament :titluri;?

8efecte comerciale de #ncasat?

8bilete de trezorerie şi certificate de depozit #n portofoliu.

b) asivele de trezorerie:8soldul creditor al contului curent?

8credite de trezorerie :deficite de trezorerie;?

8credite de scont.

)"-"," *BIECTIGELE TRE&*RERIEI

Abiectivele trezoreriei sunt deri"ate din obiecti"ul eneral al finanţelor #ntreprinderii

respecti" creşterea "alorii acesteia.

>utem defini trei mari obiecti"e ale trezoreriei #ntreprinderii=

1; asiurarea lichiditǎţii #ntreprinderii finanţ<nd ne"oile cu costuri minime de o aşa

manierǎ #nc<t #ntreprinderea sǎ atinǎ obiecti"ele sale economice?

2; prote9area acti"elor şi pasi"elor #mpotri"a riscurilor #n special a riscurilor

financiare a riscurilor de schimb a riscurilor leate de dob<ndǎ a riscurilor client

şi furnizor a riscurilor de platǎ?

&; asiurarea celei mai eficace utilizǎri a resurselor financiare obţin<nd cele mai bune

randamente ale fondurilor in"estite reduc<nd la minim lichiditǎţile neutilizate şi

ne"oile de fonduri de rulment şi reduc<nd costurile tranzacţiei.

)"-"-" INTERPRETAREA TRE&*RERIEI

4,




/rezoreria este e$presia dsfǎşurǎrii unei acti"itǎţi eficiente sau ineficiente a

#ntreprinderii leate de posibilitatea obţinerii unei trezorerii poziti"e sau neati"e. /rezoreria

se poate afla #n una din urmǎtoarele situaţii=

a) 8 = < ?trezorerie pozitivǎ).-ste rezultatul echilibrului financiar curent al #ntreprinderii şi reflectǎ ni"elul superior

al fondului de rulment faţǎ de necesarul de fond de rulment. /rezoreria poziti"ǎ se

concretizeazǎ #n disponibilitǎţi bǎneşti #n conturi şi #n casǎ adicǎ #n e$istenţa de lichiditǎţi

care8i permit rambursarea datoriilor pe termen surt şi efectuarea de plasamente eficiente sau

altfel spus #i creşte autonomia financiarǎ pe termen scurt.

u #ntotdeauna #nsǎ o trezorerie poziti"ǎ semnificǎ asiurarea echilibrului financiar.

>e termen lun abundenţa resurselor stabile folosite pentru acoperirea ne"oilor temporare ar putea semnifica ineficienţa utilizǎrii lor cu efecte #n remunerarea capitaluilui respect"

rambursarea #mprumuturilor.

b) 8 ; < ?trezorerie nulǎ).

3tricta ealitate dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment nu poate fi

dec<t fortuitǎ şi pasaerǎ. *u o trezorerie zero #ntreprinderea se fereşte la fel de bine contra

riscului unei sterilitǎţi de e$cedente durabile c<t şi contra riscului de dependenţǎ faţǎ de

bǎnci. >ractica demonstreazǎ cǎ #n fapt este diferit aceastǎ trezorerie nulǎ put<nd oric<nd sǎ

de"inǎ neati"ǎ.

c) 8 > < ?trezorerie negativǎ).

Aceastǎ situaţie e"idenţiazǎ un dezechilibru financiar c<nd ne"oia de fond de rulment

nu poate fi finanţatǎ #n #ntreime din resurse permanente apel<ndu8se la credite care conduc

la diminuarea autonomiei financiare respecti" la creşterea radului de #ndatorare. eflectǎ o

situaţie nefa"orabilǎ pentru #ntreprindere concretizatǎ #ntr8un ni"el mai scǎzut al lichiditǎţii

din contul la bancǎ şi din casǎ faţǎ de ni"elul creditelor curente şi soldul creditor la bǎnci. 3e

impune o monitorizare atentǎ a influenţelor factorilor care au condus la aceastǎ stare şi

diminuare sau eliminarea acestor influenţe.

)"-"(" FACT*RII DE INFLUEN.$ AI TRE&*RERIEI

*alcul<ndu8se ca diferenţǎ #ntre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment

trezoreria face ca factorii de influenţǎ ai fondului de rulment şi ai necesarului de fond de

rulment sǎ fie "alabili şi pentru trezorerie.

41




Astfel factorii de influenţǎ ai creşterii trezoreriei se pot identifica #n factorii de

creştere ai fondului de rulment şi #n factorii de scǎdere ai necesarului de fond de rulment iar

factorii de influenţǎ ai trezoreriei sunt reprezentaţi de factorii de diminuare ai fondului de

rulment şi factorii de creştere ai necesarului de fond de rulment.

)"-"/" EFECTELE M*DIFIC$RII FACT*RIL*R DE INFLUEN.$

ASUPRA TRE&*RERIEI

Modificarea factorilor de influenţǎ "a determina o "ariaţie a ni"elului trezoreriei de la

o perioadǎ la alta.

JError: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 K Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 unde=

Q/ C "ariaţia trezoreriei de la o perioadǎ la alta?-rror= eference source not foundni"elul trezoreriei #n perioada curentǎ?

-rror= eference source not found ni"elul trezoreriei #n perioada de bazǎ.

Aceastǎ "ariaţie a trezoreriei se poate analiza :ca de altfel şi necesarul de fond de

rulment şi fondul de rulment; şi #n mǎrimi relati"e cu a9utorul indicilor raport<nd ni"elul

trezoreriei din perioada curentǎ la ni"elul trezoreriei din perioada de bazǎ. >ot apǎrea

urmǎtoarele situaţii=

a; D8 = <% rror: #eference source not found = rror: #eference source not found % 78 = 1. Aceastǎ situaţie reflectǎ un cash8floG poziti". /rezoreria este #n creştere

reflect<nd o sporire a disponibilitǎţilor pe care le deţine #ntreprinderea. n eneral este o

situaţie apreciatǎ ca fiind poziti"ǎ e$prim<nd faptul cǎ acti"itatea desfǎşuratǎ de #ntreprindere

se concretizeazǎ #ntr8un flu$ crescǎtor de lichiditǎţi. u trebuie #nsǎ ca aceastǎ situaţie sǎ

reflecte buna desfǎşurare a acti"itǎţilor #ntreprinderii. n cazul #n care ni"elul trezoreriei #n

perioada de bazǎ #nreistra "alori poziti"e ridicate şi se #nreistreazǎ un cash8floG poziti"

semnificǎ o ineficienţǎ a folosirii resurselor acest e$cedent de lichiditǎţi put<nd fi folosit #n plasamente pe piaţa monetarǎ sau capitaluri.

42




b; D8 ; <% rror: #eference source not found ; rror: #eference source not

found % 78 ; 1. Jariaţia trezoreriei este nulǎ ni"elul trezoreriei din perioada curentǎ fiind eal

cu ni"elul trezoreriei din perioada de bazǎ. -ste o situaţie #nt<lnitǎ mai rar #n acti"itatea

aenţilor economici. eprezintǎ o situaţie c<nd ni"elul trezoreriei dintre cele douǎ momente

#nreistreazǎ "alori poziti"e.c; D8 > <% rror: #eference source not found > rror: #eference source not

found % 78 > 1. n principiu este o situaţie nefa"orabilǎ pentru #ntreprindere reflect<nd un

ni"el mai scǎzut al disponibilitǎţilor #ntreprinderii #n perioada curentǎ faţǎ de perioada de

bazǎ. eprezintǎ o situaţie fa"orabilǎ c<nd #n anul de bazǎ ni"elul trezoreriei este poziti" şi

e$trem de ridicat iar #n perioada curentǎ trezoreria scade :fiind #nsǎ poziti"ǎ; e"idenţiind o

eficienţǎ sporitǎ a resurselor #ntreprinderii. !impotri"ǎ atunci c<nd #n perioada de bazǎ se

#nreistreazǎ un ni"el neati" al trezoreriei iar cash8floG8ul este neati" #ntreprinderea #şiamplificǎ criza de trezorerie apel<nd la credite bancare pe termen scurt de o "aloare tot mai

ridicatǎ.

)"-"@" NIGELUL *PTIM AL TRE&*RERIEI

Hn anumit ni"el al trezoreriei nu trebuie sǎ constituie un obiecti" al #ntreprinderii.

3tarea trezoreriei trebuie sǎ reflecte #ntotdeauna starea #ntreprinderii. /otuşi se considerǎ cǎstarea #ntreprinderii are un caracter poziti" atunci c<nd se dea9ǎ un flu$ de lichiditǎţi

concretizat #ntr8o trezorerie poziti"ǎ. nsǎ şi trezoreria trebuie supusǎ unui criteriu de

eficienţǎ care face sǎ nu se urmǎreascǎ un ni"el ma$im al trezoreriei. Aşadar trebuie obţinut

un ni"el al trezoreriei care sǎ asiure sol"abilitatea #ntreprinderii şi #n acelaşi timp sǎ reflecte

o utilizare eficientǎ a resurselor acesteia.

4&




CAPIT*LUL ,

ECHILIBRULUI FINANCIAR FUNC.I*NAL %I

PATRIM*NIAL AL +NTREPRINDERII

,"#" ECHILIBRUL FINANCIAR PATRIM*NIAL AL

+NTREPRINDERII

-chilibrul financiar este o formǎ de manifestare a echilibrului economic şi reflectǎ

asiurarea resurselor pe de o parte şi respectarea obliaţiilor de platǎ ale #ntreprinderii cǎtre

terţi pe de altǎ parte.

!ianosticarea echilibrului financiar este conceputǎ ca o etapǎ de restructurare a

#ntreprinderii #n "ederea #mbunǎtǎţirii consolidǎrii sau sal"ǎrii situaţiei financiare. Asiurarea

echilibrului financiar necesitǎ o sincronizare #ntre ritmul cheltuielilor de apro"izionare şi

producţie pe de o parte şi cel al #ncasǎrii şi "<nzǎrii producţiei pe de altǎ parte. erespectarea

acestei cerinţe se reflectǎ #n lipsa capacitǎţilor de platǎ a #ntreprinderii respecti" apariţia

creditelor nerambursate la scadenţǎ şi a datoriilor neachitate la termen faţǎ de furnizori faţǎ

de stat.

44




>entru e"idenţierea echilibrului financiar se utilizeazǎ o serie de instrumente precum=

bugetul de venituri i cheltuieli, bilanţul contabil, balanţa de verificare pentru fundamentarea

deciziilor #n "ederea #mbunǎtǎţirii situaţiei financiare a #ntreprinderii.

6ilanţul este un document care permite sǎ se cunoascǎ patrimoniul unei #ntreprinderi

fiind considerat un in"entar patrimonial condensat. Jiziunii statice cu pri"ire la bilanţ seopune aprecierea profesorului erman -uen 3chmalenbach #n lucrarea E!Rnamische 6ilanzF

care considerǎ bilanţul o reprezentare a forţelor #ntreprinderii. -ste mai importantǎ mǎsurarea

sǎnǎtǎţii dec<t cunoaşterea "alorii intrinseci a elementelor bilanţului= Epentru a lua decizii

utile şeful unei #ntreprinderii trebuie sǎ ştie dacǎ afacerea sa prosperǎ dacǎ bate pasul pe loc

sau este #n declinF.

6ilanţul permite formularea de 9udecǎţi de "aloare cu pri"ire la riscul pe care şi8l

asumǎ #ntreprinderea şi e"aluarea mişcǎrilor "iitoare de trezorerie. >entru aceasta bilanţul poate fi ananlizat din punct de "edere al lichiditǎţii respecti" al e$iibilitǎţii şi al fle$ibilitǎţii

financiare cu care se confruntǎ #ntreprinderea.

ichiditatea reprezintǎ timpul necesar pentru ca un element de acti" sǎ fie realizat sau

transformat #n lichiditǎţi.

-$iibilitatea reprezintǎ timpul necesar pentru achitarea unei datorii.

)le$ibilitatea financiarǎ e$primǎ capacitatea unei #ntreprinderi de a lua mǎsurile

necesare pentru creşterea "alorii de trezorerie pentru a face faţǎ necesitǎţilor şi situaţiilor

impre"izibile. *u c<t fle$ibilitatea este mai ridicatǎ cu at<t se e$pune unui risc de faliment

mai scǎzut.

0 #ntreprindere ale cǎrei lichiditǎţi sunt insuficiente pentru a putea acoperi datoriile

contractate de cǎtre aceasta sau pentru a finanţa creşterea sa economicǎ este o #ntreprindere

cǎreia #i lipseşte fle$ibilitatea. n schimb atunci c<nd are capacitatea sǎ depǎşeascǎ situaţiile

dificile cu care se confruntǎ şi atunci c<nd sesizeazǎ cu uşurinţǎ oportunitǎţile de in"estiţii ce i

se oferǎ este o #ntreprindere cu un rad ridicat de fle$ibilitate financiarǎ.

6ilanţul patrimonial are rolul de a mǎsura "aloarea netǎ a #ntreprinderii şi

sol"abilitatea acesteia cu importanţǎ deosebitǎ at<t pentru acţionarii #ntreprinderii #n calitatea

de proprietari care "or sǎ cunoascǎ care este a"erea lor c<t şi pentru creditori deoarece

patrimoniul reprezintǎ aranţia realizǎrii drepturilor lor.

>entru redactarea bilanţului pornind de la bilanţul contabil trebuie efectuate unele

corecţii cu pri"ire la informaţiile furnizate de bilanţul contabil. Aceste corecţii se referǎ la=

la A*/+J=

a; eliminarea acti"elor de natura non"alorilor :acti"e ficti"e; deoarece acestea sunt #n

45




acti"ul bilanţului dar din punct de "edere al lichiditǎţii lor nu au nici o "aloare adicǎ nu dau

naştere unui flu$ de numerar.

>rincipalele acti"e ficti"e sunt=

8 cheltuieli de constituire?

8 cheltuieli de cercetare8dez"oltare?8 cheltuieli de repartizare asupra e$erciţiilor financiare urmǎtoare?

8 debitori din capitalul subscris şi ne"ǎrsat?

8 primele de rembursare a obliaţiunilor?

8 diferenţele de con"ersie acti".

>entru eliminarea acestor acti"e ficti"e din bilanţul patrimoniului se procedeazǎ astfel=

8 chetuielile de constituie debitorii din capitalul subscris şi ne"ǎrsat şi cheltuielile de

repartizat pe mai multe e$erciţii financiare se scad din acti" şi concomitent din capitalurile proprii?

8 diferenţele de con"ersie acti" se scad din acti" şi concomitent se corecteazǎ #n sensul

mǎririi sau diminuǎrii elementelor de acti" sau pasi" pe seama cǎrora s8au constituit?

8primele de rambursare a obliaţiunilor se scad din acti" şi din "aloarea

#mprumuturilor pe termen mediu şi lun din pasi".

b; includerea #n acti"ele imobilizate a acti"elor circulante cu termen mai mare de 1 an?

c; includerea #n acti"ele circulante sau #n acti"ele imobilizate a sumelor incluse la

decontǎri din operaţii #n curs de clarificare #n funcţie de care sunt incluse #n perioade mai mari

sau mai mici de 1 an?

d; efectele scontate nea9unse la scadenţǎ sunt creanţe cedate bǎncii pentru care s8a

#nreistrat o creştere a disponibilitǎţilor. *u "aloarea acestora se ma9oreazǎ acti"ele

circulante respecti" creanţele concomitent cu ma9orarea #n pasi" a creditelor pe termen scurt?

e; imobilizǎrile #n leasin se adauǎ la acti"ele corporale la "aloarea netǎ. A"anta9ul

leasin8ului este acela cǎ #ntreprinderea #şi procurǎ bunurile necesare dez"oltǎrii fǎrǎ a

antrena fondurile proprii ceea ce #nseamnǎ cǎ se substituie creditului deoarece reprezintǎ o

atraere de capital şi de aceea se ma9oreazǎ #n pasi" datoriile mai mari de 1 an pentru "aloarea

netǎ.

la >A3+J=

a; includerea #n capitalurile proprii a pro"izioanelor pentru riscuri şi cheltuieli

nedeductibile din punct de "edere fiscal?

b; datoriile fiscale latente aferente sub"enţiilor pentru in"estiţii pro"izioanelor

relementate pro"izioanelor deductibile din punct de "edere fiscal se mai includ #n cateoria

4




datoriilor pe termen scurt mediu şi lun dupǎ natura lor?

c; "eniturile #nreistrate #n a"ans "or fi incluse #n cateoria datoriilor pe termen scurt

mediu şi lun dupǎ natura lor?

d; se diminuazǎ capitalurile proprii cu "aloarea capitalului subscris şi ne"ǎrsat?

e; se ma9oreazǎ capitalurile proprii cu diferenţele de con"ersie pasi" fa"orabilerezultate #n urma modificǎrii cursului "alutar care determinǎ reducerea obliaţiilor şi creşterea

scadenţelor.

,"#"#" ECHILIBRUL FINANCIAR PATRIM*NIAL PE BA&A

RATEL*R DE STRUCTUR$

0rice #ntreprindere este supusǎ unor riscuri financiare dar cel mai important este

riscul de faliment enerat de insol"abilitate şi de aceea menţinerea sol"abilitǎţii asiurǎ

supr"ieţuirea #ntreprinderii. 3tarea de insol"abilitate poate a"ea repercursiuni asupra modului

de funcţionare al #ntreprinderii cum ar fi= pierderea unei pǎrţi a patrimoniului de cǎtre

debitorul falimentar lichidarea şi dispariţia #ntreprinderii.

3ol"abilitatea respecti" capacitatea de platǎ sunt elemente ale lichiditǎţii prin care se

e"idenţiazǎ proprietatea pe care o are partea materialǎ a capitalului de a se transforma #n bani.

>entru dianosticarea #ntreprinderii se utilizeazǎ urmǎtoarele date=

1. #ata lic$idit'ii (olvabilit'ii) 6enerale ( Error2 #e%erence ource not %ound )8

e"idenţiazǎ radul de acoperire a datoriilor pe termen scurt de cǎtre acti"ele circulante.

Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 3 Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 Aceastǎ ratǎ poate a"ea urmǎtoarele "alori=

-rror= eference source not found 1% C o situaţie bunǎ şi indicǎ e$istenţa unor acti"e

circulante mai mari dec<t datoriile pe termen scurt ceea ce #nseamnǎ cǎ o parte a capitalului

permanent este utilizat pentru finanţarea acti"itǎţii de e$ploatare?

-rror= eference source not foundsituaţie satisfǎcǎtoare?

-rror= eference source not found C situaţie nesatisfǎcǎtoare dar nu prezintǎ pericol

dacǎ radul de lichiditate al acti"elor circulante este mai mare dec<t cel de e$iibilitate aldatoriilor pe termen scurt.

47




2. #ata lic$idit'ii (olvabilit'ii) redue ( Error2 #e%erence ource not %ound )- aratǎ

#n ce proporţie datoriile curente pot fi acoperite pe seama creanţelor şi a disponibilitǎţilor.

Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 3 3 Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6

-rror= eference source not found poate a"ea urmǎtoarele "alori=

-rror= eference source not found 1 C o situaţie bunǎ?,5 N -rror= eference source not found 1 C situaţie satisfǎcǎtoare?

-rror= eference source not foundN ,5 C situaţie nesatisfǎcǎtoare.

34 #ata olvabilit'ii (lic$idit'ii) imediate ( Error2 #e%erence ource not %ound ) -

reflectǎ #n ce proporţie disponibilitǎţile participǎ la acoperirea datoriilor curente.


!acǎ -rror= eference source not found D ,& C situaţie bunǎ.

:4 #ata olvabilit'ii 6lobale ( Error2 #e%erence ource not %ound ) - mǎsoarǎsecuritatea de care se bucurǎ creditorii pe termen scurt şi lun precum şi mar9a de creditare a

#ntreprinderii.


-rror= eference source not found poate lua urmǎtoarele "alori=

-rror= eference source not found D 15 C situaţie bunǎ deoarece #ntreprinderea #şi

poate achita obliaţiile?

-rror= eference source not found N 15 C situaţie nesatisfǎcǎtoare care e"idenţiazǎ

riscul de insol"abilitate pe care l8au asumat furnizorii de fonduri.

,"#")" ECHILIBRUL FINANCIAR PATRIM*NIAL PE BA&A

RATEL*R DE FINAN.ARE

-chilibrul financiar al #ntreprinderii trebuie #nţeles ca un ansamblu de corelaţii care se

formeazǎ #n procesul de rotaţie al capitalului.>entru analiza echilibrului financiar al #ntreprinderii se utilizeazǎ urmǎtoarele rate de

finanţare=

54 #ata autonomiei %inanciare ( Error2 #e%erence ource not %ound )- reflectǎ

ponderea surselor proprii #n cadrul surselor stabile ale #ntreprinderii.

Error2 #e%erence ource not %ound = Error2 #e%erence ource not %ound ; 5

*u c<t "aloarea ratei este mai apropiatǎ de 1,,I cu at<t creşte ardul de

independenţǎ al #ntreprindrii.84 #ata de %inanare a tocurilor pe eama %ondului de rulment ( Error2 #e%erence

4%




ource not %ound )- reflectǎ #n ce mǎsurǎ stocurile sunt acoperite pe seama fondului de

rulment.

Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 3 Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 #<<

3e apreciazǎ o acoperire normalǎ dacǎ fondul de rulment reprezintǎ apro$imati" 2B&

din totalul stocurilor.34 #ata de %inanare a activelor circulante pe eama %ondului de rulment ( Error2

#e%erence ource not %ound )- reflectǎ #n ce proporţie acti"ele circulante sunt acoperite pe

seama fondului de rulment.


Mǎrimea normalǎ a acestei rate este de apro$imati" 5,I.

:4 #ata de auto%inanare a activelor ( Error2 #e%erence ource not %ound )- e$primǎ

mǎsura #n care capitalurile proprii acoperǎ acti"ele #ntreprinderii.Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 3 Error: Re4ere!ce 5ource !ot 4ou!6 #<<

4 #ata de %inanare a imobiliz'rilor pe eama capitalurilor proprii ( Error2

#e%erence ource not %ound )- e$primǎ finanţarea proprie a imobilizǎrilor autonomia de care

dǎ do"adǎ #ntreprinderea #n finanţarea in"estiţiilor sale.


!acǎ "aloarea acestei rate este mai mare sau ealǎ cu 1,, #nseamnǎ cǎ acti"ele

imobilizate sunt finanţate interal pe seama capitalurilor proprii. !acǎ "aloarea ratei este mai

micǎ dec<t 1,, atunci o parte din acti"ele imobilizate sunt finanţate pe seama datoriilor pe

termen mediu şi lun.

4 #ata de %inanare a activelor imobilizate pe eama capitalului permanent

( Error2 #e%erence ource not %ound )- e$primǎ radul de finanţare al acti"elor imobilizate pe

seama surselor stabile.


*u c<t "aloarea acestei rate este mai mare dec<t 1,, cu at<t #ntreprinderea ocupǎ

o poziţie mai bunǎ.

@" Rt 6toriilor ( Error2 #e%erence ource not %ound )K reflectǎ partea din

acti"ul total care este finanţatǎ din datoriile #ntreprinderii.-rror= eference source not found


,"#"," C*RELA.IA DINTRE F*NDUL DE RULMENT

PATRIM*NIAL; NECESARUL DE F*ND DE RULMENT %I

TRE&*RERIA NET$

4'




*unoaşterea corelaţiei dintre fondul de rulment patrimonial necesarul de fond de

rulment şi trezoreria netǎ este foarte importantǎ deoarece pune pe primul plan problema

finanţǎrii necesarului de fond de rulment al unei #ntreprinderi.

0peraţiile de e$ploatare antreneazǎ formarea ne"oii de finanţare care conduce laconstituirea mi9loacelor de finanţare. *onfruntarea acestei ne"oi şi acestor mi9loace de

finanţare face sǎ se dea9e ne"oia de finanţare inclusǎ #n ciclul de e$ploatare sau necesarul de

fond de rulment.

e"oile de finanţare determinate de ciclul de e$ploatare reprezintǎ fonduri a"ansate de

#ntreprindere pentru a8şi constitui stocuri de materii prime materiabile consumabile producţie

#n curs de e$ecuţie produse finite precum şi pentru acordarea termenelor de platǎ clienţilor

pentru li"rǎrile de produse e$ecutarea de lucrǎri şi prestǎri de ser"icii. >entru aceasta#ntreprinderea efectueazǎ o a"ansare de fonduri care reprezintǎ un consum de lichiditǎţi. n

situaţia #n care acordǎ termene de platǎ clienţilor sǎi #ntreprinderea acumuleazǎ creanţe care

reprezintǎ un "enit "iitor deoarece ele nu se transformǎ #n lichiditǎţi la termenul de platǎ

con"enit. ntreprinderea se confruntǎ #n aceastǎ situaţie cu o ne"oie de finanţare.

0 sursǎ suplimentarǎ de finanţare o reprezintǎ sumele #ncasate de la clienţi #nainte de

efectuarea li"rǎrilor de bunuri e$ecutǎrii de lucrǎri şi prestǎri de ser"icii #n numele acestora.

*a urmare a acti"itǎţii de e$ploatare desfǎşurate #ntreprinderea obţine mi9loace definanţare de fiecare datǎ c<nd obţine de la furnizorii sǎi termene de platǎ care reprezintǎ

ana9amente pentru #ntreprindere. !eoarece aceste plǎţi nu au loc imediat lichiditǎţile aflate

la dispoziţia #ntreprinderii reprezintǎ surse de fonduri sau mi9loace de finanţare. esursele

obţinute de fiecare datǎ c<nd beneficiazǎ de un termen de platǎ pentru cumpǎrǎrile de bunuri

sau prestǎrile de ser"icii reprezintǎ posibilitǎţi suplimentare de finanţare. Are loc o diminuare

a necesarului de fond de rulment mai ales #n situaţia #n care mǎrimea lor se re#nnoieşte

permanent.

n analiza necesarului de fond de rulment se pot #nt<lni urmǎtoarele situaţii=

a; dacǎ ) D , atunci #ntreprinderea se confruntǎ cu un surplus de ne"oi temporare

#n raport cu resursele e$istente situaţie 9ustificatǎ dacǎ este rezultatul unei politici de in"estiţii

pri"ind creşterea ne"oii de finanţare a ciclului de e$ploatare.

b; dacǎ ) N , atunci #ntreprinderea are un surplus de surse de finanţare #n raport cu

necesitǎţile de capitaluri circulante şi poate fi apreciatǎ ca o situaţie fa"orabilǎ dacǎ "iteza de

rotaţie a acti"elor circulante a crescut şi dacǎ s8au contractat datorii cu scadenţǎ mai

#ndepǎrtatǎ.

5,




!acǎ fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment atunci

e$cedentul de finanţare se reǎseşte sub forma trezoreriei nete care #mbracǎ forma

disponibilitǎţilor bǎneşti #n conturile bancare şi #n casǎ.

>entru asiurarea echilibrului financiar fondul de rulment trebuie sǎ fie menţinut la

ni"elul mediei fluctuaţiilor necesarului de fond de rulment aceasta fiind mǎrimea minimǎnecesarǎ a fondului de rulment. )ondul de rulment optim este acela care menţine echilibrul

financiar al #ntreprinderii la cel mai scǎzut cost al procurǎrii capitalurilor.

!acǎ necesarul de fond de rulment este asimilat acti"itǎţii de e$ploatare trezoreria

netǎ este leatǎ de acti"itatea financiarǎ pe termen scurt. ntreprinderea solicitǎ de la bǎnci şi

alte in"estiţii financiare resurse pentru finanţare pe termen scurt iar c<nd are surplus de

lichiditǎţi poate efectua plasamente financiare utiliz<nd resursele de trezorerie.

/rezoreria netǎ permite sǎ se aprecieze dacǎ acti"itatea desfǎşuratǎ este echilibratǎ şieficientǎ at<t pe termen lun c<t şi pe termen scurt.

!acǎ / D , #nseamnǎ cǎ e$erciţiul financiar s8a #ncheiat cu un e$cedent de lichiditǎţi

reprezentat de profitul net al #ntreprinderii.

!acǎ / N , #nseamnǎ cǎ e$erciţiul financiar s8a #ncheiat cu un dezechilibru

financiar. !eficitul de trezorerie poate fi acoperit prin contractarea de credite #n condiţii

a"anta9oase de dob<ndǎ prin neocierea mai multor surse de capital.

!ecala9ele dintre #ncasǎrile creanţelor şi plǎţile datoriilor scadente influenţeazǎ

trezoreria netǎ. n acest caz o #ntreprindere rentabilǎ nu are neapǎrat o trezorerie poziti"ǎ

aceasta depinz<nd de "ariţiile necesitǎţilor de finanţare şi "ariaţiilor termenelor de scadenţǎ a

#ncasǎrilor şi plǎţilor.

,")" ECHILIBRUL FINANCIAR FUNC.I*NAL AL

+NTREPRINDERII

>rin determinarea echilibrului financiar pe baza bilanţului funcţional se are #n "edere

stabilirea corelaţiilor #ntre ne"oile de finanţare şi resursele #ntreprinderii astfel #nc<t sǎ se

asiure continuitatea acti"itǎţii oferind o imaine mai clarǎ a modului de funcţionare din

punct de "edere economic.

ntocmirea bilanţului funcţional are loc pentru e"idenţierea utilizǎrilor şi resurselor

corespunzǎtoare fiecǎrui ciclu de funcţionare= ciclu de in"estiţii de e$ploatare de finanţare.

iclul de investiţii are #n "edere acţiunile #ntreprinse pentru achiziţionarea acti"elorimobilizate. Acestui ciclu #i corespunde acti"ul aciclic stabil.

51




iclul de e'ploatare cuprinde flu$urile de apro"izionare producţie şi distribuţie at<t

sub formǎ fizicǎ c<t şi bǎneascǎ.

*iclul de finanţare cuprinde relaţiile ce se stabilesc #ntre #ntreprindere şi proprietarii de

capital :acţionarii şi creditorii;. -l permite #ntreprinderii sǎ facǎ faţǎ decala9ului dintre intrǎrile

şi ieşirile de lichiditǎţi enerate de ciclul de e$ploatare. Acest ciclu corespunde ansambluluiresurselor.

n elaborarea bilanţului funcţional trebuie sǎ se ţinǎ seama de urmǎtoarele reuli=

acti"ele sunt luate #n considerare la "aloarea lor brutǎ pentru a pune #n e"idenţǎ

decizia iniţialǎ?

acti"ele imobilizate #nchiriate sub orice formǎ se includ #n bilanţul funcţional pentru

cǎ ser"esc ciclului de e$ploatare :resursele se corecteazǎ cu amortizarea aferentǎ iar partea

neamortizatǎ se include la datorii financiare;? conceptul de acti"e ficti"e nu mai este operaţional din urmǎtoarele considerente=

8 cheltuielile ce ce pri"esc e$erciţiile urmǎtoare sunt considerate acti"e imobilizate ele

fiind asimilate unor in"estiţii?

8 cheltuielile efectuate #n a"ans sunt considerate acti"e ciclice de e$ploatare sau #n

afara e$ploatǎrii?

8 efectele scontate nea9unse la scadenţǎ se includ #n acti" la creanţe iar #n pasi" la

credite pe termen scurt?

8 primele de rambursare a obliaţiunilor se scad din acti" iar #n pasi" din datoriile

financiare?

8 diferenţele de con"ersie acti" ma9oreazǎ creanţele sau diminueazǎ obliaţiile cu

"aloarea respecti"ǎ iar diferenţele de con"ersie pasi" se scad din pasi" cu "aloarea lor

corect<ndu8se posturile de unde pro"in.

amortizǎrile şi pro"izioanele calculate sunt considerate #n pasi" ca surse aciclice

:stabile;.

,")"#" ECHILIBRUL FINANCIAR FUNC.I*NAL PE BA&A

TABL*ULUI DE FINAN.ARE

A"<ndu8se #n "edere cǎ bilanţul contabil prezintǎ o "iziune staticǎ asupra situaţiei

financiare iar contul de profit şi pierderi prezintǎ #n dinamicǎ acti"itatea firmei pentru

prezentarea #n dinamicǎ a situaţiei financiare teoria şi practica contabilǎ şi financiarǎ aelaborat tabloul de finanţare.

52




/abloul de finanţare se reǎseşte sub mai multe forme cele mai importante dintre acestea

fiind=

8abloul de utilizǎri i resurse

8abloul flu'urilor de trezorerie

8abloul de utilizǎri i resurse prezintǎ situaţia patrimonialǎ #ntre bilanţul dedeschidere şi bilanţul de #nchidere a e$erciţiului financiar sub aspectul pǎstrǎrii echilibrului

funcţional. ntocmirea tabloului de utilizǎri şi resurse presupune efectuarea unei distincţii #ntre

flu$urile patrimoniale şi monetare. )lu$urile patrimoniale nu au obliatoriu o influenţǎ asupra

trezoreriei şi pot fi clasificate dupǎ cum urmeazǎ=

8 flu$urile patrimoniale care au o incidenţǎ imediatǎ asupra trezoreriei şi se referǎ la

cumpǎrǎrile şi "<nzǎrile cu plata imediatǎ respecti" #ncasǎrile imediate. Aceste flu$uri sunt

flu$uri monetare şi fac obiectul tabloului de trezorerie?8flu$urile patrimoniale care nu au o incidenţǎ ulterioarǎ asupra trezoreriei şi se referǎ

la cumpǎrǎri şi "<nzǎri pe credit. Aceste flu$uri sunt flu$uri financiare care includ si flu$urile

monetare şi fac obiectul tabloului de utilizǎri şi resurse.

8flu$urile patrimoniale care nu au o incidenţǎ nici imediatǎ nici ulterioarǎ asupra

trezoreriei şi se referǎ la amortizǎri şi pro"izioane.

>entru #ntocmirea unui tablou de utilizǎri şi resurse trebuie sǎ se determine "ariaţiile

posturilor bilanţiere #ntre douǎ bilanţuri succesi"e care formeazǎ o balanţǎ diferenţiatǎ sau balanţa mutaţiilor. Analiza "ariaţiilor din balanţa diferenţiatǎ scoate #n e"idenţǎ 4 tipuri de

modificǎri care pot fi interpretate din punct de "edere financiar astfel=

a; creşteri de pasi" care corespund creşterii ana9amentelor #ntreprinderii. Aceste

creşteri corespund unor intrǎri de fonduri care la ni"elul tabloului de utilizǎri şi resurse sunt

asimilate resurselor?

b; creşteri de acti" care corespund achiziţionǎrilor de bunuri şi creşteri de creanţe.

:acestea sunt consumatoare de fonduri şi sunt asimilate utilizǎrilor;?

c; diminuǎri de acti" care corespund intrǎrilor de fonduri şi sunt asimilate resurselor?

d; diminuǎri de pasi" care corespund diminuǎrilor de ana9amente :diminǎri de

datorii; care sunt eneratoare de ieşiri de fonduri şi sunt asimilate utilizǎrilor.

/abloul de finanţare cuprinde douǎ pǎrţi= prima parte stabileşte modul de realizare a

echilibrului structural #ntre utilizǎrile şi resursele bilanţului funcţional adicǎ "ariaţia fondului

de rulment net lobal. Aceastǎ parte a totalului de finanţare e"idenţiazǎ modul de finanţare şi

politica de in"estiţii promo"atǎ de #ntreprindere.

? "#!. = ? #E+@#+E +TABI/E - ? @TI/I#I +TABI/E

5&




@tiliz'rile tabile includ=

8 di"idendele distribuite #n cursul e$erciţiului care corespund di"idendelor plǎtite pe

parcursul e$erciţiului respecti" di"idendele distribuite reprezent<nd repartizǎri ale e$erciţiilor

precedente?

8 achiziţionǎrile de imobilizǎri care se referǎ la creşterile de imobilizǎri la "aloarea brutǎ :nu sunt luate #n calcul creşterile de imobilizǎri realizate prin ree"aluǎri sau trecerile de

la imobilizǎri #n curs la imobilizǎri #n folosinţǎ;?

8 reducerile de capitaluri proprii care se referǎ la rambursǎrile capitalului social cǎtre

asociaţi şi acţionari şi reducerea capitalului social prin rǎscumpǎrarea şi anularea propriilor

acţiuni?

8 rambursǎrile de datorii financiare se referǎ la rambursǎrile #mprumuturilor pe termen

mediu şi lun. #eurele tabile includ=

8 capacitatea de autofinanţare care reprezintǎ surplusul financiar dea9at de acti"itatea

rentabilǎ a #ntreprinderii?

8 cesiunile de imobilizǎri care cuprind preţul de cesiune al imobilizǎrilor corporale

necorporale şi financiare precum şi reducerile de imobilizǎri financiare prin stinerea

creanţelor imobilizate şi a rambursǎrii #mprumuturilor acordate pe termen mediu şi lun?

8creşterile de capital propriu care enereazǎ un flu$ financiar :creşterile de capital

social prin aportul #n bani sau naturǎ a asociaţilor sau acţionarilor sub"enţii pentru in"estiţii;.

e se iau #n calcul creşterile capitalului social prin operaţiuni interne :#ncorporarea de

rezer"e a diferenţelor de ree"aluare #ncorporarea primelor de capital capitalizarea profitului;

şi prin con"ersia datoriilor #n capital social. *reşterea capitalului social este luatǎ #n calcul

numai #n limita capitalului social subscris şi "ǎrsat?

8creşterile de datorii financiare care se referǎ la datoriile financiare pe termen mediu şi

lun contractate de #ntreprindere #n cursul e$erciţiului. u sunt luate #n calcul creditele pe

termen scurt :creditele de trezorerie;.

>artea a doua a tabloului de utilizǎri şi resurse e"idenţiazǎ "ariaţia fondului de rulment

net lobal ca urmare a modificǎrii elementelor ce intrǎ #n componenţa aci"elor circulante şi a

datoriilor pe termen scurt "ariaţie ce are profunde incidente asupra realizǎrii echilibrului

financiar. Aceastǎ parte aratǎ modul #n care fondul de rulment a fost utilizat pentru acoperirea

necesitǎţilor de finanţare asiur<nd pe de o parte echilibrul funcţional #ntre utilizǎri şi resurse

şi echilibrul monetar #ntre #ncasǎri şi plǎţi e"idenţiat prin trezoreria netǎ.

? "#!. = ? ACTIE CI#C@/A!TE - ? DAT#II PE TE#0E! +C@#T

54




Aci"ele circulante includ şi acti"ele de trezorerie iar datoriile pe termen scurt includ şi

pasi"ele de trezorerie.

8abloul flu'urilor de trezorerie permite aprecierea radului de independenţǎ al

#ntreprinderii #n estionarea lichiditǎţilor sale care are un impact hotǎr<tor asupra EsǎnǎtǎţiiF

sale finaciare.A"anta9ul acestui tablou #n comparaţie cu tabloul de utilizǎri şi resurse este acela cǎ

permite e"idenţierea influenţelor pe care le au fenomenele de stoca9 şi a consecinţelor

enerate de decala9ele e$istente #ntre #ncasǎri şi plǎţi.

/abloul flu$urilor de trezorerie aratǎ modul #n care este utilizatǎ trezoreria de care

dispune #ntreprinderea ca urmare a acti"itǎţii desfǎşurate dupǎ deducerea prele"ǎrilor

obliatorii #n special pentru finanţarea in"estiţiilor.

>rincipalele componente ale acestui tablou sunt= Excedentul de trezorerie 6lobal (ET.) care se determinǎ ca diferenţǎ #ntre

e$cedentul brut lobal :-6@; şi "ariaţia ne"oii de fond de rulment :Q );.

ET. = EB. - ? !"#

EB. = EBE & Error2 #e%erence ource not %ound - Error2 #e%erence ource not

%ound & Error2 #e%erence ource not %ound & Error2 #e%erence ource not %ound - Error2

#e%erence ource not %ound unde=

-6- 3 e$cedentul brut al e$ploatǎrii?

-rror= eference source not found3 alte "enituri din e$ploatare?

-rror= eference source not found alte cheltuieli de e$ploatare?

-rror= eference source not found 3 "enituri financiare #ncasabile?

-rror= eference source not found 3 alte "enituri e$cepţionale #ncasabile?

-rror= eference source not found3 alte cheltuieli e$cepţionale plǎtibile.

!e precizat este faptul cǎ nu se ia #n calcul preţul de cesiune al imobilizǎrilor.

-$cedentul brut lobal :-6@; se deosebeşte de capacitatea de autofinanţare :*A); prin aceea

cǎ nu se iau #n calcul cheltuielile financiare şi impozitul pe profit deoarece sunt considerate

prele"ǎri obliatorii.

!upǎ cum se obser"ǎ e$cedentul de trezorerie lobal nu este influenţat de structura

financiarǎ de impozitul pe profit de politica de distribuire de di"idende ceea ce pune #n

e"idenţǎ capacitatea #ntreprinderii de a obţine lichiditǎţi fǎrǎ a fi influenţatǎ de politica

financiarǎ sau fiscalǎ. -$cedentul de trezorerie lobal depinde de ni"elul de dez"oltare şi

rentabilitatea #ntreprinderii precum şi de structura ne"oii de fond de rulment. /rebuie sǎ fie

suficient pentru a face faţǎ scadenţelor #n mod continuu iar #ntreprinderea sǎ8şi autofinanţeze

55




in"estiţiile interne şi e$terne :#n acti"e financiare;.

"luxul de trezorerie diponibil ("TD) e$primǎ flu$urile de lichiditǎţi rǎmase

efecti" la dispoziţia #ntreprinderii dupǎ efecuarea cheltuielilor referitoare la dob<nzi impozit

pe profit di"idende şi rambursarea #mprumuturilor financiare şi care influenţeazǎ deciziile de

acţiuni.!acǎ flu$ul de trezorerie disponibil este neati" atunci #ntreprinderea este e$pusǎ

riscului de a nu face faţǎ prele"ǎrilor obliatorii şi poate autofinanţa acti"itatea in"estiţionalǎ.

Aportul de reure tabile reflectǎ sursele de finanţare care pot pro"eni din

aporturile asociaţilor ca sursǎ internǎ sau din creditele de trezorerie ca sursǎ e$ternǎ.

ariaia trezoreriei reflectǎ dacǎ #ntreprinderea a acumulat lichiditǎţi sau şi8a

diminuat #ndatorarea. Mǎrimea acesteia depinde de rentabilitatea #ntreprinderii de costul

resurselor e$terne de riscul asumat pentru acoperirea ne"oilor.ntocmirea acestui tablou porneşte de la e$cedentul brut al e$ploatǎrii :-6-; şi nu de

la capacitatea de autofinanţare :*A); deoarece aceasta are unele incon"eniente=

8 *A) este doar un surplus de lichiditǎţi deoarece nu ia #n considerare decala9ul de

platǎ. -a nu de"ine un flu$ disponibil de trezorerie dec<t dupǎ #ncasarea "eniturilor şi plata

cheltuielilor. *A) nu este interal disponibilǎ pentru finaţarea #ntreprinderii deoarece o parte

a beneficiului este distribuitǎ sub formǎ de di"idende?

8 *A) conţine at<t elemente ce caracterizeazǎ acti"itatea de e$ploatare şi care permit

calculul e$cedentului brut al e$ploatǎrii c<t şi elemente din afara e$ploatǎrii cu caracter

"ariabil :impozite cheltuieli financiare elemente e$cepţionale;. !e aceea nu permite sǎ se

aprecieze profitabilitatea sau rentabilitatea acti"itǎţii?

8 *A) este influenţatǎ de politicile contabile şi fiscale fiind determinatǎ dupǎ

impozitarea profitului?

8 *A) apare ca o sursǎ stabilǎ care permite finanţarea in"estiţiilor rambursarea

#mprumuturilor financiare contractate şi plata di"idendelor reprezent<nd o alocare definiti"ǎ

de fonduri.

,")")" C*RELA.IA DINTRE F*NDUL DE RULMENT NET 1L*BAL;

NEG*IA DE F*ND DE RULMENT %I TRE&*RERIA NET$

!eterminarea funcţionalǎ a echilibrului financiar are ca prim obiecti" stabilirea

radului de "ulnerabilitate al #ntreprinderii #n funcţie de modul de finanţare. Modalitatea cea

mai rele"antǎ este cea de comparare a fondului de rulment funcţional cu ne"oia de fond de

5




rulment.

e"oia de fond de rulment este indicatorul cel mai rele"ant deoarece reflectǎ ne"oile

ciclice neacoperite financiar din resurse temporare şi care se re#nnoiesc permanent #n cadrul

ciclului de e$ploatare. >rin urmare re#nnoirea utilizǎrilor şi a resurselor ciclice conferǎ ne"oii

de fond de rulment caracterul unei ne"oi de finanţare permanentǎ durabilǎ deşi componentelesale apar ca elemente pe termen scurt #n bilanţ. >artea rǎmasǎ nefinanţatǎ trebuie sǎ fie mai

micǎ sau cel mult ealǎ cu fondul de rulment funcţional ne#ndeplinirea acestei condiţii

conduc<nd la realizarea unui dezechilibru funcţional care "a afecta trezoreria.

>entru realizarea echilibrului funcţional este necesar ca fondul de rulment sǎ acopere

ne"oile de finanţare şi nu este suficient sǎ fie poziti".

)ondul de rulment net funcţional :)); poate #nreistra fluctuaţii ca urmare a

modificǎrii resurselor stabile sau a acti"elor durabile. >rin urmare creterea 5#6! poate fideterminatǎ de =

• sporirea resurselor stabile prin= creşterea capitalului social prin noi aporturi ale

asociaţilor sporirea profitului net nerepartizat obţinerea de sub"enţii sporirea

pro"izioanelor creşterea datoriilor financiare prin contractarea de noi credite precum

şi prin emisiunea de obliaţiuni?

• reducerea acti"elor imobilizate prin= "<nzarea de acti"e #ncasarea de titluri

diminuarea unor acti"e fǎrǎ "aloare. #educerea 5#6! poate fi eneratǎ de=

• scǎderea resurselor stabile prin= distribuirea de di"idende #nreistrarea unor pierderi

reinterarea sub"enţiilor pentru in"estiţii anularea pro"izioanelor diminuarea

amortizǎrilor rambursarea datoriilor care implicǎ un cost reprezentat de dob<nzile şi

comisioanele plǎtite reducerea sau anularea diferenţelor de con"ersie pasi"?

• creşterea acti"elor imobilizate brute.

0peraţiile de e$ploatare antreneazǎ formarea ne"oii de finanţare dar permit totodatǎconstituirea mi9loacelor de finanţare. !in confruntarea ne"oilor cu mi9loacele de finanţare se

dea9ǎ ne"oia de finanţare a ciclului de e$ploatare sau ne"oia de fond de rulment. e"oile de

finanţare enerate de ciclul de producţie sau ne"oile ciclice corespund alocǎrilor de fonduri

pentru constituirea de stocuri şi creanţe. n compensarea acestor necesitǎţi de finanţare

acti"itatea #ntreprinderii furnizeazǎ resurse re#nnoibile pe mǎsura derulǎrii ciclului de

e$ploatare respecti" resurse ciclice sub forma #mprumuturilor primite de la bǎnci şi alte

in"estiţii financiare.

Mǎrimea ) depinde de=

57




• natura sectorului de acti"itate şi durata ciclului de e$ploatare :cu c<t ciclul de

e$ploatare este mai lun cu at<t creşte );?

• ni"elul de acti"itate?

• structura e$ploatǎrii :ponderea consumurilor pro"enite de la terţi #n cifra de

afaceri;?

• durata de rotaţie a acti"elor şi pasi"elor?

• sezonalitatea acti"itǎţii?

• respectarea termenelor de platǎ?

• selecţionarea corespunzǎtoare a clienţilor şi furnizorilor?

• oranizarea şi asiurarea estiunii #ntreprinderii.

n timp ce componentele ) sunt leate de acti"itatea curentǎ şi #n special de cea dee$ploatare cele ale trezoreriei sunt leate de operaţiuni pe termen scurt realizate de

#ntreprindere.

ntreprinderea solicitǎ mi9loace de finanţare pe termen scurt de la bǎnci şi instituţii

financiare numite resurse de trezorerie sau trezoreria de pasiv ?8). nsǎ aceasta poate a"ea

disponibilitǎţi şi #n conturile bancare care8i pot permite sǎ efectueze plasamente financiare

d<nd o utilizare trezoreriei sale numitǎ trezorerie de activ ?8+).

>rin compararea trezoreriei de acti" cu cea de pasi" se poate determina trezoreria netǎ

care e$primǎ poziţia #ntreprinderii asupra operaţiunilor sale financiare pe termen scurt=

T! = TA TP unde=

/ C trezoreria netǎ?

/A C trezoreria de acti"?

/> C trezoreria de pasi".

/rezoreria netǎ poate #nreistra fluctuaţii put<nd e$ista urmǎtoarele situaţii=

a; !acǎ 86 = < ?8+ = 8), atunci #ntreprinderea constituie plasamente lichide faţǎ de

partenerii sǎi financiari pentru o sumǎ care depǎşeşte pe cea a resurselor pe termen scurt de la

partenerii financiari. n aceastǎ situaţie #ntreprinderea poate sǎ8şi ramburseze datoriile

financiare pe termen scurt ceea ce demonstreazǎ o realǎ autonomie financiarǎ.

b; !acǎ 86 > < ?8+ > 8), #ntreprinderea este dependentǎ de resursele financiare pe

termen scurt. ichiditǎţile sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt.

!acǎ are loc o creştere a capacitǎţii de producţie sau o di"ersificare a acti"itǎţii prin

cumpǎrarea de participaţii la alte societǎţi atunci )@ N ). >entru acoperirea deficitului

de fond de rulment se apeleazǎ la credite pe termen scurt care implicǎ un cost ridicat at<t #n

ceea ce pri"eşte rata dob<nzii c<t şi e$iibilitatea ridicatǎ a acestora. Aceastǎ problemǎ de

5%




deficit de fond de rulment apare #n acti"itǎţile cu rentabilitate insuficientǎ.

elaţia #ntre fondul de rulment net lobal şi ne"oia de fond de rulment asiurǎ cel mai

bine realizarea obiecti"elor financiare de rentabilitate şi lichiditate creşterea capacitǎţii de

platǎ şi asiurarea autonomiei financiare.

CAPIT*LUL -

-" ANALI&A ECHILIBRULUI FINANCIAR AL

FIRMEI SC CRIMAT SRL B*T*%ANI

-"# SCURT$ PRE&ENTARE A S*CIET$.II

I4 Elemente de identi%icare

!enumirea #ntreprinderii= 3* *+MA/ 3

Adresa= ocalitatea 6otoşani strada >lopilor numǎrul 1% telefon ,2&1 5%475&

)orma de proprietate= 3ocietate comercialǎ cu rǎspundere limitatǎ

umǎr de #nreistrare #n eistrul *omerţului= S ,7 1 '4

Acti"itate preponderentǎ :cod şi denumire clasa *A-;= ,142 Acti"itǎţi de ser"icii

pentru creşterea animalelor cu e$cepţia acti"itǎţilor "eterinare.

*od de identificare fiscalǎ= 517%14,

/ipul situaţiei financiare= A-8 aplicǎ relementǎrile contabile simplificate aprobate

prin 0M) &,B2,,2

*apitalul social= &'4, 0

II4 +curt itoric

3* *+MA/ 3 6otoşani cu un capital social de &'4, lei a fost #nfiinţatǎ la data de

12.,&.2,,2 şi este #nreistratǎ #n eistrul *omerţului cu numǎrul S ,7 1 '4 cu codul de

identificare fiscalǎ 517%14,.

3* *+MA/ 3 6otoşani reprezintǎ o fermǎ pri"atǎ de bo"ine al cǎrei efecti" total

la momentul actual este de 71 de capete respecti" un numǎr de &5 "aci lapte şi & "iţei.

Hnitatea este proprietatea a doi coproprietari= >ǎtrǎuţanu !aniel şi >ǎtrǎuţanu )elicia carerǎspund de estionarea societǎţii precum şi de riscurile economice pe care le implicǎ

5'




acti"itatea fermei.

)erma este situatǎ #n comuna oma 9udeţul 6otoşani localitate aşezatǎ #n partea

centralǎ a 9udeţului 6otoşani cu o populaţie totalǎ de &25, persoane. Aceastǎ comunǎ se aflǎ

la o distanţǎ de 12 Tm de municipiul 6otoşani leǎtura fǎc<ndu8se prin intermediul drumului

9udeţean 6otoşani8!orohoi.-conomia comunei este a$atǎ cu preponderenţǎ pe ariculturǎ cuprinz<nd cele douǎ

subramuri= cultura plantelor şi creşterea animalelor. n comunǎ funcţioneazǎ o serie de aenţi

economici de producţie= douǎ prese de ulei trei mori de porumb o fabricǎ de caşca"al douǎ

abatoare etc. !e asemenea mai funcţioneazǎ unitǎţi cu specific comercial şi anume un

numǎr de 1' maazine.

n domeniul prestǎri ser"icii #n comuna oma funcţioneazǎ o secţie de mecanizare cu

personalitate 9uridicǎ ce are #n dotare &, de tractoare 24 pluuri 4 semǎnǎtori & combineetc. Mai e$istǎ douǎ asociaţii aricole cu personalitate 9uridicǎ şi 5 asociaţii aricole familiale.

*omuna dispune de o reţea de drumuri publice cu o lunime de 44 Tm din care 5 Tm

asfaltaţi şi 42 Tm pietruiţi.

>utem afirma cǎ mediul economic #n care este amplasatǎ ferma reprezintǎ un mediu

prielnic dez"oltǎrii afacerii a"<ndu8se #n "edere mulţimea oportunitǎţilor pe care acesta i le

oferǎ.

!acǎ iniţial #n anul 2,,2 acti"itatea fermei era restr<nsǎ a"<nd un efecti" total de

animale de 2, de capete #n prezent ferma deţine un efecti" total de 71 de capete şi anume &5

"aci lapte şi & de "iţei Uolstain )rizien :oriine 0landa;. *apacitatea de producţie actualǎ

este de circa %,, l lapteBzi. A"<nd #n "edere dotǎrile aferente e$ploatǎrii se poate aprecia o

capacitate de e$tindere a e$ploatǎrii de p<nǎ la un efecti" total de circa 1&, de capete.

+niţial #n momentul #nfiinţǎrii s8a pornit de la o slabǎ dotare tehnicǎ. >e parcursul

desfǎşurǎrii acti"itǎţii #nsǎ s8au achiziţionat maşini aricole #n scopul prelucrǎrii terenului

destinat culturilor fura9ere precum şi sisteme de muls sisteme de spǎlare automatǎ a

instalaţiei de muls şi a tancului colector.

n ceea ce pri"eşte rentabilitatea firmei putem afirma cǎ cifra de afaceri a crescut de la

un an la altul. Astfel pe mǎsura dez"oltǎrii "olumului de acti"itate cifra de afaceri

#nreistreazǎ #n anul 2,,7 o "aloare netǎ de 4'5, 0 #n anul 2,,%8 %777 0 iar #n anul

2,,'8 1&5 0. )aptul cǎ aceasta are un trend crescǎtor semnificǎ o creştere a "olumului

acti"itǎţii firmei mai precis creşterea "eniturilor din "<nzarea mǎrfurilor şi produselor #ntr8o

perioadǎ determinatǎ de timp. !e asemenea firma 3* *+MA/ 3 #nreistreazǎ profit #ncǎ

din anul #nfiinţǎrii profitul net pentru anul 2,,7 fiind de 1&& lei pentru anul 2,,%8 &217 lei

,




iar pentru anul 2,,'8 225 lei.

III4 biectul de activitate

0biectul acti"itǎţii constǎ #n producerea industrializarea şi comercializarea produselor

arozootehnice. 3* *+MA/ 3 are #n componenţa sa o fermǎ precum şi trei sectoare care

o deser"esc pe aceasta şi anume=

5erma are o suprafaţǎ totalǎ de 27,2 -rror= eference source not found şi

dispune de= un numǎr de 2 ra9duri un ra9d pentru "acile de lapte cu o capacitate de cazare

de 4, "aciBra9d c<t şi un ra9d pentru tineret taurin cu o capacitate de cazare de 4, decapeteBra9d un centru de muls şi pǎstrare a laptelui p<nǎ la li"rare bucǎtǎrie fura9erǎ :siloz;8

spaţiu modern de depozitare a fura9elor secţie de mecanizare bazine colectoare de de9ecţii

suprafeţe betonate c<t şi alei de acces.

n scopul eficientizǎrii şi modernizǎrii muncii ferma a fost dotatǎ cu sisteme de muls

cu sisteme de spǎlare automatǎ a instalaţiei de muls şi a tancului colector boilere de asiurare

cu apǎ caldǎ cu un sistem de e"acuare a de9ecţiilor.

Urǎnirea animalelor se face #n sistem de stabulaţie liberǎ prin linii speciale de hrǎnire

dotate cu adǎpǎtori tehnoloie ce permite e$ploatarea fermei cu un consum minim de forţǎ de

muncǎ :personal restr<ns;.

!eoarece e$ploataţia dispune de o suprafaţǎ de 1, ha de teren aricol s8a con"enit ca

aceasta sǎ fie culti"atǎ cu plante fura9ere #n scopul acoperirii unei pǎrţi din chetuielile

aferente fura9ǎrii animalelor. !e aceea unitatea a in"estit #n achiziţionarea unei ame

complete de maşini de prelucrare a solului şi recoltare 8 transport fura9e. >lec<nd de la o bazǎ

fura9erǎ acoperitǎ parţial din interior se poate aprecia cǎ s8au putut elimina o parte din

cheltuielile dar şi riscurile aferente apro"izionǎrii cu fura9e.

Sector de aprovizionare desfacere mecanizare şi construcţii sector ce

desfǎşoarǎ acti"itǎţi de=

8apro"izionare desfacere şi transport pentru fermǎ dar şi pentru alte societǎţi la

solicitare?

8#ntreţinere şi reparaţii pentru toate instalaţiile şi maşinile aricole din dotare?

8#ntreţinerea şi repararea construcţiilor e$istente.

Sector comercial prin intermediul cǎruia desfǎşoarǎ acti"itǎţi comerciale de

1




colaborare cu ai sǎi clienţi dar şi cu furnizorii.

Sector economic alcǎtuit din persoane autorizate şi competente #n domeniu

care coordoneazǎ acti"itatea economico8financiarǎ a fermei c<t şi a sectoarelor aferente.

I4 1nzetrarea te$nic' a unit'ii

n scopul eficientizǎrii acti"itǎţii conducerea fermei a optat pentru in"estiţii puternice

pe linia producţiei. Astfel p<nǎ #n prezent e$ploataţia dispune de urmǎtoarele facilitǎţi=

onstrucţii:

• 1 ra9d destinat "acilor de lapte cu o capacitate totalǎ de 4, capete?

• 1 ra9d pentru tineret taurin cu capacitate totalǎ de 4, capete?

• *entru de muls şi pǎstrareBrǎcire a laptelui?

• )<nǎrie?

• 3ecţie de mecanizare?

• 6azine de colectare a de9ecţiilor?

• 6irouri?

• 3uprafeţe betonate?

•

Alei de acces. chipamenteEutila@e:

• 3istem de muls?

• 3istem de condiţionare a laptelui?

• 3istem de spǎlare automatǎ a instalaţiei de muls?

• 6oilere de asiurare cu apǎ caldǎ?

• 3istem de e"acuare a de9ecţiilor?

• inii speciale de hrǎnire pentru sistemul de stabulaţie liberǎ?

• Adǎpǎtoare cu apǎ?

• @amǎ completǎ de maşini de prelucrare a solului recoltare şi transport

a fura9elor.

4 0ana6ementul reurelor umane

ealizarea producţiei are loc #n condiţiile folosirii di"erselor resurse :naturale

economice şi sociale;. !intre toţi aceşti facori se apreciazǎ cǎ cel hotǎr<tor este

2




muncaBacti"itatea omului #ntruc<t ceilalţi factori sunt puşi #n acţiune numai prin munca

omului. )actorul uman reprezentat prin forţa de muncǎ constituie pentru unitatea analizatǎ at<t

o cateorie economicǎ c<t si o cateorie socialǎ #n sensul de factor de producţie #n primul

caz şi de parte interantǎ a populaţiei #n cel de8al doilea caz. )erma are un numǎr de 7 ana9aţi

cu locuinţa #n comuna oma :cheltuieli de cazare e$cluse; care dispun de asemenea dee$perienţa necesarǎ.

I4 Domeniul de activitate ,i piaa produului4

3* *+MA/ 3 60/0VA+ reprezintǎ o unitate cu profil zootehnic cu acti"itate

preponderentǎ de creştere a animalelor realiz<nd p<nǎ #n prezent un profit net superior

rezultat aflat sub influenţa a numeroşilor factori interni c<t şi e$terni ai e$ploataţiei.

!eoarece produsele oferite de cǎtre unitate :lapte şi carne; reprezintǎ produse de bazǎ

putem aprecia cǎ pentru acestea e$istǎ o piaţǎ larǎ mai mult sau mai puţin riidǎ. u<nd #ncalcul mǎrimea cererii c<t şi intensitatea consumului la lapte şi carne piaţa produsului este o

piaţǎ potenţialǎ ce e$primǎ posibilitǎţi de creştere a dimensiunilor lobale :intensi"e dar şi

e$tensi"e; ale 3* *+MA/ 3 6otoşani.

II4 #elaiile cu %urnizorii ,i clienii

>rodusele zootehnice destinate comercializǎrii const<nd #n lapte şi carne sunt li"rate

interal altor aenţi economici din localitate. Astfel producţia de lapte este li"ratǎ interal

cǎtre 3* A*/0 300M0-3*H 3 6otoşani iar efecti"ul de animale destinat

sacrificǎrii mere cǎtre unitatea de procesare a cǎrnii 3* !0W *0M 3 oma 6otoşani.

!e asemenea furnizorii principali ai societǎţii sunt #n principal cei care distribuie=

enerie şi apǎ o parte din fura9ele necesare alimentaţiei animalelor medicamente de uz

"eterinar sǎm<nţǎ fura9e şi anume=

• -.0 Moldo"a : furnizor enerie electricǎ;?

• AS Apa 6otoşani : furnizor de apǎ;?

• 3* AJ-3+3*0M>AW 3 3ucea"a :furnizor de fura9e;?

• 3* 0M6A3 3 Jaslui :furnizor de sǎm<nţǎ;.

III4 Politica preurilor practicate de c'tre unitate

Hnitatea 3* *+MA/ 3 6otoşani a optat pentru politica preţului la locul de

producţie. Aceastǎ politicǎ presupune ca toate cheltuielile de transport sǎ fie plǎtite de cǎtre

cumpǎrǎtor. !eoarece clienţii unitǎţii acti"eazǎ pe raza municipiului 6otoşani acestecheltuieli nu "or ocupa o pondere ridicatǎ #n costul produsului "<ndut. n urma unei

&




determinǎri a rutelor optime şi a cheltuielilor de transport minime unitatea analizatǎ

e$pediazǎ marfa pe cǎile cele mai economice.

I4 Elemente de plu valoare

!intre elementele care dau plus de "aloare fermei 3* *+MA/ 3 se amintesc=clientelǎ siurǎ şi stabilǎ personal "aloros cu e$perienţǎ oranizare internǎ a firmei foarte

bunǎ relaţii de apro"izionare solide stabile furnizori stabili şi recunoscuţi pe piaţa localǎ

ferma a beneficiat de finanţǎri.

-")" ANALI&A INDICAT*RIL*R DE ECHILIBRU

FINANCIAR

-")"#" ANALI&A F*NDULUI DE RULMENT

n cele ce urmeazǎ pornind de la situaţia bianţului "om aprecia starea de

echilibru financiar pe baza fondului de rulment.

8abelul nr.2

5ondul de rulment

Nr"crt"

Speci4icie U"M" Perio6 6e !li8 Sim=ol şi mo66e clcul)<<@ )<<0 )<<2

# >asi"e stabile lei &1 2,%2% 1'15,& >3) +ndice de creştere I 1,, &27'% '17'

, Acti"e stabile lei 4',5 2,1',2 1%7245 A3- +ndice acti"e stabile I 1,, 41125 '274

( )ond de rulment netlobal

lei 145 725 4254 )@

/ >ondere ) #n >3 I 22%' &22 222 )B>31,,@ )inanţarea acti"elor

ciclice din fondul de

rulment

I 27 1,1 4%% )BA*

0 +ndice fond de rulment I 1,, 41%% &2 -rror=

eference

source notfoundC-rror=

4




eference

source not

found1,,2 Jariaţia indicelui

fondului de rulment

I 8 &1%% 8&74 -rror=

eference

source not

foundC-rror=

eference

source not

found#< Jariaţia fondului de

rulment

lei 8 52' 82471

>rin analiza fondului de rulment "om e"idenţia relaţia #ntre finanţarea pe termen lun

şi finanţarea pe termen scurt a 3* *+MA/ 3 6otoşani. Acest indicator reprezintǎ pentru

unitatea analizatǎ o mar9ǎ de securitate care pune la adǎpost firma de e"enimentele

nepre"ǎzute care pot apǎrea.

n urma analizei fondului de rulment net lobal pe perioada celor trei ani luaţi #n calcul

putem obse"a un fond de rulment net poziti" crescǎtor #n primii doi ani şi anume #n primul

an analizat :2,,7; "aloarea acestuia este de 145 lei pentru anul doi :2,,%; "aloarea acestuiacreşte considerabil de la 145 lei la 725 lei scǎz<nd mai apoi #n anul al treilea :2,,'; la o

"aloare de 4254 lei.

)aptul cǎ fondul de rulment #nreistreazǎ "alori poziti"e pe #ntreaa perioadǎ analizatǎ

demonstreazǎ e$istenţa unui surplus de resurse permanente care poate fi alocat ciclului de

e$ploatare. Aceste resurse au reuşit deci sǎ finanţeze interal alocǎrile stabile rezult<nd

totodatǎ şi un surplus pentru finanţarea ne"oilor ciclice. Astfel un fond de rulment poziti"

#nreistrat pe anii 2,,7 2,,% şi 2,,' e$primǎ echilibrul financiar pe termen lun şicontribuţia la #nfǎptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

)ondul de rulment :care apare ca o necesitate pentru 3* *+MA/ 3 6otoşani; s8a

do"edit a fi o mar9ǎ de securitate pentru unitatea analizatǎ şi pentru creditorii sǎi atunci c<nd

aceştia solicitǎ rambursarea datoriilor pe termen scurt :acti"ele circulante sunt deci mai mari

dec<t datoriile pe termen scurt;. >rin mǎrimea acestuia şi prin "aloarea sa poziti"ǎ se asiurǎ

independenţa financiarǎ faţǎ de terţi pe de o parte iar pe de altǎ parte se diminueazǎ riscul de

insol"abilitate. >e mǎsurǎ ce fondul de rulment net lobal a crescut de la anul 2,,7 la anul

2,,% cu at<t unitatea a putut sǎ8şi finanţeze mai lesne acti"itatea de e$ploatare #n sfera

5




rentabilitǎţii.

-"oluţia fondului de rulment pe parcursul perioadei de analizǎ :anul 2,,7 2,,% şi 2,,';

a fost urmǎtoarea=

n anul 2,,% faţǎ de anul 2,,7 ni"elul fondului de rulment a crescut : -rror=

eference source not found D -rror= eference source not found #nreistr<nd o "ariaţie aacestuia de 52' lei ceea ce semnificǎ o creştere a capacitǎţii de platǎ a unitǎţii 3* *+MA/

3 o creştere a sol"abilitǎţii faţǎ de perioada precedentǎ. Aceastǎ situaţie este consideratǎ a

fi poziti"ǎ deoarece o parte a acti"elor circulante este finanţatǎ din capitalul permanent :de

1,1I;. Aceastǎ creştere s8a fǎcut pe seama creşterii acti"elor imobilizate :prin noi achiziţii

de instalaţii şi utila9e; c<t şi pe seama creşterii pasi"elor stabile :prin creşterea rezultatului

e$erciţiului financiar de la 1&& 0 #nreistrat #n anul 2,,7 la &217 0 #n anul 2,,%;.

n anul 2,,' faţǎ de anul 2,,% ni"elul fondului de rulment a scǎzut :-rror=eference source not found N -rror= eference source not found #nreistr<nd o "ariaţie a

acestuia de 82471 lei. Aceastǎ situaţie este consideratǎ neati"ǎ deoarece acti"ele circulante

sunt acopite #ntr8o mai micǎ mǎsurǎ din resursele permanente :o acoperire de apro$imati"

4%%I;. educerea fondului de rulment s8a manifestat neati" deoarece s8a micşorat pe seama

reducerii pasi"elor stabile :datorate #n primul r<nd reducerii rezultatului e$erciţiului financiar

de la &217 lei #n anul 2,,7 la 225 lei #n anul 2,,';. 0bser"ǎm de asemenea şi o scǎdere

a"alorii acti"elor imobilizate : de la o "aloare de 2,1',2 lei #nreistratǎ #n anul 2,,7 la o

"aloare de 1%7245 lel pentru anul 2,,'; fapt care poate fi pus pe seama mǎririi fondului de

amortizare :de la 11454 0 pentru anul 2,,% la %457 0 pentru anul 2,,'; c<t şi pe

seama ree"aluǎrilor. 3cǎderea fondului de rulment #nsǎ a putut fi compensatǎ #n aceastǎ

perioadǎ printr8o estionare mai eficientǎ a acti"elor circulante.

>utem reprezenta rafic e"oluţia fondului de rulment #n felul urmǎtor=




5ig.2. voluţia fondului de rulment "n anii 2<</, 2<<C i 2<<F

n cazul #n care fondul de rulment nu ar fi fost corespunzǎtor :"aloarea acestuia ar fi

#nreistrat "alori neati"e= ) N ,; firma ar fi riscat sǎ se ǎseascǎ #n dificultǎţi de trezorerie

#n special datoritǎ reducerii cifrei de afaceri. >e de altǎ parte cazul creşterii e$aerate a "alorii

fondului de rulment :de"enind astfel supradimensionat; poate demonstra o slabǎ utilizare a

resurselor financiare ale unitǎţii analizate. 0 astfel de situaţie de"ine #nsǎ fa"orabilǎcreanţierilor.

u<nd #n calcul caracterul limitat şi restricti" al resurselor firma 3* *+MA/ 3 şi8

a concentrat eforturile #n utilizarea c<t mai eficientǎ a acestora. Astfel s8a recurs la aprecierea

fondului de rulment #n funcţie de sol"abilitate şi eficacitate.

!in punct de "edere al sol"abilitǎţii #ntreprinderea a depus eforturi de a asiura

mi9loacele financiare necesare achitǎrii datoriilor scadente.

uarea #n calcul a eficacitǎţii a presupus utilizarea raţionalǎ a resurselor #n scopul

lǎririi capacitǎţilor de producţie a rezultatelor a "<nzǎrilor.

n scopul unei analize mai detaliate pe l<nǎ cunoaşterea mǎrimii fondului de rulment

net dorim sǎ cunoaştem dimensiunea componentelor acestuia şi anume= dimensiunea fondului

de rulment propriu :)>; şi fondului de rulment strǎin :)3;. Aceastǎ delimitare ne

demonstreazǎ dacǎ la finanţarea acti"elor au fost utilizate resurse proprii sau resurse

#mprumutate. Astfel=

8abelul nr. 3

Structura fondului de rulment

7




Nr

cr

t

Speci4icie U"M" Perio6 6e !li8 Sim=ol şi

mo6 6e

clcul

)<<@ )<<0 )<<2

1 *apital propriu ei &1 '57% 122,& *pr

2 Acti"e stabile ei 4',5 2,1',2 1%7245 A3& )ondul de rulment propriu ei 145 81'2&24 8175,42 )>4 >onderea fondului de

rulment propriu #n

capitalul propriu

I 22%' 82,,7'% 814&442 )>B*pr

5 +ndicele fondului de

rulment propriu

I 1,, 81&2,'1 '1,1 +)>

)ond de rulment strǎin ei , 1'',4' 17'2' )3

3tructura fondului de rulment ne8a permis a "edea faptul cǎ acti"ele stabile ale 3*

*+MA/ 3 au fost finanţate interal din surse stabile proprii pentru anul 2,,7 pe c<nd

pentru anul 2,,% şi 2,,' acestea au fost finanţate din surse #mprumutate. Aceastǎ creştere pe

perioada ultimilor doi ani a radului de #ndatorare pe termen lun prin apelarea la credite pe

termen mediu şi lun conduce la creşterea cheltuielilor financiare :a dob<nzilor; ceea ce are

ca efect diminuarea rezultatului e$ploatǎrii. )ondul de rulment #mprumutat reflectǎ deci

mǎsura #ndatorǎrii pe termen lun a unitǎţii 3* *+MA/ 3 #n scopul finanţǎrilor ne"oilor

pe termen scurt.-$istenţa unui fond de rulment propriu pentru anul 2,,7 indicǎ pentru acea perioadǎ

radul de autonomie al fermei #n adoptarea deciziilor de in"estiţii. 3e constatǎ de asemenea

e$cedentul de capital propriu faţǎ de imobilizǎrile nete.

3e cunoaşte faptul cǎ un fond de rulment care acoperǎ #n totalitate stocurile nu

reprezintǎ do"ada unei bune estionǎri a resurselor deoarece #n locul resurselor permanente

mult mai costisitoare ar putea fi folosite resurse temporare.

n ceea ce pri"eşte ni"elul optim al fondului de rulment 3* *+MA/ 3 trebuie sǎţinǎ seama de douǎ condiţii contradictorii şi anume de sol"abilitate şi lichiditate.

i"elul optim al fondului de rulment #n raport cu cifra de afaceri se apreciazǎ cu

a9utorul mar9ei de siuranţǎ. Mar9a de siuranţǎ e$primǎ numǎrul mediu de zile #n care fondul

de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri.

8abelul nr.

6ivelul optim al fondului de rulment

Nrcr

+pec%icaie @40 4

Perioada de analiz' +imbol ,i modde calcul 8F 8G 8H

%




t

1 )ond de rulment lei 145 725 4254 ) 2 *ifra de afaceri lei 4'5, %777 1&5 *A& umǎr de rotaţii I &&''7 12',&

&2122 rC*AB)

4 !urata #n zile zile 1, 2% 11 !zC)B*A&,5 Mar9a de siuranţǎ

minimǎ

zile &, &, &, Min

Mar9a de siuranţǎ

ma$imǎ

zile ', ', ', Ma$

!in tabelul anterior obser"ǎm faptul cǎ #n primul an 3* *+MA/ 3 a a"ut ne"oie

de 1, zile :peste mar9a de siuranţǎ ma$imǎ; pentru a asiura un ni"el al fondului de rulment

care sǎ respecte reulile de echilibru financiar. n anii urmǎtori #nsǎ ni"elul mar9ei de

siuranţǎ se situa sub ni"elul mar9ei de siuranţǎ minimǎ :2% de zile pentru anul 2,,% şi 11

zile pentru anul 2,,'; ceea ce denotǎ o respectare a reulilor de echilibru financiar pe #ntre

ansamblul acti"itǎţii firmei.

-")") ANALI&A NEG*II DE F*ND DE RULMENT

e"oia de fond de rulment :); este indicatorul cel mai rele"ant al echilibului

financiar pe termen scurt al 3* *+MA/ 3 deoarece e"idenţiazǎ acele ne"oi temporare

re#nnoibile permanent #n cadrul ciclurilor de e$ploatare succesi"e ale unitǎţii luate #n calcul

ne"oi ce au rǎmas neacoperite din surse temporare şi re#nnobile #n cadrul aceloraşi cicluri de

e$ploatare.

8abelul nr. * 6ecesarul de fond de rulment

Nr

crt

Speci4icie U"M" Perio6 6e !li8 Sim=ol şi mo6e 6e

clcul)<<@ )<<0 )<<2

1 3tocuri ei , 57&&, 4775 3t2 Acti"e ciclice ei 2&2, 752 %7,'7 A*& +ndice acti"e ciclice I 8 2%772

4

1&,4%

4 >asi"e ciclice ei %4 2%,' %5''7 >*

'




5 +ndice pasi"e ciclice I 8 72'5

1&'2

ecesarul de fond de

rulment

ei 145 &'4& 11,, )

7 +ndicele necesarului de

fond de rulment

I 8 27,%1 27'

% Jariaţia indicelui

necesarului de fond de

rulment

I 8 17,%1 8721 -rror= eference

source not foundC

-rror= eference

source not found8

1,,' ata ne"oilor curente I 27 5'1 12 -rror= eference

source not foundC)BA*

1, *ifra de afaceri ei 4'5, %777 1&5 *A11 +ndicele cifrei de afaceri I 8 175&,

7

1574'

12 !urata #n zile a 3t Xile , 2&% 12& -rror= eference

source not foundC3tB

*A&,1& !urata #n zile a acti"elor

ciclice de e$ploatare

Xile 1' 277 22' -rror= eference

source not foundCA

*B*A&,14 !urata #n zile a

pasi"elor de e$ploatare

Xile & 21 227

e"oia de fond de rulment are un caracter permanent şi de aceea trebuie acoperitǎ din

resurse de acelaşi tip adicǎ din e$cedentul de resurse stabile peste "aloarea acti"elor durabile

respecti" fondul de rulment. e"oia de fond de rulment a #nreistrat "alori poziti"e pe toatǎ perioada analizatǎ

:) D ,? Acti"ele ciclice D >asi"ele ciclice; şi anume= a #nreistrat o "aloare de 145 lei

pentr anul 2,,7 o "aloare de &'4& lei pentru anul 2,,% iar pentru anul 2,,' 11,, lei ceea

ce semnificǎ un surplus de ne"oi temporare #n raport cu resursele temporare. Aceastǎ situaţie

a fost determinatǎ de politica de in"estiţii a firmei pri"ind acti"ele imobilizate fiind datoratǎ

creşterii "<nzǎrilor.

e"oile ciclice se re#nnoiesc #n acelaşi timp #n care se deruleazǎ ciclul de e$ploatare:stocuri a"ansuri acordate clienţilor creanţe din e$ploatare inclusi" efectele scontate

7,






eference source not found. -ste o situaţie care aratǎ cǎ o parte tot mai micǎ din ne"oile

temporare trebuie finanţate din resursele permanente. Aceastǎ stare este consideratǎ a fi

fa"orabilǎ deoarece se datoreazǎ unei accelerǎri a "itezei de rotaţie a stocurilor creanţelor #n

raport cu "iteza de rotaţie a datoriilor. !acǎ acest lucru s8ar fi datorat datoriilor #ntreprinderii

#n procesul de re#nnoire a stocurilor situaţia ar fi fost nefa"orabilǎ pentru 3* *+MA/ 3./otuşi unitatea nu poate urmǎri un necesar de fond de rulment minim deoarece resursele

temporare mari de care dispune "or conduce la o imposibilitate de platǎ a creditorilor şi poate

chiar la faliment.

>utem reprezenta rafic e"oluţia ne"oii de fond de rulment #n felul urmǎtor=

5ig.3 voluţia necesarului de fond de rulment "n anii 2<</, 2<<C i 2<<F

)actorii de influenţǎ ai perioadei analizate pot fi sintetizaţi astfel=

n anul 2,,% :faţǎ de perioada precedentǎ; necesarul de fond de rulment creşte

prin=

• *reşterea duratei de rotaţie a stocurilor de la , zile :#n 2,,7; la 2&% de zile :#n

anul 2,,%;?

• *reşterea duratei #n zile de #ncasare a creanţelor din e$ploatare de la 1' de

zile la 277 de zile şi creşterea "itezei de rotaţie a datoriilor de e$ploatare de la &

de zile necesare #n anul 2,,7 la 21 de zile necesare pentru anul 2,,'.

n anul 2,,' s8a #ncercat #nsǎ o reoranizare a estiunii firmei astfel necesarul

de fond de rulment scade o datǎ cu=

72




• *reşterea "itezei de rotaţie a stocurilor de la 2&% de zile necesare anului 2,,% la

2'' de zile necesare pentru anul 2,,'?

• 3cǎderea duratei de #ncasare a creanţelor de la 277 de zile la 22' de zile c<t şi

scǎderea "itezei de rotaţie a datoriilor de e$ploatare de la 21 de zile #n anul 2,,7 la

227 #n anul 2,,'. i"elul optim al necesarului de fond de rulment #n raport cu cifra de afaceri se

apreciazǎ cu a9utorul mar9ei de atraere. Mar9a de atraere e$primǎ numǎrul mediu de zile #n

care necesarul de fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. Astfel=

8abelul nr. -

6ivelul optim al necesarului de fond de rulment

Nr

crt

Speci4icie U"M" Perio6 6e !li8 Sim=ol şi mo6 6e

clcul)<<@ )<<0 )<<2

1 ecesarul de fond de

rulment

ei 145 &'4& 11,, )

2 *ifra de afaceri ei 4'5, %777 1&5 *A& umǎr de rotaţii ot &4 22 1242 rC*AB) 4 !urata #n zile Xile 1, 1 & !zC)B*A&,5 Mar9a de atraere

minimǎ

Xile &, &, &, Min

Mar9a de atraere

ma$imǎ

Xile ', ', ', Ma$

!in tabelul de mai sus rezultǎ cǎ principala componentǎ a echilibrului funcţional este

ne"oia de fond de rulment indicator dinamic al cǎrui marime este dependentǎ #n mod direct

proporţional de e"oluţia cifrei de afaceri şi poate fi pre"izionatǎ #n funcţie politica "iitoare a

conducerii #ntreprinderii pri"ind "<nzǎrile. !acǎ nu inter"in modificǎri importante #n structura

resurselor ne"oilor stabile aceastǎ interdependenţǎ a ne"oii de fond de rulment cu cifra deafaceri pre"izionatǎ prezintǎ o anumitǎ stabilitate care permite #ntreprinderii sǎ realizeze o

pre"iziune pertinentǎ a echilibrului funcţional. umǎrul de rotaţii a ) creşte de la o

perioadǎ la alta o datǎ cu creşterea cifrei de afaceri :&4 rotaţii la un ) de 145 şi o *A de

4'5, lei pentru anul 2,,7? un numǎr de 22 de rotaţii a ) de &'4& lei printr8o *A de %777

lei pentru anul 2,,% şi 1242 rotaţii la un ) de 11,, lei şi o *A de 1&5 lei pentru anul

2,,';.

>entru anul 2,,7 rotaţia necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri a a"ut o"aloare de 1, zile "aloare peste mar9a de atraere ma$imǎ pe c<nd pentru anii urmǎtori

7&




roataţia necesarului de fond de rulment atine o "aloare sub mar9a de atraere minimǎ ceea

ce demonstreazǎ un echilibru financiar pe termen scurt #nreistrat la 3* *+MA/ 3.

-")"," ANALI&A TRE&*RERIEI

>rin analiza trezoreriei unitǎţii 3* *+MA/ 3 "om determina imainea

disponibilitǎţilor monetare şi a plasamentelor pe termen scurt apǎrute din e"oluţia curentǎ a

#ncasǎrilor şi a plǎţilor respecti" din plasarea e$cedentului monetar. Aceastǎ analizǎ nu este

altce"a dec<t analiza echilibrului financiar pe termen scurt prin compararea fondului de

rulment cu necesarul de fond de rulment. -ste de asemenea e$presia desfǎşurǎrii unei

acti"itǎţi eficiente sau ineficiente a #ntreprinderii leate de obţinerea unei trezorerii poziti"e

sau neati"e.0peraţiile de e$ploatare antreneazǎ formarea ne"oii de finanţare dar permit totodatǎ

constituirea mi9loacelor de finanţare. !in confruntarea ne"oilor cu mi9loacele de finanţare se

dea9ǎ ne"oia de finanţare a ciclului de e$ploatare sau ne"oia de fond de rulment. e"oile de

finanţare enerate de ciclul de producţie sau ne"oile ciclice corespund alocǎrilor de fonduri

pentru constituirea de stocuri şi creanţe. n compensarea acestor necesitǎţi de finanţare

acti"itatea #ntreprinderii furnizeazǎ resurse re#nnoibile pe mǎsura derulǎrii ciclului de

e$ploatare respecti" resurse ciclice sub forma #mprumuturilor primite de la bǎnci şi altein"estiţii financiare.

8abelul nr. /

8ezoreria netǎ

Nr

crt

Speci4icie U"M" Perio6 6e !li8 Sim=ol şi

mo6 6e

clcul

)<<@ )<<0 )<<2

1 )ond de rulment ei 145 725 4254 ) 2 ecesar de fond de rulment ei 145 &'4& 11,, )

& /rezoreria netǎ ei , 27%2 &154 /

4 +ndicele trezoreriei nete I 8 , 11&&7

74




5 Jariaţia indicelui trezoreriei

nete

I 8 81,, 1&&7

/rezoreria de acti" ei , 27%2 &154 /A7 /rezoreria de pasi" ei , , , />

!in tabelul anterior se obser"ǎ cǎ primul an luat #n calcul :anul 2,,5; #nreistreazǎ o

trezorerie nulǎ :/ C ,; rezultatǎ #n urma strictei ealitǎţi #ntre fondul de rulment şi necesarul

de fond de rulment. Aceastǎ "aloare nulǎ care poate de"eni oric<nd neati"ǎ a obliat

#ntreprinderea a se feri de riscul unei sterilitǎţi de e$cedente durabile c<t şi contra riscului de

dependenţǎ faţǎ de bǎnci.

n anii 2,,% şi 2,,' se obser"ǎ rezultatul echilibrului financiar deoarece trezoreria

este poziti"ǎ :/ D ,= de 2%2 lei pentru anul 2,,% şi de &154 lei pentru anul 2,,'; deoarece

fondul de rulment reflectǎ un ni"el superior faţǎ de necesarul de fond de rulment. Astfel

ferma analizatǎ deţine #n aceastǎ perioadǎ disponibilitǎţi bǎneşti #n conturi şi #n casǎ. Are deci

a"anta9ul unei lichiditǎţi care8i permit rambursarea datoriilor pe termen scurt şi efectuarea de

plasamente efeciente sau altfel spus are a"anta9ul unei creşteri a autonomiei financiare pe

termen scurt. !acǎ trezoreria "a continua sǎ creascǎ :aşa cum obser"ǎm cǎ are un trend

crescǎtor; aceastǎ situaţie "a a"ea un efect nefa"orabil deoarece pe termen lun abundenţa

resurselor stabile folosite pentru acoperirea ne"oilor temporare ar putea semnifica ineficienţa

utilizǎrii lor cu efecte #n remunerarea capitalului respecti" rambursarea #mprumuturilor.>entru perioada 2,,782,,' trezoreria reflectǎ #n cel mai #nalt rad eficienţa firmei.

Aceastǎ trezorerie netǎ poziti"ǎ #nreistratǎ la #ncheierea e$erciţiului financiar reflectǎ

echilibrul financiar al firmei 3* *+MA/ 3 6otoşani #n #ntreul sǎu e$erciţiu şi faptul cǎ

e$erciţiul financiar s8a #ncheiat cu un surplus monetar.

-"oluţia trezoreriei pentru perioada analizatǎ este urmǎtoarea=

>entru anul 2,,% trezoreria creşte la 27%2 lei faţǎ de anul 2,,7 c<nd aceasta

#ntreistra o "aloare nulǎ : Q/ D ,? -rror= eference source not found D -rror= eferencesource not found. Aceastǎ situaţie reflectǎ un cash8floG poziti" situaţie apreciatǎ ca fiind

poziti"ǎ deoarece e$primǎ faptul cǎ acti"itatea desfǎşuratǎ de #ntreprindere se concretizeazǎ

#ntr8un flu$ crescǎtor de lichiditǎţi. /rezoreria este #n creştere reflect<nd o sporire a

disponibilitǎţilor pe care le deţine #ntreprinderea.

n perioada 2,,%82,,' trezoreria este #n creştere :&154 lei; : Q/ D ,? -rror=

eference source not found D -rror= eference source not found. 0 datǎ cu #nreistrarea

acestui trend crescǎtor al trezoreriei unitatea trebuie sǎ e"ite folosirea ineficientǎ a resurseloracest e$cedent de lichiditǎţi put<nd fi folosit #n plasamente pe piaţa monetarǎ sau capitaluri.

75




@rafic e"oluţia trezoreriei pentru perioada 2,,7 K 2,,' poate fi reprezentatǎ

astfel=

5ig.

voluţia

trezoreriei nete "n anii 2<</, 2<<C i 2<<F

3* *+MA/ 3 nu solicitǎ mi9loace de finanţare pe termen scurt de la bǎnci şi instituţii

financiare deci nu #nreistrazǎ astfel o trezorerie de pasi" . Aceasta are disponibilitǎţi #n casǎ

sau #n conturile bancare care8i pot permite sǎ efectueze plasamente financiare d<nd o utilizare

trezoreriei sale denumitǎ trezorerie de activ.

-"," ANALI&A ECHILIBRULUI FINANCIAR AL FIRMEI

SC CRIMAT SRL B*T*%ANI PE BA&A RATEL*R DE

STRUCTUR$ %I DE FINAN.ARE

-","#" ANALI&A RATEL*R DE STRUCTUR$

n cele ce urmeazǎ "om analiza urmǎtoarele rate de structurǎ rate ce ne "or indica

e$istenţa sau ine$istenţa unui echilibru financiar #nreistrat de cǎtre 3* *+MA/ 3.

Astfel=

8abelul nr. C

#atele de structurǎ

Nr I!6ictori U"M" Perio6 !lit8 Sim=ol şi

7




crt mo6 6e

clcul

2,,7 2,,% 2,,'

1 *reanţe ei 15, %,% 12&,4

2 !isponibilitǎţi ei 217, %14 2%,1% !& Acti"e circulante ei 2&2, 752 %7,'7 A*4 !atorii pe termen scurt ei %4 2%,' %5''7 !/35 ata sol"abilitǎţii

:lichiditǎţii; enerale

I 2' 1, 1,1 -rror=

eference

source not

foundC

A*B!/3 ata sol"abilitǎţii

:lichiditǎţii; reduse

I 2' ,15 ,47 -rror=

eference

source not

foundC

Error:

Reere!"e

#o$r"e !o%

o$!&

L!;B!/37 ata sol"abilitǎţii

:lichiditǎţii; imediate

I 251 ,14 ,&& -rror=

eference

source not

foundC

!B!/3% *apital propriu ei &1 %57% 122,& *pr ' *redite bancare ei %4 22%5' 252'7

1, ata sol"abilitǎţii lobale I 7& ,,& ,,5

-rror=

eference

source not

foundC *prB

*a orice #ntreprindere 3* *+MA/ 3 6otoşani este supusǎ unor riscuri financiare

77




dar cel mai important este riscul de faliment care poate fi enerat de insol"abilitate. !e aceea

este necesarǎ cunoaşterea #n permanenţǎ a ni"elului de sol"abilitate #nreistrat de cǎtre

#ntreprindere #n scopul prote9ǎrii acesteia de e"entualele riscuri care pot sur"eni. *unoaşterea

sol"abilitǎţii şi menţinerea acesteia la un anumit ni"el "a conduce la o capacitate a

#ntreprinderii de a8şi onora obliaţiile de platǎ pe o anumitǎ perioadǎ de timp şi de a8şi asiuraastfel echilibrul financiar.

n urma calculelor ratelor de structurǎ distinem faptul cǎ #n anul 2,,7 rata

sol"abilitǎţii enerale este de 2' ceea ce semnificǎ o situaţie bunǎ ce indicǎ e$istenţa unor

acti"e circulante mai mari dec<t datoriile pe termen scurt. !eci o parte a capitalului

permanent este utilizat pentru finanţarea acti"itǎţii de e$ploatare. Anii 2,,% şi 2,,' a cǎror

ratǎ are "aloarea de 1, şi respecti" 1,1 se caracterizeazǎ prin e$istenţa unei situaţii

nefa"orabile dar care nu poate reprezenta un pericol pentru unitate #n cazul #n care radul delichiditate al acti"elor circulante este mai mare dec<t cel de e$iibilitate al datoriilor pe

termen scurt.

ata lichiditǎţii reduse #nreistrazǎ cea mai mare "aloare :2'; pentru anul 2,,7 ceea

ce demonstreazǎ o situaţie e$trem de fa"orabilǎ firmei deoarece "edem cǎ datoriile curente

pot fi acoperite pe seama acti"elor realizabile :creanţelor; c<t şi pe seama celor disponibile

:disponibilitǎţilor;. 0bser"ǎm cǎ mǎrimea acestei rate depinde de numǎrul de clienţi

ponderea lor #n totalul creanţelor şi de disponibilitǎţile e$istente #n casǎ şi #n conturile

bancare. >entru anul 2,,% :cu o -rror= eference source not foundC ,15; şi 2,,' :cu o -rror=

eference source not foundC ,47; situaţia a fost nefa"orabilǎ.

>rin #nreistrarea unei rate a sol"abilitǎţii imediate de 251 :2,,7; şi a unei rate de

,&& :2,,'; a fost posibilǎ e$istenţa unei capacitǎţi de platǎ adicǎ e$istenţa de mi9loace

bǎneşti disponibile pe o perioadǎ scurtǎ de timp :de reulǎ p<nǎ la &, de zile; pentru achitarea

datoriilor e$iibile pe aceeaşi perioadǎ. 0 ratǎ a sol"abilitǎţii imediate de ,14 :2,,%; aratǎ

faptul cǎ disponibilitǎţile participǎ #ntr8o micǎ mǎsurǎ la acoperirea datoriilor curente.

!eoarece pentru anul 2,,7 rata sol"abilitǎţii lobale este mai mare dec<t 15 : -rror=

eference source not foundC7&; securitatea de care se bucurǎ creditorii pe termen scurt dar

şi lun este ma$imǎ. Jalorile reduse ale mar9ei pentru ceilalţi ani :,,& pentru 2,,% şi ,,5

pentru 2,,'; demonstreazǎ o situaţie nesatisfǎcǎtoare şi e"idenţiazǎ riscul de insol"abilitate

pe care şi l8au asumat furnizorii de fonduri puse care au creditat #ntreprinderea :bǎncile prin

acordare de credite;.

7%




-",")" ANALI&A RATEL*R DE FINAN.ARE

n urma analizei ratelor de finanţare echilibrul financiar al fermei 3* *+MA/ 36otoşani "a fi #nţeles ca un ansamlu de corelaţii ce se formeazǎ #n procesul de rotaţie a

capitalului.

8abelul nr. F

#atele de finanţare

Nr

crt

I!6ictori UM Perio6 6e !li8 Sim=ol şi mo6

6e clcul)<<@ )<<0 )<<2

1 *apital propriu ei &1 %57% 122,& *pr 2 *apital permanent ei &1 2,%2% 1'15,& *>& ata autonomiei financiare I 1,, 411 &7 -rror= eference

source not foundC

*prB

*>1,,4 )ond de rulment ei 145 725 4254 ) 5 3tocuri ei , 57&&, 4775 3t ata de finanţare a

stocurilor

I , 117& ',' -rror= eference

source not foundC

)B3t1,,7 Acti"e circulante ei 2&2, 752 %7,'7 A*% ata de finanţare a acti"elor

circulante pe seama )

I 27 1,,7 4%% -rror= eference

source not foundC

)B

A*1,,' Acti"e imobilizate ei 4',5 2,1',2 1%7245 Ai

1, ata de autofinanţare aacti"elor

I %%,4 &1' 445 -rror= eferencesource not foundC

*prB

:AiLA*;1,,11 ata de finanţare a

imobilizǎrilor pe seama *pr

I 12'% 425 52 -rror= eference

source not foundC

*prB

Ai1,,

12 ata de finanţare a acti"elorimobilizate pe seama *>

I 12'% 1,&&& 1,227 -rror= eferencesource not foundC

7'




*>B

Ai1,,1& !atorii totale ei %4 22%5' 252'7

14 /otal acti" lei 7225 2%54 274&42 At

15 ata datoriilor I 11' '7%4 '7, -rror= eference

source not foundC

Error:

Reere!"e

#o$r"e !o%

o$!&BAt1,,

!eoarece rata autonomiei fiananciare este de 1,,I pentru anul 2,,7 radul de independenţǎ

al 3* *+MA/ 3 6otoşani #n aceastǎ perioadǎ este ma$imǎ iar sursele proprii deţin o

pondere ma$imǎ #n cadrul surselor stabile ale #ntreprinderii. Aceastǎ ratǎ scade #nsǎ

considerabil #n perioada urmǎtoare :pentru anul 2,,% -rror= eference source not foundC

411 iar pentru anul 2,,' -rror= eference source not foundC &7; pe mǎsura #ndatorǎrii faţǎ

de bǎnci deci pe mǎsur a scǎderii surselor proprii #n cadrul surselor stabile. Apare deci

dependenţa #ntreprinderii faţǎ de bǎnci.3tocurile sunt acoperite prin fondul de rulment #ntr8o proporţie de 117&I :pentru

2,,%; şi ','I :pentru anul 2,,';. n anul 2,,7 acti"ele circulante sunt acoperite #ntr8o

mǎsurǎ satisfǎcǎtoare de cǎtre fondul de rulment cu o ratǎ de 27I #nsǎ pe mǎsura creşterii

"alorii acestora fondul de rulment nu finanţeazǎ dec<t o micǎ parte din "aloarea acestora

:1,,7I şi respecti" 4%%I;.

/ot #n cadrul anului 2,,7 capitalurile proprii acoperǎ #ntr8o mǎsurǎ satisfǎcǎtoare

acti"ele #ntreprinderii :-rror= eference source not foundC %%,4I; iar finanţarea

imobilizǎrilor se realizeazǎ interal din fonduri proprii :-rror= eference source not foundC

12'%I;. !eoarece unitatea nu dispune de credite bancare mari pentru aceastǎ perioadǎ :cu o

ratǎ a datoriilor de 11'I; rata de finanţare a acti"elor imobilizate pe seama capitalului

permanent este ealǎ cu rata de finanţare a imobilizǎrilor pe seama capitalurilor proprii :-rror=

eference source not foundC -rror= eference source not found Acti"ele imobilizate sunt

finanţate interal din sursele stabile.

n anul 2,,% şi 2,,' finanţarea acti"elor imobilizate nu se realizeazǎ din fonduri

proprii :-rror= eference source not foundC 425I şi respecti" 52I; ci pe seama

%,




capitalului permanent :cu o ratǎ de finanţare de 1,&&&I pentru anul 2,,% şi o ratǎ de

1,227I pentru anul 2,,'; prin creşterea dependenţei faţǎ de furnizorii de fonduri :o ratǎ a

datoriilor de '7%4I pentru anul 2,,% şi o ratǎ a datoriilor de '7,I pentru anul 2,,';.

>uternica #ndatorare faţǎ de bǎnci are efectul unei scǎderi a autonomiei pe termen lun a

unitǎţii deci efectul unei dependenţe tot mai mari faţǎ de bǎnci.

:4:4 ECI/IB#@/ "I!A!CIA# A/ "I#0EI +C C#I0AT +#/

BTJA!I PE BAA TAB/@/@I DE "I!A!KA#E

n analiza echilibrului financiar a unitǎţii 3* *+MA/ 3 6otoşani "om utiliza

tabloul de finanţare #n scopul surprinderii flu$urilor nete de trezorerie #ntocmit pe baza

bilanţului şi a contului de rezultate. Jom detalia #n cele ce urmeazǎ acest document

informaţional important pentru a e$plica formarea fondului de rulment şi relaţia acestuia cu

soldul de trezorerie prin intermediul flu$urilor monetare :de #ncasǎri şi plǎţi; ale e$erciţiului

#ncheiat.

6ilanţul şi contul de profit şi pierdere permite formularea de 9udecǎţi de "aloare cu

pri"ire la riscul pe care şi8l asumǎ #ntreprinderea şi e"aluarea mişcǎrilor "iitoare de trezorerie.

>entru aceasta bilanţul poate fi ananlizat din punct de "edere al lichiditǎţii respecti" al

e$iibilitǎţii şi al fle$ibilitǎţii financiare cu care se confruntǎ #ntreprinderea.

Astfel #n cele ce urmeazǎ "om #ntocmi tabloul de finanţare al unitǎţii 3* *+MA/

3 6otoşani pe baza datelor din bilanţul contabil şi pe baza datelor din contul de profit şi

pierdere.

8abelul nr. 1<

0ate din contul de profit i pierdere

I!6ictori Perio6 !lit8

)<<@ )<<0 )<<2

J<nzǎri :*ifra de afaceri; 4'5, %777 1&5Apro"izionǎri ,,5 '775 1215'5Jariaţia stocurilor , 1,%,, 1%,,*heltuieli e$terne 1,, 11, 471*heltuieli de personal 2'45 55%, 2,71Amortismente , 11454 %457*heltuieli financiare 1,5 1,51 1452&

ezultatul net 1&& &217 225

%1




8abelul nr. 11

8abloul de finanţare

T=loul 6e 4i!!re Perio6 !lit8)<<@ )<<0 )<<2

*A) :autofinanţare; 1'44 4&, &125*reşteri de capital , 1,%&& 7152,mprumuturi , 2,,,5, 17'&,,/otal resurse 1'44 &1271' 25&'45+n"estiţii , 217, &%4&Jariaţia ) 8 24%7 82%4&Jariaţia trezoreriei 8 27%2 &72Jariaţia clienţi , 57 114'Jariaţia furnizori , 11, 7&,,/otal alocǎri 1'44 &1271' 25&'45

8abelul nr. 12

0ate din bilanţul contabil

I!6ictori Perio6 !lit8:)<<@ )<<0 )<<2

+mobilizǎri corporale 4',5 2,1',2 1%7245Amortismente , 11454 %457*lienţi 15, %,% 12&,4/rezorerie , 27%2 &154*apital social &'4, &'4, &'4,ezer"e 2421 2421 2421ezultat 1&& &217 225!atorii financiare %4 22%5' 252'7

Apreciem cǎ societatea este #n plinǎ de"enire. !emara9ul sǎu este fulminant :indicele

de creştere a cifrei de afaceri de circa 175&I #n al doilea an de analizǎ şi un indice de creştere

de circa 157I pentru ultimul an luat #n calcul;. >rin aceastǎ creştere a cifrei de afaceri se

poate e"idenţia o adaptare cantitati"ǎ şi calitati"ǎ la e"oluţia cererii de piaţǎ. Aceastǎ

dez"oltate a unitǎţii a solicitat dupǎ cum putem "edea modernizarea #ntreprinderii prin

creşterea in"estiţiilor :sumele alocate in"estiţiilor= pentru anul 2,,%8 217, 0 iar pentru

anul 2,,78&%4& 0;.>e perioada analizatǎ capacitatea de autofinanţare are "alori oscilante #nsǎ poziti"e.

%2




>entru anul 2,,7 şi anul 2,,% finanţarea in"estiţiilor nu se poate realiza din fonduri proprii

deoarece +5 > 7nvestiţiile de aceea se recure la credite pe termen mediu şi lun :de

2,,,5, lei pentru anul 2,,7 şi de 17'&,, lei pentru anul 2,,'; #n scopul acoperirii

cheltuielilor aferente demarǎrii in"estiţiei. *unosc<ndu8se costul mai ridicat al capitalului

atras :cheltuieli cu dob<nzile comisioanele bancare etc; comparati" cu acel cost al capitalului propriu putem aprecia cǎ aceastǎ contractare de credite influenţeazǎ rezultatul final al

e$ploatǎrii.

n anul 2,,' se pare cǎ piaţa este relati" saturatǎ comparati" cu perioada precedentǎ

c<nd cifra de afaceri a crescut cu circa 175&I. 0 creştere mai lentǎ a cifrei de afaceri are efect

asupra rezultatului care #nreistreazǎ o uşoarǎ scǎdere :de la &217 0 #n 2,, la 225

0 #n anul 2,,';. n aceastǎ perioadǎ #ntreprinderea cautǎ sǎ se #ncadreze #n conţinutul

cantitati" şi calitati" al pieţei prin creşterea sumelor alocate in"estiţiilor :de la 217, lei la&%4& lei;.

!eoarece "ariaţia trezoreriei are "alori poziti"e :27%2 lei pentru anul 2,,7 şi &72 lei

pentru anul 2,,'; reflectǎ faptul cǎ #ntreprinderea a acumulat lichiditǎţi sau şi8a diminuat

#ndatorarea. *unoaştem faptul cǎ mǎrimea acesteia depinde de rentabilitatea #ntreprinderii de

costul resurselor e$terne şi de riscul asumat pentru acoperirea ne"oilor de finanţat. 0bser"ǎm

cǎ in"estiţiile au un trend crescǎtor pe c<nd "aloarea imprumuturilor scade de la o perioadǎ la

alta.

n anul 2,,' #ntreprinderea şi8a restr<ns ne"oia de fond de rulment fapt care permite

sǎ8şi reconstituie #n parte trezoreria.

C*NCLU&II %&






producţie dez"oltare cercetare tehnicǎ de "<rf etc şi resursele financiare corespunzǎtoare.

>ri"ind esenţa şi amplitudinea echilibrului financiar este important de reţinut cǎ acesta

nu se circumscrie numai la acti"itatea de producţie sau de comercializare a produselor ci se

referǎ la fel ca şi estiunea economicǎ la toate acti"itǎţile #ntreprinderii= in"estiţii cercetare

acţiuni sociale etc. Aceste acti"itǎţi cone$e acti"itǎţii de bazǎ chiar dacǎ nu au ca obiecti" principal realizarea de beneficii :profit; alocarea de fonduri financiare #n direcţiile menţionate

trebuie şa urmǎreascǎ #n primul r<nd eficienţa consumǎrii lor ceea ce implicit #nseamnǎ

crearea unor condiţii fa"orabile desfǎşurǎrii acti"itǎţii de bazǎ inclusi" a unor posibilitǎţi

potenţiale de creştere a profitului.

n acelaşi timp profitul sporit de"ine alǎturi de alte surse proprii suportul realizǎrii

ehilibrului financiar şi a celorlalte acti"itǎţi ale #ntreprinderii #n afara celei de bazǎ.

-chilibrul financiar implicǎ aspecte calitati"e ţin<nd seama de structura sa care"izeazǎ proporţionalitatea optimǎ a repartizǎrilor de fonduri pe fiecare dintre elementele

structurii de producţie şi pentru achitarea obliaţiilor financiare precum şi a raporului optim

dintre fiecare cateorie de resurse :resurse proprii atrase #mprumutate buetare etc; şi total.

*onducerea eficientǎ a acti"itǎţii financiare presupune cunoaşterea proporţiilor

alocǎrilor de resurse #nc<t #ntr8o anumitǎ perioadǎ :an trimestru; sǎ se realizeze rezultate

financiare respecti" profit ma$im. !e asemenea o mare importanţǎ o are e"idenţierea

structurii procentuale a surselor de finanţare #n scopul stabilirii acelor proporţii care sǎ asiure

realizarea celui mai redus cost al procurǎrii şi utilizǎrii fondurilor.

>re"iziunea financiarǎ urmǎrind fundamentarea ealitǎţii dintre necesarul de fonduri şi

resursele de finanţare are #n "edere concomitent at<t repartizarea optimǎ a resurselor pe

elemente ale structurii de producţie c<t şi pe surse de pro"enienţǎ #n scopul obţinerii celei mai

eficiente alocǎri de resurse cu cel mai redus cost de procurare şi utilizarea a acestora ambele

e$ienţe fiind #n mǎsurǎ sǎ contribuie la obţinerea de profit ma$im pe perioade de timp mai

#ndelunate cu toate incertitudinile şi fluctuaţiile ce se manifestǎ frec"ent #n economia de

piaţǎ.

!ianosticarea echilibrului financiar este conceputǎ ca o etapǎ de restructurare a

#ntreprinderii #n "ederea #mbunǎtǎţirii consolidǎrii sau sal"ǎrii situaţiei financiare. Asiurarea

echilibrului financiar necesitǎ o sincronizare #ntre ritmul cheltuielilor de apro"izionare şi

producţie pe de o parte şi cel al #ncasǎrii şi "<nzǎrii producţiei pe de altǎ parte. erespectarea

acestei cerinţe se reflectǎ #n lipsa capacitǎţilor de platǎ a #ntreprinderii respecti" apariţia

creditelor nerambursate la scadenţǎ şi a datoriilor neachitate la termen faţǎ de furnizori faţǎ

de stat.

%5




n cadrul echilibrului #ntreprinderii echilibrul financiar are un rol important dacǎ

a"em #n "edere cerinţele solicitǎrile #ntreprinderii şi resursele de satisfacere a celor dint<i.

!eterminarea echilibrului financiar trebuie realizatǎ prin prisma cerinţelor #ntreprinderii şi a

raportului dintre datorii şi autofinanţare a ne"oilor pentru e$ploatare şi in"estiţii #n str<nsǎ

corelaţie cu formarea şi folosirea fondurilor a resurselor #ntreprinderii.!in aceste considerente o importanţǎ deosebitǎ prezintǎ structura echilibrului a

raportului #n care se aflǎ şi de aici o anumitǎ calitate a echilibrului financiar al #ntreprinderii.

*<nd "orbim de echilibru financiar ne referim la necesitǎţi şi resurse la #ncasǎri şi

plǎţi la elementele componente ale ne"oilor de resurse şi ale celor ce pri"esc posibilitǎţile lor

de formare la ansamblul fondurilor cu structura lor şi modul de utilizare :destinaţia acestora;.

n ceea ce pri"eşte determinarea unei structuri a echilibrului financiar putem afirma cǎ

acest lucru este deosebit de important din cauza puterii sale de a rele"a calitatea echilibruluifinanciar la un moment dat sau #n e"oluţie. !e aceea trebuie fǎcutǎ diferenţa #ntre echilibrul

static şi cel dinamic caracteristic e"oluţiei. -chilibrul static redǎ tabloul corelaţiilor şi

poziţiilor la un moment dat fǎrǎ a e$prima e"oluţia sau flu$urile #n decursul perioadei pe

c<nd echilibrul financiar dinamic pri"eşte e"oluţia flu$urilor de echilibrare reprezent<nd de

fapt comportamentul sistemului la acţiunea factorilor de dezechilibru respecti" capacitatea de

echilibrare #n timp a sistemului.

Analiza echilibrului financiar fie staticǎ fie dinamicǎ trebuie sǎ aibǎ #n "edere

ipostazele resurselor şi anume= alocate ocupate consumate. 0 asemenea analizǎ permite

rele"area aspectelor calitati"e ale echilibrului. a o interpretare calitati"ǎ contribuie şi analiza

pro"enienţei resurselor financiare şi anume= finanţare autofinanţare creditare şi mǎrimea

participǎrii fiecǎreia la constituirea unui fond sau a ansamblului de fonduri a #ntreprinderii.

-chilibrul nu constǎ #ntr8o simplǎ ealitate. -l #ncorporeazǎ anumite particularitǎţi şi

corelaţii #ntre elementele sale structurale. /eoria echilibrului este o concepţie potri"it cǎreia #n

mecanismul procesului dez"oltǎrii este esenţialǎ starea de echilibru #ntre obiectul de

dez"oltare şi mediul ambiant. Aceastǎ stare de echilibru este caracteristicǎ #n relaţia

#ntreprindere K mediu ambiant dar şi #n cea de echilibru economic eneral K echilibru

financiar.

e"oia de fond de rulment este indicatorul cel mai rele"ant al echilibrului financiar

deoarece pune #n e"idenţǎ acele ne"oi ciclice neacoperite financiar din resursele temporare şi

re#nnoibile permanent #n cadrul aceloraşi cicluri de e$ploatare. Aceastǎ apreciere porneşte de

la analiza calitati"ǎ a acti"itǎţii de e$ploatare calitate apreciatǎ prin capacitatea ciclului de

e$ploatare de a8şi echilibra ne"oile ciclice cu resursele ciclice de capital. >artea rǎmasa

%




nefinanţatǎ ar trebui sǎ fie mai micǎ sau cel mult ealǎ cu fondul de rulment funcţional astfel

calitatea necorespunzǎtoare a ciclului de e$ploatare conduce la un dezechilibru funcţional care

"a afecta trezoreria #ntreprinderii :#ntreprindrea este "ulnerabilǎ dacǎ apeleazǎ #n cea mai

mare parte la finanţǎri din credite bancare pe termen scurt;.

ealizarea obiecti"ului ma9or al unei #ntreprinderi :ma$imizarea "alorii sale patrimoniale; poate a"ea loc numai #n condiţiile unei acti"itǎţi profitabile şi de menţinere a

echilibrului financiar.

BIBLI*1RAFIE

1. Antoniu . eaoe +. 8 5inanţele "ntreprinderilor -d. !idacticǎ şi >edaoicǎ 6ucureşti

%7




1''&.

2. 6rezeanu >. /oma M. K 5inanţe i gestiune financiarǎ -d. -conomicǎ 6ucureşti 1''.

&. *ristea U. Vtefǎnescu . K !estiunea financiarǎ a "ntreprinderii -d. Mirton /imişoara

1''.

4. @eorescu . K +naliza bilanţului contabil -d. -conomicǎ 6ucureşti 1'''.5. Uerbei M. K chilibrul financiar la nivel microeconomic -d. Mirton /imişoara 1'''.

. +lie J. K !estiunea financiarǎ a "ntreprinderii -d. !idacticǎ şi pedaoicǎ 6ucureşti

1'''.

7. Mǎrulescu !. iculescu Maria K +naliza economico $ financiarǎ "n comerţ i "n turism

-d. -conomicǎ 6ucureşti 1''4.

%. Mǎrulescu !. K +naliza economico $ financiarǎ a societǎţilor comerciale -d. /ribuna

-conomicǎ 6ucureşti 1''4.'. Mironiuc Marilena K +naliza financiarǎ -d. Sunimea +aşi 2,,,.

1,. Mihai +. K +naliza economico financiarǎ -d. Mirton /imişoara 1'''.

11. Mihai +. 6ulea A. Vtefan >. K +naliza financiarǎ a "ntreprinderii "ndrumǎtor

metodologic, -d. Marineasa /imişoara 1'''.

12. 0nofrei Mihaela K 5inanţele "ntreprinderii -d. -conomicǎ 6ucureşti 2,,4.

1&. >aul 6ran 8 0ecizia financiarǎ "n unitatea economicǎ -d. Vtiinţificǎ şi -nciclopedicǎ

6ucureşti 1'',.

14. >aul 6ran K 5inanţele "ntreprinderii -d. oos *hişinǎu 1''5.

15. 3tancu +. 5inanţe -d -conomicǎ 6ucureşti 2,,2.

1. 3tǎnescu *. +şfǎnescu A. 6ǎicuşi A. K +naliza economico financiarǎ -d. -conomicǎ

6ucureşti 1''.

17. 3tancu +. 6ran >. +lie J. 8 5inanţele unitǎţilor economice prin metoda instruirii active

-diţia a &8a /iporafia A3- 6ucureşti 1'',.

1%. /oma M. Ale$andru ). 8 5inanţe i gestiune financiarǎ a "ntreprinderii -d. -conomicǎ

6ucureşti 1''%

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	raluca-laura
View:	227 times
Download:	0 times

79069632 Echilibrul Financiar Al Firmei1

Documents