+ All Categories
Home > Documents > Ghid de Eval Lb Romana

Ghid de Eval Lb Romana

Date post: 14-Apr-2018
Category:
Upload: serena-reviews
View: 228 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
71
 1 Manager proiect: Gabriela GUȚU GHID LIMBA ROMÂNĂ COORDONATORI AUTORI  Prof. Univ. dr. Dan POTOLEA Anca Denisa PETRACHE Prof. Univ. dr. Ioan NEACȘU Elena Luminita CRIHANA Prof. Univ. dr. Marin MANOLESCU Petru APACHITEI Monica HALASZI Teodora Alina ROSCA Investeşte în oameni!  Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013  Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”  Domeniul major de intervenţie: 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”  Titlul proiectului: „Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul preuniversitar” Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului  ID Proiect: 3074 Cod contract: POSDRU/1/1.1/S/3 
Transcript
Page 1: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 1/71

 

1

Manager proiect: Gabriela GUȚU 

GHID

LIMBA ROMÂNĂ 

COORDONATORI AUTORI 

Prof. Univ. dr. Dan POTOLEA Anca Denisa PETRACHE

Prof. Univ. dr. Ioan NEACȘU Elena Luminita CRIHANA

Prof. Univ. dr. Marin MANOLESCU Petru APACHITEI

Monica HALASZI

Teodora Alina ROSCA

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentruDezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şidezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” 

Domeniul major de intervenţie: 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”  Titlul proiectului: „Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământulpreuniversitar” Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ID Proiect: 3074 Cod contract: POSDRU/1/1.1/S/3 

Page 2: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 2/71

 

2

A.  ARGUMENT

Prezentul ghid metodologic are ca destinaţie diferite categorii de conceptori şiutilizatori de probe şi instrumente de evaluare a rezultatelor şcolare ale elevilor –  

cadre didactice, manageri şcolari şi, într -o anumită măsură, specialişti-cercetători.Populaţia ţintă dominantă o reprezintă totuşi corpul profesoral, practicienii, în specialdin învăţământul liceal. 

Ghidul urmăreşte două obiective solidare: a) sugerează repere şi elemente de reflecţie pentru fortificarea culturii

evaluative a cadrelor didactice;

 b) îşi propune să asiste practicienii, furnizându-le norme, reguli operaţionale şiilustrări concludente, în vederea dezvoltării capacităţilor lor pe de o parte, de

 proiectare validare şi administrare a unor variate proceduri de evaluare, iar pe de altă parte, de interpretare şi valorificare a rezultatelor evaluării. Finalitatea convergentă acelor două obiective rezidă în creşterea calităţii educaţiei şcolare. 

Se speră, de asemenea, ca prin aplicarea sistematică şi consecventă a ghiduluisă rezulte treptat o bancă de itemi pe discipline, arii curriculare şi temecrosscurriculare, care să poată fi utilizată selectiv, în funcţie de contextele şi nevoilespecifice de evaluare. Se poate observa că acest ghid nu se interesează de alte tipuri deevaluări;- evaluare instituţională, evaluare de programe, testările standardizate etc.,

centrul de greutate îl reprezintă evaluarea învăţării, ca produs şi ca proces, şi aresurselor interne ale şcolii (teachers made tests). 

Legitimitatea şi concepţia ghidului are la bază câteva principii:   Reforma învăţământului presupune schimbări semnificative şi corelate în toate

componentele sale majore: structuri instituţionale, management, curriculum, instruireşi, nu în ultimul rând, evaluare. 

Sistemul evaluării educaţionale îşi are propria identitate, revendică nevoi interne dedezvoltare; funcţionalitatea sa depinde însă şi de natura şi calitatea interacţiunilor cucelelalte sisteme conexate învăţământului : curriculum, instruire, formarea şidezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Viziunea sistemică este indispensabilăatât teoreticienilor, cât şi practicienilor din aria evaluării şcolare.   Creşterea calităţii sistemului de evaluare educaţională este unul dintre

obiectivele prioritare ale reformei şcolii care pretinde investiţii de concepţie şi practici bune. Dacă examinăm schimbările care s-au produs la noi în ultimii 15 ani, însfera evaluării educaţionale, constatăm că atât consistenţa, cât şi anvergura acestoranu s-a distribuit egal pe toate treptele învăţământului. În mod surprinzător,

 permeabilitatea la transformările inovatoare s-a redus progresiv odată cu trecerea la

treptele superioare de şcolarizare. Se pare că veriga învăţământului liceal a concentratmai multe vulnerabilităţi –   indecizii şi inconsecvenţe politice, practici tradiţionalemai consecvente etc. Probabil că în această zonă sunt necesare acţiuni compensatoriişi ameliorative mai accentuate. Ghidul vine în întâmpinarea acestei nevoi.   Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice în domeniul evaluării

educaţionale solicită două componente: cultura evaluării şi competenţelemetodologice ale evaluării. Prima integrează concepte nodale teoretice şimetodologice, informaţii de profil aduse la zi, gândire critic-constructivă aplicabilănoilor tendinţe şi inovaţii, convingeri raţionale privind importanţa şi limitele evaluării,

capacitatea de reflecţie a cadrelor didactice asupra propriilor prestaţii evaluative. Ceade a doua, include competenţe practice care se distribuie pe un continuum de la

 proiectarea evaluării până la utilizarea rezultatelor evaluării în scopul adoptării unor 

Page 3: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 3/71

 

3

decizii. Cultura oferă o concepţie şi o atitudine, competenţele metodologice sunt  instrumentele concepţiei. 

Există astăzi suficiente evidenţe, unele vor fi semnalate mai jos, care atestă prezenţa unor schimbări relevante şi inovatoare la nivelul fiecărei componente.

Acestea ar trebui să se regăsească în sistemul de formare a cadrelor didactice şi, maimult, în practicile curente de evaluare.   Cercetarea ştiinţifică dedicată evaluării educaţionale, achiziţiile din domeniile

conexe - învăţare, curriculum, instruire sunt surse importante pentru funcţionarea şioptimizarea proceselor de evaluare şcolară. De exemplu cercetările inspirate demodelul neobehaviorist al învăţării va sugera o anumită strategie a evaluării –  definirea riguroasă a criteriilor,  preferabil în termeni cantitativi, controlul strâns alînvăţării prin evaluare şi feedback corectiv, „întărirea” rezultatelor prin confirmareasuccesului etc. În schimb, modelul constructivist al învăţării va orienta demersurileevaluării pe o altă traiectorie: - sarcini „autentice” de rezolvat ”evaluarea autentică,construcţia şi nu selecţia răspunsurilor, încurajarea opiniilor personale, implicarea

elevilor în procesele de evaluare şi autoevaluare etc. De altfel, putem constata căabordarea/ evaluarea constructivistă câştigă tot mai mult termen în cadrul evaluăriişcolare, împrejurare care nu poate fi ignorată de conceptorii şi utilizatoriiinstrumentelor de evaluare.

  Proiectarea şi exploatarea cu succes a strategiilor, metodelor şi tehnicilor deevaluare presupune combinaţia –  în doze diferite, potrivit naturii probei de principiişi reguli cu imaginaţie creativă. Evaluarea este ştiinţă şi artă; ea nu se reduce laaplicarea unor structuri algoritmice predeterminate, după cum nu se poate realizanumai  pe temeiul spontaneităţii şi experienţei. Este întotdeauna un aliaj subtil întreştiinţă şi artă. Din această perspectivă ghidul de faţă nu poate fi un reţetar de bucate;el oferă o viziune, perspective, principii şi norme operaţionale care pot fi valorizate

adecvat şi inventiv. 

I. CADRU DE REFERINŢĂ PENTRU SISTEMUL DE EVALUAREA PROGRESULUI ȘCOLAR 

DINAMICA DEFINITIILOR EVALUARII

SCOLARE

Este de retinut faptul ca in evoluţia conceptului de evaluare sunt identificatetrei categorii de definiţii ( Hadji, Stufflebeam, 1980, C. Cucoş, ):

Definiţii „vechi”, care pun semnul egalitatii între evaluare şi măsurare;definiţii care interpreteaza evaluarea prin raportare la obiectivele educaţionaleoperationalizate; definiţii “moderne”; evaluarea fiind conceputa ca emitere de judecăţide valoare despre procesul si produsul invatarii pe baza criteriilor calitative.

Fiecare din aceste categorii de definitii ofera avantaje si dezavantaje.

Definiţii mai recente, desi diverse au multe note comune, semnalandu-ne:

  trecerea accentuata de la evaluarea estimativa bazata

 pe cantitate, predominant sumativa, la evaluarea apreciativa, bazata

 pe calitate, cu puternice accente formative;

  deplasarea accentului de la intelegerea evaluarii ca

examinare si control la „evaluarea şcolară ca parte integrantă a procesului de învăţare şi jalon al acesteia” (Y. Abernot, 1996).

Page 4: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 4/71

 

4

Cateva definitii semnificative pot fi orientative si utile cadrelor

didactice. Astfel evaluarea:

- „ constă în măsurarea şi aprecierea cu ajutorul criteriilor, a atingerii

obiectivelor sau a gradului de apropiere sau de proximitate a unui produs alelevului în raport cu o normă”;- are sensul de atribuire a unei note sau a unui calificativ unei prestaţii a

elevului” ( Y. Abernot) ;- examină gradul de corespondenţă între un ansamblu de informaţii privind

învăţarea de către elev şi un ansamblu de criterii adecvate obiectivului fixat, învederea luării unei decizii.” ( de Ketele, 1982);

-  este „ actul prin care…referitor la un subiect sau un obiect, se emite o

 judecată având ca referinţă unul sau mai multe criterii”. Noizet ,1978;- înseamnă „ a verifica, a judeca, a estima, a situa, a reprezenta, a determina, a

da un verdict etc.”( Hadji). 

Stadiului actual al teoriei evaluarii scolare permite detasarea a doua conceptefundamentale asociate:

  noţiunea de obiectiv în functie de care să situăm rezultatele elevilor;   noţiunea de criteriu de apreciere, adecvate obiectivului fixat.

Sinteza interpretarilor privind evaluarea evidentiaza o pluralitate determeni care pot desemna activitati integrate in procesul de evaluare. Astfel, a

evalua semnifica:

  A verifica ceea ce a fost învăţat, înţeles, reţinut; a verifica achiziţiile încadrul unei progresii;

  A judeca activitatea elevului sau efortul acestuia în funcţie de anumiterecomandări; a judeca nivelul de pregatire al unui elev în raport cu anumitenorme prestabilite;

  A estima nivelul competenţei unui elev;  A situa elevul în raport cu posibilităţile sale sau în raport cu ceilalţi; a

situa produsul unui elev în raport cu nivelul general;  A reprezenta  printr-un număr (notă) sau calificativ gradul reuşitei unei

 producţii şcolare a elevului în funcţie de diverse criterii;  A pronunta un verdict asupra cunoştinţelor sau abilităţilor pe care le are

un elev;

  A fixa/ stabili valoarea unei prestaţii a elevului etc. 

TENDINTE IN MODERNIZAREA EVALUARIISCOLARE 

  Caracteristica esenţială a activitatii evaluative o reprezinta astazi abordareaacesteia atat în termeni de procese, cat şi de proceduri privind măsurarea rezultatelor 

învăţării. Activitatea presupunand desfăşurare, procesualitate, reglare, autoreglare etc.  Cautarea echilibrului intre invatarea ca proces si invatrea ca produs; intre

aspectele sumative, clasificatore, certificatoare si cele care permit identificarea

cauzelor/dificultatilor intampinate de elevi in invatare, precum si intre

mecanismele reglatorii si cele autoreglatorii..

  Evaluarea formativa, concept operant in teoria si practica evaluariireprezinta:

1) nucleul prioritatilor in deciziile privind combinatorica intre procesele deinvatare si competentele vazute ca rezultat al invatarii;

Page 5: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 5/71

 

5

2) coresponsabilizarea celui care invata, prin dezvoltarea

capacităţii de autoreflecţie asupra propriei învăţări, si funcţionalitateamecanismelor metacognitive/cunoaştere despre autocunoaştere;3) centrarea invatamantului pe competenţe  generale şi specifice, pe

 parcursul şi la finalul unui ciclu de instruire, al unui an de studiu etc.  In prezent, teoria pedagogica dar si practica in domeniu au drept tinta:

- diversificarea metodologiei, dispozitivelor, tehnicilor si instrumentelor de

evaluare pentru a realiza ceea ce G. de Landsheere aprecia: evaluarea scolara sa

devina mai exacta din punct de vedere stiintific si mai echitabila din punct de vedere

moral ;

- regandirea „ culturii controlului si examinarii” si promovarea a ceea ce numim„cultura a evaluarii”, centrata pe procesele socio-cognitive, metacognitive in

invatare; asigurarea feedbackului orientat spre finalitatile proiectului evaluativ.

  La nivelul clasei de elevi se insista pe anumite inovatii, rezultate din

complementaritatea metodelor traditionale ( evaluari orale, scrise, probe practice

etc) cu altele noi, moderne (portofoliul, proiectul, investigatia, autoevaluarea etc), infapt alternative..

  Elaborarea probelor prin integrarea de „ itemi obiectivi, semiobiectivi sisubiectivi”, prin realizarea si aplicarea de matrici de evaluare, de statistici pr ivind

evolutia rezultatelor elevilor, de diminuare a erorilor mai frecvente in procesul

evaluativ.

O remarca speciala merita facuta cu privire la trecerea de la evaluarea

traditionala la evaluarea moderna in care conduitele cadrelor didactice si

evaluatorilor externi vor fi puse pe:

- măsurarea şi aprecierea obiectiva si evolutiva a rezultatelor;- adoptarea unor decizii şi măsuri ameliorative;- emiterea unor judecati de valoare;- acoperirea domeniului cognitiv dar si a celui social, afectiv, spiritual si psihomotor;

- feedbackul oferit elevului;

- informatii semnificative oferite cadrelor didactice privind eficienta activitatii lor;

- cunoasterea criteriilor/normelor cu care se evalueaza, cresterea gradului de adecvare

la situatii didactice concrete;

- evitarea sanctionarii cu orice pret a erorilor; respectarea principiilor contractului

 pedagogic.

TRECEREA DE LA EVALUAREA TRADITIONALA LA EVALUAREA

MODERNA

Simptomatic pentru anvergura şi diversitatea schimbărilor reale sau preconizate în cadrul sistemelor actuale, europene sau transeuropene de evaluare a progresului şcolar este faptul că aceste schimbări acoperă întreaga problematicămajoră a evaluării, sintetizată de întrebările: 1). Ce se evaluează?, 2). De ce?, 3).Cum?, 4). Cu ce agenţi?, 5). Când?, 6). Cu ce costuri?. Dincolo de răspunsurile„clasice” pe care le găsim in manualele consacrate evaluării, se conturează noirăspunsuri sau cel puţin sunt for mulate noi accente. Acestea, pe ansamblu,

configurează o nouă paradigmă a evaluării şcolare, care are implicaţii asupra politicilor şi practicilor educaţiei.

Page 6: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 6/71

 

6

EVALUARE TRADITIONALA EVALUARE

MODERNA 

  Cultura

controlului/examinării 

  Evaluarea intrărilor 

- evaluarea cunoștintelor 

 Scopul evaluarii- masurarea cantitativa a

cunostintelor 

- controlul rezultatelor 

cuantificabile ale învăţării - sancţionarea

 Metodologia evaluarii- metode clasice

- „cultura testării” (testingculture)

care apeleaza la măsurători şiitemi obiectivi şi semiobiectivi 

  Cultura evaluării

-  promovării unei noi mentalităţi  privind evaluarea şcolară încontext cotidian (şi nu numai):dirijarea invatarii, asigurarea feed-

 back-ului, comunicarea, cresterea calitatii evaluatorilor (Perretti,

Hadji, de Ketele, Abernot etc.)

- cadrele didactice evaluatori trebuie să respecte cateva regulisimple:

 să interpreteze mesajule evaluarii; identificarea intentiilor dominante ale activitatii evaluative;

  buna gestionare a potentialului formativ al evaluarii;

 evitarea capcanelor/ erorilor specifice;

 economia mijloacelor de evalauare;

 evitarea redundantelor .(Hadji).

  Evaluarea ieşirilor din sistemul de formare - diversificarea spectrului de achiziţii şcolare supuse evaluării:cunoştinţe, deprinderi, capacităţi, produse creative, valori şiatitudini

- tranziţia de la cunoştinţe la capacităţi şi de la capacităţi primarela capacităţi cognitive de ordin superior  

- centrarea evaluării pe competenţele educaţionale/profesionale.Reprezentările despre structura şi tipologia competenţelor traseazădirecţii de evaluare şi solicită metode şi tehnici diferite. (conform

„Cadrul european al calificărilor”) 

  Multiplicarea scopurilor/functiilor evaluarii- creşterea rolului evaluării de impact;- determinarea valorii unui program educaţional prin rezultatele 

 produse;

- stabilirea răspunderilor  pentru calitatea rezultatelor (funcţia„accountability)- dezvoltarea evaluării pentru învăţare

- utilizarea pârghiilor  evaluării formative pentru motivarea 

învăţării - - evaluarea este pusă în serviciul optimizării învăţării - comunica elevului informatii utile despre calitatea progreselor,

orientandu-i eforturile, pornind de la statutul sau de fiinta care nu a

incheiat procesul de dezvoltare ( Y. Abernot) 

  Perfecţionarea şi inovarea metodologiei evaluării - consolidarea şi dezvoltarea regulilor şi condiţiilor de utilizare ametodelor „clasice”;- maturizare şi rafinare tehnică 

-  „cultura aprecierii” (assessment culture), care exploatează potenţialul metodelor alternative (proiectul, investigatia,

 portofoliul), itemii deschişi, introduce alte criterii de evaluare,calitative,considerand ca învăţarea este o activitate complexă

Page 7: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 7/71

 

7

 Evaluatorii- profesorul este unicul evaluator 

 Evaluarea în orizontul detimp 

- evaluarea tradiţională acordăde regulă preponderenţăidentificării şi evaluăriirezultatelor finale ale învăţării –  evaluare sumativă, utilizandu-se 

mai ales probe specifice

sumative.

 Costurile evaluării - costurile materiale si

financiare - minimalizate sau

tratate adhoc

- resursa umană –   redusă la profesorul clasei 

multidimensională, iar calitatea ei nu se reduce numai la unansamblu de rezultate exclusiv cuantifica bile. Se apreciază, deasemenea, că metodele calitative sunt mai apte să dedecteze

 progresul în învăţare şi să evalueze capacităţile cognitive de ordinsuperior.

- valorificarea resurselor oferite de TIC în evaluare:computerizarea evaluării; dezvoltarea de softuri specifice

-  apreciaza drumul parcurs de elev, cat de semnificative si

relevante sunt progresele intr-un context dat;

- este pusa în slujba procesului educativ şi integrată acestuia 

  Diversificarea agentilor evaluatori - profesorul îşi conservă rolul de evaluator esenţial al

 performanţelor şcolare 

- elevul participa la procesul de evaluare în două forme: 

  evaluarea colegială (peer evaluation)  autoevaluarea.

Competenţele de evaluare/autoevaluare ale elevilor extind registrul competenţelor promovat de şcoli și sunt expresia

concludentă a învăţării centrate pe elevi şi în aria evaluării. - echilibrarea evaluării interne cu evaluarea externă 

 Evaluarea în orizontul de timp 

- concepţia actuală plasează evaluarea înaintea, în timpul şi dupăînvăţare - evaluare iniţiala, formativa şi sumativa. Fiecare

însă din cele 3 tipuri revendică construirea şi utilizarea unor probe specifice: diagnostice, de progres şi sumative. 

  Costurile evaluării - achiziţionarea de teste educaţionale, proiectarea, validarea,

administrarea şi utilizarea rezultatelor evaluării antrenează costuride resurse umane, materiale şi financiare 

-  problematica costurilor evaluării nu poate lipsi din strategiaedificării unui sistem eficace şi eficient de evaluare şcolară. 

Putem concluziona că, din perspectivă modernă, evaluarea nu este sinonimanici aprecierii clasice, nici acordarii notei, nici controlului continuu al invatarii scolare

si nici clasamentului/ clasificarii. Evaluarea se bazeaza pe judecata specializata a

 profesorului, pe competenta profesionala a expertilor implicati in evaluare.

Totodată, trebuie subliniat faptul că polarităţile menţionate (de ex. cunoştinţeversus capacităţi; evaluarea de control versus evaluarea în serviciul învăţării) nu seaflă în raporturi disjunctive, de excludere reciprocă. Ele reprezintă mai mult capeteleunui continuum pe traseul căruia pot funcţiona diferite variante, selecţionate în raportcu obiectivele şi situaţiile particulare de evaluare. Este eronată ideea că orientările„clasice” ar  trebui excomunicate totalmente, iar orientările „moderne” sunt universal

valabile, în orice circumstanţă. Tranziţiile, mişcările, deplasările de accent de la o

Page 8: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 8/71

 

8

 poziţie la alta, semnalate mai sus, ar trebui interpretate ca evoluţii tendenţiale,schimburi de ponderi şi nu ca abandon categoric a „punctelor” de plecare. 

COMPETENŢELE DE EVALUARE ALE CADRELOR 

DIDACTICEEvoluţiile şi dezvoltările actuale din cercetare, teoria şi practicile bune aleevaluării impun reexaminarea tipurilor şi conţinuturilor intrinseci ale competenţelor de evaluare ale educatorilor. Criteriile de definire pot fi variate: strategiile sau tipurile

de evaluare, metodele sau tipurile de itemi, „fizionomia” testelor educaţionale. 

În SUA, Comisia de Standarde pentru Competenţele Evaluative ale

Cadrelor Didactice a identificat un număr de şapte competenţe/standarde Apud HannaDettner  – 2004):

  Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în alegerea adecvată a metodelor deevaluare.

  Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în elaborarea metodelor, probelor deevaluare.

  Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în administrarea şi interpretarea  

rezultatelor evaluării obţinute prin instrumentele dezvoltării de profil sauutilizând teste elaborate extern. 

  Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în utilizarea rezultatelor evaluăriivalorificându-le în adaptarea de decizii privind elevii, dezvoltareacurriculumului, planificarea instruirii şi dezvoltarea instituţională a şcolii. 

  Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în dezvoltarea şi aplicarea procedeelor de

notare a elevilor 

  Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în comunicarea rezultatelor evaluării

având în vedere diferite categorii de audienţă: elevi, părinţi, administraţie,comunitate.

  Cadrul didactic trebuie să recunoască şi să evite implicaţiile non etice, ilegale,

efectele distorsionate ale unor proceduri de evaluare

Observăm că în afara ultimei competenţe, care indică mai mult obligativitatearespectării unui cod deontologic, etic în evaluare, toate celelalte gravitează în jurulconstrucţiei, selecţiei, utilizării şi evaluării rezultatelor instrumentelor de evaluare –  obiectul de interes major al acestui ghid. În consecinţă, ghidul ar putea avea ocontribuţie specifică la dezvoltarea competenţelor cheie ale corpului didactic în ariaevaluării educaţionale. 

CALITATEA EVALUĂRII Evaluarea educaţională, ca şi alte activităţi subsumate educaţiei

instituţionalizată nu poate evita ralierea la standardele calităţii. Mai mult, se justifică dezvoltarea unui mecanism propriu de asigurare a calităţii care să jaloneze politicile şi managementul evaluării şcolare. 

Acesta propune:

-  Definirea standardelor calitative ale evaluării -  Evaluarea calităţii procedurilor de evaluare 

-  Abilitarea cadrelor didactice cu sistemele conceptuale şi metodologicespecifice evaluării academice 

-  Asumarea responsabilităţii pentru calitatea evaluării 

Page 9: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 9/71

 

9

-  Modernizarea sistemului de înregistrare şi comunicare a rezultatelor obţinute de studenţi 

În mod cert, este nevoie de protejarea, menţinerea şi creşterea calităţiievaluării. Un număr de indicatori calitativi pot aduce servicii în această direcţie, şi

 pot inspira cu succes concepţia şi practicile evaluative ale cadrelor didactice:   Evaluarea este concepută şi se aplică diferenţiat potrivit funcţiilor pe care şi leasumă: diagnostică, prognostică, de informare, de selecţie, de certificare, deorientare-consiliere etc.

  Evaluarea este utilizată ca factor reglator al interacţiunii predare-învăţare, şi nudoar ca o componentă finală a procesului de formare. 

  Tipurile fundamentale de evaluare sunt corelate funcţional şi valorificateechilibrat.

  Există o corespondenţă clară între obiectivele învăţării, ceea ce se predă şi seînvaţă, şi cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile evaluate (coerenţa curriculum-

evaluare)

  Sarcinile de evaluare vizează  competenţe profesionale specifice, dar şicompetenţe generice transversale.   Focalizarea probelor pe sarcini „autentice” –   situaţii, probleme reale, cu

impact semnificativ.

  Proiectarea probelor de evaluare se realizează profesional, asigurându-se

condiţiile necesare de validare şi fidelitate.   O varietate de metode este folosită astfel încât limitele metodelor particulare

să fie minimalizate, iar efectul lor cumulativ potenţat.    Notele sunt acordate transparent şi obiectiv, pe baza rezultatelor învăţării şi a 

criteriilor privind nivelul de performanţă.   Elevii primesc un feedback evaluativ sistematic care le permite să-şi

organizeze procesul de învăţare.   Implicarea elevilor în procese de evaluare şi autoevaluare.   Probele de evaluare sunt controlate pentru a se asigura că nu există influenţe

subiective care pot defavoriza grupuri particulare.

  Transparenţa criteriilor şi procedurilor de evaluare; accesarea lor fărădificultăţi. 

  Crearea unui climat cu impact emoţional pozitiv, motivant şi securizat;reducerea stărilor de stres şi anxietate prin ambianţă şi comportamentulcadrului didactic – deschis, cooperant, prietenos.

  Prevenirea şi combaterea prin reguli clare şi aplicate a fraudelor academice(copiat, plagiat, „importul” de lucrări etc). 

II. SISTEMUL CONCEPTUAL METODOLOGIC AL EVALUĂRIIȘCOLARE

FUNCŢIILE EVALUĂRII 

Functiile evaluarii vizeaza semnificatii,conotatii, mecanisme si consecinte pe

 baza a ceea ce consideram a fi, pe de o parte planuri de analiza( individual, social, de

grup) si,pe de alta, criterii psihopedagogice, sociologice, docimologice.

Evaluarea indeplineste urmatoarele functii:

  constatativa, diagnostica -de cunoastere a starii , fenomenului, obiectuluievaluat;

Page 10: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 10/71

 

10

  diagnostica- de explicare a situatiei existente;  predictiva, de prognosticare si orientarea activitatii didactice ,atat de predare cat

si de invatare,concretizata in deciziile de ameliorare sau de reproiectare

curriculara.;

  selectiva-asigura ierarhizarea si clasificarea elevilor intr/un mediu competitiv.  feed- back ( de reglaj si autoreglaj); analiza rezultatelor obtinute, cu scopul de

reglare si autoreglare conduitei ambilor actori;

  social- economica: evidentiaza eficienta invatamantului, in functie de calitatea si

valoarea “”produsului “ scolii.   educativa, menita sa constientizeze si sa motiveze, sa stimuleze interesul pentru

studiu, pentru perfectionare si obtinerea unor performante cat mai inalte;

  sociala ,  prin care se informeaza comunitatea şi familia asupra rezultatelor obtinute de elevi.

Aceste functii sunt complementare.

OPERATIILE EVALUARIIOperatiile evaluarii vizeaza paşii ce trebuie făcuţi în procesul evaluativ până lamomentul sau eta pa emiterii unei judecăţi de valoare asupra prestaţiei elevului .

Aceste operatii sunt următoarele: măsurarea, aprecierea, decizia. 1. Măsurarea –  baza obiectivă a aprecierii 

Măsurarea este operatia prin care se asigură baza obiectivă a aprecierii. Este prima operaţie a evaluării. Această operaţie constituie o primă etapă în evaluareaconsiderată ca un demers sau un proces. Măsurarea asigură rigurozitate evaluării. Prinea se strâng informaţii de către evaluator „despre proprietăţile sau caracteristicilerezultatelor înregistrate, despre însuşirile procesului, acţiunii sau fenomenuluieducativ dat”. Informaţiile se colectează prin intermediul tehnicilor şi instrumentelor,care „produc” dovezi semnificative despre aspectele sau rezultatele luate înconsider are. Cu cât instrumentele de măsurare: probe orale, scrise, practice,extemporale, lucrări de sinteză, teste etc. sunt mai bine puse la punct, cu atâtinformaţiile sunt mai concludente. 

2. Aprecierea  –  exprimarea unei judecati de

valoare 

Aprecierea cores punde emiterii unei judecăţi de valoare. Prin aceastăoperaţie, pe baza informaţiilor culese prin măsurare dar şi prin alte surse mai mult saumai puţin formale (observare, analize etc.) se stabileşte valoarea rezultatelor şcolare

 precum şi a procesului de învăţare. Aprecierea este, deci, ulterioară măsurării. În cazul

aprecierii, alocarea de valori numerice, literale sau calificative se realizează pe bazaunor criterii precis identificabile, relativ independente de instrumentul prin care s-a

făcut măsurarea.

3. Decizia- scopul demersului evaluativ 

Cea de-a treia operaţie a evaluării este decizia. Luarea deciziilor reprezintăfinalul înlănţuirii de operaţii ce definesc actul evaluării în ansamblul lui şi scopulacestui demers. In decizie îşi găsesc justificare şi măsurarea şi aprecierea. De abia

în această etapă îşi găsesc răspuns întrebări de tipul: „Pentru ce evaluăm? Pentru ceaplicăm proba sau testul? Pentru ce examinăm?” etc. 

4. Complementaritatea operatiilor evaluarii Cele trei operaţii se află într-o strânsă interdependenţă. Evaluare înseamnă: măsurare+ apreciere + decizie. Una fără alta, aceste trei operaţii nu se justifică.

Modernizarea sistemului de evaluare implică modernizarea acestor trei operaţii.

Page 11: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 11/71

 

11

VARIABILELE/COMPONENTELE EVALUARIIElementele apreciate drept componente sau variabile ale evaluarii

scolare sunt:

- semnificatiile evaluarii (stabilirea destinației evaluării: de a informa,de a regla, de a forma, de a clasifica, de a certifica etc 

- strategiile ( proiectarea si coordonarea actiunilor) 

- obiectul evaluarii ( ce vom evalua: tipuri de procese/ rezultate /

 produse de evaluat.)

- operatiile evaluarii ( ce pasi trebuie facuti) - criteriile evaluarii (in raport de ce se evalueaza) 

- metode, tehnici, instremente (cum vom evalua)La acestea, Hadji mai adaugă: - autorii evaluarii (factori de conducere, cadrelor didactice, elevi, experţi externi) - timpul evaluarii (momentele oportune pentru evaluare: inainte, in timpul, sau dupa

actiunea educativa)

- destinatarii (cui va folosi evaluarea)

- decizia (consecinţele evaluării, dinamica, cine decide şi în ce perspectiva) 

STRATEGII DE EVALUARE

A) STRATEGIA EVALUATIVĂ 

In domeniul educational, strategia evaluativă este un demers care prefigureazaperspectiva din care va f i concepută evaluarea. Rol esenţial il au: proiectareadispozitivului de evaluare, constructia acestuia, aplicarea si emiterea judecăţilor devaloare privind procesul invatarii si rezultatele obtinute de catre elevi.

In diferentierea strategiilor evaluative identificam doua perspective de analiza:

:perspectiva criteriala si perspectiva axelor polare.

1. Perspectiva criterialaIn principial, strategiile educationale evaluative se proiecteaza in temeiul

urmatoarelor criterii:

- Actorii evaluării. (elevi sau profesori), rezultand o evaluare centrată pe elev şi pe personalitatea sa si o evaluare centrata pe profesor, pe corectitudinea sa.

- Instrumentele evaluării pe baza carora distingem intre:a) strategii obiective (evaluare obiectiva) bazate pe teste, probe standardizate

şi alte instrumente care pot măsura cât mai fidel prestaţia / performanţaelevului si

 b) strategii calitative centrate mai ales pe calitatea rezultatelor, fundamentate

 pe criterii caltative.

- obiectul evaluării conform caruia identificam:

a) strategii sumative (evaluare sumativa) , axată pe produsul final/rezultateleînvăţării elevilor 

 b)  strategii formative(evaluare formativă), axate pe procesul de învăţare ceconduce spre produs.

- forma de organizare (numarul subiectilor ) potrivit careia avem:a) strategii de evaluare frontala (esantionul integral)

Page 12: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 12/71

 

12

 b) strategii de evaluare de grup

c)strategii de evaluare individuală 

- referentialul de baza in functie de care distingem:

a) criteriul „conţinut” sau norma programei

 b) norma statistică a grupului şcolar (media clasei)c) standarde locale, naţionale sau internaţionale 

d) norma individuală (raportarea la sine însuşi) e) evaluarea criterială (raportarea la obiective).

- parametrul „timp” în evaluare. După momentul plasării evaluării: (Parisat, J.C., 1987):

a) evaluarea iniţială 

 b) evaluarea curentă sau formativă sau continuă 

c) evaluarea finală sau recapitulativă sau de bilanţ. - natura deciziilor consecutive. După natura decizii lor luate (Meyer, G. 1995):

a) evaluare de selecţie şi ierarhizare 

 b) evaluare de reechilibrare, recuperare şi dezvoltare.- criterii combinate. După un criteriu compozit (combinat) alcătuit pe bazaurmătorilor parametri: 

- gradul de cuprindere a elevilor în evaluare; - gradul de cuprindere a conţinuturilor de evaluat;

Rezultă următoarea clasificare:   evaluare exclusiv parţială; este incidentală, prin sondaj (se evalueazădoar unii elevi, din unele conţinuturi şi doar uneori);

  evaluare parţială –  aditivă; este evaluarea sumativă / cumulativă; seevaluează ,de regulă, toţi elevii, din toată materia  parcursă într -un interval dat, dar 

numai uneori.

  Evaluarea cvasitotală este evaluarea formativă, axată pe evaluarea tuturor elevilor, din toate conţinuturile predate/învăţate şi tot timpul. Se apropie de o

evaluare ideală. 

2. Perspectiva axelor polare

Este posibilă şi aplicarea criteriului continuumului  polarităţii axelortipologice/ conceptuale. Rezultă , de aici, următoarea configuraţie a tipurilor deevaluare :

  formativă – recapitulativă;   criterială - normativă;  produs - proces;

  descriere/apreciere - măsurare;  proactivă –  retroactivă;  „globală”, holistică - „analitică”;  internă –externă.;  personale – oficiale;

  categorială/ frontala - personalizată;  integrativă - contextualizată;  reflexivă - participativă;  imperativă - negociabilă;   motivantă - sancţionantă;

  formală - informală. Strategii evaluative normative / comparati ve  

Page 13: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 13/71

 

13

Punctul de plecare apreciem a fi faptul că realizarea performanţelor în învăţareale elevilor  este profund diferenţiată şi selectivă. În consecinţă, nevoia de a oferielevilor un evantai larg al standardelor, de la nivelul inferior şi accesibil tuturor pânăla nivelul celui superior, accesibil unei mici categorii de elevi. Se va realiza astfel, o

selecţie a elevilor în funcţie de accesul lor la anumite standarde de conţinut. Astfelelevii vor fi clasificaţi utilizându- se curba distribuţiei acestora. Strategiile care seconstruiesc în baza acestei concepţii sunt strategii normative, comparative; elevii sunt

comparaţi, clasaţi şi ierarhizaţi. Aceasta tinde să fie înlocuită cu evaluarea criterialăsau prin obiective.

Strategii evaluative cr iteriale Strategiile criteriale de evaluare au la bază evaluarea prin obiective

educaţionale. Esenţa acestor strategii criteriale constă în stabilirea cu mai multărigoare şi fineţe numită şi evaluare bazată pe „standardul minim acceptat” sau„performanţa minimă acceptată”, care exprimă pragul de reuşită a unui elev într -oanumită situaţie educaţională. 

După modul diferit în care obiectivele pot fi derivate, ierarhizate, definite,formulate şi operaţionalizate,se face distincție (D. Ungureanu) între următoareletipuri de strategii evaluative criteriale : cu obiective prestabilite; cu obiectivive

prestabilite dar contextualizate ; derulate în raport cu obiective conjuncturale sau

configurate ad-hoc; obiective operaţionalizate prin proceduri riguroase; cu obiective

slab structurate, orientative, direcţionale ( fără a se preciza în ce ritm, în ce timp, în ce

succesiune).

TIPURI DE EVALUARE 

Evaluarea iniţială 

Evaluarea iniţială este realizată la începutul unui program de instruire şivizează, în principal: identificarea condiţiilor în care elevii pot sa se pregătească şi săintegreze optimal în activitatea de învăţare, în programul de instruire care urmează.Are functii diagnostice si prognostice, de pregatire a noului program de instruire.

Evaluarea formativă este acel tip de evaluare care se realizează pe tot parcursul unuidemers pedagogic, „este frecventă sub aspect temporal şi are ca finalitate remedierealacunelor sau erorilor săvârşite de elevi; nu-l judecă şi nu-l clasează pe elev;. compară

 performanţa acestuia cu un prag de reuşită stabilit dinainte” (Bloom; G. Meyer ).Caracteristici: este o evaluare criterială, bazată pe obiectivele învăţării; face parte din

 procesul educativ normal; acceptă „nereuşitele” elevului, considerându-le momente înrezolvarea unei probleme; intervine în timpul fiecărei sarcini de învăţare; informează

elevul şi profesorul asupra gradului de stăpânire a obiectivelor, ajutându-i pe aceştiasă determine mai bine achiziţiile necesare pentru a aborda sarcina următoare, într -un

ansamblu secvenţial; asigură o reglare a proceselor de formare a elevului; îndrumăelevul în surmontarea dificultăţile de învăţare; este continuă, analitică, centrată maimult pe cel ce învaţă decât pe produsul finit. 

Evaluarea formatoareEvaluarea formatoare este din ce in ce mai mult invocata in ultima perioada, in

acord cu achizitiile stiintei si cu evolutiile din planul teoriei si practicii educationale.

Evaluarea formatoare este considerata forma desăvârşită a evaluăriiformative. Reprezintă o nouă etapă, superioara de dezvoltare a evaluării formative,

care „va fi funcţională odată cu instaurarea obiectivului de asumare de către elevulînsuşi a propriei învăţări: la început conştientizarea, eventual negocierea obiectivelor 

Page 14: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 14/71

 

14

de atins şi apoi integrarea de către subiect a datelor furnizate prin demersul evaluativîn administrarea propriului parcurs. Evaluarea formatoare, are drept scop:

promovarea activităţii de învăţare ca motor  motivaţional pentru elev,  sprijin înconştientizarea metacognitivă, autoreglare” (J. Vogler,); valorizarea relaţiei predare -

învăţare, articularea fazelor evaluării  în funcţie de eficacitatea pedagogică (G. Nunziati, 1980). 

Evaluarea sumativă sau „certificativă” 

Evaluarea sumativă se prezintă în cel puţin două variante/ forme maiimportante pentru demersul nostru:

- realizată la finalul unui capitol , unităţi de învăţare, sistem de lecţii, teză semestrială;- finală sau de bilanţ, realizata la încheierea unui ciclu şcolar, al unui nivel de studiietc.

Caracteristicile esenţiale ale evaluării sumative:  este determinată de contexte specifice;  este construită de profesori şi elevi, în funcţie de criteriile convenite;  acceptă negocierea în temeiul convingerii că evaluarea este în

 beneficiul învăţării realizate de elev ( Belair,);  evidenţiază rezultate învăţării şi nu procesele;  este internă, dar de cele mai multe ori este externă (ex: capacitate,

 bacalaureat, diplomă etc.); ş.a.Evaluarea iniţială, cea continuă şi sumativă reunesc conceptual şi practic

funcţiile esenţiale ale actului evaluativ. 

EVALUAREA CENTRATA PE COMPETENTE

1) COMPETENTA - UN CONCEPT POLI SEMANTI C  Din cauză că are o mare doză de polisemantism competenţa este înţeleasă

diferit şi este tratată diferit în diverse sisteme de invatamant.a) Competenta, in general, reprezinta capacitatea unui individ de a mobiliza

un ansamblu integrat de resurse( cognitive, afective, relationale, comportamentale etc)

 pentru a rezolva cu eficienta diverse categorii de probleme sau familii de situatii-

 problema.

b) Competenţa scolara  poate fi considerată ca o disponibilitate acţională aelevului, bazată pe resurse bine precizate, dar şi pe experienţa prealabilă, suficientă şisemnificativ organizată. Se materializează în performanţe ale elevului, predictibile înmare măsură pe baza prestaţiilor anterioare.

c) Structura unei competente:

•  resursele, constituite din: cunoştinţe („a şti"), deprinderi/abilităţi („a face") şiatitudini, valori („a fi, a deveni");

•  situaţiile concrete în care elevul învaţă şi pune în practică acel potenţial. Fărăcrearea situaţiilor concrete create pentru a pune în aplicare ceea ce a învăţat, acel

 potenţial rămâne doar în planul lui „a şti", nu trece în planul lui „a face". Rămâne, în plan teoretic, în planul lui „a şti". Trebuie completat cu „a face" şi „a deveni". 

d) Competenţa - un potenţial Competenta trebuie probata/demonstrata în situaţii concrete. Pentru a fi

evaluată, competenta trebuie să beneficieze de situaţii concrete în care cel ce studiazăva demonstra că este capabil să pună în practică, să valorifice ceea ce a învăţat.Situaţiile în care acesta dovedeşte o competenţă sunt integrate în familii de situaţii.

Fiecărei competenţe i se asociază o „familie de situaţii". Acestea sunt situaţiiechivalente.

Page 15: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 15/71

Page 16: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 16/71

 

16

Aceasta noua conceptie prefigureaza constructia unui nou model integrator al

evaluarii, care valorifica deopotriva si incearca sa coreleze cunostinte,

deprinderi, capacitati de aplicare a cunostintelor, valori si atitudini ale elevului. .

CRITERIILE IN EVALUAREA EDUCATIONALA

1) Criteriu, Criteriu de evaluare 

„Criteriu” vine de la latinescul „criterium” si desemneaza principiul care sta la bazaunei judecati, a unei estimari, a unei clasificari , permite distingerea adevarului de fals

etc. Criteriile de evaluare sunt puncte de vedere , caracteristici, dimensiuni in functie

de care se evalueaza rezultatele scolare ale elevilor. Utilizarea criteriilor in evaluare

devine un element de obligativitate. Existenta criteriilor este esentiala atat pentru elev

cat si pentru cadrul didactic, in orice tip de evaluare, fie ea initiala, formativa sau

sumativa.

Tipuri de criterii in evaluare

Activitatea de învăţare a elevilor a fost si este evaluată , in mod traditional, prin raportare la cel puţin patru tipuri de criterii principale, dispuse pe doua axe

 polare:

•  Axa 1: Norma/ media clasei (norma statistică a clasei respective) sau standardele procentuale locale, naţionale sau internaţionale versus  „norma” individuală(raportarea la sine însuşi). 

•  Axa 2: Raportarea la obiective (evaluarea criterială) versus raportarea la conţinutul

 programei.

2) Indicatorul in evaluareIndicatorul este un element care indică prezenţa altui element . Acesta are valoare desemnal. Indicatorul nu poate, în sine, prin statutul său, să furnizeze un sensrezultatului pe care îl subliniază; el trebuie să se refere la un criteriu.Relaţia criteriu - indicator este foarte strânsă.

Criteriul desemnează o caracteristică, iar indicatorul „semnalează” niveluri dedezvoltare, de prezenţă a acestei caracteristici într -o anumită situaţie evaluativă.Intr -un context scolar dat , daca luam drept criteriu „ nivelul performantei in invatare aelevilor”, aceastea( performantele ) se distribuie in minimale, medii,maximale.Indicatorii sunt elementele din descriptorii de performanta asociati

calificativelor care semnaleaza prezenta diverselor aspecte care trebuie sa

caracterizeze rezultatul elevului pentru a i se acorda o nota sau un calificativ. In

invatamantul gimnazial si liceal criteriul de repartizare a performantelor elevilor estereprezentat de scara numerica de la 10 la 1. Indicatorii enumera, precizeaza cum

trebuie sa arate raspunsul elevului pentru a i se acorda nota 10, sau 9, sau... sau 5 sau

un anumit punctaj stabilit prin baremul de corectare si notare.

METODE DE EVALUARE 

Metoda de evaluareReprezinta calea de actiune pe care o urmeaza profesorul si elevii si care conduce la

 punerea in aplicare a oricarui demers evaluativ, in vederea colectarii informatiilor 

 privind procesul si produsul invatarii, prelucrarii si valorificarii lor in diverse scopuri.

Metodele de evaluare sunt importante in raport cu situatiile educationale in care suntfolosite. Importanta lor se stabileste indeosebi dupa modul de aplicare in situatiile cele

Page 17: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 17/71

 

17

mai potrivite. Fiecare metoda, tehnica sau instrument de evaluare prezinta avantaje si

dezqavantaje. Ele vizeaza capacitate cognitive diferite si, in consecinta, nu ofera toate

aceleasi informatii despre procesul didactic. Datorita acestui fapt dar si diversitatii

obiectivelor activitatii didactice, nici o metoda si nicio un instrument nu pot fi

considerate universal valabile pentrun toate tipurile de competente si toatecontinuturile. Urmarirea si verificarea cat mai complexa a realizarii obiectivelor vizate

in procesul de instructive si educatie se obtin prin imbinarea diferitelor metode ,

tehnici si instrumente de evaluare, prin folosirea, de fiecare data, a celei mai potrivite.

Caracteristici generale:

  din perspectiva invatamantului modern, predominant formativ, metodele de

evaluare insotesc si faciliteaza desfasurarea procesului instructiv- educativ.

Intr-un context de evaluare formativa, insotesc si permit reglarea desfasurarii

 procesului de invatamant;

  se elaboreaza si se aplica in stransa legatura cu diferitele componente ale

 procesului de invatamant, aflate in ipostaza de „ obiecte ale evaluarii” ; 

  se concep, se imbina si se folosesc in legatura cu particularitatile de varsta siindividuale, cu modul de actionare al factorilor educativi;

  au caracter dinamic, fiind deschise innoirilor si perfectionarilor;

  au caracter sistemic: fara a-si pierde entitatea specifica, se imbina, se

completeaza si se influenteaza reciproc, alcatuind un ansamblu metodologic

coerent;

  raporturile dintre ele se schimba in functie de context. Trebuie remarcateraporturile dinamice dintre aceste concepte . In diverse contexte educationale

unele dintre acestea pot fi metode prin intermediul carora este condus procesul

evaluativ, in timp ce in alte imprejurari pot deveni mijloace de culegere,

 prelucrare a informatiilor sau de comunicare sociala profesor- elev .

Tipologia metodelor de evaluare Criteriul cel mai frecvent folosit in clasificarea metodelor de evaluare este cel

cronologic/ istoric. In functie de acest criteriu,distingem: 1.  Metode tradiţionale de evaluare:

  Evaluarea orală,

  Evaluarea scrisă,

  Evaluarea prin probe practice,

  Testul docimologic. 

1.  Metode alternative şi complementare de evaluare:   Observarea sistematică a comportamentului elevului faţă de

activitatea şcolară,  Portofoliul,

  Investigaţia 

  Proiectul 

  Autoevaluarea etc. 

Dintr-o perspectiva a evolutiei evaluarii spre procesele de invatare - „obiecte”specifice ale educatiei cognitive - se justifica pe deplin complementaritatea 

metodelor traditionale si a celor alternative de evaluare, fiecare categorie dovedind

virtuti si limite.

ITEMUL DE EVALUARE

Repere conceptuale

Page 18: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 18/71

 

18

Reprezintă cea mai mică componentă identificabilă a unui test sau a unei probe deevaluare. Din punct de vedere stiintific, itemul un este element component al unui

chestionar standardizat care vizeaza evaluarea elevului in conditii de maxima

rigurozitate .In practica şcolară cotidiană, unde nu poate fi vorba intotdeauna de

evaluări realizate „în condiţii de maximă rigurozitate”, itemii reprezintă elementelechestionarului sau probei unui examen sau ale unei evaluări normale, la clasă. 

Tipologia itemilor de evaluare

a) Dupa criteriul asigurarii  obiectivităţii  în notarea sau aprecierea elevilor identificam:

  itemi obiectivi care sunt de trei tipuri : - itemi cu alegere multiplă- itemi cu alegere duală- itemi tip pereche. 

  itemi semiobiectivi sau itemii cu răspuns construit scurt cu următoareatipologie: 

  itemi cu răspuns scurt, cu urmatoarele variante: intrebarea clasica, exercit iu l, chestionarul cu raspunsur i deschise scurte,

textul indus  

  itemi de completare, cu urmatoarele variante/ forme: textul

lacunar, textul „perforat” 

  intrebarea structurata.

  itemi subiectiviItemii subiectivi solicita raspunsuri dezvoltate, elaborate. Redactarea raspunsului

solicita mobilizarea cunostintelor si abilitatilor care iau forma unor structuri integrate

si integrative. Solicitarile formulate de cadrul didactic si raspunsurile elevilor se

caracterizeaza prin aspectul lor integrativ . Formularea raspunsului la un itemsubiectiv acopera toate tipurile de obiective. Itemii subiectivi au următoarea tipologie: 

  itemul cu răspuns construit scurt, puţin elaborat   itemul tip rezolvare de problem 

  itemul tip eseu 

  itemul cu răspuns construit elaborat / dezvoltat 

Dupa operatiile implicate in elaborarea itemilor, diferentiem: itemi de identificare,

de selectionare, de elaborare, de constructie etc. Itemii se integraza in instrumente

de evaluare. Cadrul didactic are la dispozitie o mare varietate de tehnici si instrumente

de evaluare, mergand de la cele care solicita tehnicile cele mai „ închise” pana la celecare permit exprimarea libera a elevului. Itemii de evaluare trebuie folositi in functie

de complexitatea obiectivelor vizate. Realizarea / constructia itemilor si a probelor deevaluare solicita o atitudine flexibila din partea cadrului didactic. Fiecare instrument

de evaluare, fiecare tip de item are avantaje si dezavantaje.

TEHNICILE DE EVALUAREConstituie modalităţile prin care evaluatorul declanşează şi orientează obţinerea unor răspunsuri din partea subiecţilor, în conformitate cu obiectivele sau specificaţiile

 probei. Fiecare tip de itemi declanseaza o anumita tehnica la care elevul apeleaza

 pentru a da raspunsul sau. Un item cu alegere multipla (IAM) face apel la „ tehnicaraspunsului cu alegere multipla”. Elevul va incercui, va bifa sau va marca printr- o

cruciulita varianta de raspuns pe care o considera corecta. Un item tip „ completare de

Page 19: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 19/71

 

19

fraza” va face apel la „ tehnica textului lacunar”. Elevul va completa spatiile libere dintextul respectiv etc.

INSTRUMENTUL DE EVALUARE

Este o proba, o grila, un chestionar, un test de evaluare care „colecteaza” informatii,„produce” dovezi semnificative despre aspectele sau rezultatele luate în considerare.Instrumentul de evaluare se compune, de regula, din mai multi itemi. O proba de

evaluare( un instrument) se poate compune dintr- un singur item ( o singura intrebare,

cerinta, problema etc, indeosebi atunci cand raspunsul pe care trebuie sa- l formuleze

elevul este mai complex) sau din mai multi itemi.

Un instrument de evaluare integreaza fie un singur tip de itemi ( spre exemplu

numai itemi cu alegere multipla - IAM) si, in acest caz, constituie un „ Chestionar cualegere multipla” (CAM), fie itemi de diverse tipuri, care solicita, in consecinta,tehnici diverse de redactare , formulare sau prezentare a raspunsurilor.

Constructia probelor/ instrumentelor de evaluare este o activitate laborioasa.

Intre complexitatea obiectivelor educationale ce trebuie evaluate si „ deschiderea „tehnicilor si instrumentelor de evaluare trebuie sa functioneze corespondente

 progresive. Obiectivele se dezvolta de la simplu la complex, iar instrumentele de

evaluare se dezvolta de la „ inchise” spre „ deschise”. Exista o puternica corelatieintre instrumentele de evaluare si operatiile evaluarii( masurarea, aprecierea, decizia).

De asemenea sunt corelatii importante intre instrumentele de evaluare si strategiile/

tipurile de evaluare, precum si intre instrumente si metode. Fiecare operatie, metoda,

strategie etc solicita instrumentul evaluativ cel mai potrivit.

Page 20: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 20/71

 

20

B. EVALUAREA COMPETENŢELOR LA DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATUR AROMÂNĂ 

Curriculum şi evaluare la disciplina limba şi literatura română.Conceptul de curriculum are o îndelungată tradiţie în spaţiul educaţional internaţional,

fiind sistematic utilizat de a proape un secol; el este vehiculat în spaţiul românesc al şcolii demai puţin de două decenii, de unde şi inconsecvenţele în definirea şi utilizarea sa. Chiar încontextele educaţionale în care termenul are o tradiţie îndelungată, definiţiile se suprapun doar  parţial, dată fiind evoluţia imprevizibilă în sensul extinderii ariei de acoperire semantică aconceptului. Pentru a ilustra această realitate, propunem spre analiză câteva definiţii aleconceptului de curriculum, vehiculate şi în lucrările pedagogice româneşti de dată recentă. 

Literatura pedagogică românească îşi asumă şi dezvoltă perspectiva structurală asupracurriculumului, accentuând nevoia de centrare pe interacţiunile dintre acestea. Astfel, seapreciază că dacă în urmă cu mai mult de trei secole termenul desemna un plan de învăţământ,în prezent poate fi definit ca un întreg program sau parcurs de învăţare.

În sens restrâns, termenul desemnează strict conţinuturile învăţământului (sau doar obiectivarea acestora în documente de tipul planului de învăţământ, programei şcolare,

manualelor şcolare, auxiliarelor etc.), în timp ce accepţiunea largă trimite la un întreg programde acţiuni educaţionale, cu toate componentele şi conexiunile dintre acestea (Creţu, 1999;Cucoş, 2002). 

De asemenea, se sugerează faptul că utilizarea termenului în teoria şi practica pedagogică se justifică şi se impune în contextual abordării sistemice a proceselor educaţionale, acordându-se atenţie sporită componentelor procesului de învăţământ şi arelaţiilor dintre acestea, abordate în mod tradiţional de didactică (Negreţ-Dobridor, 2001).

O încercare de conceptualizare comprehensivă a termenului de curriculum (Potolea,2002) propune ca premise admiterea caracterului multidimensional al acestuia, a faptului că el poate fi definit doar în asociere sau conjuncţie cu alţi termeni şi a caracterului extrem dedinamic (este permanent redefinit şi îmbogăţit). Discursul se centrează asupra caracteruluimultidimensional al curriculumului, o perspectivă care facilitează şi expunerea idei lor noastrecu privire la evaluare. Potolea analizează două modele structurale ale curriculumului: modelul triunghiular   care include finalităţile educaţionale, conţinuturile instruirii şi timpul deinstruire/învăţare, şi modelul pentagonal  care conservă componentele modelului triunghiular la care se adaugă strategiile de predare-învăţare şi strategiile de evaluare. Acest ultim model justifică întreg demersul de cercetare, dar şi de reformă curriculară în sistemul educaţionalromânesc. Termenul se legitimează tocmai prin acest tip de abordare, care subliniazădeopotrivă extensiunea şi nuanţele sale. 

De ce sunt importante aceste precizări asupra curriculumului, în contextul unui discurs pedagogic despre evaluare? Răspunsul ţine de evidenţă, dacă analizăm tipologia definiţiilor termenului de curriculum, dezbaterile despre structura, componentele acestuia şi tipurile decurriculum delimitate. Mai mult de cât atât, unul dintre tipurile de curriculum, curriculum evaluat

sau testat (care se referă la acele secvenţe de conţinuturi actualizate în procesul de evaluare -Creţu, 1999; Cucoş, 2002) conectează cele două concepte şi în plan verbal. Evaluarea trebuie abordată în strânsă legătură cu finalităţile educaţionale,

conţinuturile şi strategiile de predare-învăţare, la care s-ar putea adăuga –  potrivit unor  pedagogi –  mijloacele de învăţământ şi timpul şcolar. 

Orice modificare la nivelul uneia dintre componentele curriculumului, va genera înmod logic, transformări, ajustări la nivelul procesului de predare - învăţare - evaluare.

Componentele curriculumului naţional sunt reprezentate de: planul-cadru de

învăţământ, programa şcolară şi manualele şcolare. Evaluarea reprezintă, cu certitudine, o variabilă foarte importantă a procesului de

instruire, iar poziţia ei a fost reconsiderată mai ales în ultimele patru, cinci decenii, când aufost elaborate foarte multe lucrări pe această temă şi când au fost întreprinse numeroase

cercetări care să investigheze o serie de aspecte ale evaluării. Relaţia dintre curriculum şievaluar e este deosebit de complexă, ceea ce implică abordarea procesului de predare-învăţare-

Page 21: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 21/71

 

21

evaluare în mod unitar. Orice schimbare produsă la nivelul uneia dintre aceste activităţiinfluenţează modalităţile de realizare a celorlalte, generând o adevărată reacţie în lanţ, careimpune reveniri şi revizuiri permanente. 

OPERAŢIONALIZAREA COMPETENŢELOR DE EVALUAT

În contextul globalizării şi dezvoltării tehnologice din ultimele decenii ale secolului alXX-lea, Consiliul European de la Lisabona a luat în considerare necesitatea de a fixa acelecompetenţe de care are nevoie un cetăţean al Uniunii Europene pentru a se integra cu succesîn viaţa socială, într -o economie bazată pe cunoaştere. În martie 2000, consiliul a dezvoltatStrategia Lisabona, cunoscută şi sub denumirea de  Procesul de la Lisabona, care avea cascop transformarea Uniunii Europene într -o putere economică, dinamică şi competitivă.Strategia, fixată pe zece ani, afirma ideea că fiecare cetăţean al Uniunii Europene trebuie să posede noi aptitudini necesare vieţii şi muncii într -o societate informatizată. Aceste noiaptitudini vizau la acea dată capacitatea antreprenorială şi tehnologia informaţională, care seadăugau aptitudinilor de bază, considerate a fi aptitudinile de citire şi calcul numeric.

 Nevoia de a defini mai clar aptitudinile de bază a dus la constituirea unor comisii şi

grupuri de lucru al căror rol era acela de a elabora un Cadru European care să le fixeze.Astfel, s-a renunţat la termenul de aptitudini, preferându-se cel de competenţe, mult mai permisiv.

Activitatea grupului de lucru pentru fixarea competenţelor cheie a început în 2001, iar dintre obiectivele acestuia cele mai importante au fost identificarea noilor competenţe şi amodului în care acestea pot fi integrate în programa şcolară, iar apoi menţinute şi dezvoltatede-a lungul întregii vieţi. În  Raportul de progres al Grupului de lucru B1

 din 2003, se precizează că s-au stabilit opt domenii ale competenţelor cheie:

  competenţe lingvistice în limba maternă;   competenţe lingvistice în limbi străine;   competenţe matematice; 

  competenţe ştiinţifice şi tehnologice;   competenţe de învăţare;   competenţe civice, interpersonale, interculturale şi sociale;   competenţe antreprenoriale;   competenţe culturale. Ulterior, în anexa la  Recomandarea Parlamentului şi Consiliului European din 18

decembrie 2006 privind competenţele cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii 2, s-a

definit conceptul de competenţă cheie şi s-au fixat cele opt astfel de competenţe ale cadruluide referinţă. Astfel, competenţa este definită3

ca o combinaţie de cunoştinţe, deprinderi şiatitudini corespunzătoare unui context, iar competenţele cheie sunt cele care susţinrealizarea personală, asimilarea socială, cetăţenia activă şi angajarea profesională. Un aspectimportant precizat în anexa documentului citat este acela că toate cele opt competenţe cheie

1*** Competenţele cheie pentru Educaţia pe tot parcursul vieţii -Un cadru de referinţă european,

Grupul de lucru B „Competenţe cheie”, Implementarea programului de lucru „Educaţie şi instruire2010”, Comisia Europeană, noiembrie 2004. 2  Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European din 18 decembrie 2006 privind competenţele

cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (2006/962/EC), Anexa, Official Journal of the European

Union, 30.12.2006,http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/oj/2006/l_394/l_39420061230en00100018.pdf 

3Competences are defined here as a combination of knowledge, skills and attitudes appropriate to the

context. Key competences are those which all individuals need for personal fulfilment and

development, active citizenship, social inclusion and employment.  Recommendation of the European

 Parliament and of the Council of 18 December 2006  on key competences for lifelong learning , OfficialJournal of the European Union, 30.12.2006, (2006/962/EC).

Page 22: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 22/71

 

22

sunt considerate la fel de importante, fiindcă pot constribui la succesul din viaţa socială într -osocietate a cunoaşterii. Aceste competenţe sunt: 

  comunicarea în limba maternă;   comunicarea în limbile străine;   alfabetizarea matematică şi competenţele de bază în ştiinţă şi tehnologie;   competenţa digitală;   a învăţa să înveţi;   competenţe sociale şi civice;   spiritul de iniţiativă şi cel de antreprenoriat;   conştiinţă şi exprimare culturală.Competenţa de comunicare în limba maternă reprezintă abilitatea de a exprima şi

interpreta gânduri, sentimente şi fapte, atât pe cale orală, cât şi scrisă (ascultare, vorbire, citireşi scriere) şi de a interacţiona într -un mod adecvat în orice situaţie de comunicare, în oricecontext social şi cultural –  educaţie, instruire, la serviciu, acasă sau în timpul liber. 

Competenţa de comunicare în limbile străine are aceleaşi dimensiuni ca şicomunicarea în limba maternă, dar apelează şi la abilităţi de mediere şi de înţelegere culturală.

 Nivelul performanţei acestei competenţe variază între cele patru dimensiuni –  ascultare,vorbire, citire şi scriere, între diferitele limbi şi este conform cu moştenirea şi cadrullingvistic.

Alfabetizarea matematică şi competenţele de bază în ştiinţă şi tehnologie presupun abilitatea de a face operaţii de adunare, de scădere, de înmulţire şi de împărţiremental sau în scris pentru a rezolva o gamă de probleme în situaţiile vieţii de fiecare zi,accentul punându-se mai ales pe proces, decât pe rezultat şi mai degrabă pe activitate, decât pe cunoaştere. Pe de altă parte, aceste competenţe se bazează pe abilitatea şi dorinţa de autiliza cunoştinţele şi metodologia menită să explice lumea naturală, pe înţelegerea şiutilizarea acelor cunoştinţe şi metode care pot modifica mediul natural ca răspuns la nevoile şidorinţele oamenilor. 

A învăţa să înveţi se referă la disponibilitatea de a organiza şi de a reglementa

 propria învăţare, atât individual, cât şi în grup. Aceasta include abilitatea de organizareeficientă a timpului, de rezolvare de probleme, de achiziţionare, procesare, evaluare şiasimilare de noi cunoştinţe, dar şi de aplicare a acestor noi cunoştinţe şi deprinderi într -ovarietate de conexte. De altfel, în termeni mai generali, această competenţă contribuie puternic la managementul traseului profesional. 

Competenţa socială şi civică cuprinde toate formele comportamentale care trebuiestăpânite pentru ca un individ să fie capabil să participe într -un mod eficient şi constructiv laviaţa socială şi, dacă este cazul, să rezolve conflicte.

Spiritul de iniţiativă şi cel de antreprenoriat are o componentă activă şi una pasivă,cuprinzând atât capacitatea de a induce schimbări, cât şi abilitatea de a le primi şi de a leadapta la inovaţia adusă de către factorii externi. Antreprenoriatul implică asumarearesponsabilităţii pentru acţiunile cuiva, dezvoltarea unei viziuni strategice, stabilirea

obiectivelor şi realizarea lor, precum şi motivarea individului pentru a reuşi. Conştiinţa şi exprimarea culturală  implică aprecierea importanţei exprimării

creative a ideilor, experienţelor şi emoţiilor prin intermediul diferitelor medii, incluzândmuzica, expresia corporală, literatura şi artele plastice. 

Competenţa  digitală, de utilizare a noilor tehnologii ale informaţiei şi alecomunicaţiilor (T.I.C.)   presupune utilizarea critică a mijloacelor media electronice înactivitatea profesională, în timpul liber şi pentru comunicare, raportându-le la gândirea logicăşi critică, la abilităţile de management a informaţiei şi la abilităţile de comunicare.  La nivelulde bază, abilităţile specifice tehnologiei informaţiilor şi a comunicaţiilor (T.I.C.) cuprindutilizarea tehnologiei multimedia pentru a primi, a evalua, a stoca, a produce, a prezenta şi aschimba informaţii, dar şi pentru a comunica prin intermediul internetului. 

În procesul de învăţământ evaluarea se raportează, aşa cum este firesc, la competenţelegenerale şi la competenţele specifice ale programei şcolare pe care trebuie să le realizeze

Page 23: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 23/71

 

23

elevii. Convertirea competenţelor vizate în comportamente observabile se realizează printehnica operaţionalizării care se poate face prin mai multe proceduri, cum sunt cele conceputede R. F. Mager (1972) sau Gilbert De Landsheere (1979).

Procedura elaborată de R. F. Mager (1972) este cea mai cunoscută şi cea mai utilizatăîn practica didactică. În conformitate cu exigenţele impuse de procedura lui R. F. Mager, a

operaţionaliza o competenţă presupune respectarea a trei condiţii şi anume: a)   specificarea sau menţionarea comportamentului pe care îl va etala elevul

 probându-se asfel faptul că acea competenţă a fost dezvoltată;  b)  specificarea condiţiilor  în care va avea loc etalarea comportamentului; c)  specificarea criteriului utilizat în evaluarea performanţei elevilor, în funcţie de

care se poate vedea dacă acea competenţă a fost sau nu dezvoltată. 

Condiţii ale operaţionalizării 1) Prima condiţie a operaţionalizării  presupune utilizarea unor verbe concrete, de

acţiune, care indică cu fidelitate ce tipuri de achiziţii au dobândit elevii pe parcursulrespectivei secvenţe de instruire. Prin urmare, se vor selecţiona verbe care nu induc nici un fel

de ambiguitate: a rezolva, a descrie, a analiza, a generaliza, a măsura, a localiza, aextrapola, evitându-se verbe de genul a şti, a cunoaşte, a înţelege deoarece ele nu potcircumscrie riguros tipul de performanţă realizată de către elevi. 

În selecţionarea acestor verbe de acţiune este evident faptul că natura acestora vadepinde în mod esenţial de specificul disciplinei de învăţământ la care se operaţionalizeazăobiectivele.

De exemplu, în cazul Taxonomiei lui Bloom , cele mai indicate verbe pentruoperaţionalizare valabile pentru fiecare categorie taxonomică ar fi: 

  cunoaşterea - a reda, a recunoaşte, a transforma, a reorganiza, a prevedea;

  înţelegerea - a reformula, a transforma, a reorganiza, a prevedea;

  aplicarea - a utiliza, a aplica, a generaliza;

  analiza - a diferenţia, a compara, a distinge; 

   sinteza - a produce, a proiecta, a reuni, a creea;  evaluarea  – a argumenta, a valida, a decide.

2. A doua condiţie a operaţionalizării o reprezintă specificarea condiţiilor, acontextului în care va fi etalat comportamentul vizat şi în esenţă ele enumeră facilităţileacordate elevilor sau, dimpotrivă, restricţiile la care ei sunt supuşi prin expresii ca:  având acces la…,  putând să utilizeze… , oferindu-li-se…, cu ajutorul…, neputând să…, fără autiliza… , din textul suport etc. 

3. A treia condiţie a operaţionalizării o reprezintă specificarea criteriului de evaluare deoarece în funcţie de natura acestuia se poate aprecia în ce măsură competenţa vizată a fost

sau nu a fost dezvoltată.Criteriile, la rândul lor, pot fi foarte diferite obiectivându-se într -o varietate de

standarde de genul:

a)  numărul minim de răspunsuri corecte pretinse:  să identifice trei termeni dincâmpul semantic al naturii;

 b)   proporţia de reuşită pretinsă:  să noteze 80% din mărcile eului liric;c)  limite de timp:  să redacteze eseul structurat într -o oră;Este evident că operaţionalizarea unei competenţe presupune respectarea tuturor 

condiţiilor şi nu numai a uneia dintre ele (de exemplu, specificarea comportamentului final)aşa cum se întâmplă nu de puţine ori în practica educativă cotidiană. Competenţele de evaluat 

Curriculum-ul naţional românesc operează în prezent cu câteva categorii de obiective:  competenţele ciclurilor curriculare,

  competenţele generale; 

  competenţele specifice.În acest context, competenţele de evaluat trebuie să aibă acel grad de specificitate care permite o măsurare educaţională caracterizată printr -un grad suficient de obiectivitate pentru a

Page 24: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 24/71

 

24

fi validă şi fidelă, deoarece acest lucru se face pe baza aprecierii, cu ajutorul unui instrumentde evaluare, a comportamentului observabil al celui evaluat, aflat în situaţia de evaluare saude examinare.

Formularea competenţele de evaluat trebuie să satisfacă toate stagiile sau etapeleurmătoare: 

  să identifice, comportamentul vizat, pe care elevul trebuie să-l demonstreze;  să identifice cu claritate condiţiile importante în care comportamentul se poate produce

sau poate deveni vizibil, măsurabil;   să precizeze un nivel al performanţei acceptabile, prin enunţarea unui criteriu de reuşită

direct măsurabil. Competenţele de evaluat sunt un element-cheie în construirea instrumentului de evaluare,

astfel încât calitatea şi acurateţea operaţionalizării lor sunt esenţiale. 

Exemplu de operaţionalizare la disciplina Limba şi literatura română.

clasa a IX-a

Competenţa generală  Competenţa specifică  Competenţa de evaluat 

2.Folosirea modalităţilor deanaliză tematică, structuralăşi stilistică în receptareadiferitelor texte literare şinonliterare

2.1aplicarea unor tehnici vizândînţelegerea textelor literaresau nonliterare 

Identificarea a patru termenidin câmpul sematic al naturiidin textul suport. 

Competenţelor de evaluat au caracter derivat în raport cu competenţele generale/

specifice ale curriculumului şcolar, în vigoare. Ele au un grad de specificitate care

permite o evaluare educaţională validă şi fidelă, deoarece acest lucru se realizează pebaza aprecierii, cu ajutorul unui instrument de evaluare, a comportamentului cognitiv

al elevilor.

De reţinut! De regulă, analiza sistematică a competenţei include: sarcina de rezolvat (de învăţare),standardul de performanţă şi cunoştinţe, capacităţi şi atitudini (alături de alţi factori de

 personalitate) care condiţionează r ealizarea cu succes a sarcinii avute în vedere.R ezultă astfel că o probă (ideală) de evaluare, focalizată pe competenţe, ar trebui să iaîn consideraţie elementele sus-menţionate.

În consecinţă, conceptul de „competenţă de evaluat”, utilizată în ghid, ar fi benefic săîncorporeze cel puţin cunoştinţele, capacităţile relevante, şi un criteriu/standarde de

 performanţă. 

Page 25: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 25/71

 

25

DESCRIEREA COMPETENŢEI DIN PERSPECTIVA EVALUĂRII

Clasa a IX-a

1.  Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare 

C.S. CRITERII DE EVALUARE CONŢINUTURI METODE DE

EVALUARE

1.1 utilizarea adecvată aachiziţiilor lingvistice înreceptarea diverselor texte

- identificarea a patru elemente

ale nivelului morfologic al unui

text la prima vedere, în 10

minute;

- niveluri ale receptării textelor oraleşi scrise: fonetic, ortografic şi de

 punctuaţie, morfosintactic, lexico-

semantic, stilistico- textual,nonverbal şi paraverbal; - texte ficţionale; texte nonficţionale:memorialistice, epistolare,

 jurnalistice, juridic-administrative,

ştiinţifice, argumentative. 

- observarea sistematică; - evaluare orală; - evaluare scrisă; 

- autoevaluarea.

1.2 identificarea

elementelor specifice dinstructura unor tipuri

textuale studiate

- identificarea rolului verbelor 

la perfect simplu într -onaraţiune la prima vedere, în10 minute;

- identificarea rolului

adjectivelor într -o descriere la

 prima vedere, în 10 minute;- identificarea/ aplicarea

rolului formulelor de adresare,

de

iniţiere, de menţinere şi de

închiderea contactului verbal într -un text

dialogat, în 10 minute; - identificarea a două elementede structură a textuluiinformativ, în 10 minute; 

- rolul verbelor în naraţiune; - rolul adjectivelor în descriere; - rolul formulelor de adresare, deiniţiere, de menţinere şi de închidere acontactului verbal în monolog şi îndialog;

- tipuri textuale şi structura acestora:narativ, descriptiv, informativ,

argumentativ.

- observarea sistematică; - evaluare orală; - evaluare scrisă; - autoevaluarea.

1.3 exprimarea orală sauîn scris a propriilor reacţii

- exprimarea orală/ în scris aunei opinii faţă de textul

- exprimarea orală a reacţiilor şi a 

opiniilor faţă de texte literare şi- observarea sistematică; - evaluare orală; 

Page 26: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 26/71

 

26

şi opinii privind textelereceptate

suport, în 5-10 minute;

- exprimarea orală/ în scris areacţiilor faţă de filmul văzut,în 1-3 minute;

nonliterare, faţă de filme văzute(monolog, dialog);

- exprimarea în scris a reacţiilor şi a

opiniilor faţă de texte literare şinon literare, faţă de filme văzute(jurnal de lectură, eseu structurat,eseu liber etc.);

- evaluare scrisă; - autoevaluarea.

1.4 redactarea unor texte

diverse

- redactarea¸ într -o compunere

de 20 de rânduri, a uneiexperienţe personale, în 30 de

minute;- redactarea, într -o compunere

de 20 de rânduri, a uneidescrieri artistice a unui peisajmontan, în 30 de minute; - redactarea, în 10-15 rânduri, aunui rezumat, având în faţătextul suport, în 20 de minute; - redactarea, într -o compunere

de 1-2 pagini, a caracterizăriiunui personaj dintr-un text

studiat, fără a avea acces latext, în 50 de minute; - redactarea unei fişe delectură, în 20 de minute; 

- relatarea unei experienţe personale, descriere, argumentare, rezumat,caracterizare de personaj, fişe de

lectură, referat; ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şioficială, formulare tipizate; 

- observarea sistematică; - evaluare scrisă; - autoevaluarea;

- proiectul.

1.5 utilizarea corectă şiadecvată a formelor 

exprimării orale şi scriseîn diverse situaţii decomunicare

- utilizarea corectă a normelor limbii literare în redactarea

unui text de....rânduri/pagini; - utilizarea corectă a normelor limbii literare în comunicareaorală, într -un discurs de 3-5minute;

- aplicarea a cel puţin douădintre regulile/ tehnicile deconstruire a monologului

- normele limbii literare la toatenivelurile (fonetic, ortografic şi de

 punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual);- reguli şi tehnici de construire a 

monologului (povestire/ relatareorală, descriere orală, argumentare

orală); - reguli şi tehnici de construire adialogului (conversaţie, discuţie

- observarea sistematică; - evaluare orală. 

Page 27: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 27/71

 

27

oral,într -un discurs de 3-5

minute;

- aplicarea a cel puţin patrureguli/ tehnici de construire a

dialogului într -o conversaţie de3-5 minute;

- identificarea rolului a douăelementelor verbale,

 paraverbale, nonverbale încomunicarea orală, într -un

discurs de 5 minute.

argumentativă); - rolul elementelor verbale,

 paraverbale şi nonverbale încomunicarea orală. 

2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare

C.S. C.E. CONŢINUTURI METODE DE

EVALUARE

2.1 aplicarea unor 

tehnici vizândînţelegerea textelor literare sau nonliterare 

- identificarea unei idei principale

dintr-un text literar/nonliterar, în 5minute;

- identificarea a două câmpurilor semantice dominante dintr-un text, în10 minute.

- stabilirea ideilor principale;

- rezumarea;

- identificarea câmpurilor semanticedominante dintr-un text. 

- observarea sistematică; - evaluare orală; - evaluare scrisă; - autoevaluarea. 

2.2 identificarea temei

textelor propuse pentru

studiu

- identificarea temei unui text studiat,

în 5 minute; - identificarea a două motiveliteraredintr-un text la prima vedere, în 5minute;

- identificarea viziunii despre lume a

autorului într -un text studiat, cu textulîn faţă, în 10 minute; 

- temă, motiv, viziune despre lume;

- relaţii tematice între textele pentrustudiu din clasa a IX-a şi textestudiate în gimnaziu. 

- observarea sistematică; - evaluare orală; - evaluare scrisă; - autoevaluarea;

- proiectul. 

2.3 compararea ideilor 

şi atitudinilor diferite îndezvoltarea aceleiaşiteme literare

-compararea, într -o compunere de 30

de rânduri, a modului de reflectare aunei idei/ a unei teme în două opereliterare, în 30 de minute; 

- modul de reflectare a unei idei sau

a unei teme în mai multe opereliterare (aparţinând unor genuri sauepoci diferite sau unor arii culturale

diferite); 

- evaluare orală; - evaluare scrisă; - autoevaluarea;- proiectul. 

2.4 analizarea - analizarea unei componente - componente structurale şi - evaluare orală; 

Page 28: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 28/71

 

28

componentelor 

structurale şi expresiveale textelor literare

studiate şi discutarearolului acestora întratarea temelor 

structurale a textului studiat;

- analizarea unei componente

expresive a textului studiat;

expresive (elemente de construcţie asubiectului şi a personajelor în texte

epice; simboluri centrale în textelirice; elemente de versificaţie,figuri de stil); 

- evaluare scrisă; - autoevaluarea;

- proiectul. 

2.5 compararea

trăsăturilor definitoriiale comunicării în texteficţionale şi

nonficţionale 

- identificarea a două trăsături aletextului ficţional, având acces la acesta,în 10 minute; 

-ficţiune, imaginaţie, invenţie;realitate, adevăr; scopul comunicării(informare, delectare, divertismentetc.); reacţiile receptorului (cititor,

ascultător); - „eu ficţional“ şi „eu real“, text ficţional şi text nonficţional. 

- evaluare orală; - evaluare scrisă; - autoevaluarea;- proiectul. 

2.6 aplicarea

conceptelor de

specialitate4 în analiza

şi discutarea textelor literare studiate

- identificarea a patru trăsături ale

genului epic/liric/dramatic ale unui

text, având acces la acesta, în 10minute;

- descrierea tipului de narator, într -un

text studiat, în 5 minute; - redactarea, într -o pagină, acaracterizării unui personaj dintr -un

text studiat, în 30 de minute,evidenţiind patru trăsături ale

 personajului şi cel puţin două mijloacede caracterizare;

- genuri literare (epic, liric,

dramatic);

- autor, narator, eu liric, cititor;- moduri de expunere: naraţiunea(naraţiunea la persoana a III-a şi la 

 persoana I; momentele subiectului;

timpul şi spaţiul în naraţiune), descrierea (portretul literar,tabloul), dialogul

(mijloc de caracterizare a

 personajelor);- personajul (caracterizarea

 personajului, portretul fizic şi portretul moral);

- figuri de stil (personificare,comparaţie, enumeraţie, repetiţie,epitet, hiperbolă, antiteză, metaforă,alegorie, inversiune). 

- evaluare orală; - evaluare scrisă; - autoevaluarea;- proiectul. 

2.7 compararea

limbajului

- redactarea unui text de 20 de rânduriîn care să se compare limbajul

- raportul text-imagine;

- limbajul cinematografic, limbajul

- evaluare orală; - evaluare scrisă; 

4 Toate aceste concepte au fost asimilate în gimnaziu.

Page 29: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 29/71

 

29

cinematografic cu acela

al textului scris

cinematografic dintr-un film vizionat

cu limbajul literar, în 30 de minute; literaturii (materialul de expresie

specific, posibilităţi de prelucrare a

acestuia, impact asupra publicului);- concepte specifice

cinematografiei: regie, scenariu,imagine, coloană sonoră,interpretare actoricească. 

- proiectul. 

3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare 

C.S. C.E. CONŢINUTURI METODE DE

EVALUARE3.1 identificareastructurilor 

argumentative într -un

text dat 

- identificarea a 80 la sută dinelementele de structură ale unui textargumentativ, în 10 minute; - explicarea, în 5 rânduri, a rolului a doiconectori argumentativi;

- construcţia textuluiargumentative;

- rolul conectorilor înargumentare.

- evaluare orală; - evaluare scrisă; 

3.2 identificarea

elementelor dintr-un text

care confirmă/infirmă oopinie privitoare la textulrespectiv

- identificarea a două elemente dintr -un

text dat care infirmă o opinie, în 5minute;

- textul critic în raport cu textuldiscutat. 

- evaluare orală; - evaluare scrisă; - autoevaluarea;

- proiectul.

3.3 argumentarea unui

 punct de vedere privind

textele studiate

- redactarea unui discurs argumentativ

oral, de 3- 5 minute, privind un text

studiat, fără a avea acces la acesta; 

- tehnica argumentării; - discurs argumentativ oral şiscris.

- evaluare orală; - evaluare scrisă; 

Page 30: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 30/71

 

30

INSTRUMENTE DE EVALUARE A COMPETENŢELOR LA DISCIPLINA LIMBA

ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 

ITEMI OBIECTIVI

  Itemi cu alegere multiplăÎncercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: Societatea „Junimea” a fost înfiinţată de: a. Vasile Alecsandri, Petre P.Carp, Titu Maiorescu, Vasile Pogor, Teodor Rosetti. b. Petre P. Carp, Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Vasile Pogor.c. Petre P. Carp,Titu Maiorescu, Costache Negruzzi,Vasile Pogor, Teodor Rosettid. Petre P. Carp,Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi,Vasile Pogor, Teodor Rosetti.

  Itemi cu alegere dualăCiteşte cu atenţie fiecare din următoarele afirmaţii. În cazul în care apreciezi că afirmaţia este

adevărată, încercuieşte litera A; dacă apreciezi că afirmaţia nu este adevărată, încercuieştelitera F.A// F// Articolul- program „Introducţie” a fost inclus în primul număr al revistei „Convorbiriliterare”. 

  Itemi tip pereche

În coloana din stânga (A) sunt enumerate denumirea unor curente literare/culturale; coloanadin dreapta (B) conţine scriitori români. Asociază fiecare scriitor român din coloana B cu un

curent literar/cultural corespunzător din coloana A, scriind în spaţiul din stânga numărului deordine din prima coloană (A) litera potrivită din coloana B. 

A. B.1.  umanism

2.  iluminism3.  romantism4.  realism5.  simbolism6.  modernism7.  tradiţionalism 8.   postmodernism

a. Mihai Eminescu

 b. Ion Pillatc. Mircea Cărtărescu d. Ion Budai-Deleanue. Ioan Slavicif. Lucian Blagag. Dimitrie Cantemir h. Alexandru Macedonski

ITEMI SEMIOBIECTIVI

  itemi cu răspuns scurt 

Citeşte cu atenţie textul de mai jos. 

 Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate;Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş -ale valurilor mândre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc. 

 Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară  De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor: Muşchiul zidului se mişcă…pântre iarbă se strecoară 

O suflare, care trece ca prin vine un fior .(Grigore Alexandrescu, Umbra lui M ir cea. La Cozia )

Page 31: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 31/71

 

31

Transcrie, din text, două motive literare romantice. 

  itemi de completare (textul lacunar, textul „perforat”)

Completează spaţiul punctat cu informaţia corectă: Unitatea de bază a dialogului este schimbul de cel puţin ............replici. 

   întrebarea structurată. 

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos: 

Dragostea pe care ţi -o purtam pe atunci făcea din mine un bărbat aproape frumos. Mă gândeam până la orizont  şi chiar  izbutisem să mă gândesc până la soare. 

Erai atât de subţire, şi coama neagră 

ţi -o lăsai fluturată, pe umeri. Când vorbeai, glasul tău ucidea fantome, şi bătaia inimii mele îţi dădea oco l ca o planetă ce-ntârzie... 

 Acum,când întâmplarea binecuvântatămi te-a adus în cale, soarele meu se întunecă, şi cerul şi -arată stelele sticloase, ca să mă gândesc încordat până la stele!  

(Nichita Stănescu, Melodie povestită)

1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: a izbuti, glasul, încordat .2. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele subţire şi umăr să aibă sensuri conotative. 3. Explică utilizarea cratimei în structura ce-ntârzie, din a doua strofă a poeziei.4. Transcrie din text patru termeni care aparţin câmpului semantic al cosmicului .5. Precizează valoarea expresivă a verbelor la timpul imperfect din prima strofă a poeziei.6. Menţionează două figuri semantice diferite, care se regăsesc în strofa a doua.7. Transcrie, din text, două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa euluiliric.8. Menţionează două teme/ motive literare care se regăsesc în textul dat.9. Prezintă, în 6-10 rânduri, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.10.Comentează, în 6-10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şimijloacele artistice.

Itemi subiectivi  itemul cu răspuns construit scurt, restrâns, puţin elaborat 

Citeşte cu atenţie textul de mai jos.

ANDREI (vine la ea, îi ia mâinile, o priveşte cald):  Domnişoară…pleci…aş vrea… (enervat, caută) nuştiu…nu găsesc în sufletul meu decât sfaturi…sfaturi stupide. (Ironic cu el însuşi:) Parvenitul din mine nu

 poate da decât sfaturi şi vorbe. Hotărât lucru, există şi un parvenitism în dragoste. (Glumind melancolic:) Şi eude acum sunt un parvenit…Mi-am îndeplinit dintr -o dată gândul…Dar aş vrea să-mi răscolesc în suflet şi săscot din adâncul lui…din amintirea mea de copil…o vorbă, o singură vorbă…care să nu fie ca acestea pe careşi le spun acum şi care să merite sufletul dumitale. La revedere, domnişoară, îţi mulţumesc pentru tot. (Îi sărută lung mâna. Pe urmă văzând -o atât de pierdută de emoţie, dintr -un sentiment de frăţietate şi în acelaşitimp de îndepărtare în destin, se frânge în el însuşi, o trage spre pieptul lui şi o sărută, cu o duioşietranscendentă propriului ei obiect. Uşa s-a deschis, şi Ioana surprinde scena. Elena, tulburată şi zăpăcită, se

Page 32: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 32/71

 

32

 smulge repede cu o exclamaţie şi fuge, dar fuga ei compromite totul. Andrei, vădit surprins de întorsăturalucrurilor, aleargă spre Ioana, care a rămas în uşă.) 

(Camil Petrescu, Sufl ete tari )Explică, în 5-8 rânduri, folosindu-te de textul de mai sus, rolul unor notaţii ale autorului atât de ample. 

  itemul tip eseu structurat

Redactează un eseu de 2-3 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate în poezia Lecţiadespre cub de  Nichita Stănescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:-  evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într -o tipologie, într -un curent

cultural/ literar, într -o perioadă sau într -o orientare tematică; -   prezentarea temei, reflectată  în poezia  Lecţia despre cub de  Nichita Stănescu, prin referire la două

imagini/ idei poetice;

-  sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a lui Nichita Stănescu (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit , relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente derecurenţă, simbol central , figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);

-  exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în

 poezia Lec ţia despre cub de  Nichita Stănescu. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte  (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentruredactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris  – 3 puncte; abilităţi de analiză şi deargumentare  – 3 puncte; utilizarea limbii literare  – 2 puncte; ortografia  – 2 puncte;  punctuaţia  – 2 puncte;aşezarea în pagină, lizibilitatea  –  1 punct, încadrarea în limita maximă de spaţiu indicată – 1 punct).În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

  itemul tip eseu nestructurat/ liber

Redactează o compunere de o pagină în care să prezinţi modul în care se realizează comicul de situaţie în

comedia O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. 

EVALUAREA COMPETENŢELOR SPECIFICE. EXEMPLE DE PROBE DE EVALUARE

PAŞII DE ELABORARE A UNUI TEST (ETAPELE DE ELABORARE A UNUI TEST

DOCIMOLOGIC)

Un test de evaluare trebuie să îndeplinească anumite exigenţe de elaborare, adică anumite calităţi tehnice, învederea atingerii scopului pentru care acesta a fost proiectat.Un test de evaluare este compus dintr-un număr de itemi care, pe de o parte au reguli precise de elaborare, iar 

 pe de altă parte sunt selectaţi pe baza unei matrice de specificaţii.Calităţile instrumentelor de evaluare 

Principalele calităţi ale unui instrument de evaluare sunt: validitatea, fidelitatea, obiectivitatea şiaplicabilitatea 

  Validitatea reprezintă calitatea testului de a măsura ceea ce este destinat să măsoare (competenţele deevaluat ). Tipurile de validitate urmărite în proiectarea unui test sunt: validitatea de conţinut, validitateade construct, validitatea concurentă, validitatea predictivă, validitatea de faţadă. 

  Fidelitatea reprezintă calitatea unui test de a produce rezultate comparabile în cursul aplicării salerepetate. 

  Obiectivitatea reprezintă gradul de concordanţă între aprecierile făcute de către evaluatori independenţi înceea ce priveşte un răspuns corect pentru fiecare din itemii testului. Cu alte cuvinte, un test are calitatea de

a fi obiectiv, dacă evaluatori diferiţi aplică în mod unitar baremul de evaluare şi de notare.   Aplicabilitatea reprezintă calitatea testului de a fi administrat şi interpretat cu uşurinţă. Criteriile de

selectare a testelor cu o bună aplicabilitate sunt : • specificul competenţelor evaluate prin test; 

Page 33: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 33/71

 

33

• concordanţa dintre forma şi conţinutul testului, pe de o parte, şi nivelul de vârstă al elevilor, pe dealtă parte; • timpul şi costurile necesare pentru administrarea testului; • obiectivitatea în notare şi interpretarea rezultatelor. 

PROIECTAREA TESTELOR 

În proiectarea unui test trebuie avute în vedere următoarele etape:   Stabilirea tipului de test

  Stabilir ea competenţelor de evaluat   Proiectarea matricei de specificaţii  Elaborarea itemilor 

  Construirea testului

  Elaborarea schemei de evaluare

EXEMPLE DE TESTE

EXEMPLE DE TESTE DE EVALUAR E PREDICTIVĂ 

Test de evaluare iniţială 

clasa a IX-a

Matricea de specificaţii 

Competenţe  Conţinuturi vizate  Achiziţiade

informaţii

nţelegere

Aplicar

e

Analiză  Sinteză Evaluare TOTAL

1.3 sesizareaadecvăriielementelor lexicale utilizatela scopul mesa- jului

-antonimele;-semnele de punctuaţie 

1 1  —    —    —    —   2

1.4 sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale aleunui mesaj

-observarearelaţiilor sintacticeîntr -o propoziţiesau într -o frază, înfuncţie deintenţionalitatea

comunicării; -sintaxa propoziţiei şi afrazei

 —    —   1 1  —    —   2

4.1 redactareadiverselor texte,adaptându-le lasituaţia de co-municare concretă

- exprimarea înscris a propriilor sentimente, cuocazia unuieveniment personal, socialsau cultural;

 —    —    —    —    —   1  —   1

4.2 utilizarea înredactarea unuitext propriu acunoştinţelor de

- aplicarea corectăa semnelor de punctuaţie lanivelul frazei

 —   1  —    —    —    —   1

Page 34: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 34/71

 

34

morfo-sintaxă,folosind adecvat

semneleortografice şi de punctuaţie 

(coordonare,subordonare,

incidenţă);-realizareaexpresivităţii cuajutorul semnelor 

de punctuaţie;-aplicareacunoştinţelor demorfosintaxă înexprimareascrisă corectă; 

4.3 redactareaunui textargumentativ

- structurareatextuluiargumentativ(stabilirea problemei,dezvoltarea

argumentelor,concluzia), pornind de ladiverse teme(dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi;motivarea preferinţelor şi aopiniilor).

 —    —    —    —    —   1 1

TOTAL 1

14,28%

2

28,57%

1

14,28

%

1

14,28

%

1

14,28

%

1

14,28%

7

100%

Test de evaluare iniţială 

clasa a IX-a

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timp de lucru: 50 de minute

Se acordă din oficiu 10 puncte. 

Citeşte cu atenţie textul. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe:  Deveneam un adolescent dificil, cu bizarerii şi idei absurde. Citeam toată  ziua şi o mare parte din

noapte, descoperind, din aproape în aproape, întregi familii de poeţi (căci citeam în primul rând poezie),  pecare îi exploram apoi individual, împrumutând cărţi de la vreo patru biblioteci la care eram abonat. Tot ce -mi plăcea reţineam foarte uşor şi, în pauze, pe când colegii mei jucau ping - pong pe catedră, eu umpleamtabla cu versuri din Verlaine sau Eluard. Dar învăţam foarte bine şi luasem nişte premii la „concursurile de creaţie", aşa că mă lăsau cu toţii în pace. Mă socoteam un damnat şi îmi dispreţuiam profund colegii. Scriam, desigur, şi eu versuri în nişte caiete şi-miîncepusem şi un jurnal, pe care atâta l -am recitit, încât aproape că îl ştiu şi-acum pe dinafară.  Fiecare lectură nouă era pentru mine o nouă viaţă. Am fost, pe rând, cu toată fiinţa mea, Camus, Kafka,Sartre, Celine, Bacovia, Voronca, Rimbaud şi Valery. Abia observam ce se petrece în jurul meu. 

 Ignoram tot ce iubeau tinerii de aceeaşi vârstă cu mine. Pentru că nu puteam sta să citesc chiar tot timpul şi pentru că dacă nu ieşeam la aer, aveam noaptea sufocări şi coşmaruri, ieşeam să mă plimb zilnic,înainte de căderea serii. 

(Mircea Cărtărescu, Gemenii )

Page 35: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 35/71

 

35

A.  Limba română (28 de puncte)

1. Transcrie, din text, o pereche de cuvinte aflate în relaţie de antonimie. 6 puncte

2. Explică rolul gramatical şi stilistic al virgulelor din construcţia Camus, Kafka, Sartre, Celine, Bacovia,Voronca, Rimbaud şi Valery. 8 puncte 3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din text.  6 puncte

4.Realizează expansiunea cuvântului subliniat din enunţul următor, în propoziţia corespunzătoare, numindtipul acesteia: îi exploram apoi individual, împrumutând   cărţi de la vreo patru biblioteci.

8 puncte

B. Comunicare (20 de puncte)Te numeşti Alin/ Alina Cristescu, eşti elev/ elevă în clasa a IX-a a Liceului Teoretic Traian Lalescu dinOradea. Lansezi primul tău volum de poezii şi doreşti să adresezi o invitaţie dirigintelui tău, Teodor Andreescu, de a participa la acest eveniment, care va avea loc în ziua de 30 octombrie 2010, la ora 13.30, la biblioteca şcolii. Redactează pe o pagină distinctă a lucrării tale, această invitaţie, adresată dirigintelui tău, în care vei avea învedere:

  să utilizezi convenţiile specifice acestui tip de compuner e;  să ai un stil şi un conţinut adecvate relaţiei tale cu destinatarul şi situaţiei imaginate. 

C. Scrierea despre textul literar (30 de puncte)Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre atitudinea personajului dinfragmentul dat (Mircea Cărtărescu, Gemenii) , prin două argumente/ prin două motivări corespunzătoare. Încompunerea ta, trebuie:

  să respecţi structura adecvată acestui tip de compunere (formulare clară/ logică a opiniei, prezenţaargumentelor/ a motivărilor care să justifice opinia exprimată); 

  să ai conţinutul (dezvoltarea argumentelor/ a motivărilor) şi stilul adecvate cerinţei date. 

 NOTĂ! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei -1 p.; coerenţa textului - 2 p.;registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 2 p.; ortografia - 3 p.; punctuaţia - 2 p.;aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea - 2 p.).

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE 

A. Limba română (28 de puncte) 1.  Transcrierea celor două cuvinte aflate în relaţie de antonimie: observam – ignoram.

(3   p. + 3 p.)  6 puncte 2.  Explicarea rolului virgulei, de exemplu: din punct de vedere gramatical, virgulele marchează raportul de

coordonare prin juxtapunre între părţi de propoziţie de acelaşi fel (complemente directe). Din punct devedere stilistic, virgulele marchează o enumeraţie, sugerând pasiunea pentru lectură a personajului.(2 x 4 p.) 8 puncte 

3.  Precizarea funcţiilor sintactice: un adolescent  – nume predicativ; toată – atibut adjectival , pe care –  complement direct.  (2 x 3 p.) 6 puncte 

4.  Realizarea expansiunii verbului împrumutând , de exemplu: îi exploram apoi individual, după ceîmprumutam cărţi de la vreo patru biblioteci. Prin expansiune s-a format o nouă propoziţie subordonatăcircumstanţială de timp. (2 x 4 p.) 8 puncte 

B. Comunicare (20 de puncte) o  formulele introductive şi de încheiere scrise într -un registru stilistic adecvat relaţiei cu destinatarul;

data, locul, semnătura.  10 puncteo  invitaţia propriu-zisă.  10 puncte

C. Scrierea despre textul literar (30 de puncte)- structurarea adecvată acestui tip de compunere: structurarea ideilor în scris, utilizarea  mijloacelor lingvistice adecvate exprimării; 12 puncte 

Page 36: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 36/71

 

36

- conţinutul şi structura adecvate: formularea propriei opinii faţă de atitudinea personajului, enunţarea şidezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opinieii, formularea unei concluzii pertinente.18 puncte

Se acordă 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei -1 p.; coerenţa textului - 2 p.;

registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 2 p.; ortografia - 3 p.; punctuaţia - 2 p.;aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea - 2 p.).

Test de evaluare iniţială. Clasa a X-a

Matricea de specificaţii 

Competenţe Conţinuturi

vizate

Achiziţiade

informaţii 

Înţelegere Aplicare Analiză  Sinteză Evaluare TOTAL

1.1. Utilizareaadecvată aachiziţiilor lingvistice înreceptarea

diverselor texte

- niveluri deconstituire a

mesajului:nivelulortografic şide punctuaţie 

2 2

1.2.identificarea

elementelor specifice din

structura unor tipuri textualestudiate

-identificarea

elementelor situaţiei de

comunicare

1 1 2

1.5. Utilizarea,în exprimarea proprie, anormelor 

ortografice,ortoepice, de punctuaţie,morfosintacticeşi folosirea

adecvată aunităţilor lexico-

semantice,compatibile cusituaţia decomunicare

- folosireaadecvată acuvintelor încontext, aelementelor de relaţie, avariantelor lexicale

literare.

1 1

2.5. comparareatrăsăturilor definitorii alecomunicării întexte ficţionale şinonficţionale 

-ficţiune,imaginaţie,invenţie;realitate,adevăr  -scopul

comunicării(informare,delectare,

1 1

Page 37: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 37/71

 

37

Test de evaluare iniţială. Clasa a X-a

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timp de lucru: 50 de minute

Se acordă din oficiu 10 puncte. 

Citeşte cu atenţie textul. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe: 

Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină. Deasupra-mi crengi de arbori se întind,Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Şi vântul mişcă arborii-n grădină. 

 Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiţi cu ochii în lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină

divertisment

etc.)-reacţiilereceptorului(cititor,ascultător) -„euficţional“ şi„eu real“,text ficţionalşi textnonficţional 

2.2. Identificareatemei textelor  propuse pentru

studiu

temă, motiv,viziunedespre lume

1 1

2.4. analizareacomponentelor 

structurale şiexpresive aletextelor literarestudiate şidiscutarearolului acestoraîn tratareatemelor 

-componente

structurale şiexpresive(figuri de stil)

1 1

1.3.exprimareaorală sau în scrisa propriilor reacţii şi opinii privind textelereceptate

- exprimareaîn scris areacţiilor şi aopiniilor faţăde texteliterare

1 1

3.3.argumentareaunui punct devedere privindtextele studiate

-tehnicaargumentării-discursargumentativscris

1 1

TOTAL 1

10%

4

40%

2

20%

1

10%

1

10%

1

10%

10

100%

Page 38: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 38/71

 

38

 În val de aur părul despletind. 

 L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, Desfaci visând pieptarul de la sân, Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare... 

 Deasupră-mi stele tremur ă prin ramuri,  În întuneric ochii mei rămân,Ş -alături luna bate trist în geamuri. 

(Mihai Eminescu, Stau în cerdacul tău...) 

A. Partea I (22 de puncte)

1.  Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor privind şi întuneric.  4 puncte

2.  Explică rolul punctelor de suspensie de la sfârşitul strofei a treia.  4 puncte 3.  Identifică, în text, două elemente ale situaţiei de comunicare.  6 puncte 4.  Precizează stilul funcţional în care se încadrează textul. 8 puncte 

B. Partea a II-a (32 de puncte)

5.  Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite.  6 puncte 6.  Menţionează două teme/ motive literare, prezente în textul dat.  6 puncte

7.  Explică semnificaţia unei figuri de stil din strofa a doua.  10 puncte 8.  Exprima-ţi opinia în legătură cu rolul stilistic al conjuncţiei adversative dar  de la începutul celi de-a douastrofe. 10 puncte 

C. Partea a II I -a (16 puncte) 

9. Într -o compunere de 15-20 rânduri, exprimă-ţi opinia despre tema şi semnificaţiile textului dat (MihaiEminescu, Stau în cerdacul tău...), prin dezvoltarea a două argumente/ motivări convingătoare. 

În compunerea ta, trebuie: -  să respecţi structura adecvată acestui tip de compunere (formulare clară/ logică a opiniei, prezenţa

argumentelor/ a motivărilor care să justifice opinia exprimată); -  să ai conţinutul (dezvoltarea argumentelor/ a motivărilor) şi stilul adecvate cerinţei date; -  să evidenţiezi, prin interpretarea a două secvenţe din text, sentimentele eului liric în corelare cu tema

textului; NOTĂ! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 20 puncte pentru redactarea întregii lucrări (coerenţa textului - 2 p.; registrul de comunicare, stilul  şi vocabularul adecvate conţinutului - 5 p.; abilităţi de analiză şi interpretare  – 4p.; ortografia - 4 p.;

 punctuaţia - 3 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea - 2 p.).

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE 

A. Partea I (22 de puncte)1. Cele două sinonime adecvate sensului din text sunt: (2 x 2 p.) 4 puncte 

 privind  –  contemplând, admirând ; întuneric – noapte

2. Explicarea rolului punctelor de suspensie de la sfârşitul strofei a treia. 4 puncte 3. Identificarea, în text, a celor două elemente ale situaţiei de comunicare (2 X 3p.) 6 puncte 4. Precizarea stilului funcţional. 8 puncte 

B. Partea a II-a (32 de puncte)

5.  De exemplu: „Ai obosit, cu mâna ta cea fină / În val de aur părul despletind.” 6 puncte 6.  Temele care se regăsesc în acest text sunt iubirea şi natura, puse în evidenţă prin motive literare precum:noaptea, vantul, fereastra, stelele, luna. (3X2p.) 6 puncte 

7.  Epitetul cromatic „val de aur” are rolul de a contura o imagine vizuală prin care este descrisă iubita.Subtantivul „aur” pune în evidenţă imaginea angelică a iubitei, iar lexemul „val” contribuie la crearea uneiimagini diafane a iubitei. 10 puncte 8.  Exprimarea opiniei. 10 puncte 

Page 39: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 39/71

 

39

C. Partea a III-a (16 puncte)

  respectarea structurii adecvate a acestui tip de compunere (formulare clară/ logică a opiniei, prezenţaargumentelor/ a motivărilor care să justifice opinia exprimată);  4 puncte

  conţinutul (dezvoltarea argumentelor/ a motivărilor) şi stilul adecvate cerinţei; 8 puncte

  evidenţierea, prin interpretarea a două secvenţe din text, sentimentele eului liric în corelare cu tematextului; 4 puncte 

Vei primi 20 puncte pentru redactarea întregii lucrări (coerenţa textului - 2 p.; registrul de comuni care, stil ul 

şi vocabularul adecvate conţinutului - 5 p.; abilităţi de analiză şi interpretare  – 4p.; ortografi a - 4 p.; punctuaţia - 3 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea - 2  p.).

Test de evaluare iniţială 

Clasa a XI-a 

Matricea de specificaţii 

Competenţe  Conţinuturivizate

Achiziţiade

informaţii

Înţele 

gere

Aplica

re

Analiză Sinte

ză 

Eval

uare

TOTAL

1.1. Identificarea particularităţilor 

şi a funcţiilor stilistice alelimbii înreceptareadiferitelor tipuride texte

-- limbaj standard,limbaj literar,

limbaj colocvial,limbaj popular,limbaj regional,limbaj arhaic;argou, jargon

 —   1  —   2  —    —   3

1.2. Receptareaadecvată asensului /sensurilor unui

mesaj transmis prin diferite tipuri

de texte orale sauscrise

- sens denotativ şisensuri conotative;

 —    —   1  —    —    —   1

1.5. Utilizarea, înexprimarea proprie, anormelor ortografice,

ortoepice, de punctuaţie,morfosintactice şifolosireaadecvată aunităţilor lexico-semantice,compatibile cu

- folosireaadecvată acuvintelor încontext;

- folosirea corectăa formelor flexionare;- utilizarea corectăa elementelor de

relaţie; - utilizareavariantelor lexicale literare;

 —   1  —    —    —    —   1

Page 40: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 40/71

 

40

situaţia decomunicare

2.1. Analiza principalelor componente de

structură, decompoziţie şi delimbaj specificetextului narativ

- particularităţi aleconstrucţieisubiectului în

textele narativestudiate;

- particularităţi alecompoziţieiîn textele narativestudiate (incipit,final, episoade/

secvenţe narative,tehnici narative);

- instanţelecomunicării întextul narativ;

1 1 1  —    —    —   3

2.4. Folosireaunor modalităţidiverse deînţelegere şi deinterpretare atextelor literare

studiate

- temă şi viziunedespre lume;- sensuri multiple

ale textelor literare.

 —    —    —    —    —   1 1

3.3. Elaborarea

unei argumentăriscrise pe bazatextelor studiate

- tehnici deargumentare;- verbe evaluative,adverbe de mod/

 predicative camărci alesubiectivităţiievaluative; cuvintecu rolargumentativ;

structuri sintacticeîn argumentare; - tipuri de texte:eseu, comentariu,analiză. 

 —    —    —    —   1  —   1

TOTAL 1

10%

3

20%

2

20%

2

30%

1

20%

1

10%

10

100%

Test de evaluare iniţială 

Clasa a XI-a 

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timp de lucru: 50 de minute

Se acordă din oficiu 10 puncte. 

Citeşte cu atenţie textul. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe: Nici nu-l băgasem în samă pân-atunci; dar el toată vremea stătuse acolo cu noi, şi tăcuse. Tăcuse şi-

 şi văzuse de vin, şi abia acuma-i venise gust de vorbă şi chef. Cu mâna stângă făcu vânt oalei peste flăcările

Page 41: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 41/71

 

41

 focului. O auzii sfărmându- se în întuneric, la grămada cioburilor, - se sfărmă şi nu se mai auzi, încheindu- şi soarta.

 —  Asta n-a mai cunoaşte băutură, vorbi iar ciobanul rânjind, şi nu ne-om mai întâlni decât după ce-oi fi şi eu ulcior. Iar cei care nu mă cunoaşteţi, să ştiţi că eu nu-s mai d eparte decât de la Rarău, ş-acolo am stână cu alţi tovarăşi, şi bordeie pline cu putini de brânză şi de lapte acru, şi alte bordeie cu poclăzi* şicojoace. Şi mă chiamă Constandin Moţoc. [...] Dar eu râd, căci mi-am adus aminte de-un prietin, carele mi-a s pus că, dac-oi trece pe la Hanu Ancuţei, să beau o oală de vin, să beau două, pân' ce -oi vedea tulbure şi sănu spun la nimeni ce i s-a întâmplat lui într -o vreme, pe locurile acestea. Mi-a povestit câte a pătimit. Dar pot  spune că, bând atâta vin cu o asemenea oală, nu-mi mai pot aduce decât cu greu aminte de-o întâmplare caaceea. [...]

 Începu deodată a cânta pe nas, c-o voce din cap, subţire, cu totul nepotrivit făpturii lui mari. —   Ascultaţi, măi!/ Care-i tânăr şi voinic/ Iese noaptea la colnic/ Fără par, fără nimic,/ Fără brâu,

 fără pistoale,/ Numai cu palmele goale...  Îmi venea a râde ascultându-l cum zice subţire, şi mă veseleam, căci nu mi-i silă de omul cu chef. El s-a oprit arătându- şi dinţii, dar mai mult cu harţag decât cu voie-bună.

 — Acu cioroii să tacă, a zis el iar cu tărie şi gros, şi să- şi ascundă diblele** subt aripi. Vreau să vă spun dumneavoastră, dacă nu vi-i cu supărare, povestea despre care v-am vorbit. Şi dacă nu v-a plăcea, să

nu-mi spuneţi pe nume.S-a posomorât privind spre umbra neagră a hanului, şi-a potrivit toiagul la subsuoară, sprijinindu-seîn el după obiceiul ciobanilor, apoi s-a întors spre noi şi şi-a plimbat ochii în jur, fără să ne vadă, căci privirea lui dintrodată se cufundase în alt timp. [...] 

 — Ce-am vrut eu să spun? ne întrebă el, zâmbind din depărtare şi din singurătate. Apoi ce-aş vrea eu să vă spun, m-aş prinde mai degrabă să vă cânt din fluier; dar n-am chip. Aşa că trebuie să grăiesc cum m-oi pricepe. Era prietinul acesta al meu trăitor în sat la Fierbinţi,  pe Siret, fiind în acele vremi stăpân pe moşieun boier chiabur tare cu numele Răducan Chioru Era acest boier om stătut şi văduvoi şi din când în când avea dumnealui plăcere pentru câte-o muiere dintr-a oamenilor, pentru care lucru noi râdeam şi făceam ha z într -o privinţă. Dar iaca prietinul ista al nostru păţeşte şi el pozna şi nu-i mai vine-a râde. Află de la alte femei binevoitoare, că pe Ilinca lui a poftit -o boierul pân' la curte. 

(Mihail Sadoveanu, Judeţ al sărmanilor )

*poclada  –   obiect confecţionat dintr -o ţesătură casnică de lână nevopsită, miţoasă, servind ca pătură sub şaua calului, ca învelitoare sau ca aşternut;**diblă - dible, s.f. (Pop. sau peior.) Vioară. 

A. Partea I (8 puncte)

1. Extrage, din text, patru cuvinte/ expresii a căror formă nu corespunde normelor actuale ale limbii româneliterare. Precizează, apoi, formele corecte. 4 puncte 2. Alcătuieşte două enunţuri în care să incluzi sensul denotativ şi sensul conotativ al termenului a se sfarâma.

4 puncte

B. Partea a II-a (38 de puncte)

1. Identifică planurile narative din text, menţionând, pentru fiecare plan în parte, câte o structură prin care să

se evidenţieze câte o marcă a naratorului. 6 puncte 2.Extrage, din text, două repere spaţiale corespondente celor două planuri narative identificate la cerinţaanterioară. 6 puncte 3. Identifică naratorii din text şi precizează tipul acestora. 8 puncte

4. Prezintă, într -un text de patru-şase rânduri semnificaţia verbelor la imperfect, timpul dominant din ultimul paragraf al textului. 8 puncte

5. Identifică, în text, cel putin patru elemente ale ceremonialului narării, prezentând, apoi, semnificaţiaacestora. 8 puncte 6. Exprimă-ţi opinia, într -un text de şase-opt rânduri, în legătură cu gestul lui Constandin Moţoc de a aruncaoala cu vin în flăcările focului. 10 puncte 

C. Partea a III-a (16 puncte)

Redactează o compunere de 15-20 rânduri în care să surprinzi o trăsătură dominantă a personajuluiConstandin Moţoc din fragmentul reprodus. În redactarea compunerii vei avea în vedere: 

Page 42: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 42/71

 

42

  să prezinţi statutul social şi psihologic al personajului;   să identifici două modalităţi de caracterizare;   să evidenţiezi o trăsătură a personajului din text;   să argumentezi convingător această trăsătură prin interpretarea unor secvenţe reprezentative din text. 

Vei primi 20 puncte pentru redactarea întregii lucrări (coerenţa textului - 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 5 p.; abilităţi de analiză şi interpretare – 4p.; ortografia - 4 p.;

 punctuaţia - 3 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea - 2 p.).

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE 

A. Partea I (8 puncte)

1.Exemple de cuvinte cuvinte/ expresii a căror formă nu corespunde normelor actuale ale limbii româneliterare: (1 p. x 4) 4 puncte

nu-l băgasem în samă  – nu-l băgasem în seamă mă chiamă  –  mă cheamă un prietin  – un prieten  subt aripi – sub aripi 

2.Exemple de enuţuri cu termenul a se sfărâma: (2 p x 2) 6 puncte

Vasul de porţelan s-a sfărâmat   sub privirea ei neputincioasă.- sens denotativ I s-a sfărâmat  inima când a auzit de moartea propriei fiice. – sens conotativ

B. Partea a II-a (38 de puncte)

1. În text există două planul narative, planul narării, în prima parte a fragmentului, şi planul naraţiunii, în ceade-a doua parte. În planul narării, naratorul îşi face simţită prezenţa prin verbe la persoana I: „ Nici nu-l băgasem în samă pân-atunci”, iar în celălalt plan, al naraţiunii, naratorul, Constandin Moţoc, intervine, laînceputul naraţiunii sale, prin verbe şi pronume la persoanaI: „-Ce-am vrut eu să spun?”, „m-aş prinde maidegrabă să vă cânt din fluier”. (2 p+2 p+2

 p+2 p) 8 puncte 

2. În planul narării, acţiunea este situată „la Hanu Ancuţei”, iar în planul naraţiunii evenimentele se petrec „în sat la Fierbinţi, pe Siret ”. (3 p x 2) 6 puncte 3.  În primul plan narativ, cel al povestirii – cadru, naratorul este martor la povestirea luiConstandin Moţoc şi devine naratar din momentul în care cel de-al doilea narator, Constandin Moţoc, îşiîncepe povestirea. Acest al doilea narator este mesager al unor evenimente pe care i le -a relatat prietenul său.

(2p+2p+2p+2p) 8 puncte 4. Verbele la imperfect din ultimul paragraf  –  „era”, „avea”, „râdeam”, „ făceam” –  sunt situate la începutul povestirii naratorului Constandin Moţoc. Acest timp verbal marchează evocarea unor evenimente din trecut,tehnică specifică acestei tehnici narative, povestirea în ramă. De asemenea, imperfectul exprimă continuitateaevenimentelor la nivelul memoriei afective din momentul naraţiunii până în momentul narării, al evocăriiacestora.

o  explicaţii clare, convingătoare, însoţite de exemple şi argumente viabile – 8 puncteo  explicaţii clare, convingătoare, argumentate, dar fără exemple – 6 puncteo  explicate clare, fără argumentare, doar cu susţinere teoretică şi fără exemple – 4 puncteo  explicaţii confuze, fără argumentare şi fără exemple, schematism – 2 puncte

5.În primul rând, naratorul captează atenţia receptorilor prin spargerea oalei cu vin. Prin acest gest, atrageinteresul ascultătorilor asupra sa şi anticipează simboli mesajul povestirii sale, „sfărâmarea” unor destine.În aldoilea rând, Constandin Moţoc menţine suspansul prin tehnica amânării, deoarece, înainte a povesti, îngânăversurile lăutarilor. În al treilea rând, naratorul povestirii creează atmosfera proprice evenimentelor relatate,întrucât îşi schimbă atitudinea şi devine melancolic: „S-a posomorât privind spre umbra neagră a hanului”, înfelul acesta pregătindu-se el însuşi pentru evocarea evenimentelor din trecut şi, de asemenea, iniţiindu-i pe

receptori în povestirea ce urmează să o relateze. În al patrulea rând, naratorul îi implică pe naratari în propriasa povestire prin adresarea directă, folosind la începutul discursului său pronume la persoana a II-a: „ să vă  spun”, „ să vă cânt ” (2px4) 8 punct

Page 43: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 43/71

 

43

6. formularea explicită a opiniei, explicaţii clare, convingătoare, însoţite de exemple şi argumente viabile – 8 puncte; formularea explicită a opiniei, explicaţii clare, convingătoare, argumentate, dar fără exemple – 6 puncte; lipsa formulării unei opinii, explicate clare, fără argumentare, doar cu susţinere teoretică şi fărăexemple – 4 puncte; lipsa formulării unei opinii, explicaţii confuze, fără argumentare şi fără exemple,schematism – 2 puncte

C. Partea a III-a (16 puncte)

   prezentarea statutului social şi psihologic al personajului; (2 x 2 p.) 4 puncte 

  identificarea a două modalităţi de caracterizare; (2 x 2 p.) 4 puncte 

  evidenţierea unei trăsături a personajului din text; 4 puncte 

  argumentarea convingătoare a aceastei trăsături prin interpretarea unor secvenţe reprezentative din text.4 puncte 

Vei primi 20 puncte pentru redactarea întregii lucrări (coerenţa tex tului - 2 p.; registrul de comuni care,

stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 5 p.; abilităţi de analiză şi interpretare  – 4p.; ortografi a - 4 p.; punctuaţia - 3 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea - 2  p.)

EVALUARE CURENTĂ 

  orală 

 Tipuri de itemi:

Precizează tema nuvelei „Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi. Rezumă acţiunea din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici. Exprimă-ţi argumentat opinia despre importanţa comunicării în societatea actuală. Prezintă, pe scurt, semnificaţia finalului piesei „Iona” de Marin Sorescu. Prezintă patru trăsături ale romantismului regăsite într -o poezie aparţinând lui Mihai Eminescu. Exprimă-ţi opinia despre rolul lecturii în formarea unui adolescent.(A se vedea şi subiectele de la probele orale ale examenelor de bacalaureat sau ale probelor de evaluare acompetenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română.) 

Evaluarea orală vizează două aspecte: conţinutul şi competenţa de comunicare orală a elevului. Prinurmare, profesorul îşi va elabora o grilă de evaluare a răspunsului oral, ţinând cont de aceste aspecte. 

Exemplu de grilă de evaluare a răspunsului oral:

Criterii Foarte bine

nota 9-10

Bine

nota 7-8

Satisfăcător 

nota 5-6

Nesatisfăcător 

sub 5

Adecvarea la conţinutul vizat 

Adecvarea la situaţia decomunicare

Adecvarea la scopul comunicării(informare, argumentare,divertisment)

Adecvarea elementelor nonverbale şi paraverbale 

Respectă structura monologului(introducere - cuprins -încheiere) 

Nota finală se acordă prin realizarea mediei calificativelor. 

A se avea în vedere şi grila de evaluare şi descriptorii avuţi în vedere în cazul probei de evaluare acompetenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română. 

Page 44: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 44/71

 

44

Evaluarea unei dezbateri

Avantajele dezbaterii ca metodă alternativă de învăţare:   Formarea deprinderii de a raporta critic la un aspect al lumii reale sau literare

  Sintetizarea şi ordonarea informaţiilor    Folosirea adecvată a mijloacelor verbale, nonverbale şi paraverbale 

  Exersarea practicilor discursive

  Însuşirea tehnicilor de argumentare şi de persuasiune 

  Manifestarea discernământului în autoevaluare şi în evaluarea celorlalţi   Formarea unor atitudini faţă de un gr up

Dificultăţi în abordarea acestei metode:    Neimplicarea tuturor elevilor din clasă 

  Competiţia poate produce blocaje în comunicare 

  Caracterul cronofag al activităţii 

Model de evaluare a participării la o dezbatere 

CriteriiCalificativ *

(foarte bine, bine, satisfăcător, nesatisfăcător) 

Observaţii 

Calitatea şi diversitatea conţinutului 

Tehnica argumentării 

Originalitatea prezentării 

Atitudine: politeţe, fair-play, toleranţă 

Utilizarea limbii literare

Corectitudine gramaticală 

* Calificativele presupun elaborarea unor descriptori de evaluare.

EVALUAREA STUDIULUI DE CAZ

Studiul de caz

Studiul de caz este o modalitate de a concepe demersul didactic impusă de programele disciplinei Limba şi

literatura română pentru clasele a XI-a şi a XII-a.Activitatea presupune:a) din perspectiva elevilor:

  dobândirea / exersarea competenţelor privind tehnicile de documentare;   identificarea problemelor specifice temei;

  contextualizare;

  exerciţii de reflecţie;   dezvoltarea spiritului de echipă;   alegerea formei de prezentare.

 b) din perspectiva profesorului:

   proiectarea studiilor de caz în cadrul planificării semestriale;   managementul clasei;

  stabilirea direcţiilor de investigaţie;   elaborarea sarcinilor de lucru corelate competenţelor din programă;   elaborarea grilei de evaluare;

Page 45: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 45/71

 

45

  exersarea unor roluri manageriale diferite.Programa pentru clasa a XI-a impune şase studii de caz obligatorii: 

   Latinitate şi dacism;    Dimensiunea religioasă a existenţei;    Formarea constiinţei istorice; 

   Rolul literaturii în perioada paşoptistă;   Criticismul junimist;

   Modele epice în romanul interbelic;    Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în opera marilor clasici (conţinut propus doar pentru

filologie).Programa pentru clasa a XII-a impune trei studii de caz obligatorii:

   Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în poezia interbelică;    Literatura aservită ideologiei comuniste;   Tipuri de roman în perioada postbelică;

şi trei studii de caz pentru profilul filologic:    Fronda în literatura interbelică;

  la alegere: Dinamica unor specii: jurnalul, memoriile –  apariţii editoriale după 1990 sau Tendinţe înliteratura română actuală;

   Forme ale istoriei şi criticii literare 

Spre deosebire de proiect, studiul de caz este o activitate centrată nu atât pe produs, cât pe proces.

Etapele studiului de caz sunt:Documentarea: profesorul recomandă o bibliografie minimă şi se indică direcţiile de investigaţie; Pregătirea prezentării: se realizează în etape clar delimitate în care grupa de elevi răspunde sarcinilor delucru indicate de profesor; sarcinile de lucru sunt gradate în complexitate, în funcţie de particularităţile clasei;Profesorul şi grupa de elevi convin asupra modului în care pot fi inserate anumite rezultate ale cercetării înalte ore. Elevilor li se prezintă criteriile de evaluare şi se negociază produsul, care poate fi un poster, o

 prezentare de tipul cafenea literară, o antologie, o dezbatere, o prezentare Power-Point, un film etc.Prezentarea este realizată de grupa de elevi specializaţă pe tema avută în vedere, însă treb uie să implice toţielevii clasei.Evaluarea  vizează atât produsul, cât şi procesul. Se pot aplica în primul rând autoevaluarea şi evaluarearealizată de către colegi; în cazul evaluării realizate de către profesor, grila de evaluare trebuie să pornească de

la competenţele specifice vizate. 

Exemplu: studiul de caz  Fronda în literatura interbelică, clasa a XII-a 

Competenţe specifice  Competenţa de evaluat1.3. Folosirea adecvată a strategiilor decomunicare orală în monolog şi dialog,

în vederea realizării unei comunicărieficiente şi personalizate. 

 prezentarea orală a rezultatului unei documentări. 

1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor deredactare, în vederea realizării uneicomunicări eficiente şi personalizate. 

realizarea unei sinteze despre  Fronda în literatura interbelică. 

2.1. Adecvarea strategiilor de lectură laspecificul textelor literare studiate, învederea înţelegerii şi interpretării personalizate

identificarea materialelor utile cercetării propuse (prin consultareafişierului unei biblioteci, folosirea unor motoare de căutare peinternet etc.);

2.2 Compararea, pe baza unor criterii

clar formulate, a unor viziuni despre

lume, despre condiţia umană sau despreartă reflectate în textele studiate. 

identificarea asemănărilor şi deosebirilor între operele studiate,

aparţinând orientărilor avangardiste. 

3.1 Analiza relaţiilor dintre o operăstudiată şi contextul cultural în care a

identificarea contextului istoric, politic, socila şi evenimenţial încare a apărut atitudinea de frondă în literatura interbelică. 

Page 46: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 46/71

 

46

apărut aceasta. 3.4. Selectarea unor tehnici adecvate dedocumentare şi de cercetare a unei teme 

consultarea surselor bibliografice indicate şi a internetului şinotarea informaţiilor utile; 

4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea

unor judecăţi proprii 

selectarea fişelor în care au fost consemnate păreri divergente alecriticii literare/ culturale despre importanţa textelor religioase şi

evaluarea acestor opinii prin raportare la propria experienţă deviaţă şi de lectură. 

5. CRITERII DE EVALUARE

Grilă de evaluare pentru produs 

Criterii f.b. b. slab

realizarea sintezei despre  Fronda în literatura interbelică. 

identificarea materialelor utile cercetării propuse (princonsultarea fişierului unei biblioteci, folosirea unor motoare de

căutare pe internet etc.); identificarea asemănărilor şi deosebirilor între operele studiate,aparţinând orientărilor avangardiste. identificarea contextului istoric, politic, socila şi evenimenţial încare a apărut atitudinea de frondă în literatura interbelică. consultarea surselor bibliografice indicate şi a internetului şinotarea informaţiilor utile; selectarea fişelor în care au fost consemnate păreri divergente alecriticii literare/ culturale despre importanţa textelor religioase şievaluarea acestor opinii prin raportare la propria experienţă deviaţă şi de lectură. 

Grilă de evaluare pentru prezentare 

Criterii f.b. b. slab

Fixează principalele idei pe care urmează să le prezinte 

Argumentează cele prezentate

Respectă formatul prezentării stabilit anterior  

Adecvează limbajul la situaţia de comunicare/ modifică discursulîn funcţie de reacţia auditoriului Utilizează adecvat elementele nonverbale şi paraverbale: privirea,tonalitatea, ritmul vorbirii, intensitatea vocii, gesturile, mimica, poziţia corpului etc. 

  scrisă 

clasa a X-a: BasmulTest de evaluare

Citeşte cu atenţie textul de mai jos: În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia unîmpărat întunecat şi gânditor ca miază-noaptea şi avea o împărăteasă tânără şi zâmbitoare ca miezul luminos

Page 47: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 47/71

 

47

al zilei.Cincizeci de ani d e când împăratul purta război c -un vecin al lui. Murise vecinul şi lăsase de moştenire

fiilor şi nepoţilor ura şi vrajba de sânge. Cincizeci de ani, şi numai împăratul trăia singur, ca un leu îmbătrânit,slăbit de lupte şi suferinţe, —  împărat, ce-n viaţa lui nu râsese niciodată, care nu zâmbea nici la cântecul nevinovat al copilului, nici la surâsul plin de amor al soţiei lui tinere, nici la poveştile bătrâne şi glumeţe aostaşilor înălbiţi în bătălie şi nevoi. Se simţea slab, se simţea murind şi n -avea cui să lese moştenirea urei lui.

Trist se scula din patul împărătesc, de lângă împărăteasa tânără, —  pat aurit, însă pustiu şi nebinecuvântat,— trist mergea la război cu inima neîmblânzită, — şi împărăteasa sa, rămasă singură, plângea cu lacrimi devăduvie singurătatea ei. Părul ei cel galben ca aurul cel mai frumos cădea pe sânii ei albi şi rotunzi, —  şi dinochii ei albaştri şi mari curgeau şiroae de mărgăritare apoase pe o faţă mai albă ca argintul crinului. Lungi cearcăne vinete se trăgeau împrejurul ochilor, şi vine albastre se trăgeau pe faţa ei albă ca o marmură vie. 

Sculată din patul ei, ea se aruncă pe treptele de piatră a unei bolte în zid, în care veghia, deasupra unei candele fumegânde, icoana îmbrăcată în argint a Maicei durerilor. Înduplecată de  rugăciunile împărătesei îngenunchiate, pleoapele icoanei reci se umeziră şi o lacrimă curse din ochiul cel negru al mamei lui Dumnezeu. Împărăteasa se ridică în toată măreaţa ei statură, atinse cu buza ei seacă lacrima cea rece şi osupse în adâncul sufletului său. Din momentul acela ea purcese îngreunată. 

Trecu o lună, trecură două, trecură nouă, şi împărăteasa făcu un ficior alb ca spuma laptelui, cu părul bălai ca razele lunei. 

(Mihai Eminescu – Făt -Frumos din lacrimă)

Răspunde la fiecare din următoarele cerinţe: 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte:   sfinte, vrajba,trist, îngreunată, făcu (un fecior).  10 puncte2. Numeşte modurile de expunere prezente în text. 10 puncte3. Precizează momentul subiectului din care a fost extras textul.   10 puncte4. Prezintă rolul expresiv al repetării adverbului nici  în secvenţa: care nu zâmbea nici la cântecul nevinovat al copilului, nici la surâsul plin de amor al soţiei lui tinere, nici la poveştile bătrâne şi glumeţe a ostaşilor înălbiţi înbătălie şi nevoi. 10 puncte 5. Explică, într -un text de 8  – 10 rânduri, următoarea afirmaţie: Trist se scula din patul împărătesc,de lângăîmpărăteasa tânără, —   pat aurit, însă pustiu şi nebinecuvântat, — trist mergea la război cu inimaneîmblânzită.  10 puncte

6. Exprimă-ţi opinia, într -un text de 8-10 rânduri, în legătură cu semnificaţia numelui pe care îl primeşte

copilul. 10 puncte7. Redactează un eseu de 30 de r ânduri în care să demonstrezi caracterul de basm cult al operei literare dincare este extras fragmentul dat, ilustrând două  aspecte, regăsite în textul citat, prin care acesta se îndepărtează de convenţiile basmului popular. 30 de puncteNotă ! Pentru conţinutul eseului, vei primi 16 puncte, iar pentru redactare vei primi 14 de puncte.Din oficiu: 10 puncte. 

clasa a X-a: proza narativă Citeşte cu atenţie textul: 

Vremea se dezmorţea. Iarna, istovită ca o babă răutăcioasă, se zgârcea mereu, simţind apropierea primăverii din ce în ce mai dezmierdătoare. Haina de zăpadă se zdrenţui a dezvelind trupul negru al câmpurilor. 

Ion de-abia aşteptase zilele acestea. Acuma, stapân al tuturor pământurilor, râvnea să le vadă, să lemângâie ca pe nişte ibovnice credincioase. Ascunse sub troienele de omăt, degeaba le cercetase. Dragostealui avea nevoie de inima moşiei. Dorea să simtă lutul sub picioare, să i se agaţe de opinci, să-i soarbă mirosul,să-şi umple ochii de culoarea lui îmbătătoare. 

Ieşi singur, cu mâna goală, în straie de sărbătoare, într -o luni. Sui drept în Lunci, unde era porumbiştea cea mai mare şi mai bună, pe spinarea dealului... Cu cât se apropia, cu atât vedea mai bine cums-a dezbrăcat de zăpadă locul ca o fată frumoasă care şi -ar fi lepădat cămaşa arătându-şi corpul gol, ispititor. 

Sufletul îi era pătruns de fericire. Parcă nu mai râvnea nimic şi nici nu mai era nimic în lume afară defericirea lui. Pamântul se închina în faţa lui tot, pamântul... Şi tot era al lui, numai al lui acuma... 

Se opri în mijlocul delniţei. Lutul negru, lipicios îi ţintuia picioarele, îngreunân du-le, atrăgându-l cabraţele unei iubite pătimaşe. Îi râdeau ochii, iar faţa toată îi era scăldată într -o sudoare caldă de patimă. Πl cuprinse o poftă sălbatecă să îmbrăţişeze huma, să o crâmpoţească în sărutări. Întinse mâinile spre brazdeledrepte, zgrunţuroase şi umede. Mirosul acru, proaspăt şi roditor îi aprindea sângele. 

Se apleca, lua în mâini un bulgăre şi -l sfărâma între degete cu o plăcere înfricoşată. Mâinile îi rămaseră unse cu lutul cleios ca nişte mănuşi de doliu. Sorbi mirosul, frecându-si palmele.

 Apoi încet, cucernic, fără să-şi dea seama, se lăsă în genunchi, îşi coborî fruntea şi -şi lipi buzele cuvoluptate pe pamântul ud. Şi -n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece, ameţitor... 

Page 48: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 48/71

 

48

Se ridică deodată ruşinat şi se uită împrejur să nu -l fi văzut cineva. Faţa însă îi zâmbea de o plăcerenesfârşită. Îşi încrucişă braţele pe piept şi -şi linse buzele simţind neîncetat atingerea rece şi dulceaţa amară a pamântului. Satul, în vale, departe, părea un cuib de păsări ascuns în văgăună de frica uliului.

Se vedea acum mare şi puternic ca un uriaş din basme care a biruit, în lupte grele, o ceată de balauri îngrozitori. 

Îsi înfipse mai bine picioarele în pământ, ca şi când ar fi vrut să potolească cele din urmă zvârcoliri ale

unui duşman doborât. Şi pământul parcă se clatina, se închina în faţa lui... (Liviu Rebreanu, Ion, capitolul IX. Sărutarea)

Răspunde la fiecare dintre cerinţele de mai jos.  

1. Transcrie, din text, trei cuvinte din câmpul semantic al iubirii  şi două cuvinte din câmpul semantic al morţii.10 puncte 

2. Notează câte un sinonim potrivit sensului din text al cuvintelor: istovită, credincioase, ispititor, cleios,neîncetat . 10 puncte3. Numeşte figura de stil cel mai des folosită în text, ilustrând-o prin patru exemple. 10 puncte4. Transcrie două grupuri de cuvinte care demonstrează omniscienţa naratorului. 10 puncte

5. Explică semnificaţia următoarelor afirmaţii din text:  a. Ieşi singur, cu mâna goală, în straie de sărbătoare, într -o luni. 10 puncte

b. Şi -n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece, ameţitor... 10 puncte6. Comentează fragmentul citat într -un text de 15-20 de rânduri, evidenţiind partea din roman din care a fostextras, contextul în care Ion merge să-şi vadă pământurile şi relaţia dintre personaj şi pământ. Pentru conţinut vei primi 20 de puncte, iar pentru redactare 10 puncte. 30 de puncteDin oficiu: 10 puncte. 

clasa a IX-a, comunicare

1. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară o situaţie de comunicare:

  Brad Pitt oferă un interviu ziaristei de la Le Figaro.

  Sânziana şi Vasile discută în timpul orei de logică.   Crezând că Bianca este în spatele ei, Raluca îi povesteşte o întâmplare hazlie.   Andrei îi trimite lui Alex, prin e-mail, informaţiile pe care acesta i le-a cerut.

  Părinţii ei ascultă prognoza meteo de pe Prima. 10 puncte 

2. Notează factorii comunicării care corespund următoarelor situaţii de comunicare: a. Mihaela vizionează primul episod din filmul Corsarii la telefizorul din living. b. Denisa îi scrie mamei ei un bilet. 24 de puncte. 

3.Asociază fiecărui enunţ de mai jos funcţia limbajului adecvată, legând elementul din coloana A cu unelement din coloana B

A

Mă auzi? Poate că va vorbi despre criză. Scrie aşa cum îţi spun! Ah! Ce fericită sunt! Îmi pare aşa de bine! Trăsura, vehicul cu patru roţi, tras de cai,este un mijloc de locomoţie specific secoluluial XIX-lea.

B

funcţia conativă funcţia emotivă funcţia fatică 

funcţia metalingvistică funcţia poetică 

funcţia referenţială Capul face, capul trage.

 

24 de puncte

4. Marchează, prin subliniere, elementele de comunicare nonverbală din fragmentul: 

Ce vorbeau amândoi împreună? Ce puneau ei la cale pentru mine? Nu ştiu; doar căutăturile posomorâte ale străjerului deşteptară în inima mea oarecare sâmţiri de îndoială şi mă siliră a băgamâna în buzunarul cu pistoalele. 

(Vasile Alecsandri –   Balta Albă) 

Page 49: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 49/71

 

49

12 puncte. 5. Completează următoarele enunţuri: a. În formulele de salut este activată funcţia______________  _____a limbajului. b. Când persoanele folosesc scrisoarea pentru a comunicare este vorba de ocomunicare___________________.c. Când mesajul se transmite într -un singur sens vorbim de comunicarea_______________.

d. Intonaţia este o marcă a comunicării_____  ____________.

20 de puncte

Din oficiu: 10 puncte

clasa a XI-a, textul argumentativ

Scrie un eseu de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, în care să-ţi susţii opiniadespre şcoală, pornind de la afirmaţia: O şcoală în care profesorul nu învaţă şi el este oabsurditate. (Constantin Noica, Jurnal fil osofic )Atenţie! În elaborarea eseului, trebuie:   să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris,

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate acestuia; 24 puncte 

  să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei / a propriei opiniifaţă de tema dată; enunţarea şi dezvoltarea convingătoare a cel puţin două argumente (proşi /sau contra) adecvate ipotezei, formularea unei concluzii; 42 puncte 

  să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, norme de exprimare corectă,de ortografie şi punctuaţie). 24 puncte 

Din oficiu: 10 puncte

clasa a XII-a, romanul postbelic

Scrie un eseu de 1-2 pagini, despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr -un

roman studiat, aparţinând perioadei postbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedereurmătoarele repere: 

prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;

  relevarea unei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două scene/secvenţe/citatecomentate;

exprimarea unui punct de vedere argumentat despre modul în care se reflectă o ideesau tema romanului în construcţia personajului pentru care ai optat. 

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutuleseului vei primi 48 de puncte (câte 16 de puncte pentru fiecare dintre repere); pentruredactarea eseului vei primi 42 puncte (organizarea ideilor în scris –  9 puncte; utilizarealimbii literare  –  9 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare –  9 puncte; ortografia  –  6puncte;

 punctuaţia – 6 puncte;

aşezarea în pagină, lizibilitatea

 – 3 puncte).

 În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum opagină (echivalentul a 30 de r ânduri). 

Din oficiu: 10 puncte

EVALUARE SUMATIVĂ 

CLASA A IX-A

MATRICEA DE SPECIFICAŢII 

Page 50: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 50/71

 

50

Clasa a IX-a

Unitatea de învăţare: DRAGOSTEA 

Număr itemi: 10 

COMPETENŢESPECIFICE (C.S)

CONŢINUTURIASOCIATE

Achiziţiade

informaţii 

Înţele-

gere

Aplicare Analiză Total Itemi

1.3. exprimarea oralăsau în scris a propriilor reacţii şiopinii privindtextele receptate

exprimarea în scris areacţiilor şi aopiniilor faţă de texteliterare şi nonliterare; 

1 3 3 3 10 0,9 (1)

1.4. redactarea unor texte diverse

corespondenţă privată; 

1 3 3 3 10 0,9 (1)

1.5. utilizareacorectă şi adecvată aformelor exprimăriior ale şi scrise în

diverse situaţii decomunicare

normele limbiiliterare

la toate nivelurile

2 6 6 6 20 1,8 (2)

2.1. aplicarea unor tehnici vizândînţelegerea textelor literare saunonliterare

identificareacâmpurilor semanticedominante dintr-untext

1 3 3 3 10 0,9 (1)

2.2 identificareatemei textelor 

 propuse pentrustudiu

temă, motiv 1 3 3 3 10 0,9 (1)

2.4 analizarea

componentelor structurale şiexpresive ale textelor literare studiate şidiscutarea roluluiacestora în tratareatemelor 

componente

structurale şiexpresive (simboluricentrale în textelirice; elemente deversificaţie, figuri destil)

1 3 3 3 10 0,9 (1)

2.6 aplicareaconceptelor de

specialitate înanaliza şi discutareatextelor literarestudiate

genuri literare (liric)autor, eu liric,

cititor;moduri de expunere

figuri de stil

1 3 3 3 10 0,9 (1)

3.3 argumentareaunui punct de vedere privind textelestudiate

tehnica argumentării discurs argumentativscris

2 6 6 6 20 1,8 (2)

TOTAL  10 30 30 30 100 -

NUMĂR ITEMI  0,9 (1) 2,7 (3) 2,7 (3) 2,7 (3) - 9

PUNCTAJ 9 p 9 p x 3 9 p x 3 9 p x 3 100

(90+10

dinoficiu

Page 51: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 51/71

 

51

Relaţia dintre competenţele specifice, conţinuturi, competenţe de evaluat şi itemi. 

COMPETENŢESPECIFICE (C.S)

CONŢINUTURIASOCIATE

COMPETENŢE DEEVALUAT

ITEM

1.3.  exprimarea oralăsau în scris a propriilor reacţii şi opinii privindtextele receptate

exprimarea în scris areacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare şinonliterare;

exprimarea în scris avalorii expresive a

timpului imperfect alverbelor din primele douăstrofe.

Exprimă-ţi opinia desprevaloarea expresivă atimpului imperfect alverbelor din primele douăstrofe.

1.4. redactarea unor texte diverse

corespondenţă privată;  utilizarea convenţiilor unei scrisori în redactareaunui textului epistolar de20-30 de rânduri; 

Redactează o scrisoare, de20-30 de rânduri, adresatăunei persoane care este pasionată de literatură. Înscrisoare, trebuie:

  să utilizezi convenţiile

specifice acestui tipde compunere;

  să încerci să convingidestinatarul, prin douăargumente, săcitească un textliterar, dintre celestudiate în cadrulunităţii Dragostea;

  să respecţi normele deortografie, de

 punctuaţie şi de

exprimare corectă. (combinaţie de itemi) 

1.5.  utilizarea corectăşi adecvată a formelor 

exprimării orale şiscrise în diversesituaţii de comunicare 

normele limbiiliterare

la toate nivelurile

respectarea normelor limbii literare într -o

scrisoare de 20-30 derânduri. 

3.3 argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate

tehnica argumentării discurs argumentativ scris

respectarea a douăargumente, respectândtehnica arguemntării; 

2.1. aplicarea unor tehnici vizândînţelegerea textelor literare sau nonliterare

identificarea câmpurilor semantice dominante

dintr-un text

identificarea a trei

termeni din câmpulsemantic al mişcării. 

Transcrie, din text, trei

termeni din câmpulsemantic al mişcării 

2.2 identificarea temeitextelor propuse pentru

studiu

temă, motiv identificarea a trei motiveliterare din textul citat.

Menţionează trei motiveliterare, prezente în poezie.

2.4 analizareacomponentelor 

structurale şi expresiveale textelor literarestudiate şi discutarearolului acestora întratarea temelor 

componente structurale şiexpresive (simboluri

centrale în texte lirice;elemente de versificaţie,figuri de stil)

recunoaşterea tipului derimă, a ritmului şi a

măsurii versurilor dinstrofa a trei a poeziei.

Stabileşte tipul de rimă,ritmul şi măsura versurilor 

din strofa a treia.

2.6 aplicarea

conceptelor despecialitate în analizaşi discutarea textelor literare studiate

genuri literare (liric)

autor, eu liric,cititor;moduri de expunerefiguri de stil

transcrierea, din textul

dat, a unei aliteraţii. 

explicarea, în 4-8 rânduri,a semnificaţiei unei figuride stil identificate în a

doua strofă a poeziei.

Transcrie, din poezia

citată, oaliteraţie. 

Explică, în 4-8 rânduri,semnificaţia unei figuri destil identificate în a doua

strofă a poeziei.

Page 52: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 52/71

 

52

Test de evaluare, clasa a IX-a, evaluare sumativă 

A.  Citeşte cu atenţie textul următor:  Ploua infernal , şi noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, oval , norii curgeau în luna lui Marte. 

 Pereţii odăii erauneliniştiţi,  sub desene în cretă.Sufletele noastre dansaunevăzute-ntr-o lume concretă. 

 să te plouă pe aripi, spuneai,  plouă cu globuri pe glob şi prin vreme. Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei*, 

mie-mi plouă zborul , cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai ştiam unde-milăsasem în lume odaia. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi, Cine- s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?... 

 Ploua infernal ,  ploaie de tot nebunească,  şi noi ne iubeam prin mansarde. N-aş mai fi vrut să se sfâr  şeascăniciodată-acea lună-a lui Marte.

(Nichita Stănescu, Ploaie în luna lui Marte)

*Lorelei  –   personaj legendar din folclorul german, o zână care, aşezată pe o stâncă de pemalul Rinului, îi seduce pe luntraşi cu vocea ei fermecătoare, făcându-i să se înece 

1. Menţionează trei motive literare, prezente în poezie.  9 puncte

2. Transcrie, din text, trei termeni din câmpul semantic al mişcării. 9 puncte 3. Stabileşte tipul de rimă, ritmul şi măsura versurilor din strofa a treia.  9 puncte

4. Transcrie, din poezia citată, o aliteraţie. 9 puncte

5. Explică, în 4-8 rânduri, semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 9 puncte

6. Exprimă-ţi opinia despre valoarea expresivă a timpului imperfect al verbelor din primeledouă strofe. 9 puncte

B. Redactează o scrisoare, de 20-30 de rânduri, adresată unei persoane care este pasionată de

literatură. În scrisoare, trebuie:   să utilizezi convenţiile specifice acestui tip de compunere;  să încerci să convingi destinatarul, prin două argumente, să citească un text literar, dintre

cele studiate în cadrul unităţii Dragostea;

  să respecţi normele de ortografie, de punctuaţie şi de exprimare corectă. 36 de puncte

Din oficiu: 10 puncte

BAREM DE EVALUARE ŞI CORECTARE

Page 53: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 53/71

 

53

1. Menţionarea a trei motive literare, prezente în poezie. (3 p. + 3 p. + 3 p.) 9 puncte

2. Transcrierea, din text, a trei termeni din câmpul semantic al mişcării.(3 p. + 3 p. + 3 p.) 9 puncte

3. Stabilirea tipului de rimă, a ritmului şi a măsurii versurilor din strofa a treia.(3 p. + 3 p. + 3 p.) 9 puncte

4. Transcrierea, din poezia citată, a unei aliteraţii. 9 puncte

5. Explicarea, în 4-8 rânduri, a semnificaţiei unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 9 puncte

6. Exprimarea opiniei despre valoarea expresivă a timpului imperfect al verbelor din primeledouă strofe. (explicaţie logică, argumentată, a valorii expresive a timpului imperfect;respectarea normelor de exprimare corectă, de ortografie şi de punctuaţie - 9 p.; explicaţielogică, cu trimiteri insuficiente la textul poeziei; prezenţa unor abateri de la normele deexprimare corectă, de ortografie şi/ sau de punctuaţie - 6 p.; încercarea de explicare; abateride la normele de exprimare cor ectă, de ortografie şi/ sau de punctuaţie - 3 p.) 9 puncte

B.Respectarea convenţiilor specifice scrisorii. ( Formula de adresare: 3 p.; formula de încheiere:

3 p.; data, locul, semnătura: 3 p.) 9 puncte2. Redactarea . (Unitatea compoziţiei: 3 p.; conţinutul adecvat cerinţei:  3 p.; respectareatrăsăturilor discursului argumentativ - în totalitate: 9 p./ parţial: 6 p.; folosirea unui registru stilistic adecvat relaţiei cu destinatarul: 3 p.) 18 puncte

3. Corectitudinea limbii utilizate:

  corectitudinea exprimării (0 greşeli: 3  p.; pentru una sau mai multe greşeli de lexic sau desintaxă: 0 p.);

  ortografia (0 greşeli: 3p.; pentru una sau mai multe greşeli: 0 p.);   punctuaţia (0-1 greşeli: 3 p.; pentru două sau mai multe greşeli: 0 p.). 9 puncte

Din oficiu: 10 puncte

MATRICEA DE SPECIFICAŢII 

Clasa a X-a

Unitatea de învăţare: TEXTUL DRAMATIC ŞI ARTA SPECTACOLULUI

Număr itemi: 10 

COMPETENŢESPECIFICE (C.S)

CONŢINUTURIASOCIATE

Achiziţiade

informaţii

Înţelegere

Aplicar

e

Analiz

ă 

Tot

al

Itemi

1.2.Receptarea adecvatăa sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prindiferite tipuri de texte

orale sau scrise

cunoaşterea sensuluicorect al cuvintelor; 4 3 3 2 10 1

1.5.Utilizarea, înexprimarea proprie, anormelor ortografice,ortoepice, de punctuaţie,morfosintactice şifolosirea adecvată aunităţilor lexico-

semantice, compatibilecu situaţia de

etimologia populară,hipercorectitudinea; pronunţare corectă(pronunţiihipercorecte).- folosirea adecvată acuvintelor în context; 

- folosirea corectă aformelor flexionare;

2 3 3 2 10 2

Page 54: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 54/71

 

54

comunicare

2.2. Identificarea şianaliza principalelor 

componente de structurăşi de limbaj specificetextului dramatic

 particularităţi aleconstrucţiei subiectuluiîn textul dramatic; particularităţi ale

compoziţiei textuluidramatic;modalităţi decaracterizare a personajelor;registre stilistice,limbajul personajelor,notaţiile autorului; specii dramatice:comedia;

8 12 12 8 40 4

2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de

înţelegere şi deinterpretare a textelor literare studiate

temă şi viziune desprelume;

6 9 9 6 30 2

3.3. Elaborarea uneiargumentări orale sauscrise pe baza textelor studiate

- tipuri de texte: eseu,

comentariu, analiză. 2 3 3 2 10 1

TOTAL  20 30 30 20 100 -

NUMĂR ITEMI  2 3 3 2 - 10

PUNCTAJ 9 p x 2 9 p x 3 9 p x 3 9 p x 2 100(90+10dinoficiu)

Relaţia dintre competenţele specifice, conţinuturi, competenţe de evaluat şi itemi. 

COMPETENŢESPECIFICE (C.S)

CONŢINUTURIASOCIATE

ITEM

1.2.Receptarea adecvată asensului/ sensurilor unuimesaj transmis prin diferitetipuri de texte orale sauscrise

cunoaşterea sensului corect alcuvintelor; Precizează sensul următoarelor cuvinte din text: iscălit , original şi siguranţă.

1.5.Utilizarea, înexprimarea proprie, anormelor ortografice,ortoepice, de punctuaţie,morfosintactice şi folosireaadecvată a unităţilor lexico-semantice, compatibile cu

situaţia de comunicare 

etimologia populară,hipercorectitudinea; pronunţare corectă (pronunţiihipercorecte).folosirea adecvată a cuvintelor încontext;- folosirea corectă a formelor 

flexionare;

Construieşte un enunţ în care săfoloseşti forma corectă asubstantivului subliniat dinenunţul: Ei! giantă latină,domnule, n-ai ce-i mai zice. 

Page 55: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 55/71

 

55

2.2. Identificarea şi analiza principalelor componentede structură şi de limbajspecifice textului dramatic

 particularităţi ale construcţieisubiectului în textul dramatic; particularităţi ale compoziţieitextului dramatic;modalităţi de caracterizare a

 personajelor;registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului; specii dramatice: comedia;

Transcrie, din textul dat, treinotaţii ale autorului.

Exemplifică, prin două aspecte,un tip de comic identificat înfragmentul citat.

Prezintă, în 4-6 rânduri, omodalitate de caracterizare a personajului Leonida folosită înfragmentul citat.

2.4. Folosirea unor modalităţi diverse deînţelegere şi de interpretarea textelor literare studiate

temă şi viziune despre lume;  Redactează un eseu de 1-2 pagini,în care să prezinţi tema şiviziunea despre lume, reflectate încomedia O scrisoare pierdută deI.L.Caragiale. În elaborareaeseului vei avea în vedere

următoarele repere:    prezentarea temei comediei,

reflectate în textul dramaticdat, prin referire la douăscene/ secvenţe/ situaţii aleconflictului;

   precizarea viziunii despre

lume a autorului/ a unuiadintre personaje;

  sublinierea a trei elemente aletextului dramatic,

semnificative pentru

ilustrarea viziunii desprelume a autorului/ a unuiadintre personaje (de exemplu:acţiune, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului,  particularităţi alecompoziţiei, construcţia personajului, modalităţi decaracterizare, limbaj etc.);

  exprimarea unei opiniiargumentate despre modul în

care tema şi viziunea desprelume sunt reflectate încomedia studiată. 

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este laalegerePentru conţinutul eseului vei primi 36 puncte (câte 9 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 9 puncte (organizareaideilor în scris –  2 puncte;

utilizarea limbii literare –  2 puncte; abilităţi de analiză şi de

3.3. Elaborarea uneiargumentări orale sau scrise

 pe baza textelor studiate

- tipuri de texte: eseu, comentariu,

analiză. 

1.5.Utilizarea, înexprimarea proprie, anormelor ortografice,ortoepice, de punctuaţie,morfosintactice şi folosireaadecvată a unităţilor lexico-semantice, compatibile cusituaţia de comunicare 

etimologia populară,hipercorectitudinea; pronunţare corectă (pronunţiihipercorecte).folosirea adecvată a cuvintelor încontext;- folosirea corectă a formelor flexionare;

2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente

de structură şi de limbajspecifice textului dramatic

 particularităţi ale construcţiei

subiectului în textuldramatic;

 particularităţi ale compoziţieitextului dramatic;modalităţi de caracterizare a personajelor;registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului; specii dramatice: comedia;

Page 56: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 56/71

 

56

argumentare –  2 puncte;ortografia –  1 puncte; punctuaţia –  1 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea –  1 punct).

(combinaţie de itemi) 

Evaluare unitatea I

A. (45 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul pentru a putea răspunde cerinţelor de mai jos: 

EFIMIŢA (curioasă): Da’…ce spunea în scrisoare? 

LEONIDA (cu importanţă): Patru vorbe, numai patru, da’ vorbe, ce-i drept! Uite, ţiu minte caacuma: „Bravos naţiune! Halal sa-ţi fie! Să trăiască Republica! Vivat Prinţipatele Unite!” şi jos iscălit în original „Galibardi”. EFIMIŢA (satisfăcută): Apoi, atunci dacă-i aşa, a vorbit destul de frumos omul! LEONIDA: Hehei! Unul e Galibaldi: om, o dată şi jumătate! (cu mândrie şi siguranţă) Ei!giantă latină, domnule, n-ai ce-i mai zice. De ce a băgat el în răcori, gândeşte, pe toţi împăraţiişi pe Papa de la Roma? 

( I.L. Caragiale  –  Conu Leonida faţă cu Reacţiunea)

1. Precizează sensul următoarelor cuvinte din text: iscălit , original şi siguranţă. 9 puncte 

2. Construieşte un enunţ în care să foloseşti forma corectă a substantivului subliniat dinenunţul:  Ei! giantă latină, domnule, n-ai ce-i mai zice. 9 puncte 3. Transcrie, din textul dat, trei notaţii ale autorului. 9 puncte 4. Exemplifică, prin două aspecte, un tip de comic identificat în fragmentul citat.  9 puncte 5. Prezintă, în 4-6 rânduri,  o modalitate de caracterizare a personajului Leonida folosită înfragmentul citat. 9 puncte 

B. (45 de puncte)

Redactează un eseu de 1-2 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectateîn comedia O scrisoare pierd ută  de I.L.Caragiale. În elaborarea eseului vei avea în vedereurmătoarele repere:    prezentarea temei comediei, reflectate în textul dramatic dat, prin referire la două scene/

secvenţe/ situaţii ale conflictului; 

   precizarea viziunii despre lume a autorului/ a unuia dintre personaje;  sublinierea a trei elemente ale textului dramatic, semnificative pentru ilustrarea viziunii

despre lume a autorului/ a unuia dintre personaje (de exemplu: acţiune, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);

  exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea despre lumesunt reflectate în comedia aleasă. 

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 27 puncte (câte 9  puncte pentru fiecare cerinţă/ reper);

 pentru redactarea eseului vei primi 9 puncte (organizarea ideilor în scris –   2 puncte;utilizarea limbii literare  –   2 puncte; abilit ăţi de analiză şi de argumentare –   2 puncte;ortografia –  1 puncte; punctuaţia –  1 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea –  1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum opagină.

Page 57: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 57/71

 

57

Din oficiu: 10 puncte.

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE 

1. Precizarea sensului cuvintelor date. (3 p. + 3 p. + 3 p.) 9 puncte 2. Construirea enunţului în care să foloseşti forma corectă a substantivului subliniat dinenunţul dat ( gintă). 9 puncte 3. Transcrierea, din textul dat, a trei notaţii ale autorului.  (3 p. + 3 p. + 3 p.) 9 puncte 4. Exemplificarea, prin două aspecte, a unui tip de comic identificat în fragmentul citat:identificarea unui tip de comic: 3 p.; exemplificarea prin două aspecte a tipului d ecomicidentificat: 3 p. + 3 p. 9 puncte 5. Prezentarea unei modalităţi de caracterizare a personajului Leonida folosită în fragmentulcitat: ( Prezentarea unei modalităţi de caracterizare a personajului, prin exemple şi explicaţiiconvingătoare; respectarea normelor de exprimare,  de ortografie şi de punctuaţie: 9 p.; prezentarea unei modalităţi de caracterizare a personajului, prin exemple şi explicaţii;

abateri minore de la normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie: 6 p.;  simplamenţionare a unei modalităţi de caracterizare a personajului, fără referire la textul dat : 3 p.)

9 puncte 

B. (45 de puncte)    prezentarea temei comediei, reflectată în textul dramatic ales, prin referire la două scene/

secvenţe/ situaţii ale conflictului. ( Prezentarea temei, reflectate în textul dramatic dat, prin referire la două scene/ secvenţe/ situaţii ale conflictului: 9 p.; prezentarea temei,reflectate în textul dramatic dat, printr -o singură scenă/ secvenţă/ situaţie a conflictului;6 p.; prezentarea temei, fără referire la vreo scenă/ secvenţă/ situaţie a conflictului; 3 p.;

 simpla precizare a temei; 1 p.) 9 puncte 

   precizarea viziunii despre lume: 9 puncte 

  sublinierea a treielemente ale textului dramatic, semnificative pentru ilustrarea viziuniidespre lume a autorului/ a unuia dintre personaje (câte 3 puncte pentru subliniereaoricăror trei elemente ale textului dramatic dat, semnificative pentru ilustrarea viziunii

despre lume a autorului/ a unuia dintre personaje); 9 puncte 

  exprimarea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectateîn comedia dată: 3 p.; argumentarea opiniei exprimate: 6 p. 9 puncte 

Redactare: 

  organizarea ideilor în scris (Text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele treicomponente –   introducere, cuprins şi încheiere, iar construcţia paragrafelor subliniazăideile; succesiunea logică a ideilor: 2 p.;  părţile componente ale textului pot firecunoscute, dar nu există echilibru între ele;  plan vag de structurare a textului, iar trecerea de la o idee la alta nu este evidenţiată: 1 p.) 2 puncte 

  abilităţi de analiză şi de argumentare ( Relaţia adecvată idee-argument, utilizarea deargumente convingătoare, formularea de judecăţi de valoare: 2 p.; afirmaţii nesusţinute prin argumente, prezentarea de idei irelevante, schematism: 1 p.) 2 puncte 

  utilizarea limbii literare (Stil şi vocabular adecvate conţinutului eseului, claritate aenunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată: 2 p.; vocabular restrâns, monoton: 1 p.)

  2 puncte 

  ortografia (0-1 erori: 1 p.; 2 erori  sau mai multe erori: 0 p.) 1 punct

   punctuaţia (0-1 erori: 2 p.; 2 erori  sau mai multe erori: 0 p.) 1 punct 

  aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea  1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum opagină.

Din oficiu: 10 puncte.

Page 58: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 58/71

 

58

MATRICEA DE SPECIFICAŢII 

Clasa a XI-a

Unitatea de învăţare: SINCRONIZĂRI. ROMANUL INTERBELIC

Număr itemi: 8 

COMPETENŢESPECIFICE (C.S)

CONŢINUTURIASOCIATE

Achiziţia de

informa

ţii 

Înţele

gere

Aplica

re

Anal

iză 

Total Itemi

1.1.Aplicareacunoştinţelor de limbăîn receptarea mesajelor orale şi scrise 

Achiziţiile din claseleanterioare în domeniullimbii şi vocabularului 

4 6 6 4 20 1,6 (2)

2.2. Comparareaviziunii despre lume,

despre condiţia umanăsau despre artăreflectate în texteliterare, nonliterare sauîn alte arte 

Viziune despre lume,teme şi motive 

2 3 3 2 10 0,8 (2)

2.3. Interpretareatextelor studiate prin prisma propriilor valorişi a propriei experienţede lectură

Lectură critică, lecturăcreativă

8 12 12 8 40 3,2 (2)

3.1. Identificarea şiexplicarea relaţiilor 

dintre opera literarăstudiată şi contextulcultural în care a apărutaceasta

trăsături alemodernismului;

4 6 6 4 20 1,6 (1)

4.2. Compararea şievaluarea unor argumente diferite învederea formulării unor  judecăţi proprii 

Interpretări şi judecăţi devaloare exprimate încritica şi în istorialiterară 

2 3 3 2 10 0,8 (1)

TOTAL  20 30 30 20 100 -

NUMĂR ITEMI  1,6 (2) 2,4(2)

2,4(3)

1,6(1)

- 8

PUNCTAJ 10 px 2

12 px 2

12 p x 3 10 px 1

100(90+0din

oficiu) 

Relaţia dintre competenţele specifice, conţinuturi, competenţe de evaluat şi itemi. 

COMPETENŢE SPECIFICE (C.S) CONŢINUTURIASOCIATE

ITEMI

1.1.Aplicarea cunoştinţelor de limbă în

receptarea mesajelor orale şi scrise 

Achiziţiile din clasele

anterioare în domeniul limbiişi vocabularului 

Scrie câte un sinonim pentru

sensul din text al următoarelor cuvinte: imbecil , a agrava, se

Page 59: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 59/71

 

59

clatină, puternic şiconcentrată.

Precizează valoarea expresivăa folosirii verbelor la indicativ prezent în fragmentul citat. 

2.2. Compararea viziunii despre lume,despre condiţia umană sau despre artăreflectate în texte literare, nonliterare sauîn alte arte 

Viziune despre lume, teme şimotive

Menţionează trei motiveliterare identificate înfragmentul citat.

2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a proprieiexperienţe de lectură

Lectură critică, lecturăcreativă

Redactează o compunere/eseu detip paralelă de 1-2 pagini în caresă prezinţi asemănările şideosebirile dintre un roman psihologic  şi un roman al experienţei, valorificând douăromane studiate la clasă care

aparţin literaturii interbelice. Înelaborarea lucrării tale, veiavea în vedere şi ideile din următoarea afirmaţiei a lui Nicolae Manolescu ( Arca lui Noe):  Romanul de analiză, deexemplu, utilizează frecvent discursul analitic  , ca formăadresată a vorbirii interioare.Monologul interior  are alt regim, nefiind principial discursiv. [...]  Persoana întâi

nu constituie un indiciu suficient pentru a afirma căorice vorbire interioară laaceastă persoană este unmonolog. [...] Monologul 

interior   este în schimb un solilocviu; şi îl întâlnim înromanul trăirii, mai mult decât în acela de analiză, căci este orestituire a conştiinţei înaintede a fi o analiză a ei. Este ovorbire adresată de vorbitor  sieşi, niciodată altora; un„discurs” pentru sine.În realizarea compunerii veiavea în vedere: -  enunţarea a două asemănări

şi două deosebiri dintre unroman psihologic şi unroman al experienţei; 

-  ilustrarea celor douăasemănări şi două deosebiricu exemple din romanele

suport, valorificând ideiledin citatul oferit;-   precizarea viziunii despre

3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextulcultural în care a apărut aceasta 

trăsături ale modernismului;

4.2. Compararea şi evaluarea unor 

argumente diferite în vederea formulăriiunor judecăţi proprii 

Interpretări şi judecăţi de

valoare exprimate în critica şiîn istoria literară 

Page 60: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 60/71

 

60

lume naratorilor/ autorilor celor două romane. 

-  formularea unei opiniiargumentate despre

elementele carediferenţiază cele douătipuri de roman.

-  comentarea citatului criticdat.

Test de evaluare, clasa a XI-a, evaluare sumativă 

A. (32 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor pentru a putea răspunde întrebărilor de mai

 jos:Continui să-i amintesc de tinereţea pierdută. Pentru ce fac acest lucru, nedelicat,

între altele, şi fiindcă vorbesc mereu despre mine? Ce se petrece sub conştiinţa mea? E mândria de a-i arăta că nu sunt un imbecil, care crede că mai e încă tânăr? E dorinţa de a oasigura că nu pot avea gânduri lăturalnice, fiindcă tocmai poate încep să le am? [...] E dorinţa de a fi din nou combătut de ea? [...] Dar bag de seamă că filel e jurnalului au ajunsnişte adevărate ,,foi de observaţie”. Îmi iau pulsul şi temperatura de câteva ori pe zi. E cel mai bun mijloc de a deveni bolnav, ori de a agrava o afecţiune contractată. [...] 

 Fânaţul, seră imensă de flori sub clopotul cerului sprijinit pe orizont, aşteaptă coasa.Sub atingerea fină a unei uşoare şi eterne adieri, simţită numai de ele, florile se clatină încet, pe tulpinile lor subţiri şi înalte, în străfulgerări de roş, de violet, de galben şi de toate culoriledin lume. Pe alocurea, cicoarea domină puternic, iradiind un abur albastru ca un voal 

împotriva soarelui arzător. O femeie tânără nu poate face o plimbare pe câmp fără să culeagă flori. Adela le

alege metodic, cu ochiul atent, cu gesturi de preciziune, parcă ar urmări vietăţi iuţi şi viclene. Cu părul auriu, cu faţa albă şi roză, cu ochii albaştri, Adela, printre flori, e o floare

mare, strălucitoare, mai vie decât toate, irezistibil atrăgătoare. Comparaţia, banală deadevărată ce e, între femeie şi floare este mai mult decât constatarea unei asemănăriexterioare. E intuiţia unei identităţi profund naturale. 

Spectator neocupat (nu pot să culeg şi eu flori; îmi lipseşte cu desăvârşireconvingerea!), mişcându-mă fără rost încolo şi încoace (în faţa unei femei nu pot să măîntind pe  iarbă, singura soluţie onorabilă a problemei), situaţia mea e dificilă. Dar Adela,concentrată în vânătoarea ei, nu observă nimic. 

 Pentru ea, florile au personalitate: unele sunt ,,sentimentale”, altele ,,impertinente”,altele ,,copii” ori ,,cucoane mici”, şi aşa mai departe. Observaţiile astea le face cu umor, cuo comică dezmierdare. Cu sentimentul distanţei în acelaşi timp, parcă ar fi vorba de niştecopii pe care-i alintă, dar nu vrea să-i scoată la obraz. (Viziunea comică şi uşor dezmierdătoare este de altfel atitudinea ei obişnuită în viaţă.) 

(Garabet Ibrăileanu, Adela)

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: imbecil , a agrava, seclatină, puternic şi concentrată. 10 puncte

2. Precizează valoarea expresivă a folosirii verbelor la indicativ prezent în fragmentul citat. 10 puncte

3. Menţionează trei motive literare identificate în fragmentul citat.  12 puncte 

B. (58 de puncte)

Page 61: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 61/71

 

61

Redactează o compunere/eseu de tip paralelă de 1-2 pagini în care să prezinţi asemănările şideosebirile dintre un roman psihologic şi un roman al experienţei, valorificând două romanestudiate la clasă care aparţin literaturii interbelice. În elaborarea lucrării tale, vei avea învedere şi ideile din următoarea afirmaţiei a lui Nicolae Manolescu ( Arca lui Noe):  Romanul de analiză, de exemplu, utilizează frecvent discursul analitic  , ca formă adresată a vorbiriiinterioare. Monologul interi or are alt regim, nefiind principial discursiv. [...]  Persoana întâinu constituie un indiciu suficient pentru a afirma că orice vorbire interioară la această persoană este un monolog. [...] Monologul in teri or  este în schimb un solilocviu; şi îl întâlnimîn romanul   trăirii, mai mult decât în acela de analiză, căci este o restituire a conştiinţeiînainte de a fi o analiză a ei. Este o vorbire adresată de vorbitor sieşi, niciodată altora; un„discurs” pentru sine.În realizarea compunerii vei avea în vedere: -  enunţarea a două asemănări şi două deosebiri dintre un roman psihologic şi un roman al

experienţei; -  ilustrarea celor două asemănări şi două deosebiri cu exemple din romanele suport,

valorificând ideile din citatul oferit; -   precizarea viziunii despre lume naratorilor/ autorilor celor două romane. 

-  formularea unei opinii argumentate despre elementele care diferenţiază cele două tipuri deroman;-  comentarea citatului critic dat.

Din oficiu: 10 puncte.

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE 

A.

1. Scrierea câte unui sinonim pentru sensul din text al cuvintelor date. 

(2 p. + 2 p. + 2 p. + 2 p. + 2 p.) 10 puncte

2. Precizarea valorii expresivă a folosirii verbelor la indicativ prezent în fragmentul citat. 10 puncte

3. Menţionarea a trei motive literare identificate. (3 p. + 3 p. + 3 p.) 12 puncte 

B.

-  enunţarea a două asemănări şi două deosebiri dintre un roman psihologic şi un roman alexperienţei: (3 p. + 3 p. + 3 p. + 3 p.) 12 puncte

-  ilustrarea celor două asemănări şi două deosebiri cu exemple din romanele suport,valorificând ideile din citatul oferit; (3 p. + 3 p. + 3 p. + 3 p.) 12 puncte 

-   precizarea viziunii despre lume naratorilor/ autorilor. (6 p. + 6 p.) 12 puncte -  formularea unei opinii argumentate despre elementele care diferenţiază cele două tipuri de

roman: exprimarea opiniei: 4 puncte; susţinerea opiniei: 8 puncte. 12 puncte -  comentarea citatului critic: comentare logică, coerentă: 10 p.; comentare logică, parţial

coerentă; 6 p.; încercare de comentare: 3 p. 10 puncte

Din oficiu: 10 puncte.

MATRICEA DE SPECIFICAŢII

Clasa a XII-a

Unitatea de învăţare: POSTMODERNISMUL

Număr itemi: 8 

COMPETENŢESPECIFICE (C.S)

CONŢINUTURIASOCIATE

Achiziţiade

informaţii

Înţele

gere

Aplic

are

Analiză Total Itemi

1.1. Aplicareaachiziţiilor  Achiziţiile din claseleanterioare în domeniul 4 6 6 4 20 1,6 (2)

Page 62: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 62/71

 

62

lingvistice în receptarea mesajelor orale siscrise,cu explicarea roluluiacestora în reliefarea mesajului

limbii şi vocabularului 

2.1. Adecvarea

strategiilor de lectur ă la specificultextelor literarestudiate,în vederea înţelegerii si

interpretării personalizate

Lectur ă-înţelegere;

chei de lectur ă2 3 3 2 40 3,2 (3)

2.2. Compararea, pe

 bazaunor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume,despre condiţia umanăsau despre artă reflectate în textele studiate

Viziune despre lume,

teme şi motive, concepţiidespre artă 

8 12 12 8 10 0,8 (1)

3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă literarăstudiată şi contextul

cultural în care a apărutaceasta

Postmodernismul 4 6 6 4 10 0,8 (1)

4.1. Adecvarea

tehnicilor şi strategiilor argumentativela situaţii decomunicarediverse

Eseul argumentativ 2 3 3 2 20 1,6 (1)

TOTAL  10 20 30 40 100 -

NUMĂR ITEMI  0,8 (1) 1,6(2)

2,4(2)

3,2(3)

- 8

PUNCTAJ 10 p x

1

10

 p x 2

12 p

x 2

12 p x 3 100

(90+10din

oficiu)

Relaţia dintre competenţele specifice, conţinuturi, competenţe de evaluat şi itemi. 

COMPETENŢE SPECIFICE 

(C.S)

CONŢINUTURI

ASOCIATE

ITEMI

Page 63: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 63/71

 

63

1.1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale si scrise,cu explicarea rolului

acestor a în reliefarea 

mesajului 

Achiziţiile din claseleanterioare în domeniullimbii şi vocabularului 

Scrie câte un sinonim pentru sensuldin text al cuvintelor: singuratici, se sufocă.

Prezintă valoarea expresivă a verbelor la imperativ în textul citat. 

2.2. Compararea, pe bazaunor criterii clar formulate, aunor viziuni despre lume,despre condiţia umană saudespre artă reflectate în textele studiate

Viziune despre lume,teme şi motive,concepţii despre artă 

Menţionează trei motive literare postmoderniste identificate în textuldat.

3.1. Analiza relaţiilor dintre ooperă literară studiată şicontextul cultural în care aapărut aceasta 

Postmodernismul Redactează un eseu argumentativ de1-2 pagini în care să demonstrezicaracterul postmodernist al poeziei Poema chiuvetei de MirceaCărtărescu, evidenţiind tema şi

viziunea despre lume a autorului,reflectate în textul studiat. 

Comentează, în 6-10 rânduri, ultimastrofă, prin evidenţierea relaţiei

dintre ideea poetică şi mi jloaceleartistice. 

2.2. Compararea, pe baza

unor criterii clar formulate, aunor viziuni despre lume,despre condiţia umană saudespre artă reflectate în textele 

studiate

Viziune despre lume,

teme şi motive,concepţii despre artă 

4.1. Adecvarea tehnicilor şistrategiilor argumentativela situaţii de comunicare

diverse. 

Eseul argumentativ

2.1. Adecvarea strategiilor de lectur ă la specificultextelor literare studiate,

în vederea înţelegerii si

interpretării personalizate 

Lectur ă-înţelegere;chei de lectur ă

Test de evaluare, clasa a XII-a, evaluare sumativă 

A. (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor pentru a putea răspunde întrebărilor de mai jos: 

Criza energiei a alungat bulevardul 1 Mai

la periferie. N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;maşina 34, înhămată la şoferi singuratici 

îşi câştigă existenţa.În piaţa de flori a singurătăţii eu cânt o baladă la pianul mecanicfemeiice a coborât în întunericul acestui de-a waţi ascunselea.Ea se sufocă fragilă în dragostea mea 

lipsită de viitor. —  Dă-mi energia electrică –  suspină ea –  dă-mi voltajul, dă-mi amperajul

dă-mi parfumul electrizatdin care m-am coborât pînă la tine!

Page 64: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 64/71

 

64

Maşina 34 nechează ducând-o înapoi.Eade la geamnu ştie vai dacă să mă regrete nu ştie vai dacă să râdă când mă vede urcat  pe epava pianului din piaţa de flori şi dându-mă  peste cap la plecare.

(Florin Iaru, de- a waţi ascunselea)

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: singuratici, se sufocă. 10 puncte 2. Prezintă valoarea expresivă a verbelor la imperativ în textul citat.  10 puncte 3. Menţionează trei motive literare postmoderniste identificate în textul dat. 12 puncte

4. Comentează, în 6-10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şimijloacele artistice. 10 puncte 

B. (48 de puncte) 

Redactează un eseu argumentativ de 1-2 pagini în care să demonstrezi caracterul postmodernist al poeziei Poema chiuvetei de Mircea Cărtărescu, evidenţiind tema şi viziuneadespre lume a autorului, reflectate în textul studiat Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în  formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cuminimum 4 argumente/ raţionamente logice/ exemple concrete etc.) şi concluzia/ sinteza.Pentru conţinutul eseului vei primi 40 puncte pentru redactarea eseului vei primi 18 puncte

(organizarea ideilor în scris –   3 puncte; utilizarea limbii literare  –   3 puncte; abilităţi deanaliză şi de argumentare –  4 puncte; ortografia –  3 puncte; punctuaţia –  3 puncte; aşezareaîn pagină, lizibilitatea –  2 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum opagină.

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE

A. 42 de puncte

1. Scrierea câte unui sinonim. (5 p. + 5 p.) 10 puncte 2. Prezintă valoarea expresivă a verbelor la imperativ în textul citat. 10 puncte 3. Menţionarea a trei motive literare postmoderniste identificate în textul dat.

(4 p. + 4 p. + 4 p.) 12 puncte4. Comentarea, în 6-10 rânduri, a ultimei strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mi jloacele artistice.(comentarea versurilor, prin sublinierea relaţiei dintre fondul de idei şimijloacele artistice; respectarea normelor de exprimare corectă, de ortografie şi de punctuaţie;încadrarea în limita de spaţiu precizată – 10 p.; comentarea versurilor doar prin prezentareaselectivă a mijloacelor artistice sau a fondului de idei, fără sublinierea relaţiei dintre ele;ezitări în redactare; abateri minore de la normele de exprimare corectă, de ortografie şi/ sau de punctuaţie - 6 p.; încercare de comentare, fără valorificarea convingătoare a textului poetic;unele abateri de la normele de exprimare corectă, de ortografie şi/ sau de punctuaţie - 2 p.

10 puncteB. (48 de puncte) 

Redactează un eseu argumentativ de 1-2 pagini în care să demonstrezi caracterul postmodernist al poeziei Poema chiuvetei de Mircea Cărtărescu, evidenţiind tema şi viziuneadespre lume a autorului, reflectate în textul studiat. 

Page 65: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 65/71

 

65

respectarea structurii unui text argumentativ:12 p./ 6 p./ 3p. 12 puncte evidenţierea temei şi a viziunii despre lume: 12 p./ 6 p./ 3p. 12 puncte

construirea a patru argumente care susţin caracterul postmodernist al poeziei:12 p./ 6 p./ 3p. 12 puncte

susţinerea celor patru argumente cu exemple din text: 12 p./ 6 p./ 3p. 12 puncte

Din oficiu: 10 puncte

METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE

Proiectul

În derularea unui proiect, evaluarea trebuie să aibă obligatoriu în vedere cele douăcomponente ale activităţii,  procesul şi  produsul. Construcţia criteriilor  de evaluare porneştede la una/ două competen ţe specifice sau de la valori şi atitudini. Dacă sunt vizatecompetenţele specifice, pentru fiecare criteriu se pot gândi trei trepte: minimă (note de 5, 6),medie (note de 7, 8) şi superioară (note de 9, 10).  Dacă proiectul este gândit pe valori şiatitudini, nu se pune problema notei, criteriile trebuie să vizeze trepte de manifestare a

atitudinilor.

Model de grilă de evaluare pentru produs

Criterii Foarte bine Bine Slab

Cercetare/ Investigaţie; Folosirea unei biliografiiminime/ intervievarea unor  persoane etc.

Respectă planul proiectului 

Dezvoltă tema propusă 

Aduce argumente convingătoareîn sprijinul temei 

Model de grila de evaluare pentru prezentare

Criterii Foarte bine Bine Slab

Fixează principalele idei pe care

urmează să le pr ezinteDemonstrează însuşirea activă aunor informaţii Capacitatea de a transmiteinformaţiile 

Originalitate/ Creativitate în prezentare

Grila de evaluare a monologului oral

Criterii Foarte bine Bine Slab

Adecvarea la situaţia de

Page 66: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 66/71

 

66

comunicare

Adecvarea la scopul comunicării(informare, argumentare,divertisment)

Adecvarea elementelor 

nonverbale şi paraverbale Respectă structura monologului

(introducere, cuprins, încheiere) 

AUTOEVALUAREA

Modalităţi de autoevaluare:   autonotarea controlată –  în aprecierea răspunsului oral;   notarea reciprocă –  în cadrul activităţilor în grup;   autocorectarea unei lucrări scrise pe baza baremului primit de la profesor;   corectarea reciprocă a lucrărilor scrise. 

Avantajele autoevaluării:   cunoaşterea şi înţelegerea obiectivelor evaluării;   identificarea lacunelor în pregătire şi a dificultăţilor întâmpinate în efectuarea

sarcinilor de lucru;

  cooperarea dintre profesor şi elev;   definirea de către elev a poziţiei sale în cadrul unui grup;   stabilirea unui ritm propriu de învăţare. 

Chestionar de autoevaluare aplicat după încheierea unei sarcini de lucru (după Ghid de

evaluare, 2001) 1.  Prin rezolvarea acestei sarcini am învăţat: 

a).............; b)...........; c)............; d)..............2. Pe parcursul rezolvării sarcinii am avut dificultăţi la: 

a).............; b)...........; c)............; d)..............3. Cred că mi-aş putea îmbunătăţi performanţa dacă: 

a).............; b)...........; c)............; d)..............4. Am fost impresionat pozitiv de :

a).............; b)...........; c)............; d)..............5. Cred că activitatea mea poate fi apreciată cu: 

a) nota ........................... b) calificativul ...............

PORTOFOLIUL

Elemente componente ale portofoliului (exemplificare):

  Sumarul

  Rezumate

  Eseuri

  Hărţi conceptuale 

  Scheme recapitulative

  Reguli DOOM

  Fişe de lucru, grupate în funcţie de unitatea de învăţare   Lucrări scrise 

Page 67: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 67/71

 

67

  Fişele de la dezbateri   Fişe de lectură, dacă nu există un dosar de lectură 

  Proiecte

  Fişa de autoevaluare 

  Fişa de evaluare a profesorului 

  Pentru clasa a XII-a, se poate alcătui un portofoliu pentru examenul de bacalaureat:subiecte I – oral, subiectul al II-lea – oral, textul argumentativ (reguli, exemple), graficul pregătirii pentru examen 

etc.

Model de fişă de evaluare a portofoliului:

CriteriiPuncte/

AprecieriObservaţii 

Conţinutul (elevul primeşte la începutulanului strucutura portofoliului)

30 p.

Originalitatea analizei, a modului de selectarea materialelor  20 p.

Interdisciplinaritatea 10 p.

Gândirea reflexivă, creativitatea 20 p.

Corectitudinea gramaticală 10 p.

Capacitatea de autoevaluare10 p.

Formarea şi dezvoltarea competenţei digitale prin intermediul disciplinei limba şiliteratura română 

Fiindcă toate competenţele cheie, mai ales cele digitale, sunt crosscurriculare,formarea competenţei digitale se poate realiza şi în cadrul orelor din aria curriculară Limbă şicomunicare, prin disciplina  Limba şi literatura română. Nu trebuie uitat că, vorbind decompetenţa digitală, vorbim de fapt de utilizarea critică a mijloacelor media electronice şi de buna cunoaştere şi înţelegere a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (T.I.C.). Aceasta presupune realizarea unor aplicaţii informatice de bază, ca elaborarea de fişiere, de baze dedate, stocarea şi administrarea informaţiilor, dar şi conştientizarea aspectelor referitoare lavalabilitatea şi fiabilitatea informaţiilor disponibile, a principiilor legale şi morale pe care leimplică preluarea acestora, la utilizarea instrumentelor necesare producerii, prezentării şiînţelegerii informaţiei, de accesare, căutare şi folosire a serviciilor de internet.

Una dintre competenţele disciplinei care permite în egală măsură formarea şidezvoltarea competenţei digitale este utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şicercetare a unei teme, ceea ce presupune realizarea unor fişe de lucru, materiale documentareasupra unei epoci, a unui curent literar, sinopsis privind dinamica fenomenului literar/culturalîn diferite epoci, apelul la diverse surse de documentare, inclusiv internetul. Internetul esteuna dintre cele mai dezvoltate reţele informatice din lume, dar siguranţa informaţiei esterelativă, neputându-se verifica seriozitatea oricărui site. De aceea, este necesar ca elevii săconştientizeze acest lucru şi să verifice informaţiile preluate. De multe ori, căutareainformaţiilor este urmată de copierea textelor şi imaginilor, fapt frustrant pentru unii elevi şi pentru cadrele didactice şi, în plus, ilegal. De aceea, în orele alocate prezentării tehnicilor dedocumentare (la clasa a XI-a şi a XII-a îndeosebi), ore utile în vederea pregătirii elevilor  pentru realizarea studiilor de caz, profesorul va discuta despre plagiat şi despre obligaţia de a

 preciza sursa citată în webografie, prin notarea completă a linkului şi prin precizarea datei încare s-a accesat acesta.

Page 68: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 68/71

 

68

Studiul de caz, unul dintre elementele de noutate ale programei de limba şi literaturaromână pentru clasele a XI-a şi a XII-a, este o metodă activă de învăţare, bazată pe implicarea participanţilor, în mod intens, la procesul de pregătire în abordarea şi soluţionarea uneisituaţii- problemă cu scopul aplicării în mod creator a cunoştinţelor dobândite şi a formării şidezvoltării unui compor tamente de management eficient. Studiul de caz se poate realiza prininvestigaţie sau prin proiecte elaborate de grupe de 4-6 elevi şi presupune existenţa unei etape pregătitoare, în care elevii primesc din partea cadrului didactic bibliografia, sugestii pentrudezvoltarea temei şi/sau sarcini de lucru concrete pentru explorarea acesteia şi a unei etape dedocumentare. După aceasta, elevii vor realiza o prezentare a temei, cu inserarea unor fragmentedin texte ilustrative, iar forma de prezentare poate var ia. De cele mai multe ori, elevii preferă săapeleze la tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, la suportul electronic, care le permite să prezinte produsul într -un mod activ şi atractiv, fie prin prezentare PowerPoint, fie prin fişierevideo.

Fişierele de prezentare în PowerPoint sunt o modalitate convenabilă de prezentare aunui conţinut, dar elevii trebuie să ştie că existe câteva reguli de utilizare a acestui program.Profesorul va trebuie să le atragă atenţia asupra acestor aspecte, fiindcă o pr ezentarePowerPoint nu trebuie să depăşească 10-15 minute, aceasta fiind durata maximă de atenţie

concentrată a unei persoane normale, iar slide-urile nu trebuie să conţină un text mai lung dedouă rânduri, de regulă idei scurte, enunţuri fără predicat, cuvinte cheie, figuri, grafice, tabele.De asemenea, elevilor li se va atrage atenţie că nu trebuie să citească ce scrie pe slide, maimult chiar, nici nu ar trebui să se uite pe slide, privirea sa îndreptându-se pe auditoriu.

Tehnoredactarea este unul dintr e aspectele sensibile care ţin de competenţa digitală.Sensibile în sensul că elevii (şi nu numai ei) au convingerea că ştiu să tehnoredacteze apelândla editorul de text, dar nu reuşesc să respectele câteva din normele elementare: dimensiunea şitipul car acterelor, stilul, paragraful, alinierea, spaţierea şi, mai ales, folosirea diacriticelor,respectarea normelor de punctuaţie specifice limbii române (de exemplu poziţia ghilimelelor)şi folosirea paragrafelor după modelul românesc. Preferinţa elevilor pentru materialultehnoredactat este explicabilă şi, chiar dacă există instrumente electronice de corectare agreşelilor de ortografie şi de punctuaţie, el poate dezvălui gradul în care elevul competenţele

generale şi specifice ale disciplinei. Profesorului îi revine rolul de a anunţa normele detehnoredactare pretinse şi efectele nerespectării lor; eventual acest lucru poate fi cuprins în baremul de evaluare. Un alt aspect care ţine şi de competenţa digitală, mai exact demoralitatea preluării informaţiilor de pe internet, este precizarea sursei în webografie,echivalentul bibliografiei clasice.

Textele literare şi cele nonliterare sunt în multe cazuri valorificate pentru a scoate înevidenţă elementele de structură sau de limbaj, pentru a ilustra caracteristicile unui curentliterar şi se lasă de multe ori deoparte caracterul său formativ. Ele pot sta însă la baza unor sarcini de lucru care vizează dezvoltarea competenţei digitale prin elaborarea unor proiectemedia de genul: „Realizaţi un produs media care să ilustreze modul în care se reflectă mesajultransmis de una dintre poeziile studiate.” Unul dintre proiectele a căror elaborare poate devenisarcină de lucru pentru elevii din ciclul superior al liceului este realizarea unei enciclopedii

care poate conţine  biobibliografia unui scriitor, prezentarea monografică a unui curent/fenomen literar/a unei epoci culturale/a unei teme literare. Materialul poate fi realizat încolaborare cu un muzeu al literaturii şi/ sau cu o universitate/ bibliotecă publică, instituţii ce pot acorda echipajelor consultanţă ştiinţifică, în baza unor contracte de parteneriat.Reproducerea integrală sau parţială a unor opere literare/ volume, precum şi valorificareaunor fişiere audio-video compilate şi a oricăror informaţii sau imagini protejate prin Legeacopyrightului vor respecta parametrii indicaţi în Legea dreptului de autor.

O metodă complementară de evaluare: e-Portofoliul

Portofoliul clasic îi oferă fiecarui elev posibilitatea de a lucra în ritm propriu,stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de autoevaluare. Portofoliul este o mapă deschisă în care tot timpul se mai poate adăuga ceva, iar nota nutrebuie să fie o presiune. Portofoliul se compune din materiale obligatorii şi matriale opţionale

selectate de elev şi/sau de profesor dupa propria dorinta, care fac referire la diverse obiectiveşi strategii cognitive. Toate lucrările trebuie să fie reprezentative pentru elev, să îi evidenţieze

Page 69: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 69/71

 

69

 progresele şi să permită aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor  personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şidescoperi valoarea competenţelor şi eventualelegreşeli. 

În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţar ea cu evaluareacontinuă, progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final.În cazul incare suportul pe care se realizează portofoliul este de tip electronic (site-uri web, prezentariPowerPoint, bloguri, instrumente web 2.0 ) el se numeste e-Portofoliu. e-Portofoliul sau portofoliul electronic poate fi un blog sau o aplicaţie şi conţine informaţii cum ar fi profilulelevului, lucrări realizate, persoane şi organizaţii ce au acces la aceste informaţii. e-portofoliul permite obser varea dezvoltării personale, administrarea cunoştintelor, evaluarea/acreditareaunor competenţe şi interoperabilitate cu alte sisteme. 

4. Relaţia evaluare curentă –  examene naţionale (se va realiza de CNEE) - se va include un subiect de bac şi se va face legătura cu evaluarea curentă. 

Page 70: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 70/71

 

70

BIBLIOGRAFIE

1.   Abernot, Yvan, 1998,  Les méthodes d’évaluation scolaire, Nouvelle edition,

DUNOD;

2.   Abrecht, Roland, 1991, L’evaluation formative. Une analyse critique, Bruxelles,

De Boeck;

3.  Barlow Michel, 1992, L’évaluation scolaire. Decoder son language, Chronique

sociale, Lyon;

4.  Belair, Louis M., 1999, L’évaluation dans l’école. Nouvelles pratiques, ESF

editeur;

5.  Bosman Christian, Gerard François-Marie, Roegiers Xavier, 2000, Quel

avenir pour les competences? De Boeck Université; 6.  Cardinet, Jean, 1998, Pour apprecier le travail des éléves, De Boeck; 

7.  Cerghit, Ioan, 2008, Sisteme de instruire alternative şi complementare, Editura

Polirom, Iasi;

8.  Cucos, Constantin, 2008, Teoria si metodologia evaluarii, Editura Polirom, Iasi

9.  De Lansheere, G., 1975;Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, Bucureşti,

EDP,

10. Figari, Gerard; Achouche, Mohamed, 2001, L’activité évaluative reinterogée,

Bruxelles, De Boeck;11. Hadji, Charles, 1992, L’evaluation des actions éducatives, PUF; 

12. Hadji, Charles, 1989, L’évaluation, regles du jeu, Paris, ESF éditeur; 

13.  Jinga. I., Petrescu, A., Evaluarea performanţei şcolare, Bucureşti, Editura

Delfin,1996;

14.  Joiţa, Elena, 2002, Educaţia cognitivă, Editura Polirom, Iaşi; 

15. Ketele, Jean Marie de, 1986, L’évaluation: approche descriptive ou prescriptive?

Bruxelles, De Boeck ;

16. Landsheere,  Viviande, 1992, L’éducation et la formation, PUF, Paris;

 

17. Lisievici, Petru, 2002, Evaluarea in invatamant. Teorie, practica, instrumente,

Editura ARAMIS, Bucuresti; 

18. Manolescu, Marin, Activitatea evaluativa intre cognitie si metacognitie,

Bucuresti, Editura Meteor, 2004;

19. MEN,  Reforma sistemului de evaluare şi examinare, Bucureşti, Editura Şcoala

Românească, 1998; 

20. Meyer Geneviéve, 2000, De ce şi cum evaluăm, Polirom ,Iasi;

21. Neacşu, I.; Stoica, A. (coord),  1998, Ghid general de evaluare şi examinare,

M.I., CNEE, Aramis, Bucureşti; 

Page 71: Ghid de Eval Lb Romana

7/27/2019 Ghid de Eval Lb Romana

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-eval-lb-romana 71/71

 

22. OCDE, 1999, Mesurer les connaisances et competences des éleves. Un nouveau

cadre d’évaluation; 

23. Peretti, André de, 1996, Educaţia în schimbare, Iaşi, Editura Spiru Haret; 

24. Perrenoud Philippe, 1998, L’évaluation des eleves. De la fabrication de

l’éxcelence a la régulation des apprentisages. Entre deux logiques, Bruxelles, De

Boeck;

25. Potolea Dan, Manolescu, Marin, 2006Teoria si practica evaluarii educationale,

Proiectul pentru Invatamantul Rural, Bucuresti

26. Potolea, Dan, Neacşu, Ioan; Radu, I.T.,  1996, Reforma evaluării în

 învăţământ, Bucureşti, EDP; 

27. Potolea, Dan, Paun E. Coord),, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2002;

28. Radu, I. T., 2000, Evaluarea în procesul didactic, EDP, Bucureşti; 

29. Rogiers Xavier, 1997,  Analyser une action d’éducation ou de formation, DeBoeck Université; 

30. Scallon Gerard, 2000, L’evaluation formative, Bruxelles, De Boeck;

31. SNEE, 2001, Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Aramis; 

32. Stan, Cristian, Evaluarea şi autoevaluarea în procesul didactic, în Ionescu

Miron, Chiş Vasile (coord),  2001, in Pedagogie, Editura Presa Universitară

Clujeană, Cluj-Napoca;

33. Stoica, Adrian (coord), 2001,  Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru

profesori, Prognosis, 2001;34. Strungă, Constantin, 1999, Evaluarea şcolară, Editura Universitatii de Vest,

 Timişoara; 

35.  Vogler Jean (coord.), 2000, Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Polirom,

Iaşi; 

36.  Voiculescu Elisabeta, 2001, Factorii subiectivi ai evaluării şcolare. Cunoaştere şi

control, Aramis;

37. *** CNCEIP, Programul National de Dezvoltare a Competentelor de

Evaluare ale Cadrelor Didactice ( DeCeE), 2008 


Recommended