+ All Categories
Home > Documents > Portofoliu Eval Laura

Portofoliu Eval Laura

Date post: 24-Jul-2015
Category:
Upload: tudor-gabriela
View: 183 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
52
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău Casa Corpului Didactic Bacău PORTOFOLIU CURS DE FORMARE Programul Naţional de Formare vizând Dezvoltarea Competenţelor de Evaluare ale Profesorilor din Învăţământul Preuniversitar de Stat Aplicant: BEJINARIU IRINA-LAURA
Transcript
Page 1: Portofoliu Eval Laura

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău

Casa Corpului Didactic Bacău

PORTOFOLIU

CURS DE FORMARE

Programul Naţional de Formare vizând

Dezvoltarea Competenţelor de Evaluare ale Profesorilor din

Învăţământul Preuniversitar de Stat

Aplicant: BEJINARIU IRINA-LAURA

Colegiul National Pedagogic „Stefan cel Mare”, Bacau

Disciplina: Biologie

mai 2009

Page 2: Portofoliu Eval Laura

2

Cuprins

Capitolul I Document de analiză a Curriculumului Naţional

Proiectarea unei unităţi de învăţare la clasa aIXa: ,,Celula- unitatea de baza structurala si functionala alumii vii”

Capitolul al II-lea Obiective de evaluare pentru unitatea de învăţare

Capitolul al III-lea Instrumentul de evaluare proiectat – test

Capitolul al IV-lea Baremul de corectare şi notare

Capitolul al V-lea Raport de analiză privind administrararea instrumentului de evaluare

Capitolul al VI-lea Analiza baremului de corectare şi notare – optimizare

Capitolul al VII-lea Elemente de deontologie a evaluării în contextul creşterii calităţii actului educaţional – eseu

Page 3: Portofoliu Eval Laura

Capitolul I

1. Document de analiză a Curriculumului Naţional

Analiza programei scolare pentru clasa a IX a

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

BIOLOGIE

Conceptul de curriculum, ca si concept vehiculat in spatiul educational mondial are o vechime de peste un secol . In spatiul educational romanesc, insa, acest concept are o istorie de doar doua decenii, ceea ce a determinat aparitia a numeroase probleme , unele legate de definire, altele de implementare a conceptului in procesul de invatamant.

In sens restrans, termenul de curriculum desemneaza strict continuturile invatamantului (sau doar obiectivarea acestora in documente de tipul planului de invatamant, programei scolare, manualelor scolare, auxiliarelor etc), in timp ce acceptiunea larga trimite la un intreg program de actiuni educationale, cu toate componentele ( inclusiv, evaluarea) si conexiunile dintre acestea.

Conceptul, ca atare, poate fi definit prin trimitere directa la componentele sale si interactiunile dintre acestea: obiectivele specifice unui domeniu ( nivel de invatamant, profil, disciplina scolara) sau activitate educativa; continuturile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite; conditiile de realizare ( metode, mijloace, strategii etc.), programarea si organizarea situatiilor de instruire si educare; evaluarea rezultatelor.

Structura Curriculumului National romanesc ilustreaza preocuparea generala pentru descentralizare si adaptare a demersului educational la nevoile, aptitudinile si aspiratiile diferitelor categorii de elevi, dar si optiunile comunitatii pentru o orientare sau alta in procesul de invatamant.

Curriculumul National include curriculumul nucleu si curriculumul la decizia scolii; primul are in vedere trunchiul comun de experiente de invatare, constituind unicul sistem de referinta pentru toate tipurile de evaluare externa a scolii; al doilea acopera in general obiective si continuturi care nu sunt obligatorii si se poate concretiza in curriculum nucleu aprofundat, curriculum extins si curriculum elaborat in scoala( optional la nivelul disciplinei; optional la nivelul ariei curriculare; optionalul la nivelul mai multor arii curriculare- transdisciplinar).

Implementarea curriculumului national, in procesul de invatamant, se realizeaza prin intermediul unor produse curriculare, precum : planul cadru(specific fiecarei arii curriculare si nivel de invatamant); programa scolara si manuale alternative(specifice fiecarui nivel si tip de clasa) etc., produse care ilustreaza structura curriculumului prin enuntarea finalitatilor educationale ( obiective cadru si de referinta, respectiv competente generale si specifice),

Page 4: Portofoliu Eval Laura

2

precizarea continuturior, a exemplelor de activitati de invatre, a sugestiilor privind strategiile didactice si de evaluare.

Dintre aceste produse curriculare, programa scolara este documentul care sta la baza intregii activitatii didactice, de predare- invatare –evaluare, motiv pentru care am optat pentru realizarea analizei acestui produs curricular, cu referire concreta la programa de biologie pentru clasa a IX a.

Necesitatea asigurării deopotrivă a educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii – prin dezvoltarea echilibrată a tuturor competenţelor cheie şi prin formarea pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi – şi a iniţierii în trasee de formare specializate, a determinat noua structură a învăţământului obligatoriu. Pe baza rezultatelor studiilor efectuate, la nivelul Comisiei Europene au fost stabilite 8 domenii de competenţe-cheie, fiind precizate pentru fiecare domeniu cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile care trebuie dobândite, respectiv formate, în procesul educaţional.

Aceste domenii de competenţe-cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare profesională în Europa şi, ca urmare, stau la baza stabilirii curriculumului pentru clasele a IX-a şi a X-a – ani finali pentru educaţia de bază. Studiul biologiei în ciclul inferior al liceului urmăreşte să contribuie la formarea şi dezvoltarea capacităţii elevilor de a reflecta asupra lumii oferind individului cunoştinţele necesare pentru a acţiona asupra acesteia, iar în funcţie de propriile nevoi şi dorinţe de a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii, precum şi la înzestrarea cu un set de competenţe, valori şi atitudini menite să contribuie la formarea unei culturi comune pentru toţi elevii şi determinând, pe de altă parte, trasee individuale de învăţare. Astfel, planurile cadru pentru clasele a IX-a şi a X-a de liceu (anexa 1 OMECT 5723) sunt structurate pe trei componente: trunchi comun (TC), curriculum diferenţiat (CD) şi curriculum la decizia şcolii (CDŞ).

Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională constând din acelaşi număr de ore pentru toate filierele, profilurile şi specializările din cadrul învăţământului liceal. Vizând competenţele-cheie, trunchiul comun va fi parcurs în mod obligatoriu de toţi elevii, indiferent de profilul de formare. Biologia este disciplină de trunchi comun şi contribuie, alături de celelalte discipline la: finalizarea educaţiei de bază prin dezvoltarea competenţelor cheie urmărite în cadrul învăţământului obligatoriu – condiţie pentru asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi elevii, oricare ar fi specificul liceului (filieră, profil); formarea pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

Curriculumul diferenţiat reprezintă oferta educaţională stabilită la nivel central, constând dintr-un pachet de discipline cu alocările orare asociate acestora.

În cazul disciplinei Biologie, la clasa a IX-a, această ofertă educaţională (1 oră) se adresează elevilor profilului real, specializările Matematică – Informatică şi Ştiinţele naturii şi asigură o bază comună pentru pregătirea de profil, răspunzând nevoii de a iniţia elevul în trasee de formare specializate, cu o bază suficient de diversificată pentru a se putea orienta în

Page 5: Portofoliu Eval Laura

3

privinţa studiilor ulterioare sau pentru a se putea integra social şi profesional, în cazul finalizării studiilor.

Orele de biologie din curriculum diferenţiat sunt ore pe care elevii din profilul sau specializarea respectivă, le efectuează în mod obligatoriu.

Orice domeniu al cunoaşterii are propriul corp de concepte, conţinut factual, conţinut procedural şi alte aspecte, care, toate împreună, constituie cunoştinţele domeniului. În multe domenii, incluzând pe cel al chimiei, cunoaşterea este multifaţetată, necesitând eforturi susţinute şi o instruire focalizată pe dezvoltarea înţelegerii. Principiile care au stat la baza elaborării programei sunt următoarele:

a)Învăţarea ştiinţelor este un proces activ;

b)Toţi elevii indiferent de aspiraţii, motivaţii, interese trebuie să aibă oportunitatea alfabetizării ştiinţifice;

c)Formarea educaţiei ştiinţifice, în detrimentul conţinuturilor ştiinţifice nerelevante în raport cu dezvoltarea mentală a elevilor sau aplicabilitatea practică a acestora.

Ca urmare, s-a urmărit: esenţializarea conţinuturilor în scopul accentuării laturii formative; compatibilizarea cunoştinţelor cu vârsta elevului şi cu experienţa anterioară a acestuia; continuitatea şi coerenţa intradisciplinară; realizarea legăturilor interdisciplinare prin utilizarea de modele matematice în explicarea unor fenomene; prezentarea conţinuturilor într-o formă accesibilă în scopul stimulării motivaţiei pentru studiul chimiei şi, nu în ultimul rând, asigurarea unei continuităţi la nivelul experienţei didactice acumulate în predarea disciplinei.

Programa de biologie este structurată pe formarea de competenţe. Competenţele permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice domeniului studiat, în contexte variate. Acest tip de proiectare curriculară îşi propune: focalizarea pe achiziţiile finale ale învăţării, accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului, corelarea cu aşteptările societăţii.

Programa de biologieie pentru trunchi comun este structurată pe un acelaşi ansamblu de competenţe generale şi competenţe specifice adecvate pentru profilul real, uman, tehnologic şi vocaţional şi, aceleaşi ansamblu de conţinuturi. Programa de biologie pentru curriculum diferenţiat cuprinde noi conţinuturi care contribuie la aprofundarea competenţelor. Programele au în vedere să nu îngrădească libertatea profesorului în proiectarea activităţilor didactice. În condiţiile realizării competenţelor generale şi specifice şi parcurgerii integrale a conţinutului obligatoriu, profesorul poate:

- să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut;

- să grupeze în unităţi de învăţare, în diverse moduri, elementele de conţinut cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor;

- să aleagă sau să organizeze activităţi de învăţare adecvate condiţiilor concrete din clasă.

Page 6: Portofoliu Eval Laura

4

Programele au următoarele componente:

- competenţe generale;

- valori şi atitudini;

- competenţe specifice;

- conţinuturile corelate cu competenţe specifice;

- sugestii metodologice.

COMPETENŢE GENERALE LA BIOLOGIE

1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie;

2. Explorarea sistemelor biologice;

3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii;

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei;

5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi.

Punerea în evidenţă a acestor competenţe se poate face prin crearea la elevi a unui sistem de atitudini şi valori care să îi ghideze pe tot parcursul liceului şi mai apoi în viaţă. Nu trebuie uitat faptul că una din finalităţile educaţiei este modelarea personalităţii elevului în conformitate cu idealul educaţional al lumii contemporane.

Competenţe specifice la biologie, clasa aIXa :

1.1 Culegerea de date din surse variate de informare/ documentare despre organizarea lumii vii;

1.2 Clasificarea indivizilor biologici pe baza caracterelor generale;

1.3 Identificarea structurilor biologice microscopice în vederea caracterizării lor;

2.1 Utilizarea investigaţiei pentru identificarea unor caractere generale ale organismelor şi evidenţierea componentelor şi proceselor celulare;

2.2 Prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi formularea concluziilor;

3.1 Reprezentarea lumii vii pe baza modelelor;

3.2 Aplicarea unor algoritmi de identificare şi rezolvare de probleme;

4.1 Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare;

4.2 Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare

Page 7: Portofoliu Eval Laura

5

5.1 Aplicarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor referitoare la structurile şi organismele cu potenţial patogen precum şi la acţiunea factorilor mutageni;

5.2 Proiectarea unor activităţi de protejare şi conservare a mediului;

5.3 Argumentarea importanţei teoretice şi practice a noţiunilor de biodiversitate şi de genetică.

Page 8: Portofoliu Eval Laura

1

DISCIPLINA: BIOLOGIE

CLASA A IX-a

PROFESOR: Bejinariu Irina-Laura

Colegiul National Pedagogic ,,Stefan cel Mare”- Bacau

PROIECTARE DIDACTICA PE UNITATE DE INVATARE:

,,CELULA – UNITATEA STRUCTURALA SI FUNCTIONALA A VIETII”

Nr ore alocate: 12 ore

Nr. ore pe saptamana: 1 ora

Detalii de continut

Competente specifice

Activitati de invatare Resurse procedurale Resurse materiale

Resurse temporale

Evaluare

Notiuni introductive;

Tipuri fundamentale de celule;

1.1

1.2

3.1

Definesc notiunea de celula (pornind de la etimologia cuvantului)

Enumera componentele celulare Monteaza preparate microscopice

Observa celula in preparate microscopice

Deseneaza diferite tipuri de celule

Expunere

Conversatie

Observatia independenta

Modelare

Microscop, lame, lamele,

preparate microscopice din epiderma bulbului de

ceapa, planse, manual

1 ora

Evaluare practica

Evaluare orala

Page 9: Portofoliu Eval Laura

2

-Celula procariota

Structura, ultrastructura si rolul componentelor celulei eucariote

-Membrana celulara

- Peretele celular

1.2

1.3

2.1

3.1

1.2

1.3

2.1

2.2

Rezolva cerinte din lucrarea practica

Observa diferite celule din carte si din preparate microscopice

Deseneaza schematic celula procariota

Caracterizeaza componentele celulare: descrie structura membranei (modelul mozaicului fluid)

Argumenteaza stiintific rolul membranei celulare

Efectueaza experiente de evidentiere a rolului plasmalemei

Observa la microscop peretele celular

Descrie structura si rolul peretelui

Observatia independenta

Conversatia

Modelarea

Expunere

Explicatie

Problematizare

Experiment

Observatia dirijata

Conversatie

Manual, microscop, lame, lamele, infuzie de fan

Materiale pentru

evidentierea osmozei, a

plasmolizei, deplasmolizei

Microscop, preparate,

mulaj-celula vegetala

1 ora

1 ora

1 ora

Evaluare practica

Evaluare orala

Evaluare practica

Evaluare orala

Page 10: Portofoliu Eval Laura

3

Citoplasma si organitele celulare(citoplasmatice):

- Ribozomii

- Reticul endoplasmatic

1.3

3.1

Enumera componentele chimice ale hialoplasmei

Evalueaza importanta acesteia Descrie ribozomii si reticulul endoplasmatic

Deseneaza reticulul endoplasmatic.

Evalueaza importanta acestora

Expunere

conversatie

problematizare

modelare

Manual

Plansa cu structura

celulei eucariote

1 ora Evaluare orala

- Dictiozomii - Lizozomii

- Mitocondrii1.3

3.1

Descrie organitele studiate

Evalueaza importanta acestora

Deseneaza Ap. Golgi. si mitocondriile

Explicatia

Observatia

modelarea

Manual

Plansa cu structura

celulei eucariote

1 ora

Evaluare orala

-Vacuole

- Plastide

- Incluziuni celulare (ergastice)

1.2

1.3

2.1

Monteaza si observa preparate cu vacuole, cloroplastele, amiloplastele, cromoplastele

Descrie si evalueaza importanta acestor organite specifice celulei vegetale

Enumera constituentii organici sau anorganici ai incluziunilor

Observatia

independenta

Expunere

Conversatia

Microscop, epiderma din

bulbul de ceapa rosie

Elodea, tuberculi de cartofi, fruct

de rosie

1 ora

Evaluare practica

Evaluare orala

Page 11: Portofoliu Eval Laura

4

- Centrozomul

- Nucleul :

prezentare generala,

acizi nucleici

1.3

3.1

Argumenteaza stiintific rolul centrozomului

Descrie componentele nucleului si evidentiaza rolul lor (membrana nucleara, nucleoli, nucleoplasma, cromatina, acizi nucleici)

Deseneaza componentele nucleului

Expunere

Conversatie,

observatie

Modelare

Manual

Planse

1 ora Evaluare orala

Diviziunea celulara:

-Prezentare generala, cromozomi

-Mitoza

1.2

2.1

2.2

3.2

3.1

Defineste diviziunea celulara. Identifica tipurile de diviziune (directa, indirecta). Explica rolul diviziunii in viata celulei, organismului ;

Explica organizarea cromatinei din timpul diviziunii celulare si a interfazei

Descrie si schematizeaza etapele mitozei;

Monteaza si observa cromozomii din

mitoza.

Observatia

Conversatia

Modelare

Algoritmizare

Modelare

Planse cu diviziunea directa si indirecta

Manual

Radicele de ceapa- preparate microscopice

1 ora

1 ora

Evaluare orala

Evaluare practica

Page 12: Portofoliu Eval Laura

5

-Meioza

3.1

3.2

Explica etapele meiozei

Monteaza si observa cromozomii in meioza.

Compara mitoza cu meioza si completeaza un tabel

Algoritmizare

Expunere

Comparatia

Antere de secara- preparate microscopice

Tabel

1 ora

Evaluare orala

Evaluare finala

1.2

2.2

3.2

Test de evaluare sumativa

Fisa de evaluare cu diferiti itemi 1 ora Evaluare

scrisa

Page 13: Portofoliu Eval Laura

1

Capitolul al II-lea

Formularea obiectivelor de evaluare, pornind de la analiza de

curriculum

Evaluarea educaţională este parte integrantă, activă, a curriculum-ului, dezvoltând relaţii

semnificative, în termeni de impact şi efecte asupra elevilor, asupra profesorilor, asupra

celorlalţi agenţi educaţionali, precum şi asupra factorilor de decizie responsablizaţi în cadrul

procesului. Orice act de evaluare care se finalizează printro judecată de valoare sau de

existenţă cu impact asupra elevului aflat la orice nivel al parcursului său educaţional, participă

la furnizarea de informaţii privind anumite secvenţe ale procesului educaţional, efectele

asupra elevilor sau rezultatele lor concrete.

În definirea obiectivelor de evaluare se porneşte de la obiectivele curriculare care se

regăsesc la diferite niveluri de specificitate. Curriculum-ul naţional românesc operează cu

următoarele categorii de obiective: obiectivele ciclurilor curriculare, obiectivele cadu,

obiectivele de referinţa.

Cu cât ultimele au un grad mai mare de generalitate(ex. obiectivele cadru/generale ale

unei discipline şcolare), cu atât posibilităţile de a elabora obiectivele de evaluare pentru un

singur obiectiv curricular sunt mai numeroase.

În acest context, obiectivele de evaluare sunt obiectivele care permit o măsurare

educaţională caracterizată printrun grad suficient de obiectivitate pentru a fi validă şi fidelă,

deoarece acest lucru se face pe baza aprecierii, cu ajutorul unui instrument de evaluare, a

comportamnetului observabil al celui evaluat, aflat în situaţia de evaluare sau de examinare.

Ca şi în cazul standardelor nu există o unanimitate de păreri în ceea ce priveşte definirea obiectivelor de evaluare . Din acest motiv vom adopta următoarea definiţie: obiective de evaluare = obiective operaţionale = competenţe specifice În literatura de specialitate există modele diferite de operaţionalizare a obiectivelor. Modelul lui R.F.Mager ni se pare relevant deoarece formulează un obiectiv operaţional prin trei elemente:

- comportamentul pe care elevul trebuie să-l demonstreze (Ce?)- în ce condiţii se produce acest comportament (Cum?)- nivelul de performanţă sau criteriul de reuşită (Cât?)Definirea comportamentului observabil începe printr-un verb. Prezentăm o posibilă listă

de verbe bazată pe taxonomia lui Bloom:a) Cunoaştere (să): definească, identifice, numească, selecteze, reproducă, enumere.

Page 14: Portofoliu Eval Laura

2

b) Înţelegere (să): transforme, estimeze, descrie, explice, dea exemple, parafrazeze, rescrie, rezume.

c) Aplicare (să): calculeze, demonstreze, descopere, modifice, prepare, producă, rezolve, utilizeze, opereze, prognozeze.

d) Analiză (să): descompună în părţi componente, discrimineze, diferenţieze, identifice, ilustreze, arate, facă legături, selecteze, separeu.

e) Sinteză (să): clarifice, combine, compileze, compună, creeze, elaboreze, organizeze, planifice, reconstruiască, revadă, rezume.

f) Evaluare (să): aprecieze, compare, formuleze concluzii, critice, discrimineze, explice, justifice, interpreteze, argumenteze.

Condiţiile în care se realizează comportamentul observat pot fi exprimate prin sintagme de genul: „dintr-o listă dată”, „dintr-un text la prima vedere”, „în scris”, „oral”, „pe baza formulei”, „aplicând principiul…”, „folosind numere…”, „cu cărţile deschise”, „utilizând tabelul…” ş.a.

Criteriul de reuşită poate fi: - cantitativ, exprimat prin cifre (incluzând şi limite de timp sau de lungime a

răspunsului) sau procente;- calitativ , exprimat prin cuvinte şi propoziţii de genul: „corect”, „teoretic şi practic”,

„concis”, „în ordine cronologică”, „fără a simplifica rezultatul”, „într-un limbaj ştiinţific adecvat”, „enumerând ideile principale”ş.a.

Criteriile cantitative sunt utilizate în legătură cu comportamentele/nivelurile cognitive inferioare, în timp ce criteriile de reuşită calitative corespund nivelurilor superioare.

Selectarea si motivarea alegerii competentelor generale si a competentelor specifice pentru testul de evaluare sumativa a unitatii de invatare “Celula-unitatea structurală şi funcţională a lumii vii ”- Biologie, Clasa a IX-a

Competenţele generale supuse analizei, în urma aplicării testului sunt:

1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie;

2. Explorarea sistemelor biologice;

3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii;

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei;

5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi.

Competenţele specifice derivă din competenţele generale şi sunt, de asemenea prevăzute în programă. In elaborarea testului sumativ au fost vizate urmatoarele competente specifice:

1.3 Identificarea structurilor biologice microscopice în vederea caracterizării lor;

3.1 Reprezentarea lumii vii pe baza modelelor;

Page 15: Portofoliu Eval Laura

3

4.1 Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare;

Motivarea opţiunii pentru alegerea competenţelor specifice:

Argumentul 1. Însuşirea şi utilizarea corectă a noţiunilor şi conceptelor din citologie necesare pentru a intelege alcatuirea organismelor vii.

Argumentul 2. Cunoasterea structurilor celulare implicate in transmiterea caracterelor ereditare ( nucleu, cromatina, cromozomi, ADN, ARN), avand in vedere faptul ca elevii vor studia in continuare capitolul ,,Ereditatea si variabilitatea lumii vii”.

Obiective de evaluare propuse

Am proiectat obiectivele de evaluare prin raportare la competenţele de evaluat din

Programa pentru examenul de bacalaureat 2009, Biologie.

Obiective de evaluare

Competenţe de evaluat

Programa de bacalaureat

1. Să demonstreze capacitatea de a recunoaşte, caracteriza şi descrie organitele celulare specifice celulei eucariote şi procariote.

2. Sa descrie particularitatile diviziunii mitotice si meiotice pentru a evidentia importanta acestor procese in viata organismelor

Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte specifice ştiinţelor biologice

Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor utilizând limbajul ştiinţific adecvat

3. Să reprezinte prin desen celula eucariotă şi procariotă pe baza informaţiilor asimilate.

Reprezentarea schematică a unor structuri biologice

4. Să efectueze comparaţii între structuri celulare aparţinând unor taxoni diferiţi.

Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor –asemănări, deosebiri, evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii

5.Să enumere regnurile lumii vii. Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii

6. Să elaboreze un eseu structurat pe o temă dată, urmărind cerinţele formulate.

Elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici

Page 16: Portofoliu Eval Laura

4

Capitolul al III-lea

Instrumentul de evaluare proiectat – test

În proiectarea testului am avut în vedere următoarele etape:

Determinarea tipului de test – Test de cunoştinţe sumativ;

Proiectarea matricei de specificaţii;

Stabilirea obiectivelor de evaluare - Construirea itemilor;

Elaborarea schemei de notare;

Administrarea testului;

Corectarea şi analiza rezultatelor;

Matricea de specificaţii

După stabilirea tipului de test, este nevoie de un procedeu care să asigure faptul că testul măsoară obiectivele educaţionale definite anterior şi este valid. În acest scop se construieşte matricea de specificaţii. Pe liniile acesteia sunt enunţate conţinuturile testate. Pe coloane, nivelurile cognitive la care dorim să măsurăm conţinuturile respective. De exemplu: cunoaştere, înţelegere, aplicare, analiză, sinteză, interpretare, rezolvare de probleme etc.

Evaluatorul stabileşte elementele de conţinut şi comportamentele/ domeniile pe care doreşte să le testeze. Determină apoi, ponderea pe care fiecare domeniu şi element de conţinut o va avea în cadrul testului. În funcţie de acestea vor fi completate celulele matricei, prin înmulţirea liniilor şi coloanelor corespunzătoare.

Se mai obişnuieşte ca, în locul ponderii, să se treacă direct numărul de itemi din fiecare celulă. Se va stabili numărul total de itemi ai testului şi apoi se face transformarea. Cu ajutorul acestei matrici urmează a se scrie obiectivele de evaluare şi itemii corespunzători fiecărui obiectiv. Procesul de proiectare a testului se va încheia cu definirea schemei de notare care stă la baza corectării.

Page 17: Portofoliu Eval Laura

5

Matrice de specificaţii pentru testulul de evaluare la unitatea de învăţare:

Celula-Unitatea structurală şi funcţională a organismelor vii

Conţinuturi/ Obiective Cunoaştere Înţelegere Aplicare Analiză Sinteză Total

%

Termeni/informaţii, concepte

specifice

(1) (1) 25

(2)

Descriere, caracterizare (1) 12,5

(1)

Comparare, relaţii,

conexiuni, extrapolari

(1) (1) (1) 37,5

(3)

Elaborarea unui text coerent

după un algoritm dat

(1) 12,5

(1)

Reprezentarea prin desen a

unor structuri

(1) 12,5

(1)

Total % 25

(2)

12,5

(1)

25

(2)

25

(2)

12,5

(1)

100

(8)

Test de cunoştinţe sumativ

Disciplina: Biologie, Clasa a IX-a

Grup ţintă: 28 elevi cu vârsta de 14-15 ani

Unitatea de învăţare – Celula, unitatea structurală şi funcţională a lumii vii

Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.

Page 18: Portofoliu Eval Laura

6

Subiectul I

Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă.

1, Modelul „mozaic fluid” corespunde:

a. plasmalemei

b. membranei ribozomilor

c. plasmodesmelor

d. sucului vacuolar 2 puncte

2. Celulele haploide:

a. sunt celulele somatice

b. sunt celulele corpului;

c. sunt celule cu „n" cromozomi;

d. au un număr de cromozomi egal cu al celulelor somatice.

2 puncte

3. Care dintre următoarele componente celulare nu este de natură protoplasmatică?

a. ribozomii

b. peretele celular

c. cloroplastul

d. dictiozomii 2 puncte

4. Reticulul endoplasmatic neted este:

a. de natură celulozo-pectică

b. organit cu membrană dublă

c. un sistem de cavităţi intracitoplasmatice

d. sediul sintezei proteinelor 2 puncte

5. Nucleul:

a. controlează activitatea celulei pe baza informaţiei genetice înscrise în structura acizilor

nucleici, ADN şi ARN

Page 19: Portofoliu Eval Laura

7

b. este prezent la procariote şi eucariote

c. ADN-ul nuclear are rol în multiplicarea mitocondriilor

d. prezinta in nucleoplasma 1-2 nucleoizi

Timp de lucru – 5 min. 2 puncte

Subiectul II

Completati spatiile punctate:

Meioza se desfasoara in doua etape: ............................... si ................................. ; este

specifica formarii ............................... care sunt celule ....................... deoarece au numarul de

cromozomi ...............................................................

Timp de lucru – 5 min. 5 puncte

Subiectul III

Descrieti mitoza: realizati schema minima a mitozei, enumerati etapele diviziunii mitotice si

desenati un cromozom bicromatidic.

Timp de lucru – 5 min. 7 puncte

Subiectul IV

Completaţi tabelul, precizând caracteristicile structurilor specificate.

Nucleoid Nucleu

Timp de lucru – 5 min 20 puncte

Page 20: Portofoliu Eval Laura

8

Subiectul V

Coloana B cuprinde roluri ale organitelor celulare, iar coloana A exemple de organite celulare. Realizaţi asocierea dintre fiecare cifră a coloanei A şi litera corespunzătoare din coloana B.

A B1. ribozomi a) digestie celulară2. lizozom b) produce secreţii celulare3. aparat Golgi c) formează fusul de diviziune4. centrozom d) sintetizează proteine

Timp de lucru – 2 min.

8 puncte

Subiectul VI

Scrieţi noţiunile cu care trebuie să completaţi spaţiile libere din afirmaţia următoare, astfel

încât aceasta să fie corectă:

Celula eucariotă se găseşte în structura organismelor aparţinând regnurilor:

a. ..........................................................

b. ..........................................................

c. ...........................................................

d. ...........................................................,

iar celula procariotă se întâlneşte la organismele aparţinând regnului............................... .

Timp de lucru – 3 min. 10 puncte

Subiectul VII

Efectuează două desene care să reprezinte:

1. o celulă procariotă

2. o celulă eucariotă vegetală,

specificând, pentru celula procariotă 4 elemente de structură, iar pentru celula eucariotă 6

elemente de structură.

Timp de lucru – 10 min. 14 puncte

Page 21: Portofoliu Eval Laura

9

Subiectul VIII

Elaboraţi un eseu cu tema „Mitocondriile-organite cu rol în furnizarea energiei celulare la

eucariote” după următorul plan:

Definiţia celulei;

Caracteristicile celulei eucariote;

Enumerarea substanţelor organice cu rol energetic;

Descrierea structurii mitocondriei;

Evidenţierea rolului mitocondriei în oxidarea substanţelor organice.

Timp de lucru – 15 min. 16 puncte

Page 22: Portofoliu Eval Laura

10

Capitolul al IV-lea

Baremul de corectare şi notare

Biologie, clasa a IX-a, Unitatea de învăţare – Celula - unitatea structurală şi funcţională a

materiei vii

Nr.

subiect

Nr.

item

Punctaj

maxim

acordat

Desfăşurare

I. 10p.

Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare literă corectă:

1a; 2c; 3b; 4c; 5a.

II. 5p.

-reductionala, ecvationala, gametilor, celule haploide, numarul de cromozomi redus la jumatate

III. 7p.

1p.

2p.

2p.

2p.

-diviziune caracteristica pentru celulele somatice

-Schema mitozei din care sa reiese ca rezulta tot celule 2n

-Profaza, metafaza, anafaza, telofaza

-desenul cromozomului bicromatidic: 2 cromatide, centromer, satelit, ADN-ul

IV. 20p.

10p.

10p.

-Nucleul – component al celulei eucariote, delimitat de membrană dubla cu pori, conţine nucleoplasma, 1-2 nucleoli, cromatina (cu ADN,ARN, proteine) din care se formeaza prin spiralizare, condensare si fragmentare cromozomii in timpul diviziunii;

-Nucleoid – materialul genetic la procariote, fără membrană, difuz în citoplasmă, 1 molecula de ADN circular, nu se individualizează cromozomi si fusul de diviziune

V. 8p.

-Pentru fiecare asociere corecta se acorda cate 2 puncte.

Page 23: Portofoliu Eval Laura

11

1-d; 2-a; 3-b; 4-c

VI. 10p. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare informaţie corectă:

a-protiste; b-fungi; c-plante; d-animale.

-monera

VII.

1.

2.

14p.

6p.

8p.

-desenul să evidenţieze: perete celular, membrană, citoplasmă, nucleoid, robozomii

-desenul să evidenţieze: perete celular celulozic, membrana, citoplasma, nucleul, vacuomul, plastide.

VIII. 16p.

2p.

4p.

2p

4p.

4p.

-definiţia celulei

-Celula eucariotă: 99% dintre specii; nucleu cu membrană dublă; conţine materialul genetic -ADN, ARN; individualizarea cromozomilor; diviziune prin mitoză şi meioză; organite celulare cu funcţii specifice.

Substanţe cu rol energetic-glucide, lipide

Structura mitocondriei: condriozom; 2 citomembrane-internă şi externă; criste mitocondriale; enzime oxidoreducatoare; ADN mitocondrial, ARN mitocondrial, ribozomi.

Rolul mitocondriei: ciclul Krebs; eliberarea E prin oxidarea substanţelor organice; sinteza ATP şi ADP; utilizarea E în celulă.

Baremul conţine informaţia minimă necesară obţinerii punctajului maxim.

Page 24: Portofoliu Eval Laura

1

Capitolul al V-leaRaport de analiză privind administrarea instrumentului de evaluare Testul de evaluare sumativă proiectat, a fost aplicat unui număr de 28 elevi ai clasei a IX a A – FILOLOGIE de la Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare” Bacau, după finalizarea parcurgerii conţinuturilor unităţii de învăţare: ,,Celula-unitatea structurala si functionala a lumii vii”.

Itemii din test au cuprins toate conţinuturile unităţii de învăţare şi au dat posibilitatea adaptării la cerinţele lui şi a elevilor „mai puţin buni”. Au fost utilizate mai multe tipuri de itemi cu care elevii sunt deja obişnuiţi:

o obiectivi – cu alegere multipla (complement simplu)o obiectivi – de tip pereche (asociere)o semiobiectivi - cu răspuns scurto semiobiectivi - de completareo subiectivi (de tip eseu structurat)

Cei 8 itemi au fost aşezaţi într-o succesiune care să oblige elevul să opereze alternativ pe diferite nivele ale taxonomiei lui Bloom şi nu în ordinea cronologică a parcurgerii materiei sau a gradului de dificultate. De asemenea s-au formulat diferite categorii de itemi astfel încât un conţinut să poată fi evaluat pe diferitele trepte ale taxonomiei lui Bloom şi să verifice capacitatea elevului de integrare a noilor cunoştinţe în sau în conexiune cu cele deja asimilate.

Au fost anunţate de la început timpul de lucru, punctajul şi obligativitatea rezolvării complete a testului !

În urma testului s-au obţinut următoarele rezultate:

Media aritmetică: 7,07Modul (nota obţinută de cei mai mulţi elevi): 8

Rezultatele testului sumativ in functie de notele obtinute de elevi

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total

Nr.

elevi

0 0 0 1 2 6 7 9 3 0 28

Procente 0,00% 0,00% 0,00% 3,57% 7,14% 21,42% 25,00% 32,14% 10,71% 0,00%  

RECUPERARE MEDIU PERFORMANTA

Page 25: Portofoliu Eval Laura

5; 7,14%

6; 21,42%

7; 25,00%

8; 32,14%

9; 10,71% 4; 3,57%

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2

Reprezentarea grafica a notelor obtinute de elevi

Reprezentarea procentuala a notelor obtinute

0

5

10

15

20

25

30

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total

Nr.elevi

nota

Page 26: Portofoliu Eval Laura

Nr.elevi care au rezolvat item-ul corect

0

5

10

15

20

25

30

Nr.elevi care au rezolvatitem-ul corect

3

Rezultate obtinute in functie de itemul rezolvat corect

Itemi 1 2 3 4 5 6 7 8 Total

Nr.elevi care au rezolvat item-ul corect

27 24 20 12 26 24 20 5 28

Procentaj96,4% 85,7% 71,4% 42,8% 92,8% 85,7% 71,4% 17,8%

 

Page 27: Portofoliu Eval Laura

4

Rezultate pe intervale de note obtinute de elevi

Intervalul notelor

1-4,99 5-6,99 7-8,99 9,00 -10 Total

Nr.elevi 1 8 16 3 28

Procente 3,57% 28,57% 57,14% 10,71%  

Reprezentarea grafica pe intervale de note obtinute

0

5

10

15

20

25

30

1-4,99 5-6,99 7-8,99 9,00 -10 Total

Nr.elevi

Reprezentarea in procente a intervalelor de note obtinute de elevi

1; 3,57%

2; 28,57%

3; 57,14%

4; 10,71%

1

2

3

4

Page 28: Portofoliu Eval Laura

5

Interpretarea rezultatelor obţinute la testul de evaluare

În urma aplicării testului la clasa a IX-a A pe un număr 28 elevi am constatat următoarele:

Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul M spre peformant P; Nu s-au obtinut note de 1,2,3 dar nici nota 10; 12 elevi se încadrează în nivelul P (obtinand note de 8 si 9) ; Majoritatea elevilor au rezolvat corect itemii obiectivi : subiectul I (27) si subiectul

V (26); Există elevi care nu fructifică subiectele cu un punctaj ridicat pentru a obţine o notă

mai bună, având cunoştinţe disparate din conţinuturi; Elevii au intampinat dificultati in rezolvarea subiectelor IV,VII si VIII (itemi

semiobiectivi de tip intrebare structurată care testează logica si itemi subiectivi de tip eseu), cu grad ridicat de dificultate, introduşi în test pentru discriminarea şi identificarea performanţei ridicate.

Putini elevi (12) au reuşit sa rezolve integral subiectul IV si doar 5 elevi au rezolvat subiectul VIII (majoritatea fie l-au evitat, fie l-au rezolvat parţial corect);

Concluzii

Rezultatele evaluării scrise au arătat atingerea obiectivelor evaluării şi exprimă un

progres faţă de evaluarea initiala. Majoritatea elevilor au obţinut note cuprinse între 7 şi 9,

ceea ce dovedeşte un nivel bun de pregatire, avand in vedere că este o clasă de profil uman şi

studiază biologia doar o oră pe săptămână.

S-a constatat că elevii au performat, în general, ceva mai bine la itemii obiectivi de tip

alegere multiplă, ceea ce demonstrează faptul că deţin competenţe de achiziţie a informaţiei, dar

pe de altă parte, analiza modului de rezolvare a subiectului III, care presupune integrarea

informaţiilor deţinute în contexte diferite, altele decât cele în care au fost dobândite şi reducerea la

o hartă conceptuală a noţiunilor circumscrise conceptului de diviziune, arată faptul că elevii au o

serie de deficienţe în operarea cu noţiunile stocate.

Aceeaşi concluzie (deficienţe în operarea cu noţiunile ştiinţifice) se poate trage şi din

faptul că peste 50% dintre elevi nu au reuşit să extragă informaţiile necesare rezolvării subiectului

IV.

O altă deficienţă este înregistrată şi în cazul solicitărilor care vizează realizarea de desene

ştiinţifice, acestă solicitare implicând un grad mai mare de abstractizare, sintetizare şi exersare.

Prin raportarea conţinuturilor şi sarcinilor de lucru din test la obiectivele de evaluare şi

respectiv, la competenţele specifice vizate în unitatea de învăţare pentru care s-a realizat

Page 29: Portofoliu Eval Laura

6

evaluarea, s-a constatat că testul are un nivel ridicat de validitate. Nu s-a făcut o verificare a

fidelităţii, dar modul în care este elaborat baremul de corectare şi aplicarea corectă a acestuia

asigură un grad de fidelitate ridicat. Administrarea şi corectarea testului au indicat un nivel

bun de practicalitate.

Toate acestea indică un nivel bun de calitate a testului.

Recomandări de optimizare a învăţării:

Rezultatele testului administrat au oferit clarificări privind modul de ajustare a

demersului didactic la clasa a IX-a în perioada următoare, prin organizarea de activităţi de

învăţare remediale, menite să corecteze deficienţele constatate:

relizarea unor hărţi conceptuale, pornind de la o listă de concepte fundamentale

şi în utilizarea cărora s-au constatat deficienţe;

desfasurarea unor activităţi de sistematizare care să ofere elevilor oportunităţi

de a face apel la noţiunile învăţate în noi contexte (voi face apel la observatii

ştiinţifice pe material biologic şi voi integra elemetele de evoluţie din planul

structural în cel de evoluţie al nivelului individual al lumii vii).

recapitularea notiunilor privind structura nucleului si cromozomilor in

urmatorul capitolul: ,, Ereditatea si variabilitatea lumii vii”.

Page 30: Portofoliu Eval Laura

7

Capitolul al VI-lea

Analiza baremului de corectare şi notare – optimizare

Baremul de corectare şi notare a fost întocmit cu atenţie, urmărind ca detalierea punctajului să fie suficient de fină pentru a conduce la o evaluare cu un minimum de subiectivism.

Punctajul acordat a fost astfel distribuit la nivelul itemilor, încât să reflecte în ce măsură elevii ar putea face faţă unei evaluări – backwash- normative şi exterioare (cărora le corespunde punctaje ce reflectă un nivel mediu al cunoştinţelor). Am considerat că această structurare a testului dă posibilitatea adaptării la cerinţele lui şi a elevilor „mai puţin buni”.

În urma aplicării baremului de corectare şi notare s-au constatat următoarele :-rezultatele obţinute sunt mulţumitoare ( ţinând cont de media clasei şi de prestaţia acesteia la celelalte teste)- foarte puţini elevi au fost neatenţi în ceea ce priveşte citirea textului - puţini elevi nu au reuşit să atingă toate subiectele- itemii teoretici 1, 2,5 şi 6 au fost rezolvaţi foarte bine de majoritatea elevilor

Page 31: Portofoliu Eval Laura

8

Capitolul al VII-lea

Elemente de deontologie a evaluării în contextul creşterii calităţii actului educaţional – eseu

Deşi datele statistice confirmă pentru România o rată redusă de recuperare a investiţiei

în educaţie la nivel liceal, strategia pe termen scurt şi mediu în formarea profesională 2005-2010 face din investiţia în educaţie la acest nivel o prioritate. Din perspectiva educaţiei durabile, consider actul didactic al profesorului şi managementul acestei resurse, un demers necesar în sporirea capitalului uman al tinerilor şi a profesorului însuşi. Sistemul de învăţământ constituie un domeniu distinct al societăţii, deci este integrat organic în activitatea economico-socială a ţării, comunicând cu aceasta prin mai multe căi. El are însă obiective şi funcţii specifice, organizare proprie, metode de muncă, de control şi de evaluare distincte, faţă de alte sisteme. Sistemul de învăţământ are anumite particularităţi determinate de specificul activităţii, al cărui scop este formarea oamenilor, pregătirea lor polivalentă, coordonate cu cerinţele prezente şi viitoare ale unei societăţi moderne şi dinamice. Dacă ne referim la particularităţi, spre deosebire de alte domenii, în care între, conducător şi executant se interpune adesea maşina, calculatorul, în educaţie, conducerea se efectuează nemijlocit asupra oamenilor: copii, elevi, cadre didactice, părinţi şi alte categorii de personal. Dacă în alte domenii rebuturile pot fi recondiţionate, reciclate şi refolosite, în educaţie eşecurile înregistrate în procesul de formare a personalităţii copiilor, a tinerilor sau adulţilor au consecinţe sociale dintre cele mai grave: incompetenţă, inadaptarea socio-profesională, delicvenţă, eşecul şi abandonul. Evaluarea presupune măsurări şi judecăţi de valoare. Aşa cum un cântar trebuie să măsoare cu acurateţe greutatea sau termometrul indică fidel temperatura, tot aşa, pentru a efectua măsurători educaţionale corecte, trebuie să dispunem de instrumente de evaluare care auanumite calităţi. În acest fel, rezultatele şcolare vor avea semnificaţie un numai pentru evaluatori, dar şi pentru evaluaţi, instituţii şi societate. Principalele calităţi ale unui instrument de evaluare sunt: validitatea, fidelitatea, obiectivitatea şi aplicabilitatea. Oricare dintre aceste calităţi pe care este de dorit să le posede un instrument de evaluare poate fi depreciat de limitele reale ale evaluării. Limitele evaluării provin, în special, dintr-o serie de constrângeri, respectiv: timp, costuri, resurse umane şi locul desfăşurării evaluării. Menţionăm aceste limite deoarece ele produc consecinţe reproşabile acelora care păşesc mereu pe muchia dintre evaluarea învăţării şi evaluarea pentru învăţare. Timpul reprezintă principalul obstacol în planificarea evaluării. Evaluatorul se va confrunta cu dilema alegerii adecvate a instrumentului de evaluare care să poată fi administrat într-o perioadă prestabilită de timp. Câţi itemi şi ce tip de itemi vor fi aleşi, ce sarcini de lucru pot fiproiectate pentru o probă de evaluare orală de 10-15 min. la bacalaureat? În acest caz, metodele de evaluare complementară au un avantaj suplimentar faţă de cele tradiţionale, deoarece perioada de rezolvare a sarcinilor de către elevi destul de mare.Din acest moment constrângerea de timp se exercită asupra elevului care poate avea de pregătit câte un portofoliu la fiecare din cele cel puţin 20 de discipline prezente în rubricile catalogului la liceu. Problema tipului în planificarea şi administrarea evaluării se pune şi în cadrul desfăşurării acţiunii evaluative, dar şi după aceea. Exercitarea funcţiei reglatorii a diseminării rezultatelor va avea la rândul ei nevoie de timp în procesul introducerii, prelucrării, analizei şi interpretării datelor evaluării.

Page 32: Portofoliu Eval Laura

9

Costurile se referă la resursele financiare alocate evaluării atât timp cât suportul material îl reprezintă fie hârtia (a cărei consum creşte exponenţial în cazul administrării unor instrumente complementare de evaluare – fişe de lucru, hărţi, grafice, tabele), fie suportul electronic care imune prezenţa într-un cabinet de informatică, a unei reţele, a unor programe specializate de operare şi supraveghere/control şi un în ultimul rând a abilităţilor tehnice de operare necesare profesorului evaluator. Calitatea resurselor umane este esenţială pentru punerea în practică a oricărui demers evaluativ. Cei care proiectează evaluarea trebuie să aplice un principiu de eficienţă prin care sunt corelate, comparate şi ulterior, optimizate efectele, rezultatele urmărite şi aşteptate cu eforturile necesare pentru a le obţine. Cu alte cuvinte un e productiv şi în spiritul unor achiziţii motivante şă îţi propui mai mult decât este personalul capabil să realizeze. Este cazul activităţilor evaluative foarte bine proiectate care un şi-au atins scopul din cauza calităţii profesionale nesatisfăcătoare a celor care le-au implementat. Pe de altă parte, societate, care susţine financiar educaţia şi, implicit, activitatea de evaluare, doreşte un răspuns clar la întrebarea: Cât de relevante sunt rezultatele şcolare obţinute prin diferita acţiuni evaluative, în raport cu efortul man şi financiar depus cu necesităţile existente pe piaţa muncii? Din punctul de vedere al evaluării, nevolie/cerinţele societăţii se focalizează pe certificarea nivelului de pregătire al elevilor, în vederea integrării lor pe piaţa muncii, pe menţinerea standardelor educaţionale şi creşterea responsabilităţii celor ce finanţează şi administrează sistemul de învăţământ. Locaţia în care are loc o anumită evaluare (ex. examenele naţionale), diferenţa rural/urban sau evaluarea diferenţiată de la şcoală la şcoală. Este absolut normal ca elevii să obţină rezultate diferite, pentru aceleaşi cunoştinţe, dacă sunt evaluaţi în mod diferit. Numai un echilibru în utilizarea probelor scrise, orale şi practice, precum şi un echilibru în aplicarea metodelor tradiţionale de evaluare în relaţie strânsă cu cele complementare poate apropia aceste rezultate. Nu putem spune cu certitudine că şcolile în care elevii obţin note au în mod necesar o valoare adăugată (ceea ce s-a atins în plus faţă de progresul şcolar, normal aşteptat) semnificativă. Judecată în raport cu situaţia altor şcoli, valoarea adăugată poate să fie mică. De aceea, decizia de politică educaţională a fost elaborarea de standarde şi criterii de evaluare precise pentru acordarea notelor la clasă. Aceste criterii de notare pot asigura un numai transparenţa actului evaluativ, dar şi o comparabilitate accentuată a rezultatelor şcolare. Principalul motiv pentru care profesorul evaluează este acela de a determina elementele comune (similarităţile) şi necomune (diferenţele) în performanţele elevilor. Acestea reprezintă punctul de plecare în planificarea învăţării şi alegerea metodelor de evaluare. Clasificarea evaluării în obiectivă şi subiectivă are drept criteriu obiectivitatea în notare.În cazul evaluării scrise, itemiii obiectivi sunt singurii care asigură o obiectivitate a notării teoretic de sută la sută. Obiectivitatea rămâne o ţintă şi un deziderat justificând în bună măsură conceptul de deontologie a evaluării. Un anumit grad de subiectivitate este “ admis” atunci când adoptăm o strategie de evaluare criterială sau una informală. De obicei, evaluarea formală este asociată cu un grad mult mai mic de subiectivitate decât cea informală. Distincţia dintre ceea ce este realmente obiectiv şi ceea ce este (mai mult sau mai puţin) obiectiv este esenţială pentru abordarea corectă a problemei evaluării. În planul evaluării, aceasta înseamnă a face distincţie între factorii obiectivi ai evaluării, adică structurile, procesele, condiţiile exterioare subiecţilor implicaţi în evaluare, şi caracterul obiectiv al evaluării, care se referă la calitatea actului de evaluare efectuat de subiecţi concreţi şi care nu mai este nici exterior şi nici independent de subiectul care face evaluarea. Atunci când se estimează obiectivitatea unei evaluări, se urmăreşte tocmai măsura în care evaluarea este sau nu influenţată de subiectul care o face. În acest context, o evaluare este obiectivă nu în sensul că este exterioară şi independentă în raport cu evaluatorul, ci în sensul că influenţele acestuia nu distorsionează datele obiective pe baza cărora se face evaluarea.

Page 33: Portofoliu Eval Laura

10

Stabilirea criteriilor de apreciere reprezintă o problemă specifică evaluării şi se pune problema trecerii de la prioritatea acordată criteriului subiectiv ( profesorul este suveran în acordarea notei, adică fiecare profesor apreciază în funcţie de ceea ce se consideră că trebuie să ştie elevii) la criterii obiective, cât mai detaşate de evaluator. În acest context s-a introdus distincţia între aprecierea raportată la normă şi la criteriu. Astfel, raportarea la nivelul general al clasei (evaluarea criterială) se corelează cu obiectivele operaţionale propuse, care evidenţiază distincţia dintre normă şi criteriu. De regulă, rezultatele şcolare constatate pun în evidenţă valoarea efectelor activităţii de învăţare. De aceea după efectuarea măsurării rezultatelor se impune formularea răspunsurilor la următoarele întrebări : • rezultatele obţinute sunt satisfăcătoare ? • rezultatele sunt în concordanţă cu aşteptările ? • rezultatele marchează un progres în pregătirea elevului ? • rezultatele pot fi ameliorate ? Răspunsurile la aceste întrebări se dau în urma interpretării rezultatelor care se axează pe diferite criterii valorice, condiţia este ca aprecierea rezultatelor să fie realizarea unei evaluări obiective.Urmează luarea unor decizii şi măsuri de ameliorare a activităţii de predare – învăţare, cu respectarea calităţii evaluării. Personalitatea profesorului circumscrie: competentă ştiinţifică, competenţa managerială, competenţa socială şi competenţa psihopedagogică. Personalitatea profesorului evaluator se bazează pe două dimensiuni importante care pot fi puse în legătură cu etica procesului evaluativ:- dimensiunea profesionalismului său, care poate fi analizat sub aspectul cunoştintelor şi abilităţilor pe care el le are în domeniul specialităţii precum şi, în domeniul teoriilor şi practicilor evaluative;- dimensiunea atitudinii pe care el o adoptă în decursul procesului evaluativ (aspect care se află într-o relaţie directă cu caracterul şi cu setul de valori morale la care el aderă, cu ataşamentul său la valorile acceptate din punct de vedere social). Un bun profesor trebuie sa fie capabil de o mare varietate de stiluri didactice, să-şi regleze stilul prin adaptare, în funcţie de situaţiile ivite, asigurand flexibilitate şi eficienţă. El trebuie să fie flexibil şi creativ în conceperea şi conducerea lecţiilor numai dacă are o consistentă pregatire pedagogică, metodică şi de specialitate, precum şi o deschidere suficient de largă pentru a proiecta corect actul didactic. Atingerea unui randament superior în activitatea didactică nu este posibilă fără cunoaşterea şi aplicarea corectă a strategiilor didactice. Strategiile euristice şi algoritmice sunt consolidate de strategiile evaluativ-stimulative. In condiţiile unui stil didactic elevat, riguros şi performant, o condiţie esenţială este raportarea evaluării la componentele actului didactic.In felul acesta, instrumentele de evaluare, metodele şi tehnicile adecvate trebuie să fie cât mai flexibile , să asigure validitatea şi fidelitatea , pentru ca măsurarea rezultatelor învăţării să fie reală, obiectivă şi exactă. Este necesar să regăsim între calităţile profesorului: competenţa profesională, integritate, obiectivitate şi confidenţialitate. Succesul şcolar, care reprezintă o stare de concordanţă a capacităţii de învăţare a elevului şi a exigenţelor şcolare şi în bună măsură suprapunerea a solicitărilor profesorului cu capacităţile de învăţare ale elevilor şi de modulare a acestora la activitatea şcolară susţinută de alternarea metodelor tradiţionale de evaluare cu cele complementare. În învăţământul nostru obligatoriu asistăm la o scindare, chiar opunere, a două tipuri de performanţe ale elevilor: cel tradiţional şi încă majoritar, centrat pe reproducerea de informaţie, şi cel emergent, propus de noul Curriculum Naţional, centrat pe dezvoltarea abilităţilor intelectuale şi a capacităţilor de integrare a elevului în societate şi în familie. Reforma curriculară a indus ea însăşi această scindare a învăţământului obligatoriu între

Page 34: Portofoliu Eval Laura

11

lumea reproducerii cognitive şi cea a orientării formative. În sensul celor de mai sus este elocvent şi faptul că apar desincronizări şi decalaje între proiect şi aplicaţie, între, pe de o parte, reforma curriculară a obiectivelor, conţinuturilor şi sarcinilor de învăţare şi, pe de altă parte, practicile de evaluare la clasă. Primele se doresc şi parţial sunt orientate spre forma modernă a învăţământului formativ; evaluarea – atât pentru profesorul obişnuit, în lucrul cotidian cu elevii, dar şi pentru cei care elaborează instrumente în acest sens - are încă drept efect reproducerea clasicului învăţământ informativ şi reproductiv. Analizele realizate demonstrează o oarecare lipsă de coerenţă între reforma curriculară şi reforma din domeniul evaluării. Aceasta a făcut ca promovabilitatea la examenul de capacitate să nu fie aproape deloc corelată cu conţinutul schimbărilor curriculare. Promovabilitatea la examenul de capacitate este prioritar determinată de factori externi şcolii (caracteristicile economice, sociale şi culturale ale comunităţii în care se află şcoala şi care sunt asimilate şcolar într-o formă sau alta, de exemplu în forma “şcolii paralele” a meditaţiilor), sau de “intrări” în sistem (precum dotarea şcolii). Analiza relaţiei dintre evaluare şi examinare recomandă:- corelarea mai strânsă a examinării şi evaluării, inclusiv a examenelor de capacitate şi bacalaureat, cu obiectivele şi standardele curriculare;- elaborarea standardelor de evaluare şi examinare centrate pe formarea de competenţe şi deprinderi, respectiv elaborarea descriptorilor/criteriilor de performanţă care să permită evaluarea progresului în învăţare al elevilor;- construirea de probe de evaluare şi de bănci de itemi, disponibile elevilor şi profesorilor, care să indice progresul în învăţare pe discipline, cicluri şi arii curriculare etc.- stabilirea unor grupuri de lucru comune care să includă specialişti în curriculum şi specialişti în evaluare pentru a asigura coerenţa în aplicarea curriculumului oficial.În concluzie, evaluarea constituie un proces şi un element fundamental în procesul de învăţământ.În fapt este inseparabilă de acesta, formând o unitate, permiţând, în fiecare moment, colectarea de informaţii şi realizarea judecăţilor de valoare necesare orientării şi luării de decizii în procesul de predare-învăţare. Conceptul de evaluare este strâns legat de cel de învăţare şi cel de curriculum. Cât priveşte întrebarea cum trebuie să se evalueze, un curriculum deschis şi flexibil, acesta cere o evaluare cu dublă caracteristică: continuă şi individualizată. Evaluarea este doar una din dimensiunile prin care procesul educaţional se extinde si care astfel se poate re-alimenta cu informaţii pertinente şi se poate autocorecta. Se evaluează nu pentru clasificarea elevilor, nici pentru compararea între ei sau în raport cu o norma generica, ci se evalueaza pentru a orienta: pentru a orienta pe elev şi pentru a orienta procesul de predare-învăţare. Nu există acţiune educativă adevarată fără evaluare şi nici evaluare adevărată fără a fi urmată de o acţiune educativă. Finalitatea evaluării este, în principal, aceea de a orienta elevul şi profesorul asupra aspectelor determinate ale procesului educativ: metodologie, resurse, adaptări curriculare, opţiuni, diversificare, detectarea necesităţilor de educaţie specială. Toate acestea sunt complementare finalităţii tradiţionale a evaluării, îndreptată, aproape exclusiv, spre promovare şcolară şi calificare profesională şi susţin o nouă viziune asupra a ceea ce şlefuieşte evaluarea, unicitatea personalităţii umane.

Page 35: Portofoliu Eval Laura

1

Page 36: Portofoliu Eval Laura

1

Page 37: Portofoliu Eval Laura

1


Recommended