76940 Studiu Eval Adecvata Arges Dambovita

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL

Beneficiar: SC IPTANA SA

STUDIU DE EVALUARE

ADECVATĂ

”AMENAJAREA RÂURILOR

ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU

NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR

ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”

Proiectant:SC IPTANA SA

Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

2


Lista cu semnături:


Lista cu semnături:

Dr. Gușă Delia Nicoleta

Dr. Ghiurcă Daniel

Prof. Emerit Univ. Dr. Rang Cătălin

Drd. Maftei Daniel

It. Rang Cătălin

STUDIU DE EVALUARE

ADECVATĂ

”AMENAJAREA RÂURILOR

ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU

NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”





3

Cuprins

I. Informaţii privind proiectul supus aprobării: .......................................... 6

I.1.Informaţii privind proiectul propus: ......................................................... 6

I.1.a. Denumirea: ........................................................................................ 6

I.1.b. Obiectivele proiectului: ..................................................................... 7

I.1.c. Descrierea: ......................................................................................... 8

I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza: .............................. 26

I.1.e. Informaţii despre materiile prime: .................................................. 27

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor

Stereo 70: ..................................................................................................... 32

I.2.a.Incadrarea în rețeaua de localități .................................................... 32

I.2.b.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70 ........................... 32

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare

etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a

proiectului: ................................................................................................... 34

I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:

.................................................................................................................. 34

I.3.b. Modificările fizice în perioada de exploatare: ................................ 53

I.3.c. Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare: .................... 53

I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse

regenerabile, resurse neregenerabile etc.):................................................... 53

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate

de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea

planului/proiectului: ..................................................................................... 55

I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt

depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora: ...................... 55

I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER ........... 55

I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL ........... 57

I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APĂ ....... 64

I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR ........................................................ 71

I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia

proiectului: ................................................................................................... 72





4

I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului: .................................................. 72

I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către

proiectul propus: ....................................................................................... 73

I.7.c. Drumurile de acces: ......................................................................... 76

I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus

respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate

afecta integritatea ariei naturale speciale ..................................................... 78

I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a PP: ................................................................. 78

I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

propus: .......................................................................................................... 79

I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: ............................. 81

I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate

ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi

care poate afecta aria naturală protejată: ..................................................... 81

II. Informații privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria

de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP: ......... 82

II.1. Date generale privind siturile Natura 2000 aflate în interiorul și în

imediata vecinătate a traseului proiectului de investiții .............................. 82

II.1.1. ROSCI0043 - COMANA .............................................................. 83

II.1.2. ROSPA0022 - COMANA ........................................................... 134

II.1.3. ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA ...................................... 173

II.1.4. Tipurile de habitate și speciile identificate pe râul Argeş în sectorul

Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni- Grădiștea – Fălăștoaca – Olteniţa199

II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes

comunitar învecinate şi distribuţia acestora: ............................................. 218

II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar:231

II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar): ................................................................................................. 235

II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar .............................................. 235





5

II. 7. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes acolo

unde au fost stabilite prin planuri de management .................................... 241

II. 8.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv evoluții/schimbări care se pot produce în viitor;244

II.9. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluția naturala a ariei

naturale protejate de interes comunitar; ..................................................... 244

III. Identificarea şi evaluarea impactului ................................................. 245

IV. Măsurile de reducere a impactului ..................................................... 255

V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile

şi/sau habitatele de interes comunitar afectate ......................................... 261

Bibliografie: ................................................................................................. 266

ANEXE ......................................................................................................... 268





6

I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:

I.1.Informaţii privind proiectul propus:

I.1.a. Denumirea:

Denumirea lucrării:

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA

PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”

Beneficiar:

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII

C.N. ADMINISTRAŢIA CANALELOR NAVIGABILE SA

CONSTANŢA

Proiectant/Elaborator Studiu de Fezabilitate:

Asocierea proiect “AMENAJAREA RÂULUI ARGEŞ”

Asociaţi: S.C. IPTANA S.A; SC ISPH SA;

S.C AQUAPROIECT SA

Lider asociere: S.C. IPTANA S.A.

Volum întocmit de S.C. IPTANA S.A.

- Şef proiect complex ing. C. Avădanei

Amplasamentul lucrări:

Cursul râului Argeş aval de lacul Mihăileşti – Cornetu şi cursul râului

Dâmboviţa aval de podul de pe şoseaua de centură a municipiului

Bucureşti, pe teritoriul judeţelor Ilfov, Giurgiu şi Călăraşi

Data întocmirii documentației:

2011





7

I.1.b. Obiectivele proiectului:

Oportunitatea finalizării lucrărilor de amenajare complexă a cursurilor

inferioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa rezultă din examinarea folosinţelor

obţinute prin aceste amenajări.

Obiectivele acestui proiect sunt următoarele:

legarea Municipiului Bucureşti cu fluviul Dunărea, respectiv cu

Coridorul Transeuropean de Transport nr. VII printr-o cale navigabilă

având capacitatea de transport de peste 24 milioane tone/an, se obţine:

racordarea capitalei ţării la principala arteră de navigaţie

transeuropeană, ceea ce permite legătura directă a Bucureştiului cu alte

capitale şi mari centre orăşeneşti europene precum: Belgrad,

Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg, Rotterdam etc.;

accesul direct la portul maritim Constanţa, iar prin canalul Rhin – Main

– Dunăre la reţeaua europeană de căi navigabile;

cale de transport de mare capacitate mai nepoluantă decât transportul

feroviar şi cu mult mai puţin poluantă decât transportul rutier.

Punerea sub control şi tranzitarea debitelor de viitură cu valori de

calcul de cca. 1.300 m3/s aval de acumularea Mihăileşti – Cornetu, de

cca. 1.320 m3/s aval confluenţa cu Neajlov la Gostinati şi de 1.700 m

3/s

aval de confluenţa cu Dâmboviţa la Budeşti. Drept urmare, la viituri cu

debite mai mari de 5% (cca. 600 m3/s) sunt apărate de inundaţii un

număr de 11 localităţi, cca. 9.797 gospodării individuale şi 20.000 ha

teren, 378 km de drumuri, 5 km cale ferată şi 126 obiective socio-

economice.

Posibilitatea alimentării cu apă a localităţilor limitrofe şi asigurarea

apei necesare pentru irigarea în perspectivă a unor suprafeţe de teren

agricol însumând până la 150 mii ha.

Producerea a cca. 120 GWh/an energie electrică regenerabilă în

hidrocentralele din nodurile hidrotehnice ale amenajărilor.

Posibilitatea unor amenajări pentru piscicultură pe o suprafaţă de cca.

1.250 ha.

Dezvoltarea agrementului şi turismului în zonă.

Influenţe ecologice favorabile privind microclimatul, dat fiind

realizarea unui luciu de apă de aproape 4000 ha într-o zonă cu deficit

de precipitaţii.





8

Intrarea în funcţiune la întreaga capacitate a staţia de epurare a oraşului

Bucureşti, astfel ca în râul Dâmboviţa, ca şi în râul Argeş, să fie

deversată numai apă epurată mecanic şi biologic.

Scopul elaborării Studiului de evaluarea adecvata

Scopul elaborării STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU

NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE este:

- stabilirea condiţiilor pentru lucrările specifice ce se vor executa în

sit-urile de importanţă comunitară/avifaunistică ROSCI0043 –

COMANA; ROSPA0022 - COMANA; ROSPA0038 –

DUNĂRE-OLTENIȚA.

- integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a mediului în

pregătirea şi adoptarea studiului de fezabilitate prin evaluarea

impactului potențial asupra ariilor de protecție de interes comunitar

și avifaunistic

- și identificarea alternativei optime din punct de vedere a impactului

potențial asupra ariilor de protecție de interes comunitar /

avifaunistic ROSCI0043 – COMANA; ROSPA0022 -

COMANA; ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA.

- pentru obţinerea de către beneficiar a avizului Natura 2000, în

conformitate cu OUG 57/2007 aprobată cu modificările ulterioare

prin Legea 49/2011

I.1.c. Descrierea:

Prezentul studiu de fezabilitate are în vedere cursul râului Argeş pe

sectorul cuprins între Dunăre (km 0+000) şi barajul lacului Mihăileşti –

Cornetu (km 83+041), portul Bucureşti fiind la km 73+000. Precizăm că

racordarea sectorului amenajat pentru navigaţie cu albia cursului natural –

îndiguit al râului a fost prevăzută printr-un prag de fund amplasat la km

73+465.

Lucrările pentru amenajarea cursului inferior al râului Argeş pentru

navigaţie, constau din regularizare râului în plan, pentru a permite accesul

convoaielor formate dintr-o barjă şi împingătorul aferent, precum şi





9

îndiguirea şi biefarea lui prin 4 trepte de barare care preiau diferenţa de nivel

de circa 53 m, între cotele apelor Argeşului în zona portului Bucureşti şi

confluenţa cu Dunărea.

Fiecare treaptă de barare formează un nod hidrotehnic compus din

următoarele uvraje:

- baraj descărcător de ape mari din beton;

- centrală hidroelectrică;

- ecluze.

Caracteristicile şenalului navigabil

- lungimea căii navigabile între Dunăre şi

Portul Bucureşti – 1 Decembrie 73 km

- lăţimea minimă la baza secţiunii şenalului, determinată

de necesitatea tranzitării viiturilor 80 m

- adâncimea minimă a apei 4,5 m

- raza minimă - normală 1000 m

- excepţională 750 m

- gabaritul de aer peste nivelul apelor la NNR 11,0 m

SCURT ISTORIC PRIVIND AMENAJAREA UNEI CĂI NAVIGABILE

ÎNTRE MUNICIPIUL BUCUREŞTI ŞI DUNĂRE

Realizarea unei legături navigabile între capitala ţării şi Dunăre a făcut

obiectul unor preocupări încă din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea.

Astfel, datează încă din 1880 “schiţa – proiect” întocmită de inginerul N.

Cucu pentru construcţia unei căi navigabile între Bucureşti şi portul Olteniţa

aflat la confluenţa râului Argeş cu fluviul Dunărea.

În primele decenii ale secolului XX au fost întocmite mai multe studii

şi proiecte pentru construcţia unei asemenea căi navigabile. Aceste studii au

căpătat un caracter tot mai aplicat după anii 1920. În acest sens menţionăm că

în aprilie 1927, în Buletinul Asociaţiei Generale a Inginerilor din România,

Alexandru Davidescu – profesor la Şcoala Politehnică din Bucureşti - îşi

publică studiul său intitulat “Canalul Bucureşti – Dunăre”. În acelaşi an, în

revista ENERGIA (nr. 11-12), inginerul Dimitrie Leonida publică rezultatele

propriilor sale studii sub titlul “Canalul Argeş – Bucureşti – Dunăre”.

La scurt timp problema construcţiei unei căi navigabile între Bucureşti şi

Dunăre a ajuns pe ordinea de zi a Parlamentului României care, în iunie 1929

a adoptat “Legea pentru construirea canalului Argeş – Bucureşti – Dunăre şi

electrificarea liniei ferate Bucureşti – Braşov”, publicată în Monitorul Oficial

nr. 170 din august 1929.





10

Din cauza recesiunii economice din anii 1930 – 1933 şi a condiţiilor

perioadei premergătoare celui de al doilea război mondial, construcţia căii

navigabile nu a mai fost demarată. Problema a rămas însă în atenţia

specialiştilor care în perioada 1932 – 1940 au continuat să publice rezultatele

propriilor cercetări, analize şi studii tehnico economice întreprinse în această

problemă. Astfel, sunt cunoscute studiile de urbanism întocmite şi publicate

de profesorul Cincinat Sfinţescu care ţin seama de realizarea acestei artere de

navigaţie (1932), cele privind dezvoltarea transporturilor elaborate de către

Inspectorul General al Căilor Ferate Române ing. T. Atanasiu care

argumentează necesitatea realizării legăturii navigabile Dunăre – Bucureşti

(1936), studiile profesorului Dorin Pavel (Politehnica Bucureşti), precum şi

cele ale inginerului A. Vuzitas (Uzinele Comunale Bucureşti – 1940).

După cel de al doilea război mondial au fost, de asemenea, elaborate

unele studii şi proiecte vizând legarea oraşului Bucureşti cu fluviul Dunărea

printr-o cale navigabilă. Aceste studii şi proiecte întocmite, în special după

anii 1960, au avut ca prim scop gospodărirea complexă a resurselor de apă

din zona de Sud şi de Est a ţării, principala folosinţă fiind irigaţiile. În acest

sens menţionăm documentaţiile tehnice întocmite pentru Canalul Siret –

Bărăgan, cele pentru amenajarea Văii Mostiştea şi altele. În aceste studii

portul Bucureştiului era amplasat în zona Cernica.

Inundaţiile din deceniul 1970 – 1980 au readus în actualitate problema

amenajării complexe a bazinelor râurilor din sudul ţării (Argeş, Dâmboviţa,

Ialomiţa etc.). Astfel în anii 1980 – 1982 au fost întocmite şi prezentate

conducerii ţării, o serie de studii privind folosirea raţională a resurselor de apă din

zona de sud a ţării, inclusiv pentru navigaţie.

STUDII ŞI PROIECTE ELABORATE PENTRU AMENAJAREA

COMPLEXĂ A RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA – 1982-1990

La 28 mai 1982 colectivul de proiectare înfiinţat în cadrul Institutului

de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA) pentru

elaborarea documentaţiilor aferente Canalului Dunăre Marea Neagră a primit

sarcina de a întocmi studiile şi documentaţiile tehnico - economice şi pentru

amenajarea complexă a bazinului inferior al râului Argeş şi legarea capitalei

ţării cu Dunărea printr-o cale navigabilă.

Pentru întocmirea documentaţiilor tehnice şi economice aferente

acestui obiectiv a fost întocmit un amplu program de studii – cercetare –

proiectare, care, la 9 iunie 1982, a fost aprobat de primul ministru al

guvernului. Potrivit acestui program s-a trecut la întocmirea studiilor de teren

topo-geodezice şi fotogrammetrice, geologice, geotehnice şi hidrologice,





11

precum şi la efectuarea investigaţiilor privind traficul ce putea fi preluat pe

viitoarea cale navigabilă.

În paralel cu aceste investigaţii, în anii 1982 – 1983 au fost întocmite

studii pentru precizarea traseului căii navigabile. Au fost examinate variante

de traseu pe Dâmboviţa până la Budeşti, iar în continuare pe Argeş până la

Dunăre, precum şi pe râul Dâmboviţa până în zona Nord-Vest Vasilaţi unde

urma să fie realizat un baraj, iar în spatele barajului, ecluză şi o staţie de

pompare. În continuare, traseul căii navigabile era situat pe terasa din stânga

căii ferate Budeşti – Olteniţa. Racordarea la Dunăre a fost prevăzută în aval

de Olteniţa. Apele mari ale Dâmboviţei urmau să fie dirijate, în continuare, pe

cursul natural şi apoi pe Argeş. Au fost examinate, de asemenea, variante

situate numai pe cursul Argeşului, între care şi navigabilizarea acestui râu

până la Piteşti-Sud, precum şi variante care urmau cursul râului Argeş până în

zona de Nord – Vest a capitalei apoi canal de legătură cu râul Sabar, sau cu

râul Dâmboviţa.

Pentru portul capitalei au fost examinate 14 variante de amplasament şi

anume: în nordul oraşului la Roşu, pe Dâmboviţa, cu un canal de legătură la

Argeş de 11 km, iar pe Argeş au fost studiate amplasamentele Cornetu,

Dumitrana, Dărăşti Ilfov, 1 (30) Decembrie, precum şi în zonele Bragadiru,

Vârteju, Măgurele, Jilava, Sinteşti, platforma UMGB. În zona de Sud a

capitalei, pe Dâmboviţa, au fost, de asemenea, examinate amplasamentele

Glina, Sud-Vest Căţelu şi Popeşti Leordeni. În urma analizării acestor

amplasamente s-a decis ca principalul port al capitalei să se realizeze imediat

în amonte de localitatea 1 (30) Decembrie, pe cursul Argeşului.

La 28 iulie 1984, fiind prezentate rezultatele studiilor şi analizelor

privind oportunitatea realizării căii navigabile Dunăre – Bucureşti şi

principalele sale caracteristici, conducerea statului a aprobat ca Municipiul

Bucureşti să fie legat cu fluviul Dunărea atât pe Argeş cât şi pe Dâmboviţa.

Sarcina întocmirii documentaţiilor tehnice şi economice pentru amenajarea

complexă a râului Argeş aval de podul de cale ferată de la Grădinari – de pe

magistrala Bucureşti – Craiova, a revenit Institutului de Proiectări

Transporturi Auto, Navale şi Aeriene din MTTc, în timp ce pentru elaborarea

documentaţiilor necesare amenajării râului Dâmboviţa, până la confluenţa cu

Argeşul, la Budeşti, a revenit Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru

Gospodărirea Apelor (ICPGA), din cadrul Consiliului Naţional al Apelor.

Pentru amenajarea râului Argeş, proiectantul general IPTANA a

colaborat, pe bază de contracte şi teme precise, cu 33 de institute de studii,

cercetare şi proiectare de specialitate din ţară. Documentaţia tehnică şi





12

economică elaborată se referă la studii de teren şi laborator, încercări pe

modele, scheme hidrotehnice, secţiuni transversale, gabarite, trafic, traseul

şenalului navigabil, excavaţii, diguri, apărări – protecţii taluzuri, etanşări,

noduri hidrotehnice, descărcători de ape mari, ecluze, centrale hidroelectrice,

porturile amenajării, porturile de aşteptare de la ecluze, construcţiile şi

instalaţiile pentru exploatarea şi întreţinerea obiectivelor, echipamente, flux

informaţional, refacerea lucrărilor afectate etc.

Precizăm că, la 4 iulie 1986, prin Decretul nr. 242 s-a aprobat traseul

amenajărilor de pe râul Argeş, amplasamentul şi principalele caracteristici

tehnice ale obiectivelor ce urmau să fie realizate (porturile, nodurile

hidrotehnice, traversările peste calea navigabilă etc.). Prin acest decret s-a

aprobat începerea lucrărilor de bază, conexe şi colaterale şi realizarea lor pe

baza detaliilor şi devizelor de execuţie, cu soluţiile constructive întocmite de

proiectantul general, avizate de către Inspectoratul General de Stat pentru

Investiţii – Construcţii. Lucrările de execuţie au început în septembrie 1986

şi, până la 30 decembrie 1989 s-au executat, pe baza proiectelor şi detaliilor

de execuţie elaborate pe obiecte şi categorii de lucrări de către proiectantul

general şi de către proiectanţii de specialitate, având la bază temele întocmite

de proiectantul general. Prin acelaşi Decret 242/1986 s-au stabilit: modul de

ocupare a terenurilor, cum vor fi scoase din funcţiune fondurile fixe afectate,

precum şi metodologia de finanţare şi decontare a lucrărilor.

Tot în anul 1986, prin Decretul 245, a luat fiinţă Administraţia Canalului

Dunăre – Bucureşti (ACDB), în subordinea Departamentului Transporturilor

Navale din MTTc – beneficiarul investiţiei, precum şi Întreprinderea

Antrepriză Canal Dunăre – Bucureşti (IACDB), aflată în subordinea Centralei

Antrepriză Generală de Construcţii Hidrotehnice Constanţa (CAGCH), în

calitate de antreprenor general.

Pentru amenajarea cursului inferior al râului Dâmboviţa a fost emis

Decretul 292 din 28 decembrie 1987. Amenajarea a fost prevăzută începând

de la podul Vitan până la confluenţa cu râul Argeş la Budeşti, pe o lungime

de 38,9 km. Precizăm că între podul Vitan şi podul de pe şoseaua de centură a

Capitalei, pe o lungime de cca. 7,4 km râul Dâmboviţa urma să fie amenajat

pentru navigaţie de agrement. În continuare, de la acest pod până la

confluenţa cu râul Argeş, cursul râului urma să fie amenajat pentru navigaţie

cu barje, pe o lungime de cca. 31,5 km. Prezenta documentaţie are în vedere

tocmai acest tronson al cursului inferior al râului Dâmboviţa.

Lucrările de execuţie pe acest tronson al râului Dâmboviţa au început

în anul 1988. Ca şi în cazul amenajărilor de pe râul Argeş, lucrările pentru





13

navigabilizarea cursului inferior al râului Dâmboviţa au fost realizate pe baza

proiectelor şi detaliilor elaborate pe obiecte şi categorii de lucrări, cu soluţii

constructive avizate în prealabil de către IGSIC.

SITUAŢIA ACTUALĂ A LUCRĂRILOR EXECUTATE ANTERIOR

PE RÂUL ARGEŞ

În baza Decretului 242/1986 în perioada 1986-1990 la obiectivul

“Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie şi alte folosinţe” au fost realizate

următoarele categorii de lucrări mai principale:

73% din volumul total de 96,9 milioane m3 al excavaţiilor;

69% din volumul total al digurilor ce însumează 47,8 milioane

m3;

39% din cantitatea de betoane de 2.125 mii m3;

36% din suprafaţa apărărilor şi protecţiilor de taluzuri ce

însumează

4,6 milioane m2;

24% din cantitatea totală a echipamentelor hidromecanice de

cca. 11,4 mii tone.

Până la finele anului 1989 au fost realizate, în proporţie de cca 90%,

următoarele lucrări:

infrastructura platformelor porturilor de la Olteniţa şi Bucureşti –

1 Decembrie;

podurile de şosea la traversările peste Argeşul amenajat;

traversările liniilor electrice şi conductelor peste râul amenajat.

Se aflau, în faze avansate de execuţie:

podul de cale ferată peste Argeşul navigabilizat la Grădiştea, pe

linia ferată Bucureşti-Giurgiu;

fundaţiile nodurilor hidrotehnice, respectiv radierele ecluzelor,

descărcătorilor de ape mari şi hidrocentralelor.

PE RÂUL DÂMBOVIŢA

În perioada anterioară, la amenajarea râului Dâmboviţa pentru

navigaţie au fost realizate următoarele lucrări:

amenajarea albiei râului Dâmboviţa pe bieful 3, cuprins între

podul de şosea de pe drumul de centură al Municipiului

Bucureşti şi NH Tânganu, inclusiv canalele de colectare şi





14

transport a apelor uzate din Municipiul Bucureşti şi dirijarea lor

la staţia de epurare Glina;

au fost realizate, de asemenea, drumurile pentru intervenţii de

urgenţă, exploatare şi întreţinere de pe bieful Glina – Tânganu;

lucrările pentru apărarea şi protecţia taluzurilor pe bieful 3 cu

dale din beton;

la portul Glina au fost realizate cheurile de acostare şi cca. 30%

din platformele portuare;

la nodul hidrotehnic Tânganu se află în fază de finalizare privind

descărcătorul de ape mari (cu fonduri BDCE), în timp ce ecluza

simplă este limitată la betonarea sasului până la nivelul terenului

şi construcţia capului amonte, fără echipamentele hidromecanice,

iar centrala hidroelectrică are infrastructura (fundaţia) executată.

Facem precizarea că în aval de NH Tânganu nu au mai fost executate

lucrări.

STAREA ACTUALĂ A LUCRĂRILOR. DISFUNCŢIONALITĂŢI

Lucrările pentru amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa au fost sistate

la începutul anului 1990.

Pe râul Argeş

În urma sistării lucrărilor, dat fiind pericolul inundării unor importante

suprafeţe de teren şi a localităţilor limitrofe, prin HGR nr.784/1994, pentru

râul Argeş s-au prevăzut:

- realizarea condiţiilor pentru ca în aval de lacul Mihăileşti-Cornetu să

poată fi tranzitate viiturile calculate pentru debite având asigurarea de

depăşire de 5%, în care scop urma ca breşele existente în diguri să fie

închise, iar depozitele de pământ/balast existente în albie să fie

evacuate;

- executarea unor lucrări de protecţie şi apărare pe taluzuri, precum şi

praguri de fund pentru prevenirea eroziunilor, în special în zona

nodurilor hidrotehnice.

- Nerealizarea pragurilor de fund la nici unul din nodurile hidrotehnice

dintre Olteniţa şi portul Bucureşti – 1 Decembrie, precum şi extracţiile

masive de balast din albie sunt cauza principală a producerii unor

eroziuni de 3 – 4 m pe tot cursul râului.

O situaţie dificilă se constată la podul de cale ferată de la Grădiştea pe

linia ferată Bucureşti – Giurgiu unde una din pilele vechiului pod aflat în





15

circulaţie s-a prăbuşit, iar talpa radierului uneia din pilele noului pod

nefinalizat se află suspendată pe coloane.

Studiul de Fezabilitate evidențiază unele situaţii în care digurile au

devenit sursă de balast, ceea ce pune în pericol integritatea acestora, cu

consecinţe grave privind posibilitatea unor grave inundaţii ale terenurilor şi

localităţilor limitrofe. Pe alte zone, în albia râului, sau pe platformele

adiacente, au fost depozitate gunoaie. Pe cursul Argeşului au rămas

abandonate o serie de utilaje, între care drăgi absorbo – refulante, precum şi

un excavator păşitor – import 1988.

Precizăm că lucrările executate anterior au suferit, în timp, importante

degradări şi distrugeri precum:

demontarea şi “valorificarea” ca fier vechi a liniilor de cale

ferată de acces la porturile Bucureşti – 1 Decembrie şi Olteniţa, a

căilor de rulare ale macaralelor portuare şi a macaralelor turn

folosite la construcţia nodurilor hidrotehnice;

distrugerea grinzilor prefabricate din beton armat realizate pentru

construcţia avanporturilor de la ecluze, spargerea muchiilor

acestor grinzi, precum şi a unor coloane din beton armat pentru

sustragerea fierului beton;

parte din dalele de beton armat realizate pentru protecţia

taluzurilor interioare au fost sustrase pentru a fi folosite în alte

scopuri (pavarea unor curţi, drumuri de acces etc.);

podul de cale ferată peste Sabar de pe linia de acces la portului

Bucureşti – 1 Decembrie a fost transformat în pod rutier pe un

drum agricol.

Pe râul Dâmboviţa, principala disfuncţionalitate o constituie faptul că

şenalul biefului Glina – Tânganu este parţial colmatat, iar cuneta acoperită

parţial cu stufăriş. Deponiile din cunetă sunt puternic contaminate cu

reziduuri provenite din apele uzate colectate din intravilanul municipiului,

neepurate.

În cadrul prezentului studiu de fezabilitate a fost întocmită, de

asemenea, o expertiză tehnică detaliată pentru determinarea stării în care se

află lucrările executate şi precizarea măsurilor ce se impun în vederea

continuării execuţiei lucrărilor pe cursurile inferioare ale râurilor Argeş şi

Dâmboviţa.





16

SOLUŢIILE TEHNICE ADOPTATE ÎN STUDIUL DE FEZABILITATE

ACTUALIZAT CE VOR FI EXECUTATE ÎN SITURI NATURA 2000

SAU ÎN VECINĂTATEA ACESTORA

Nodurile hidrotehnice

Nodurile hidrotehnice au fost proiectate pentru a cuprinde:

ecluză cu două sasuri gemene, cu lăţimea utilă de 12.50 m, având o

lungime de 177.00 m, amplasată simetric fata de axul canalului, de

o parte şi de alta a acestuia;

un deversor de ape mari, amplasat pe malul stâng al canalului,

pentru nodurile NH1, NH2 şi NH3 şi pe malul drept al canalului

pentru NH4;

uzina hidroelectrică pe malul stâng al canalului pentru nodurile

NH1, NH2 şi NH3 şi pe malul drept al canalului pentru NH4;

construcţii de dirijare şi acostare în amonte şi în aval de ecluză;

două moluri centrale, câte unul în amonte şi în aval;

Nodurile hidrotehnice împreună cu pragul de fund de la km 73+465

delimitează pe cursul inferior al Argeşului amenajat un număr de 5 biefuri

Cele cinci biefuri ale amenajărilor proiectate pe râul Argeş în cele două

variante analizate sunt delimitate potrivit tabelului 1.

Tabelul 1

BIEF Sector Kilometraj

Varianta 1* Varianta 2**

Bief “0” (intre

“0”si NH1

Oltenița)

navigabil

0÷2+282 0÷2+282 - În interiorul

ROSPA0038 –

DUNĂRE-

OLTENIȚA

- La 3km fața de

ROSCI0131

Bief 1 (intre

NH1Oltenita și

NH2 Budești)

2+282÷28+032 2+282÷27+894 - La 4 km față de

ROSPA0136

- La 10,5 km fața de

ROSCI0343

- La 18,2km fața de

ROSPA0105

Bief 2 (intre NH2

Budești și NH3

Gostinari)

28+032÷53+653 28+340÷53+515 - La 21 km față de

ROSPA0122/ROSCI

0308

- La 17,1 km de

ROSCI0088





17

BIEF Sector Kilometraj

Varianta 1* Varianta 2**

Bief 3 (intre NH3

Gostinari și NH4

Copăceni(Varlam)

53+653÷63+185 53+515÷63+047 - La 70 m față de

ROSCI0043 –

COMANA

- În interiorul

ROSPA0022 –

COMANA

Bief 4 (intre NH4

Copăceni Varlam și

prag de fund)

63+185÷73+465 63+047÷73+328 - La 18,1 km față de

ROSPA0146

Bief 5 (intre prag

de fund și lac

acumulare

Mihăilești)

regularizat 73+465÷83+000 73+328÷82+862 - La 13,1 km față de

ROSCI0132

NOTĂ: * variantă aferentă lucrărilor executate până în anul 1989.

** variantă generată de etapa proiectată 2010 cu îmbunătăţirile parametrilor geometrici

după recomandările europene GT 20 - AIPCN

Lungimea fiecărui bief în cele două variante de traseu analizate este

dată în tabelul 2.

Tabelul 2

BIEF Sector Lungimi în m

Varianta 1 Varianta 2

Bief “0” (intre “0”si NH1 Oltenița)

navigabil

2282 2282

Bief 1 (intre NH1Oltenita și NH2 Budești) 25750 25612

Bief 2 (intre NH2 Budești și NH3 Gostinari) 25621 25621

Bief 3 (intre NH3 Gostinari și NH4

Copăceni(Varlam)

9532 9532

Bief 4 (intre NH4 Copăceni Varlam și prag de fund) navigabil 10281 10281

Lungime totala sector navigabil 73466 73328

Bief 5 (intre prag de fund și lac acumulare Mihăilești) regularizat 9534 9534

Lungime totala sector regularizat 9534 9534

LUNGIME TOTAL AMENAJRE RAU ARGES 83000 82862

În urma analizei făcute s-a adoptat varianta 2 de traseu. Această

variantă este în concordanţă cu reglementările GT 20 AIPCN.

PORTURILE

Pe cursurile amenajate ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa au fost

proiectate trei porturi operaţionale astfel:





18

două porturi aferente capitalei – unul în zona de Sud-Vest a

Municipiului – pe Argeş, denumit Bucureşti – 1 Decembrie şi altul

în zona de Sud-Est, pe Dâmboviţa, denumit Bucureşti – Glina;

portul Olteniţa situat la confluenţa râului Argeş cu fluviul

Dunărea situat în imediata vecinătate a sitului Natura 2000

ROSPA0038.

Traversări peste râul Argeş

Drumul judeţean 412 traversează Argeşul amenajat la km 53+310, în zona

capului aval al ecluzei din nodul hidrotehnic NH 3 Gostinari. aflat în

imediata vecinătate (100m) de ROSCI0043 și în interiorul ROSPA0022.

Podul realizat în perioada 1986 – 1990 este din beton armat şi are

lungimea totală de 257 m (18 + 4 x 30 + 13 + 3 x 30 m).

În perioada 1990 – 2010 s-au produs afuieri importante pe cursul râului deviat

pentru construcţia nodului hidrotehnic NH 3 Gostinari. În prezent accesul pe

pod pentru auto este întrerupt. Au fost prevăzute lucrările necesare pentru

refacerea/consolidare pilei din albia cursului deviat a râului în regim de

urgenţă.

Odată cu traversarea peste Argeş a fost realizat şi podul de beton armat

peste Neajlovul regularizat în zona respectivă cu lungimea totală de 110 m.

Podul de cale ferată pe magistrala Bucureşti – Giurgiu la km 23+740 pe

calea ferată, respectiv km 56+613 pe Argeşul amenajat. Acest pod este

metalic; are lungimea de 228 m (2 x 30 + 2 x 46 + 2 x 30 m) aflat în

imediata vecinătate (70m) de ROSCI0043 și în interiorul ROSPA0022.

Suprastructura podului este realizată pentru linie simplă, iar infrastructura lui

(culeele şi pilele) sunt realizate pentru linie dublă. Podul ca şi pasajul peste

drumul comunal Grădiştea – Fălăştoaca au fost predate către Administraţia

CFR din Ministerul Transporturilor. Restabilirea traversării revine

autorităţilor ce deţin în prezent podul.

Actualmente acest pod este rupt, nefuncțional și incomplet ca structura.





19

DESCRIEREA SOLUŢIILOR TEHNICE ADOPTATE ÎN STUDIUL DE

FEZABILITATE ACTUALIZAT CE VOR FI EXECUTATE ÎN

ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA – BIEF”0”

Bieful “0” este cuprins între:

fluviul Dunărea la km “0” - zona port Olteniţa – lucrările de

amenajare a portului se vor executa în aria protejată ROSPA0038

nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa şi are o lungime totală de 2,282

km – lucrările se vor executa în afara ariei protejate ROSPA0038

Fig. 1 - Traseul Canalului Dunăre-București prin aria de protecție avifaunistică ROSPA0038

Dunăre-Oltenița – vedere generală





20


Dunăre-Oltenița – detaliu 1 – zona NH1situat în afara ariei protejate.


Dunăre-Oltenița – detaliu tehnic 1 – zona NH1km 2+000

ROSPA0038 Dunăre-Oltenița





21


Dunăre-Oltenița – detaliu 2 – zona portului

Fig. 5 - Traseul Canalului Dunăre-București - detaliu tehnic 2 km 0+000 – 1+000 – zona portului





22

Pe acest tronson se realizează racordarea nodului NH1 la nivelurile

dictate de fluviul Dunărea.

Lungimea totală aplicabilă pe axul canalului navigabil al amenajării

complexe a râului Argeş pe bieful “0” este de 2282m.

Din punct de vedere administrativ lucrările care sunt cuprinse în

amenajarea complexă a râului Argeş se află în totalitate pe teritoriul judeţului

Călăraşi.

Traseul şenalului navigabil se suprapune peste albia naturală a râului

Argeş, cu modificarea secţiunii transversale de curgere necesară,

corespunzător cerinţelor impuse de navigabilizarea cursului de apă .

Accesul în zonă este asigurat de drumul național DN41 Oltenița-Daia,

drumul național DN4 Oltenița-Budești precum şi calea ferata cuprinsă între

stațiile Oltenița şi Budești.

Traseul canalului navigabil existent pentru bieful „0” se păstrează

nemodificat.

DESCRIEREA SOLUŢIILOR TEHNICE ADOPTATE ÎN STUDIUL DE

FEZABILITATE ACTUALIZAT CE VOR FI EXECUTATE ÎN

ROSCI0043 – COMANA/ROSPA0022 – COMANA – BIEF ”3”

Bieful “3’’ este cuprins între capătul amonte al ecluzei de la nodul

hidrotehnic NH3 (Gostinari) km 53+653 și capătul amonte al nodului

hidrotehnic NH4 (Copăceni) km 63+185 în Varianta 1 sau km 53+515

(NH3)–73+327 (NH4) în Varianta 2 și are o lungime totala pe axul canalului

navigabil, în ambele variante, de 9.532 m. Pe acest sector nu au intervenit

modificări datorate noilor legi, ordine și normative apărute după anul 1998.

Lucrările se execută în interiorul ROSPA0022 și în afara

ROSCI0043 la distanță de 70m .





23

Fig. 6 - Traseul Canalului Dunăre-București prin ariile de protecție – ROSPA0022/ROSCI0043 –

COMANA

Fig. 7 - Traseul Canalului Dunăre-București prin ROSPA0022– COMANA și în imediata

vecinătate ROSCI043 – COMANA ( 70m).





24

Fig. 8 - Traseul Canalului Dunăre- detaliu tehnic 1 km 57+000 – 56+000

Fig. 9 - Traseul Canalului Dunăre- detaliu tehnic 2 km 54+000





25


Fig. 11 - Traseul Canalului Dunăre- detaliu tehnic 4 km 53+266 - HN3





26


În varianta 2 lungimea canalului navigabil este mai scurtă decât în

varianta 1 cu 138,0 m. Această diferenţă provine din schimbarea unor curbe şi

aliniamente necorespunzătoare din varianta 1, care au fost reproiectate în

conformitate cu recomandările CEMT-PIANC-2006 privind elementele

geometrice ale canalului navigabil (in varianta 2).

Din punct de vedere administrativ lucrările sunt cuprinse pe malul

drept în județul Giurgiu iar pe malul stâng în județul Giurgiu pana la km

56+540 ca apoi sa treacă în județul Ilfov. Graniţa dintre cele doua judeţe

situate pe cele două maluri este prin albia râului Argeş.

I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza:

Posibilitatea alimentării cu apă a localităţilor limitrofe şi asigurarea

apei necesare pentru irigarea în perspectivă a unor suprafeţe de teren

agricol însumând până la 150 mii ha.

Producerea a cca. 120 GWh/an energie electrică regenerabilă în

hidrocentralele din nodurile hidrotehnice ale amenajărilor.

Posibilitatea unor amenajări pentru piscicultură pe o suprafaţă de cca.

1.250 ha.





27

I.1.e. Informaţii despre materiile prime:

CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI HIDROTEHNICE RĂMASE DE

EXECUTAT LA PORTUL OLTENIȚA

Cantităţile de lucrări rămase de executat pentru finalizarea lucrărilor

hidrotehnice aferente Portului Olteniţa sunt următoarele:

- execuţia molului de dirijare nesubmersibil de la Dunăre 80 sute mp

- refacerea grinzilor de închidere ale cheurilor estacadă 4 buc

- platforme din beton în spatele cheurilor 240 sute mp

- platforme din macadam 230 sute mp

- beton autonivelant pentru acoperirea armăturilor la vedere ale

elementelor structurale executate 120 mc

- şină de cale ferată pentru macaralele de cheu, inclusiv confecţii

metalice pentru montarea şinelor 600 ml

- cămăşuială bolarzi 6 buc

- amortizori de cheu din cauciuc masiv 132 buc

- scări metalice de acces 2,5 to

- binte din beton armat 11 buc

- organouri 11 buc

- opritori de cale ferată pentru macarale 2 buc

- vopseluri, inclusiv curăţarea confecţiilor metalice existente 75 kg

- refacerea cheului pereat mal stâng amonte Argeş 800 mp

- ponton plutitor 1 buc

- pasarelă metalică de acces la ponton 1 buc

- defrişări 5 sute mp

- excavaţii 30 sute mc

- dragaje 650 mii mc

- pasarele de aluminiu şi ancastramente pentru acces port turistic 2 buc

- ponton plutitor, inclusiv coloane de fixare, coliere de ghidaj binte de

ancorare port turistic 125 ml

- fingere pentru compartimentare zone de acostare port turistic 18 buc





28


EXECUTAT LA NH1 OLTENIȚA

Aval

NR.C RT DENUMIREA LUCRARII UM CANTIT.

1 COLOANE FORATE Ô 1080 mm buc 0

2 ELEVATIE COLOANE buc 23

3 CAPITEL LA APA mc 15

4 CAPITEL CURENT LA USCAT mc 10

5 CAPITEL MOL CENTRAL mc 5

6 GRINDA PARAMENT SUPERIOARA CURENTA mc 636

7 PIESE METALICE INGLOBATE în GRINDA PARAMENT kg 9300

8 GRINDA PARAMENT INFERIOARA CURENTA mc 1080

9 GRINDA PARAMENT SUPERIOARA DE CAPAT mc 18

10 GRINZI ORIZONTALE INTRE COLOANE mc 214

11 RACORDARI ECLUZE mc 380

12 GRINDA PARAMENT INFERIOARA DE CAPAT mc 27

13 CONTRAFISA mc 271

14 RIGLA TRANSVERSALA mc 340

15 RIGLA TRANSVERSALA MOL CENTRAL mc 47

16 STALPI mc 1080

17 MOL CENTRAL TRONSON DE CAPAT mc 320

18 RADIER CAP MOL mc 44

19 CAP MOL mc 78

20 MONOLITIZARE LA APA mc 453

21 MONOLITIZARE LA USCAT mc 152

22 MONOLITIZARE MOL mc 43

23 SCARI METALICE kg 4930

24 BALUSTRADA METALICA kg 12710

25 CAPAC CANAL CABLURI kg 7020

26 STALP ILUMINAT kg 8025

27 INVESTIGAREA COLOANELOR FORATE FINALIZATE buc 117

28 REFACEREA COLOANELOR CU DISCONTINUITATI buc 36

29 BOLARZI, BINTE mc 20

30 AMORTIZORI CHEU în LUNGIME DE 4 m buc 130

31

MATERIAL METALIC PENTRU AMORTIZORI DE

CAUCIUC kg 8800

32 AMORTIZORI DIN GRINDA DE STEJAR 250x250x9000 mc 80

33 CABLURI ELECTRICE (proc.+ man)

34 DEMOLARI mc 2120

35

BETON AUTONIVELANT PENTRU ACOPERIREA

ARMATURILOR LA VEDERE mc 22





29

36

MORTAR PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA

VEDERE mc 16

37 REFACEREA CONTINUITATII ARMATURILOR

Amonte







6 GRINDA PARAMENT CURENTA mc 700


8 GRINDA PARAMENT DE CAPAT mc 10

9 CONTRAFISA mc 271






15 CAP MOL mc 57












27


CAUCIUC kg 8800



30 DEMOLARI mc 60

31


ARMATURILOR LA mc 18

32


VEDERE mc 15






30


EXECUTAT LA NH3 GOSTINARI

Aval







6 GRINDA PARAMENT SUPERIOARA CURENTA mc 636


8 GRINDA PARAMENT INFERIOARA CURENTA mc 540

9 GRINDA PARAMENT SUPERIOARA DE CAPAT mc 18



12 GRINDA PARAMENT INFERIOARA DE CAPAT mc 14

13 CONTRAFISA mc 271


15 STALPI mc 700



18 CAP MOL mc 57












30


CAUCIUC kg 8800



33 DEMOLARI mc 150

34







31

35


VEDERE mc 16


Amonte

NR.C RT DENUMIREA LUCRARII UM CANTIT .






6 GRINDA PARAMENT CURENTA mc 445


8 GRINDA PARAMENT DE CAPAT mc 10

9 CONTRAFISA mc 145






15 CAP MOL mc 42












27


CAUCIUC kg 8800



30 DEMOLARI mc 18

31



32


VEDERE mc 6






32

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea

coordonatelor Stereo 70:

I.2.a.Incadrarea în rețeaua de localități

Rectificările de traseu, respectiv lucrările propuse pe terenuri aflate în

afara digurilor realizate în perioada 1986 – 1990 implică ocuparea definitivă a

unor suprafeţe de terenuri evidenţiate pe judeţele Ilfov, Giurgiu şi Călăraşi,

I.2.b.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70

Tabel 3 – Coordonate STEREO 70

Coordonate STEREO70 Ax Argeș

Pct Coordonata

x Coordonata

y Pct Coordonata

x Coordonata

y Pct Coordonata

x Coordonata

y

0 629535,7282 285708,1545 60 619741,844 303933,8746 120 595659,1333 300140,5346

1 629864,0156 286112,2099 61 619292,4319 304231,2942 121 595393,1756 300887,6018

2 630066,9293 286541,0517 62 618617,8175 304329,4521 122 595304,1324 301074,0665

3 630072,8427 286911,9070 63 618319,7488 304267,9927 123 595212,8256 301200,1111

4 629966,7659 287529,8071 64 617339,8332 304065,9420 124 594741,5805 301754,1572

5 629863,2392 288132,9326 65 616360,9546 303864,1051 125 594661,6632 301839,3424

6 629871,6784 288513,6665 66 616106,654 303811,6704 126 594424,6849 302066,3645

7 630454,8831 289308,1178 67 615498,8676 303419,0757 127 593837,7522 302374,9003

8 630898,6229 289732,0893 68 615403,7157 303256,5240 128 593737,4205 302391,2645

9 631098,515 290057,6400 69 615058,7656 302522,1971 129 593280,0072 302446,0982

10 631093,6289 290506,6547 70 614641,9259 301633,1241 130 592884,5049 302618,4933

11 630925,1489 291023,8717 71 614634,1121 301616,8422 131 592657,0392 302955,7805

12 630615,4236 291974,6977 72 614207,2072 301174,6604 132 592472,8043 303514,1923

13 630516,3613 292278,8091 73 613877,5375 300996,0460 133 592371,3769 303821,6161

14 630490,6207 292639,8886 74 613238,0835 300899,5477 134 591966,2656 304347,0375

15 630544,6344 292949,7723 75 612900,1953 300959,0556 135 591730,3629 304459,4818

16 630606,9203 293307,1152 76 612849,4175 300967,9984 136 591218,0327 304625,7210

17 630453,0114 293906,3829 77 612070,0386 300778,6722 137 591035,8875 304705,7829

18 630240,7562 294087,2828 78 611972,0505 300704,0363 138 590844,2923 304846,3201

19 629616,1478 294444,9245 79 611632,8075 300445,6409 139 590287,7966 305366,5984

20 628796,1318 294914,2665 80 611396,8887 300312,1311 140 589843,1163 305567,2239

21 628747,5639 294940,6253 81 611116,6205 300200,6041 141 589524,4945 305603,7014

22 628633,235 294994,0376 82 610184,7602 299838,6689 142 589347,1642 305646,3231





33

Coordonate STEREO70 Ax Argeș

Pct Coordonata

x Coordonata

y Pct Coordonata

x Coordonata

y Pct Coordonata

x Coordonata

y

23 627825,5779 295326,5508 83 609206,9668 299967,9005 143 589278,2992 305676,0739

24 627699,8805 295378,3006 84 608546,2967 299815,1072 144 588447,9525 306085,2267

25 627357,7568 295647,1023 85 608318,9277 299625,0068 145 587550,9388 306527,2296

26 627108,4861 295989,3821 86 608185,3206 299512,5174 146 587144,741 307022,1433

27 626722,1273 296519,9008 87 607414,8785 299288,4674 147 587062,515 307350,6891

28 626589,3535 296833,6701 88 607310,9134 299307,5862 148 587007,751 307558,6953

29 626582,3315 297027,8060 89 606840,1744 299420,7344 149 586488,6446 308097,7536

30 626611,2877 297366,0814 90 606433,5409 299432,2897 150 586245,8841 308125,6743

31 626510,3871 297812,8994 91 606082,9565 299299,5480 151 585492,2492 308088,6212

32 626315,9126 298030,7721 92 605552,3229 298972,0356 152 585094,3446 308069,0578

33 626030,1638 298204,2607 93 605395,2231 298875,2806 153 584520,3909 308216,5640

34 625772,0722 298466,5738 94 605219,9209 298738,2365 154 584316,6137 308338,7285

35 625671,5594 298788,4098 95 604796,6142 298323,6371 155 583845,8707 308756,8945

36 625652,5813 299037,6487 96 604761,7757 298289,5152 156 583766,8991 308859,0251

37 625688,4154 299330,2919 97 604569,4433 298142,2140 157 583155,1972 309650,1135

38 625723,9923 299437,7625 98 603959,0201 297782,7903 158 582543,4953 310441,2018

39 625844,8202 299802,7589 99 603879,3426 297735,8753 159 582500,4168 310496,9135

40 625852,0183 300408,5693 100 603220,641 297666,2388 160 582063,9855 310771,5213

41 625639,3351 300785,8065 101 603007,5332 297737,2150 161 581669,701 310855,8512

42 625262,5113 301204,8487 102 602755,1593 297821,2689 162 581455,3932 310901,6875

43 624608,8665 301933,9297 103 602407,5911 297872,0071 163 580827,6676 311332,1789

44 624594,0577 301948,5986 104 602028,6846 297832,9547 164 580750,6739 311473,5640

45 624312,2224 302134,5811 105 601973,4468 297827,2615 165 580325,6623 312177,9478

46 623694,2128 302364,5545 106 601863,7649 297822,0177 166 579599,9446 312638,6271

47 623666,7977 302374,7561 107 601028,2042 297826,7513 167 579290,2081 313541,4633

48 623436,8827 302511,6559 108 600630,9472 297892,5996 168 578366,8893 313915,8312

49 623173,8512 302739,2599 109 600075,6916 298103,2460 169 577719,8201 314637,6971

50 622862,6835 302900,6823 110 599140,7121 298457,9475 170 577515,0106 313893,2122

51 622530,6809 302907,1375 111 598565,5962 298676,1282 171 576816,0844 313266,5806

52 622210,1565 302840,8998 112 598401,6451 298720,6907 172 575865,1192 313496,6986

53 621875,2195 302848,0876 113 598190,3433 298759,2155 173 576211,9066 314251,4262

54 621542,6513 303031,3365 114 597605,837 298865,7832 174 575516,0131 314759,9401

55 621095,0613 303454,5835 115 597331,7212 298958,2994 175 575516,5575 314759,2827

56 621058,7425 303490,1874 116 597228,7509 299010,6910 57 620670,1255 303684,5398 117 596337,4843 299464,1706 58 620168,6956 303770,6092 118 596069,3887 299600,5785 59 620131,4634 303777,0429 119 595702,9371 300017,4911

Coordonatele stereo 70 – ROSPA0022/ROSCI0043 - COMANA

Coordonatele stereo 70 – ROSPA0038 – DUNĂRE – OLTENIȚA





34

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare,

dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de

implementare a proiectului:

I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de

construire:

Modificări fizice care decurg din etapa de construire în ROSPA0038 –

DUNĂRE-OLTENIȚA – BIEF”0”

Amenajare PORT OLTENIŢA

Amplasamentul.

În cadrul amenajării, Portul Olteniţa este un obiect distinct, fiind

amplasat la confluenţa Râului Argeş cu Fluviul Dunărea. Portul Olteniţa are

fronturi operative pe malul stâng al Argeşului şi la Dunăre. Fronturile de

aşteptare ale portului sunt prevăzute atât pe malul stâng, cât şi pe cel drept al

Argeşului.

Accesul la port se poate face pe drumul care se desprinde din drumul

de legătură dintre oraş şi portul vechi. Pe platforma din spatele cheului de la

Dunăre a fost prevăzut accesul pe calea ferată. În prezent accesul rutier

existent este blocat de îngrădirile terenurilor care au fost închiriate pe malul

Dunării.

Dezvoltarea portului. Portul Olteniţa este compus din două sectoare

distincte.

Sectorul de la Dunăre este alcătuit dintr-o dană operaţională cu

lungimea de 110 m, în continuarea căreia, spre aval, se dezvoltă un front de

aşteptare în lungime de 120 m. Acest sector a fost destinat descărcării

produselor de carieră, balastieră şi materiale de construcţii. Capacitatea de

trafic la această dană este de 700.000 t/an.

Sectorul Argeş este situat la debuşarea canalului navigabil în Dunăre şi

are în componenţă două dane operative, cu un front total de 200 m. Danele se

continuă spre amonte cu un front de aşteptare în lungime de 100 m. Dana din

amonte a fost prevăzută iniţial pentru traficul de cereale, în timp ce dana din

aval a fost destinată intrărilor şi ieşirilor de mărfuri generale de magazie şi

platformă. Capacitatea fiecărei dane este de cca. 200.000 tone/an.





35

Danele de pe Argeş sunt legate cu cea de pe Dunăre printr-un mol de

formă circulară, pe platforma căruia sunt prevăzute a se amenaja construcţiile

necesare pentru asigurarea funcţionalităţii din punct de vedere tehnologic a

portului.

Soluţia constructivă

Soluţia constructivă de realizare a cheurilor aferente danelor de la

Argeş şi de la Dunăre a fost de tip estacadă cu parament vertical, cu

suprastructură din beton armat, fundat pe coloane forate. Fronturile de

aşteptare s-au propus în varianta de cheu pereat.

Infrastructura.

Cheurile verticale de tip estacadă din Portul Olteniţa au infrastructura

din coloane forate din beton armat cu diametrul de 1,50 m. Coloanele aferente

ambelor cheuri au fost forate până la cota -6,0 mrMB, cu încastrare în roca de

bază de cel puţin 2,0 m. Cota superioară a coloanelor a fost stabilită la + 16,5

mrMB.

Având în vedere înălţimea mare a cheului vertical, s-a impus fundarea

estacadei pe 3 şiruri de coloane. Primul şir de coloane dinspre apă este dispus

faţă de linia coronamentului cheului la 2,25 m spre uscat, iar celelalte două

şiruri la distanţe interax de câte 10,875 m, egale cu ecartamentul macaralei tip

Bocşa de 16 tf. Distanţa între coloane în lungul cheurilor, pe fiecare şir, este

de 7,50 m interax.

Pentru Portul Olteniţa s-a prevăzut să se execute o coloană de probă, cu

încărcare la sarcină verticală până la cedare. Tehnologia de execuţie a

coloanei de probă a fost similară cu cea a coloanelor definitive ce intră în

alcătuirea cheului.

Până în prezent s-au executat toate coloanele forate, în număr de 27x3

+ 15x3 = 126 coloane. Coloanele s-au executat de la uscat.

Coloanele s-au armat având la partea superioară o carcasă cu lungimea

de 10,0 m, iar la partea inferioară lungimea de 13,2 m. Numărul şi

diametrul barelor de rezistenţă a fost acelaşi pentru ambele carcase, respectiv

36 bare 25 PC52. Betonarea coloanelor s-a făcut cu BH 250 (C 16/20) cu

conţinut sporit de ciment, de 500 kg/mc.

Suprastructura.

Soluţia tehnică de realizare a suprastructurii cheurilor este similară cu cea

adoptată la Portul Bucureşti - 1 Decembrie. Tablierul şi paramentul cheului

reprezintă cele două părţi distincte care compun suprastructura cheului.





36

Tablierele cheurilor sunt alcătuite dintr-un caroiaj de grinzi prefabricate

din beton armat rezemate pe capitele. Capitelele au fost executate după ce s-a

decapat în prealabil materialul din platforma de execuţie din jurul fiecărei

coloane şi după spargerea betonului din coloane. Elementele prefabricate ale

tablierului sunt următoarele:

Grinzile transversale s-au executat cu lungimea de 9,35 m şi înălţimea

de 1,20 m. Grosimea inimii este de 36 cm la grinzile curente şi 27,5 cm la

cele din dreptul rostului de dilataţie. Ele au forme de T cu placa superioară de

1,0 m lăţime la cele curente şi 57,5 cm lăţime la grinzile transversale de rost.

Grinzile longitudinale sunt alcătuite din fâşii cu goluri cu lungimea de

6,9 m şi înălţimea de 72 cm.

Grinzile de rulare ale macaralelor au fost executate la distanţa interax

de 10,875 m, având lungimea de 6,0 m, înălţimea de 1,85 m, talpa superioară

de 1,00 m lăţime, iar bulbul inferior de 50 cm grosime. Grosimea inimii este

de 25 cm, iar grosimea plăcii superioare variabilă, între 20 şi 35 cm.

Armăturile care ies din grinzile de rulare s-au înnădit între ele prin eclise în

dreptul rândului, asigurându-se în acest fel continuitatea acestora pentru

preluarea momentelor negative.

Paramentul cheului este dispus la 2,25 m de axul şirului de coloane de

la apă. Paramentul vertical al cheului s-a realizat pe fiecare deschidere din

câte patru grinzi prefabricate din beton armat în formă de U, având fiecare

lungimea de 6,90 m, înălţimea de 2,10 m şi grosimea pereţilor de 0,25 m.

Datorită diferenţelor mari de nivel ale Dunării, Portul Olteniţa fiind realizat în

aval de Nodul Hidrotehnic 1, respectiv în regim necontrolat din punct de

vedere al debitelor, pentru susţinerea grinzilor parament pe şirul de coloane

dinspre apă au fost prevăzute două capiteluri. În afara celui executat la partea

superioară a coloanelor, între cotele +17,0 şi +17,88 mrMB, a fost prevăzut

un capitel intermediar între cotele +11,7 şi +12,84 mrMB. Două din grinzile

parament s-au montat pe capitelul inferior, iar celelalte două s-au montat pe

capitelul superior, pe un strat de mortar de poză.

Cota la coronamentul cheului este de +20,0 mrMB. Susţinerea

umpluturii din platforma portului pe înălţimea estacadei este realizată cu o

grindă de tip parament cu înălţimea de 2,10 m.

Protecţia taluzului sub estacada cheului s-a realizat cu un prism din

anrocamente executat între cota +5,50 şi cota +12,50 mrMB, având lăţimea

bermei la partea superioară de 5,50 m. Taluzurile s-au realizat cu panta de

1:1,5 spre apă şi 1:1 spre uscat. Prismul din anrocamente s-a executat pe o

saltea din fascine.





37

De la cota +12,50 mrMB până la partea inferioară a tablierului

estacadei, taluzul a fost protejat cu un pereu din piatră brută, zidit cu mortar

de ciment pe un filtru invers din balast şi nisip.

La piciorul protecţiei s-a executat o grindă de susţinere din beton

armat. La cota +16,5 mrMB s-a realizat o bermă orizontală cu lăţimea de

3,25 m.

Cheurile pereate.

Pentru aşteptarea convoaielor şi pentru desfăşurarea operaţiunilor de

refacere-desfacere a convoaielor, au fost prevăzute fronturi de aşteptare cu

cheuri pereate, după cum urmează: pe malul drept al Argeşului, în lungime de

665 m, pe malul stâng al Argeşului (în amonte de frontul operaţional), în

lungime de 100 m şi la Dunăre (în aval de cheul operaţional), în lungime de

120 m. De asemenea, racordarea între cele două fronturi verticale se

amenajează sub forma unui cheu pereat, realizat în aliniament pe o lungime

de 20 m în continuarea cheului vertical de pe canal, apoi o curbă cu raza de

80 m la muchia superioară a cheului şi iarăşi în aliniament pe o lungime de

33 m până la cheul vertical de la Dunăre. Execuţia acestor cheuri pereate a

fost prevăzută după cum urmează:

Pe o saltea de fascine aşezată pe fundul canalului cu partea superioară

la cota +6,50 mrMB s-a executat un prism de anrocamente de secţiune

trapezoidală având cota la coronament +12,50 mrMB şi lăţimea de 5,50 m.

Panta taluzului dinspre uscat este de 1:1, iar a celui dinspre apă 1:1,5. Faţa

dinspre apă a prismului, între cotele +8,65 şi +12,50 mrMB, precum şi berma

s-au protejat cu zidărie din piatră brută cu mortar de ciment. Între prismul de

piatră brută şi terenul natural s-a prevăzut un filtru invers din piatră spartă în

grosime de 50 cm. Între cota +12,50 şi +16,50 mrMB taluzul s-a executat cu

panta de 1:1,5, fiind protejat cu un pereu de zidărie din piatră brută cu mortar

de ciment în grosime de 60 cm pe un filtru invers din nisip şi piatră spartă în

grosime de 30 cm. Această protecţie s-a prevăzut şi pe berma de la cota +16,5

mrMB, care are lăţimea de 3,25 m. Între cota +16,50 şi cota +20,00 mrMB

taluzul are panta de 1:1,5 şi este protejat cu un pereu din zidărie de piatră

brută cu mortar de ciment în grosime de 30 cm, pe filtru invers. La baza

pereului executat pe taluz, atât la cota +12,5 cât şi la cota +16,5 mrMB este

prevăzută câte o grindă din beton armat, în timp ce la partea superioară a

protecţiei, la cota +20,00 mrMB s-a prevăzut o grindă de coronament din

beton armat.





38

Molul de dirijare de la Dunăre.

Pentru dirijarea curenţilor de apă, la gura de ieşire din canal în Dunăre

s-a prevăzut execuţia unui mol. Orientarea acestui mol, precum şi

dimensiunile acestuia au fost stabilite în baza studiilor şi cercetărilor pe

model hidraulic.

Pe modelul hidraulic al zonei de racordare a canalului cu albia Dunării

s-a urmărit influenţa molului de dirijare, din punct de vedere al vitezelor de

curgere în patru variante de lungime mol, respectiv 350 m, 250 m, 150 m şi

50 m.

S-a constatat că pentru situaţia cea mai defavorabilă din punct de

vedere al debitelor afluente, respectiv în condiţiile în care în Dunăre sunt

debite şi niveluri mici (2.130 mc/s), iar pe Argeş debite şi niveluri mari (Q =

1.260 mc/s), viteza de debuşare a apelor mari ale râului Argeş scade de la 6

m/s în varianta cu mol de dirijare de 350 m, la 2,50 m/s în varianta cu un mol

de dirijare scurt, cu lungimea de 50 m. Ca urmare a rezultatelor obţinute, s-a

stabilit ca molul de dirijare să se realizeze cu lungimea de 50,0 m, urmând

ca eventualele modificări din punct de vedere al lungimii şi orientării să se

facă după punerea în funcţiune a canalului, după ce se vor fi înregistrat

diverse situaţii de debite afluente în zona de debuşare. Molul se va realiza

nesubmersibil, având cota +20,0 mrMB la coronament.

Secţiunea molului va fi de formă trapezoidală, cu lăţimea la coronament

de 12,0 m şi taluze cu panta de 1:1,5, cu câte o bermă de 3,25 m lăţime pe

fiecare latură, la cota +16,5 mrMB, în timp ce la cota +12,5 mrMB berma are

lăţimea de 5,50 m. Molul se va executa din material local rezultat din

excavaţii, protejat până la cota +12,5 mrMB cu prismuri de anrocamente, iar

în continuare, până la cota +20,0 mrMB, va fi protejat cu pereu din zidărie de

piatră brută zidită cu mortar de ciment. Prismurile de anrocamente sunt

prevăzute din piatră brută aşezată pe saltea de nuiele. La piciorul protecţiilor

cu pereu se va executa câte o grindă de fundaţie din beton BH 200 (C 12/15).

Capătul aval al molului are o formă circulară, protejat ca şi laturile

acestuia, iar capătul amonte urmează să se încastreze în malul Dunării.

Protecţia de pe latura dinspre Dunăre a molului urmează a fi racordată cu

protecţia malului Dunării, executată până la cota +14,00 mrMB, pentru

evitarea unor degradări în zona de încastrare a molului în mal. Protecţia de pe

latura dinspre acvatoriul portului se continuă cu protecţia de pe latura amonte

a bazinului portuar.

Accesoriile de cheu pentru fronturile de aşteptare. Acostarea navelor de

pasageri la cheurile pereate se va realiza prin intermediul unui ponton

plutitor. Pentru exploatarea în bune condiţii a fronturilor de aşteptare sunt

necesare următoarele accesorii de cheu: scări de acces pe taluz către bermele





39

de la cotele +12,5, +16,5 şi +20,0 mrMB, binte din beton armat executate pe

platforma de la cota +20,0 mrMB, dispuse la o distanţă de 25,0 m între ele şi

la 1,4 m în spatele coronamentului cheului. Pe pereu vor fi montate organouri

din oţel beton prinse în blocuri de beton.

Excavaţiile şi dragajele.

Pentru asigurarea accesului la dane în toate situaţiile de nivele pe

Dunăre s-au prevăzut a se executa excavaţii şi dragaje, asigurându-se cota

fundului la +6,50 mrMB în zona acvatoriului, cuprinsă între fronturile de

aşteptare de pe malul drept şi danele operative şi fronturile de aşteptare de pe

malul stâng.

Construcţiile de pe platforma portului.

Danele de pe Argeş sunt legate cu cele de pe Dunăre prin molul de

formă circulară, pe platforma căruia au fost iniţial prevăzute a se amenaja

celelalte construcţii necesare pentru asigurarea funcţionalităţii din punct de

vedere tehnologic a portului Olteniţa, respectiv: clădirea comasată (gara

fluvială şi grupul de exploatare), atelierul de întreţinere şi reparaţii utilaje

portuare, adăpostul pentru docheri, centrala termică, postul de transformare,

gospodăria de ape, remiza PSI, reţelele electrice, termice şi de apă - canal. În

volumul de construcţii civile sunt precizate construcţiile care sunt propuse

pentru execuţie pe platformele portului, dimensiunile şi poziţionarea acestora.

Sunt prevăzute de asemenea şi lucrările de canalizare a platformei, iluminatul

exterior, alimentarea cu apă, lucrările sanitare, de ventilaţie şi termoficare.

Tehnologia portuară.

Atât sectorul de la Dunăre cât şi cel de pe Argeş a fost au fost

amenajate astfel încât materialele să poată fi descărcate cu ajutorul

macaralelor portic de 16 tf tip Bocşa, montate pe o cale de rulare cu

ecartament de 10,875 m, pe cheul vertical de tip estacadă din beton armat.

Materialele vor putea fi depozitate fie pe platformele portuare amenajate în

spatele cheurilor verticale pe o lăţime de 100 m, fie direct în vagoane de cale

ferată (cazul sectorului de la Dunăre).

În anexa la prezentul volum sunt detaliate tehnologia şi utilajele

portuare necesare începerii activităţii în port. Transportul din port spre

destinatari se va putea face atât cu mijloace auto, cât şi cu vagoane de cale

ferată, încărcarea acestora făcându-se atât cu macaralele portic, când acestea

nu descarcă nava, fie cu buncăre, benzi transportoare, buldozere şi

încărcătoare frontale.





40

Amenajare nodului hidrotehnic NH1 Olteniţa

Amplasamentul nodului hidrotehnic nr. 1 a fost ales pe partea stângă a

Argeşului, la Km 2+281, în apropierea localităţii Olteniţa, în ultimul său

meandru înainte de vărsarea Argeşului în Dunăre.

Principalele lucrări care sunt prevăzute a se realiza la nodurile

hidrotehnice sunt următoarele:

- construcţii de acostare;

- construcţii de dirijare;

- mol central;

- lucrări de protecţie taluz;

- lucrări de protecţie fund canal;

Porturile de aşteptare sunt alcătuite dintr-o zonă de acostare de 130.00

m lungime, pe care sunt realizate fronturi de aşteptare paralele cu axul

canalului, la 45.00 m depărtare de acesta, şi o zonă de dirijare de 120.00 m

lungime, pe care sunt realizate pe ambele maluri construcţii de dirijare, ce fac

trecerea de la lăţimea de 90.00 m (la limita zonei de acostare) la 43.2 m (la

limita capului aval al ecluzei).

Construcţiile de acostare / dirijare şi molul central au o serie de

accesorii:

- trotuar pietonal;

- bolarzi din beton armat;

- amortizori din rulouri de cauciuc;

- scări de acces pe cheu;

- stâlpi de iluminat;

Pe tronsonul Bief ”0” sunt îndeplinite condiţiile şi caracteristicile

tehnice necesare canalului navigabil în conformitate cu recomandările CEMT

- PIANC - 2006 privind elementele geometrice ale canalului navigabil,

precum şi prevederilor regulamentelor şi normativelor interne în vigoare. Din

această cauză traseul în plan, profilul longitudinal şi transversal precum şi

secţiunile transversale rămân aceleaşi ca în situaţia existentă.

Secţiunea amenajării canalului este trapezoidală cu taluzuri 1:3 …

1:3,5, în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor întâlnite în

amplasamentul excavaţiilor, respectiv înălţimea şi caracteristicile

pământurilor folosite în diguri.





41

Tabel 4 - Caracteristicile tehnice - şenal navigabil

Specificaţie UM Pe râul

Argeş

- lungimea totală amenajată/navigabilizată Km 83/73

- lăţimea minimă a căii navigabile m 80

- adâncimea minimă a apei pe sectorul navigabil m 4,50

- raza curenta în plan m 1000

- excepţional m 750

- gabaritul de aer peste nivelul maxim al m 11

apelor cu asigurarea de 1%

Excavaţii şi lucrări de diguri

Datorită colmatării în timp a şenalului navigabil executat în etapa 1990,

pe zona Biefului „0” sunt necesare pentru refacerea secţiunii transversale a

canalului navigabil Dunăre – Bucureşti atât excavaţii la uscat cât şi sub

nivelul apei prin dragare.

Excavaţiile la uscat sunt săpături executate deasupra nivelului apei, cu

utilaje terasiere intre terenul natural şi pe cât posibil până la cota finală a

fundului canalului, la adăpostul canalului pilot executat.

Pentru realizarea secţiunii de navigație a canalului Dunăre - Bucureşti,

volumul situat la o adâncime de peste 3m sub linia generală a talvegului

actual al râului se va realiza prin dragare, excavaţii cu drăgi electrice cu

absorbție şi refulare nepropulsate în variante cu corp demontabil şi elidă

prelungită în scopul asigurării unor volume de dragaj ce depăşesc adâncimea

mari sub nivelul apei în bazinul de dragaj. Acest volum de material ce va fi

extras va fi amenajat în depozite speciale pentru asigurarea materialului de

umplutură necesar supraînălţării corpul digului pe bieful 1.

În secţiunea transversală s-a prevăzut dragaj cu tehnologie curentă de

formă dreptunghiulară de 40 m lăţime pe centrul secţiunii, iar lateral stânga-

dreapta pe lăţimea de 20 m s-a prevăzut dragaj cu tehnologie de taluzare.

Dimensiunile digurilor s-au ales funcţie de caracteristicile materialelor

folosite pentru realizarea lor (provenite din excavaţii). Înălțimea stabilită ţine

seama de nivelul apelor mari pentru clasa a II-a de importanţă în care au fost

încadrate, corespunzătoare debitului cu asigurarea de 1%, plus gardă şi se

verifică ca acestea să nu fie depăşite la debite de verificare care corespund

aproximativ asigurării de 0,1%. Rezultă că nivelul corespunzător debitului de

0,1% se identifică practic cu cota coronamentului digului.

Se menţionează că digurile proiectate nu sunt deversate de debitele cu

asigurarea de 1% aferente etapei 1990.





42

Pe această zonă digurile au fost executate în totalitate, mai puţin pe

zona de racordare cu nodul hidrotehnic NH1. Lăţimea la coronament a

digului este de 8.00 m.

Pentru aducerea la cota finală proiectată în anul 2010, se vor realiza

umpluturi bine compactate.

Până la realizarea umpluturilor, suprafaţa digului existent va fi

decopertată, după care se vor face trepte de înfrățire realizate pe 0,5÷1,0 m la

limita de contact.

Volumul de umplutură necesar se va aşeza în straturi succesive de 25-

30 cm grosime, bine compactate. Straturile vor fi udate pentru atingerea

gradului de compactare de min.92% şi mediu de 95%.

Execuţia digurilor se va face prin mecanizare completă. După

terminarea lucrărilor de compactare taluzul interior şi exterior al digurilor, pe

zona cu supraînălțare, va fi finisat în vederea executării lucrărilor de apărare-

consolidare spre apă şi de îmbrăcare cu pământ vegetal spre incintă (exterior).

Finisarea se executa manual. La taluzul exterior spre incintă se vor executa

lucrări de îmbrăcare a acestuia cu pământ vegetal, după care se va însămânța

şi uda în vederea înierbării acestuia.

După finisare, taluzul interior (spre apă) va fi executat cu protecţii -

apărări de mal.

Apărări de mal şi taluze

Soluţia tehnică de apărare a taluzului versantului şi a digului spre apă

aplicabilă pe acest tronson – bief “0” - este realizată din:

- Completări ale protecţiei piciorului taluzului (la partea inferioară a

apărării) cu saltele flexibile din dale de beton prefabricat până la

nivelul etiajului local care se pozează pe un strat din geotextil; la

baza taluzului; peste este realizat şi un prism de protecţie din

anrocamente din piatră brută; această apărare de la piciorul

taluzului are rolul de consolidare a bazei lucrărilor.

- Completări ale protecţiei permeabile pe taluzurile interioare ale

canalului în săpătură sau diguri (partea superioară a taluzului spre

apă). Acestea sunt alcătuite din straturi drenante/filtre inverse peste

care se execută un pereu din plăci prefabricate din beton; peste

pereu va fi realizată o protecţie uşoară cu caroiaje din elemente

prefabricate şi goluri umplute cu pământ vegetal; cele două tipuri de

protecţii uşoare vor sprijini pe câte o grindă din beton simplu.





43

Drenaje

Lucrările pentru apărarea localităţilor şi terenurilor împotriva

subinundării sunt diversificate şi constau din drenaj frontal în lungul

digurilor, contracanal, saltea/bretele drenante la baza exterioară a digurilor,

sistemul de evacuare a apelor din zonele depresionare, precum şi din sistemul

de drenaj pentru apărarea localităţilor împotriva infiltraţiilor.

Drenajul frontal a fost proiectat pentru captarea exfiltraţiilor. El a fost

prevăzut pe sectoarele cu diguri, acolo unde nivelul normal de retenţie se află

deasupra terenului înconjurător, iar condiţiile litologice şi hidrogeologice

locale permit astfel de exfiltraţii.

Drenajul frontal captează exfiltraţiile din râul biefat şi a fost proiectat

sub formă de colector închis, gropi drenante şi coloane filtrante.

Contracanalul asigură evacuarea apelor din salteaua/bretelele drenante

de la baza digurilor, precum şi a apelor din precipitaţii adunate în zonele

depresionare sau de pe văile şi versanţii necadastraţi.

Modificări fizice care decurg din etapa de construire în ROSCI0043 /

ROSPA0022 – COMANA – BIEF”3”

Amenajare nodului hidrotehnic NH3 Gostinari

Pe acest bief se identifica două zone distincte cu lucrări propuse pentru

protecţia taluzurilor spre apă:

- km 53+653 var. 1/53+515 var. 2 – km 58+925 var. 1/58+787 var. 2 –

lucrare realizată prin aport de material de umplutura deasupra terenului și

ecrane tip Kelly;

- km 58+925 var. 1/58+787 var. 2 – km 63+185 var. 1/63+047 var. 2 –

lucrare realizată în săpătură.

Secţiunea şenalului navigabil este trapezoidală cu taluzuri 1:3 … 1:3.5, în

funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor întâlnite în

amplasamentul excavaţiilor, respectiv înălţimea şi caracteristicile

pământurilor folosite în diguri.

Tabel 5 - Caracteristicile tehnice - şenal navigabil

Specificaţii U.M. Râul Argeş

- lungimea totală

amenajată/navigabilizată

km 83/73

- lăţimea minimă a căii

navigabile

m 80,00

- adâncimea minimă a apei

pe sectorul navigabil

m 4,50





44

Specificaţii U.M. Râul Argeş

- raza curenta în plan

- excepţional

m

m

1000

750

- gabaritul de aer peste

nivelul maxim al

apelor cu asigurarea de 1%

m 11

Excavaţii şi lucrări de diguri

Datorită colmatării în timp a şenalului navigabil executat în etapa 1990,

pe anumite zone din Bieful „3” sunt necesare pentru refacerea secţiunii

transversale a canalului navigabil Dunăre – Bucureşti atât excavaţii la uscat

cât şi sub nivelul apei de la uscat.

Excavaţiile la uscat sunt săpături executate deasupra nivelului apei, cu

utilaje terasiere intre terenul natural şi pe cât posibil până la cota finală a

fundului canalului, la adăpostul canalului pilot executat.

În bieful “3” volumul necesar de umpluturi pentru supraînălţarea

digurilor este mai mic decât volumul excavat, fapt care conduce

disponibilitatea unui volum de terasamente ce va fi transportat în funcţie de

distanţă pe celelalte biefuri alăturate ”2” şi ”4”.

Secţiunea transversală a digurilor are formă trapezoidală fiind realizate

în principal din depozitele de pământ realizate în imediata apropiere a

canalului sau chiar din albia minoră a râului Argeş.

Digurile de apărare merg, în cea mai mare măsură, în paralel cu şenalul

navigabil (mal stâng şi mal drept) pe toată lungimea acestuia.

Dimensiunile digurilor s-au ales funcţie de caracteristicile materialelor

folosite pentru realizarea lor (provenite din excavaţii). Înălțimea stabilită ţine

seama de nivelul apelor mari pentru clasa a II-a de importanţă în care au fost

încadrate, corespunzătoare debitului cu asigurarea de 1%, plus gardă şi se

verifică ca acestea să nu fie depăşite la debite de verificare care corespund

aproximativ asigurării de 0,1%. Rezultă că nivelul corespunzător debitului de

0,1% se identifică practic cu cota coronamentului digului.

Se menţionează că digurile proiectate nu sunt deversate de debitele cu

asigurarea de 1% aferente etapei 1990.

Pe această zonă digurile au fost executate parţial. Lăţimea la

coronament a digului este de 8.00 m. Pentru aducerea la cota finală proiectată

în anul 2010, se vor realiza umpluturi bine compactate.

Până la realizarea umpluturilor, suprafaţa digului existent va fi

decopertată de stratul vegetal pe circa 30 cm, după care se vor face trepte de

înfrățire realizate pe 0,5÷1,0 m la limita de contact.





45

Volumul de umplutură necesar se va aşeza în straturi succesive de 25-

30 cm grosime, bine compactate. Straturile vor fi udate pentru atingerea

gradului de compactare de min. 92% şi mediu de 95%.

Execuţia digurilor se va face complet mecanizat. După terminarea

lucrărilor de compactare taluzul interior şi exterior al digurilor, pe zona cu

supraînălțare, va fi finisat în vederea executării lucrărilor de apărare-

consolidare spre apă şi de îmbrăcare cu pământ vegetal spre exterior (uscat).

Finisarea se va executa manual prin însămânţare după care se va uda în

vederea înierbării acestuia.

După finisare, taluzul din spre apă va fi executat cu protecţii - apărări

de mal.

Apărări de mal şi taluze

Se identifică două zone distincte cu lucrări propuse pentru protecţia

taluzurilor spre apă:

- a) km 53+653 var 1/53+515 var 2 – km 58+925 var 1/58+787 var 2;

- b) km 58+925 var 1/58+787 var 2 – km 63+185 var 1/63+047 var 2.

Soluţiile tehnice adoptate sunt următoarele:

a) Pe acest sector canalul este realizat deasupra terenului natural prin aport de

material de umplutura. Acesta începe imediat amonte de nodul hidrotehnic

NH3 pana la km 58+787 (var, 2). pe o lungime de 5.272 m. Dig realizat în

mare măsură înainte de anul 1990. Pentru atingerea cotei proiectate la

coronament se va decapa stratul vegetal, se va depozita și se va umple în

straturi uniforme pana la cota prevăzută. Digul va fi protejat la partea

exterioară a canalului de un taluz înierbat la o panta de 1:3 iar la partea

interioara a canalului de către un pereu din beton monolit așezat pe un strat de

balast sau filtru invers tot la o pante de 1:3. Pereul va fi rostuit asigurându-se

astfel impermeabilizarea acestuia. La bază acesta sprijină pe o grinda din

beton sau un capitel așezat în capul ecranului de etanșare existent deteriorat

sau a unuia nou executat.

La baza taluzurilor digurilor spre apă s-au proiectat, pe ambele maluri,

ecrane de etanşare de două tipuri diferenţiate de adâncimea de incastrare a

acestora:

- ecrane Kelly (h < 35 m) – 4.772 m mal stâng și 4.772 m mal drept –

km 58+515-58+287;

- ecrane subţiri (h ≤ 15 m) – 500 m stâng și 500 m mal drept – km

58+287-58+787.





46

Dacă în amplasament există ecran tip Kelly atunci acesta va fi dublat,

la o distanță de 50 cm, de unul nou iar cele doua ecrane vor fi solidarizate la

coronament printr-un capitel armat. Pe zonele unde ecranul nu este executat

se va realiza cel nou, pe care se va sprijini pereul din beton. Pentru realizarea

ecranul este nevoie de o platformă din pământ și material granular cuprinsă

între 7,50 – 10,00 m. dacă acesta platforma nu afectează şenalul navigabil de

80,00 m lăţime, atunci platforma de lucru se păstrează iar protecţia prevăzută

se va menține îngropată. Astfel, protecţia taluzurilor şenalului navigabil ce se

regăsesc sub apă se va executa din saltele flexibile din plăci de beton armat,

aşezate pe un filtru din geotextil până la nivelul fundului canalului proiectat

sau la nivelul talvegului. La coronamentul ecranului de tip Kelly saltelele

flexibile vor fi prinse sub capitelul armat. La baza protecției se va realiza un

prism din anrocamente din piatră brută care are rolul de lestare/prindere a

saltelelor flexibile pentru a nu fi antrenate de curentul de apă din timpul

viiturii sau de circulaţia navelor.

Lungimea ecranelor şi a protecţiei acestora este de:

- L = 5.272 m mal stâng;

- L = 5.272 m mal drept.

Lungimea totală aplicabilă de 10.544 m pe această zonă este cuprinsă

între km 53+515 şi aproximativ km 58+787, respectiv imediat amonte NH3 şi

până în apropierea profilului 87.

Lăţimea la coronament a digului va fi de 8,00 m, din care partea

carosabilă va fi de 6,00 m cu cate 1,00 m de acostament.

Soluţia tehnică adoptată pe această zonă este prezentată anexat,

profilele transversale caracteristice P80, P82, P83 şi P85.

b) De la km 58+787 până în aval de nodul hidrotehnic NH4 canalul este

realizat în totalitate în săpătură și consta în profilarea malului pentru

realizarea coronamentului digului la o lățime de 8,00 m. La partea exterioara

canalului, taluzul digului va fi înierbat iar la partea interioara a canalului digul

va avea o protecție ușoară din caroiaje din elemente prefabricate cu goluri

umplute cu pământ vegetal ce va sprijini la bază pe o grindă din beton.

Aceasta se continua cu un pereu din dale prefabricate pe filtru invers sau strat

drenant sprijinit la rândul sau pe o grindă din beton. Aceasta grindă este

fundată pe saltele flexibile din placi de beton. Protecția acestei grinzi se va

face cu un prism de piatra bruta în care se incastrează saltelele flexibile ce se

vor continua, cu o panta de 1:3, pana la fundul canalului sau al talvegului.

Aceste saltele protejează malurile şenalului navigabil şi se vor aşeza pe un

filtru din geotextil. La baza acestea vor fi incastrate intr-un prism de piatră

pentru evitarea dislocării datorate curenților făcuţi de nave sau a viiturilor.





47

Lăţimea la coronament a digului va fi de 8,00 m, din care partea

carosabilă va fi de 6,00 m cu cate 1,00 m de acostament stânga - dreapta.

Digul executat va fi completat şi supraînălțat până la cota

coronamentului regăsită în profilele transversale și lungul canalului și este

determinata de nivelul cu asigurarea de 1%. Ecrane de etanşare

Imediat amonte de nodul hidrotehnic NH3, la baza taluzurilor digului,

către apă, s-au proiectat pe ambele maluri ecrane de etanşare, de două tipuri,

diferenţiate de adâncimea de incastrare a acestora:

• ecrane subțiri (h ≤ 15 m);

• ecrane Kelly (h < 35 m).

Lungimea ecranelor şi a protecţiei acestora este de: mal stâng L =

5.272 m şi mal drept L = 5.272 m.

a) Tehnologia de execuţie pentru ecrane Kelly:

Pentru realizarea ecranelor se va realiza o platformă de lucru care

funcţie de spaţiu necesar realizării canalului va rămâne definitivă sau se va

dezafecta ulterior. Ecranele de etanşare tip Kelly au rol exclusiv de etanşeitate

mergând până la 10-7

cm/s.

Ecranele tip Kelly-perete mulat cu noroi bentonitic autoîntăritor.

Adâncimea maximă este de 40 m iar grosimea este de 60 cm cu

incastrarea în roca de bază ca de exemplu marnă, argilă, etc.

Lungimea panelelor primare este de 3,40 m iar cele secundare de 1,70 -

2,80 m.

Noroiul autoîntăritor este adus în amplasament în stare uscată în saci

sau vrac cu cimentrucul pe auto. Amestecul se face cu apa din reţeaua de

alimentare cu apă locală comunală pe şantier la punctul de lucru.

Reţeta pentru noroiul bentonitic autoîntăritor este ciment+filer+aditivi.

Densitatea noroiului de levigare este 1,1-1,7 gr/cm3

iar timpul de

scurgere marş 35 - 45 sec.

Lucrările legate de execuţia peretelui impermeabil trebuie dirijate de

personal de specialitate familiarizat cu această tehnologie de execuţie.

Pe şantier, la punctul de lucru, trebuie sa existe laboratoare pentru

stabilirea formulelor de noroi pe baza colectării probelor preliminare după

care executantul stabileşte reţeta.

Executantul este obligat să ţină un registru de casă cu executarea

panelelor peretelui impermeabil. Executantul va efectua probe de

impermeabilitate la faţa locului cu pompa cu piston şi pompe cu membrană.





48

Probele de impermeabilitate se efectuează la cel puţin 90 zile după

efectuarea peretelui.

b) Diafragme subţiri:

Adâncimea maximă este de 40 m iar grosimea este de 60 cm cu

incastrarea în roca de bază ca de exemplu marnă, argilă, etc.

Pereţii impermeabili ai diafragmelor subţiri (având exclusiv funcţia de

impermeabilizare) se realizează prin metoda vibraţiei prin introducerea unei

grinzi (tip „I” 600, 800 sau 1000). Se introduc grinzile prin vibrare în poziţie

verticală , atât la intrare cât şi la extragere are loc injecţia produsului

impermeabil care este un noroi bentonitic (ciment+filer+aditiv).

Grosimile pereţilor pentru diafragme subţiri variază între 6-8 cm

(maxim 10 cm), în realitate putând fi mai mari, dat fiind fenomenul de vibrare

care duce şi la compactarea terenului din amplasament care în general este

necoeziv.

În tabelele anexate sunt prezentate lucrările totale pentru bieful „3” .

Valoare totală pentru realizarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii

pentru bieful ”3” este prezentată în devizul pe obiect nr. 4.1.4.

Soluţiile de lucrări propuse a se executa în vederea finalizării

obiectivului de investiţii sunt prezentate în planurile de situaţie (pl. nr. 2.9 și

2.10) şi profilele caracteristice atașate. Drenaje

Lucrările pentru apărarea localităţilor şi terenurilor împotriva

subinundării sunt diversificate şi constau din drenaj frontal în lungul

digurilor, contracanal, saltea/bretele drenante la baza exterioară a digurilor,

sistemul de evacuare a apelor din zonele depresionare, precum şi din sistemul

de drenaj pentru apărarea localităţilor împotriva infiltraţiilor.

Drenajul frontal a fost proiectat pentru captarea exfiltraţiilor. El a fost

prevăzut pe sectoarele cu diguri, acolo unde nivelul normal de retenţie se află

deasupra terenului înconjurător, iar condiţiile litologice şi hidrogeologice

locale permit astfel de exfiltraţii.

Drenajul frontal captează exfiltraţiile din râul biefat şi a fost proiectat

sub formă de colector închis, gropi drenante şi coloane filtrante.

Contracanalul asigură evacuarea apelor din salteaua/bretelele drenante

de la baza digurilor, precum şi a apelor din precipitaţii adunate în zonele

depresionare sau de pe văile şi versanţii necadastraţi.





49

Descrierea soluţiilor constructive pentru execuţia porturilor de

aşteptare de la nodurile hidrotehnice

În amonte:

Construcţiile de acostare, de dirijare precum şi molul central sunt

construcţii din beton armat cu un perete continuu spre interiorul portului

pentru care asigură acostarea navelor. Acestea sunt realizate între

următoarele cote:

+23,50 şi +26,50 mrMB, pentru nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa

+36,50 şi +39,50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH2 Budeşti

+49,50 şi +52,50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH3 Gostinari

+62.50 şi +65,50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH4 Varlaam

Construcţii de acostare:

Paramentul continuu al construcţiilor de acostare în lungime de 130,00

m este rectiliniu şi paralel cu axul canalului. Distanţa de la axul canalului la

faţa dinspre canal a paramentului este de 45,00 m.

Infrastructura construcţiilor de acostare este proiectată a se realiza din

coloane având diametrul Ø=1,10 m, amplasate pe două şiruri. Distanţa în

lungul cheului este de 10,00 m, iar în sens transversal este de 8,00 m. Şirul

dinspre apa al coloanelor este la distanţa de 46,20 m de axul canalului, iar cel

dinspre uscat la 54,20 m.

Construcţii de dirijare:

Acestea au un rol dublu:

- Fac trecerea de la lăţimea portului de acostare din amonte de 90,00 m

la 43,20 m lăţimea capului amonte a ecluzei.

- Separă bazinul de apă din portul de aşteptare amonte de curentul de

apă ce se scurge paralel cu axul canalului, curent datorat deversorului,

viteza acestui curent fiind mai mare decât viteza apei din bazinul

portuar, iar turbulenţele ce s-ar produce ar prejudicia circulaţia în

siguranţă a navelor.

Infrastructura construcţiilor de dirijare este proiectată a se realiza din

coloane având diametrul Ø=1,10 m, amplasate pe două şiruri. Acestea sunt

dispuse în plan astfel: spre ecluză, o parabolă de gradul II, urmată de un

aliniament cu o înclinare de 1:4 care este racordat cu zona de acostare cu un

arc de cerc având raza R=L/2 (unde L este lungimea convoiului de calcul)





50

Mol central:

Este o construcţie din beton armat, amplasată în axul şi în faţa

ecluzelor, simetrică faţă de ax şi cu forma de parabolă de gradul III, care la

capătul dinspre port se racordează cu un arc de cerc. Lățimea acestuia la

capătul dinspre ecluză este lățimea ecluzei plus lățimea bajoarelor acesteia.

Lungimea acestuia este aproximativ egala cu jumătate din lungimea

construcţiilor de dirijare.

Infrastructura molului central este proiectată a se realiza din coloane

având diametrul Ø=1,10 m, amplasate simetric de o parte şi de alta a axului

ecluzei.

Molul are 3 zone distincte: capul de mol, tronsonul curent şi zonă

adiacentă ecluzei.

Suprastructura portului de aşteptare (construcţii de acostare, de dirijare

şi molul central) este proiectată a se realiza prin montarea unor grinzi

prefabricate de beton armat, având forma de F, cu aripa verticală de 3,00 m

lungime, aripa orizontală superioară de 1,80 m, iar cea inferioară de 1,25 m.

Grosimea aripilor este de 20 cm. În talpa superioară este amenajat un lăcaş cu

lăţimea de 20 cm şi adâncimea de 10 cm în care se montează cablurile pentru

instalaţia de iluminat, telefonie şi semnalizare.

Cota superioară a paramentului este de 26,50 mrMB, pentru nodul

hidrotehnic NH1 Olteniţa, +39,50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH2

Budeşti, +52,50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH3 Gostinari şi +65,50

mrMB pentru nodul hidrotehnic NH4 Varlaam. Lungimea prefabricatelor este

de 9,00m pentru construcţiile de acostare şi dirijare şi diferită pentru mol,

lungimea stabilindu-se în funcţie de distanţa între cele două ramuri ale

parabolelor în dreptul reazemelor. Prefabricatele au prevăzute două diafragme

verticale pentru rigidizarea aripilor şi două diafragme verticale de capăt,

pentru uşurarea execuţiei monolitizărilor.

Capitelurile de la apă au dimensiunea în plan de 2,00x1,60 m iar cele

de la uscat de 1,60x1,60 m şi grosime de 50 cm, pentru construcţiile de

acostare şi dirijare.

Pentru preluarea solicitărilor la izbirea navelor de parament la acostări

şi tracţiunea în bolard, se prevede executarea unui al doilea rând de coloane Ø

1,10 m aşezat la 8,00 m spre uscat faţă de primul şir de coloane, pentru

construcţiile de acostare şi dirijare.

Legătura pentru construcţiile de acostare şi dirijare ,între cele două

şiruri de coloane se face prin grinzi înclinate din beton armat prefabricat, ce

fac un unghi de 30o cu orizontală, având capătul dinspre axul canalului aşezat

mai sus, iar capătul dinspre uscat aşezat mai jos.





51

Grinzile prefabricate pentru construcţiile de acostare şi dirijare au

secţiunea de 70x100 cm şi lungimea de 7,21 m, având o formă specială la

capătul dinspre uscat, pentru asigurarea rezemării. La capătul dinspre apă

până la realizarea monolitizării grinzii cu stâlpul monolit, contrafişa se va

rezema pe o consolă a stâlpului monolit.

Riglele transversale ale molului central sunt perpendiculare pe axul

canalului, având montajul poziţionat pe axele transversale ale coloanelor.

Acestea au o secțiune tip „I” cu înălțimea de 1,40 m şi tălpile cu o lăţime de

75 cm.

Capul de mol este format dintr-un ansamblu rigid de 3 stâlpi, ce se

dezvoltă din radierul rigid de beton armat şi este solidarizat la partea

superioară cu o placa de beton armat de 40 cm grosime.

Paramentul vertical al capului de mol, dispus în arc de cerc, este format dintr-

o placă curbă de 40 cm grosime încastrată în cei trei stâlpi verticali având faţa

exterioara în continuarea grinzilor parament a zonei curente.

În aval:

Construcţiile de acostare şi de dirijare, precum şi molul central sunt

construcţii din beton armat cu un perete continuu spre interiorul portului,

care asigură acostarea navelor, între cotele:

+10,70 şi +19,60 mrMB, pentru nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa

+23,50 şi +29,70 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH2 Budeşti

+36,50 şi +42,55 mrMB mrMB pentru nodul hidrotehnic NH3

Gostinari

+49.85 şi +52.85 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH4 Varlaam

Construcţii de acostare:

Paramentul continuu al construcţiilor de acostare, ca şi în zona de

amonte, este în lungime de 130,00 m și este rectiliniu şi paralel cu axul

canalului. Distanţa de la axul canalului la faţa dinspre canal a paramentului

este de 45,00 m.

Infrastructura construcţiilor de acostare este proiectată a se realiza din

coloane având diametrul Ø=1,10 m, amplasate pe două şiruri. Distanţa în

lungul cheului este de 10,00 m, iar în sens transversal este de 8,00 m. Şirul

dinspre apa al coloanelor este la distanţa de 46,20 m de axul canalului, iar cel

dinspre uscat la 54,20 m.

Construcţii de dirijare:





52

Infrastructura construcţiilor de dirijare este proiectată a se realiza din

coloane având diametrul Ø=1,10 m, amplasate pe două şiruri. Acestea sunt

dispuse în plan în acelaşi mod ca şi în amonte, după o parabolă de gradul II,

urmată de un aliniament cu o înclinare de 1:4 care este racordat cu zona de

acostare cu un arc de cerc.

Mol central:

Este o construcţie din beton armat, ca şi în amonte, amplasată în axul şi

în faţa ecluzelor, simetrică faţă de ax şi cu forma de parabolă de gradul III,

care la capătul dinspre port se racordează cu un arc de cerc. Lățimea acestuia

la capătul dinspre ecluză este lățimea ecluzei plus lățimea bajoarelor acesteia.

Lungimea acestuia este aproximativ egala cu jumătate din lungimea

construcţiilor de dirijare.

Infrastructura molului central este proiectată a se realiza din coloane

având diametrul Ø=1,10 m, amplasate simetric de o parte şi de alta a axului

ecluzei.

Molul are 3 zone distincte: capul de mol, tronsonul curent şi zona

adiacentă ecluzei.

Suprastructura porturilor de aşteptare (construcţii de acostare, de

dirijare şi molul central) este conceputa diferit pentru cele 4 noduri

hidrotehnice. Astfel:

Pentru nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa:

Suprastructura (între cotele +10,70 şi +19,60 mrMB) este proiectată a

se realiza din 3 grinzi parament prefabricate din beton armat cu înălțimea de

2,10 m suprapuse, care se monolitizează în dreptul coloanelor dinspre apă,

formând stâlpi.

Fiecare stâlp transmite solicitările date din izbirea navelor coloanei

corespondente din şirul de la uscat, prin intermediul grinzilor şi a riglelor

transversale realizate din beton armat în cazul construcţiilor de acostare şi

dirijare.

Grinzile parament inferioare au formă de cutie cu peretele dinspre apă

de 25 cm grosime, înălţimea de 2,10 m, lăţimea de 1,00 m şi lungime de 9,00

m pentru construcţiile de acostare şi dirijare şi diferita pentru mol, lungimea

stabilindu-se în funcţie de distanţa între cele două ramuri ale parabolelor în

dreptul reazemelor. Grinda parament superioară are aceeaşi alcătuire cu cele

inferioare, cu singura deosebire că talpa superioară are o lățime de 1,80 m

pentru a asigura circulaţia în bune condiţii a oamenilor.





53

I.3.b. Modificările fizice în perioada de exploatare:

În perioada de exploatare nu vor fi necesare activități de dragare,

excavare, etc.

I.3.c. Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare:

Nu se prevăd activități de dezafectare.

Această amenajare se consideră că va fi pe o perioadă

nedeterminată.

I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de

apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.):

În vederea realizării şenalului navigabil pe râul Argeş, pe toată

lungimea amenajată, urmează să se execute un volum total de excavaţii de

cca. 16,8 milioane m3, din care dragajele însumează cca. 5,5 milioane m

3.

Realizarea excavaţiilor necesită devieri succesive ale actualului curs al

râului, în limita secţiunii de scurgere a râului, fără afectarea unor suprafeţe

agricole sau silvice.

Pentru alte lucrări precum drenajul şi colectorul frontal, racordarea

văilor afluente, traversări peste râul amenajat, drumuri de acces la obiectivele

amenajării, etc. urmează să de mai excaveze un volum de cca. 7,1 milioane

m3.

Volumul digurilor rămase de executat în lungul amenajărilor de pe

Argeş, însumează 8,5 milioane m3, iar umpluturile pentru alte lucrări cca. 3,1

milioane m3.

Precizăm că digurile longitudinale prevăzute ca urmare a biefării

Argeşului se execută cu materiale provenite din excavaţiile rezultate din

adâncirea albiei şi regularizarea cursului Argeşului. Caracteristicile

geotehnice neomogene ale materialelor rezultate din excavaţii şi anume:

alternanţe de nisipuri cu pietrişuri mărunte şi argile nisipoase care, urmează

să fie utilizate în diguri, precum şi caracteristicile defavorabile din punct de

vedere al permeabilităţii straturilor de bază ale digurilor, impun măsuri de

impermeabilizare a taluzurilor acestora către apă şi realizarea unor ecrane

pentru reducerea exfiltraţiilor, precum şi alte măsuri pentru captarea şi

conducerea apelor aflate în exces.





54

Taluzurile de săpătură şi cele ale digurilor au fost protejate cu soluţii

diferite pe biefuri şi tronsoane, avându-se în vedere condiţiile geologice,

geotehnice şi hidrogeologice ale fiecărei zone.

La stabilirea soluţiilor de apărare, protecţie şi consolidare a taluzurilor

s-a ţinut seama de nivelul apei faţă de terenul adiacent, de solicitările la care

sunt supuse lucrările, precum şi de diversitatea condiţiilor de teren pe

lungimea amenajării.

Pe biefurile amenajării s-au prevăzut:

apărări la piciorul taluzului cu rol de asigurare a stabilităţii pe

timpul scurgerii libere a apelor, cu saltele din fascine, prism din

piatră brută, respectiv saltele flexibile din beton prefabricate,

acoperite cu piatră brută, pe strat drenant din balast;

apărări pe taluzurile interioare ale digurilor cu rol de protecţie a

acestor taluzuri la solicitările hidrostatice şi hidrodinamice. Ele sunt

alcătuite din straturi drenante, filtru invers, peste care se execută

îmbrăcăminţi sub formă de pereu etanş (beton monolit), sau pereu

permeabil (plăci prefabricate), în funcţie de nivelul apei râului

amenajat faţă de terenul adiacent.

Separarea apărărilor aflate sub apă de cele la uscat se face printr-o

grindă din beton simplu, turnată pe loc.

Pe sectoarele unde nivelul apei în biefurile amenajării depăşesc cota

terenului înconjurător, fiind posibile exfiltraţii şi subinundarea terenurilor

limitrofe, s-au prevăzut protecţii impermeabile cu dale din beton turnat pe

taluzuri. În timp ce acolo unde nivelul apei se situează sub cota terenului

natural, protecţia taluzurilor deasupra nivelului apei este prevăzută în soluţie

permeabilă, din plăci prefabricate.

Lucrările de protecţie şi apărare a taluzurilor pe întreaga amenajare

însumează:

apărări impermeabile din beton turnat pe taluz cca. 1.530 mii m2;

apărări permeabile cu plăci din beton/saltele din beton cca. 2.100 mii m2.

Pentru diminuarea debitului exfiltraţiilor pe sub fundaţia digurilor a

fost aplicată soluţia cu ecran din noroi bentonitic autoîntăritor sau ecran din

beton. Volumul acestor ecrane însumează o suprafaţă totală de 1.435 mii m2.

La nodurile hidrotehnice NH1 … NH4 de pe Argeşul amenajat, în etapa

anterioară, s-a executat cea mai mare parte a radierelor ecluzelor, o parte

însemnată din infrastructura centralelor hidroelectrice, precum şi fundaţiile,

respectiv o parte a pilelor şi culeelor de la barajele stăvilar. Lucrările realizate

şi abandonate au suferit, după 1990, agresiuni şi deteriorări însemnate, astfel

că, în afară de refacerea organizării tehnologice se impun măsuri constructive

concretizate în:





55

îndepărtarea materialului depus pe suprafeţele betonate, precum şi a

stratului de beton alterat pe o adâncime de minim 10 cm;

refacerea şirurilor verticale de armătură prin spargerea betonului pe

cca. 60 cm adâncime şi înnădirea armăturilor prin suduri în cochilie

în secţiuni decalate;

refacerea etanşărilor distruse/vandalizate utilizând materiale şi

soluţii noi, folosite cu bune rezultate la alte lucrări.

Pentru finalizarea uvrajelor din nodurile hidrotehnice de pe Argeş,

urmează ca în barajele deversoare, hidrocentrale şi ecluze, inclusiv lucrările

auxiliare să se toarne un volum total de beton şi beton armat însumând cca.

450 mii m3 şi să se monteze un volum total de echipamente, utilaje şi

construcţii metalice de 17,5 mii tone.

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la

implementarea planului/proiectului:

Nu vor fi folosite resurse naturale din cadrul Siturilor NATURA 2000

– ROSPA0022/ROSCI0043 – COMANA și ROSPA0038 – DUNĂRE –

OLTENIȚA

I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa

unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a

acestora:

I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER

Date generale privind clima și condițiile meteorologice

Localizarea geografica, în partea de sud a tarii, împreună cu relieful de

lunca constituie unul din factorii importanți care trasează nota caracteristica a

climatului acestui teritoriu. Particularitățile climatice și topoclimatice ale

Dunării în acest sector se înscriu pe fondul climatului temperat de tranziție în

care pendulează influente de ariditate din partea estica a teritoriului.

Acest climat se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații

reduse, uneori sub forma de averse, ierni foarte geroase, adesea cu viscole





56

puternice și perioade de încălzire frecvente ce duc la discontinuități în

distribuția temporara și teritoriala a stratului de zăpadă.

Cercetările valorilor cantitative și calitative a elementelor climatice și

reliefarea particularităților specifice climei se bazează pe datele rezultate din

observațiile efectuate la Stația Meteorologica Oltenița.

Conform hărţii cu repartiţia tipurilor climatice pe teritoriul României,

cuprinsă în STAS 1709/1-90, zona amplasamentului se situează la “tipul

climatic I”.

Acestei zone îi corespunde un indice de umiditate Thornthwaite (Im) =

- 20…0.

Adâncimea maximă de îngheţ a terenului natural conform STAS 6054

/77 este 0,70-0,80m.

Conform SR 174-1/octombrie 2008, amplasamentul canalului se

situează în “zona caldă”.

temperatura medie anuală intre 100

÷ 11,20

C;

temperatura medie lunară (iarna) intre -2,60

÷ -3,70

C;

temperatura medie lunară (vara) intre +21,60

÷ +22,90

C;

temperatura maximă (vara) + 410

C;

temperatura minimă (iarna) - 320

C;

numărul zilelor cu temperatură minim temperatură minimă intre -

100

C (nopţi geroase) şi 00

C (zile de iarnă) – cca.12-16 zile;

numărul zilelor cu temperatură minimă intre -100

C şi 00

C (zile de

iarnă) sunt în medie intre 25-29 0

C;

În perioada rece, cu valori negative, umiditatea este cea mai ridicată

din cursul anului, oscilând intre 83% şi 93%. Pe măsura creşterii temperaturii

aerului, în lunile de primăvară şi vară umiditatea scade treptat ajungând în

lunile iulie-august la 68%-70%, după care încep să crească din nou.

Surse de poluare specifice activităţilor de construcţie

Execuţia lucrărilor proiectate necesită folosirea unui parc de utilaje care

sunt surse de poluare a aerului.

Substanţele poluante specifice sunt CO, NOx, SO2, COV (compuşi

organici volatili), CH4, CO2, etc. rezultaţi din arderea carburanţilor în motoare

şi pulberi în suspensie şi sedimentabile, rezultate din circulaţie şi din

vehicularea materialelor.





57

Surse de poluare specifice activităţilor de operare

Poluarea aerului este determinată de arderea carburanţilor în motoarele

utilajelor portuare şi mijloacele de transport (CO, NOx, SO2, etc.), pe de o

parte şi de circulaţia auto şi vehicularea materialelor (pulberi) pe de alta parte.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

Pentru reducerea poluării aerului cu noxe rezultate din gazele de

eşapament, măsurile eficiente se referă la:

Folosirea, atât pe şantierul de construcţii cât şi în activităţile de

încărcare, descărcare şi transport mărfuri/materiale, unor utilaje şi

mijloace de transport performante, adecvate ca eficienţă şi cu

consumuri specifice reduse de carburant. Este indicată folosirea

unor utilaje ce respectă normele EURO;

Starea tehnică a utilajelor şi mijloacelor de transport trebuie

verificată periodic;

Pe căile de acces, pe unde circulă autocamioanele, se va realiza

ciclic o stropire în vederea reducerii până la anulare, a poluării cu

praf a zonei.

Pentru reducerea poluării aerului cu pulberi, în suspensie şi/sau

sedimentabile, se recomandă adoptarea următoarelor măsuri:

Folosirea camioanelor acoperite cu prelată pentru transportul

materialelor pulverulente, susceptibile antrenării/spulberării de vânt;

Folosirea prelatelor este indicată şi pentru protecţia temporară a

unor depozite de acţiunea vântului;

Pentru materiale inerte, stropirea cu apă reprezintă o soluţie de

reducere a antrenării de vânt a particulelor fine;

Este utilă monitorizarea calităţii aerului, în special a poluării cu

pulberi.

I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL

Condiții geomorfologice şi pedogeografice locale

Studiile privind geologia şi hidrogeologia zonei executate în perioada

1982 – 1984, precum şi studiile geotehnice au fost amplificate şi completate

cu foraje şi puţuri de prospectare executate în amplasamentele nodurilor





58

hidrotehnice, ale porturilor, pe traseul canalului şi al digurilor, în vederea unei

corecte dimensionări a lucrărilor.

Aşa cum s-a precizat, studiile geologice au evidenţiat faptul că, din

punct de vedere stratigrafic, situaţia este deosebit de complexă, pachetele

litologice fiind greu individualizate, atât pe orizontală, cât şi în adâncime.

Depozitele litologice în care se va executa canalul navigabil şi pe care se vor

funda construcţiile hidrotehnice, aparţin cuaternarului, fiind reprezentate pe

zona dintre Dunăre şi Budeşti, prin argile, mâluri şi nisipuri fine şi de nisipuri

cu pietrişuri şi argile, pe zona din amonte de Budeşti.

Fundarea lucrărilor canalului se realizează în condiţii dificile, în special

pe zonele cu argile mâloase şi nisipuri saturate refulante care, pe lângă

capacitatea portantă scăzută, prezintă şi fenomene de instabilitate

hidrodinamică. Ţinând seama de prezenţa nisipurilor fine saturate, precum şi

de intensitatea seismică a zonei, există pericolul lichefierii acestora sub

efectul vibraţiilor produse de seisme. Probabilitatea apariţiei unor cutremure

de pământ, cu grad mai mare de 7,a fost pusă în evidenţă şi de studiul

întocmit pentru zona respectivă, de către Centrul de fizică a pământului şi

seismologie. Rezultă astfel necesitatea ca dimensionarea construcţiilor din

nodurile hidrotehnice fundate pe astfel de terenuri să ţină seama de aceste

aspecte.

Studiile geotehnice şi determinările făcute pentru stabilirea

caracteristicilor fizico-mecanice ale pământurilor din lungul traseului

amenajărilor, au permis stabilirea înclinării taluzurilor, în funcţie de înălţimea

digurilor sau adâncimea săpăturilor, precum şi evaluarea tasărilor terenului de

fundaţie şi a digurilor.

Studiile hidrogeologice au pus în evidenţă faptul că apa freatică se află

cantonată în straturile permeabile sub formă de unul până la trei orizonturi, cu

niveluri libere sau slab ascensionale, cu variaţii în timp, funcţie de regimul

hidrologic al râurilor Argeş şi Dâmboviţa, precum şi al precipitaţiilor locale.

Regularizarea şi biefarea celor două râuri, conduce la modificarea nivelurilor

apei şi la schimbarea actualului regim freatic şi anume: coborârea nivelurilor

apelor subterane pe zonele cu canalul realizat numai în săpătură şi ridicarea

acestora, acolo unde apa din canal, se află deasupra terenului înconjurător.

Pentru a preveni pierderile mari de apă din canal şi subinundarea terenurilor

agricole riverane, se impune realizarea unor ecrane de etanşare cu

impermeabilizarea taluzurilor interioare ale digurilor şi prevederea unor

lucrări de drenaj în spatele acestora.

Dată fiind complexitatea procesului de scurgere a apelor subterane în

regim modificat, prin realizarea lucrărilor,este necesară adâncirea, în

continuare, a studiilor hidrogeologice, pentru precizarea cantitativă a





59

modificărilor intervenite, stabilirea bilanţului real al pierderilor şi

cuantificarea aportului de apă pe biefuri, precum şi aprecierea influenţei

asupra calităţii apelor subterane. Studii speciale sunt necesare şi în situaţia

când apa captată urmează să fie folosită ca apă potabilă.

Pentru amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa şi realizarea unei căi

navigabile între capitala ţării şi Dunăre au fost întocmite planuri topografice

la scările: 1:200.000; 1:50.000; 1:25.000; 1:5000 şi 1:2000. Aceste planuri au

la bază ridicări aerofotogrammetrice cu zboruri efectuate în toamna

anului1983 şi primăvara 1984.

Pentru amplasamentul unor obiective mai importante precum nodurile

hidrotehnice şi porturile canalului au fost efectuate ridicări topografice şi

întocmite planuri scara 1:1000 şi/sau 1:500, respectiv 1:100.

Studiu geotehnic elaborat de în anul 2009, S.C. IPTANA S.A.Bief ”0”

Lucrările geologice executate pentru traseul canalului au constat în

prospecţiuni geologo-tehnice, foraje geologice (mecanice şi manuale),

penetrări statice, puţuri pentru determinări “în situ”, foraje hidrotehnice,

lucrări geofizice (Sondaje Electrice Verticale (SEV-uri), determinări

radiometrice ale greutăţii volumetrice în teren, măsurători seismice în foraje

şi în suprafaţă), analize geotehnice de laborator, chimismul apei

subterane,etc.) şi care se regăsesc atât în rapoartele geologice elaborate de

ISPIF (pentru diferite faze de proiectare) cât şi în planurile de situaţie,

respectiv secţiunile geolitologice longitudinale elaborate la diferite faze de

proiectare .

Stratificaţia terenului întâlnită în foraje prezintă o mare varietate

litologică atât în plan orizontal cât şi în plan vertical. Astfel, din corelarea

profilelor de foraj s-a constatat prezenţa din punct de vedere genetic a

“formaţiunii acoperitoare cuaternare” reprezentată atât printr-un complex de

formaţiuni coezive (argile grase, argile, argile prăfoase şi prafuri argiloase

gălbui, pe alocuri cafenii –brune în general “plastic –consistente” cu

concreţiuni calcaroase şi incluziuni mâloase discontinui, dezvoltat cu

precădere la suprafaţa terenului, prezentând grosimi cuprinse între 3,8m şi

21,5m (frecvent peste 8m) cât şi de formaţiuni necoezive alcătuite

granulometric din nisipuri fine şi mari, gălbui sau cenuşii, foarte uniforme,

până la neuniforme, uneori cu liant argilos –prăfos şi pietriş rulat, cu rar

bolovăniş, localizat în baza complexului argilos –prăfos.

Formaţiunea de Colentina (Co) (pleistocen superior) reprezintă un

orizont întâlnit în foraje pe întreg traseul canalului, începând din zona

localităţii Olteniţa şi până în localitatea Mihăileşti.





60

Din documentaţiile de arhivă rezultă că penetrările statice executate cu

aparatul “Labotest” (prevăzut cu con de 3,5cm) în au indicat că, de la

suprafaţa terenului până la adâncimi de 7m….14m se dezvoltă pământurile

argiloase – prăfoase coezive cu Ep=2….22x102 kPa, ceea ce relevă în

general, caracterul ”plastic consistent” uneori „plastic moale” al acestora, la

diferite niveluri, pe grosimi de ordinul 1,5m, cu Rp=30…100x102 kPa

datorate unor intercalaţii nisipoase.

Penetrările statice executate în depozitele necoezive nisipoase, indică o

rezistenţă la penetrare pe con Rp=40….140x102 kPa ceea ce caracterizează

depozitul ca fiind, în general, cu “îndesare medie”.

Complexul “rocii de bază” este reprezentat litologic (în bieful nr.1)

prin calcare de vârstă cretacică (Cr) ce au fost întâlnite la adâncimile de 18,4-

37,5m, sau prafuri argiloase cu zone nisipoase şi placi calcaroase (P3 –

Dacian) precum şi argile marnoase (P2 – Ponţian). În continuare, lucrările de

foraje (amplasate spre localitatea Budeşti) au întâlnit şi argile marnoase

ponţiene (P) situate la adâncimea de 26,3m. Menţionăm că simbolurile (Cr) şi

(P) indică vârsta formaţiunii geologice evidenţiată în secţiunile geologice (şi

pe hărţile geologice sc. 1:200000 ale regiunii).

Din punct de vedere al condiţiilor hidrogeologice, trebuie reţinut că în

acest bief (vezi secţiunile geolitologice longitudinale) apa subterană este

cantonată în aluviunile formaţiunii de Colentina alcătuite cu precădere din

nisipuri (în special în aval, către Dunăre) şi nisipuri cu pietriş şi bolovăniş

(grosimi medii de cca.10m) ce prezintă frecvente intercalaţii lenticulare de

argile prăfoase.

Menţionăm că în coperişul stratului aluvionar apare complexul argilos

– prăfos – nisipos, cu grosimi de 5-20m cvasipermeabile, iar în baza

acviferului a fost interceptată roca de bază reprezentată fie prin calcare (vârstă

cretacică) în aval (spre Dunăre), fie prin argile marnoase în amonte.

Nivelul apei freatice prezintă caracter ascensional cu variaţii

dependente de factorii de influenţă naturali (regimul pluvial şi cel hidrologic

local al râului Argeş şi al fluviului Dunărea).

Zonarea seismica zona bief ”0”

Din punct de vedere seismic, conform STAS 11100/1-93

“Macrozonarea seismică a României”, pentru traseul canalului pentru Bieful

0 și Bieful 1 se încadrează în macrozona de grad 71 ( între localităţile Olteniţa

– Budeşti - Copăceni);

Conform „Codului de proiectare seismică pentru clădiri” indicativ

P100/2006, traseul canalului cuprins zonei Olteniţa – Budeşti, respectiv





61

Bieful 0 şi Bieful 1, îi corespunde o acceleraţie a terenului (ag) = 0,20 g cu o

perioadă de colţ Tc=1,0 sec.

Studiu geotehnic elaborat în anul 2009 de SC IPTANA SA bief ”3”

Lucrările geologice executate pentru traseul canalului au constat în

prospecţiuni geologo-tehnice, foraje geologice (mecanice şi manuale),

penetrări statice, puţuri pentru determinări “în situ”, foraje hidrotehnice,

lucrări geofizice (Sondaje Electrice Verticale (SEV-uri), determinări

radiometrice ale greutăţii volumetrice în teren, măsurători seismice în foraje

şi în suprafaţă), analize geotehnice de laborator, chimismul apei

subterane,etc.) şi care se regăsesc atât în rapoartele geologice elaborate de

ISPIF (pentru diferite faze de proiectare) cât şi în planurile de situaţie,

respectiv secţiunile geolitologice longitudinale elaborate la diferite faze de

proiectare.

Stratificaţia şi caracteristicile geotehnice ale terenului “Complexul rocii de bază” interceptat în foraje (la cote ce nu

influenţează execuţia canalului) este reprezentat de Formaţiunea de Râmna

(R) – (de vârstă Dacian superior – Romanian mediu) reprezentată litologic

prin argile grase, argile calcaroase cenuşii cu intercalaţii de argile cărbunoase

negre cu grosimi de peste 80m. Peste suprafaţa erodată a acestor argile este

depusă o serie sedimentară aluvionară reprezentată prin nisipuri şi pietrişuri

cu intercalaţii subţiri de argilă de vârstă Romanian – mediu - inferior ce sunt

incluse în Formaţiunea de Grădiştea (G) (ambele de vârstă pliocenă).

Începând cu km 57 se constată o afundare a depozitelor „rocii de bază”

(fundamentului) din aval către amonte (pe direcţia nord) astfel că sub

aluviuni, apar succesiv depozite din ce în ce mai noi, iar grosimea nisipurilor

cu pietriş pliocene creşte de la 1-2m, la 50-60m.

Această afundare se observă până în zona localităţii Mogoşeşti unde se

produce o ridicare a „rocii de bază” (fundamentului) spre amonte, fapt ce

aduce din nou Formaţiunea de Grădiştea în contact cu aluviunile Argeşului în

zona localităţii Copăceni.

Pe un tronson (zona biefului nr. 3) traseul canalului se caracterizează

prin asimetria malului drept (care este mai înalt cu cca. 24-27m) faţă de

nivelul luncii râului Argeş.

Aici au fost puse în evidenţă un sector aval (apărat de eroziunea râului

Argeş, fără izvoare) şi un sector amonte (km 59+400 ÷ 60+00) care este

supus eroziunii Argeşului şi în care apar izvoare (situate puţin peste cota





62

luncii Argeşului) şi alunecări de teren actualmente stabilizate (observabile la

suprafaţă ca teren frământat în zona Grădiştea - Mogoşeşti).

În sectorul amonte, lucrările de foraj au pus în evidenţă (din punct de

vedere geologic) depozite loessoide cu intercalaţii de soluri fosile, ce aparţin

Formaţiunii de Bărăgan (B) de vârstă pleistocen superioară. Sub depozitele

loessoide au fost întâlnite în foraje argile cafenii roşcate grase, cu oglinzi de

fricţiune, ce aparţin Formaţiunii de Uzunu (U) (pleistocen inferior - mediu).

În concluzie, “formaţiunea acoperitoare” este reprezentată de depozitele

loessoide ale Formaţiunii de Bărăgan (pleistocen superior), depozitele

argiloase ale Formaţiunii de Vasilaţi (pleistocen mediu-inferior) şi cele ale

Formaţiunii de Uzunu (Pleistocen inferior).

Stratificaţia descrisă în sectorul amonte (aparţinând zonei înalte),

repauzează parte pe Formaţiunea de Grădiştea (G) de vârstă pliocenă -„roca

de bază”, (reprezentată litologic prin două pachete alcătuite din nisipuri fine

la medii şi mari, cu pietriş mic şi zone cimentate cu intercalaţii de pământuri

coezive (argile prăfoase)) parte pe Formaţiunea de Vasilaţi (reprezentată de

argile prăfoase şi prafuri nisipoase cu intercalaţii grezoase) şi respectiv pe

formaţiunea de Frăteşti (pleistocen inferior).

Din punct de vedere hidrogeologic în acest bief au fost evidenţiate

următoarele caracteristici:

dezvoltarea depozitelor necoezive a două strate acvifere: freatic

superior, aparţinând formaţiunii de Colentina şi stratul acvifer

inferior, aparţinând formaţiunii Grădiştea şi parţial formaţiunii

Frăţeşti;

stratul freatic superior, constituit preponderent din nisipuri cu

pietriş, prezintă grosimi medii de 10-12 m, are nivel liber stabilizat

în perioada studiilor la adâncimi 0,5-4,0m de la suprafaţa terenului.

stratul acvifer inferior, aflat în legătură hidraulică directă cu cel

superior, în partea din aval a biefului şi respectiv este separat de

acesta printr-un orizont argilos în partea din amonte, constituit din

nisipuri cu rar pietriş, pe alocuri cu liant argilos-prăfos (cu grosimi

de 11 - 13 m) şi niveluri de apă cu caracter liber sau ascensional, în

funcţie de prezenţa sau absenţa intercalaţiei argiloase mai sus

amintită;

în aval de km 57 cele două acvifere sunt în legătură directă;

în baza complexului acvifer este situat patul impermeabil de natură

predominat argilo-marnos, pe alocuri prăfos ce aparţine

formaţiunilor Râmna şi Grădiştea, interceptat în majoritatea

forajelor la adâncimi de 20-30 m.





63

Din interpretarea secţiunilor geolitologice longitudinale anexate,

rezultă două sectoare diferite de influenţă viitoare a canalului asupra

terenurilor limitrofe de luncă, după cum urmează:

cel din aval, în care nivelul de retenţie al apei în canal este situat

deasupra terenului actual (unde sunt posibile pierderi de apă din

canal prin infiltraţii pe sub diguri având ca efect subinundarea

terenurilor agricole adiacente şi a unor localităţi din zonă);

cel din amonte, în care nivelul de retenţie al apei în canal este situat

la nivelul canalului (sub cota terenului de luncă) în care canalul va

avea rol drenant mai accentuat (fenomen asociat cu o coborâre a

nivelurilor freatice din luncă şi o posibilă apariţie a fenomenelor de

antrenare hidrodinamică a materialelor fine din aluviunile luncii

Argeşului).

Aceste efecte se pot preveni prin executarea unor lucrări de etanşare şi

drenaj în lungul digurilor marginale.

Zonarea seismica bief ”3”


“Macrozonarea seismică a României”, pentru traseul canalului pentru Bieful

3 se încadrează în macrozona de grad 71 ( între localităţile Olteniţa – Budeşti -

Copăceni).

Conform „Codului de proiectare seismică pentru clădiri” indicativ

P100/2006, traseul canalului se încadrează (pe tronsonul cuprins între

localitatea Budeşti (amonte) şi localitatea Mihăileşti) în zona de hazard

seismic corespunzătoare unei acceleraţii a terenului (ag)=0,24 g (pentru

cutremure cu interval mediu de recurenţa (IMR) de 50 şi100 ani) căreia îi

corespunde o- perioadă de colţ Tc=1,6 secunde, în timp ce zonei Olteniţa –

Budeşti îi corespunde o acceleraţie a terenului (ag) = 0,20 g cu o perioadă de

colţ Tc=1,0 sec.


“Macrozonarea seismică a României”, nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa, nodul

hidrotehnic NH2 Budeşti şi nodul hidrotehnic NH3 Gostinari se încadrează la

macrozonă de grad 71, iar nodul hidrotehnic NH4 Varlaan se încadrează la

macrozonă de grad 81.





64


Din punct de vedere al mediului, factorul „sol”, în cazul lucrărilor de

amenajare a râului Argeș este nerelevant, deoarece acestea se realizează pe

suprafețe neproductive. De asemenea majoritatea lucrărilor necesare pentru

realizarea nodurilor hidrotehnice au fost executate acum urmând să fie

reabilitate.

În zona de realizarea a Portului Oltenița vor fi lucrările de săpături

preconizate în etapa de execuție vor avea doar un impact mecanic asupra

solului, în zona malului, fără a favoriza apariția eroziunilor sau șiroirilor.

Lucrările proiectate pentru modernizarea portului (rețeaua de

canalizare, refacerea pereului) asigură o protecţie corespunzătoare solului,

inclusiv în cazul deversării accidentale a unor substanţe poluante.


Nu va exista o populare a solului în perioada de operare

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

Măsurile de reducere a impactului asupra solului în zona ariilor

protejate sunt cele strict legate de gestionarea deșeurilor.

În ariile protejate tranzitate de aceste lucrări de amenajare nu se vor amplasa

organizări de șantier.

I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APĂ

Bazinul hidrografic al râului Argeş însumează 12.590 km2. El se

caracterizează printr-o curgere neuniformă în timp, cu regim torenţial, ceea ce

impune rezolvarea unor probleme complexe şi dificile privind gospodărirea

apelor. Resursele de apă ale bazinului hidrografic sunt modeste în raport cu

ale altor râuri din ţară şi reprezintă doar 5,5% din totalul resurselor cursurilor

de apă interioare, în timp ce populaţia din bazin reprezintă 15,2%, producţia

globală este de 21%, iar potenţialul irigabil 7% din totalul pe ţară.

Din studiile şi datele comunicate în etapa respectivă de către CNA

rezultă că debitele de calcul şi de verificare, ce urmau să fie luate în

considerare la dimensionarea construcţiilor amenajărilor de pe Argeş, sunt





65

cele din tabelul 6, corespunzătoare etapei “după 1995”, prezentate în tabelul

ce urmează.

Tabelul 6

Nr.

crt. Secţiunea

Debite în m3/s corespunzător asigurării de:

1% 0,1% 0 1 2 3

1. NH5 (aval Brezoaiele) 1.350 1.600

2. NH4 şi NH3 (aval Dumitrana) 1.625 1.880

3. NH2 (aval confluenţa Neajlov) 1.825 2.250

4. NH1 (aval confluenţa Dâmboviţa) 1.900 2.320

Se menţionează că, în regim natural, în situaţia când lucrările de

amenajare a bazinului hidrografic vor fi realizate doar parţial, debitele de

calcul cu asigurarea de 1% au valori de 1.720 până la 2.250 m3/s, iar cele de

verificare cu asigurarea de 0,1% au valori cuprinse între 2.910 şi 3.750 m3/s.

Din cele comunicate de Consiliul Naţional al Apelor rezulta că, până în anul

2000, vor fi realizate în întregul bazin hidrografic lucrările care să asigure

atenuarea debitelor la valorile de calcul şi de verificare comunicate.

Regimul aluvionar al râului Argeş a fost analizat, pornind de la situaţia

naturală şi ţine seama de stadiul actual al amenajărilor din bazinul

hidrografic, precum şi de ipoteza realizării lucrărilor propuse în schema

cadru. A rezultat că, în situaţia anului 1989, Argeşul transporta în aval de

secţiunea Mihăileşti, un volum anual de aluviuni de ordinul a 0,4 – 3,0

milioane tone, funcţie de regimul precipitaţiilor în bazin. Realizarea lucrărilor

prevăzute în schema cadru de amenajare, are ca efect o diminuare cu

aproximativ 50% a transportului aluvionar.

Pentru reducerea volumului de aluviuni ce ajung pe zona amenajată, s-

a prevăzut realizarea unui lac tampon, în amonte de secţiunea Mihăileşti, cu

rol complex de gospodărire a apelor, de atenuare a viiturilor, de reţinere

parţială a debitului solid şi de preluare a afluxurilor mari de aluviuni din anii

ploioşi.

În perioada 2009 - 2010 au fost reluate şi dezvoltate studiile

hidrologice, hidraulice şi de gospodărire a apelor pentru cursul inferior

al râurilor Argeş şi Dâmboviţa în regim amenajat. Principalele concluzii

ale acestor studii sunt prezentate în cele ce urmează.

Debitele maxime în regim amenajat de scurgere, cu probabilitatea de

depăşire de 5%, 1% şi 0,1%, în 4 secţiuni caracteristice pentru râul Argeş aval

de lacul Mihăileşti – Cornetu, sunt prezentate în tabelul 7.





66

Tabelul 7

Nr.

crt. Secţiunea

Debite în m3 corespunzător asigurării de:

5% 1% 0,1%

1. Aval acumularea Mihăileşti (NH5) 570 1.295 2.250

2. Aval confluenţa cu râul Neajlov 590 1.320 2.255

3. Aval confluenţa cu râul Sabar 750 1.540 2.580

4. Aval confluenţa cu râul Dâmboviţa 900 1.700 2.760

Valorile debitelor maxime în regim amenajat de scurgere pe râul

Dâmboviţa în 4 secţiuni caracteristice pentru debite cu probabilitatea de

depăşire de 5%, 1% şi 0,1% sunt prezentate în tabelul 8.

Tabelul 8

Nr.

crt. Secţiunea

Debite în m3 corespunzător asigurării de:

5% 1% 0,1%

1. Aval confluenţa cu râul Colentina 130 160 200

2. Aval confluenţa cu râul Colentina 195 260 345

3. Aval confluenţa cu râul Pasărea 195 260 345

4. Aval confluenţa cu râul Argeş 191 255 338

Studiile şi calculele întocmite au permis să se determine nivelurile,

respectiv curbele suprafeţei libere a apei în profil longitudinal pe fiecare bief,

pentru debitele maxime cu probabilitatea de depăşire de 0,1%, 1%, 2%, 5%,

10% şi Qmed, în situaţia când aceste debite sunt tranzitate prin uvrajele

proiectate la nodurile hidrotehnice de pe cursurile inferioare ale celor două

râuri.

Nivelurile şi curbele suprafeţei libere a apei pe fiecare din biefurile

amenajărilor permit dimensionarea corectă a digurilor şi adoptarea unor

soluţii constructive corecte, fundamentate tehnic şi economic privind

protecţiile şi apărările prevăzute pe taluzurile interioare ale amenajărilor.

În cadrul studiului întocmit a fost analizată şi au fost întocmite documentaţiile

necesare privind optimizarea modului de funcţionare a echipamentelor

hidromecanice în situaţia tranzitării debitelor cu probabilitatea de depăşire de

0,1%, 1%, 2%, 5%, 10% şi Qmed cu scopul menţinerii nivelurilor maxime,

respectiv minime, de exploatare, în funcţie de condiţiile şi de regimul

hidrologic.

Studiul conţine, de asemenea, calcule de gospodărire a apelor şi bilanţ,

având la bază documentaţia INHGA nr. 5/2010 privind matricele debitelor

medii lunare pe perioada 1955 – 2005 în diverse secţiuni cumulative de calcul

pe râul Argeş pe sectorul Vidraru – Dunăre şi afluenţi.





67

Instalații de alimentare cu apa și canalizare

Portul Oltenița cuprinde următoarele obiecte ce sunt tratate în cadrul

lucrărilor de alimentare cu apa și canalizare:

- Clădire multifuncțională (gara fluviala + administrație), ;

- Clădire atelier+grup social;

- Gospodărie de apa;

- Stație de epurare monobloc Q=15 m3/ zi;

- Separator de produse petroliere pentru platforma;

Sursa de apa potabila pentru alimentarea consumatorilor din incinta

portului va fi un put forat Ø 4”, nou, cu adâncimea H = 100 m. Puțul va fi

echipat cu o pompa submersibila având caracteristicile: Q=6mc/h,

H=85mCA, N=3kW.

Obiectivul va fi prevăzut cu rezervor de apa cu capacitatea de 200 m3

cuplat cu stație de pompe și hidrofor. Capacitatea rezervorului a fost calculata

pentru a păstra rezerva intangibila de apa pentru combaterea incendiilor cu

hidranți interiori și exteriori, precum și rezerva de apa potabila pentru

alimentarea navelor și a consumatorilor din incinta portului.

Stația de pompe și hidrofor va fi echipată cu:

- Grup de pompare pentru consum menajer având caracteristicile:

o Q=20mc/h H=58mCA N=3x2,2kW

- Grup pompare incendiu

o Q=40mc/h H=58mCA N=2x5,5kW

- Pompa basa

o Q=12mc/h H=7mCA N=1 kW

- Ventilator axial

o Q=200m3/h; H=8mmCA; N=0,3 kW

- Recipient hidrofor 1000 l

- Instalații de tratare a apei

Rețeaua de distribuție a apei va fi comuna pentru consum menajer și

incendiu, va avea o lungime de circa 600 m și se va realiza din conducte de

polietilena de înaltă densitate cu diametrul 50÷125 mm.

Rețeaua de apa va alimenta clădirea multifuncțională și clădirea

atelier+grup social.





68

În jurul clădirii multifuncționale rețeaua de apa va fi inelara. Din inelul

de incendiu vor fi alimentați hidranții interiori Dn 50 și hidranții exteriori Dn

65.

Pentru alimentarea navelor cu apa s-au prevăzut cămine de cheu cu

hidranți Dn 65, amplasate în zona frontului de așteptare a navelor .

Pentru combaterea incendiilor s-a prevăzut, ca varianta de rezerva,

utilizarea apei brute din râul Argeș . Pentru aceasta s-au prevăzut o priza de

mal și o motopompa cu debitul de 10 l/s.

Apele uzate menajere de la clădirea multifuncțională vor fi preluate

printr-o rețea de canalizare menajera gravitațională Dn 200 , care le transporta

către stația de epurare mecano-biologică .

Pentru fiecare clădire a atelierelor s-a prevăzut cate o stație de pompare ape

uzate, care va pompa apele uzate către stația de epurare.

Stația de epurare mecano-biologică are capacitatea de 15 m3/ zi și este

compusă din:

- cămin genizare pompare, V=9m3 echipat cu doua pompe

submersibile pentru ape uzate având Q=9m3/h, H=5 mCA

- modul de epurare Q= 15 m3/ zi

- cămin de control

Apa epurată va fi descărcată gravitațional în râul Argeș prin gura de

vărsare în emisar.

Lungimea totală a rețelelor de canalizare gravitaționale va fi de 300m.

Lungimea totală a rețelelor de canalizare sub presiune va fi de 250m.

Apele descărcate în emisar vor îndeplini condițiile de calitate din

Normativul NTPA 001/2002.

În zona de sud s-au prevăzut rețele de canalizare pluviala gravitaționale

având Dn 300-400mm , în lungime totala de 450m. Aceste rețele preiau apele

pluviale aferente acoperișului clădirii multifuncționale și apele pluviale

aferente platformelor de parcare. Descărcarea apelor pluviale se va face

gravitațional în râul Argeș prin gura de vărsare în emisar. Înainte de

descărcarea în emisar apele pluviale aferente platformelor de parcare vor fi

trecute printr-un separator de produse petroliere .





69


În mod normal, activităţile de construcţii specifice pentru amenajarea

șenalului navigabil nu sunt poluante pentru apele subterane.

Lucrările proiectate (umpluturi de material granular - balast sau piatră

sparta, betoane, pereuri, etc.) folosesc materiale inerte, nepericuloase din

punct de vedere al poluării apelor.

O poluare a acviferului freatic în perioada de construcţie a lucrărilor de

extindere a portului Oltenița se poate produce numai în cazuri de accidente cu

pierderi semnificative de carburanţi, ulei de motor sau alte substanţe

periculoase.

Aceste situaţii accidentale sunt vizibile şi este sarcina constructorului

de a lua toate măsurile pentru evitarea producerii și de a interveni prompt

pentru depoluarea zonei.

Ca măsură radicală de intervenţie, poate fi avută în vedere îndepărtarea

terenului contaminat și transportarea acestuia la o firmă specializată în

decontaminare.

Rețelele de alimentare cu apă se vor executa din țeavă de polietilena de

înaltă densitate (PEID), îmbinate cu fitinguri sudate și de compresiune,

asigurând o buna etanșeitate.

Pentru toate construcțiile subterane aferente rețelelor de apa (cămine de

vane stații de pompare) s-au prevăzut lucrări de asigurare a etanșeității

(hidroizolații , tencuieli).

Apele evacuate sunt tratate înainte de descărcarea acestora în emisar.

Apele pluviale colectate de pe platformele de parcare vor fi trecute printr-un

separator de nămol și produse petroliere , iar apele uzate menajere sunt

epurate în stații de epurare mecano-biologice .

Folosirea pentru canalizări a conductelor din PVC cu îmbinări etanșe

împiedica producerea exfiltratiilor și în consecinţa nu sunt poluate solul și

pânza freatica.

Documentaţia tehnica și economica prevede transportarea pământului

excedentar și a deșeurilor rezultate din execuţia lucrărilor, în locuri stabilite de

comun acord cu autoritățile .

Prin lucrările prevăzute în prezenta documentaţie se asigura protecţia

mediului în toate componentele sale.


Sursele de poluare în perioada de operare/funcționare a Canalului

Dunăre-București și a portului pot fi doar accidentatele, prin apariția

deversărilor de apa uzata menajera sau alte substanțe (combustibil, substanțe

de altă natura, etc.) de la ambarcațiunile ce vor tranzita acest canal.





70

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă

În cadrul managementului apelor uzate se vor avea în vedere

următoarele:

Depozitele de materiale (piatră, betoane, nisip şi alte tipuri de materiale) vor

fi închise sau acoperite, astfel neexistând pericolul împrăştierii în atmosferă şi

depunerii pe sol, infiltrarea acestora în apele subterane prin intermediul apei

pluviale fiind exclusă;

- Carburanţii şi produsele chimice vor fi stocate în celule etanşe;

- Adoptarea de măsuri privind bunul management al deşeurilor,

respectiv colectarea şi depozitarea în condiţii de siguranţă a

deşeurilor;

- Platforme betonate în spatele cheurilor, cu pante de scurgerea apelor

spre incinta portului;

- Drumuri de acces întreținute;

- Rigole de colectare a apelor din precipitaţii;

- Bazin de decantare și separator de produse petroliere amplasat pe

rigola de evacuare a apelor de şiroire;

- Delimitarea zonei de lucru, atât pe uscat dar mai ales pe apă, prin

balize permanente de semnalizare, care să dirijeze circulaţia navală

din apropierea zonei portuare Oltenița, pentru evitarea unor

accidente de navigaţie.

- Măsuri de exploatare/operare, în sarcina operatorului portuar,

cuprind:

- Măsuri de reducere la maxim a pierderilor la operare;

- Colectarea deşeurilor şi transportul acestora la gospodăria de

salubritate;

- predarea la uscat a deşeurilor de pe împingătoare;

- În cazul mărfurilor/materialelor pulverulente, acoperirea cu prelate a

depozitelor;

- Evidenţa permanentă a pierderilor la operare şi gestiunea strictă a

deşeurilor;

- Semnalizarea şi dirijarea circulaţiei vehiculelor şi utilajelor în

vederea reducerii riscului accidentelor.

Beneficiarul şi proiectantul vor urmării executarea lucrărilor prevăzute în

documentaţia tehnică de fundamentare astfel încât sa nu fie afectată

stabilitatea construcţiilor hidrotehnice existente în zonă, anunțând orice

modificări.





71

I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR

Principalele lucrări sunt: săpături (manuale şi mecanice), umpluturi

(balast, piatră spartă, anrocamente), peree, piloţi, betoane, etc.

Deşeurile vor reprezenta cantităţi de materiale (pierderi) rezultate de la

aceste lucrări, ce pot fi încadrate în categoria deşeurilor ce pot fi acceptate

într-un depozit de deşeuri inerte

Deşeurile de pământ şi pietre, pot fi reciclate în lucrările de umpluturi.

Eliminarea deşeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsă în

Planul de management de mediu, elaborat de către constructor la începerea

lucrărilor.

În continuare este prezentat modul de gospodărire al deşeurilor:

deşeuri menajere sau asimilabile: în organizările de șantier sau pe

pontoanele de lucru se vor organiza puncte de colectare prevăzute

cu containere de tip pubelă. Acestea vor fi eliminate prin

intermediul societăților comerciale de profil. Se apreciază ca pentru

întreg personalul, acestea nu vor depăși 20-30 kg/zi.

deşeuri metalice: se vor colecta separat și temporar pe platforma.

Vor fi transportate și valorificate ulterior prin unităţi specializate de

prestări servicii pentru colectare și procesare;

deşeuri materiale de construcţii: din punct de vedere al potenţialului

contaminant, aceste deşeuri nu ridică probleme. În ceea ce priveşte

valorificarea şi eliminarea lor se pot propune mai multe metode:

valorificarea locală în umpluturi, utilizarea ca material inert în

cadrul depozitelor de deşeuri din zonă;

hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate

separat de celelalte deşeuri, în vederea valorificării;

anvelope uzate: se vor depozita special în locuri amenajate special.

Urmează transferul periodic pentru reeşapare sau eliminare la

societăţi autorizate.

acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje

de la uleiuri și lubrifianți: deşeuri cu potenţial periculos atât asupra

mediului înconjurător, cât şi a manipulanţilor, vor fi stocate şi

depozitate corespunzător.

Printr-o bună organizare, se aşteaptă ca aceste deşeuri să fie generate în

cantităţi minime. Deşeurile lichide periculoase vor fi păstrate în containere şi

în locuri special amenajate. Deşeurile depozitate vor fi periodic îndepărtate de

pe amplasament de către societăţi specializate şi autorizate în colectarea,

transportul şi procesarea/eliminarea finală a acestora.





72

I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru

execuţia proiectului:

I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului:

Statutul juridic al terenului BIEF ”0” – amplasat în interiorul și în

vecinătatea - ROSPA0038 Dunăre-Oltenița.

Bieful „0” este amplasat parţial în afara perimetrului construibil, pe

terenurile productive şi neproductive ale localităţilor din judeţul Călăraşi în

zona localităţii Olteniţa.

S-au realizat planuri cadastrale la scara 1:5.000 – 1:10.000, cu

identificarea şi nominalizarea proprietarilor de terenuri, necesare pentru

întocmirea documentaţiilor de ocupare definitivă a terenurilor necesare

execuţiei şi exploatării albiei navigabile a râului Argeş pe acest bief.

Datele necesare cu privire la ocuparea terenurilor de lucrări şi regimul

juridic al acestora se găsește în documentaţia anexata „Documentaţie privind

situaţia terenurilor ocupate definitiv pe sectorul Budeşti-Olteniţa”.

Statutul juridic al terenului BIEF ”3” amplasat în interiorul și în

vecinătatea - ROSPA0022/ROSCI0043 Comana.

Bieful „3” este amplasat parţial în afara perimetrului construibil, pe

terenurile productive şi neproductive ale localităţilor din judeţele Giurgiu și

Ilfov în zona localităţii Olteniţa.

S-au realizat planuri cadastrale la scara 1:5.000 – 1:10.000, cu

identificarea şi nominalizarea proprietăţilor şi/sau a proprietarilor, ce sunt

necesare pentru întocmirea documentaţiilor de ocupare definitivă a terenurilor

necesare execuţiei şi exploatării albiei navigabile a râului Argeş pe acest bief.

Datele necesare cu privire la ocuparea terenurilor de lucrări şi regimul

juridic al acestora se găseşte în dosarul „Identificarea proprietarilor”.

Certificatul de Urbanism nr. 57/14.04.2011 – emis de CONSILIUL

JUDETEAN ILFOV

Regimul juridic: terenul necesar amenajării râurilor Argeș și

Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe, face parte din domeniul public al





73

Statului în administrarea AN Apele Române ( bazinul râurilor Argeș ți

Dâmbovița).

Regimul economic: folosința actuală a terenului este bazinul râurilor

Argeș și Dâmbovița.


JUDEȚEAN GIURGIU

Regimul juridic: terenuri extravilane, parțial domeniul public, ocupate

de amenajările complexe de pe râurile Argeș și expropriate în condițiile art.4

din Decretul 242/1986. Teren domeniu privat al persoanelor fizice și/sau

juridice, cu categoria de, teren agricol, silvic și neproductiv, din afara

digurilor, teren ce urmează a fi expropriat. Terenul se află parțial Parcul

Natural Comana ( ROSPA0022/ROSCI0043 – COMANA).

Regimul economic: folosința actuală – amenajare complexă râul

Argeș.


JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI.

Regimul juridic: Terenul aparține localităților Oltenița, Chirnogi,

Mitreni, Radovanu, Curcani, Șoldanu, Crivăț, Budești, Vasilati, Gălbinași,

Plătărești, Fundeni.

Regimul economic: terenul aferent lucrărilor propuse pentru

amenajarea râului Argeș și a râului Dâmbovița reprezentând rectificări de

traseu, traversări peste cursul amenajat al râului precum și accesele la

obiectivele amenajărilor

I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de

către proiectul propus:

Cea mai mare parte a terenurilor necesare amenajărilor complexe de pe

râul Argeş au fost ocupate/expropriate în condiţiile art. 4 din Decretul

242/1986. Pe aceste terenuri au fost realizate digurile din lungul

amenajărilor, platformele portuare cu infrastructura aferentă, excavaţiile pe

zonele de debleu ale biefurilor, fundaţiile şi parţial elevaţiile din beton armat

ale nodurilor hidrotehnice, precum şi traversările aflate în funcţiune peste

Argeşul amenajat. Terenurile dintre digurile longitudinale constituie, în fapt,

albia celor două râuri.

În aceste condiţii, terenul aflat sub şi între diguri, precum şi cel de sub

platformele portuare, inclusiv cel pe care au fost demarate construcţiile de la





74

nodurile hidrotehnice aparţin domeniului public al statului. În acest sens sunt

şi prevederile din Legea Apelor 107/1996 art. 3 şi art. 40.

Ţinând seama de cele precizate mai sus urmează să fie ocupate

definitiv / expropriate pentru lucrările prevăzute în vederea finalizării

amenajărilor prevăzute pe râurile Argeş şi respectiv Dâmboviţa, terenurile

situate în afara limitelor arătate (în fapt, în afara piciorului taluzului exterior

digurilor realizate în lungul celor două râuri).

Rectificările de traseu, respectiv lucrările propuse pe terenuri

aflate în afara digurilor realizate în perioada 1986 – 1990 implică

ocuparea unor suprafeţe de terenuri evidenţiate pe judeţele Ilfov,

Giurgiu şi Călăraşi, aşa cum rezultă din tabelul 9

Tabelul 9

Judeţul şi folosinţa terenului

Suprafaţa în ha

Pe râul Argeş

Pe râul

Dâmboviţa Total

Judeţul Ilfov

- teren agricol 8,5 - 8,5

- teren silvic 6,2 - 6,2

- neproductiv 12,5 - 12,5

TOTAL 27,2 - 27,2

Judeţul Giurgiu




TOTAL 72,7 - 72,7

Judeţul Călăraşi

- teren agricol 29,2 159,9 189,1


- neproductiv 61,4 64,5 125,9

TOTAL 136,2 224,4 360,6

Pentru realizarea traversărilor peste cursurile amenajate ale

râurilor Argeş şi Dâmboviţa, precum şi pentru accesele la obiectivele

menajărilor se ocupă, de asemenea, suprafeţele de teren prevăzute în

tabelul 10





75

Tabelul 10

Judeţul şi folosinţa terenului

Suprafaţa în ha

Pe râul Argeş

Pe râul

Dâmboviţa Total

Judeţul Ilfov

- teren agricol - 3,9 3,9

- teren silvic - - -

- neproductiv 0,5 7,7 8,2

TOTAL 0,5 11,6 12,1

Judeţul Giurgiu




TOTAL 15,9 - 15,9

Judeţul Călăraşi

- teren agricol 5,1 5,7 10,8


- neproductiv 9,7 7,1 16,89

TOTAL 19,3 12,8 32,1

În total, pentru finalizarea lucrărilor de amenajare complexă a

râurilor Argeş şi Dâmboviţa urmează să se ocupe o suprafaţă totală de

520,6 ha, aşa cum rezultă din tabelul 11

Tabelul 11

Folosinţe

Suprafaţa pe judeţe, în ha

Ilfov Giurgiu Călăraşi

Teren agricol 12,4 21,1 199,9

Teren silvic 6,2 29,3 50,1

Neproductiv 20,7 38,2 142,7

TOTAL 39,3 88,6 392,7





76

ROSPA0022/ROSCI0043

NH 3 GOSTINARI

Suprafața ocupata definitiv: 639.457,7105 mp

ROSPA0038

Zona Oltenița

Suprafața ocupata definitiv:

27.901,4213 mp

617.219,0536 mp

I.7.c. Drumurile de acces:

Traversările peste râul Argeş au fost proiectate/realizate cu poduri

definitive, executate în perioada 1986 – 1990. Toate aceste poduri asigură

gabaritul de navigaţie de 11,0 m la nivel normal de retenţie. Traseul

variantelor de racordare a acestor traversări la reţeaua drumurilor publice

existente are carosabilul cu lăţimea de 7,0 m, iar platforma de 9,0 m.

Structura rutieră la toate aceste traversări este asfaltică.

Drumul naţional DN 41 traversează râul Argeş la km 4+495 pe calea

navigabilă. Podul peste Argeşul navigabilizat, realizat în perioada 1986 –

1990 este din beton armat (grinzi prefabricate, precomprimate). Are lungimea

totală de 292 m (4 deschideri de 30 m + 2 deschideri de 36 m + 2 deschideri

de 30 m). De asemenea, au fost realizate rampele de acces, racordate la

traseul existent al drumului naţional DN 41. Podul şi rampele aferente sunt în

funcţiune.

Drumul judeţean DJ 301 – între localităţile Budeşti şi Crivăţ – traversează

Argeşul amenajat în zona NH 2 Budeşti, în aval de ecluză (km 27+690).

În perioada 1986 – 1990 a fost realizată structura din beton armat a podului.

El are lungimea totală de 277 m (27 + 4 x 33 + 13 x 2 x 33 + 27 m).





77

Se menţionează faptul că începând de la desprinderea din DN 41,

drumul judeţean DJ 301 are traseul comun cu centura de ocolire pe DN 4 a

oraşului Budeşti.

Precizăm, de asemenea, că o mare parte din traseul DJ 301 relocat se

suprapune pe drumuri existente şi pe terenul deţinut anterior de Administraţia

Canalului Dunăre – București şi predat către Administraţia Naţională “Apele

Române”. După traversarea podului peste Argeş traseul drumului coboară la

nivelul terenului, printr-o curbă la dreapta şi, în continuare, se situează, în

apropierea digului mal drept, până la racordarea cu fostul traseu al drumului

Budeşti – Crivăţ.

Lungimea totală a drumului ce traversează Argeşul amenajat este de

cca. 3 km şi implică un volum total de terasamente de 91 mii m3.

Traseul drumului DJ 301 restabilit prin lucrările prevăzute şi parţial realizate

în zona nodului hidrotehnic NH 2 Budeşti este prezentat în planşa nr. 9.1.

Drumul judeţean DJ 401 traversează râul Argeş amenajat la km 37+360.

În perioada 1986 – 1990 pe tronsonul Hereşti – Hotarele al DJ 401 s-a

executat un pod din beton armat (grinzi prefabricate – pretensionate).

Lungimea totală a podului este de 212,35 m (2 x 30 + 2 x 36 + 2 x 30).

Podul şi rampele de acces sunt realizate şi se afla în funcţiune din 1990.

Drumul judeţean 412 traversează Argeşul amenajat la km 53+310, în zona

capului aval al ecluzei din nodul hidrotehnic NH 3 Gostinari.

Podul realizat în perioada 1986 – 1990 este din beton armat şi are

lungimea totală de 257 m (18 + 4 x 30 + 13 + 3 x 30 m).

În perioada 1990 – 2010 s-au produs afuieri importante pe cursul râului deviat

pentru construcţia nodului hidrotehnic NH 3 Gostinari. În prezent accesul pe

pod pentru auto este întrerupt și creata o soluție improvizată. Au fost

prevăzute lucrările necesare pentru refacerea/consolidare pilei din albia

cursului deviat a râului în regim de urgenţă.

Odată cu traversarea peste Argeş a fost realizat şi podul de beton armat

peste Neajlovul regularizat în zona respectivă cu lungimea totală de 110 m.

Podul de cale ferată pe magistrala Bucureşti – Giurgiu la km 23+740 pe

calea ferată, respectiv km 56+613 pe Argeşul amenajat. Acest pod este

metalic; are lungimea de 228 m (2 x 30 + 2 x 46 + 2 x 30 m).

Suprastructura podului este realizată pentru linie simplă, iar infrastructura lui

(culeele şi pilele) sunt realizate pentru linie dublă. Podul ca şi pasajul peste

drumul comunal Grădiştea – Fălăştoaca au fost predate către Administraţia

CFR din Ministerul Transporturilor. Restabilirea traversării revine

autorităţilor ce deţin în prezent podul.

Drumul naţional DN 5 Bucureşti – Giurgiu traversează râul Argeş la km

68+098 cu un pod realizat în cadrul lucrărilor executate în perioada 1986 –





78

1990. Podul este realizat cu 4 benzi de circulaţie şi are lungimea de 245 m (27

+ 57,50 + 56 + 57,50 + 27 m). Podul este realizat cu gabarit de navigaţie şi se

află în funcţiune din 1986.

I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului

propus respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii

suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale speciale

Nu este cazul

I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi

eşalonarea perioadei de implementare a PP:

Durata lucrărilor:

Lucrările pentru amenajarea cursurilor inferioare ale râurilor Argeş şi

Dâmboviţa au fost evaluate pe categorii de lucrări, uvraje şi obiecte, pe

întregul complex, în preţuri la data de 31 august 2010.

Ţinând seama de prevederile HG 28/2008 care precizează conţinutul –

cadru al documentaţiilor tehnico – economice aferente investiţiilor publice, a

fost întocmit devizul general al lucrărilor analizate atât pentru varianta 1,

care are în vedere realizarea lucrărilor cu elementele geometrice avute în

vedere anterior şi deci înscrierea strictă pe cursul actual al celor două râuri,

cât şi pentru varianta 2 în care şenalul navigabil a fost rectificat în punctele

unde acesta nu corespunde exigenţelor GR 20 – 2006 AIPCN (Asociaţia

Internaţională a Congreselor de Navigaţie).

În plus, au mai fost examinate 2 variante de etapizare şi anume:

- varianta când, într-o primă etapă se vor realiza numai amenajările

aferente râului Argeş, urmând ca navigabilizarea cursului inferior al

Dâmboviţei să se execute în viitor (Notată V 3);

- varianta când, în prima etapă se vor amenaja pe râul Argeş -

biefurile 0, 1 şi 2 cu nodurile hidrotehnice NH1 şi NH2 şi, în

continuare – cursul inferior al râului Dâmboviţa,urmând ca





79

amenajarea în continuare a râului Argeş să se execute în viitor

(notată V 4).

Pentru fiecare din aceste variante au fost întocmite devize pe obiect şi

devizul general al variantei respective. Aceste devize sunt prezentate în

volum separat.

Durata de funcționare: pe o perioada nedeterminată

Dezafectarea construcției: nu vor fi lucrări de dezafectare.

I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării

proiectului propus:

În vederea realizării şenalului navigabil pe râul Argeş, pe toată

lungimea amenajată, urmează să se execute un volum total de excavaţii de

cca. 16,8 milioane m3, din care dragajele însumează cca. 5,5 milioane m

3.

Realizarea excavaţiilor necesită devieri succesive ale actualului curs al

râului, în limita secţiunii de scurgere a râului, fără afectarea unor suprafeţe

agricole sau silvice.

Pentru alte lucrări precum drenajul şi colectorul frontal, racordarea

văilor afluente, traversări peste râul amenajat, drumuri de acces la obiectivele

amenajării, etc. urmează să de mai excaveze un volum de cca. 7,1 milioane

m3.

Volumul digurilor rămase de executat în lungul amenajărilor de pe

Argeş, însumează 8,5 milioane m3, iar umpluturile pentru alte lucrări cca. 3,1

milioane m3.

Precizăm că digurile longitudinale prevăzute ca urmare a biefării

Argeşului se execută cu materiale provenite din excavaţiile rezultate din

adâncirea albiei şi regularizarea cursului Argeşului. Caracteristicile

geotehnice neomogene ale materialelor rezultate din excavaţii şi anume:

alternanţe de nisipuri cu pietrişuri mărunte şi argile nisipoase care, urmează

să fie utilizate în diguri, precum şi caracteristicile defavorabile din punct de

vedere al permeabilităţii straturilor de bază ale digurilor, impun măsuri de

impermeabilizare a taluzurilor acestora către apă şi realizarea unor ecrane

pentru reducerea exfiltraţiilor, precum şi alte măsuri pentru captarea şi

conducerea apelor aflate în exces.

Taluzurile de săpătură şi cele ale digurilor au fost protejate cu soluţii

diferite pe biefuri şi tronsoane, avându-se în vedere condiţiile geologice,

geotehnice şi hidrogeologice ale fiecărei zone.





80

La stabilirea soluţiilor de apărare, protecţie şi consolidare a taluzurilor

s-a ţinut seama de nivelul apei faţă de terenul adiacent, de solicitările la care

sunt supuse lucrările, precum şi de diversitatea condiţiilor de teren pe

lungimea amenajării.

Pe biefurile amenajării s-au prevăzut:

- apărări la piciorul taluzului cu rol de asigurare a stabilităţii pe

timpul scurgerii libere a apelor, cu saltele din fascine, prism din

piatră brută, respectiv saltele flexibile din beton prefabricate,

acoperite cu piatră brută, pe strat drenant din balast;

- apărări pe taluzurile interioare ale digurilor cu rol de protecţie a

acestor taluzuri la solicitările hidrostatice şi hidrodinamice. Ele sunt

alcătuite din straturi drenante, filtru invers, peste care se execută

îmbrăcăminţi sub formă de pereu etanş (beton monolit), sau pereu

permeabil (plăci prefabricate), în funcţie de nivelul apei râului

amenajat faţă de terenul adiacent.

Separarea apărărilor aflate sub apă de cele la uscat se face printr-o

grindă din beton simplu, turnată pe loc.

Pe sectoarele unde nivelul apei în biefurile amenajării depăşesc cota

terenului înconjurător, fiind posibile exfiltraţii şi subinundarea terenurilor

limitrofe, s-au prevăzut protecţii impermeabile cu dale din beton turnat pe

taluzuri. În timp ce acolo unde nivelul apei se situează sub cota terenului

natural, protecţia taluzurilor deasupra nivelului apei este prevăzută în soluţie

permeabilă, din plăci prefabricate.

Lucrările de protecţie şi apărare a taluzurilor pe întreaga amenajare

însumează:

- apărări impermeabile din beton turnat pe taluz cca. 1.530

mii m2;

- apărări permeabile cu plăci din beton/saltele din beton cca. 2.100

mii m2.

Pentru diminuarea debitului exfiltraţiilor pe sub fundaţia digurilor a

fost aplicată soluţia cu ecran din noroi bentonitic autoîntăritor sau ecran din

beton. Volumul acestor ecrane însumează o suprafaţă totală de 1.435 mii m2.

La nodurile hidrotehnice NH1 … NH4 de pe Argeşul amenajat, în etapa

anterioară, s-a executat cea mai mare parte a radierelor ecluzelor, o parte

însemnată din infrastructura centralelor hidroelectrice, precum şi fundaţiile,

respectiv o parte a pilelor şi culeelor de la barajele stăvilar. Lucrările realizate

şi abandonate au suferit, după 1990, agresiuni şi deteriorări însemnate, astfel

că, în afară de refacerea organizării tehnologice se impun măsuri constructive

concretizate în:





81

îndepărtarea materialului depus pe suprafeţele betonate, precum şi a stratului

de beton alterat pe o adâncime de minim 10 cm;

refacerea şirurilor verticale de armătură prin spargerea betonului pe cca.

60 cm adâncime şi înnădirea armăturilor prin suduri în cochilie în secţiuni

decalate;

- refacerea etanşărilor distruse/vandalizate utilizând materiale şi

soluţii noi, folosite cu bune rezultate la alte lucrări.

Pentru finalizarea uvrajelor din nodurile hidrotehnice de pe Argeş,

urmează ca în barajele deversoare, hidrocentrale şi ecluze, inclusiv lucrările

auxiliare să se toarne un volum total de beton şi beton armat însumând cca.

450 mii m3 şi să se monteze un volum total de echipamente, utilaje şi

construcţii metalice de 17,5 mii tone.

I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:

Procesele tehnologice sunt cele specifice de construcții hidrotehnice.

I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau

aprobate ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în

procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată:

În cele două zone Grădiștea – Gostinari și Oltenița, în care lucrările de

amenajare a Canalului Dunăre-București se suprapun parțial sau sunt în

imediata vecinătate a ariilor protejate nu se desfășoară alte activități ce ar

genera un impact cumulat.





82

II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP:

II.1. Date generale privind siturile Natura 2000 aflate în interiorul și

în imediata vecinătate a traseului proiectului de investiţii

Parcul Natural Comana, în suprafață de 24 963 ha, a fost constituit prin

Hotărârea de Guvern. nr. 2151/2004, publicata în Monitorul Oficial nr. 38 din

12 ianuarie 2005.

Scopul constituirii Parcului Natural Comana îl reprezintă, în ansamblu,

protejarea diversității floristice și faunistice descrise în zona, a habitatelor

caracteristice unor specii vulnerabile, periclitate si/sau rare, vegetale și

animale, a unor zone speciale de interes științific, istoric, peisagistic.

Prin H.G. 1284/2007 cu modificările și completările ulterioare prin

H.G. 971/2011, teritoriul Parcului Natural Comana a fost declarat sit de

protecție avifaunistică atribuindu-se codul ROSPA 0022 Comana.

Prin O.M. 1964/2007 teritoriul Parcului Natural Comana a fost declarat

sit de importanta comunitara, atribuindu-se codul ROSCI 0043 Comana.

Parcul Natural Comana a fost constituit prin Hotărârea de Guvern nr.

2151 din 2004 în baza documentației elaborate de către Institutul de Biologie

al Academiei Romane. Suprafața totala a parcului este de 24 963 ha și include

pădure, teren arabil, așezări umane, pășuni, râuri și bălți.

În Parcul Natural Comana sunt recunoscute în prezent trei arii naturale

cu statut de protecție:

I. Oloaga Gradinari (249,4 ha), delimitata pentru protejarea

speciei Ruscus aculeatus și a habitatului forestier;

II. II. Padina Tatarului (231.4,4 ha), desemnata pentru protejarea

speciei Paeonia romanica;





83

III. III. Balta Comana (1206,4 ha), habitat caracteristic pentru

păsările acvatice zona umeda, toate trei fiind incluse în zona

de protecție integrala a parcului prin hotărârea de înființare, în

baza documentației înaintate de către ICAS-Proiectul Life

8571/2002, „Restaurarea bălții Comana” și a documentației

elaborate de Institutul de Biologie.

Alături de cele trei arii naturale menționate se delimitează încă șapte

arii protejate considerate a avea importanta peisagistica, floristica și

faunistica. Acestea sunt: Fantanele – 163,6 ha (pădure), Magura-Zboiu –

106,5 ha (pădure și valea pârâului), Puieni – 15,3 ha, Cranguri – 117,2 ha

(pădure), Valea Hotilor – 25,6 ha (pădure), Valea Gurbanului – 110,4 ha

(pădure și valea pârâului) și Saraturile Comana Gradistea – 99,6 ha.

Bieful “3’’ este cuprins între capătul amonte al ecluzei de la nodul

hidrotehnic NH3 (Gostinari) km 53+653 și capătul amonte al nodului

hidrotehnic NH4 (Copaceni) km 63+185 în Varianta 1 sau km 53+515

(NH3)–73+327 (NH4) în Varianta 2 și are o lungime totala pe axul

canalului navigabil, în ambele variante, de 9.532 m. Pe acest sector nu au

intervenit modificări datorate noilor legi, ordine și normative apărute

după anul 1998.

Lucrările se execută în interiorul ROSPA0022 și în afara

ROSCI0043 la distanță de 70m .

II.1.1. ROSCI0043 - COMANA

Conform OUG 1964/2007, ROSCI0043 Comana acoperă teritoriul

administrativ a judeţul Giurgiu: Băneasa (20%), Călugăreni (33%), Colibaşi

(<1%), Comana de Jos (83%), Gostinari (27%), Greaca (2%), Hotarele

(14%), Isvoarele (<1%), Mihai Bravu (66%), Prundu (18%), Singureni (18%)

Legătura cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0022 Comana





84

II.1.1.a Suprafaţa sitului Natura:

Aria de Protecţie Comunitara – ROSCI0043 Comana

LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele

sitului

Longitudine

E 26º 10' 37''

Latitudine

N 44º 8' 24''

Suprafaţa

sitului (ha)

Lungime

a sitului

(km)

Altitudine (m)

Min. Max. Med.

Regiunea

biogeografică

Alpină Continentală

Panonică Stepică

Pontică 26.481ha 13 104 73 X

Regiunile administrative

NUTS Numele judeţului %

RO034 Giurgiu 100

II.1.1.b. Tipuri de ecosisteme, habitate și speciile pentru care a fost

desemnat situl

Conform Formularului Standard Natura 2000 – ROSCI0043 –

COMANA

Tabel 12

Tipuri de habitate prezente în sit

Cod Denumire habitat % Reprez. ,Supr.

rel.

,Conserv.,Glob

al

40C0 *Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 0,5 B C B B

1530 *Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 5 B C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul

câmpiilor, până la cel montan şi alpin

1 B C B B

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 0,01 B C C C

3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor

montane

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din

Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

1 A B B B

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition

1 B C B B

3160 Lacuri distrofice şi iazuri 4 B C B B

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu

vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

1 B C B B





85

Tipuri de habitate prezente în sit

Cod Denumire habitat % Reprez. ,Supr.

rel.

,Conserv.,Glob

al

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi

Bidention 1 B C B B

91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,5 B C B B

91I0 *Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 4 A B B B

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 3 A C A A

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0,1 B C B B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri

(Ulmenion minoris)

0,03 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

1324 – Myotis myotis

1335 – Spermophilus citellus

Specii de amfibieni și reptile:

1188 – Bombina bombina

1220 - Emys orbicularis (Broasca țestoasă de apă);

1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creasta dobrogean)

Specii de pești:

2511 - Gobio kessleri

1134 - Rhodeus sericeus amarus

1149 - Cobitis taenia (Zvârluga);

1145 - Misgurnus fossilis (Tipar);

2011 – Umbra krameri (Tiganus)

Specii de nevertebrate:

4039 – Nymphalis vaualbum

1078 - Callimorpha quadripunctaria;

1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare);

1052 -Euphydryas maturna;

4056 – Anisus vorticulus

1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea);

1060 - Lycaena dispar;

1089 - Morimus funereus (Croitorul cenușiu);

4045 – Coenagrion ornatum





86

1084 - Osmoderma eremite (Carabus);

1014 - Vertigo angustior

Specii de plante:

4067 - Echium russicum (Capul șarpelui);

2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii);

1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de balta)

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N07 3 411, 412 Mlaştini, turbării

N09 2 321 Pajişti naturale, stepe

N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 9 231 Păşuni

N15 3 242, 243 Alte terenuri arabile


N16 33 311 Păduri de foioase

Remarcabil pentru flora pădurilor de la Comana este faptul că

întruneşte specii din zone şi etaje de vegetaţie foarte diferite şi cu ecologie

aparte, alături de speciile de foioase tipice pădurilor de câmpie cât şi celor de

silvostepă.

Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenţă importanţa

ştiinţifică a numeroase ecosisteme naturale (păduri şi pajişti)cu mare

diversitate, tipice pentru zona de câmpie sudică cu puternice caractere

specifice, uneori chiar unicate, identificate într-o structură naturală apropiată

de optim , alternate cu terenuri umede, agricole, aşezări rurale în care se

desfăşoară activităţi economice tradiţionale. Zona Comana face parte din

Câmpia Română, subdiviziunea centrală, cunoscută şi sub numele de Câmpia

Teleormanului, câmpie tabulară, înaltă şi fragmentată, realizată prin

acumulări lacustre, fluvio-lacustre şi acoperită de loess.

Datorită diversităţii bogate a microreliefului şi prezenţei unor izvoare şi

cursuri de apă abundente într-un sector de climă uscată, temperat

continentală, în această zonă se întâlnesc numeroase habitate ce permit

vieţuirea unui număr mare de specii de plante şi animale.

Principalele habitate existente în zona Comana sunt reprezentate de

pajişti, păduri şi zone umede şi habitate de apă dulce.

Trupurile de păduri din zona Comana alcătuiesc un masiv păduros ce

adăposteşte o serie de specii lemnoase tipice şleaurilor cum ar fi: stejarul

brumăriu, stejarul pufos, cer, gârniţă, tei, frasin pufos, carpen, ulm, jugastru,

arţar tătăresc etc.





87

La marginile acestor păduri se găsesc pajişti xerice sub formă de

fragmente.

Totodată în zona Comana se întâlnesc pajişti umede bine reprezentate

de-a lungul râurilor şi bălţilor, cât şi pajişti sărăturate care în timpul verii pot

lua aspectul unor terenuri cu eflorescenţe, denumite popular “chelituri”.

Balta Comana cuprinde habitate de apă dulce, având în prezent

aspectul unei delte cu bălţi, ochiuri de apă, braţe, grinduri cu o vegetaţie

abundentă de stuf. Aceste habitate reprezintă un mediu de viaţă prielnic

pentru multe specii de păsări în special anseriforme.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE

ŞI ALTE FOLOSINŢE”



88

II.1.1.c. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes

comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei

naturale protejate ROSCI0043 - COMANA

Tabel 13 - Descrierea tipurilor de habitate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA identificarea

acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție Nr.

crt

Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE

INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000

DIN ROMANIA

Identificarea tipului de habitat în

perimetrul proiectului

40C0 *Tufărişuri de foioase

ponto-sarmatice

1) Tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din

regiunile pontică şi

sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din

afara zonei de limita estică a pădurilor de stejari cu

Potentilla alba (41.7A14), din zona pădurilor stepice de

stejari şi arţar tătăresc (41.7A22) şi pădurilor stepice

subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 -

păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul

include mai multe comunităţi vegetale cu specii endemice

pentru Dobrogea, cum sunt asociaţiile Asphodelino luteae-

Paliuretum şi Rhamno catharticae-Jasminietum

fruticantis.

2) Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna,

Caragana frutex, Spiraea crenifolia (S. crenata), Prunus

tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus

spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus

verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus

nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista

Habitatul nu a fost identificat în

perimetrul investiției sau în

imediata vecinătate.

In concluzie, investiția luata în

discuție nu are impact asupra

acestor specii nici în perioada de

realizare și nici cea de

funcționare.

Lucrările de amenajare a râului

Argeș se realizează în imediata

apropiere cu limita nord-estică a

sitului ROSCI0043 la o distanța

de 70m.

Impactul prognozat direct sau

indirect este 0.





89

Nr.

crt



DIN ROMANIA



sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya

grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia

tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica

austriaca.

HdR R3128, R3129, R3131 p.p., R3132

Veg Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda et Popescu

1999; Rhamno catharticae-Jasminetum fruticantis (Mihai

et al. 1964) Mititelu et al. 1993; as. Cu Caragana frutex

Dihoru et al. 1970; Gymnospermio altaicae-Celtetum

glabratae Petrescu 2000-2001; Prunetum tenellae s.l.

NrSCI 28, NB Există o suprapunere parţială, de ordin

fitogeografic, între habitatele 40A0 şi 40C0, datorită

interferenţelor şi adiacenţei dintre regiunea Panonică şi cea

Pontică.

Astfel, tufărişurile de Prunus tenella au un areal întins, din

Europa estică (poate chiar

Asia centrală) până în Europa centrală. Cele din Dobrogea

aparţin probabil unei asociaţii nedescrise încă sau, cel

puţin unei variante pontice a asociaţiei panonice

Prunetum tenellae Soó 1947, prima distingându-se prin

unele diferenţiale precum Astragalus spruneri,

Chamaecytisus jankae, Crepis sancta şi Paeonia

tenuifolia.

Chiar şi în absenţa unor referinţe fitosociologice clare,

tufărişurile din Dobrogea edificate de migdalul pitic

trebuie încadrate la habitatul 40C0.





90

Nr.

crt



DIN ROMANIA



3240 Vegetație lemnoasă cu

Salix eleagnos de-a lungul

râurilor montane

1) Desişuri sau tufărişuri înalte de Salix spp., Hippophaë

rhamnoides, Alnus spp., Betula spp., printre altele, pe

depozite de pietriş ale cursurilor de apă montane şi boreale

nordice, care au un regim hidrologic de tip alpin, cu debit

maxim în timpul verii. Formaţiuni de Salix elaeagnos, S.

purpurea subsp. gracilis, S. daphnoides, S. nigricans şi

Hippophaë rhamnoides pe depozitele înalte de pietriş

fluvial din văile alpine şi perialpine.

2) Plante: Salix elaeagnos, S. purpurea subsp. gracilis, S.

daphnoides şi Hippophaë rhamnoides.






acestor specii nici în perioada de


funcționare.

Lucrările de amenajare a râului

Argeș se realizează în imediata

apropiere cu limita nord-estică a

sitului ROSCI0043 la o distanța

de 70m.


indirect este 0.

1530 *Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi ponto-

sarmatice

1) Stepe, depresiuni, lacuri superficiale şi mlaştini

sărăturate panonice şi pontosarmatice, care sunt influenţate

în mare măsură de un climat panonic cu temperaturi

extreme şi ariditate estivală. Îmbogăţirea în săruri a solului

se datorează evaporării intense a apei freatice în timpul

verii. Aceste tipuri de habitate au origine parţial naturală şi

parţial determinată de influenţa distinctă a păşunatului

bovinelor.

Vegetaţia halofitică constă în comunităţi de plante din

depresiuni şi stepe sărăturate uscate, pajişti sărăturate

umede, şi comunităţi de plante anuale din lacurile sărate,

periodic inundate, cu zonare tipică.






acestor specii nici în periodada de


funcționare.


indirect este 0.





91

Nr.

crt



DIN ROMANIA



2) Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium,

Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata,

Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus

gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus,

Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea

collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera

cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale,

Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus

littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi,

Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum,

Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium

fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous,

Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn.

Obione verrucifera),

Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris

halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster

sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca

arundinacea subsp. orientalis.

Animale: Moluşte - Helicopsis striata austriaca; Insecte –

Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar; Mamifere -

Spermophilus citellus; Păsări -

Botaurus stellaris, Platalea leucorodia, Porzana parva,

Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya

nyroca, Ardea purpurea, Panurus biarmicus.

HdR R1502-R1510, R1512-R1514, R1516, R1517,

R1519-R1526, R1529-

R1533





92

Nr.

crt



DIN ROMANIA



Veg Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939;

Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975;

Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992;

Caricetum divisae Slavnič 1948; Carici distantis-

Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999; Taraxaco

bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978;

Caricetum distantis Rapaics 1927; Camphorosmetum

annuae (Rapaics 1916) Soó 1933; Artemisio

Petrosimonietum triandrae Soó 1927; Limonio gmelini-

Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto-

Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939

inclusiv subas. Asteretosum oleifolii Ştefan et al. 2007);

Nitrario-Artemisietum maritimae Mititelu et al. (1979)

1980; Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930

(syn.: Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933);

Zingerietum

(Agrostietum) pisidicae Buia et al. 1959; Trifolio fragiferi-

Cynodontetum Br.- Bl. et Balas 1958; Ranunculetum

sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964; Pholiuro- Plantaginetum

tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelberger 1943;

Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965;

Halimionetum (Obionetum) verruciferae (Keller 1923)

Ţopa 1939; Lepidio crassifolii-Puccinellietum limosae

(Rapaics 1927) Soó 1957; Puccinellietum limosae Rapaics

ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927;

Scorzonero mucronatae-Leuzeetum salinae Sanda et al.

1998; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.) Şerbănescu





93

Nr.

crt



DIN ROMANIA



1965; Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl

1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-

Asteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939; Triglochini

palustris- Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979;

Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943;

Peucedano officinalis-Festucetum pseudovinae (Rapaics

1927) Pop 1968 (syn.: Peucedano officinalis-Asteretum

sedifolii Soó 1947

corr. Borhidi 1996); Artemisio santonici-Festucetum

pseudovinae (Magyar 1920) Soó (1933) 1945; Achilleo-

Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996;

Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo-

Salicornietum Krausch 1965; Aeluropo-Puccinellietum

gigantei Ştefan et al. 2000; Limonio bellidifolii-

Puccinellietum convolutae Ştefan et al. 2001 (inclusiv

subas. parapholietosum incurvae Ştefan et al. 2001);

Puccinellietum distantis Soó 1937; Bassietum sedoidis

(Ubrizsy 1948) Soó 1964; Camphorosmetum

monspeliacae (Ţopa 1939) Şerbănescu 1965;

Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et

Boşcaiu 1965; Polypogonetum monspeliensis Morariu

1957; Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics ex Ubrizsy

1948.

NrSCI 21

6430 Comunităţi de lizieră cu

ierburi înalte higrofile de la

nivelul câmpiilor, până la cel

1) Subtipuri:

37.7 – Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte,

de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor forestiere,








94

Nr.

crt



DIN ROMANIA



montan şi alpin aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi

Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion

podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion).

37.8 – Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din

etajul montan până în cel alpin, aparţinând clasei Betulo

Adenostyletea.

2) Plante: 37.7 - Glechoma hederacea, Epilobium

hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria,

Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium

oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium

podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum,

Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata,

Lythrum salicaria, Crepis paludosa.

37.8 - Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus,

Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles

alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora,

Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides. 3)

Comunităţi similare cu 37.8, dar cu o dezvoltare redusă,

apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilor şi lizierei

pădurilor (în Valonia – Belgia, de exemplu).

Comunităţile nitrofile de lizieră, cuprinzând numai specii

de talie mică, comune în regiune, nu constituie o prioritate

pentru conservare. Aceste comunităţi de ierburi înalte s-ar

putea dezvolta şi în pajişti umede abandonate, care nu mai

sunt cosite.

Zonele întinse de pajişti umede abandonate şi comunităţile

de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiens





funcționare.


indirect este 0.





95

Nr.

crt



DIN ROMANIA



glandulifera, etc. nu ar trebui luate în considerare.

HdR R3701, 3702, 3703, 3706, 3707, 3708, R3714

Veg Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990,

Adenostylo-Doronicetum austriaci Horvat 1956 (syn.:

Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio

waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawł. ex Walas

1949 (syn.: Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967,

Heracleetum palmati auct. rom.); Petasitetum kablikiani

Szafer et al. 1926 (syn.: Petasitetum glabrati Morariu

1943); Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967)

Resmeriţă et Raţiu 1974 (syn.: Petasitetum hybridi auct.

rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-

Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae Dihoru

1975, Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967);

Telekio-Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae-

Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-Cirsietum

oleracei Tüxen 1937; Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em.

Schwich 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch

1926; Chaerophyllo hirsuti- Filipenduletum Niemann et

al. 1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul.

1978; Chaerophylletum aromatici Neuhäuslova-Novotna

et al. 1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter

1977; Convolvulo-Eupatorietum cannabini Görs 1974;

Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al. 1972;

Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopecký 1974; Angelico

sylvetris-Cirsietum cani Burescu 1998; Cicerbitetum

alpinae Bolleter 1921 (syn. Adenostylo- Cicerbitetum





96

Nr.

crt



DIN ROMANIA



Braun-Blanquet 1959).

91AA Vegetaţie forestieră

ponto-sarmatică cu stejar

pufos

1) Păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră

submediteraneană, ocupând enclave mai calde în cadrul

arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto şi

Carpinion illyricum.

Include subtipurile:

41.7371 Păduri tracice de stejar pufos şi cărpiniţă Păduri

de Quercus pubescens şi Q. virgiliana din câmpiile

bazinului Mării Negre şi dealurile Turciei europeane, din

nordul câmpiei tracice în sudul şi sud-estul Bulgariei, unde

sunt reprezentate în principal prin masive forestiere

insulare, mai ales în partea centrală a dealurilor Maritsa şi

Tundja, şi de pe colinele de la poalele estice şi nordice ale

munţilor Rodopi. Stejarii sunt însoţiţi de Carpinus

orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia

tomentosa şi de elemente floristice submediteraneene.

41.7372 Păduri moesiace de stejar pufos

Păduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens

şi Q. virgiliana din sudul munţilor Dinarici, lanţul muntos

balcanic şi din regiunile învecinate, incluzând sudestul şi

sudul României.

2) Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus

orientalis, C. betulus,

Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.

HdR R4158, R4161, R4162, R4163

Veg Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Doniţă 1970;








funcționare.


indirect este 0.





97

Nr.

crt



DIN ROMANIA



Paeonio peregrinae-Carpinetum orientalis Doniţă 1970;

Echinopo banatici-Quercetum pubescentis Boşcaiu et al.

1971; Paeonio peregrinae-Quercetum pubescentis (Sârbu

1978) Sanda et Popescu 1999; Ceraso mahaleb-

Quercetum pubescentis Jakucs et

Fekete 1957; Tilio tomentosae-Quercetum pedunculiflorae

Doniţă 1968; Lathyro collini-Quercetum pubescentis Klika

1932.

3130 Ape stătătoare

oligotrofe până la mezotrofe

cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau Isoëto-

Nanojuncetea

1) 22.12 x 22.31 - vegetaţie scundă perenă, acvatică până

la amfibie, oligotrofă până la mezotrofă, a malurilor

lacurilor, iazurilor şi bălţilor, şi a zonei ecotonale apă -

uscat

aparţinând ordinului Littorelletalia uniflorae.

22.12 x 22.32 - vegetaţie scundă anuală, amfibie, pionieră,

a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor,

bălţilor şi iazurilor, cu soluri sărace în nutrienţi, sau

care creşte în timpul uscării periodice a acestor ape

stătătoare: clasa Isoëto- Nanojuncetea. Aceste două unităţi

pot creşte împreună în strânsă asociere sau separat.

Speciile caracteristice de plante sunt în general efemerofite

pitice.

2) Plante: 22.12 x 22.31: Littorella uniflora, Luronium

natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis

acicularis, Sparganium minimum.

22.12 x 22.32: Lindernia procumbens, Elatine spp.,

Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C.

michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus,








funcționare.


indirect este 0.





98

Nr.

crt



DIN ROMANIA



Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium

pulchellum, Centunculus minimus.

3) Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, în

depresiuni umede interdunale (vezi 16.32 în 2190, inclus

în Anexa I). Zonele cu un regim hidrologic variabil, lipsite

periodic de vegetaţie din cauza distrugerii acesteia prin

călcare, nu ar trebui incluse.

HdR R2211, R2212, R2213

Veg Cyperetum flavescentis Koch ex Aichinger 1933;

Juncetum bufonii Felföldy 1942; Cypero-Limoselletum

Kornek 1960; Limosello-Ranunculetum lateriflori Pop

(1962) 1968; Eleocharidetum acicularis Koch 1926 em.

Oberd. 1957; Dichostylido michelianae-Gnaphalietum

uliginosi Horvatič 1931.

3150 Lacuri eutrofe naturale

cu vegetaţie tip

Magnopotamion sau

Hydrocharition

1) Lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri închis către

albastru-verzui, mai mult sau mai puţin tulburi, în mod

special bogate în baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu

comunităţi din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafaţă

sau, în ape adânci, deschise, cu asociaţii de broscariţă

(Magnopotamion).

2) Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp.,

Wolffia spp., Hydrocharis

morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U.

vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae

(Riccia spp., Ricciocarpus spp.); Magnopotamion -

Potamogeton lucens, P. perfoliatus.

HdR R2202, R2203, R2204, R2205, R2206








funcționare.


indirect este 0.





99

Nr.

crt



DIN ROMANIA



Veg Lemnetum minoris Soó 1927; Lemnetum gibbae

Miyawaki et Tüxen 1960; Lemnetum trisulcae Knapp et

Stoffers 1962; Lemno-Spirodeletum Koch 1954;

Wolffietum arrhizae Miyawaki et Tüxen 1960; Spirodelo-

Aldrovandetum Borhidi et Komlódi 1959; Spirodelo-

Salvinietum natantis Slavnič 1965; Lemno-Azolletum

carolinianae Nedelcu 1967; Riccietum fluitantis Slavnič

1956 em. Tüxen 1974; Stratiotetum aloidis Nowinski 1930

(syn.: Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck

1935); Lemno- Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947;

Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum

perfoliati Koch 1926; Potamogetonetum graminei (Koch

1926) Passarge 1964 em. Gőrs 1977; Potamo-

Ceratophylletum submersi Pop 1962; Potamogetonetum

pectinati Carstensen 1955; Potamo perfoliati-

Ranunculetum circinati Sauer 1937; Spirodeletum

polyrhizae Koch 1941; Lemno-Salvinietum natantis

Miyawaki et Tüxen 1960; Ricciocarpetum natantis (Segal

1963) Tüxen 1974; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae

(Oberd.) Passarge 1978; Potamogetonetum nodosi (Soó

1960) Segal 1964; Najadetum minoris Ubrizsy 1941;

Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992;

Marsilleaetum quadrifoliae (natantis) Burescu 2003;

Polygonetum amphibii (natantis) Soó 1927;

Potamogetonetum crispi Soó 1927; Ceratophylletum

demersii Hild 1956.





100

Nr.

crt



DIN ROMANIA



3160 Lacuri distrofice şi

iazuri

1) Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună datorită turbei şi

acizilor humici, în general pe soluri turboase în mlaştini

sau pe lande cu evoluţie naturală spre turbării. pH-ul este

adesea scăzut, de la 3 până la 6. Comunităţile de plante

aparţin ordinului

Utricularietalia.

2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba,

Sparganium minimum, Nuphar lutea, Carex lasiocarpa, C.

rostrata, Nymphaea candida, Drepanocladus spp., specii

de Sphagnum. Animale: Odonate (libelule zigoptere şi

anizoptere).

HdR R2207

Veg Myriophyllo verticillati-Nupharetum luteae Koch

1926; Nymphaeetum albae Vollmar 1947; Nymphoidetum

peltatae (Allorge 1922) Bellot 1951; Trapetum natantis

Kárpati 1963; Potametum natantis Soó 1927;

Nymphaeetum albocandidae (Hejny 1950) Passarge 1957

subas. nymphaeetosum candidae Ştefan et al. 1997;

Sparganietum minimi Schaaf 1925; Trapo-Nymphoidetum

Oberd. 1957.








funcționare.


indirect este 0.

3260 Cursuri de apă din

zonele de câmpie, până la cele

montane, cu vegetaţie din

Ranunculion fluitantis şi

Callitricho-Batrachion

1) Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul

montan, cu vegetaţie submersă sau natantă din

Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion (nivel

scăzut al apei în timpul verii) sau muşchi acvatici.

2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R.

peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis,

Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum,












101

Nr.

crt



DIN ROMANIA



Zannichellia palustris, Potamogeton spp., Fontinalis

antipyretica.

3) Acest habitat este uneori asociat cu comunităţile de

Butomus umbellatus de pe maluri. Este important să se ţină

cont de acest aspect în procesul de selecţie a siturilor de

importanţă comunitară.

HdR R2208

Veg Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Géhu 1961;

Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetum

palustris (Dihoru 1975) Burescu 1999.

funcționare.


indirect este 0.

3270 Râuri cu maluri

nămoloase cu vegetaţie de

Chenopodion rubri şi

Bidention

1) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până

în etajul submontan, cu vegetaţie pionieră anuală, nitrofilă,

din alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.

Primăvara şi la începutul verii, acest habitat de maluri

nămoloase se prezintă fără nici un fel de vegetaţie (ea

dezvoltându-se mai târziu în timpul anului). Dacă

condiţiile nu sunt favorabile, această vegetaţie se dezvoltă

puţin sau poate fi total absentă.

2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita,

Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.

3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu

populaţii dense ale genului Bidens sau ale unor specii de

neofite. Pentru a înlesni conservarea acestor comunităţi, cu

o dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să

se ia în considerare maluri cu lăţimi între 50 şi 100 m şi

chiar porţiuni fără vegetaţie (24.51).

HdR R5312








funcționare.


indirect este 0.





102

Nr.

crt



DIN ROMANIA



Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. în Tüxen

1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935;

Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soó

et Csűrös 1974 (inclusiv subas. chlorocyperetosum

glomerati Burescu 1999); Xanthio strumarii-Bidentetum

tripartitae Timár 1947; Bidentetum cernui (Kobenza 1948)

Slavnič 1951.

91E0 *Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa şi Fraxinus

excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion

albae)

1) Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa

ale cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai

Europei temperate şi boreale (44.3: Alno-Padion);

păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi

submontane din Alpi şi Apeninii de nord (44.2: Alnion

incanae); galerii arborescente formate din exemplare

înalte de Salix alba, S. fragilis şi Populus nigra de-a

lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan,

colinar şi zona de câmpie (44.13: Salicion albae). Toate

tipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite

aluviale), inundate periodic de creşterea nivelului râului

(sau pârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine

drenate şi aerate în perioada în care debitul apei este

scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii

de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris,

Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium

oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale,

precum Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A.

ranunculoides, Corydalis solida. Acest habitat include mai

multe subtipuri: păduri de frasin şi anin ale izvoarelor şi








funcționare.


indirect este 0.





103

Nr.

crt



DIN ROMANIA



râurilor aferente (44.31 – Carici remotae-Fraxinetum);

păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere rapidă

(44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae); păduri de frasin şi

anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno-

Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum); galerii montane de anin

alb (44.21 - Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor

1958); galerii submontane de anin alb (44.22 - Equiseto

hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958); păduri-galerii de

salcie albă (44.13 Salicion albae).

2) Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus

incana, Fraxinus excelsior; Populus nigra, Salix alba, S.

fragilis; Ulmus glabra; stratul ierbos – Angelica sylvestris,

Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C.

pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium

oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp.,

Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale,

Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex

sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica dioica.

3) Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti

umede sau cu păduri de

ravene (Tilio-Acerion). Poate fi observată uneori o

succesiune către Carpinion a frăsinetelor.

HdR R4401, R4402, R4405, R4407, R4408

Veg Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986)

1991; Stellario nemorum- Alnetum glutinosae (Kästner

1938) Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-Alnetum

glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-





104

Nr.

crt



DIN ROMANIA



Fraxinetum Koch ex Faber 1936; Pruno padi-Fraxinetum

Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957;

Salicetum albae Issler 1924.

NrSCI 60

NB Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau

dominate de salcie plesnitoare (fără salcie albă), pe lângă

care poate apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus

glutinosa). Salicetum albae înglobează fitocenoze de

salcie albă, pure sau amestecate în proporţii diferite cu

Salix fragilis şi/sau Populus nigra. În timp ce prima

asociaţie se dezvoltă pe soluri aluviale ceva mai evoluate,

a doua are un caracter mai pionier datorită viiturilor mai

intense şi frecvente.

Denumirea de Salicetum albae-fragilis sensu Tüxen 1937

este în prezent considerată un sinonim al lui Salicetum

albae Issler 1924. Salicetum albae-fragilis sensu Issler

1926 em. Soó 1957 a devenit un nomen ambiguum pentru

că a fost prea larg definit şi nu mai este preluat în lucrările

recente.

91I0 *Vegetaţie de silvostepă

eurosiberiană cu Quercus spp.

1) Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul

Europei. Clima este foarte continentală, cu o mare

amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess

(soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q.

pedunculiflora şi Q. pubescens domină stratul arborescent

al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice

continentale şi geofite din Aceri tatarici-Quercion

Zólyomi 1957.








funcționare.





105

Nr.

crt



DIN ROMANIA



2) Plante: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q.

pedunculiflora, Q. petraea, Acer campestre, A. tataricum,

Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Cornus sanguinea,

Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum

vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus

cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea,

Carex michelii, Dactylis polygama, Galium dasypodum,

Geum urbanum, Lathyrus niger, Polygonatum latifolium,

Pulmonaria mollis subsp. mollis, Tanacetum corymbosum,

Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum hirundinaria, Viola

jordanii.

3) Acest tip de habitat, care forma odată vegetaţia naturală

a Europei de sud-est, este

foarte fragmentat în prezent. În Austria, este adesea

degradat ca urmare a invaziei salcâmului (Robinia).

HdR R4138, R4146, R4148, R4156, R4157, R4159 Veg

Aceri tatarici-Quercetum roboris Zólyomi 1957;

Quercetum pedunculifloraecerris Morariu 1944;

Quercetum pedunculiflorae Borza 1937; Convallario-

Quercetum roboris Soó (1939) 1957.

NrSCI 29

NB În ţara noastră Aceri tatarici-Quercetum roboris nu

apare pe loess, aşa cum se precizează în manualul EUR 27.


indirect este 0.

91Y0 Păduri dacice de stejar

şi carpen

1) Păduri de Carpinus betulus şi diverse specii de

Quercus, de pe versanţii şi piemonturile Carpaţilor

Orientali şi Meridionali, şi din podişurile din vestul

Ucrainei; păduri extrazonale, adesea izolate, de stejar şi









106

Nr.

crt



DIN ROMANIA



carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din

zona de silvostepă est-panonică şi vest-pontică şi din

dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se

caracterizează printr-un amestec de specii

submediteraneene de Quercion frainetto şi, în est, de

specii pontice (euxinice).

2) Plante: Carpinus betulus, Quercus robur, Q petraea, Q

dalechampii, Q. cerris, Q. frainetto, Tilia tomentosa,

Pyrus eleagrifolia, Cotinus coggygria, Stellaria holostea,

Carex pilosa, C. brevicollis, Carpesium cernuum,

Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca

heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus

hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida,

Helleborus odorus.

HdR R4124, R4125, R4126, R4143, R4147

Veg Aro orientalis-Carpinetum (Dobrescu et Kovács

1973) Täuber 1992; Lathyro hallersteinii-Carpinetum

Coldea 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum (Borza

1941) Soó 1964 em. Coldea 1975; Evonymo nanae-

Carpinetum (Borza 1937) Seghedin et al. 1977; Galio

kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop 1988; Ornithogalo-

Tilio-Quercetum Dihoru 1976; Tilio tomentosae-

Quercetum dalechampii Sârbu 1978.




funcționare.


indirect este 0.

92A0 Zăvoaie cu Salix alba

şi Populus alba

1) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi

cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau

alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de

luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene









107

Nr.

crt



DIN ROMANIA



cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer

spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora,

Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop

de talie mare domină de obicei coronamentul prin

înălţimea lor; aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite

grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din

genurile enumerate mai sus (44.6).

2) Plante: Salix alba, Populus alba.

HdR R4406

Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.

NrSCI 31

NB Indubitabil, tipurile 91E0 şi 92A0 se suprapun parţial,

datorită menţionării comunităţilor de salcie albă în

definiţia ambelor habitate. Pentru a înlătura orice confuzie,

s-au inclus în acest habitat numai pădurile de plop alb,

pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe

soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu mai

numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca

diferenţiale Fraxinus

angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium

rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea

şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor,

Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus

verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis.




funcționare.


indirect este 0.

91F0 Păduri ripariene mixte

cu Quercus robur, Ulmus

laevis, Fraxinus excelsior sau

1) Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia

majoră a râurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioada

creşterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse








108

Nr.

crt



DIN ROMANIA



Fraxinus angustifolia, din

lungul marilor râuri

(Ulmenion minoris)

inundaţiilor provocate de înălţarea apei freatice. Aceste

păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul

poate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne

ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile

lemnoase dominante aparţin genurilor Fraxinus, Ulmus

sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U.

glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra,

P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,

Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus

communis, Hedera helix,

Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea,

Ribes rubrum.

3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere

sau climax din specii cu lemn de esenţă moale, în zonele

joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din

păduri aluviale de specii cu lemn de esenţă tare. Acest tip

de habitat apare adesea în

conjuncţie cu păduri de anin şi frasin (44.3).

HdR R4404, R4409, R4410, R4411

Veg Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963;

Quercetum roborispedunculiflorae Simon 1960 (syn.:

Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et

al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum

pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997;

Fraxinetum pallisae (Simon

1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum





funcționare.


indirect este 0.





109

Nr.

crt



DIN ROMANIA



pallisae Borza ex Sanda

1970).

NrSCI 26

NB În denumirea primei asociaţii s-a corectat numele

subspeciei Fraxinus angustifolia, din pannonica în

danubialis.





110

Tabel 14 - Descrierea specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 – COMANA,

identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție

Nr.

crt

Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în

perimetrul proiectului de

investiții

1324 Myotis myotis

Liliac comun

Ecologie. Prezenți în peşteri, poduri, clopotniţe de biserici. Condiţii

ale habitatelor (peşteri) pentru hibernare: 6 - 12ºC, galerii de

lungime suficient de mare (sute de metri), în care condiţiile sunt

stabile pe toată perioada iernii. Curenţi de aer de mică intensitate.

Coloniile sunt localizate de la semiobscuritate până la întuneric

absolute. Cele mai comune adăposturi de hibernare sunt peşterile

ascendente şi active (cu cursuri de apă). Folosirea substanţelor

chimice pentru conservarea lemnului este de dată recentă în

România şi este o ameninţare potenţială pentru specie.

Specie vulnerabilă

Specia nu a fost identificată în

zonele de pe malul Argeșului.

În aceste zone sau în imediata

apropiere nu sunt condiții

specifice acestei specii.

Impact prognozat 0.

1335 – Spermophilus

citellus

Cunoscut şi sub denumirile de şuiţă sau tastar, popândăul este o

specie aparținând familiei veveriţelor - Sciuridae şi singurul

reprezentant european al genului Spermophilus. La fel ca toate

veveriţele, acest animal face parte din ordinul rozătoarelor. Numele

de popândău sau poponete i se trage de la poziţia pe care o adoptă

deseori: sprijinirea pe membrele posterioare şi pe coadă, în

poziţie verticală.

Ecologie: Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind

prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri

cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara

noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din

podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în


zonele de pe malul Argeșului.

În aceste zone sau în imediata

apropiere nu sunt condiții

specifice acestei specii.

Impact prognozat 0.





111

Nr.

crt



investiții

România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până la

450 m. Îl găsim în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în

Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea

populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi

Dobrogea. Trăieşte în colonii, însă fiecare individ are o galerie

proprie. Deşi este un animal sociabil, cea mai mare parte a timpului

o petrece în galeriile sale, destul de complicate, unele fiind folosite

permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale sunt folosite pe

timp rece şi umed şi sunt construite fie la suprafaţă, fie la o

adâncime maximă de 120 cm, fiind prevăzute cu 1-2 cuiburi.

Galeriile permanente, utilizate pentru hibernare, au o structură mai

complicată şi ating o adâncime de peste 2 m. Cuibul este amplasat

în profunzime şi adăpostit într-o cameră ale cărei dimensiuni sunt

variabile. Acesta este confecţionat din resturi vegetale, frunze

uscate de graminee, tulpini, fire de lână, bucăţi de hârtie sau de

pânză şi alte materiale. Cuibul le serveşte atât pentru hibernare, cât

şi pentru creşterea puilor. Arhitectonica galeriei variază în funcţie

de sol, condiţiile climaterice sau caracteristicile indivizilor (vârstă

de exemplu).

Perioada de hibernare este determinată de condiţiile de

temperatură. În general, începe în luna septembrie şi durează până

în luna martie; în mod excepţional, când apar condiţii climatice

nefavorabile, cu temperaturi scăzute sub 15ºC, intrarea în hibernare

poate avea loc chiar în luna august. Popândăii hibernează fie în

grupuri mici de 2 până la 5 indivizi, de regulă mamă şi pui, fie

solitari. Indivizii tineri intră ultimii în această stare. Nu îşi fac

provizii, starea de hibernare fiind profundă şi continuă. Trezirea şi





112

Nr.

crt



investiții

ieşirea la suprafaţă se face eşalonat: întâi masculii adulţi, după care

femelele şi, în ultima etapă, indivizii tineri.

Hrana poate fi atât vegetală, cât şi animală. Popândăul este

un animal diurn, hemofil şi îşi desfășoară activitatea de căutare a

hranei în prima parte a zilei şi după-amiaza, înainte de asfinţitul

soarelui. Consumă, în general, părţile verzi ale plantelor, rădăcini şi

seminţe, dar şi insecte, miriapode, melci, râme sau vertebrate mici.

Perioada de reproducere începe la câteva zile de la ieşirea din

hibernare. În această perioadă masculii au un comportament agresiv

unii faţă de alţii. Femelele nasc 2 până la 9 pui (cel mai frecvent 4

sau 5), după o perioadă de gestaţie de 25-28 de zile. Alăptatul

durează 6 săptămâni, iar puii ating maturitatea sexuală la un an de

la naştere, după perioada de hibernare.

Popândăul este considerat a fi un animal dăunător atât pentru

culturi, cât şi pentru siguranţa solului. Acest rozător depreciază

pajiştile şi fâneţele prin reţeaua lor de galerii şi contribuie la

erodarea solurilor şi la slăbirea digurilor. Mai mult decât atât,

animalul este un rezervor de germeni patogeni şi paraziţi. Blana lor,

comercializată cu succes în unele ţări, este slab valorificată la noi.





113

Tabel 15 - Descrierea Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA,


Nr.

crt

cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul proiectului

1. 1220 Emys orbicularis

(Broasca țestoasă de

apă);

Broasca țestoasă europeană este de talie mica spre

mijlocie, prezentând varietăți cuprinse intre 15-25 cm..

Ecologie: Broasca țestoasă de apă este răspandită pe un

areal mare, ce cuprinde Europa, Asia Occidentala și

Africa de Nord-Vest. în Romania, ea a fost răspândită pe

aproape tot cuprinsul tarii, dar în efective relativ reduse,

iar astăzi este tot mai puțin întâlnită. Locurile preferate ale

acestei broaște țestoase sunt malurile lacurilor cu

vegetație acvatica bogata, precum și zonele mlăștinoase,

greu de străbătut de alte animale.

Ii place foarte mult sa stea pe marginea apei, dar la cea

mai mica alarma se arunca în apa și dispare . Este o specie

foarte agila, deplasându-se ușor în apa, unde de altfel în

mod obișnuit se și hrănește. Carnivor feroce, își așteaptă

prada plutind printre vegetația acvatica. Prada care se

apropie este prinsa prin destinderea fulgerătoare a gâtului

și omorâtă rapid prin mișcările repetate ale mexilarelor.

După aceea, broasca țestoasă se retrage sub apa, unde

prada este sfâșiată în bucăți. Hrana acestor broaște o

constituie: crustaceele, nevertebratele terestre, rozătoarele,

chiar păsările tinere, pești, insecte, viermi și foarte rar,

unele componente vegetale.

Aceasta specie iernează pe fundul apelor, o data cu

Specia nu a fost identificat în

zona râului Argeș, datorita

lucrărilor hidrotehnice de

apărări de maluri și ecluzele

existente. De asemenea zona

este puternic degradată din

punct de vedere a

biodiversității specifice.

Impact prognozat 0 .





114

Nr.

crt


sfârșitul toamnei și pana la începutul lunii aprilie. La

finele lunii mai sau începutul lunii iunie, femela depune

3-16 oua de mărimea oului de porumbel, în regiunile

inundabile ale Deltei Dunării, se urca uneori în sălcii și

depune ouăle în pământul afânat din scorburi, dar obișnuit

pe mal, nu departe de luciul apei.

In mod obișnuit, toamna sau chiar primăvara următoare,

puii ies din oua, spărgând coaja cu ajutorul unui dinte de

eclozare de natura cornoasa, situat pe maxilarul superior.

în captivitate, aceste țestoase nu intra în hibernare în

condițiile în care se țin la o temperatura ridicata , dar în

acest caz necesita o îngrijire atenta din partea noastră.

Broasca țestoasă de apa europeana este în prezent

amenințată cu dispariția, datorita reducerii condițiilor

naturale, a poluării, a amenajărilor hidrologice și chiar a

cruzimii unor oameni, fiind ocrotita de lege în toate tarile

unde este prezenta

2. 1993 Triturus dobrogicus

(Triton cu creasta

dobrogean)

Elemente de biologie: Este cea mai mare specie de triton

din România. Masculul 13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm.

Corpul este robust, oval în secţiune, capul puţin mai lung

decât lat, botul rotunjit, fără şanţuri longitudinale.

Elemente de ecologie: Trăieşte prin bălţile şi iazurile

din regiunile de câmpie până în zona subcarpatică,

ascunsă prin printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în

apă în martie şi, în funcţie de nivelul acesteia, poate

rămâne până în mai-iunie.

Reproducerea prin aprilie-mai în bălţi şi băltoace. Deşi

depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă

Condițiile specifice acestei

specii nu sunt întâlnite în zona

de interes a proiectului de pe

râul Argeș.

Zona fiind antropizată și

puternic degradata preconizam

un impact 0.





115

Nr.

crt


datorită unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle

sferice, albe-gălbui, cu diametrul de 2-4 mm. După 13

zile, larvele ies din ouă şi rămân în apă 3 luni, atingând 50

- 85 mm. Către iarnă se retrag (adulţi şi tineri) pe sub

pietre, rădăcini şi scoarţa arborilor.

Este o specie extrem de vorace; consumă râme, limacşi,

artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T.

vulgaris). Are numeroşi duşmani: peşti, ţestoase, păsări.

Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida

dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul

acvatic cât şi în cel terestru.

Răspândire: Este o specie predominat acvatică, preferând

ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi

întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri,

piscine).

Valoare conservativă: Este o specie vulnerabilă, în

anumite zone chiar periclitată. Reducerea locurilor de

reproducere a afectat mult această specie, mai

pretenţioasă decât celelalte specii de tritoni.

3. 1188 Bombina bombina

Izvoraşul (buhaiul) de

baltă cu burtă roşie

Este o broască de dimensiuni mici, până la 5 cm, cu

corpul este îndesat şi turtit.

Ecologie: Nu este o specie pretenţioasă, trăieşte în orice

ochi de apă, temporar sau permanent, la altitudini între 0-

400 m. Este prezentă în lacurile din lunca şi delta Dunării,

pe maluri sau în zonele cu vegetaţie, cel mai adesea fiind

găsită în bălţile temporare. Izvoraşul cu burtă roşie este

răspândit în centrul şi estul Europei, din Danemarca şi


sectorul Grădiștea – Gostinari.

Zona este puternic degradată

datorită neamenajării și

neîntreținerii lucrărilor

hidrotehnice anterioare.

Impact prognozat 0.





116

Nr.

crt


sudul Suediei în vest, Cehia, fosta Iugoslavie şi Dunărea

în sud, iar în est în Rusia până aproape de munţii Ural. În

România este prezentă pretutindeni în zonele de şes:

Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea inclusiv delta,

Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei. În

zonele de contact cu *B. variegata* hibridează cu aceasta.

Populaţiile existente sunt variabile ca mărime, în funcţie

de habitatele disponibile. Poate forma populaţii foarte

mari în lunca şi delta Dunării. Este o specie cu activitate

diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvara

devreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în

octombrie. Iernează pe uscat, în ascunzişuri.

Reproducerea începe din aprilie-mai şi poate dura până în

august, cu depuneri repetate. Fecundarea este externă, cu

amplex. Masculul apucând femela cu membrele

anterioare, eliminarea ouălor şi a spermei având loc

simultan. Ouăle (între 10-100 la o depunere) sunt depuse

izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante. Oul

are 2 mm diametru, iar capsula gelatinoasă ce îl înveleşte

între 7-8 mm, este brun închis la un pol şi alb-gălbui la

celălalt. O femelă poate depune mai multe ponte pe an.

Este o specie cu un areal vast dar afectată de activităţile

umane. Distrugerea, degradarea şi fragmentarea

habitatelor (atât a celor acvatice cât şi a celor terestre) îi

periclitează supravieţuirea. Menţinerea habitatelor

existente şi crearea de noi habitate acvatice sunt necesare

pentru asigurarea unor populaţii viabile. Este mult mai

vulnerabilă comparativ cu *B. variegata* deoarece este





117

Nr.

crt


mai acvatică, preferă ochiuri de apă mai mari iar arealul

său este în zone de şes cu activităţi antropice multiple şi o

densitate a populaţiei umane mare.

Este inclusă în anexa 2 printre speciile a căror conservare

necesită desemnarea ariilor speciale de conservare precum

şi în anexa 3 printre speciile de interes comunitar.

Conform listelor roşii specia este considerată potenţial

ameninţată la nivel naţional şi neameninţată pe întregul

areal.

Tabel 16 - Descrierea Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menționate

în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA identificarea acestora în

perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție

Nr.

crt

cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în


1149 Cobitis taenia

(Zvârluga)

Zvârluga face parte din supraclasa peștilor osoși,

osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii,

infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinul

cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis .

In genul Cobitis , corpul peștilor este ușor turtit lateral.

Înălțimea acestor pești este variabila. Au cate 5-17 pete

laterale, de mărime și aspecte foarte variabile. în lungul

musculaturii laterale, septul nu apare ca o dunga

longitudinala neagra, nu este vizibil prin transparenta

tegumentului, iar petele laterale nu se contopesc cu el. La

baza totdeauna are cate o pata, dorsala și ventrala, mica. în


zona în timpul observațiilor,

dar nu excludem prezenta în

apele râului Argeș.

Impact prognozat – în limite

admisibile în perioada de

construire.

Recomandam masuri de

reducerea impactului în

perioada de construire.

In perioada de funcționare ar





118

Nr.

crt



apele noastre, specia este reprezentata prin mai multe

subspecii.

Acest pește trăiește în ape stătătoare sau lin curgătoare, cu

funduri mâloase și se hrănește cu viermi, larve de insecte și

cu icrele altor pești. Reproducerea apare în lunile aprilie-

iulie când femelele lipesc icrele de plantele acvatice. Este

răspândită în toate râurile și afluenții lor, în delta și bălțile ei.

Pe teritoriul național specia are o răspândire largă. Nu poate

fi considerată ca fiind o specie vulnerabilă.

putea apărea un impact doar în

situații apărute accidental –

deversări de produse petroliere

sau alte produse dăunătoare

mediului acvatic.

Masuri de reducerea

impactului

Recomandăm ca lucrările care

se desfășoară în apele râului

Argeș sa evite perioada de

depunere a pontelor, lunile mai

– iunie.

1145 Misgurnus fossilis

(Tipar);

Varlarul sau tiparul are lungimea de 15-25 de cm. Are 140-

180 de solzi în lungul corpului și în gura 14 dinți faringieni.

Are corpul mai mult sau mai puțin cilindric. Trăiește în ape

stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult

îngropat. Este rezistent la lipsa de oxigen și se hrănește cu

fauna de fund, viermi, larve de insecte, moluște mici. Se

reproduce în lunile martie-iunie și femelele lipesc icrele de

plantele acvatice. Este răspândit la noi în toate bălțile,

heleșteele, canalele și pe cursurile mai liniștite ale râurilor,

din delta pana în zona submontana. Este mai rar întâlnit în

limanurile deschise ale Marii Negre, în Siret și afluenții săi,

în Bârlad, Olt, Cerna, Bega, Mureș, Crișu Negru.

Pe teritoriul naţional specia are o răspândire relativ extinsă.

Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu o

vulnerabilitate scăzută/medie. Specia este protejata prin:

Convenţia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa







construire.






situații speciale – deversări de

produse petroliere sau alte

produse dăunătoare mediului

acvatic.





119

Nr.

crt



2), Lista Roşie IUCN, Legea 462. Desecările şi poluarea

zonelor umede pot constitui o ameninţare serioasă la adresa

existenţei acestei specii.

Masuri de reducerea

impactului





– iunie.

2011 Umbra krameri

(Tiganus)

Tiganusul face parte din supraclasa peștilor osoși, adică

Osteichthyes, ordinul Esociformes, familia Umbriade.

Tiganusul are o lungime de aproximativ 4-11 cm. Are

spatele cafeniu întunecat, cu reflexe violete sau roșii, având

abdomenul gălbui. Pe corp și cap are pete negre, neregulate.

Pe înotătoarele laterale au câte o dunga mai închisă la bază.

Masculii sunt mai lungi decât femelele.

Trăiește în bălți și în special în mocirle printre plante, la apa

mica. De multe ori, trăiește alături de zvârluga și guvizi

mici. Tiganusul rezista la lipsa de oxigen datorita respirației

aeriene ,prin vezica înotătoare și piele. Tiganusul se

reproduce prin mai-iunie, icrele fiind păzite de femele.

Trăiește 2-5 ani. Este răspândit în Prut pana la Iași, în

Dâmbovița, Neajlov, Argeș și Cris pana la Bihor, în bălțile

Dunării pana în delta.







construire.









acvatic.

Masuri de reducerea

impactului








120

Nr.

crt




– iunie.

2511 Gobio kessleri Corpul scund şi gros sau relativ înalt şi slab comprimat

lateral.

Ecologie. Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din

partea inferioară a zonei scobarului până în zona crapului; în

unele râuri mici de şes trăieşte în zona cleanului. Prezenţa

speciei este legată de o viteză a apei de 45 - 65, rar până la

90 cm/s; această viteză este caracteristică râurilor de câmpie,

şi anume porţiunilor lor puţin adânci, cu substrat nisipos.

Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din partea

inferioară a zonei scobarului până în zona crapului; în unele

râuri mici de şes trăieşte în zona cleanului. În porțiunile de

râu cu o viteză a apei de 45-65 cm/s, puţin adânci, cu fund

nisipos, indivizii speciei sunt numeroşi, trăiesc în cârduri

mari de până la câteva sute de exemplare. Puietul formează

cârduri mari, care stau în apa mai înceată. Reproducerea are

loc în luna iunie. Hrana constă mai ales din diatomee, mai

apoi din nevertebrate.

Gobio kessleri este o specie relativ răspândită pe teritoriul

României.

Pe teritoriul naţional specia are un areal relativ întins; arealul

se află în uşoară scădere în ultimii zeci de ani. Pe acest

teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu

vulnerabilitate scăzută/medie. Specia este protejata prin:

Convenţia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa

2), Lista Roşie IUCN, Legea 462 (Anexa 2).







construire.









acvatic.

Masuri de reducerea

impactului





– iunie.





121

Nr.

crt



1134 Rhodeus sericeus amarus

Boarța

Corpul înalt şi puternic comprimat lateral, înălţimea maximă

formează 31-42% din lungimea corpului fără caudală, iar

grosimea 34-45% din înălţime.

Ecologie. Trăieşte exclusiv în ape dulci. Preferă apele

stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneşte mai ales

în braţele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin

curent, până aproape de zona montană a râurilor. Rhodeus

sericeus amarus are o răspândire relativ mare pe teritoriul

României. Boarţa este o specie care trăieşte exclusiv în ape

dulci. Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se

întâlneşte mai ales în braţele laterale, dar este destul de

frecvent şi în plin curent, până aproape de zona montană a

râurilor. Răspândirea acestei specii este strâns legată de

prezenţa lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu

întreprinde migraţii. Reproducerea are loc de la sfârşitul

lunii aprilie până în luna august. Reproducerea are loc în

porţii, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în

decursul unui sezon. Icrele sunt depuse în cavitatea branhială

a lamelibranhiatelor din genurile Unio şi Anodonta.

Pe teritoriul național specia are un areal relativ întins. Pe

acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu

vulnerabilitate scăzută. Specia este protejata prin: Convenţia

de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2), Legea

462 (Anexa 2).







construire.









acvatic.

Masuri de reducerea

impactului





– iunie.





122

Tabel 17 - Descrierea Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție

Nr.

crt



1078 Callimorpha

quadripunctaria

HABITAT. Specia se întâlnește în zona pădurilor de foioase.

Prefera diferiți biotopi mezofili, lizierele pădurilor, poienile,

desișurile de arbuști, povârnișurile cu vegetație abundenta.

BIOLOGIE și ECOLOGIE. Specie monogoneutica (prezintă

o singura generație pe an). Adulții zboară în decursul

perioadei iulie-august. Se hrănesc pe inflorescențele diferitor

specii de plante. Iernează în stadiul de larva. în primăvara

următoare (aprilie-mai) omizile pot fi observate pe patlagina

(Plantago sp.), trifoi (Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag

(Fagus sylvatica), urzica (Urtica sp.) și alte specii de plante,

hrănindu-se cu frunzele acestora. Larvele se impupeaza la

suprafața solului.

AREAL. Europa Centrala și de Sud-Est, Asia Mica și

Mijlocie, Caucaz, Transcaucazia, Turcia, Siria, Iran.

MASURI DE PROTECTIE și CONSERVARE. Conservarea

și protejarea biotopilor caracteristici (pădurile cu esențe

foioase); interzicerea colectării speciei de către colecționarii

amatori; cercetarea răspândirii speciei în teritoriul Republicii

Moldova; reducerea tratamentelor cu substanțe chimice

toxice în ecosistemele forestiere.

Specia este protejata în Rusia, Bielorusia.

Adulții pot apărea, întâmplător,

în perioada de zbor în

perimetrul investiției, fără a fi

însă afectați de lucrările în

desfășurare

în perimetrul propus pentru

realizarea investiției nu au fost

identificate plantele gazda

pentru larvele acestui fluture,

deci perimetrul nu constituie

un sit de reproducere și

hibernare pentru aceasta

specie. Speciile folosite drept

hrana de către larve, au o

abundenta foarte redusa în

perimetrul investiției, fiind

eliminate de către speciile

străine invazive de plante.

Impactul asupra speciei va fi 0.

în perioada de funcționare

impactul prognozat va fi 0.





123

Nr.

crt



1088 Cerambyx cerdo

(Croitor mare)

Elemente de biologie Corpul negru. Partea apicală a elitrelor

roşiatică-cafenie. Primul aricol antenal cu punctuaţie deasă şi

puternică, este aproape mat; articolele antenale III și V cel

puţin de două ori mai lungi decât late la vârf, partea lor

apicală fiind îngroşată noduros. Pronotul lucios, cu zbârcituri

discoidale destul de puternice. Sculptura elitrelor formată din

rugozităţi puternice la baza şi din ce în ce mai fine spre

partea apicală; pubescenţa elitrelor fină şi puţin aparentă.

Abdomenul este lucios, cu pubescenţa puţin deasă,

exceptându-se ultimul sternit, care este pubescent des.

Lungimea corpului - 23-55 mm.

Elemente de ecologie Specia se dezvoltă în lemnul stejarului,

castanului, fagului, nucului, ulmului, frasinului. Femela

depune ouăle cate 2-3 în crăpăturile sau rănile scoarței. După

circa 14 zile apare larva, care iniţial se hrăneşte cu scoarţa,

iar apoi pătrunde în lemn. Perioada de dezvoltare (de la ou

pana la adult) durează de regula 3 ani, însa uneori se poate

prelungi până la 5 ani. Adulţii sunt nocturni şi crepusculari.

Ziua se ascund în coroanele arborilor, scorburi, etc.

Habitatul : Pădurile bătrâne cu esenţe foioase, preferându-le

în special pe cele de cvercinee; uneori poate fi întâlnită şi în

parcuri. mai-august.

Răspândire Europa (Bielorusia, Italia, Franța, Grecia,

Romania, Spania, Ucraina, etc.), Crimeea, Caucaz,

Transcaucazia, Asia Mica, Siria, Iran, Turcia de Nord-Est,

Sicilia, Africa de Nord.

Măsuri de protecţie: Conservarea şi protejarea biotopilor

caracteristici; interzicerea colectării speciei de către

Specia nu are condiții prielnice

în zona, neexistând

posibilitatea de a fi întâlnită.




pentru larvele acestei specii,




specie.

Impactul asupra speciei este 0







124

Nr.

crt



colecţionarii amatori; reducerea tratamentelor cu substanţe

chimice toxice în ecosistemele forestiere.

Specia este inclusa în anexele Convenţiei de la Berna ca

specie rară şi amenințată cu dispariţia.

1052 Euphydryas maturna

Habitatele preferate sunt luminișurile mici, care au frasin

sau copaci tremurători în zone de pădure de foioase, adesea

în vai calcaroase, câteodată în locuri umede.

BIOLOGIE și ECOLOGIE. Culoarea de fond a aripilor și

marginea neagra a acestora variază foarte mult local și

regional. De asemenea pot sa apară diferențe intre indivizii

aceleași colonii sau intre sezoane.

AREAL Răspândită în centrul și estul Europei, Caucaz,

Urali, estul Kazahstan, sudul și vestul Siberiei, Transbaikal,

Mongolia. Populațiile din sud-vestul și vestul tari sunt

puternice. Cele din Transilvania sunt izolate și mult mai

firave. Populațiile din Dobrogea sunt izolate si, exceptând

cea din Pădurea Babadac, foarte firave. Plantele gazda pentru

larva (înainte de hibernare) sunt: Fraxinus excelsior, Populus

tremula, Salix caprea. Ouăle sunt depuse de obicei pe

frunzele exemplarelor mai mici de 6m ale acestor plante.

Larvele se hrănesc și hibernează intr-o pânză de mătase care

cade toamna pe pământ odată cu frunzele moarte. După

hibernare larvele se împrăștie și se hrănesc individual cu

Fraxinus excelsior, Populus tremula, Plantago lanceolata,

Veronica chamaedrys, Lonicera periclymenum sau Succisa

pratensis.


Adulții pot apărea, întâmplător,

în perioada de zbor în

perimetrul investiției, fără a fi

însă afectați de lucrările în

desfășurare




pentru larvele acestui fluture,




specie. Speciile folosite drept

hrana de către larve, au o

abundenta foarte redusa în

perimetrul investiției, fiind

eliminate de către speciile

străine invazive de plante.

Impactul asupra speciei în

perioada de realizare a

investiției va fi nesemnificativ

cu condiţia respectării

măsurilor de conservare





125

Nr.

crt



și protejarea biotopilor caracteristici (pădurile bătrâne de

cvercinee); interzicerea colectării speciei de către

colecționarii amatori; protejarea arborilor bătrâni din

pădurile de foioase.

Specia este inclusa în anexele Convenției de la Berna ca

specie rara și amenințată cu dispariția.

recomandate.



1083 Lucanus cervus

(Rădașca, Răgacea)

HABITAT. Populează pădurile bătrâne cu esențe foioase,

preferând în special pădurile de cvercinee, dar poate fi

întâlnită și în zonele de silvostepa și stepa. Deseori adulții

zboară în grădini și parcuri.

BIOLOGIE și ECOLOGIE. Ciclul reproductiv durează 5-6

ani, în funcție de factorii climatici. Larva se dezvolta în

lemnul putrezit al diferitor esențe cu frunze cazatoare (stejar,

mesteacăn, frasin, etc.), hrănindu-se cu acesta. Gândacii

tineri apar toamna, însă nu părăsesc camera larvara pana în

primăvara următoare. în decursul zilei adulții pot fi observați

pe trunchiurile stejarilor și altor arbori hrănindu-se cu

scurgerile acestora. Zboară în amurg în decursul perioadei

mai-iulie.

AREAL. Specia este răspândită în Europa, Asia Mijlocie,

Crimeea, Caucaz, Africa de Nord.


și protejarea biotopilor caracteristici (pădurile bătrâne de

cvercinee); interzicerea colectării speciei de către

colecționarii amatori; protejarea arborilor bătrâni din

pădurile de foioase.

Specia este inclusa în anexele Convenției de la Berna ca

specie rara și amenințată cu dispariția.











specie.








126

Nr.

crt



1060 Lycaena dispar; HABITAT. în Romania habitatele preferate sunt păduri de

stejar înmlăștinate sau umede, bogate în Polygonum bistorta,

baza trofica larvara a speciei.

BIOLOGIE și ECOLOGIE. Este ușor de recunoscut după

culoarea aripii inferioare gri-deschis care trece spre albastru

deschis la baza aripii și după modul de dispunere a petelor

negre. în Europa fluturele poate fi întâlnit și în terenuri

mlăștinoase de la marginea lacurilor, râurilor și canalelor.

Plantele gazda pentru larva sunt: Rumex hydrolapathum, R.

crispus, R. aquaticus.

In majoritatea locurilor unde se întâlnește are doua perioade

de zbor, în mai/ iunie și în august. în schimb are o singura

perioada de zbor în regiunile reci, nordice și s-a raportat a

treia ponta în unele localități din S Europei. în primăvara din

anul 2007, perioada de zbor pentru populația de la Poiana cu

Narcise (Vad, jud. Brașov) a început pe 30 aprilie.

AREAL. Arealul speciei cuprinde Europa și nordul

Turciei. Foarte locala în colonii larg dispersate în Franța,

nordul Italiei,Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei,

Polonia, nordul și centrul Greciei, partea europeana a

Turciei. în Grecia și Ungaria, indivizii din a doua ponta se

apropie sau chiar depășesc în mărime forma batava.

în Romania sunt prezente numeroase colonii și populații cu

număr mare de indivizi. Datorita drenării zonelor umede,

unele populații și colonii au dispărut sau se afla în pragul

dispariției (Banat, Muntenia). Populații viguroase se

păstrează încă în Delta Dunării, Transilvania și Banat.

Numărul indivizilor dintr-o populație variind intre 100 și











specie.








127

Nr.

crt



1000 indivizi. Desigur exista și populații cu număr mult mai

redus de indivizi.

Măsuri de protecţie: Conservarea şi protejarea biotopilor

caracteristici; interzicerea colectării speciei de către

colecţionarii amatori; reducerea tratamentelor cu substanţe

chimice toxice în ecosistemele forestiere.

1089 Morimus funereus

(Croitorul cenușiu);

HABITAT. Trăiește în pădurile cu esențe foioase, preferând

în special pădurile de cvercinee și făgetele, însă apariții

ocazionale ale speciei au fost semnalate și în pădurile de

conifere.

BIOLOGIE și ECOLOGIE. Biologia speciei este insuficient

cunoscuta. Se dezvolta în fag și stejar. Adulții pot fi

observați în decursul perioadei mai-iulie pe trunchiurile

copacilor. Inițial larvele se dezvolta sub scoarța copacilor

putreziți, iar ulterior în lemnul acestora. Stadiul larvar

durează nu mai puțin de 2 ani. Larvele se impupeaza

primăvara sau la începutul verii.

AREAL. Specia este răspândită în Spania, Franța, Italia,

sudul Austriei, Croația, Bulgaria, Romania, Peninsula

Balcanica, Ucraina, etc.

MASURI DE PROTECTIE și CONSERVARE. Protejarea

arborilor bătrâni din pădurile de foioase; interzicerea

colectării speciei de către colecționarii amatori; reducerea

tratamentelor cu substanțe chimice toxice în ecosistemele

forestiere; conservarea și protejarea biotopilor caracteristici.











specie.




1084 Osmoderma eremite

(Carabus);

HABITAT. Păduri de foioase din etajul stepelor colinare







128

Nr.

crt



pana în etajul fagului.

BIOLOGIE și ECOLOGIE Coleoptera: Scarabaeoidea:

Cetoniidae. Dimensiuni: 20-35 mm. Corp robust, brun

întunecat sau negru-cafeniu cu luciu bronzat. La masculi

capul este sculptat mai puternic, cu cate un tubercul deasupra

inserției antenei. Pigidiul convex, rotund. La femele capul

este puțin convex, mai mult sau mai puțin triunghiular.

Tibiile anterioare prevăzute cu spini pe marginile exterioare.

Specie nocturna sau diurna. Larva se dezvolta în humus-ul

din scorburile arborilor bătrâni rezultat în urma putrezirii

lemnului. Este o specie polifaga, consumând putregai de

Quercus, Fagus, Malus, Pyrus, Salix, dar în special fag.

Durata de dezvoltare larvara – 2-3 ani. Imago zboară din mai

pana în septembrie.

AREAL. Europa, din nordul Spaniei, pana în Rusia

europeana. Lipsește în Marea Britanie și în tarile nordice, cu

excepția sudului Suediei.

CONSERVARE. Protejarea arborilor bătrâni din pădurile

de foioase; interzicerea colectării speciei de către

colecționarii amatori; reducerea tratamentelor cu substanțe

chimice toxice în ecosistemele forestiere; conservarea și

protejarea biotopilor caracteristici.









specie.




1014 Vertigo angustior HABITAT Preferă habitatele bogate în calcar. În Europa-

centrală se găseşte în zone umede, pe terenuri mlăştinoase,

pe malul lacurilor, în mlaştini. Trăieşte la suprafaţa solului

prin vegetaţie şi printre molozul depus pe sol.

BIOLOGIE și ECOLOGIE.









129

Nr.

crt



Această specie de melc pitic are dimensiuni foarte mici,

aproximativ 2 mm, are cochilia răsucită în dreapta, de

culoarea maro-gălbui, cu linii regulate. Are gura în formă de

inimă, în care se găsesc dinţii, de obicei în număr de patru,

dintre care unul este mai mare şi ajunge în interiorul

cochiliei.. Dintele acesta o deosebeşte specia Vertigo

angustior de celelalte specii de melci pitici.



4056 Anisus vorticulus

Melcul cu cârlig

Habitat. Ape limpezi, permanente, stagnante sau lin

curgătoare, bogate în vegetaţie acvatică şi palustră. În

România apare mai ales în zone de câmpie, rar de depresiune

sau podiş. Dintre habitatele cuprinse în Natura 2000, această

specie poate popula ape stătătoare oligotrofe până la

mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae sau Isoeto-

Nanojuncetea (3130), lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de

tip Magnopotamion sau Hydrocharition (3150), precum şi

lacuri distrofice şi iazuri (3160). Se consideră că această

specie trăieşte în "toată Dunărea şi sistemele lacustre ale

acesteia", în "ape stagnante şi lin curgătoare, bogate în

vegetaţie; macrofitofilă"; dar în lucrarea despre gastropodele

din sectorul românesc al Dunării semnalează specia numai

pe baza citărilor din literatura de specialitate, şi anume din:

braţul Sulina la Crişan. Trăieşte în ape stagnante, bogate în

vegetaţie, gropi, canale, iazuri, mlaştini, dar şi ape încet

curgătoare în zone de câmpie, fixată pe părţile submerse ale

florei dure sau pe diferite substraturi (predominant

macrofitofilă). Preferă apele limpezi, fiind un bioindicator de











130

Nr.

crt



calitate superioară a habitatului.

Ca şi celelalte planorbide este o specie hermafrodită,

ovipară; poate constitui vector pentru unii viermi paraziţi.

Respiră prin cavitatea paleală puternic vascularizată, dar

există şi o branhie rudimentară, secundară.

4045 Coenagrion ornatum

Habitat . Larvele trăiesc în ape curgătoare, în zonele lenitice

cu fund mâlos. În România nu sunt publicate studii care să

permită evaluarea mărimii populaţiilor la nivel naţional.

Zboară în perioada iunie – iulie. A fost semnalata în Delta

Dunării, Jiul – cursul inferior, Crișul repede – cursul inferior,

Mureș - cursul inferior, Pădurea verde – Timișoara.











131

Tabel 18 - Descrierea Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



Nr.

crt



4067 Echium russicum

(Capul șarpelui);

stare de conservare – C

Planta erbacee bianuala, cu tulpina înaltă de 30-90 cm,

neramificata, cilindrica, acoperita cu peri setiformi albi,

rigizi, la baza tuberculați și cu peri scurți și moi.

Ecologie. Xeromezofită, subtermofilă. Creşte prin pajişti şi

tufărişuri din zona de stepă până în etajul gorunului.

Romania: sporadica în Transilvania, Banat, Muntenia,

Moldova și Dobrogea. Este prezentă în interiorul Parcului

Natural Comana, fiind caracteristică tipului de habitat - 62C0

Stepe ponto-sarmatice.

Specia nu a fost identificata în



Habitatele din perimetrul

propus pentru realizarea

investiției sunt puternic

invadate de specii străine

invazive de plante. Habitatul

este puternic degradat, nefiind

propice supraviețuirii speciei

protejate luata în discuție.



acestei specii nici în perioada

de realizare și nici cea de

funcționare.


indirect este 0.

2327 Himantoglossum

caprinum

(Ouăle popii)

Orchidacee ce creste prin rariști și margini de păduri,

tufărișuri, pajiști (Ciocarlan 2009). Răspândire generala: sud-

estul Europei. La noi în tara este semnalata din aproape toate

provinciile istorice.




Habitatele din perimetrul

propus pentru realizarea





132

investiției sunt puternic

invadate de specii străine

invazive de plante. Habitatul

este puternic degradat, nefiind

propice supraviețuirii speciei

protejate luata în discuție.



acestei specii nici în perioada

de realizare și nici cea de

funcționare.


indirect este 0.

1428 Marsilea quadrifolia

(Trifoiaș de balta)

Trifoi cu patru foi, Trifoiaș de balta – feriga acvatica,

Vegetează în lacuri, ape stagnante şi mlaştini de la şes.

Substratul variază de la mâl argilos, cu puţin adaos de nisip

fin, până la pietriş, acoperit pe alocuri cu un strat subţire

argilos. Valoarea ph-ului solului se află în domeniul acid.

Specia preferă în general staţiuni bogat luminate sau semi-

umbrite.

Este o specie sporadică pe teritoriul României. Populaţiile

acesteia sunt însă în restrângere, datorită secării sau poluării

apelor stagnante care le adăpostesc. În situri în care specia

fusese înregistrată anterior, aceasta nu a mai fost regăsită la

verificare ulterioară.

Semnalată în Judeţele: Arad (Ineu), Giurgiu (Comana,

Ghimpaţi), Bihor (Salonta, Radovan), Constanţa,

Dâmboviţa, Dolj (Craiova, Malu Mare), Timiş; lacurile din

jurul Bucureştiului, Delta Dunării (Sulina, Sfântu-Gheorghe)

etc.




în concluzie, investiția luata

în discuție nu are impact

asupra acestei specii nici în

perioada de realizare și nici cea

de funcționare.


indirect este 0.





133

Inclusă în anexa I – Specii de floră strict protejate, a

Convenţiei de la Berna (19.09.1979) şi prin legea 13 din 11

martie 1993, prin care România a aderat la Convenția privind

conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din

Europa;

Inclusă în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România

(Oltean & al., 1994), ca specie vulnerabilă.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI

DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”



134

II.1.2. ROSPA0022 - COMANA

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0022 – COMANA din

punct de vedere administrativ și conform HG 1284/2004 acoperă județul Giurgiu

- Băneasa (20%), Călugăreni (33%), Comana (83%), Gostinari (17%), Greaca

(2%), Hotarele (14%), Izvoarele (<1%), Mihai Bravu (66%), Prundu (18%),

Singureni (18%).

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA 0022 – COMANA are

legătura cu - ROSCI0043 Comana fiind parte integranta din Parcul Natural

Comana.


LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele

sitului Latitudine'

N 44º 8' 24''

Longitudine

E 26º10'37'

Suprafaţa

sitului

(ha)

Lungimea

sitului

(km)

Altitudine (m)

Min. Max.

Med.

Regiunea biogeografică

Alpină Continentală

Panonică Stepică Pontică

24 956.3 13 104 73 X

Regiunile administrative


RO032 Călărași 1

RO034 Giurgiu 99

II.1.2.bTipuri de ecosisteme, habitate și speciile pentru care a fost desemnat

situl:

Caracteristici ale sitului:

Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenţă importanţa ştiinţifică

a numeroase habitate naturale (păduri şi pajişti) tipice pentru zona de câmpie

sudică cu puternice caractere specifice, uneori chiar unicate, identificate într-o

structură naturală apropiată de optim , alternate cu terenuri umede, agricole,

aşezări rurale în care se desfăşoară activităţi economice tradiţionale. Este o zonă





135

de pasaj pentru păsările migratoare, de asemenea cuprinde şi numeroase specii

de păsări forestiere.

DESCRIEREA SITULUI



N07 3 411, 412 Mlaştini, turbării



N14 9 231 Păşuni




N21 2 221, 222 Vii şi livezi

N23 6 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)

Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate.

Conform datelor avem următoarele categorii:

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 46

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției

asupra speciilor migratoare (Bonn): 122

c) număr de specii periclitate la nivel global: 6

Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

Ixobrychus minutus

Nycticorax nycticorax

Ardea purpurea

Ayţya nyroca

Porzana porzana

Porzana parva

Chlidonias hybridus

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Populație Rezidenta Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

A402 Accipiter brevipes 2-4 p C C C C

A229 Alcedo atthis 20-30 p D





136


A089 Aquila pomarina 6-8 p C B C C

A029 Ardea purpurea 40-50 p B B C B

A024 Ardeola ralloides 20-30 p

800-

1000 i C B C B

A222 Asio flammeus

10-15

i C B C B

A060 Aythya nyroca 50-100 p C C C C

A021 Botaurus stellaris 16-20 p C B C B

A224 Caprimulgus

europaeus 40-50 p C B C B

A196 Chlidonias

hybridus 800-1000 p

6000-

8000 i B C C C

A197 Chlidonias niger

2000-

3000 i D

A080 Circaetus gallicus 1-2 p C B C C

A081 Circus aeruginosus 8-10 p C B C B

A231 Coracias garrulus 80-100 p C C C C

A122 Crex crex 30-40 p C B C C

A238 Dendrocopos

medius 60-100 p C B C B

A429 Dendrocopos

syriacus 40-60 p C B C C

A027 Egretta alba

230-

400 i C B C C

A379 Emberiza hortulana 40-50 p D

A097 Falco vespertinus

100-

200 i C B C B

A321 Ficedula albicollis 25-500 p D

A135 Glareola pratincola

20-50

i D

A022 Ixobrychus minutus 400-600 p B B C B

A338 Lanius collurio 50-80 p D

A339 Lanius minor 30-40 p D

A246 Lullula arborea 300-400 p C B C C

A272 Luscinia svecica 40-50 p C C A C

A073 Milvus migrans 3-5 i D

A019 Pelecanus

onocrotalus 1-2 i D

A072 Pernis apivorus 10-12 p D

A393 Phalacrocorax

pygmeus

40-50

i

500-

800 i C B C B

A151 Philomachus

pugnax

3000-

4000 i C B C B





137


A234 Picus canus 80-100 p C B C C

A034 Platalea leucorodia

150-

200 i C B C B

A032 Plegadis falcinellus

750-

1000 i D

A120 Porzana parva 100-120 p C C C C

A119 Porzana porzana 60-80 p C B C B

A132 Recurvirostra

avosetta 12-20 p

1200-

1300 i C B C B

A193 Sterna hirundo 100-150 p C B C B

A307 Sylvia nisoria 100-200 p C

A166 Tringa glareola

800-

1000 i C B C B

A030 Ciconia nigra 1-3 p C B C C

A131 Himantopus

himantopus 20-60 p

300-

600 i B B C C

A023 Nycticorax

nycticorax P

200-

300 i D

A026 Egretta garzetta P

300-

500 i D

Situl este important în perioada de migrație pentru speciile:

Himantopus himantopus

Recurvirostra avosetta

Philomachus pugnax

Tringa glareola

Situl este important pentru iernat pentru rate.

În perioada de migrație situl găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare

de păsări de balta, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.

În Formularul Standard sunt menționate speciile de păsări cu

migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC și pentru care sunt necesare observații .

1. Cod

2. A141 Pluvialis squatarola

3. A005 Podiceps cristatus

4. A006 Podiceps grisegena

5. A008 Podiceps nigricollis

6. A266 Prunella modularis

7. A372 Pyrrhula pyrrhula

8. A118 Rallus aquaticus

9. A318 Regulus ignicapillus

10. A317 Regulus regulus





138

11. A336 Remiz pendulinus

12. A249 Riparia riparia

13. A275 Saxicola rubetra

14. A276 Saxicola torquata

15. A210 Streptopelia turtur

16. A351 Sturnus vulgaris

17. A311 Sylvia atricapilla

18. A309 Sylvia communis

19. A308 Sylvia curruca

20. A004 Tachybaptus ruficollis

21. A161 Tringa erythropus

22. A164 Tringa nebularia

23. A165 Tringa ochropus

24. A163 Tringa stagnatilis

25. A162 Tringa totanus

26. A286 Turdus iliacus

27. A283 Turdus merula

28. A285 Turdus philomelos

29. A284 Turdus pilaris

30. A282 Turdus torquatus

31. A287 Turdus viscivorus

32. A232 Upupa epops

33. A142 Vanellus vanellus

34. A051 Anas strepera

35. A244 Galerida cristata

36. A298 Acrocephalus arundinaceus

37. A296 Acrocephalus palustris

38. A297 Acrocephalus scirpaceus

39. A295 Acrocephalus schoenobaenus

40. A168 Actitis hypoleucos

41. A247 Alauda arvensis

42. A054 Anas acuta

43. A056 Anas clypeata

44. A050 Anas penelope

45. A053 Anas platyrhynchos

46. A055 Anas querquedula

47. A041 Anser albifrons

48. A043 Anser anser

49. A258 Anthus cervinus

50. A259 Anthus spinoletta

51. A226 Apus apus

52. A028 Ardea cinerea

53. A169 Arenaria interpres

54. A221 Asio otus

55. A059 Aythya ferina

56. A061 Aythya fuligula

57. A263 Bombycilla garrulus

58. A067 Bucephala clangula

59. A087 Buteo buteo

60. A088 Buteo lagopus

61. A144 Calidris alba

62. A149 Calidris alpina

63. A147 Calidris ferruginea

64. A145 Calidris minuta

65. A146 Calidris temminckii

66. A364 Carduelis carduelis

67. A366 Carduelis cannabina

68. A363 Carduelis chloris

69. A136 Charadrius dubius

70. A137 Charadrius hiaticula

71. A198 Chlidonias leucopterus

72. A373 Coccothraustes coccothraustes

73. A207 Columba oenas

74. A113 Coturnix coturnix

75. A208 Columba palumbus

76. A212 Cuculus canorus

77. A036 Cygnus olor

78. A253 Delichon urbica

79. A269 Erithacus rubecula

80. A096 Falco tinnunculus

81. A322 Ficedula hypoleuca

82. A359 Fringilla coelebs

83. A360 Fringilla montifringilla

84. A153 Gallinago gallinago

85. A123 Gallinula chloropus

86. A130 Haematopus ostralegus

87. A299 Hippolais icterina

88. A251 Hirundo rustica

89. A233 Jynx torquilla

90. A340 Lanius excubitor





139

91. A459 Larus cachinnans

92. A182 Larus canus

93. A183 Larus fuscus

94. A150 Limicola falcinellus

95. A156 Limosa limosa

96. A292 Locustella luscinioides

97. A270 Luscinia luscinia

98. A271 Luscinia megarhynchos

99. A152 Lymnocryptes minimus

100. A070 Mergus merganser

101. A069 Mergus serrator

102. A230 Merops apiaster

103. A262 Motacilla alba

104. A261 Motacilla cinerea

105. A260 Motacilla flava

106. A319 Muscicapa striata

107. A058 Netta rufina

108. A160 Numenius arquata

109. A337 Oriolus oriolus

110. A214 Otus scops

111. A017 Phalacrocorax carbo

112. A273 Phoenicurus ochruros

113. A274 Phoenicurus phoenicurus

114. A315 Phylloscopus collybita

115. A316 Phylloscopus trochilus

116. A086 Accipiter nisus

117. A052 Anas crecca

118. A125 Fulica atra

119. A179 Larus ridibundus

120. A048 Tadorna tadorna

121. A383 Miliaria calandra

122. A099 Falco subbuteo

123. A365 Carduelis spinus

124. A155 Scolopax rusticola





140

II.1.2..c. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes


naturale protejate ROSPA0022 - COMANA

Tabel 19 - Descrierea specii de păsări/habitate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSPA0022 COMANA identificarea


Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

A402 Accipiter brevipes Mărimea: 30-37 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară Descriere: este o specie de

pasăre răpitoare monotipică, de talie mică.

Masculul adult are capul și partea superioară a

corpului de culoare gri-albăstrui. De aceeași

culoare este și coada care prezintă 6-8 benzi

transversale mai întunecate. Aripile sunt mai

ascuţite comparativ cu ceilalţi reprezentanţi ai

genului de la noi din ţară. Pieptul şi burta sunt

de culoare albă cu dungi transversale roşcat-

portocalii subţiri, iar penele subcodale albe.

Femela are talia mai mare decât a masculului.

Are capul și partea superioară a corpului de

culoare maronie, maroniu-gri.

Specia nu a fost identificata

în perimetrul proiectului de

investiții, dar nu excludem

apariția ei pentru perioade

scurte și în zona râului

Argeș.

Lucrările din perioada de

construire nu vor afecta

specia, deoarece zona nu

este propice pentru adăpost

și hrana.

Impact 0 atât în perioada de

construire cat și în perioada

de funcționare.

Nu





141

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

Mod de cuibărire: Cuibărește în arborete sau

pâlcuri de foioase bătrâne sau de vârstă medie.

Habitat: Preferă zonele calde, aride sau

semiaride, dealuri cu expunere sudică. Se poate

întâlni cu precădere în regiuni cu altitudini

joase, cu o afinitate față de zonele de șes și cele

colinare.

A229 Alcedo atthis Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică:

sedentară. Mod de cuibărit: tuneluri săpate în

malurile abrupte din apropierea apelor începând

din deltă şi până la cele montane.

Caracteristicile cuibului: adâncimea cuibului

ajunge până la 140 cm şi are un diametru de 14

– 15 cm; în fundul tunelului spaţiul este lărgit

iar cuibarul nu este căptuşit. Perioada de

cuibărit: aprilie - iulie. Număr de ponte pe an: 2

- 3. Număr de ouă în pontă: 5 - 7. Timp de

clocire: 19 - 21 zile. Timp de şedere în cuib a

puilor. 25 - 27 zile. Habitat: de-a lungul râurilor

cu cursul lent, islazuri şi bălţi cu mult peşte.

Hrana: peşti de talie mică, mormoloci dar şi

larve de insecte acvatice. Are obiceiul de a sta

la pândă pe crengile de deasupra apei de unde

se aruncă asupra prăzii care înoată. Este un bun

înotător.

Pescărușul albastru este slab

reprezentat ca număr de

indivizi în populație în

lungul râului. Acest fapt se

datorează atât lipsei

spațiilor accesibile pentru

cuibărit, cât și resurselor

reduse de hrană din mediul

acvatic. Și hrana puțină care

mai este devine adeseori

inaccesibilă datorită lipsei

de transparență a apei.

Practic întregul habitat nu

este favorabil acestei specii.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.





142

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

A089 Aquila pomarina Mărimea: 56 - 68 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:

cuibăreşte în arborii din pădurile bătrâne şi îşi

amplasează cuibul în coroanele înalte.

Caracteristicile cuibului: foloseşte acelaşi cuib

mai mulţi ani, completându-l, cuibul este

construit din bucăţi de ramuri; interiorul este

căptuşit cu iarbă, frunze şi crenguţe fine;

înălţimea faţă de sol: 20 - 25 m. Perioada de

cuibărit: aprilie – mai. Număr de ponte pe an: 1.

Număr de ouă în pontă: 2 - 4 ouă de culoare

alburie cu pete violacee şi brune. . Timp de


puilor. 50 - 55 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat:

păduri de foioase din apropierea întinderilor

mari de apă, terenuri deschise. Hrana:

mamifere, păsări, reptile, batracieni dar şi

insecte mari şi hoituri.

Acvila țipătoare mică apare

în zona văii Argeșului

arareori și probabil că sunt

doar exemplare în pasaj.

Prezența ei în pădurea

Comana este legată de un

posibil cuibărit deși nu a

fost identificat cuibul, iar

teritoriul de vânătoare este

în terenurile deschise din

apropierea pădurii. Cursul

apei natural sau regularizat

nu are influență asupra

prezenței speciei în zonă.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A029 Ardea purpurea Mărimea: 79-98 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: mai -

iunie. Cuibul îl construieşte pe sol în stuf, fiind

alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în colonii

mixte pe pământ, în general în stufăriş, uneori

în tufişuri sau copaci ca şi A. cinerea.

Caracteristicile cuibului: realizat din fire de

trestie, uneori din crengi. Depune 4-5 ouă de

Specia are o prezență

sporadică în zonă și apare

doar întâmplător și rareori

în perioadele de cuibărit.

Legătura ei este evidentă cu

balta Comana pe valea

râului fiind prezentă doar în

exemplare izolate, mai ales

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a





143

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

culoare albastru verzuie. Puii sunt nidicoli. .

Perioada de cuibărit: aprilie - mai. Număr de

ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-5.

Timp de clocire: 25-28 zile. Timp de şedere în

cuib a puilor. 60 zile. Cloceşte numai femela.

Habitat: lagune, lacuri, bălţi, râuri cu vegetaţie

bogată şi deasă. Hrana: pești mici, dar și

broaște și insecte, rareori șoareci, pui de păsări

și popândăi.

în timpul pasajului de

toamnă, când tineretul

manifestă un eratism mai

accentuat.

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A024 Ardeola ralloides Mărimea: 47-52 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în

arbori sau tufişuri, pe sol, în stufăriş sau în

vegetaţia de mlaştină. Cuibăresc în mai - iunie,

în colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea,

Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax

pygmaeus, Plegadis falcinellus şi Egretta

garzetta. Caracteristicile cuibului: poate fi din

trestie, stuf,rogoz sau crengi de salcie. Puii sunt

nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte

acvatice. Număr de ponte pe an: 1. Număr de

ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albastru

verzui.. Timp de clocire: 22-24 zile. Timp de

şedere în cuib a puilor. 32 zile. Cel mai mult

cloceşte femela. Habitat: lagune, bălţi cu stuf,

zone inundabile. Hrana: insecte, larve acvatice,

Specia are o prezență

sporadică în zonă și apare

doar întâmplător și rareori

în perioadele de cuibărit.

Legătura ei este evidentă cu

balta Comana pe valea

râului fiind prezentă doar în

exemplare izolate, mai ales

în timpul pasajului de

toamnă, când tineretul

manifestă un eratism mai

accentuat.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în





144

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

peștișori, broscuțe, șopârle, moluște mici,

crustacee, viermi și ceva hrană vegetală.

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A222 Asio flammeus Mărimea: 38 cm. Categorie fenologică : oaspete

de iarnă. Descriere: Specie nordică a cărei

număr fluctuează în funcţie de ciclul de

înmulţire al rozătoarelor. Aripi mai lungi şi mai

înguste decât la restul bufniţelor, bătăi de aripi

mai încete. Este activ şi ziua. În zbor pare a

avea un colorit deschis. Piept foarte dungat,

abdomen mai deschis, aproape fără dungi. Mod

de cuibărire: martie - iulie. Cuibul este amplasat

în arbori, stufării, chiar şi pe sol, pe terenuri cu

vegetaţie ierboasă, smârcuri, mlaştini. Este

alcătuit din ierburi culcate la pământ şi crenguţe

mici. Depune 5-7 ouă de culoare albă. Puii sunt

nidicoli. Habitat: peisaje descoperite şi câmpii

din apropierea apelor, mlaştini. Hrana: vânează

noaptea cât şi ziua insecte, reptile, păsărele şi

mici mamifere.






Argeș.

Lucrările din perioada de

construire nu vor afecta

specia, deoarece zona nu

este propice pentru adăpost

și hrana.



de funcționare.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A060 Aythya nyroca Mărimea: 46 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Descriere:

Masculul are spate gri, dar nu albicios ca la rața

cu cap negru. Femela este mai puțin





Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu





145

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

caracteristică, însă prezintă pe obraz o pată

întunecată, difuză. Capul este de formă

triunghiulară cu cioc puternic și frunte plată.

Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl

construieşte pe lacuri mlăștinoase bogate în

stufăriș. Iarna pe lacuri, bazine de acumulare,

cursuri lente de râuri, uneori în estuare, deseori

pe mare sau în denivelările solului, fiind alcătuit

din papură, stuf pe care îl căptuşeşte cu pene.

Depune 6-11 ouă de culoare ocru gri. Cloceşte

numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat:

lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă bine

adăpostite. Hrana: esenţial vegetală, frunze, tije,

seminţe, rizomi de la plantele palustre, moluşte,

crustacei, insecte acvatice de talie mică,

ocazional peşti şi broaşte mici.


Argeș, în porțiunile cu stuf

de pe mal. Aceste porțiuni

sunt acum foarte restrânse

ca suprafața pe râul Argeș.

în zona Comana , râul

Argeș are malurile deja

betonate în cea mai mare

parte.



de funcționare.

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A021 Botaurus stellaris Mărimea: 75 cm. Descriere: Buhaiul de baltă

are penajul ruginiu gălbui cu pete de culoare

închisă. Picioarele și labele sunt verzi-albăstrui.

În zbor, își ține gatul tras pe spate, iar bătăile de

aripi sunt rapide și regulate, ca la speciile de

stârci mici. În repaus stă nemișcat, bine ascuns

în stufăriș. Este o pasăre solitară, cel mai ușor

de observat fiind în cursul dimineții atunci când

realizează deplasări înspre și dinspre locurile de

hrănire. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl

construieşte stuf sau sălcii. Depune 4-5 ouă de

culoare albastru verzui. Cuibăresc în colonii

Buhaiul de baltă are puțini

reprezentanți în zonă, fiind

legat cu deosebire de balta

Comana. În timpul

pasajelor apar și exemplare

răzlețe în lungul râului, iar

acestea găsesc cu ușurință

puncte de pândă pentru

procurarea hranei, chiar și

pe malul taluzat cu beton.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de





146

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea,



garzetta. Cel mai mult cloceşte femela. Puii

sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte

acvatice. Habitat: lagune, bălţi cu stuf, zone

inundabile. Hrana: peşti, broaşte, şerpi, viermi,

moluşte, crustacei, insecte acvatice şi larvele

lor.

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A224 Caprimulgus europaeus Mărimea: 28 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară. Mod de cuibărit: cuibăreşte la sol în

păduri de foioase tinere sau bătrâne.

Caracteristicile cuibului: cuibul este amplasat

într-o adâncitură din sol acoperită cu frunze

uscate. Perioada de cuibărit: mai – august.

Număr de ponte pe an: 1 – 2. Număr de ouă în

pontă: 2. Timp de clocire: 18 zile. Timp de

şedere în cuib a puilor. 16 – 18 zile. Habitat:

păduri cu arbori rari şi luminişuri, păduri tinere,

peisaje presărate cu arbori şi boschete, parcuri,

grădini. Hrana: hrana este capturată în zbor

fiind compusă de regulă din insecte zburătoare

crepusculare şi nocturne de talie mare (mai ales

fluturi dar şi insecte cu chitină).. Deşi ciocul

este mic, deschiderea gurii poate fi de 2 . 3 cm

în diametru pentru a uşura capturarea prăzilor

mobile.

Caprimulgul are o populație

limitată cuibăritoare legată

de habitatul creat de

pădurea Comana. În timpul

pasajelor nu s-au constatat

sporiri reprezentative ale

numărului de exemplare.

Specia nu este legată în

mod direct de existența

habitatelor acvatice.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –





147

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

iunie.

A196 Chlidonias hybridus Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică : oaspete

de vară, pasaj. Descriere: Penajul pare de la

distanţă albicios ca la chire, iar la o lumină

foarte puternică culoarea închisă de pe partea

inferioară a corpului poate fi confundată cu

efectul unei umbre. Asemănarea cu chirighiţa

neagră este imediat evidentă prin zborul agitat,

acrobatic, de obicei la mică înălţime deasupra

smârcurilor şi a pajiştilor, de unde prinde

insecte. Mod de cuibărire: iunie - iulie.

Cuibăresc în colonii. Cuibul îl amplasează pe

frunze plutitoare, fiind format din plante

acvatice. Depune 2-3 ouă de culoare albastră

verzuie cu pete mai întunecate. Clocesc ambii

părinţi. Puii sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul

litoralului, în apropierea lacurilor şi a bălţilor, în

mlaştini. Hrana: peşti, insecte acvatice şi larvele

lor.

Specia are puțini

reprezentanți în zonă, iar

prezența lor este legată în

mod inconstant mai ales de

existența bălții Comana.

Exemplare răzlețe apar și pe

parcursul anului în mod

eratic. Cursul regularizat al

râului este favorabil pentru

exemplarele tinere care pot

culege de pe suprafața apei

diverse surse de hrană.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A197 Chlidonias niger Mărimea: 24-30 cm Categorie fenologică:


Caracteristicile cuibului: este format dintr-o

grămadă de trestii şi alte plante acvatice,

căptuşit cu material fin care pluteşte la suprafaţa

apei construit pe frunze de nuferi îngrămădite

Specia nu a fost identificat

în zona de interes, zona

nefiind caracteristica acestei

specii.

Preconizam un impact 0 în

perioada de construire și un

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei





148

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

ori pe aglomeraţii de vegetaţie plutitoare din

stuf. Perioada de cuibărit: mai. Număr de ponte

pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3. Timp de

clocire: 14-17 zile. Timp de şedere în cuib a

puilor: 4 săptămâni. Habitat: litoralul mării,

lacuri adânci şi întinse, mlaştini. Hrana: insecte

şi larve acvatice, peştişori, mormoloci, broscuţe,

dar şi insecte terestre, viermi etc.

impact 0 în perioada de

funcționare.

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A080 Circaetus gallicus Mărimea: 63-69 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărire: în

vârful arborilor, la 5-7 m înălțime, mai rar pe

creste de stâncă. Caracteristicile cuibului:

construcția este sărăcăcioasă, din crenguțe

subțiri, căptușită tot cu crenguțe cu frunze sau

ace de conifere. Perioada de cuibărit: aprilie -

iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă

în pontă: 1. Timp de clocire: 35 zile. Timp de

şedere în cuib a puilor. 60 zile. Clocesc ambii

părinţi. Puii sunt nidicoli, fiind hrăniţi cu şerpi

şi şopârle. Habitat: preferă pante muntoase şi

înguste, câmpii mlăştinoase şi păduri. Hrana:

reptile, broaște, insecte, rozătoare mici și rar

Specia prefera zonele

împădurite.

Specia nu a fost semnalata

în observațiilor noastre

întreprinse în decursul unui

an calendaristic în

perimetru proiectului și nici

pe viitor nu ar putea apărea,

neexistând condiții prielnice

de hrana și adăpost.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar





149

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

păsărele. fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A081 Circus aeruginosus Mărimea: 48-56 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de

cuibărit: în mlaştini, la adăpostul stufărişului.

Caracteristicile cuibului: construit pe pământ,

câteodată refolosit. Este o grămadă mare de

beţe, stuf uscat, căptuşit cu iarbă. Perioada de

cuibărit: aprilie-iunie. Număr de ouă în pontă:

3-6. Timp de clocire: 31-36 zile. Timp de şedere

în cuib a 38-40 zile. Cloceşte numai femela.

Puii sunt nidicoli. Habitat: terenuri descoperite

şi mlăştinoase cu mult stuf. Hrana: broaşte,

şobolani de apă, şerpi, peşti, insecte mari, dar şi

păsări adulte (de preferinţă lişiţe), tinere sau pui

de cuib, mai ales în perioada de hrănire a puilor.

Consumă cu plăcere şi ouă.

Lipsa stufăriilor constituie o

piedică în cuibărirea speciei

în zonă. Din această cauză

pe timpul verii apar doar

exemplare eratice, imature

sexual, iar în timpul

pasajelor și a iernii,

numărul de exemplare este

sporit de către indivizi din

alte populații.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A231 Coracias garrulus Mărimea: 31 cm Categorie fenologică: oaspete

de vară, pasaj. Mod de cuibărit: mai - iulie.

Datorită lipsei spațiilor de

cuibărit din arboretele

Constituirea

unui curs de apă





150

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

Cuibul este amplasat în arbori găunoşi sau în

găurile malurilor abrupte, fiind alcătuit din fire

de iarbă, rădăcini, crengi, păr şi pene.. Depune

4-6 ouă de culoare albă. Clocesc ambii părinţi.

Puii sunt nidicoli, fiind hrăniţi mai ales cu

insecte. Habitat: păduri tinere, peisaje

descoperite presărate cu arbori şi arbuşti, lunci,

terenuri agricole. Hrana: insecte, râme,

melcișori, mormoloci, broaște, șoareci; uneori

dude, mure.

bătrâne, dar și a lipsei

malurilor cu scorburi,

dumbrăveanca are

reprezentanți puțini în zonă.

Exemplare răzlețe sunt

prezente destul de frecvent

mai ales în timpul pasajului

de toamnă, când folosesc

pentru căutarea hranei

terenurile agricole.

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A122 Crex crex Mărimea: 25 - 30 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: cuibăreşte la

sol în poienile umede cu iarbă înaltă; uneori

foloseşte şi culturile perene cum ar fi lucerna şi

trifoiul. Caracteristicile cuibului: cuibul este

instalat într-o adâncitură a pământului şi este

căptuşit cu ierburi sau alte resturi vegetale.

Perioada de cuibărit: mai – iulie. Număr de

ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 8 - 12

ouă de culoare gălbuie cu pete gri sau roşcate.


în observațiile noastre,

datorita condițiilor specifice

de cuibărit și de hrana.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de





151

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

Timp de clocire: 15 - 20 zile. Cloceşte mai

mult femela. Puii sunt nidifugi şi devin

zburători după circa 35 de zile. Habitat: lacuri

cu rogoz, câmpii cu vegetaţie bogată şi umedă.

Hrana: seminţe şi uneori plante tinere,

nevertebrate cu predilecţie larve de insecte sau

chiar adulţi

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A238 Dendrocopos medius Mărimea: 20 cm. Categorie fenologică:

sedentară. Mod de cuibărit: în scorburi, de

preferinţă în păduri de foioase sau amestec cu

răşinoase, dar şi în lunci. Caracteristicile

cuibului: diametrul intrării: 40 - 50 mm;

adâncimea scorburii: 20 cm; diametrul

scorburii: 10 – 15 cm; înălţimea faţă de sol: 1 -

7 m. Perioada de cuibărit: aprilie – iunie. Număr

de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 - 6

(max. 8) ouă de culoare albă. Timp de clocire:

14 - 15 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 20

- 23 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: păduri de

foioase ajunse la maturitate, parcuri, grădini,

preferând partea superioară a arborilor. Hrana:

ouă, larve, şi adulţi de insecte însă preferă

furnicile. Fructe şi seminţe de pădure.

Este legată în exclusivitate

de posibilitatea construirii

de cuiburi săpate în

trunchiuri de arbori sau

pomi bătrâni. În afara

pădurii Comana specia este

prezentă în număr mic și în

livezile din spațiile

antropice. Sursele de hrană

folosite sunt oferite atât de

pădure cât și de spațiile

antropice sub forma a

diverse nevertebrate, dar și

a fructelor.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de





152

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

cuibărire mai –

iunie.

A429 Dendrocopos syriacus Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică:

sedentară. Mod de cuibărit: în scorburi de

copaci. Caracteristicile cuibului: simplu,

necăptuşit. Perioada de cuibărit: aprilie - iunie.

Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în

pontă: 5-7 ouă de culoare albă. Timp de clocire:

10-14 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 24

zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: păduri tinere,

parcuri, grădini cu vegetaţie rară. Hrana: diferite

insecte, viermi, larve, pupe şi ponte, în sezonul

rece consumă şi seminţe tari, boabe.

Ciocănitoarea de grădină

are o biologie relativ

asemănătoare cu a celorlalte

ciocănitori pestrițe, dar

mediul său de viață este

legat în exclusivitate de cel

antropic. Din această cauză

prezența speciei a fost

semnalată doar în livezile

diferitelor localități.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A027 Egretta alba Mărimea: 90 - 118 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de

cuibărit: în apropierea apei, pe copaci sau în

stufării. Caracteristicile cuibului: cuibul este

alcătuit din crengi subţiri, iar în stufării din

trestie uscată. Perioada de cuibărit: mai - iunie.

Egreta mare apare doar în

puține exemplare răzlețe, de

obicei tineri eratici în

timpul pasajelor de toamnă.

Regularizarea cursului de

apă ar putea oferi spații de

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei





153

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit


pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie.

Timp de clocire: 25-26 zile. Clocesc ambii

părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 42 zile.

Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune, deltă, lacuri

cu suprafeţe întinse şi puţin adânci. Hrana:

majoritatea din pești, dar consumă și insecte,

broaște,păsări mici.

procurare a hranei pe malul

taluzat din beton, dacă

limpezimea apei ar fi

favorabilă.

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A379 Emberiza hortulana Mărimea: 16.5 cm. Categorie fenologică :

oaspete de vară. Descriere: Masculul adult se

deosebește de celelalte presuri prin capul gri-

verzui, fără dungi, gât galben deschis și

abdomenul cărămiziu deschis. De aproape se

poate vedea cercul alb-gălbui, îngust, din jurul

ochiului. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul

este amplasat pe sol, în adâncituri mici sau mai

rar în maluri, fiind construit din plante, căptuşit

cu mult păr. Depune 4-6 ouă de culoare gri, cu

puncte brune. Puii sunt nidicoli. Habitat: arbori

şi tufişuri rare, grădini sau terenuri cultivate cu

pâlcuri de copaci sau tufe. Hrana: seminţe,

insecte.


împădurite., dar ar putea

apărea accidental în zona de

interes, deoarece în

apropiere se afla grădinile

particulare ce constituie

surse de hrana.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar





154

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A097 Falco vespertinus Mărimea: 30 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară, pasaj. Mod de cuibărit: foloseşte cuibul

vechi sau recent abandonat de păsări (în special

de ciori, corbi sau coţofene), fără să adauge

îmbunătăţiri. Perioada de cuibărit: mai-iulie.

Număr de ouă în pontă: 3-5 ouă de culoare albă

cu pete brun roşietice. Timp de clocire: 22-23

zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în

cuib a puilor. 1-2 săptămâni. Puii sunt nidicoli,

fiind hrăniţi numai cu insecte. Habitat: câmpii,

zonele cultivate presărate cu arbori, lizierele

pădurilor. Hrana: insecte mari prinse pe înserat,

broaşte, chiar şi şoareci, şopârle şi rar păsărele.

Vânturelul de seară este

legat în special de

posibilitățile de capturare a

hranei la lizierele mediului

forestier. Din această cauză

numărul de indivizi este

destul de redus. Rareori

aceștia se abat în apropierea

localităților, de unde pot

captura insecte de talie mai

mare aflate în zbor.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A321 Ficedula albicollis Mărimea: 13 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară şi de pasaj. Mod de cuibărit: în scorburi

Muscarul gulerat cuibărește

doar în pădurea Comana,

Constituirea

unui curs de apă





155

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

naturale şi artificiale din pădurile de foioase şi

mixte. Adesea numărul indivizilor care trec în

pasaj este mult mai mare decât cel al celor care

rămân să cuibărească. Caracteristicile cuibului:

baza este construită din frunze moarte, fire de

iarbă şi fâşii de scoarţă; interiorul este căptuşit

cu fire de păr; înălţimea faţă de sol: 3 - 10 m.

Perioada de cuibărit: mai - iulie. Număr de

ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 5 – 6

(max. 7). Timp de clocire: 12 - 13 zile. Timp de

şedere în cuib a puilor. 14 zile. Habitat: păduri

de toate tipurile, parcuri şi grădini luminoase.

Hrana: insecte (cu predilecţie omizi păroase,

furnici, viespi), toamna consumă şi fructe

suculente.

prezența sa fiind legată de

arboretele bătrâne cu

scorburi numeroase. În

spațiile antropice prezența

sa este limitată de faptul că

scorburile existente în pomi

sunt ocupate cu precădere

de către vrabia de câmp, cu

mult înainte de sosirea sa în

migrație. În luna aprilie

numărul de indivizi este

mai ridicat, aceștia fiind

adesea reprezentanți ai unor

populații mai nordice.

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A135 Glareola pratincola Mărimea: 25-30 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe pământ, pe

locuri uscate din apropierea apei, pe teren

nisipos sau cu pietriș. Caracteristicile cuibului:

folosește adânciturile naturale, de exemplu o

urmă de copită sau o balegă veche. Uneori este

adăpostit de un mușuroi sau de tulpina unei

buruieni. Perioada de cuibărit: mai - iunie.


pontă: 3 ouă de culoare verde măslinie cu pete










alte populații.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de





156

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

negre dese. Timp de clocire: 17-18 zile. Timp

de şedere în cuib a puilor. 22 zile. Puii sunt la

început nidicoli, apoi devin nidifugi. Habitat:

mlaştini, terenuri nisipoase şi întinse. Hrana:

insecte mari (gândaci, libelule, lăcuste, cosași,

greieri, coropişniţe).

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A022 Ixobrychus minutus Mărimea: 35-38 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: izolat, pe

pământ, în stufării, pe vegetaţia frântă sau

plutitoare, la înălţime mică deasupra apei, pe

crengile joase din mlaştini sau în tufişuri nu

prea mari, rar în copaci. Caracteristicile

cuibului: îl construieşte în stuf, fiind alcătuit

din tulpini şi frunze uscate de papură şi stuf.

Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de

ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 5-6 ouă

de culoare albă.. Timp de clocire: 16-19 zile.

Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a

puilor. 30 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: lacuri

şi bălţi cu malurile acoperite de păpuriş şi

trestie. Hrana: în special insecte acvatice şi

larve, dar şi peştişori, broscuţe, mormoloci,

lipitori, moluşte, uneori chiar şi câte un şoarece,

o şopârlă sau un pui de cuib.

Prezența stârcului pitic ca

specie cuibăritoare este

legată de stufăriile din zona

bălții Comana. În timpul

migrației de toamnă,

exemplare răzlețe de

indivizi tineri pot fi

observate întâmplător în

zonele stufăriilor, dar

numărul acestora este mic,

iar prezența este

inconstantă.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de





157

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

cuibărire mai –

iunie.

A338 Lanius collurio Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară. Mod de cuibărit: cuib construit în

tufişurile şi luminişurile din pădurile de foioase,

în arbori sau arbuşti spinoşi, pe izlazuri, fâneţe

sau lunci, la mică înălţime faţă de sol.

Caracteristicile cuibului: este construit din

crenguţe, rădăcini, muşchi, frunze; căptuşit cu

material vegetal fin sau păr, lână şi puf de

pasăre. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr

de ponte pe an: frecvent 1. Număr de ouă în

pontă: 5 - 6 ouă de culoare variată (galbene,

brune, verzi, roşcate) cu pete întunecate.. Timp

de clocire: 15 - 16 zile. Clocește numai femela.

Timp de şedere în cuib a puilor: 12 - 16 zile.

Puii sunt nidicoli. Habitat: terenuri degajate şi

cu tufişuri multe, de-a lungul văilor largi ale

râurilor montane. Hrana: diferite insecte

(lăcuste, gândaci, muşte, fluturi, viespi, bondari,

ploşniţe, libelule), vertebrate mici (şopârle,

şoareci, păsărele mici). Are obiceiul de a-şi crea

rezerve de hrană înfigând diverse animale de

talie mică în ţepii unor tufe.

Sfrânciocul roșietic este

bine reprezentat în zonă

datorită faptului că

numeroasele tufărișuri din

spațiile agricole constituie

tot atâtea posibilități de

amplasare a cuibului.

Sursele de hrană constituite

mai ales din nevertebrate,

dar și unele vertebrate de

talie mică, sunt cele care

determină limitarea

numărului de perechi

cuibăritoare. Acestea sunt

variabile în fiecare an.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A339 Lanius minor Mărimea: 20 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat

în arbuştii spinoşi sau în arbori, fiind construit

din plante înflorite (pelin), căptuşit cu pene,

Sfrânciocul cu frunte neagră

folosește de regulă arborii

de pe marginile drumurilor

de pe marginile drumurilor.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu





158

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

lână, fire de păr. Perioada de cuibărit: mai -

iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în

pontă: 4-5 ouă de culoare verzui albăstruie, cu

pete brun violacee.. Timp de clocire: 15 zile.

Timp de şedere în cuib a puilor. 2 săptămâni.

Puii sunt nidicoli. Habitat: peisaje descoperite,

presărate cu arbori şi arbuşti, adeseori în zonele

împădurite. Hrana: insecte mari, melcișori,

rareori pui de păsări și șoareci. Îşi face rezerve

de mâncare fixându-le în spinii arbuştilor

Regimul său alimentar

relativ asemănător cu cel al

sfrânciocului roșiatic

determină prezența acestor

specii de regulă în arii

diferite unele față de

celelalte.

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A246 Lullula arborea Mărimea: 15 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Cuibul este

amplasat pe sol în spaţiile deschise din pădurile

bătrâne de foioase sau mixte, uneori şi la liziere.

Caracteristicile cuibului: cuibul este construit

din tulpiniţe subţiri de plante şi muşchi;

interiorul este căptuşit cu păr. Perioada de

cuibărit: martie – iulie. Număr de ponte pe an: 1

- 2. Număr de ouă în pontă: 4 - 5. Timp de

clocire: 12 - 14 zile. Cloceşte numai femela.

Timp de şedere în cuib a puilor. 10 - 12 zile.

Puii sunt nidicoli, fiind hrăniţi numai cu insecte.


împădurite.




an calendaristic.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de





159

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

Habitat: câmpii, liziere, luminişuri, pe versanţii

muntoşi presăraţi cu tufişuri. Hrana: insecte

mici, larvele acestora, uneori şi seminţe mici de

graminee.

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A272 Luscinia svecica Mărimea: 14 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat

pe sol sau în vegetaţia din zonele umede, la

marginea plaurului înierbat, pe stratul de

buruieni uscate din anii precedenţi, foarte

aproape de pământ. Caracteristicile cuibului:

este în formă de cupă, construit din tulpini de

plante, iarbă uscată, rădăcini și mușchi, căptușit

cu iarbă fină, păr și mai rar pene. Perioada de

cuibărit: aprilie - iunie. Număr de ponte pe an:

1-2. Număr de ouă în pontă: 5-6 ouă de culoare

alb verzuie, cu puncte roşcate şi dese.. Timp de

clocire: 13-15 zile. Cloceşte numai femela.

Timp de şedere în cuib a puilor: 13-14 zile. Puii

sunt nidicoli. Habitat: câmpii întinse cu

tufărişuri aflate de-a lungul lacurilor şi a

fluviilor. Hrana: insecte acvatice şi terestre.










alte populații.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.





160

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

A073 Milvus migrans Mărimea: 55 - 60 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă.

Descriere: Are un colorit relativ uniform. Capul

este mai deschis, cu striuri înguste,

longitudinale, în rest fiind brun. Aripa, ventral

este brună, cu o zonă mai deschisă spre vârf.

Coada în zbor este uşor bifurcată. Mod de

cuibărire: Cuibul îl construieşte în arbori, fiind

alcătuit din crengi, căptuşit cu hârtie, bucăţi de

pânză şi piele. perioada de cuibărit: aprilie -

iunie. Depune 1-2 ouă de culoare albă pătate

rarefiat cu roşu brun. Puii sunt nidicoli. Habitat:

în terenuri deschise care alternează cu păduri

tinere de foioase, în apropierea lacurilor şi

râurilor mărginite de arbori şi în apropierea

localităţilor unde caută prin gunoaie. Hrană:

insecte, peşti, reptile, păsări mici,

micromamifere, resturi de animale găsite pe sol.

Gaia brună a fost observată

de puține ori. Specia apare

doar în perioadele de

migrație de toamnă și

vizitează zona atunci când

populațiile de rozătoare de

câmp sunt mai numeroase.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A019 Pelecanus onocrotalus Mărimea: 140-190 cm. Categorie fenologică:


Cuibăresc în colonii. Cuibul îl construieşte în

stuf sau pe plaur, pe bancuri joase de nisip, în

stufăriș, săpat în pământ. Caracteristicile

cuibului: cuibul este alcătuit din stuf, lipsit de

căptușeală sau cu puține fire de iarbă. Perioada

de cuibărit: aprilie-mai. Număr de ponte pe an:

Lipsa stufăriilor și o zonelor

litorale deltaice, constituie

o piedică în cuibărirea

speciei în zonă. Din această

cauză pe timpul verii apar

doar exemplare eratice,

imature sexual, iar în timpul


Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a





161

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

1. Număr de ouă în pontă: 1 - 3 ouă de culoare

alb gălbuie. Timp de clocire: 29 - 30 zile. Timp

de ședere în cuib a puilor: 10 săptămâni. Puii în

prima parte sunt nidicoli, apoi devin nidifugi.

Habitat: deltă, litoral, lacuri şi bălţi cu adâncime

mică. Hrana: exclusiv pești, cu totul întâmplător

broaște, pui de păsări, șobolani, raci.



alte populații.

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A072 Pernis apivorus Mărimea: 45 - 50 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară şi de pasaj. Mod de cuibărit:

cuibăreşte în păduri bătrâne dar şi în liziere,

uneori foloseşte cuiburile părăsite de cioara de

semănătură sau grivă. Caracteristicile cuibului:

materialul folosit pentru construcţie este alcătuit

din crenguţe uscate; înălţimea faţă de sol: circa

10 m. Perioada de cuibărit: mai – august.


pontă: 1 - 3 ouă de culoare albă, pătate cu brun

roşcat. Timp de clocire: 28 - 35 zile. Clocesc

ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor:

40 - 55 zile. Puii sunt nidicoli, hrăniţi cu larve

de insecte (în special de himenoptere). Habitat:

păduri de foioase, poieni. Hrana: viermi (râme),

larve şi adulţi de insecte (cu predilecţie pentru

Viespar nu apare în zonă.

Nu cuibărește în zonă

deoarece sursele de hrană

accesibile sunt reduse.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în





162

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

bondari, viespi şi albine),reptile, mamifere mici,

rar fructe.

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A393 Phalacrocorax

pygmeus

Mărimea: 48-52 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: în copaci, în

răchitiș, rar pe pământ. Caracteristicile cuibului:

este construit cu precădere din stuf, dar şi din

crenguţe şi ramuri, fiind căptuşit cu material

mai fin. Cuibăreşte în colonii mixte cu Ardea

cinerea, A. purpurea, Ardeola ralloides,

Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus şi

Egretta garzetta. Perioada de cuibărit: aprilie -


în pontă: 4-6 ouă de culoare albă. Timp de


puilor: 6 săptămâni. Puii sunt hrăniţi de ambii

părinţi şi sunt nidicoli. Habitat: deltă, lagune,

lacuri, bălţi şi zone inundabile cu arbori. Hrana:

exclusiv peşti, rareori lipitori.

Cormoranul mic apare

sporadic în zonă, în stoluri

mici sau chiar exemplare

răzlețe, habitatul preferat

fiind cel al bălții Comana.

Nu cuibărește în zonă, iar

indivizii care apar sunt de

obicei imaturi. Nu rămân

mult timp în zonă deoarece

sursele de hrană accesibilă

sunt reduse. Regularizarea

râului oferă condiții

favorabile de adăpost, dar și

de hrănire în zonele cu apă

profundă.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A151 Philomachus pugnax Mărimea: 25-35 cm. Categorie fenologică:

pasaj, rar oaspete de iarnă. Descriere: Coloritul

este cafeniu cu pete mai închise. În timpul

împerecherii, masculii prezintă gulere mari și

Bătăușul apare în zonele

litorale ale cursului de apă

doar în perioadele de pasaj

de primăvară și de toamnă.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu





163

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

smocuri în dreptul urechilor, foarte variat

colorate: albe, negre, brune, zebrate pe fond

maro, galben, negru, portocaliu. Mod de

cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. Habitat:

malurile lacurilor, mlaştini, câmpii, ocazional

pe litoral. Hrana: viermi, moluşte, crustacei,

viermi, insecte (gândaci) dar şi alge, seminţe (în

special mei), mai ales toamna, când le culeg din

câmp.

Stolurile sunt variabile ca

mărime și nu rămân în zonă

mult timp datorită faptului

că resursele de hrană sunt

limitate.

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A234 Picus canus Mărimea: 27 cm. Categorie fenologică:

sedentar. Mod de cuibărit: în scorburile din

arborii situaţi în pădurile de foioase sau mixte

bătrâne (peste 100 ani). Caracteristicile

cuibului: diametrul intrării: 60 mm; adâncimea

scorburii: 25 - 30 cm; diametrul scorburii: 12 -

15 cm; înălţimea faţă de sol: 3 - 5 m. Perioada

de cuibărit: mai – iulie. Număr de ponte pe an:

1. Număr de ouă în pontă: 5 - 6 (max. 10) ouă

de culoare albă. Timp de clocire: 17 - 18 zile.

Timp de şedere în cuib a puilor: 24 - 25 zile.

Puii sunt nidicoli. Habitat: păduri mixte şi de


împădurite.




an calendaristic.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de





164

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

foioase, terenuri descoperite presărate cu arbori

şi arbuşti, versanţi muntoşi împăduriţi. Hrana:

ouă, larve şi pupe de insecte, adesea furnici.

Aceste ciocănitori au obiceiul de a consuma

furnici scormonind furnicarele. Rar fructe şi

seminţe.

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A034 Platalea leucorodia Mărimea: 86 - 100 cm Categorie fenologică:


cuibărește în stufăriș sau în tufișurile joase,

uneori în arborii bătrâni. Cuibăresc în colonii.

Caracteristicile cuibului: este construit ca o

platforma din trestie, resturi de plante uscate;

cuiburile din trestie au 25-30 cm înălțime,

vegetația din jur fiind călcată în picioare.


ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de

culoare albă cu pete mici roşcate. Timp de

clocire: 21 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de

şedere în cuib a puilor. 4 săptămâni. Puii sunt

nidicoli. Habitat: lagune, ape puţin adânci,

mlaştini cu mult stuf la liziera pădurilor. Hrana:

moluşte, crustacei, larve şi insecte acvatice,

mici peşti (ţipari), broaşte.










alte populații.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.





165

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

A032 Plegadis falcinellus Mărimea: 56 cm Categorie fenologică: oaspete

de vară. Mod de cuibărit: pe sol în desişurile de

trestie, pe tufişuri sau pe copaci ce cresc în apă.

Cuibăresc în colonii mixte cu Ardeola ralloides,

Nycticorax nyctiorax, Egretta garzetta sau

Phalacrocorax pygmaeus. Caracteristicile

cuibului: cuibul mic este construit din fire de

stuf, iar pe copaci din crengi, căptuşit cu fire de

stuf verde. Perioada de cuibărit: mai - iunie.


pontă: 3-5 ouă de culoare albastru verzuie.

Timp de clocire: 21 zile. Noaptea cloceşte

masculul iar ziua femela. Timp de şedere în

cuib a puilor: 2 săptămâni. Puii sunt nidicoli şi

sunt hrăniţi în special cu lipitori.. Habitat: bălţi,

mlaştini şi terenuri noroioase. Hrana: lipitori,

melci, tritoni, peștișori, mai rar plante acvatice.

Țigănușul a fost semnalat în

zonă, fără însă a cuibării.










alte populații.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A120 Porzana parva Mărimea: 19 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară, pasaj. Descriere: Masculul se

deosebeşte de cresteţul mic prin dungi mai puţin

pronunţate pe laturile corpului şi prin pata roşie

de la baza ciocului. Femela este crem-roşcată

dedesubt şi are roşu la baza ciocului. Mod de

cuibărire: Cuibul îl construieşte pe sol în stuf,

fiind alcătuit din frunze de trestie uscată.









Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a





166

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

Perioada de cuibărit: mai - iunie. Depune 8 ouă

de culoare gălbui cenuşie cu pete roşii. Cloceşte

mai mult femela. Puii sunt nidifugi. Habitat:

mlaştini, bălţi cu stufăriş şi islazuri cu vegetaţie

abundentă. Hrana: viermi, moluşte, mici

crustacei, insecte şi larvelor lor, peşti şi broaşte

mici, mormoloci, plante acvatice.


alte populații.

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A119 Porzana porzana Mărimea: 23 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară, pasaj. Descriere: Foarte greu vizibil.

Se aseamănă cu cristelul de baltă în obiceiuri.

Flancuri barate cafeniu și crem. Cioc destul de

scurt. Mod de cuibărire: Cuibul îl construieşte

pe sol, în stuf, fiind alcătuit din frunze de

papură şi stuf uscate, dar şi proaspete. Perioada

de cuibărit: mai - iunie. Depune 8-12 ouă de

culoare ocru gri cu pete foarte mici brune. Are

chiar şi două ponte pe an. Cloceşte mai mult

femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: islazuri cu

vegetaţie deasă, mlaştini, bălţi. Hrana: viermi,

moluşte, insecte şi larvelor lor, mici peşti,

mormoloci, plante acvatice.

Crestețul pestriț este

dependent de existența

stufăriilor umede cu

predilecție în balta Comana.

Numărul de perechi

cuibăritoare este destul de

mic și nu în fiecare an,

deoarece sursele de hrană

accesibile sunt reduse.

Specia părăsește zona

imediat ce puii au și ei

penajul complet, ca de

adult.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în





167

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A132 Recurvirostra avosetta Mărimea: 43 cm Categorie fenologică: oaspete

de vară, pasaj. Descriere: Masculul execută

parada nupţială. Mod de cuibărit: pe maluri, în

lagune cu apă sărată sau semisărată, pe insule

plane, pe bancuri de nisip sau nămol, pe pășuni,

uneori în vegetație sau pe sol cu scoici. Uneori

cuiburile dese formează adevărate colonii.

Caracteristicile cuibului: are formă plată, cu

puțin material vegetal uscat, fără căptușeală.


ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de

culoare ocru gri, pătate cu cenuşiu şi brun. Timp

de clocire: 22-24 zile. Timp de şedere în cuib a

puilor: 6 săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat:

lagune şi golfuri adăpostite, lacuri puţin adânci

de-a lungul litoralului mării. Hrana: viermi,

moluşte, crustacei mici, insecte acvatice şi

larvele lor (ploşniţe, ţânţari, muşte), peşti mici,

plante acvatice de suprafaţă.

Lipsa stufăriilor, a

bancurilor de pământ,

constituie o piedică în

cuibărirea speciei în zonă.

Din această cauză pe timpul

verii apar doar exemplare

eratice, imature sexual, iar

în timpul pasajelor și a

iernii, numărul de

exemplare este sporit de

către indivizi din alte

populații.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A193 Sterna hirundo Mărimea: 38-40 cm. Categorie fenologică:


Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat pe

insule de vegetaţie uscată, plaje de nisip..

Chira de baltă nu cuibărește

în zonă deoarece nu există

habitate favorabile. Indivizii

prezenți uneori pe tot

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu





168

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

Caracteristicile cuibului: este o adâncitură

aproape plană, necăptuşit sau căptuşit

sărăcăcios cu materiale vegetale din vecinătate,

precum şi cu câteva pene. Perioada de cuibărit:

mai - iulie. Număr de ponte pe an: 1-2. Număr

de ouă în pontă: 2-3 ouă de culoare galben

verzuie cu pete cenuşii sau brune. Timp de

clocire: 20-33 zile. Cloceşte numai femela.

Timp de şedere în cuib a puilor: 28 zile. Puii

sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, pe

lacuri cu suprafeţe întinse, terenuri noroioase.

Hrana: viermi, crustacei, insecte (în special

libelule), peşti.

parcursul anului sunt de

regulă imaturi care

valorifică toate resturile

alimentare din lungul

apelor, de pe câmp, sau

chiar din zonele cu gunoaie.

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A307 Sylvia nisoria Mărimea: 15.5 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară. Descriere: Adultul are

dedesubt striuri fine, transversale și ochi galben

deschis, dungile nu sunt întotdeauna ușor de

văzut în teren. Două dungi albicioase peste

aripă, coadă destul de lungă. Mod de cuibărire:

Cuibul este amplasat în mărăcinişuri şi tufişuri

dese, fiind construit din ierburi uscate, căptuşit

cu mult păr de cal. Cuibărește adesea în aceleași

terenuri cu sfrânciocul roșiatic. Perioada de

cuibărit: mai - iunie. Depune 4-5 ouă de culoare

gălbui cenuşie, pătate cu cenuşiu violet. Puii

Specia este caracteristica de

zone împădurite cu

vegetație înaltă. în zona de

interes a proiectului nu a

fost semnalata.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de





169

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

sunt nidicoli. Habitat: terenuri deschise

presărate cu ierburi, mărăcinişuri sau la liziera

pădurilor şi în luminişuri. Hrana: diferite

insecte. Toamna consumă şi fructe mici.

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A166 Tringa glareola Mărimea: 22 cm. Categorie fenologică: pasaj.

Descriere: Spatele este maro-cafeniu,

împestriţat puternic cu pete de culoare

deschisă.. Este numeros în pasaj pe malurile

mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar,

ocazional în stoluri mici. Mod de cuibărire: nu

cuibăreşte în ţară. Habitat: râuri, bălţi, mlaştini,

zone inundabile. Hrana: moluşte şi crustacei

mici, insecte şi larvele lor.

Fluierarul de mlaștină apare

în mod neregulat în

exemplare izolate, de obicei

în apropierea luciului de

apă. Nu rămâne mult timp

în zonă datorită cantităților

reduse de hrană. Taluzele

betonate din zona de

regularizare pot constitui

spații favorabile pentru

deplasarea speciei în

căutarea hranei constituite

din nevertebrate de

suprafață.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.





170

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

A030 Ciconia nigra Mărimea: 96 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în copaci înalţi

din pădurile bătrâne. Caracteristicile cuibului:

cuibul este refolosit anual şi prin adăugare de

materiale ajunge la 129 cm diametru şi este

alcătuit din crengi, interiorul este căptuşit cu

iarbă şi muşchi; înălţimea faţă de sol: 25 - 30

m. Perioada de cuibărit: aprilie – iulie. Număr

de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 -. 5.

Timp de clocire: 30 - 35 zile. Timp de şedere în

cuib a puilor. 60 - 70 zile. Habitat: lacuri, bălţi

şi mlaştini înconjurate de păduri. Hrana: peşti

de talie mică, broaşte, reptile, insecte mari,

moluşte sau chiar micromamifere.

Barza neagră apare în mod

neregulat în exemplare

izolate, de obicei în

apropierea luciului de apă.

Nu rămâne mult timp în

zonă datorită cantităților

reduse de hrană. Taluzele

betonate din zona de



deplasarea speciei în

căutarea hranei constituite

din nevertebrate de

suprafață.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A131 Himantopus

himantopus

Mărimea: 38-44 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe malurile

nămoloase ale lacurilor semisecate și în apele

de inundație, așezat pe mănunchiuri de plante

sau perne de plante în apă puțin adâncă sau pe

movile de nămol de pe mal. Caracteristicile

cuibului: are formă de covată plană, subțire în

locurile uscate și mult stratificat în cele umede,

Piciorongul nu a fost

semnalat în zonă. Datorită

malurilor degradate, nu sunt

condiții specifice de hrană

sau de cuibărire a acestei

specii.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a





171

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

fiind alcătuit din plante uscate. Perioada de

cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1.

Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare

măslinie roşcată cu pete întunecate.. Timp de


puilor: 4 săptămâni. Puii sunt nidifugi. Habitat:

lacuri cu nămol lipsite de vegetaţie, mlaştini şi

lagune descoperite. Hrana: insecte acvatice,

larve, moluște mici, crustacee mici, mormoloci,

peștișori.

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A023 Nycticorax nycticorax Mărimea: 61 cm. Categorie fenologică: oaspete

de vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibul îl

construieşte în arbori sau stuf, fiind alcătuit din

crengi, fire de trestie şi alt material vegetal,

dispus radial. Perioada de cuibărit: mai - iunie.


pontă: 3-4 ouă de culoare verzui albăstruie.

Timp de clocire: 20 zile. Cloceşte numai

femela. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea

cinerea, A. purpurea, Ardeola ralloides,

Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus şi

Egretta garzetta. Timp de şedere în cuib a

puilor: 7-8 săptămâni. Puii sunt nidicoli şi sunt

hrăniţi cu peşti mici, broscuţe şi insecte

acvatice. Habitat: lacuri şi bălţi cu vegetaţie

bogată. În timpul zilei stă cocoţat pe un arbore,

Stârcul de noapte nu a fost

semnalat în zonă. Datorită

malurilor degradate, nu sunt

condiții specifice de hrană

sau de cuibărire a acestei

specii.

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în





172

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

arbust sau pe crengi uscate deasupra apei.

Hrana: pești, broaște, lipitori, insecte acvatice,

mormoloci, crustacee mici, moluște, mici

mamifere (şoareci).

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.

A026 Egretta garzetta Mărimea: 56 - 63 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: aprilie - iunie.

Cuibul îl construieşte în arbori sau stuf, fiind

alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în colonii

mixte cu Ardea purpurea, Ardeola ralloides,


pygmaeus. Număr de ponte pe an: 1. Număr de

ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru

verzuie. Timp de clocire: 20-24 zile. Clocesc

ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor.

41 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: fluvii, deltă,

terenuri cu tufişuri şi ape, lacuri cu suprafeţe

întinse dar nu prea adânci. Hrana: peşti mici,

insecte acvatice, broaşte.

Egreta mică a fost

semnalată în apropierea

malurilor în căutarea

surselor de hrană. Zona nu

oferă condiții de adăpost

Constituirea

unui curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar

fi ca lucrările sa

se desfășoare în

afara

perioadelor de

cuibărire mai –

iunie.





173

II.1.3. ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA

Situl ROSPA0038 Dunăre-Oltenița, se afla pe Dunăre între km 451 și km

430. Situl propus cuprinde atât porțiunea de Dunăre cuprinsă între Căscioarele-

Chirnogi- Oltenița cât și teren agricol ce face parte din incinta îndiguită Greaca-

Arges-Chirnogi.

Este apărată de inundații prin: digul longitudinal Dunăre cu o lungime

19,500km construit în 1967; digul Remu-Argeș mal drept cu o lungime de 4,2

km construit în 1967; digul de compartimentare(dig

vechi Chirnogi) cu o lungime de 12,475km construit în 1932; digul de

compartimentare (dig nord Chirnogi) cu o lungime de 2,7km construit în 1932.

O parte din diguri au suferit modificări datorita construcției canalului

Dunăre-București.

In acest sit propus se afla doua sisteme de desecare, Dunarica și Greaca.

De foarte multe ori când nivelul Dunării este ridicat terenurile agricole propuse

în sit sunt inundate, apa staționând pe o perioada mai lunga , 40-50 zile pe an.

Evacuarea apei din incinta se face prin cele doua stații de pompare

menționate. Datorita acestui aspect de zona umeda caracteristica luncii Dunării

arealul este tranzitat de numeroase specii avifaunistice, printre acestea se numără

gâște, gârlițe, stârci, egrete, chire, chirighițe etc.

Bieful “0” este cuprins între:

fluviul Dunărea la km “0” - zona port Olteniţa – lucrările de

amenajare a portului se vor executa în aria protejată ROSPA0038

nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa şi are o lungime totală de 2,282

km – lucrările se vor executa în afara ariei protejate ROSPA0038


LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului

Longitudine

N 44º 3' 47''

Latitudine

Suprafaţa

sitului

(ha)

Lungimea

sitului

(km)

Altitudine (m)

Min. Max.

Med.

Regiunea biogeografică Alpină Continentală

Panonică Stepică Pontică





174

E 26º 28' 48''

6022 ha 1 31 15 X

2.5 Regiunile

administrative


RO032 Călărași 93.9

RO034 Giurgiu 6.1

II.1.3.b. Tipuri de ecosisteme/ habitate și speciile pentru care a fost desemnat

situl

Conform Formularului Standard Natura 2000



N06 17 511, 512 Râuri, lacuri



N14 3 231 Păşuni


Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate.

Conform datelor avem următoarele categorii:

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 28

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra

speciilor migratoare (Bonn): 61

c) număr de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

Aythya nyroca

Ciconia nigra

Himantopus himantopus

Ixobrychus minutus

Situl este important în perioada de migrație pentru speciile:

Aythya nyroca

Ardeola ralloides

Phalacrocorax pygmaeus

Platalea leucorodia

Ciconia ciconia





175

Egretta alba

Egretta garzetta

SOR: Sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de

BirdLife International: C1, C2, C6.

Datorita faptului ca situl cuprinde o mare parte din suprafețele agricole la

care se utilizează îngrășăminte chimice și pesticide, pot exista riscul apariției

unor modificări în rândul păsărilor(paralizie, sterilitate).

Un potențial risc în reprezintă poluarea apei din râul Argeș(grupa III-

IV,amoniu și azot).

Tip de proprietate:

Proprietate de stat 100%.

Tabel 20

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie

Populaţie

Rezidentă

Cuibărit

Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv.

Izolare Global

A024 Ardeola ralloides 800-1000 i C B C B

A060 Aythya nyroca 25-30 p 130-240 i C B C B

A021 Botaurus stellaris RC D B C B

A138 Charadrius alexandrinus R D B C B

A196 Chlidonias hybridus RC D B C B

A197 Chlidonias niger RC D B C B

A031 Ciconia ciconia 43-46 p 1300-1500 i D B C B

A030 Ciconia nigra 24-33 p B B C B

A081 Circus aeruginosus 8-11 p D B C B

A027 Egretta alba 160-180 i D B C B

A026 Egretta garzetta 300-400 i D B C B

A131 Himantopus himantopus 22-24 p 40-50 i D B C B

A022 Ixobrychus minutus 40-50 p RC D B C B

A068 Mergus albellus RC D B C B

A073 Milvus migrans 2-4 i D B C B

A023 Nycticorax nycticorax RC D B C B

A020 Pelecanus crispus R B B C A

A393 Phalacrocorax pygmeus 120-150 i C B C B

A151 Philomachus pugnax RC D B C B

A034 Platalea leucorodia 120-140 i D B C B

A032 Plegadis falcinellus 20-80i D

A119 Porzana porzana R D B C B





176

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie

Populaţie

Rezidentă

Cuibărit

Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv.

Izolare Global

A132 Recurvirostra avosetta 8-12 p 20-40 i D B C B

A195 Sterna albifrons RC D B C B

A193 Sterna hirundo RC D B C B

A166 Tringa glareola RC D B C B

A030 Ciconia nigra 20-30i C B C B

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a

Directivei Consiliului 2009/147/EC

A244 Galerida cristata

A028 Ardea cinerea

A059 Aythya ferina

A061 Aythya fuligula

A087 Buteo buteo

A149 Calidris alpina

A366 Carduelis cannabina

A364 Carduelis carduelis

A363 Carduelis chloris

A212 Cuculus canorus

A036 Cygnus olor

A253 Delichon urbica

A269 Erithacus rubecula

A359 Fringilla coelebs

A125 Fulica atra

A086 Accipiter nisus

A298 Acrocephalus arundinaceus

A296 Acrocephalus palustris

A297 Acrocephalus scirpaceus

A295 Acrocephalus schoenobaenus

A247 Alauda arvensis

A054 Anas acuta

A056 Anas clypeata

A052 Anas crecca

A050 Anas penelope

A055 Anas querquedula

A051 Anas strepera

A041 Anser albifrons

A123 Gallinula chloropus

A251 Hirundo rustica

A459 Larus cachinnans

A179 Larus ridibundus

A156 Limosa limosa

A292 Locustella luscinioides

A271 Luscinia megarhynchos

A230 Merops apiaster

A383 Miliaria calandra

A262 Motacilla alba

A260 Motacilla flava

A319 Muscicapa striata

A160 Numenius arquata

A337 Oriolus oriolus

A017 Phalacrocorax carbo

A273 Phoenicurus ochruros

A315 Phylloscopus collybita

A316 Phylloscopus trochilus

A005 Podiceps cristatus

A118 Rallus aquaticus





177

A336 Remiz pendulinus

A249 Riparia riparia

A275 Saxicola rubetra

A276 Saxicola torquata

A351 Sturnus vulgaris

A004 Tachybaptus ruficollis

A048 Tadorna tadorna

A162 Tringa totanus

A283 Turdus merula

A285 Turdus philomelos

A232 Upupa epops

A053 Anas platyrhynchos





178

II.1.3..c. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes


naturale protejate ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA

Tabel 21 - Descrierea specii de păsări/habitate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 - ROSPA0038 Dunăre - Olteniţa:


Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

1. A024 Ardeola ralloides Mărimea: 47-52 cm Categorie fenologică:


arbori sau tufişuri, pe sol, în stufăriş sau în

vegetaţia de mlaştină. Cuibăresc în mai -

iunie, în colonii mixte cu Ardea cinerea, A.

purpurea, Nycticorax nycticorax,

Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis

falcinellus şi Egretta garzetta. Caracteristicile

cuibului: poate fi din trestie, stuf,rogoz sau

crengi de salcie. Puii sunt nidicoli şi sunt

hrăniţi mai ales cu insecte acvatice. Număr

de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-6

ouă de culoare albastru verzui.. Timp de


puilor. 32 zile. Cel mai mult cloceşte femela.


zona de interes, dar nu

excludem apariția acesteia în

perioadele de toamna. Având

în vedere ca o parte din

lucrări deja au fost realizate,

lucrările la NH1 se desfășoară

în afara ariei protejate, iar

următoarele faze de lucrări (

amenajarea portului Oltenița)

se desfășoară pe o suprafață

din arie unde nu sunt condiții

specifice, zona fiind

degradată.

Preconizam un impact

Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se





179

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

Habitat: lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile.

Hrana: insecte, larve acvatice, peștișori,

broscuțe, șopârle, moluște mici, crustacee,

viermi și ceva hrană vegetală.

nesemnificativ în perioada de

construire și un impact 0 în

perioada de funcționare.

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

2. A060 Aythya nyroca Mărimea: 38-42 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară, ocazional iernează şi la noi

pe apele neîngheţate. Mod de cuibărit: la

marginea apei, în desișurile de stuf.

Caracteristicile cuibului: cuibul este construit

din plante din imediata vecinătate, căptușit

bogat cu puf și pene. Perioada de cuibărit:

mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă

în pontă: 7-11. Timp de clocire: 25-27 zile.

Timp de şedere în cuib a puilor. 50-60 zile.

Habitat: lacuri, mlaştini cu vegetaţie bogată,

ochiuri de apă bine adăpostite. Hrana: mai

mult vegetală vara: plante acvatice, lintiță,

semințe, rădăcini și animală iarna: crustacee,

moluște, viermi, larve, insecte, broscuțe,

peștișori.




perioadele de toamna. Având










degradată.





Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

3. A021 Botaurus stellaris Mărimea: 75 cm. Descriere: Buhaiul de baltă

are penajul ruginiu gălbui cu pete de culoare

închisă. Picioarele și labele sunt verzi-

albăstrui. În zbor, își ține gatul tras pe spate,

iar bătăile de aripi sunt rapide și regulate, ca

Buhaiul de baltă are puțini

reprezentanți în zonă. În

timpul pasajelor apar și

exemplare răzlețe în lungul

râului, iar acestea găsesc cu

Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează





180

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

la speciile de stârci mici. În repaus stă

nemișcat, bine ascuns în stufăriș. Este o

pasăre solitară, cel mai ușor de observat fiind

în cursul dimineții atunci când realizează

deplasări înspre și dinspre locurile de hrănire.

Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl

construieşte stuf sau sălcii. Depune 4-5 ouă de

culoare albastru verzui. Cuibăresc în colonii

mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea,



garzetta. Cel mai mult cloceşte femela. Puii

sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte

acvatice. Habitat: lagune, bălţi cu stuf, zone

inundabile. Hrana: peşti, broaşte, şerpi,

viermi, moluşte, crustacei, insecte acvatice şi

larvele lor.

ușurință puncte de pândă

pentru procurarea hranei,

chiar și pe malul taluzat cu

beton.

Având în vedere ca o parte

din lucrări deja au fost

realizate, lucrările la NH1 se

desfășoară în afara ariei

protejate, iar următoarele faze

de lucrări ( amenajarea

portului Oltenița) se

desfășoară pe o suprafață din

arie unde nu sunt condiții


degradată.





existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

4. A138 Charadrius

alexandrinus

Mărimea: 16 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de iarnă.

Descriere: Pasarea are alură zveltă, penajul

fiind, ventral, de culoare albă, iar dorsal

cafeniu. Capul este proporțional mare, iar

ciocul destul de puternic. Masculul prezintă

pe creștet și pe gât două pete negre, care la

femelă sunt brun–cafenii. Pe aripă prezintă o

dungă foarte îngustă de culoare albă. Ciocul şi


zona de interes, zona nefiind

caracteristica acestei specii.







Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în





181

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

picioarele sunt negre. Mod de cuibărire:

aprilie - iunie. Cuibul este aşezat pe sol,

folosind adânciturile terenului, fiind căptuşit

cu vegetaţie uscată. Depune 3 ouă de culoare

galben ocru, pătate cu brun. Puii sunt nidifugi.

Habitat: pe plajele de nisip cu apă sărată, zone

cu pietriş. Hrana: viermi, mici moluşte şi

crustacei, insecte acvatice şi larvele lor.





degradată.





perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

5. A196 Chlidonias

hybridus

Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică :

oaspete de vară, pasaj. Descriere: Penajul

pare de la distanţă albicios ca la chire, iar la o

lumină foarte puternică culoarea închisă de pe

partea inferioară a corpului poate fi

confundată cu efectul unei umbre.

Asemănarea cu chirighiţa neagră este imediat

evidentă prin zborul agitat, acrobatic, de

obicei la mică înălţime deasupra smârcurilor

şi a pajiştilor, de unde prinde insecte. Mod de

cuibărire: iunie - iulie. Cuibăresc în colonii.

Cuibul îl amplasează pe frunze plutitoare,

fiind format din plante acvatice. Depune 2-3

ouă de culoare albastră verzuie cu pete mai

întunecate. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt

nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, în

apropierea lacurilor şi a bălţilor, în mlaştini.

Hrana: peşti, insecte acvatice şi larvele lor.

Specia are puțini

reprezentanți în zonă, iar

prezența lor este legată în

mod inconstant mai ales de

existența zonelor umede.

Exemplare răzlețe apar și pe

parcursul anului în mod

eratic. Cursul regularizat al

râului este favorabil pentru

exemplarele tinere care pot

culege de pe suprafața apei

diverse surse de hrană.







Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai





182

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit





degradată.





– iunie.

6. A197 Chlidonias niger Mărimea: 24-30 cm Categorie fenologică:


Caracteristicile cuibului: este format dintr-o

grămadă de trestii şi alte plante acvatice,

căptuşit cu material fin care pluteşte la

suprafaţa apei construit pe frunze de nuferi

îngrămădite ori pe aglomeraţii de vegetaţie

plutitoare din stuf. Perioada de cuibărit: mai.


pontă: 3. Timp de clocire: 14-17 zile. Timp de

şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. Habitat:

litoralul mării, lacuri adânci şi întinse,

mlaştini. Hrana: insecte şi larve acvatice,

peştişori, mormoloci, broscuţe, dar şi insecte

terestre, viermi etc.




Preconizam un impact 0 în

perioada de construire și un

impact 0 în perioada de

funcționare.











degradată.


Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.





183

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit




7. A031 Ciconia ciconia Mărimea: 100 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe stâlpi de

telegraf, copaci înalţi sau pe acoperişul din

stuf sau şindrilă al caselor. Caracteristicile

cuibului: este o construcţie mare reutilizată an

de an, realizată din crengi şi crenguţe în

amestec cu iarbă şi pământ; interiorul este

căptuşit cu resturi de plante, fulgi şi cârpe;

înălţimea faţă de sol: 5 – 10 m. Perioada de

cuibărit: aprilie - iulie. Număr de ponte pe

an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 – 5. Timp de


puilor. 33 - 35 zile. Habitat: arături

proaspete, câmpii ierboase şi umede, mlaştini.

Hrana: nevertebrate diverse de talie mare

(râme, gândaci, viermi, melci) dar şi

vertebrate de talie mică (broaşte, şopârle,

şerpi, şoareci).

Barza albă are puțini

reprezentanți în populația din

zonă. Existența zonelor

umede de unde să fie

procurată hrana pentru pui

constituie un factor favorabil

pentru existența populației.











degradată.





Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

8. A030 Ciconia nigra Mărimea: 96 cm. Categorie fenologică:


copaci înalţi din pădurile bătrâne.

Numărul redus de perechi

cuibăritoare este legat de

suprafața arboretelor în vârstă

Constituirea unui

curs de apă

regularizat în





184

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

Caracteristicile cuibului: cuibul este refolosit

anual şi prin adăugare de materiale ajunge la

129 cm diametru şi este alcătuit din crengi,

interiorul este căptuşit cu iarbă şi muşchi;


cuibărit: aprilie – iulie. Număr de ponte pe an:

1. Număr de ouă în pontă: 3 -. 5. Timp de


puilor. 60 - 70 zile. Habitat: lacuri, bălţi şi

mlaştini înconjurate de păduri. Hrana: peşti de

talie mică, broaşte, reptile, insecte mari,


unde specia își poate face

cuib. Având în vedere ca o

parte din lucrări deja au fost









degradată.





lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

9. A081 Circus aeruginosus Mărimea: 48-56 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod

de cuibărit: în mlaştini, la adăpostul

stufărişului. Caracteristicile cuibului:

construit pe pământ, câteodată refolosit. Este

o grămadă mare de beţe, stuf uscat, căptuşit

cu iarbă. Perioada de cuibărit: aprilie-iunie.

Număr de ouă în pontă: 3-6. Timp de clocire:

31-36 zile. Timp de şedere în cuib a 38-40

zile. Cloceşte numai femela. Puii sunt

nidicoli. Habitat: terenuri descoperite şi

mlăştinoase cu mult stuf. Hrana: broaşte,




perioadele de toamna Având









Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de





185

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

şobolani de apă, şerpi, peşti, insecte mari, dar

şi păsări adulte (de preferinţă lişiţe), tinere sau

pui de cuib, mai ales în perioada de hrănire a

puilor. Consumă cu plăcere şi ouă.


degradată.





reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

10. A027 Egretta alba Mărimea: 90 - 118 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod

de cuibărit: în apropierea apei, pe copaci sau

în stufării. Caracteristicile cuibului: cuibul

este alcătuit din crengi subţiri, iar în stufării

din trestie uscată. Perioada de cuibărit: mai -


în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie.

Timp de clocire: 25-26 zile. Clocesc ambii

părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 42

zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune, deltă,

lacuri cu suprafeţe întinse şi puţin adânci.

Hrana: majoritatea din pești, dar consumă și

insecte, broaște,păsări mici.

Egreta mare apare doar în

puține exemplare răzlețe, de

obicei tineri eratici în timpul

pasajelor de toamnă.

Regularizarea cursului de apă

ar putea oferi spații de

procurare a hranei pe malul

taluzat din beton, dacă


favorabilă.

Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

11. A026 Egretta garzetta Mărimea: 56 - 63 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: aprilie -

Egreta mică apare sporadic în

această zonă. Este foarte

Constituirea unui

curs de apă





186

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

iunie. Cuibul îl construieşte în arbori sau stuf,

fiind alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în

colonii mixte cu Ardea purpurea, Ardeola

ralloides, Nycticorax nycticorax,

Phalacrocorax pygmaeus. Număr de ponte pe

an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de

culoare albastru verzuie. Timp de clocire: 20-

24 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere

în cuib a puilor. 41 zile. Puii sunt nidicoli.

Habitat: fluvii, deltă, terenuri cu tufişuri şi

ape, lacuri cu suprafeţe întinse dar nu prea

adânci. Hrana: peşti mici, insecte acvatice,

broaşte.

posibil însă ca acești indivizi

să fie imaturi. Exemplare

răzlețe apar pe cursul râului și

în timpul migrației, mai ales

cel de toamnă. Regularizarea

cursului de apă ar putea oferi

spații de procurare a hranei pe

malul taluzat din beton, dacă


favorabilă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

12. A131 Himantopus

himantopus

Mărimea: 38-44 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe malurile

nămoloase ale lacurilor semisecate și în apele

de inundație, așezat pe mănunchiuri de plante

sau perne de plante în apă puțin adâncă sau pe

movile de nămol de pe mal. Caracteristicile

cuibului: are formă de covată plană, subțire în

locurile uscate și mult stratificat în cele

umede, fiind alcătuit din plante uscate.


ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4












Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire





187

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

ouă de culoare măslinie roşcată cu pete

întunecate.. Timp de clocire: 25-26 zile. Timp

de şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. Puii

sunt nidifugi. Habitat: lacuri cu nămol lipsite

de vegetaţie, mlaştini şi lagune descoperite.

Hrana: insecte acvatice, larve, moluște mici,

crustacee mici, mormoloci, peștișori.



degradată.





Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

13. A022 Ixobrychus minutus Mărimea: 35-38 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: izolat, pe

pământ, în stufării, pe vegetaţia frântă sau

plutitoare, la înălţime mică deasupra apei, pe

crengile joase din mlaştini sau în tufişuri nu

prea mari, rar în copaci. Caracteristicile

cuibului: îl construieşte în stuf, fiind alcătuit

din tulpini şi frunze uscate de papură şi stuf.



ouă de culoare albă.. Timp de clocire: 16-19


cuib a puilor. 30 zile. Puii sunt nidicoli.

Habitat: lacuri şi bălţi cu malurile acoperite de

păpuriş şi trestie. Hrana: în special insecte

acvatice şi larve, dar şi peştişori, broscuţe,

mormoloci, lipitori, moluşte, uneori chiar şi

câte un şoarece, o şopârlă sau un pui de cuib.

Prezența stârcului pitic ca

specie cuibăritoare este legată

zona umedă. În timpul

migrației de toamnă,

exemplare răzlețe de indivizi

tineri pot fi observate

întâmplător în zonele

stufăriilor, dar numărul

acestora este mic, iar prezența

este inconstantă.











Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.





188

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

degradată.





14. A068 Mergus albellus Mărimea: 40-48 cm. Categorie fenologică:

pasaj, oaspete de iarnă. Descriere: Poposesc

pe maluri şi ape marine de coastă, deseori

împreună cu diverse specii de raţe şi

pescuiesc în ape puţin adânci. Iarna este

prezent pe bazine de acumulare, lacuri,

ocazional în golfuri. Mod de cuibărire: nu

cuibăreşte în ţară. Habitat: lacuri, bălţi

mărginite de arbori, ochiuri de apă bine

adăpostite. cu suprafeţe mari. Hrana: în

majoritate dar şi moluşte, insecte acvatice şi

larvele lor, broaşte, peşti mici, alge.



excludem apariția ei în

perioada de iarna. Având în

vedere ca o parte din lucrări

deja au fost realizate, lucrările

la NH1 se desfășoară în afara

ariei protejate, iar






degradată.





Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

15. A073 Milvus migrans Mărimea: 55 - 60 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă.

Descriere: Are un colorit relativ uniform.

Capul este mai deschis, cu striuri înguste,

Gaia brună a fost observată

de puține ori. Specia apare

doar în perioadele de migrație

de toamnă și vizitează zona

Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu





189

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

longitudinale, în rest fiind brun. Aripa, ventral

este brună, cu o zonă mai deschisă spre vârf.

Coada în zbor este uşor bifurcată. Mod de

cuibărire: Cuibul îl construieşte în arbori,

fiind alcătuit din crengi, căptuşit cu hârtie,

bucăţi de pânză şi piele. perioada de cuibărit:

aprilie - iunie. Depune 1-2 ouă de culoare albă

pătate rarefiat cu roşu brun. Puii sunt nidicoli.

Habitat: în terenuri deschise care alternează

cu păduri tinere de foioase, în apropierea

lacurilor şi râurilor mărginite de arbori şi în

apropierea localităţilor unde caută prin

gunoaie. Hrană: insecte, peşti, reptile, păsări

mici, micromamifere, resturi de animale

găsite pe sol.

atunci când populațiile de

rozătoare de câmp sunt mai

numeroase. Având în vedere

ca o parte din lucrări deja au

fost realizate, lucrările la

NH1 se desfășoară în afara







degradată.





influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

16. A023 Nycticorax

nycticorax

Mărimea: 61 cm. Categorie fenologică:


cuibul îl construieşte în arbori sau stuf, fiind

alcătuit din crengi, fire de trestie şi alt

material vegetal, dispus radial. Perioada de

cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1.

Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare

verzui albăstruie. Timp de clocire: 20 zile.

Cloceşte numai femela. Cuibăresc în colonii

mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola

ralloides, Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis

Stârcul de noapte nu a fost

semnalat în zonă. Având în










Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire





190

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

falcinellus şi Egretta garzetta. Timp de şedere

în cuib a puilor: 7-8 săptămâni. Puii sunt

nidicoli şi sunt hrăniţi cu peşti mici, broscuţe

şi insecte acvatice. Habitat: lacuri şi bălţi cu

vegetaţie bogată. În timpul zilei stă cocoţat pe

un arbore, arbust sau pe crengi uscate

deasupra apei. Hrana: pești, broaște, lipitori,

insecte acvatice, mormoloci, crustacee mici,

moluște, mici mamifere (şoareci).

degradată.





Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

17. A020 Pelecanus crispus Mărimea: 150-190 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: la marginea

apei, pe grămezi de vegetaţie plutitoare sau în

stufăriş. Caracteristicile cuibului: are mărimi

diferite, fiind format din grămezi de stuf,

iarbă, beţişoare sau pietricele strânse de

mascul şi clădite de femelă. Perioada de


1. Număr de ouă în pontă: 2-4 ouă de culoare

alb gălbuie. Timp de clocire: 30-32 zile. Timp

de şedere în cuib a puilor: 14 săptămâni. Puii

în prima parte sunt nidicoli, apoi devin

nidifugi. Habitat: litoral, deltă şi lacuri

împrejmuite cu stuf. Hrana: exclusiv peşti.


în zona de interes. De

asemenea apariția ei

temporara este exclusa,

specia neîntâlnind o zona

deltaica cu vegetație

plutitoare în zona de interes a

proiectului.











degradată.

Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.





191

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit





18. A393 Phalacrocorax

pygmeus


oaspete de vară. Mod de cuibărit: în copaci, în

răchitiș, rar pe pământ. Caracteristicile

cuibului: este construit cu precădere din stuf,

dar şi din crenguţe şi ramuri, fiind căptuşit cu

material mai fin. Cuibăreşte în colonii mixte

cu Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola

ralloides, Nycticorax nycticorax, Plegadis

falcinellus şi Egretta garzetta. Perioada de


1. Număr de ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare

albă. Timp de clocire: 27-30 zile. Timp de

şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. Puii sunt

hrăniţi de ambii părinţi şi sunt nidicoli.

Habitat: deltă, lagune, lacuri, bălţi şi zone

inundabile cu arbori. Hrana: exclusiv peşti,

rareori lipitori.

Cormoranul mic apare

sporadic în zonă, în stoluri

mici sau chiar exemplare

răzlețe, habitatul preferat

fiind cel al bălților Nu

cuibărește în zonă, iar

indivizii care apar sunt de

obicei imaturi. Având în










degradată.





Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

19. A151 Philomachus

pugnax


pasaj, rar oaspete de iarnă. Descriere:

Bătăușul apare în zonele


Constituirea unui

curs de apă





192

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

Coloritul este cafeniu cu pete mai închise. În

timpul împerecherii, masculii prezintă gulere

mari și smocuri în dreptul urechilor, foarte

variat colorate: albe, negre, brune, zebrate pe

fond maro, galben, negru, portocaliu. Mod de

cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. Habitat:

malurile lacurilor, mlaştini, câmpii, ocazional

pe litoral. Hrana: viermi, moluşte, crustacei,

viermi, insecte (gândaci) dar şi alge, seminţe

(în special mei), mai ales toamna, când le

culeg din câmp.

doar în perioadele de pasaj de

primăvară și de toamnă.



mult timp datorită faptului că

resursele de hrană sunt

limitate.

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

20. A034 Platalea

leucorodia

Mărimea: 86 - 100 cm Categorie fenologică:


cuibărește în stufăriș sau în tufișurile joase,

uneori în arborii bătrâni. Cuibăresc în colonii.

Caracteristicile cuibului: este construit ca o

platforma din trestie, resturi de plante uscate;

cuiburile din trestie au 25-30 cm înălțime,

vegetația din jur fiind călcată în picioare.


ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă

de culoare albă cu pete mici roşcate. Timp de

Lopătarul apare în zonele


doar în perioadele de pasaj de

primăvară și de toamnă.



mult timp datorită faptului că

resursele de hrană sunt

limitate.

Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire





193

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

clocire: 21 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp

de şedere în cuib a puilor. 4 săptămâni. Puii

sunt nidicoli. Habitat: lagune, ape puţin

adânci, mlaştini cu mult stuf la liziera

pădurilor. Hrana: moluşte, crustacei, larve şi

insecte acvatice, mici peşti (ţipari), broaşte.

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

21. A032 Plegadis falcinellus Mărimea: 56 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe sol în

desişurile de trestie, pe tufişuri sau pe copaci

ce cresc în apă. Cuibăresc în colonii mixte cu

Ardeola ralloides, Nycticorax nyctiorax,

Egretta garzetta sau Phalacrocorax pygmaeus.

Caracteristicile cuibului: cuibul mic este

construit din fire de stuf, iar pe copaci din

crengi, căptuşit cu fire de stuf verde. Perioada

de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe

an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-5 ouă de

culoare albastru verzuie. Timp de clocire: 21

zile. Noaptea cloceşte masculul iar ziua

femela. Timp de şedere în cuib a puilor: 2

săptămâni. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi în

special cu lipitori.. Habitat: bălţi, mlaştini şi

terenuri noroioase. Hrana: lipitori, melci,

tritoni, peștișori, mai rar plante acvatice.

Țigănușul a fost semnalat în

zonă, fără însă a cuibării.











degradată.





Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.





194

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

22. A119 Porzana porzana Mărimea: 23 cm. Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj. Descriere: Foarte greu

vizibil. Se aseamănă cu cristelul de baltă în

obiceiuri. Flancuri barate cafeniu și crem.

Cioc destul de scurt. Mod de cuibărire: Cuibul

îl construieşte pe sol, în stuf, fiind alcătuit din

frunze de papură şi stuf uscate, dar şi

proaspete. Perioada de cuibărit: mai - iunie.

Depune 8-12 ouă de culoare ocru gri cu pete

foarte mici brune. Are chiar şi două ponte pe

an. Cloceşte mai mult femela. Puii sunt

nidifugi. Habitat: islazuri cu vegetaţie deasă,

mlaştini, bălţi. Hrana: viermi, moluşte, insecte

şi larvelor lor, mici peşti, mormoloci, plante

acvatice.

Crestețul pestriț este

dependent de existența

stufăriilor umede . Numărul

de perechi cuibăritoare este

destul de mic și nu în fiecare

an. Având în vedere ca o

parte din lucrări deja au fost









degradată.





Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

23. A132 Recurvirostra

avosetta

Mărimea: 43 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj. Descriere: Masculul

execută parada nupţială. Mod de cuibărit: pe

maluri, în lagune cu apă sărată sau semisărată,

pe insule plane, pe bancuri de nisip sau

nămol, pe pășuni, uneori în vegetație sau pe

sol cu scoici. Uneori cuiburile dese formează

adevărate colonii. Caracteristicile cuibului:

Cioc întors apare sporadic în

zonă, în stoluri mici sau chiar

exemplare răzlețe, habitatul

preferat fiind cel al bălților .





Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a





195

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

are formă plată, cu puțin material vegetal

uscat, fără căptușeală. Perioada de cuibărit:

mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr

de ouă în pontă: 4 ouă de culoare ocru gri,

pătate cu cenuşiu şi brun. Timp de clocire: 22-

24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 6

săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune

şi golfuri adăpostite, lacuri puţin adânci de-a

lungul litoralului mării. Hrana: viermi,

moluşte, crustacei mici, insecte acvatice şi

larvele lor (ploşniţe, ţânţari, muşte), peşti

mici, plante acvatice de suprafaţă.







degradată.





impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

24. A195 Sterna albifrons Mărimea: 22-24 cm Categorie fenologică:

oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: pe sol

nisipos cu vegetație rară. Caracteristicile

cuibului: este o adâncitură aproape plană, fără

căptușeală sau cu foarte puține resturi de

plante, pietricele și fragmente de scoici.



ouă de culoare galben gri albicioase cu pete

mici gri sau brune. Timp de clocire: 19-22


cuib a puilor: 15-17 zile. Puii sunt nidifugi.

Habitat: de-a lungul litoralului, lagune,

terenuri nisipoase. Hrana: moluşte, crustacei,

insecte, peşti mici.

Specia nu prefera zona de

interes a proiectului de

investiții, neîntâlnind în zona

suprafețe nisipoase.

Impact prognozat 0.

Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se





196

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

25. A193 Sterna hirundo Mărimea: 38-40 cm. Categorie fenologică:


Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat pe

insule de vegetaţie uscată, plaje de nisip..

Caracteristicile cuibului: este o adâncitură

aproape plană, necăptuşit sau căptuşit

sărăcăcios cu materiale vegetale din

vecinătate, precum şi cu câteva pene.


ponte pe an: 1-2. Număr de ouă în pontă: 2-3

ouă de culoare galben verzuie cu pete cenuşii

sau brune. Timp de clocire: 20-33 zile.

Cloceşte numai femela. Timp de şedere în

cuib a puilor: 28 zile. Puii sunt nidifugi.

Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu

suprafeţe întinse, terenuri noroioase. Hrana:

viermi, crustacei, insecte (în special libelule),

peşti.

Chira de baltă nu cuibărește

în zonă deoarece nu există

habitate favorabile. Indivizii

prezenți uneori pe tot

parcursul anului sunt de

regulă imaturi care valorifică

toate resturile alimentare din

lungul apelor, de pe câmp,

sau chiar din zonele cu

gunoaie.

Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

26. A166 Tringa glareola Mărimea: 22 cm. Categorie fenologică: pasaj.

Descriere: Spatele este maro-cafeniu,

Fluierarul de mlaștină apare

în mod neregulat în

Constituirea unui

curs de apă





197

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

împestriţat puternic cu pete de culoare

deschisă.. Este numeros în pasaj pe malurile

mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar,

dar, ocazional în stoluri mici. Mod de

cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. Habitat: râuri,

bălţi, mlaştini, zone inundabile. Hrana:

moluşte şi crustacei mici, insecte şi larvele

lor.

exemplare izolate, de obicei

în apropierea luciului de apă.

Taluzele betonate din zona de



deplasarea speciei în căutarea

hranei constituite din

nevertebrate de suprafață.











degradată.





regularizat în

lungul râului nu

influențează

existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.

27. A030 Ciconia nigra Mărimea: 96 cm. Categorie fenologică:


copaci înalţi din pădurile bătrâne.

Caracteristicile cuibului: cuibul este refolosit

anual şi prin adăugare de materiale ajunge la

Barza neagră apare în mod

neregulat în exemplare

izolate, de obicei în

apropierea luciului de apă.

Taluzele betonate din zona de

Constituirea unui

curs de apă

regularizat în

lungul râului nu

influențează





198

Nr.

crt



Relevanţa

pentru sit

129 cm diametru şi este alcătuit din crengi,

interiorul este căptuşit cu iarbă şi muşchi;


cuibărit: aprilie – iulie. Număr de ponte pe an:

1. Număr de ouă în pontă: 3 -. 5. Timp de


puilor. 60 - 70 zile. Habitat: lacuri, bălţi şi

mlaştini înconjurate de păduri. Hrana: peşti de

talie mică, broaşte, reptile, insecte mari,




deplasarea speciei în căutarea

hranei constituite din

nevertebrate de suprafață.











degradată.





existența speciei

Se impun masuri

de reducere a

impactului în

perioada de

construire

Masurile de

reducere

recomandate ar fi

ca lucrările sa se

desfășoare în

afara perioadelor

de cuibărire mai

– iunie.





199

II.1.4. Tipurile de habitate și speciile identificate pe râul Argeş în

sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni- Grădiștea – Fălăștoaca –

Olteniţa

Echipa de cercetători s-a deplasat pe parcursul unui an de zile pentru

observații periodice asupra faunei și florei .

Observațiile au fost extinse la întregul traseu al râului Argeș din

dreptul localității Dărăști-Vlașca până la vărsarea Argeșului în Dunăre.

A fost necesară realizarea acestor observații pe întregul traseu a

Argeșului datorită faptului ca acest râu constituie unul din culoarele de

migrație pentru păsări, iar observațiile punctuale doar în zonele de interes

nu reflectă o imagine corectă asupra biodiversității întâlnită de-a lungul

râului Argeș.

Pentru identificarea tipurilor de habitat în zona ROSCI0043/ROSPA0022

– COMANA s-au ales ca reprezentative 2 puncte în sectorul aparținând comunei

Grădiștea, Fălăștoaca și Gostinari și 2 puncte în zona Oltenița ( 1 – în apropierea

nodului hidrotehnic NH1 și 2 aproape de vărsare Argeșului în Dunăre). Aceste

puncte sunt exemplificate prin imaginile anexate prezentului studiu.

A. Speciile de păsări identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca -

Adunaţii Copăceni – Olteniţa

Tabel 22

Nr. Crt Specia Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut

fenologic

V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV

1 Accipiter gentilis – Uliu porumbar + + + + + + + + + + + + S

2 Accipiter nisus – Uliu păsărar + + + + + + + + + + + + S





200


fenologic


3 Acrocephalus arundinaceus -

Lăcar mare + + + + + OV,P

4 Acrocephalus schoenobaenus -

Lăcar mic + + + + + OV,P

5 Actitis hypoleucos - Fluierarul de

munte + + + P

6 Aegithalos caudatus – Piţigoi

codat + + + + + + + + + + + + S

7 Alauda arvensis - Ciocârlia de

câmp + + + + + + + OV,P

8 Alcedo atthis – Pescăruş

albastru + + + + + + + + + + + + S

9 Anas acuta - Rață suliţar + + + P

10 Anas clypeata - Rață lingurar + + + P

11 Anas crecca - Rață mică + + + + + + P,OI

12 Anas platyrhynchos - Rață mare + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

13 Anas querquedula - Rață

cârâitoare + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

14 Anas strepera - Raţa pestriţă + + P

15 Anser albifrons - Gârliţa mare + + + P

16 Anser anser - Gâsca de vară + + + P

17 Anthus campestris - Fâsă de

câmp + + + + + + + OV,P

18 Anthus pratensis - Fâsa de luncă + + + + P

19 Anthus trivialis – Fâsa de pădure + + + + + + + OV,P

20 Aquila pomarina – Acvila

+ + + + + + + + OV,P





201


fenologic


ţipătoare mică

21 Ardea cinerea - Stârc cenuşiu + + + + + + + + + OV,P

22 Ardea purpurea - Stârc roșu + + + + + + OV,P

23 Asio otus - Ciuful de pădure + + + + + + + + + + + OV,P,OI

24 Athene noctua – Cucuvea + + + + + + + + + + + + S

25 Aythya ferina - Rață cu cap

castaniu + + + + P

26 Bombycilla garrulus - Mătăsar + + + + + P,OI

27 Botaurus stellaris - Buhaiul de

Baltă + + + + P

28 Buteo buteo – Şorecar comun + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

29 Buteo lagopus - Şorecar încălţat + + + + + + P,OI

30 Calidris minuta - Fugaciul mic + P

31 Caprimulgus europaeus –

Caprimulg + + + + + + OV,P

32 Carduelis cannabina - Câneparul + + + + + + + + + + + + S,OI

33 Carduelis carduelis - Sticletele + + + + + + + + + + + + S

34 Carduelis chloris – Florinte + + + + + + + + OV,P

35 Carduelis spinus - Scatiul + + + + + + P,OI

36 Certhia familiaris – Cojoaică de

pădure + + + + + + + + + + + + S

37 Charadrius dubius - Prundăraş

gulerat mic + + + + + + OV,P

38 Chlidonias hybridus - Chirighiță cu

+ + + + + + + OV,P





202


fenologic


obraz alb

39 Ciconia ciconia – Barza albă + + + + + + + OV,P

40 Ciconia nigra – Barza neagră + + + + + + OV,P

41 Circus aeruginosus - Eretele de

stuf + + + + + + + P,OI

42 Coccothraustes coccothraustes -

Botgrosul + + + + + + + + + + + + S

43 Columba oenas - Porumbelul de

scorbură + + + + + + + + + OV,P

44 Columba palumbus - Porumbelul

gulerat + + + + + + + + + OV,P

45 Coracias garrulus -

Dumbrăveancă + + + + + OV

46 Corvus corax – Corb + + + + + + + + + + + + S

47 Corvus corone cornix - Cioara

grivă + + + + + + + + + + + + S

48 Corvus frugilegus - Cioara de

semănătură + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

49 Corvus monedula – Stăncuţă + + + + + + + + + + + + S

50 Coturnix coturnix - Prepeliţa + + + + + + + OV,P

51 Crex crex – Cristel de câmp + + + + + OV,P

52 Cuculus canorus – Cuc + + + + + + + OV,P

53 Cygnus cygnus - Lebădă de iarnă + + + + + + P,OI

54 Cygnus olor - Lebăda de vară + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

55 Delichon urbica - Lăstunul de

+ + + + + + + OV,P





203


fenologic


casă

56 Dendrocopos major –

Ciocănitoare pestriţă mare + + + + + + + + + + + + S

57 Dendrocopos medius –

Ciocănitoare de stejar + + + + + + + + + + + + S

58 Dendrocopos minor -

Ciocănitoare pestriţă mică + + + + + + + + + + + + S

59 Dendrocopos syriacus -

Ciocănitoare (pestriță) de grădină + + + + + + + + + + + + S

60 Egretta alba – Egreta mare + + + + + + P,OI

61 Egretta garzetta - Egretă mică + + + + + P

62 Emberiza citrinella - Presura

galbenă + + + + + + + + + + + + OV,P,OI

63 Emberiza schoeniclus - Presura

de stuf + + + + + + + + + + + + S

64 Erithacus rubecula –

Măcăleandru + + + + + + + + OV,P

65 Falco tinnunculus - Vânturelul

roşu + + + + + + + + OV,P

66 Falco vespertinus - Șoimuleț,

Vânturel de seară + + + + + OV

67 Ficedula albicollis – Muscar

gulerat + + + + + OV

68 Ficedula hypoleuca – Muscar

negru + + P

69 Fringilla coelebs – Cinteză + + + + + + + + + + OV,P

70 Fulica atra - Lişiţa + + + + + + + + + + OV,P





204


fenologic


71 Galerida cristata - Ciocârlan + + + + + + + + + + + + S

72 Gallinago gallinago - Becaţină

comună + + + + + + P

73 Gallinula chloropus - Găinuşa de

baltă + + + + + + + OV,P

74 Garrulus glandarius – Gaiţă + + + + + + + + + + + + S

75 Hippolais pallida - Frunzăriţa

cenuşie + + + + + OV

76 Hirundo rustica - Rândunica + + + + + + + OV,P

77 Ixobrychus minutus - Stârc pitic + + + + + + + + OV

78 Jynx torquilla – Capîntortură + + + + + OV

79 Lanius collurio – Sfrâncioc

roşiatic + + + + + + OV

80 Lanius excubitor – Sfrâncioc

mare + + + + + P,OI

81 Lanius minor – Sfrâncioc cu frunte

neagră + + + + + + OV

82 Larus argentatus - Pescăruş

argintiu + + + + + + + + + + + + P

83 Larus minutus - Pescăruș mic + + + + + + + + + + P

84 Larus ridibundus - Pescăruşul

râzător + + + + + + + + + + + + P

85 Limosa limosa - Sitar de mal + + + + P

86 Luscinia megarhynchos –

Privighetoare roşcată + + + + + + OV

87 Lymnocryptes minimus - Becaţina

mică + + + P





205


fenologic


88 Mergus merganser - Ferestrașul

mare + + + + + OI

89 Merops apiaster - Prigoria + + + + + OV

90 Milvus migrans - Gaia brună + P

91 Motacilla alba – Codobatură

albă + + + + + + + OV,P

92 Motacilla flava - Codobatura

galbenă + + + + + OV

93 Muscicapa striata – Muscar sur + + + + + OV

94 Netta rufina - Rață cu ciuf + + + P

95 Numenius arquata - Culicul mare + + + + P

96 Nycticorax nycticorax - Stârc de

noapte + + + + + + + + OV,P

97 Oenanthe oenanthe - Pietrarul sur + + + + + OV

98 Oriolus oriolus – Grangur + + + + + + OV

99 Parus caeruleus – Piţigoi

albastru + + + + + + + + + + + + S

100 Parus major – Piţigoi mare + + + + + + + + + + + + S

101 Parus palustris – Piţigoi sur + + + + + + + + + + + + S

102 Passer domesticus – Vrabie de

casă + + + + + + + + + + + + S

103 Passer montanus – Vrabie de

câmp + + + + + + + + + + + + S

104 Perdix perdix - Potârnichea + + + + + + + + + + + + S

105 Phalacrocorax carbo -

Cormoranul mare + + + + + P





206


fenologic


106 Phalacrocorax pygmaeus –

Cormoranul mic + + + + + P

107 Phasianus colchicus - Fazan + + + + + + + + + + + + S

108 Philomachus pugnax - Bătăușul + + + + P

109 Phoenicurus phoenicurus –

Codroş de pădure + + + + + P

110 Phylloscopus collybita – Pitulice

mică + + + + + + + + OV,P

111 Phylloscopus trochilus - Pitulicea

fluierătoare + P

112 Pica pica – Coţofană + + + + + + + + + + + + S

113 Picus viridis – Ghionoaie verde + + + + + + + + + + + + S

114 Plegadis falcinellus - Ţigănuşul + + P

115 Podiceps cristatus - Corcodelul

mare + + + + + + + + + + OV,P

116

Porzana parva - Cresteluț

mijlociu, Cresteț mijlociu, Cresteț

cenușiu

+ + + + + + OV

117 Porzana porzana - Cresteț pestriț,

Cresteluț pestriț + + + + + + OV

118 Pyrrhula pyrrhula – Mugurar + + + + + + P,OI

119 Rallus aquaticus - Cârstel de

baltă + + + + + + OV

120 Remiz pendulinus - Piţigoiul

pungar + + + + + OV

121 Riparia riparia - Lăstunul de mal + + + + + + OV,P





207


fenologic


122 Saxicola rubetra - Mărăcinarul

mare + + + + + OV

123 Scolopax rusticola – Sitar de

pădure + + P

124 Sitta europaea – Ţiclean, ţoi + + + + + + + + + + + + S

125 Sterna hirundo - Chiră de baltă + + + + + + + OV,P

126 Streptopelia decaocto –

Guguştiuc + + + + + + + + + + + + S

127 Streptopelia turtur – Turturică + + + + + + OV,P

128 Strix aluco – Huhurez mic + + + + + + + + + + + + S

129 Sturnus vulgaris – Graur + + + + + + + + + + + + OV,P

130 Sylvia atricapilla – Pitulice cu cap

negru + + + + + + OV

131 Sylvia communis - Silvia cu cap

sur + + + + + + OV

132 Sylvia curruca – Pitulice de

grădină + + + + + + OV

133 Tringa glareola - Fluierar de

mlaștină + + + P

134 Tringa ochropus - Fluierarul de

zăvoi + + + + + + + OV,P

135 Tringa totanus - Fluierar cu

picioare roșii + + P

136 Troglodytes troglodytes –

Ochiuboului + + + + + + + + + + + + S

137

Turdus merula – Mierlă

+ + + + + + + + + + + + OV,P





208


fenologic


138 Turdus philomelos – Sturz

cântător + + + + + + OV,P

139 Upupa epops – Pupăză + + + + + + OV,P

140 Vanellus vanellus - Nagâțul

comun + + + + + + + + + + OV,P

LEGENDĂ:

OV = oaspete de vară (cuibăritor în zonă)

P = specie de pasaj

OI = oaspete de iarnă

S = specie sedentară în zonă

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI

ALTE FOLOSINŢE”



209

B. Specii de plante identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni – Olteniţa

Tabel 23

Localitate DĂRĂŞTI-

VLAŞCA

GRĂDIŞTEA 1 ŞI

2

FALAŞTOAC

A

GOSTINARI

1 ŞI 2

TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1

ŞI 2

coordonate

geografice 44°17’15”N

26°01’21”E,

44°17’22”N

26°01’33”E

44°12’56”N

26°09’59”E,

44°12’47”N

26°10’39”E

44°12’13”N

26°11’32”E

44°11’14”N

26°12’06”E

,

44°11’10”N

26°13’39”E

44°10’23”N

26°17’07”E

44°11’20”N

26°22’10”E

44°12’04”N

26°25’45”E

44°13’07”N

26°27’04”E

44°13’49”N

26°29’10”E

44°12’58”N

26°31’28”E

44°12’15”N

26°34’41”E

44°10’14”N

26°34’59”E

44°06’43”N

26°38’17”E

,

44°03’33”N

26°37’53”E

data MAI 2010, IUNIE 2010, IULIE 2010, AUGUST 2010, SEPTEMBRIE 2010, OCTOMBRIE 2010, APRILIE 2011

HABITAT Pădure de

luncă cu

Pădure de plop

canadian, plop

alb și salcie

Izlaz (pajiște

dominata de

Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum) și

tufărișuri

invadate de

Amorpha

fruticosa

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

și tufărișuri

invadate de

Amorpha

fruticosa

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

și tufărișuri

invadate de

Amorpha

fruticosa

Pădure de

plop

canadian,

plop alb și

salcie

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Pădure de

plop

canadian,

plop alb și

salcie

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Pădure de

plop

canadian,

plop alb și

salcie

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Specia

1.Populus

canadensis

X X X X X X

2.Populus

alba

X X X X X X

3.Salix alba X X

4.Salix

fragilis

X X X X X X X X X X X X X

5.Amorpha

fruticosa

X X X X X X X

6.Cornus

sanguinea

X X X X


ALTE FOLOSINŢE”



210


VLAŞCA

GRĂDIŞTEA 1 ŞI

2

FALAŞTOAC

A

GOSTINARI

1 ŞI 2


ŞI 2

7.Rubus

caesius

X X X X X X X X X

8.Humulus

lupulus

X X X X X

9.Prunus

spinosa

X X X X

10.Crataegus

monogyna

X X X X

11.Rosa

canina

X X X X

12.Senecio

vernalis


13.Galium

aparine

X X X X

14.Urtica

dioica


15.Eupatorium

cannabinum

X X X X

16.Trifolium

repens


17.Lamium

album

X X X

18.Taraxacum

officinalis


19.Thypha

angustifolia

X X

20.Thypha

latifolia

X X

21.Phragmites

austalis

X X X

22.Iris

pseudacorus

X X

23.Arum

maculatum

X


ALTE FOLOSINŢE”



211


VLAŞCA

GRĂDIŞTEA 1 ŞI

2

FALAŞTOAC

A

GOSTINARI

1 ŞI 2


ŞI 2

24.Arctium

lappa

X X X X X

25.Capsella

bursa-

pastoris


26.Taraxacum

officinalis

X X X X X X X X X X

27.Festuca

valesiaca

X X X X X X X X X X

28.Botriochloa

ischaemum

X X X X X X X X X X

29.Erodium

cicutarium

X X X X X X X X X X

30.Erophila

verna

X

31.Urtica

dioica


32.Daucus

carota

X X X X X X X X X X

33.Valerianell

a dentata

X X X X X

34.Echium

italicum

X X X X X X X X X

35.Artemisia

absinthium

X X X X

36.Xanthium

italicum

X X X X X X X X X X

37.Fumaria

vaillanti

X

38.Equisetum

arvense

X X X X X X

39.Ballota

nigra

X X X


ALTE FOLOSINŢE”



212


VLAŞCA

GRĂDIŞTEA 1 ŞI

2

FALAŞTOAC

A

GOSTINARI

1 ŞI 2


ŞI 2

40.Euphorbia

cyparissias

X X X

41.Prunus

cerasifera

X X X

42.Juglans

regia

X

43.Dipsacus

fullonum

X

44.Equisetum

telmateja

X

45.Plantago

lanceolata

X X X X X X

46.Ulmus

laevis

X X

47.Althaea

officinalis

X

48.Lycopus

europaeus

X

49.Ranunculus

repens

X

50.Solanum

dulcamara

X

51.Polygonum

hydropiper

X

52.Leonurus

cardiaca

X

53.Lysimachia

vulgaris

X

In zona nu au fost identificate specii de plante protejate incluse în Lista Roșie a Plantelor Vasculare din Romania.


ALTE FOLOSINŢE”



213

C. Specii de amfibieni şi reptile identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni – Olteniţa

Tabel 24


VLAŞCA

GRĂDIŞTEA

1 ŞI 2

FALAŞTOAC

A

GOSTINARI

1 ŞI 2


ŞI 2

coordonate


26°01’21”E

,

44°17’22”N

26°01’33”E

44°12’56”N

26°09’59”E

,

44°12’47”N

26°10’39”E

44°12’13”N

26°11’32”E

44°11’14”N

26°12’06”E

,

44°11’10”N

26°13’39”E

44°10’23”N

26°17’07”E

44°11’20”N

26°22’10”E

44°12’04”N

26°25’45”E

44°13’07”N

26°27’04”E

44°13’49”N

26°29’10”E

44°12’58”N

26°31’28”E

44°12’15”N

26°34’41”E

44°10’14”N

26°34’59”E

44°06’43”N

26°38’17”E

,

44°03’33”N

26°37’53”E

data MARTIE 2010, APRILIE 2010, MAI 2010, IULIE 2010, APRILIE 2011

HABITAT Pădure de

luncă cu

Pădure de

plop

canadian,

plop alb și

salcie

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

și tufărișuri

invadate de

Amorpha

fruticosa

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

și tufărișuri

invadate de

Amorpha

fruticosa

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

și tufărișuri

invadate de

Amorpha

fruticosa

Pădure de

plop

canadian,

plop alb și

salcie

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Pădure de

plop

canadian,

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Pădure de

plop

canadian,

plop alb și

salcie

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Specia

Triturus vulgaris –

Triton comun

X X X X X X

Bombina bombina –

Izvoraş cu burtă

roşie

X X X X X X

Hyla arborea -

Brotăcel

X X X X X X X X X

Rana ridibunda -

Broasca mare de lac


Rana dalmatina –

Broasca roşie de

pădure

X X X X X X

Rana temporaria –

Broasca roşie de

munte

X X X X X

Lacerta agilis –

Şopârla de câmp


Natrix natrix –

Şarpele de casă

X X X X X X X X X X X


ALTE FOLOSINŢE”



214

D. Specii de nevertebrate identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni – Olteniţa

Tabel 25


VLAŞCA

GRĂDIŞTEA

1 ŞI 2

FALAŞTOAC

A

GOSTINARI

1 ŞI 2


ŞI 2

coordonate


26°01’21”E

,

44°17’22”N

26°01’33”E

44°12’56”N

26°09’59”E

,

44°12’47”N

26°10’39”E

44°12’13”N

26°11’32”E

44°11’14”N

26°12’06”E

,

44°11’10”N

26°13’39”E

44°10’23”N

26°17’07”E

44°11’20”N

26°22’10”E

44°12’04”N

26°25’45”E

44°13’07”N

26°27’04”E

44°13’49”N

26°29’10”E

44°12’58”N

26°31’28”E

44°12’15”N

26°34’41”E

44°10’14”N

26°34’59”E

44°06’43”N

26°38’17”E

,

44°03’33”N

26°37’53”E


HABITAT Pădure de

luncă cu

Pădure de

plop

canadian,

plop alb și

salcie

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

și tufărișuri

invadate de

Amorpha

fruticosa

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

și tufărișuri

invadate de

Amorpha

fruticosa

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

și tufărișuri

invadate de

Amorpha

fruticosa

Pădure de

plop

canadian,

plop alb și

salcie

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Pădure de

plop

canadian,

plop alb și

salcie

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Pădure de

plop

canadian,

plop alb și

salcie

Izlaz

(pajiște

dominata

de Festuca

valesiaca și

Botriochloa

ischaemum)

Specia X

1. Clytra laeviuscula X X X X X X

2. Clytra

quadripunctata L. X X X X X X X X

3. Coptocephala

rubicunda

Laicharting,

X X X X X

4. Labidostomis

longimana L. X X X

5. Labidostomis

lucida Germar X X X


ALTE FOLOSINŢE”



215


VLAŞCA

GRĂDIŞTEA

1 ŞI 2

FALAŞTOAC

A

GOSTINARI

1 ŞI 2


ŞI 2

6. Lachnaia

sexpunctata Scopoli X X X

7. Anastragalia

sanguinolenta

Linnaeus

X X X X X X

8. Anoplodera

rufipes Schaller X X X

9. Leptura aurulenta

Fabricius, X X X X X X X

10. Leptura

quadrifasciata

Linnaeus,


11. Pterostichus niger X X X X X X X X X X X X X

12. Trechus

quadristriatus X X X X X X X X X X X X X

13. Badister peltatus X X X X X X X X X X X X X

14. Harpalus

laevicollis X X X X X X X X X X X X X

15. Harpalus latus X X X X X X X X X X X X X

16. Harpalus rufipes X X X X X X X X X X X X X

17. Harpalus aeneus X X X X X X X X X X X X X

18. Dyschirius

angustatus X X X X X X X X X X X X X

19. Nebria brevicollis X X X X X X X X X X X X X

20. Amara aenea X X X X X X X X X X X X X

21. Abax ater X X X X X X X X X X X X X

22. Molops piceus X X X X X X X X X X X X X


ALTE FOLOSINŢE”



216


VLAŞCA

GRĂDIŞTEA

1 ŞI 2

FALAŞTOAC

A

GOSTINARI

1 ŞI 2


ŞI 2

23. Lorocera

pilicornis X X X X X X X X X X X X X

24. Zabrus

tenebrionides X X X X X X X X X X X X X

25. Onthophagus

fraticornis X X X X X X X X X X X X X

26. Aphodius rufipes X X X X X X X X X X X X X

27. Lagria hirta X X X X X X

28. Lygistoptenus

sanguineus X X

29. Bombus

argillaceus Scopoli, X X

30. Bombus elegans

Seidl, X X X X

31. Bombus hortorum

(Linnaeus, X X

32. Bombus humilis

Illiger, X X X X X X X X X X X X X

33. Tipula

(Lunatipula)

helvola Loew,

X X X X

34. Stratiomys

chamaeleon L. X X

35. Bombylius

discolor Mikan, X X X X X X

36. Argyra diaphana

Fabricius, X X X X X X X


ALTE FOLOSINŢE”



217

E. Specii de pești identificați pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni – Olteniţa

Tabel 26 Localitate DĂRĂŞTI-

VLAŞCA

GRĂDIŞTEA

1 ŞI 2

FALAŞTOAC

A

GOSTINARI

1 ŞI 2


ŞI 2

coordonate geografice 44°17’15”

N

26°01’21”

E,

44°17’22”

N

26°01’33”

E

44°12’56”N

26°09’59”E

,

44°12’47”N

26°10’39”E

44°12’13”N

26°11’32”E

44°11’14”N

26°12’06”E

,

44°11’10”N

26°13’39”E

44°10’23”N

26°17’07”E

44°11’20”N

26°22’10”E

44°12’04”N

26°25’45”E

44°13’07”N

26°27’04”E

44°13’49”N

26°29’10”E

44°12’58”N

26°31’28”E

44°12’15”N

26°34’41”E

44°10’14”N

26°34’59”E

44°06’43”N

26°38’17”E

,

44°03’33”N

26°37’53”E


Specia

Scardinius erythrophthalmus șalău

X X X X X X

Alburnus alburnus L., oblete

X X X X X X X X X X X

Alburnoides bipunctatus Bloch, beldița


Barbus barbus L., mreana

X X X X X

Carassius gibelio Bloch, caras

X X X X X X X

Perca fluviatilis L., biban

X X X X X

Cottus gobio L., Zglăvoaca

X X X





218

II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de

interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale

protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora:

“Relațiile dintre populațiile aparținând unor specii diferite de plante și

animale care intra în componenta unei biocenoze nu se reduc la relațiile trofice.

în realitate, orice populație din structura unei biocenoze se plasează intr-o rețea

de relații interspecifice directe și indirecte, a căror semnificație trebuie sa fie

analizata cel puțin în trei planuri distincte:

- Dispersia populațiilor;

- Controlul impactului prădătorilor. Al accesului la resursele de hrana și

spațiu și în general a dinamicii biocenozei, respectiv ecosistemul;

- Transferul de materie, energie și informație intre modulele trofice (

nivelele trofice ) și reciclarea elementelor minerale.

Componentele biocenozei interconectate printr-o rețea complexa de

relații directe și indirecte ( multe dintre ele mediate pe cale chimica – Botnariuc

N., Vadineanu A., 1982), sunt implicate în relații directe și indirecte cu toate

componentele fizice și chimice ale unității hidrogeomorfologice.

Componentele fizice și chimice ale unității hidrogeomorfologice (

cunoscute mai bine sub denumirea de factorii abiotici) au rol de variabile de

comanda pentru componentele biocenocezei.”( Dezvoltare Durabila : teorie și

practica , vol. I, Vadineanu A., 1998, Editura Universității București.

Funcțiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi

mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi

biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice

supraindividuale (populații, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).

Se studiază în principal:

• Relaţiile dintre vieţuitoare (plante și animale);

• Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător

• Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi

Factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi

habitatelor de importanţă comunitară.





219

Prin noțiunea de factori ecologici se înțelege totalitatea factorilor abiotici

(temperatura, lumina, precipitațiile, presiunea etc.) și biotici (paraziții,

dăunătorii, competiția intraspecifică și interspecifică) cu care un organism vine

în contact și cu care se intercondiționează reciproc. Factorii de mediu sunt foarte

variați, ei pot fi necesari sau din contra dăunători pentru ființele vii și

favorizează sau împiedică supravieţuirea şi reproducerea organismelor.

Factorii ecologici abiotici prezintă un ansamblu de elemente fizice care

influențează asupra organismelor vii. Primul factor abiotic se considera clima,

care influențează prin temperatură, umiditate, presiune, prezenţa luminii. Acest

factor depinde de latitudinea geografică, relief, de zonele climaterice unde se

dezvolta organismele. Condițiile de viaţă se diferențiază în condiţii de

macroclimat, mezoclimat şi microclimat.

Ceilalţi factori abiotici nu produc modificări semnificative în timp a

compoziţiei biodiversităţii.

Fig. 13 - Schema generala a unei piramide trofice

Dintre factorii biotici cel mai frecvent întâlnit este relaţia de nutriţie dintre

speciile prezente în acelaşi habitat. Piramida trofică în cazul nostru se prezintă

astfel: la baza acesteia se află producătorii (nivelul producătorilor primari)

reprezentaţi de toate plantele descrise anterior, urmat de consumatorii primari





220

reprezentaţi de erbivore (Lepus europaeus şi Lycaena dispar de exemplu),

consumatorii secundari care consumă organismele fitofage şi nu în cele din urmă

sunt consumatorii terţiari (aici intră toate răpitoarele). În cadrul unui lanţ trofic

mai amintim şi grupul descompunătorilor reprezentaţi de către bacterii şi

ciuperci.

Între populaţiile ce coexistă într-o microbicenoză se stabilesc conexiuni

(relaţii interspecifice) ce determină atât structura, cât şi funcţiile biocenozei ca

suprasistem integrator. Cu cât conexiunile sunt mai diverse şi variate, cu atât va

fi şi biocenoza mai complexă şi mai stabilă.

Relațiile intraspecifice sunt relațiile intrapopulaționale, dintre indivizii

aceleiași populații. În cazul nostru, dacă ne raportăm strict la amplasament

aceste relaţii sunt aproape inexistente întrucât şi numărul speciilor existente sau

a indivizilor dintr-o populaţie este mic şi nu intră în competiţie. Raportându-ne

la întreg habitatul aceste relaţii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.

Habitatele identificate în zonă sunt:

SECTORUL GRĂDIȘTEA – GOSTINARI – zonă este puternic degradata

- pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum)

caracteristice asociației vegetale Stipetum capillatae (Hueck 1931)

Krausch 1961 (Syn.: Astragalo‐Brometum stipetosum capillatae Borza

1959) și tufărișuri invadate de Amorpha fruticosa .

Este o asociație cu caracter expresiv stepic ce apare de regulă pe platouri,

cornişe, coaste abrupte, cu înclinare mare a pantei (60°), aride, cu insolație

puternică, bătute de vânt, cu alunecări frecvente de

teren şi erodate la suprafață, în treimea superioară a dealurilor. Se

instalează pe cernoziomuri de pantă, adesea puternic erodate, cu textura

nisipoasă sau nisipo‐lutoasă. Aceste pajişti, descendente ale

vegetației stepice primare din perioada boreală, reprezintă la noi insule

relictare, relativ sărace în specii, condiționate microclimatic şi edafic.

Compoziția floristică a asociației se caracterizează prin predominarea

elementelor xeroterme de nuanță ponticocontinentală.

Specia de recunoaştere, dominantă şi consolidatoare a asociației este Stipa

capillata. Dintre elementele de constanță maximă şi cu atribut de

codominante amintim: Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum,

Thymus marschallianus, Euphorbia nicaeensis, Jurinea arachnoidea.





221

SECTORUL OLTENIȚA 1 - zona habitatul dominat este de Salix alba, S.

fragilis, Populus nigra, P. alba, care uneori prezintă o densitate foarte

mare. Cel arbustiv, mai slab reprezentat, este format din: Cornus

sanguinea, Rubus caesius, Humulus lupulus, Prunus spinosa, Crataegus

monogyna, Rosa canina. Sinuzia ierboasă este dominată de numeroase

higrofite ce suportă inundații sau băltirea apei o perioadă bună de timp.

Cele mai frecvente însoțitoare sunt: Urtica dioica, Galium aparine,

Eupatorium cannabinum, Stellaria aquatica, Agrostis stolonifera, Althaea

officinalis, Ranunculus repens, Poa trivialis, Solanum dulcamara,

Lysimachia nummularia. Acest sector se află în afara zonei unde se vor

efectua lucrările pentru nodul hidrotehnic NH1. După finalizarea acestora,

în zonă se va păstra caracterul de zonă umedă.

SECTORUL OLTENIȚA 2 - Izlaz pajiște dominata de Festuca valesiaca

și Botriochloa ischaemum caracteristică asociației vegetale – Bromo -

squarrosi‐Xeranthemetum annui M. Coroi 2001 (Syn.: Xeranthemetum

annui (Prodan 1939) Dihoru în Dihoru et Doniță (1970). Este o asociație

pionieră, formând fitocenoze compacte pe terenurile unde vegetația

inițială a fost distrusă. Dintre speciile însoțitoare multe sunt ruderale ca:

Bromus sterilis, Sisymbrium officinale, Papaver dubium, Urtica dioica,

Capsella bursa‐pastoris, Convolvulus arvensis, Stellaria media, Nepeta

cataria, etc.

În aceste fitocenoze se mențin şi unele specii de pajişti din vegetația

inițială cum sunt: Euphorbia agraria, Carex praecox, Botriochloa ischaemum,

Crupina vulgaris, etc. În cazul diminuării intervenției antropice, cenozele

evoluează spre Medicagini‐Festucetum valesiacae sau Botriochloetum ischaemi.

Zonele analizate se caracterizează din punct de vedere floristic ca fiind o

zona degradata și supusa presiunilor antropice de-a lungul a 20 de ani . Zona a

fost lăsată neamenajată pe mari porțiuni de pe malul râului Argeș, mai ales în

dreptul localităților Grădiștea, Falaștoaca și Gostinari. Lucrările hidrotehnice

anterioare nefinalizate au produs în timp mai multe pagube asupra biodiversității

zonei.

Adulții majorității speciilor de nevertebrate de interes comunitar (Lycaena

dispar, Maculinea teleius, Callimorpha quadripunctaria, Eriogaster catax etc.)





222

pot sa apară accidental în zona lucrărilor. în perimetrul propus pentru realizarea

investiției nu au fost identificate plantele gazda pentru larve, deci perimetrul nu

constituie un sit de reproducere și hibernare pentru aceste specii. De asemenea,

speciile folosite drept hrana de către larve, au o abundenta foarte redusa în

perimetrul investiției, fiind eliminate de către speciile străine invazive de plante.

Mortalitatea adulților speciilor de nevertebrate de interes comunitar, pe perioada

realizării lucrărilor și pe perioada funcționării viaductului în acest perimetru nu

va fi mai mare decât cea naturala, normala.

Dintre speciile de vertebrate, Bombina variegata ar putea sa apară cu cea

mai mare probabilitate în zona lucrărilor. Deoarece aceasta este o specie comuna

în zona, ca de altfel în întreaga Românie, populația acesteia va fi afectata în mod

nesemnificativ, cu condiția respectării masurilor de reducere a impactului.

Speciile de pești nu vor fi afectate de realizarea lucrărilor cu condiția

respectării masurilor de reducere a impactului, care vor preveni apariția unor

poluări accidentale a apelor.

Speciile de păsări identificate de-a lungul râului Argeș, se abat de la

culoarul principal de migraţie pe anumite segmente pentru că găsesc în

anumite zone hrană şi loc de odihnă. Astfel unele văi devin căi de migraţie

secundare.

Prezenta unui număr mare de specii răpitoare ( de zi și de noapte) ne

demonstrează faptul ca aceste sunt în căutarea hranei constituite din

micromamifere( aici intrând și popândăul, liliecii), amfibieni, reptile și pești

Conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice – coridor ecologic =

zonă naturală sau amenajată care asigură cerințele de deplasare, reproducere și

refugiu pentru speciile sălbatice, terestre și acvatice și în care se aplică unele

măsuri de protecție și conservare.

În afara speciilor de păsări sedentare celelalte se află în migraţie. Chiar şi

cele sedentare execută migraţii însă pe distanţe scurte.

Prin migraţia sau călătoria păsărilor se înţeleg acele deplasări sezoniere

regulate pe care păsările le execută în fiecare an între teritoriul de cuibărit – locul

natal – şi cartierul de iernat. Migraţia păsărilor este un rezultat al legăturilor

complicate dintre condiţiile externe de existenţă a păsărilor, care s-au schimbat





223

de-a lungul timpurilor şi procesele fiziologice ale organismului lor care au un

determinism genetic strict.

Abundenţa sau lipsa hranei, temperatura, prezenţa sau lipsa unor insecte în

mediu, scăderea lungimii zilei, îngălbenirea şi uscarea frunzelor arborilor,

coacerea fructelor plantelor, toate acestea, individual sau împreună, pot

„semnaliza”, pot „avertiza” păsările pentru începerea migraţiei şi pot declanşa

instinctul ereditar al migraţiei. S-ar putea pune şi s-a pus de multe ori întrebarea,

de ce părăsesc păsările cartierele lor de iernare, în condiţiile în care găsesc locuri

optime de cuibărit şi hrană abundentă şi de ce se angajează de două ori pe an în

deplasări istovitoare, în care multe dintre ele îşi pierd viaţa?

Ca răspuns la această întrebare se poate spune că, o dată cu apropierea

sezonului de reproducere, în organismul păsărilor aflate în cartierele de iernare

se petrec o serie de schimbări fiziologice profunde, care duc în special la

creşterea activităţii glandelor genitale şi la mărirea volumului acestora. Probabil,

intervin schimbări şi în compoziţia sângelui, care au o influenţă asupra întregului

lor comportament. Astfel, hormonii genitali, sub influenţa sistemului nervos,

acţionează asupra întregului organism şi declanşează instinctul de migraţie, care

obligă păsările să se reîntoarcă în patria lor, pe locurile natale.

Căile și direcțiile migrațiilor: Direcția căilor de migrație este diferită nu

numai pentru păsările din diferite regiuni, ci chiar diferitele specii de păsări din

aceeași regiune nu călătoresc toate pe același căi, și nu merg în același loc de

iernat. Aceasta este o dovadă că diferitele specii din aceeași regiune au ajuns

acolo urmând căi de răspândire diferite. Aceeași specie de păsări sau indivizi din

aceeași specie, care au văzut lumina zilei în aceeași regiune, zboară însă în

călătoria lor de toamnă și de primăvară, în aceeași direcție, fără să urmeze totuși

un drum fix.





224

Fig. 14 - Extras Păsările RPR – Ciochia - 1963

O bună parte din păsările călătoare care cuibăresc pe vastele întinderi ale

Eurasiei, călătoresc pentru iernare în Africa; unele rămân în Africa de Nord (ca

lopătarul, unii stârci, unele rațe-sălbatice), altele iernează în Africa apuseană (ca

graurii, mierlele, alți stârci), iar berzele nu se opresc decât în Africa de Sud. O

parte din păsările călătoare din Europa iernează în regiunile sudice ale Asiei (ca

dumbrăveanca, țigănușul, stârcul-cenușiu), sau pe insulele Oceanului Pacific (ca

unii corcodei, prundărași ș.a.).





225

Căile pe care le urmează diferite specii de păsări călătoare între patria lor

și între sălașul de iarnă sunt numeroase și unele din ele se încrucișează. Deasupra

Europei se încrucișează mai multe căi de migrație, dintre care două sunt mai

mult cunoscute.

1. Grangurii, mierlele, sturzii, mugurarii, cele mai multe ardeide, nagâțul,

gainușa-de-apă, sitarii, pescărușul, lișița și porumbeii care cuibăresc în Europa

Centrală și Occidentală zboară în Africa apuseană.

2. Grangurul, cucul, pupăza și puține alte păsări care cuibăresc în Europa

de nord-vest zboară spre Africa răsăriteană. Tot în Africa răsăriteană pleacă și

codobaturile care cuibăresc în țările baltice, pe când cele ce cuibăresc în Europa

Centrală și de Vest zboară în Africa apuseană. Nici barza-albă nu călătorește pe

același drum. Indivizii care trăiesc în Europa de Est migrează peste Peninsula

Balcanică, peste strâmtorile Bosfor și Dardanele, Canalul Suez, Egipt și ajung în

Africa de Sud. În schimb, indivizii care trăiesc în Europa de Vest migrează în

lungul coastelor apusene ale Franței, Peninsulei Iberice, ale Africii de Nord și

ajung în cele din urmă tot în Africa de Sud.

În ceea ce priveşte funcţiile biologice, zonele umede reprezintă locuri de

reproducere, de adăpost şi de hrănire pentru un număr foarte mare de animale.

Importante sunt şi funcţiile ecologice ale acestor zone, acestea reprezentând zone

de pescuit; producerea de fitoplancton, stuf, lemn, dar şi de peşti, scoici, păsări,

capital pentru menţinerea activităţilor ca: pescuitul, vânătoarea, fabricarea

materialelor de construcţii, agricultura (nutreţ, păşunat etc.).

Funcţiile ecologice ale zonelor umede sunt considerate fundamentale, ca

instrumente reglatoare ale regimului apelor şi habitatelor florei şi faunei

caracteristice şi mai ales, ale păsărilor acvatice (legate de apă).

Păsările acvatice constituie o grupă mare de specii, care aparţin la diverse

ordine: Procellariiformes, Gaviiformes, Podicipediformes, Pelecaniformes,

Sphenisciformes, Alciformes, Anseriformes, Ciconiiformes,

Phoenicopteriformes, Charadriiformes, Gruiformes etc. În general, păsările

acvatice au corpul ovoid, comprimat dorso-ventral. Picioarele au degetele prinse

în palmatură. Unele specii au membrane interdigitale proprii (lişiţe, corcodei).

Penajul este des, bogat, iar glanda uropigiană bine dezvoltată. În legătură cu

gradul de adaptare la viaţa acvatică, aceste păsări pot fi încadrate în mai multe

tipuri ecologice:

- grupa păsărilor acvatice-scufundătoare, strict legate de ape, reprezentate

prin numeroase familii: Podicipedidae, Gaviidae, Phalacrocoracidae,

Spheniscidae etc. Aceste specii îşi petrec cea mai mare parte a vieţii în apă fiind





226

excelente înotătoare şi scufundătoare. Din apă îşi procură hrana: peşti, crustacee,

moluşte.

- grupa păsărilor acvatice-aeriene. Aceste păsări populează oceanele,

mările, ţărmurile marine, râurile, lacurile şi lagunele litorale, fiind excelente

zburătoare, cu aripi lungi şi ascuţite. De exemplu: procelariiformele, fregatele,

faetonidele, laridele etc. Acestea se hrănesc cu peşti, prinşi la suprafaţa apei,

înoată bine şi se pot odihni pe apă zile întregi.

- grupa păsărilor terestre-acvatice. Sunt reprezentate de anseriforme.

Strâns legate de ape sunt lebedele (Cygnus cygnus, C. olor) şi raţele

scufundătoare, iar gâştele sunt cele mai puţin legate de ape. Aceste specii trăiesc

aproape de estuare, păduri umede, mlaştini, râuri, lacuri, heleştee, golfuri etc. Se

hrănesc cu diverse vertebrate acvatice şi peşti; cuibul este instalat pe malurile

apei, uneori la distanţă şi chiar în stuf.

- grupa păsărilor de ţărm. Aceste specii trăiesc pe marginea apelor, pe

plaja nisipoasă a mărilor, pe maluri noroioase, în zone mlăştinoase, câmpuri

mocirloase, lunci inundate, mlaştini cu stufării şi smârcuri etc. Sunt diferite ca

origine, dar legate de apă prin hrană. În această grupă se pot întâlni specii din

ordinele: Ciconiiformes, Phoenicopteriformes, Gruiformes, Charadriiformes etc.

Unele specii sunt de talie mare: stârci, egrete, berze, ţigănuşi, cocori, flamingi,

sitari de mal, culici etc. Alte specii sunt de talie mică: prundăraşi, ciovlici, fugaci

etc. Se hrănesc cu diverse animale mici, pe care le procură de pe sol sau din apă.

Unele paseriforme (greluşei, lăcari, presuri de stuf) trăiesc, se hrănesc şi

cuibăresc în stufărişul din zona bălţilor. Sunt specii de ralide, care stau ascunse

în stuf, pot înota, unele se scufundă.

- grupa păsărilor răpitoare. Aceste păsări nu sunt strict legate de un biotop,

spre deosebire de păsările din prima grupă, putând fi întâlnite şi în alte zone.

Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana, modul de vânare,

cu comportamentul de reproducere. Specii ca: uliganul pescar (Pandion

haliaetus), eretele de stuf (Circus aeruginosus) –eretele vânăt (Circus cyaneus),

eretele sur (Circus pygargus), eretele alb (Circus macrourus), şoimul

rândunelelor (Falco subbuteo), şoimul de iarnă (Falco columbarius) pot fi des

întâlnite în zonele umede. Această încadrare a speciilor de păsări acvatice este

relativă însă ceea ce dorim să menționăm este faptul că toate speciile identificate

de-a lungul Dunării , în sectorul cuprins intre Calafat și Călărași, sunt iubitoare

de apă și se pot regăsi în una din aceste grupe amintite.

Păsările acvatice pot fi întâlnite în diferite habitate naturale, din ce în ce

mai puţine la număr, cum ar fi apele stagnante, vegetaţia plutitoare, stufăriş,





227

mlaştini, ape curgătoare, terenuri inundabile cu faciesuri grinduri nisipoase,

insule, ţărmuri, zăvoaie inundabile, băltiri de suprafaţă ocazionale etc. Fiecare

din aceste habitate deţin o mare importanţă în viaţa păsărilor. Astfel, apele

curgătoare şi ţărmurile lor reprezintă doar locuri de popas şi de hrănire, în

schimb inundaţiile au o mare importanţă în privinţa cuibăritului acestor păsări.

În lipsa zonelor umede naturale, păsările acvatice frecventează zonele

umede artificiale (pescării, heleştee, lacuri de acumulare, canale de irigaţii,

orezării, pământuri agricole inundate sezonier, cariere de piatră etc.), acestea

oferind noi habitate păsărilor acvatice, compensând astfel pentru o parte a

speciilor, diminuarea sau pierderea unor arii umede naturale. Aşadar, barajele,

lacurile de acumulare (în general sub 8 ha) devin din ce în ce mai solicitate şi

folosite de avifauna acvatică pentru staţionare în timpul perioadei migraţiilor. În

cazul stării de eutrofizare avansată, aceste acumulări pot deveni o sursă

importantă de hrană pentru numeroase specii, iar în cazul colmatării, când apare

stuful şi vegetaţia palustră, pot oferi şi locuri de cuibărire ocazională sau

permanentă.

În general, berzele călătoresc în grupuri formate din peste o sută de păsări.

Din cauza mărimii lor şi a aripilor lungi şi late, berzele nu pot efectua zboruri

active prin bătăi de aripi o perioadă mai lungă de timp. Astfel, ele sunt nevoite

să parcurgă cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. În acest scop,

berzele se folosesc de curenţii calzi ascendenţi care se formează ziua deasupra

uscatului. În aceste locuri, aerul cald se ridică ca într-un horn purtând în sus şi

berzele. Rotindu-se cu aripile întinse, berzele ating în 3-4 minute înălţimi de

600-800 m, după care una câte una încep să părăsească curentul ascendent. Într-

un front larg, probabilitatea găsirii unui alt curent ascendent creşte. Aflate în

zbor planat, glisează 3-50 de kilometri până la următorul „horn”, de unde este

reluat procedeul descris. În mod firesc, berzele pot migra numai ziua şi numai

deasupra uscatului, pentru că deasupra suprafeţelor de apă nu se formează

curenţi calzi ascendenţi.

Observațiile atente au permis stabilirea faptului că în timpul migrației

puține păsări se ridică la 1000 m înălțime, majoritatea menținându-se la 400-500

m.

Dar, și în afara migrațiilor, păsările pot atinge înălțimi considerabile,

rațele urcând până la 800 m, berzele la 900 m, cocorii și rândunelele la 2.000 m,

acvilele la 3.000 m, în timp ce în regiunile muntoase condorii și vulturii pleșuvi

zboară la o înălțime de 7.000 m deasupra nivelului mării.





228

Avifauna de pe râul Argeș,a fost analizata din apropierea podului

Mihăilești – localitatea Darasti-Vlasca pana la Oltenița, acoperind și suprafețele

incluse în ROSPA0022 – COMANA și ROSP0038 – Oltenița-Dunăre.

Statutul fenologic al speciilor identificate cuprinde: 32 de specii sedentare;

68 de specii cuibăritoare în zonă doar în timpul verii; 85 de specii care trec în

pasaj şi 18 specii care apar iarna.

În mod normal, o specie poate avea mai multe statute fenologice. Aceasta

se datorează faptului că, deşi este observată tot timpul anului, nu avem de a face

cu aceeaşi populaţie stabilă şi locală.

Peste acelaşi teritoriu se pot suprapune populaţii diferite ale aceleiaşi

specii. Unele dintre acestea sunt constituite din păsări aflate în migraţie din

nordul Europei către locurile de iernat situate mai în sud, iar altele se pot opri în

zonă şi îşi petrec iarna aici, dacă şi sursele de hrănire rămân accesibile. Adesea,

atunci când solul este acoperit cu un strat gros de zăpadă un timp mai îndelungat,

multe păsări vor părăsi zona către locuri mai sudice cu hrană. Nu sunt rare

cazurile, mai ales la răpitoare, când, datorită lipsei surselor de hrană, acestea nu

mai au suficientă energie pentru a se deplasa şi mor de foame. Uneori

mortalitatea, la nivelul acestora este foarte ridicată, ajungând până la dispariţia

tuturor indivizilor care staţionau în zonă.

Lista cu speciile observate cuprinde şi 31 taxoni menţionaţi în Anexa 3 a

OUG nr. 57/2007. Acestea sunt: Alcedo atthis, Anthus campestris, Aquila

pomarina, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Caprimulgus europaeus,

Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus,

Coracias garrulus, Crex crex, Cygnus cygnus, Dendrocopos medius,

Dendrocopos syriacus, Egretta alba, Egretta garzetta, Falco vespertinus,

Ficedula albicollis, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Larus

minutus, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus,

Plegadis falcinellus, Porzana parva, Porzana porzana, Sterna hirundo, Tringa

glareola.

Din punct de vedere biologic, acestea nu trebuiesc tratate în mod separat,

deoarece relaţiile ecologice de la nivelul comunităţilor nu pot fi separate pe

diverse grupe de specii, după cum omul le observă mai des sau mai rar, într-un

habitat sau altul.

Structura de 140 de specii de păsări observate reprezintă doar o etapă din

ansamblul avicenozei şi ea poate varia de la un an la altul, sau chiar mai des, în





229

funcţie de posibilităţile de adăpost şi sursele de hrană existente la un anumit

moment.

Cele 31 specii menţionate (conform Anexei 3) trăiesc împreună cu

celelalte 109 care nu au statut de „interes comunitar”.

Unele sunt atrase de habitatul palustru creat de valea râului Argeș (Alcedo

atthis, Aquila pomarina, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Chlidonias

hybridus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Cygnus cygnus,

Egretta alba, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Larus minutus, Milvus

migrans, Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus,

Porzana parva, Porzana porzana, Sterna hirundo, Tringa glareola.), dar mai

sunt şi alte numeroase specii dependente de acest habitat. În timpul iernii, pe

geruri mari, când tot luciul de apă este îngheţat, acestea vor fi obligate toate să

părăsească zona sau mor de foame.

Celelalte specii cu regim limicol (genul Tringa) utilizează de regulă

canalele de desecare ce conțin apă răspândite în terenurile agricole sau islazuri.

În timpul perioadelor de migraţie, de primăvară sau de toamnă, acest

habitat poate fi folosit, pentru câtva timp, de speciile aflate în migraţie, ca locuri

de adăpost şi pentru surse de hrană. Din această cauză nici staţionarea nu

durează mult timp şi nici nu se remarcă prezenţa stolurilor cu exemplare

numeroase.

Zonele agricole, datorită faptului că au numeroase parcele în stadiu de

pârloagă, pot oferi locuri de adăpost sau chiar hrănire pentru specii comunitare

ca: Anthus campestris, Circus aeruginosus, Coracias garrulus, Crex crex,

Lanius collurio, Milvus migrans, dar şi pentru alte numeroase specii componente

ale reţelelor trofice din avicenoza din zonă.

Unele trec doar în pasaj de scurtă durată, iar altele, în special oaspeţii de

iarnă, pot fi puternic influenţate de căderile masive de zăpadă. Aceste

evenimente pot avea chiar şi un efect mortal prin eliminarea accesibilităţii

surselor de hrană.

Ca aspect general zona la care se face referire în studiu este puternic

influențată de existența mediului antropic, precum și de multe activități ce au

această origine.

Prezența localităților, care nu sunt nou apărute, a avut efecte importante de

fragmentare a habitatelor naturale, iar acest fapt s-a repercutat în cursul timpului

asupra structurilor avifaunei în diferite zone.

Deși diversitatea specifică este destul de mare, ea nu este urmată și de o

abundență ridicată pentru numeroase dintre speciile care trăiesc în zonă sau doar





230

o parcurg în perioadele de migrație. Practic, nu există spații suficiente pentru

aglomerări de odihnă, sau pentru găsirea surselor de hrană accesibilă în cantități

suficiente.

Prezența răpitoarelor domestice, cum sunt pisicile și câinii hoinari sau

fugiți pentru scurt timp din gospodărie, constituie un impact major pe tot

parcursul râului pentru păsările care ar găsi eventual locuri de cuibărit. Ouăle și

puii nidicoli ai multor specii cuibăritoare la sol sau în tufărișuri la mică înălțime

pot fi distruse cu mare ușurință de către aceste animale.

De asemenea stufăriile formate în afara bălților cu apă permanentă sunt

accesibile și altor prădători naturali (șobolani, nevăstuici, dihori etc.) și din

această cauză sunt evitate de unele passeriforme pentru amplasarea cuiburilor,

dar și ca zone de adăpost de noapte pentru marile stoluri (grauri, rândunele,

codobaturi etc.) în timpul migrațiilor de primăvară sau de toamnă.

Pe timpul iernii posibilitățile de adăpost, mai ales pentru multe specii cu

regim de viață legat de mediul acvatic, sunt limitate doar la porțiuni mici unde

nu îngheață apa, dar în aceste zone sunt vulnerabile pentru prădători domestici

sau sălbatici. Și sursele de hrană pentru acestea sunt foarte limitate.

Realizarea unei zone îndiguite cu taluz de beton care să mărginească o apă

profundă curgătoare, cu risc scăzut de înghețare poate constitui pentru multe

specii o apariție a unui habitat artificializat cu influențe benefice.

Multe dintre limicolele aflate în migrație pot folosi zona litorală betonată

în apropierea apei pentru a circula în căutarea unor surse de hrană constituite

dintr-o serie de nevertebrate flotante, de talie mică.

Pescăruși, rațe, lebede, cufundaci, pot folosi cu eficacitate cursul de apă

profundă ca adăpost și pe timpul iernii, dacă acesta nu îngheață, dar în același

timp posibilitățile găsirii unor surse de hrană acvatică sporesc mult pentru toate

acestea. Putem lua drept exemplu numeroasele canale cu apă profundă din țările

vestice ale Europei pe care în timpul pasajelor și mai ales iarna sunt observate

extrem de multe specii de păsări, în cantități foarte mari, care valorifică cu

succes astfel de habitate artificializate. Trebuie să ținem cont că rămânerea

acestor specii în zonă fără a mai călători sute și mii de kilometri către sud

(pentru că găsesc adăpost și hrană accesibilă) înseamnă de fapt o eliminare din

viața acestora a numeroase riscuri de supraviețuire (răpitori neobservați, lipsa

unor surse de hrană sau a adăposturilor, extenuare datorită lipsei posibilităților

de recuperare a energiei consumate pe parcursul deplasărilor).





231

Ariile protejate prezente în apropierea văii supuse transformărilor sunt la o

distanță destul de mare pentru ca faunele existente să nu sufere prin modificarea

habitatelor favorabile lor.

Nu în ultimul rând realizarea unei zone regularizate cu taluze bine

conturate permite igienizarea la nivel ideal a zonei, astfel încât incidentele

posibile create de existența unor gunoaie menajere, pungi și sticle de plastic,

asupra faunei sălbatice, mai ales a păsărilor, sunt înlăturate.

II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes

comunitar:

Tabel 27 - Statutul de conservare a speciilor de păsări identificate Nr. Crt Specia Anexa Spec Statut

periclitare

0 1 2 3 4

1 Accipiter gentilis – Uliu porumbar

2 Accipiter nisus – Uliu păsărar

3 Acrocephalus arundinaceus - Lăcar mare

4 Acrocephalus schoenobaenus - Lăcar mic 4 (S)

5 Actitis hypoleucos - Fluierarul de munte 4

6 Aegithalos caudatus – Piţigoi codat 4

7 Alauda arvensis - Ciocârlia de câmp 3 V

8 Alcedo atthis – Pescăruş albastru 3 3 D

9 Anas acuta - Rață suliţar 3 V

10 Anas clypeata - Rață lingurar

11 Anas crecca - Rață mică

12 Anas platyrhynchos - Rață mare

13 Anas querquedula - Rață cârâitoare 3 V

14 Anas strepera - Raţa pestriţă 3 V

15 Anser albifrons - Gârliţa mare

16 Anser anser - Gâsca de vară

17 Anthus campestris - Fâsă de câmp 3 3 V

18 Anthus pratensis - Fâsa de luncă 4 S

19 Anthus trivialis – Fâsa de pădure

20 Aquila pomarina – Acvila ţipătoare mică 3 3 R

21 Ardea cinerea - Stârc cenuşiu

22 Ardea purpurea - Stârc roșu 3 3 V

23 Asio otus - Ciuful de pădure

24 Athene noctua – Cucuvea 4 3 D

25 Aythya ferina - Rață cu cap castaniu 4 S





232

Nr. Crt Specia Anexa Spec Statut

periclitare

0 1 2 3 4

26 Bombycilla garrulus - Mătăsar 4

27 Botaurus stellaris - Buhaiul de Baltă 3 3 (V)

28 Buteo buteo – Şorecar comun

29 Buteo lagopus - Şorecar încălţat

30 Calidris minuta - Fugaciul mic

31 Caprimulgus europaeus – Caprimulg 3 2 (D)

32 Carduelis cannabina - Câneparul 4 4 S

33 Carduelis carduelis - Sticletele 4

34 Carduelis chloris – Florinte 4 4 S

35 Carduelis spinus - Scatiul 4 4 S

36 Certhia familiaris – Cojoaică de pădure

37 Charadrius dubius - Prundăraş gulerat mic

38 Chlidonias hybridus - Chirighiță cu obraz alb 3 3 D

39 Ciconia ciconia – Barza albă 3 2 V

40 Ciconia nigra – Barza neagră 3 3 R

41 Circus aeruginosus - Eretele de stuf 3

42 Coccothraustes coccothraustes - Botgrosul 4

43 Columba oenas - Porumbelul de scorbură 4 S

44 Columba palumbus - Porumbelul gulerat 4 S

45 Coracias garrulus - Dumbrăveancă 3 2 (D)

46 Corvus corax – Corb 4

47 Corvus corone cornix - Cioara grivă

48 Corvus frugilegus - Cioara de semănătură

49 Corvus monedula – Stăncuţă 4 (S)

50 Coturnix coturnix - Prepeliţa 3 V

51 Crex crex – Cristel de câmp 3 1 V

52 Cuculus canorus – Cuc

53 Cygnus cygnus - Lebădă de iarnă 3 4* S

54 Cygnus olor - Lebăda de vară

55 Delichon urbica - Lăstunul de casă

56 Dendrocopos major – Ciocănitoare pestriţă

mare

57 Dendrocopos medius – Ciocănitoare de stejar 3 4 S

58 Dendrocopos minor - Ciocănitoare pestriţă

mică

59 Dendrocopos syriacus - Ciocănitoare

(pestriță) de grădină

3 4 (S)

60 Egretta alba – Egreta mare 3

61 Egretta garzetta - Egretă mică 3

62 Emberiza citrinella - Presura galbenă 4 (S)

63 Emberiza schoeniclus - Presura de stuf





233


periclitare

0 1 2 3 4

64 Erithacus rubecula – Măcăleandru 4 4 S

65 Falco tinnunculus - Vânturelul roşu 4 3 D

66 Falco vespertinus - Șoimuleț, Vânturel de

seară

3 3 V

67 Ficedula albicollis – Muscar gulerat 3 4 S

68 Ficedula hypoleuca – Muscar negru 4 S

69 Fringilla coelebs – Cinteză 4 S

70 Fulica atra - Lişiţa

71 Galerida cristata - Ciocârlan 3 (D)

72 Gallinago gallinago - Becaţină comună

73 Gallinula chloropus - Găinuşa de baltă

74 Garrulus glandarius – Gaiţă

75 Hippolais pallida - Frunzăriţa cenuşie 3 (V)

76 Hirundo rustica - Rândunica 3 D

77 Ixobrychus minutus - Stârc pitic 3 3 (V)

78 Jynx torquilla – Capîntortură 4 3 D

79 Lanius collurio – Sfrâncioc roşiatic 3 3 (D)

80 Lanius excubitor – Sfrâncioc mare 3 D

81 Lanius minor – Sfrâncioc cu frunte neagră 3 2 (D)

82 Larus argentatus - Pescăruş argintiu

83 Larus minutus - Pescăruș mic 3 3 D

84 Larus ridibundus - Pescăruşul râzător

85 Limosa limosa - Sitar de mal 2 V

86 Luscinia megarhynchos – Privighetoare

roşcată

4 (S)

87 Lymnocryptes minimus - Becaţina mică 3* (V)*

88 Mergus merganser - Ferestrașul mare

89 Merops apiaster - Prigoria 4 3 D

90 Milvus migrans - Gaia brună 3 3 V

91 Motacilla alba – Codobatură albă 4

92 Motacilla flava - Codobatura galbenă 4

93 Muscicapa striata – Muscar sur 4 3 D

94 Netta rufina - Rață cu ciuf 3 D

95 Numenius arquata - Culicul mare 3* D*

96 Nycticorax nycticorax - Stârc de noapte 3 3 D

97 Oenanthe oenanthe - Pietrarul sur

98 Oriolus oriolus – Grangur 4

99 Parus caeruleus – Piţigoi albastru 4 S

100 Parus major – Piţigoi mare

101 Parus palustris – Piţigoi sur

102 Passer domesticus – Vrabie de casă





234


periclitare

0 1 2 3 4

103 Passer montanus – Vrabie de câmp

104 Perdix perdix - Potârnichea 3 V

105 Phalacrocorax carbo - Cormoranul mare

106 Phalacrocorax pygmaeus – Cormoranul mic 3 2 V

107 Phasianus colchicus - Fazan

108 Philomachus pugnax - Bătăușul 4 (S)

109 Phoenicurus phoenicurus – Codroş de pădure 4 2 V

110 Phylloscopus collybita – Pitulice mică 4

111 Phylloscopus trochilus - Pitulicea fluierătoare 4

112 Pica pica – Coţofană

113 Picus viridis – Ghionoaie verde 4 2 D

114 Plegadis falcinellus - Ţigănuşul 3 3 D

115 Podiceps cristatus - Corcodelul mare

116 Porzana parva - Cresteluț mijlociu, Cresteț

mijlociu, Cresteț cenușiu

3 4 (S)

117 Porzana porzana - Cresteț pestriț, Cresteluț

pestriț

3 4 S

118 Pyrrhula pyrrhula – Mugurar

119 Rallus aquaticus - Cârstel de baltă

120 Remiz pendulinus - Piţigoiul pungar 4

121 Riparia riparia - Lăstunul de mal 3 D

122 Saxicola rubetra - Mărăcinarul mare 4 S

123 Scolopax rusticola – Sitar de pădure 3* V*

124 Sitta europaea – Ţiclean, ţoi 4

125 Sterna hirundo - Chiră de baltă 3

126 Streptopelia decaocto – Guguştiuc

127 Streptopelia turtur – Turturică 3 D

128 Strix aluco – Huhurez mic 4 S

129 Sturnus vulgaris – Graur

130 Sylvia atricapilla – Pitulice cu cap negru 4 S

131 Sylvia communis - Silvia cu cap sur 4 S

132 Sylvia curruca – Pitulice de grădină

133 Tringa glareola - Fluierar de mlaștină 3 3 D

134 Tringa ochropus - Fluierarul de zăvoi

135 Tringa totanus - Fluierar cu picioare roșii 2 D

136 Troglodytes troglodytes – Ochiuboului

137 Turdus merula – Mierlă 4 S

138 Turdus philomelos – Sturz cântător 4 S

139 Upupa epops – Pupăză 4

140 Vanellus vanellus - Nagâțul comun





235

II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar):

Nu vor fi specii sau habitate afectate de lucrările propuse în cadrul

proiectului de amenajare a râului Argeș, astfel nu vor apărea modificări în

structura și dinamica speciilor identificate în ariile protejate ROSCI0043,

ROSPA0022, ROSPA0038.

II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Problema conservării diversității biologice și ecologice nu este o problemă

colaterală, este însăși problema conservării, respectiv suportul și garanția

dezvoltării socio-economice.

Astfel, dacă mult timp conceptul de biodiversitate a desemnat numai

diversitatea speciilor ( „ bogăția de specii”) și a taxonilor de rang superior din

cadrul ierarhiei taxonomice în momentul de față sunt suficiente argumente de a

extinde acest concept pentru a cuprinde, pe lângă diversitatea taxonomica și

diversitatea unităților structurale și funcționale care fac parte din cele două

ierarhii organizatorice ale mediului fizic, chimic și biologic.

Sistemele socio-economice care includ o mare diversitate a capitalului

social, cultural și fizic ( construit) trebuie să fie de asemenea luate în considerare

atunci când se dezbate problema delimitării ariei de acoperire a conceptului de

biodiversitate.

Conceptul de biodiversitate include deopotrivă totalitatea unităților

organizate care constituie „ capitalul natural”, specia umana și totalitatea

componentelor capitalului creat de către acesta.





236

Formularea „ diversitatea sistemelor ecologice și biologice” ar mai

potrivita pentru a acoperi sensul larg în care trebuie sa fie folosit termenul de „

biodiversitate”.

Diversitatea trebuie analizată și cuantificată în patru planuri : 1. Al speciei

și ierarhiei taxonomice; 2. Al fiecărui nivel de organizare pe direcția celor două

linii de organizare ierarhica;3. La nivelul fiecărui sistem biologic cu organizare

supraindividuala și 4. La nivelul structurii genetice a populațiilor și a

genotipului.

Conservarea biodiversității ( „ diversitatea sistemelor ecologice și

biologice”) urmăresc, pe de o parte, utilizarea durabilă/în limitele capacitaților

productive și de suport a componentelor capitalului natural, iar pe de altă parte

managementul dezvoltării sistemelor soci-economice, respectiv a capitalului

creat în fiecare dintre acestea.

În consecință diversitatea sistemelor ecologice și biologice „

biodiversitatea” în sensul larg, trebuie analizată în următoarele patru planuri:

1.Diversitatea sistemelor ecologice ca suport al vieții. Aceasta reflectă în

aceeași măsură diversitatea sistemelor biologice de rang superior speciei (

biocenoze, complexe de biocenoze, biomi și biosfera) integrate în ierarhia

biologica de organizare precum și diversitatea unităților hidromorfogeologice (

factorii abiotici) și diversitatea habitatelor.

2.Diversitatea sistemelor biologice cu rang de specie și a taxonilor din

cadrul ierarhiei taxonomice „ biodiversitatea în sens strict”.

3.Diversitatea structurii genetice a populațiilor și speciilor, respectiv

„resurselor genetice” ( inclusiv Homo sapiens sapiens).

4.Diversitatea etno-culturala a sistemelor socio-economice.

Punctele 1,2 și 3 reflecta diversitatea capitalului natural iar punctul 4

reflectă diversitatea capitalului creat de populațiile umane.

(Dezvoltare Durabilă: teorie și practică, vol. I, Vadineanu A., 1998, Editura

Universității București )





237

Pentru a le identifica și a discuta despre aceste relații structurale și

funcționale este necesară clarificarea unor noţiuni şi termeni ce vor fi folosiţi în

cele ce urmează.

Conform lucrării „Ecologie şi Protecţia Mediului” (Maniu Maria, 2004),

ecologia este definită ca „o ştiinţă biologică de sinteză cu un profund caracter

interdisciplinar, care studiază relaţiile complexe ale omului şi ale celorlalte

vieţuitoare cu mediul înconjurător planetar”.

Fig. 15

Ecologia are ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de

viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi

structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale

(populații, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).

Prin ecosistem înţelegem unitatea elementară a biosferei formată dintr-un

biotop, ocupat de o biocenoză. Un ecosistem cuprinde întreaga materie vie dintr-

un spaţiu finit, deci toate animalele, plantele, microorganisme (ciuperci, bacterii

şi virusuri), împreună cu toată substanţa organică moartă existentă în acel

teritoriu.

ECOLOGIA

MEDIUL DE VIATA

(Factorii abiotici, biotici, antropici)

ORGANISMELE VII

(plante, animale, oameni)





238

Fig. 16

Ecosistemul se caracterizează printr-o organizare specifică, fiind alcătuit

din două structuri funcţionale: structura de biotop (mediul neviu sau

componenta abiotică) şi structura de biocenoză (mediul viu sau componenta

biotică).

Plantele produc prin fotosinteză hrana care constituie sursa de materie şi

energie pentru celelalte specii. La rândul lor, plantele depind de condiţiile de

mediu: umiditate, temperatură, lumină, fertilitatea solului etc. Aspectul exterior

al unui ecosistem este puternic influenţat de speciile de plante care îl populează.

Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei,

cât şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relaţii,

ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale: funcţia

energetică, funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de autoreglare.

Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie şi

materie. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de

substanţă şi energie, asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt

alcătuite în principal din energia solară, precipitaţii şi substanţe organice şi

minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură, dioxid de carbon,

oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.

În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate

organismele de pe un teritoriu dat, care interacţionează cu mediul şi care are o

anumită structură trofică, o diversitate de specii şi un circuit de energie şi

substanţe în teritoriul sistemului, reprezintă un ecosistem.

Apă Temperatură Lumină

Minerale Aer

Plante Animale

Microorganisme

ECOSISTEM

BIOTOP BIOCENOZĂ





239

Relațiile structurale și funcționale care creează și mențin integritatea ariei

sunt legate de condițiile de hrănire, adăpost și reproducere pe de-o parte, iar pe

de altă parte de presiunea antropică și a tuturor factorilor externi care pot afecta

biodiversitatea zonei analizate. Menținerea integrității ariilor naturale protejate

implică conservarea echilibrului stabilit între biotop și biocenoză. Orice

modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai

puțin integritatea ariei. Menținerea integrității unei arii naturale protejate se

realizează prin evitarea oricăror acțiuni care ar putea duce la:

fragmentarea habitatelor (biotopurilor) de interes comunitar

generarea unui impact negativ semnificativ asupra factorilor biotici

și abiotici ce ar duce în modificări în dinamica relațiilor ce definesc

structura și funcția ariei naturale protejate

Evaluarea relațiilor structurale și funcționale care duc la menținerea

integrității ariilor naturale protejate, posibil a fi afectate de implementarea

proiectului ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI Dâmboviţa PENTRU

NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”, s-au realizat individual pentru fiecare

arie protejată, concluziile fiind prezentate în continuare.

În concluzie,

ROSCI0043 - COMANA, integritatea ariei protejate nu este

afectata proiectul de amenajare a râului Argeș:

o Proiectul se afla în afara ariei protejate de interes comunitar

la o distanța de 70m

o Nu se defrișează suprafețe forestiere din aria protejată, nici

din vecinătatea acesteia;

o Nu fragmentează habitatele de interes comunitar, în

perimetrul analizat neidentificându-se tipul de habitat

prioritar specificat în Formularul Standard a ariei;

o Nu are impact negativ asupra factorilor care determină

menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar;

o Nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.





240

ROSSPA0022 - COMANA, integritatea ariei protejate nu este

afectata proiectul de amenajare a râului Argeș:

o Proiectul de investiții va afecta o suprafață de 63,9ha (

0,25%) din aria protejată. Suprafața nu se află în zona de

cuibărire sau de liniștire a păsărilor care cuibăresc sau

poposesc în zonă;

o Nu se defrișează suprafețe forestiere nici din aria protejată,

nici din vecinătatea acesteia;









ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA, integritatea ariei

protejate nu este afectata proiectul de amenajare a râului

Argeș:

o Proiectul de investiții va afecta o suprafață de 64,4ha (

1,06%) din aria protejată. Suprafața nu se află în zona de

cuibărire sau de liniștire a păsărilor care cuibăresc sau

poposesc în zonă;

o Nu se defrișează suprafețe forestiere nici din aria protejată,

nici din vecinătatea acesteia;








241






II. 7. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

PARCUL NATURAL COMANA deține un PLAN DE MANAGEMENT

și o STARTEGIE DE VIZITARE, în care sunt specificate obiectivele de

conservare a ariilor natural protejate ROSCI 0043 – COMANA și ROSPA 0022

– COMANA.

Obiectivele ariei naturale protejate PARCUL NATURAL COMANA

Pentru întreaga arie naturală protejată, din Planul de Management se pot

desprinde următoarele obiective:

1. Conservarea populaţiilor, a habitatelor, a ecosistemelor acvatice și

terestre cu importanta științifică deosebita, a peisajului natural şi

antropic

2. Promovarea tradiţiilor locale şi a moştenirii culturale

3. Promovarea activităţilor de exploatare durabila a resurselor

regenerabile

4. Îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie

faţă de valorile parcului

5. Îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie

faţă valorile parcului

6. Conștientizarea și sensibilizarea publicului larg privind necesitatea

protejării și conservării siturilor naturale, culturale și istorice

7. Gospodărirea parcului prin asigura resurselor umane financiare şi

fizice necesare atingerii obiectivelor planului de management,

obţinând în acelaşi timp recunoaşterea locală, naţională şi

internaţională.

8. Stabilirea limitelor parcului și zonarea interna





242

Zona în care se vor desfășura lucrările de pe râul Argeș intra în zona

de dezvoltare durabila din cadrul zonei de management durabil – conform

Zonării interne a Parcului Natural Comana, aprobata prin Plan de

Management.

“c. în zona de dezvoltare durabila a activităților umane reprezentata de intravilanul localităților existent la data de 10.12.2007, plus primul rând de subparcele agricole în jurul intravilanului sau, după caz, de prima limita naturala, sunt permise următoarele: - activități de vânătoare; - activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și

de creștere a animalelor; - activități de pescuit sportiv, industrial și piscicultura;

- activități de exploatare a agregatelor minerale numai în suprafața de 46 ha special

rezervata în acest scop, din zona Falaștoaca Gostinari, în vecinătatea râului Argeș; -

lucrări de îngrijire și de conducere a arboretelor și lucrări de conservare; - activități

specifice modului de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și creșterea

animalelor, în conformitate cu legislația specifica din sistemul de agricultura

ecologica; - construcții; - realizarea de ferme agricole intensive pe suprafețe din

interiorul zonei de dezvoltare durabila, intre limita zonei de dezvoltare durabila și

limita intravilanului existent la data de 22.11.2007, cu scoaterea din circuit agricol a

suprafețelor pentru care se impune acest lucru în vederea realizării investițiilor și cu

respectarea legislației specifice pentru mediu di arii protejate. - alte activități

tradiționale efectuate de comunitățile locale.”





243

Fig. 17





244

CUSTODE ROSPA0038 DUNĂRE-OLTENIȚA – NU A FOST

DESEMNAT COSTODE

În lipsa planurilor de management obiectivele de conservare a unei

arii protejate de interes comunitar respectă într-u totul OUG 57/2007

aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011.

- „art. (7) Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru

impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate

naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar.”

II. 8.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate

de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce

în viitor;

Evaluarea stării actuale de conservare şi a numărului de

exemplare (populaţiilor) speciilor de interes comunitar și naţional, care fac

obiectul protecţiei şi conservării ROSPA0022/ROSCI0043/ROSPA0038 s-a

realizat pentru toate habitatele și speciile care fac obiectul protecției și

conservării, identificate în perioada de realizare a observațiilor .

Implementarea proiectului ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI

Dâmboviţa PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” nu va aduce

modificări sau evoluții negative asupra ariilor protejate.

II.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia

naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar;

Nu este cazul





245

III. Identificarea și evaluarea impactului

ROSCI0043 - COMANA Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate:

să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

- Nu reduce suprafața ariei protejate de interes comunitar. Lucrările se vor executa în afara ariei protejate la o distanta de 70 – 100m.

să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;

- Nu fragmentează habitatele pentru care a fost desemnată aria protejată de interes comunitar

să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

- Nu are impact negativ asupra factorilor care mențin integritatea ariei protejate

să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

- Nu produce modificări ale dinamicii relațiilor ce definesc structura sau funcția ariei protejate.

Identificarea impactului

Tipul de

impact

indicatori-cheie

cuantificabili folosiți

la evaluarea

impactului produs

prin implementarea

planului

Evaluarea impactului

Direct 1. procentul din

suprafaţa habitatului

care va fi pierdut;

Nu se fragmentează suprafața habitatelor

pentru care a fost desemnată aria protejată de

interes comunitar.

În zona de implementare a proiectului nu a fost

identificat niciun habitat specificat în

Formularul Standard de declarare ariei

protejate.

0%

2. procentul ce va fi

pierdut din suprafeţele

habitatelor folosite

pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi

reproducere ale

speciilor de interes

comunitar;

Nu vor fi ocupate suprafețe folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale

speciilor de interes comunitar;

0%





246

3. fragmentarea

habitatelor de interes

comunitar (exprimată

în procente);

0%

4. durata sau

persistenţa

fragmentării;

0

5. durata sau

persistenţa perturbării


comunitar, distanţa

faţă de aria naturală

protejată de interes

comunitar;

Distanța față de arie protejată – 70m. Nu va exista o durată a fragmentării neexistând

fragmentare

6. schimbări în

densitatea populaţiilor

(nr. de

indivizi/suprafaţă);

Nu vor exista schimbări în densitatea populațiilor din cadrul ariei de protecție comunitară.

7. scara de timp

pentru înlocuirea

speciilor/habitatelor

afectate de

implementarea

planului

0

8. indicatorii chimici-

cheie care pot

determina modificări

legate de resursele de

apă sau de alte resurse

naturale, care pot

determina modificarea

funcţiilor ecologice

ale unei arii naturale

protejate de interes

comunitar.

Pentru factorul de mediu apă - indicatorii de

calitate fac obiectul HG 352/2005 privind

modificarea şi completarea HG nr. 188/2002

pentru aprobarea unor norme privind

condiţiile de descărcare în mediul acvatic a

apelor uzate.

Pentru zgomot – Ordinului 152/2008 pentru

aprobarea Ghidului privind adoptarea

valorilor limită , STAS 10 009-1998 sunt

specificate valorile admisibile ale nivelului de

zgomot la limita zonelor;

Pentru factorul de mediu aer indicatorii de calitate, Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.





247

Indirect evaluarea impactului

cauzat de PP fără a lua

în considerare

măsurile de reducere a

impactului;

Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei

Pe termen

scurt

evaluarea impactului


în considerare


impactului;


Pe termen

lung


cauzat de planul

propus fără a lua în

considerare măsurile

de reducere a

impactului;


În faza de

construcție


cauzat de planul



de reducere a

impactului;


În faza de

operare


cauzat de planul



de reducere a

impactului;

Impact prognozat nesemnificativ

Rezidual evaluarea impactului

rezidual care rămâne

după implementarea

măsurilor de reducere

a impactului pentru

planul propus şi pentru

alte PP.

0

cumulativ evaluarea impactului

cumulativ al PP propus

cu alte PP:

Ar putea apărea un impact cumulativ între proiectul analizat și balastierele din zona învecinată cu ROSCI0043 prin faptul ca utilajele vor folosi același drum de acces, generând praf și zgomot.


cumulativ al PP cu alte

PP fără a lua în


de reducere a

impactului





248

ROSPA0022 - COMANA Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate:

să reducă suprafaţa habitatelor

şi/sau numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar;

- reduce suprafața ariei protejate de interes

comunitar cu 63,9ha – 0,25%

să ducă la fragmentarea

habitatelor de interes comunitar;

- Nu fragmentează habitatele pentru care a fost

desemnată aria protejată de interes

avifaunistic

să aibă impact negativ asupra

factorilor care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale


- Nu are impact negativ asupra factorilor care

mențin integritatea ariei protejate

să producă modificări ale dinamicii

relaţiilor care definesc structura şi/sau

funcţia ariei naturale protejate de interes

comunitar.

- Nu produce modificări ale dinamicii relațiilor

ce definesc structura sau funcția ariei

protejate.


Tipul de

impact

indicatori-cheie

cuantificabili folosiți

la evaluarea

impactului produs

prin implementarea

planului




care va fi pierdut;



interes comunitar.




protejate.

0%





hrană, odihnă şi

reproducere ale


comunitar;




0%





249

3. fragmentarea


comunitar (exprimată

în procente);

0%

4. durata sau

persistenţa

fragmentării;

0

5. durata sau



comunitar, distanţa

faţă de aria naturală

protejată de interes

comunitar;

Nu va exista o durată a fragmentării neexistând fragmentare

6. schimbări în


(nr. de



7. scara de timp

pentru înlocuirea


afectate de

implementarea

planului

0


cheie care pot

determina modificări

legate de resursele de

apă sau de alte resurse

naturale, care pot

determina modificarea

funcţiilor ecologice

ale unei arii naturale

protejate de interes

comunitar.






apelor uzate.











250



în considerare


impactului;


Pe termen

scurt



în considerare


impactului;


Pe termen

lung


cauzat de planul



de reducere a

impactului;


În faza de

construcție


cauzat de planul



de reducere a

impactului;


În faza de

operare


cauzat de planul



de reducere a

impactului;




după implementarea

măsurilor de reducere

a impactului pentru

planul propus şi pentru

alte PP.

0



cu alte PP:

Ar putea apărea un impact cumulativ între proiectul analizat și balastierele din zona învecinată cu ROSPA0022 prin faptul ca utilajele vor folosi același drum de acces, generând praf și zgomot.



PP fără a lua în


de reducere a

impactului





251

ROSPA0038 – DUNĂRE – OLTENIȚA

Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate:

să reducă suprafaţa habitatelor

şi/sau numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar;

- reduce suprafața ariei protejate de interes

comunitar cu 64,4ha – 1,06%

să ducă la fragmentarea

habitatelor de interes comunitar;

- Nu fragmentează habitatele pentru care a fost

desemnată aria protejată de interes

avifaunistic

să aibă impact negativ asupra

factorilor care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale


- Nu are impact negativ asupra factorilor care

mențin integritatea ariei protejate

să producă modificări ale dinamicii

relaţiilor care definesc structura şi/sau

funcţia ariei naturale protejate de interes

comunitar.

- Nu produce modificări ale dinamicii relațiilor

ce definesc structura sau funcția ariei

protejate.


Tipul de

impact

indicatori-cheie

cuantificabili folosiți la


produs prin

implementarea

planului




care va fi pierdut;



interes avifaunistică.




protejate.

0%





hrană, odihnă şi




0%





252

reproducere ale


comunitar;

3. fragmentarea


comunitar (exprimată în

procente);

0%

4. durata sau persistenţa

fragmentării; 0

5. durata sau



comunitar, distanţa faţă

de aria naturală protejată

de interes comunitar;

Nu va exista o durată a fragmentării neexistând fragmentare

6. schimbări în


(nr. de



7. scara de timp pentru

înlocuirea


afectate de

implementarea planului

0


cheie care pot determina

modificări legate de

resursele de apă sau de

alte resurse naturale,

care pot determina

modificarea funcţiilor

ecologice ale unei arii

naturale protejate de

interes comunitar.






apelor uzate.











253



în considerare măsurile

de reducere a

impactului;


Pe termen

scurt



în considerare măsurile

de reducere a

impactului;


Pe termen

lung


cauzat de planul propus

fără a lua în considerare


impactului;


În faza de

construcție





impactului;


În faza de

operare





impactului;




după implementarea

măsurilor de reducere a

impactului pentru planul

propus şi pentru alte PP.

0



cu alte PP:

Ar putea apărea un impact cumulativ între proiectul analizat și alte două proiecte de interes din zonă.

Reabilitarea și extinderea portului OLTENIȚA – având în vedere ac cele două proiecte se află amplasate în porțiunea de ROSPA0038 caracterizată printr-o degradare accentuată a vegetației, zona nu prezintă condiții specifice de adăpost, hrană și cuibărire pentru păsările aflate în migrație preconizăm un impact cumulat 0.

Reabilitarea șenalului navigabil Dunăre – Marea Neagră – în zona de implementare





254

a proiectului analizat nu se execută lucrări de reabilitate a șenalului navigabil – impact cumulat prognozat 0.



PP fără a lua în

considerare măsurile de

reducere a impactului

nu s-a preconizat un impact cumulat semnificativ





255

IV. Măsurile de reducere a impactului

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi

subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4

A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG

57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011 precum şi

speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale

protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:

– orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile

ciclului lor biologic;

– perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere,

de hibernare şi de migraţie;

– deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor

şi/sau ouălor din natură;

– deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

– se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din

activităţile specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea

deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a

nu constitui un pericol pentru păsările, mamiferele, amfibieni și

reptilele din zonă.

Pentru toate speciile de păsări, mamifere, amfibieni și reptile sunt

interzise:

– uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

– deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor

şi/sau ouălor din natură;

– culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

– perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere,

de creştere şi de migraţie;

– deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea;

– comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării

acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse

provenite de la acestea, uşor de identificat.





256

– Se interzice deranjarea păsărilor prin deplasări cu barca și zgomote de

orice natură.

Alte măsuri de conservare specială:

Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare,

în afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de

întoarcere spre zonele de cuibărit.

O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare în vederea

diminuării efectelor potențiale negative de impact asupra mediului în

perioada de construcţie este dată în tabelul de mai jos

Tabel 28 Problema de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

Zgomot din

activ. de

constr.

montaj

Restricţii referitoare la orele de

lucru, utilizarea unor amortizoare de

zgomot pentru echipamente,

furnizarea de informaţii pentru

public, pentru a se respecta SR

10009/1998

Constructor Titular

Pulberi

(Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea

camioanelor care transportă material

de umplutură se vor instala structuri tip

portal ce vor pulveriza apa pe

pământul din autobasculantele care vor

trece pe sub ele, pentru a forma o

crustă care să împiedice antrenarea

pământului de curenţii de aer;

Constructor Titular

Mirosuri

Identificarea surselor punctiforme

utilizarea unor dispozitive de stopare a

mirosurilor

Constructor Titular

Distrugerea

vegetației

Se va proceda la refacerea

vegetaţiei prin reconstrucţia

ecologica în zona de execuție a

proiectului folosindu-se solul

decopertat la inițierea proiectului.

Se vor replanta zonele rămase libere

de pe mal cu specii arbustive și cu

arbori specifici zonei.

Constructor

Titular





257

Problema de

mediu


impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

Deranjarea

faunei

Supravegherea zonei şi asigurarea

identificării și protejării exemplarelor

speciilor importante.

Constructor Titular

Perturbarea

populației

speciei

Bombina

bombina

identificată în

zonele aflate

în interiorul

sau în afara

ariilor

protejate

Aplicându-se toate masurile de

reducere a impactului referitoare la

evitarea poluării apelor, solului și la

gestiunea deșeurilor, se elimina în

totalitate, apariția oricărui eventual

impact negativ.

Nu se vor depozita materiale de

construcție, deșeuri, sau solul rezultat

în urma săpăturilor pentru piloni în

zonele cu băltiri, ce pot constitui

habitatul de reproducere al speciei.

Se va evita staționarea utilajelor sau

tranzitarea de către acestea a zonelor

cu băltiri, ce pot constitui habitatul de

reproducere al speciei.

Constructor Titular

Perturbarea

populațiilor

speciilor de

pești

Aplicându-se toate masurile de

reducere a impactului referitoare la

evitarea poluării apelor, se elimina în

totalitate, apariția oricărui eventual

impact negativ.

Constructor Titular

Eventual

impact

negativ asupra

speciilor de

păsări din

SPA-urile

învecinate

Investiția luata în discuție nu are un

impact negativ demonstrat asupra

speciilor de păsări.

Aplicându-se însă toate celelalte

masuri de reducere a impactului,

recomandate în acest capitol, se

elimina în totalitate, apariția oricărui

eventual impact negativ.

Constructor Titular

Apă Colectarea corespunzătoare a apelor

uzate, transport prin pompare şi

depozitare, asigurarea de servicii

specializate, pentru respectarea HG

352/2005

Interzicerea descărcării oricăror

materiale în apă.

Utilizarea unor tehnologii moderne

de depoluare în cazul poluării cu

Constructor Titular





258

Problema de

mediu


impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

hidrocarburi

Gestionarea

materialului

excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât

posibil, a materialului inert excavat, în

aceeaşi zona pentru refacerea

habitatelor

Evacuarea excavaţiilor în exces,

după examinarea corespunzătoare, la

depozite de deşeuri inerte;

Constructor Titular

Protecţia

proprietăţilor

adiacente

Acces blocat la proprietăţile

adiacente

Furnizarea de informaţii către

public; solicitarea accesului

temporar

Constructor Constructor

Sănătatea

populaţiei şi

a

personalului

Managementul tehnic şi al

resurselor corect executat. Elaborarea

planului de intervenţie în caz de

poluări accidentale.

Constructor Titular

Mediu

ambiant

Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii

mediului

Constructor Titular

Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a

proiectului în vederea diminuării efectelor potențiale negative de

impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a este

dată în tabelul de mai jos:

Tabel 29 Problema de

mediu

Măsuri de reducere

a impactului

Resp.

Implementare

Supraveghere

de către Raportare

de către

Impact vizual Alegerea unor materiale

care se armonizează cu

împrejurimile Utilizarea

de elemente naturale

pentru ecranare

Păstrarea construcţiilor

în stare tehnică bună

Titular/Proiectant - Administrația

Parcului

Natural

Comana pentru

sectorul

Grădiște –

Gostinu

- Custode

ROSPA0038

APM

Călărași

APM Ilfov

APM

Giurgiu

Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin Titular - Administrația APM





259

Problema de

mediu

Măsuri de reducere

a impactului

Resp.

Implementare

Supraveghere

de către Raportare

de către

reconstrucţia ecologica în

zona de impact.

Parcului

Natural

Comana pentru

sectorul

Grădiște –

Gostinu

- Custode

ROSPA0038

Călărași

APM Ilfov

APM

Giurgiu

Faună Protejarea faunei și

avifaunei întâlnită local.

Titular - Administrația

Parcului

Natural

Comana pentru

sectorul

Grădiște –

Gostinu

- Custode

ROSPA0038

APM

Călărași

APM Ilfov

APM

Giurgiu

Sănătatea

populaţiei şi a

personalului

Folosirea procedurilor şi

echipamentelor de

protecţie corespunzătoare

instalaţii de iluminat şi

semne de avertizare.

Întreţinerea instalaţiilor.

Pentru siguranţa,

populaţia trebuie

avertizată şi anunţată de

acţiunile desfăşurate în

timpul exploatării care o

pot afecta accidental.


Parcului

Natural

Comana pentru

sectorul

Grădiște –

Gostinu

- Custode

ROSPA0038

APM

Călărași

APM Ilfov

APM

Giurgiu

Deşeuri Colectarea

corespunzătoare,

selectarea, depozitarea şi

transportul deşeurilor de

către servicii specializate


Parcului

Natural

Comana pentru

sectorul

Grădiște –

Gostinu

- Custode

ROSPA0038

APM

Călărași

APM Ilfov

APM

Giurgiu

Mediu

ambiant

Monitorizarea factorilor

de mediu posibil a fi

afectaţi

Titular

- Administrația

Parcului

Natural

APM

Călărași

APM Ilfov





260

Problema de

mediu

Măsuri de reducere

a impactului

Resp.

Implementare

Supraveghere

de către Raportare

de către

Comana pentru

sectorul

Grădiște –

Gostinu

- Custode

ROSPA0038

APM

Giurgiu





261

V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

Ornitologie

Descrierea activităților și a metodelor de cercetare.

Observaţiile orientative.

Fiecare an este caracterizat printr-o anumită alternanță a sezoanelor şi toţi

ornitologii moderni consideră că nu mai este suficientă şi nici corectă efectuarea

observaţiilor legate numai de datele calendaristice. Se propune printre altele

orientarea în alegerea timpului optim de observaţie în funcție de aspectul

fenologic al vegetaţiei (SLAGSVOLD, 1973) şi fenologia insectelor (VON

HARTMANN, 1963).

Ținând însă cont de variaţiile sezoniere am încercat să determinăm,

practic, perioadele optime de observaţie iar pentru a urmări şi efectele ce le pot

avea anumite întârzieri în schimbarea climatologică, am încercat să obținem date

şi din perioadele de minimă activitate a păsărilor. în acest sens am procedat la

efectuarea unor trasee lungi de observație, care au cuprins în general, o zonă

întinsă.

Practic metoda constă în parcurgerea cu pasul a întregului traseu şi

determinarea cu ajutorul binoclului, după cântec sau strigăt a speciilor existente.

Toate observațiile sunt notate în fişe special tipizate pentru a înlesni o mai

mare rapiditate a notărilor dar şi a observării din prima privire a marilor

diferențe între diferite aspecte notate.

Cu ajutorul unui termometru am obținut temperaturile în cele mai

importante momente ale zilei (la începutul, la mijlocul şi la sfârșitul traseului),

am determinat direcția și viteza vântului, am notat și alte aspecte meteorologice

cum ar fi nebulozitatea, precipitații etc.

Traseele și rezultatele obținute ne-au permis să depistăm momentele cele

mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând, legat de aceasta, să

aplicăm, adecvat în zona cercetată, metoda de aflare a unor elemente

avicenologice mai amănunțite.





262

Trebuie să remarcăm că în traseele lungi am străbătut de fiecare dată mai

multe ecosisteme și acum, după ani de cercetări, ne-am convins de importanța

acestor observații generale ca elemente de comparat în timp.

Metoda traseelor. Metoda traseelor (FERRY și FROCHOT, 1958, 1970,

MUNTEANU 1968), constă în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit și de o

lungime cunoscută (preferabil 1 km), cu o viteză de 1,5 - 2 km/oră.

Observatorul notează în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte

a traseului, precum și frecvența întâlnirii lor.

Dacă sunt notate și păsările identificate și pe cea de a doua latură a

traseului, trebuie avut grijă a se specifica separat datele, contând, astfel, pentru o

a doua numărătoare.

Metoda punctelor de observație.

Observații de zi

Dacă pentru porțiunile de desiș și zăvoi, în perioada cuibăritului, metodele

obișnuite de observație (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de

realitate, nu același lucru se poate spune și despre porțiunile deschise, unde

aceste metode sunt aproape inaplicabile.

Frecvent în aceste zone cercetătorul, în deplasare, va deranja păsările, care

vor părăsi locurile de odihnă sau hrănire (unele din ele chiar înainte de a fi

observate) și cel mai adesea nu se vor mai întoarce. S-a recunoscut că în studiile

migrațiilor uneori datele cele mai reale s-au obținut din puncte fixe de observație

(SCHILDMACHER, 1965).

Metoda relativ simplă constă în construirea unui adăpost, din materiale de

obicei existente la fața locului, astfel încât, ca formă și culoare să nu distoneze

cu mediul respectiv. Bineînțeles că locul amplasării unui observator trebuie

astfel ales încât să existe cât mai multe trasee de migrație prin apropiere sau, și

mai bine, să se afle în apropierea unui loc de hrănire. Cercetătorul camuflat va

nota în fișa de observație, fiecare specie observată, numărul de exemplare,

direcția de zbor, altitudinea etc.

Rezultatele obținute în astfel de puncte de observație amplasate în același

loc de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la

dinamica migrațiilor, la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau

a unui sezon etc.





263

Observații de noapte

Este binecunoscut că răpitoarele de noapte existente în cadrul unei

avicenoze sunt destul de dificil de observat, ziua când se fac numărătorile

obișnuite, dar în același timp nu se poate renunța la a determina ponderea lor în

cadrul comunităților.

Prin alegerea unui punct, la marginea unei desimi de papură, unde

numeroși ciufi vin să șoricărească, sau la liziera unei lunci, putem afla cu

aproximație, observându-le zborul, sau ascultând strigătele, speciile de păsări și

numărul de exemplare din zona respectivă (KORODI-GAL, 1968). Există

bineînțeles riscul de a număra o pasăre de două ori sau a considera mai multe

păsări observate doar un singur exemplar. Se poate elimina acest inconvenient,

în proporție destul de mare, printr-un număr mai mare de observații.

Rezultatele obținute se pot integra apoi cu observațiile realizate din timpul

zilei și astfel se poate obține o imagine mult mai fidelă a unei comunități de

păsări dintr-un ecosistem.

Amfibieni și reptile

Descrierea activităților și a metodelor de cercetare:

Observațiile științifice asupra populațiilor de amfibieni și reptile

trebuie să urmeze o rigoare deosebită.

În primul rând trebuie aleasă populația pe care vrem să o studiem,

adică acea totalitate de indivizi aparținând aceleiași specii (sau subspecii)

care trăiește într-un anumit mediu (pădure, nisipuri, stâncărie, fâneață, baltă

sau sistem de bălți etc.), oarecum izolat de locurile de trai similare între ei,

precum și exemplarele tinere din diferitele generații.

Se vor cerceta și nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii

abiotici (solul, clima etc.) de pe teritoriul cercetat. O schiță (hartă) va stabili

aspectul general al teritoriului (șosea, pădure, râu, baltă, alte grupări

vegetale, dealuri etc.). se vor nota amănunțit diferitele medii pe care le oferă

teritoriul, apoi variațiile factorilor climatici (temperatură, umiditate,

precipitații, vânturi) în decursul anotimpurilor. Se va urmări apoi biologia

speciei, notându-se datele primei apariții după iernare, gruparea sexelor

pentru împerechere, data și durata agregărilor de reproducere, ciclul de

dezvoltare, durata metamorfozei (la amfibieni), data intrării în iernare. Se va





264

cerceta modul de distribuție a animalelor pe teritoriu (izolat, grupat, locurile

preferate).

Habitate și plante

Metode de cercetare a florei

Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren și etapa de

laborator.

În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale

anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.

În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit

conspectul florei vasculare și s-a realizat interpretarea în ansamblu a

materialului.

Taxonii sunt enumerați pe familii, urmărindu-se ordinea și nomenclatura

Florei României.

Fiecare specie este însoțită de indici referitori la elementul fitogeografic și

la bioforma la care aparține specia respectivă.

Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:

Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă

teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiți spontan indivizii unei specii. În

funcție de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc

speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte

restrâns).

Biologic - criteriul acesta de analiză se refera la particularitățile morfo-

anatomice și fiziologice ale speciilor rezultate din evoluția convergentă în raport

cu factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite,

geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.(C. Raunkiaer, 1918, J.

Braun-Blanquet1951).

Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor

față de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite,

hidrofite.

Cercetarea vegetației a avut la baza principiile școlii fitocenologice a lui

BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. Această

școală are la bază teoria potrivit căreia compoziția floristică a unei fitocenoze

reflectă cu fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.

Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociația vegetală.





265

Asociația vegetală este unitatea cenotaxonomică de bază. Aceasta

reprezintă o comunitate de plante cu compoziție floristică unitară, fizionomie și

structură caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociație cu întindere

variabilă, care nu au o compoziție și structură identică ci numai asemănătoare.

În etapa de teren s-au ales suprafețe de probă din porțiuni ale covorului

vegetal cu fizionomie și condiții ecologice omogene. Suprafața eșantioanelor

este cuprinsă între 4-30 m2. Datele prelevate au fost consemnate în relee

fitocenologice.

Fișele fitocenologice reprezintă eșantioane reprezentative ale

fitocenozelor. Aceste fișe conțin informații referitoare la așezare, condiții de

biotop, lista speciilor din suprafața de probă, în dreptul fiecăreia notându-se

abundența-dominanța (AD) și frecvența locală.





266

Bibliografie:

****, 1999. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD

ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG

305/15.04.1999.

****, Geografia Fizica a României, 1983, Ed. Academiei Române, București.

BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment.

Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org;

Boșcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roșie a plantelor vasculare

dispărute, periclitate, vulnerabile și rare din flora României, Ocrotirea Naturii

mediului înconjurător, București, 38 (1): 45

Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta,

Ed. Ceres, București

Ciochia, V. 1984. Dinamica și migrația pasărilor. Edit. Științifica și

Enciclopedica, București, p. 35-39.

Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea

București, p. 1-6.

Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les

associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj-Napoca.

Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est

(Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.

Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote

techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine

collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm.

Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate și endemice în

flora României - lista roșie, București, Acta Botanica Horti Bucurestiensis,

Lucrările Grădinii Botanice, București, 1993-1994: 173-197.

Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriș

A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, București, 496 pp.

http://www.birdlife.org/





267

Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriș

A., 2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse

de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică,

București.

Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind

farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Dumitriu, Camelia. 2003. Management și marketing ecologic. ETP Tehnopress,

Iași, p. 35-37

Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring

plant and animal populations, Blackwell Science.

Gafta D. Owen Mountford, Manualul de identificare a habitatelor, 2008, Edit.

Risoprint.

Gafta D.,Pedrotti F., Fitosociologia, 2004, Ed.Presa Universitară.

GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.

Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.

Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc.

Ornitologică Română Nr.16, Cluj Napoca.

Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania -

Documentații, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca,

pp. 307.

Puscaru E., 1963, Pășunile și fânețele din Republica Populară Română. Studiu

geobotanic și agroproductiv, Ed. Academiei Române, București.

Rauta C., 1978, Poluarea și Protecția Mediului, Ed. Științifică și

Enciclopedica.

Rojanschi V. & al., 2002, Protecția și Ingineria Mediului, Ed. Economica

2002.

Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei

Române, București.

Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.

Vadineanu A., 1998, Dezvoltare Durabila : teorie și practica , vol. I, Editura

Universității București

Visan S. & al., 2000, Mediul Înconjurător. Poluare și Protecție, Ed. Economica.

Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic și Auditul de

Mediu, Ed. ASE București.

Voicu V., Realizări recente în Combaterea Poluării Atmosferei.





268

ANEXE





269

IMAGINI DIN ZONA GRADISTEA - GOSTINARI

Fig. 18 - Sector GRĂDIȘTEA 1 - POD CF

Fig. 19 - Sector Grădiștea 1





270







271


Fig. 23 - Sector Fălăștoaca





272

Fig. 24 - Sector Fălăștoaca

Fig. 25 - Sector Gostinari 1





273

Fig. 26-27 - CONFLUENTA CU NEAJLOV





274

Fig. 28 - DEPOZITE BALAST PE MALUL ARGEȘULUI

Fig. 29 - POD IMPROVIZAT PESTE ARGES LA GOSTINARI





275

Fig. 30 - POD IMPROVIZAT PESTE ARGES LA GOSTINARI

Fig. 31 - MAL GOSTINARI 2





276

IMAGINI DIN ZONA OLTENITA

Fig. 32 - Sector Oltenița 1






277







278



Date post:	01-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	valentin-trandafir
View:	63 times
Download:	10 times

76940 Studiu Eval Adecvata Arges Dambovita

Documents