51041087 Pr Rafail Ce Este Omul

8/10/2019 51041087 Pr Rafail Ce Este Omul

1/30

Ce este omul?

Ierom. Rafail Noica

Cuvnt bun, cuvnt mntuitor, cuvnt mngietor cerem de la Domnul,cerem, Tie Doamne, cuvnt din tcerile cele de Sus.

[Omul animal ndumnezeit!]

sau [Omul devenire dintru animal ntru Dumnezeu]

Ce este omul !ste o "roblem care m#a $rmntat mai ales din ultima"erioad a scolirii mele, cnd un coleg mi s"usese c stiinta a desco"erit un"este care ar $i mai inteligent dect omul. %ai multe "robleme mi s#ar $i "usatunci. &n "rimul, rnd i#am rs"uns, c dac e asa de inteligent, de ce nu $aceel avioane si radiouri, si mi s"une' "entru c nu are mini si "icioare. !i, las#m, c nici omul nu are ari"i, dar zboar. %#am ntrebat ce este inteligenta, sidac inteligenta este ceea ce distinge omul de animal. Si "n la urm, cedistinge omul de animal (u gseam rs"uns la ntrebarea aceasta, si multi anin#am gsit "n cnd nu mi#a dat Domnul, si, "rin viata monastic si "rinrugciunile "rintelui meu, am nce"ut s nteleg.

!u cutam s nteleg care e di$erenta esential ntre om si animal, $iindc orct de inteligent ar $i omul, dac este doar mai inteligent dect cel maiinteligent animal, rmnem cu acest )mai*, si atunci, care este dovada c omuleste om, si nu e tot un animal, dar mai dezvoltat Si, "n la urm, ce este unom De ce credem c omul este altceva dect animalul +lasuri din

lumea stiinti$ic s"uneau c nici nu este, c e doar un animal, si s#austrduit, tovarsul Dar in si altii, s ne conving s ne maimutrim m"reuncu ei, s"unnd c venim din maimut si c ne ntoarcem n "mnt, ca toateanimalele.

&ntr#un trziu am nteles, cu a-utorul Domnului, c omul, ntr#adevr, este si unanimal. cest lucru l vede si stiinta, dar, ceva mai de"arte, stiinta,"rin nsside$initia ei, nici nu "oate zri, $iindc e cu"rins n limitele "e care sile#a im"us' ratiunea, e/"erimentele si asa mai de"arte. 0r intuitie, devinecredibil ce zic multisavanti, ziceau sau "oate c zic nc' c, "n la urm, enumai "retentia omului, cci, $iind un animal mai inteligent, vrea s $ie elburicul "mntului, si, evident, dac "isica 1de e/em"lu2 ar gndi ca omul, arzice c "isicimea este cea mai inteligent, cea mai mare s"ecie "e "mnt.

(u3 &n Cartea 0acerii se s"une c Dumnezeu, care "rintr#un singur cuvnt )S$ie3* a $urit tot ce e/ist, cnd a a-uns la cununa $acerii, a stat si S#a s$tuitsi a zis' )S $acem om, n c4i"ul (ostru si n a (oastr asemnare*. De ce s#as$tuit Dumnezeu, si de ce n#a zis' )S $ie om3*. 5entru c aceasta era altcevadect restul $"turii. (u noi, din mndria noastr, ne socotim mai "resus deanimale, ci Dumnezeu, si "rin Scri"tur, si "rin "ro"ria noastr intuitie, si numndrie, ne s"une c asa a gndit !l zidirea, si c omul este cununa zidirii

Dar n ce const di$erenta ntre om si restul animalelor C4i"ul lui Dumnezeu siasemnarea. Ce nseamn c4i" al lui Dumnezeu 6at c ne zmislim sinenstem ca animalele, ne continum viata ca animalele7 si nu zic asta ntr#un


2/30

sens n-ositor, ci o zic ct se "oate de neutru7 e o realitate. Si noi, ca animale[la nivel biologic], dac nu res"irm, dac nu mncm, dac nu bem, murim.&ns omul e un animal care are un "otential "e care nici o alt $"tur nu l are.C4i"ul lui Dumnezeu n om este acel "otential "rin care acest animal "oatedeveni un Dumnezeu. Omul este o devenire, nce"nd cu viata biologic,animal, si devenirea omului e o cltorie n gndul lui Dumnezeu, e o cltoriedintru biologie [animal] ntru nestricciune [dumnezeu]. De cezic nestricciune, "entru c biologia e bun foarte , c Dumnezeu n ziuaa sasea si#a $cut CTC#ul nainte s se odi4neasc, si a vzut c toateerau bune foarte &ns biologia se termin asa cum stim c se termin, iar "rincderea omului biologia a a-uns s termine si omul, adic s a-ung omul n"mntul din carele a $ost scos de ctre Dumnezeu. Catastro$ Tragedie (u.

Tragic, si toat istoria s#a um"lut de atunci de tragic, dar re$uz cuvntul)tragedie*, "entru c, n Dumnezeu, tragedie nu e/ist, si nu "oate e/ista. Sidin acest tragic, din catastro$a cderii, Dumnezeu, "rin ntru"area 8ui, a scos"entru om asa o mntuire33 O3 de#am ntelege#o mai adnc. C cel "utin unul nistoriacrestinismului, a izbucnit ntr#o zi zicnd' )0ericit "cat care ne#adobndit asa un %ntuitor3*. &ntr#un $el, mai cinstit este omul astzi dect era,"entru c %ntuitorul nostru este Dumnezeu nsusi ntru"at, c un mdular al$amiliei, al s"eciei omenesti, este nsusi Dumnezeu, $ctorul nostru. Szicem totusi' $ericit "cat Stia acela ce zicea si nu ziceadin nentelegere teologic, dar n#a "utut s nu irum" ntr#un cnt de bucurie,

ns, asa cum zice 5avel' ) tunci s $ericim "catul "entru c unde s#anmultit "catul, a "risosit 4arul *. (u, "entru c "catul tot "cat este.

Stiti ce e "catul. O de$initie mai teologic s"une c "catul este moartea, carelucreaz n mdularele noastre. 5catul este lucrarea minciunii. &n Dumnezeu

nu e/ist minciun, minciuna este moarte, iar n Dumnezeu este numai viat.5catul nu are nici o slav, dar mintea noastr rmne n tcere cnd observminunile lui Dumnezeu. (#a "utut s nu e/clame acel "rinte n $elul acesta')0ericit "cat*, dar nu ca s $ericeasc "catul, ci ca s "roslveasc "eDumnezeu, Care e denenteles, cu o "utere si o ntele"ciune de necu"rinsomului mai mult.

Omul, deci, este un animal. (e nce"em viata biologic, ca toate animalele, dar n noi este un "otential care ne d cea mai mare inteligent si nu numai7 omule, calitativ, ceva cu totul deosebit. Ct vreme am crezut c am crezut tot cemi s#a s"us, mai ales la scoal, am crezut n toat nvttura,inclusiv evolutionismul #, ct vreme am crezut n toate acestea, m#a atras siaceea c nsusi Dar in nu gseste o verig ntre ultimul animal si "rimul om.!u ziceam c veriga aceea nici nu e/ist. Dac e adevrat o evolutie, "iacolo se termin, la ultima maimut. Dar acolo [la ultima verig] este un salt,sau cum zice vraam bogatului din 6ad, e )o "r"astie "este care nu se "oatetrece*, nici de la animal la om si nici de la om la animal. Desi cdem si noi ntr#o viat animalic, "rin lucrarea "catului n noi, dartotusi "catul niciodat n#asatis$cut "e om, $iindc omul rmne totusi c4i" al lui Dumnezeu, si, cumva,undeva, cndva, "catul se va adeveri ca minciun, "catulsi va da arama "e$at si omul va ntelege, sau nu va ntelege, dar va su$eri, $iindc nu asta m"oate satis$ace, nu minciuna, nu surogatul, nu altceva dect ce este gndul luiDumnezeu.


3/30

Omul c4i" si asemnare. C4i"ul lui Dumnezeu este ceva din alctuirea a totomul, care l di$erentiaz radical de restul zidirii. semnarea este m"linireaacelui "otential, si adevratul sens al vietii omului este acea cltorie "n adobndi asemnarea cu Dumnezeu. S$intii au dobndit#o $iecare n msura ncare au dobndit#o. (u sunt eu n stare s msor 1singur Dumnezeu stie care emsura2, dar, n ei vedem ceva din acea asemnare, din acea ndumnezeire lacare caut s a-ung omul, si de aceea avem attea vieti de s$inti..&ndumnezeirea tot omul o caut, c si d seama sau nu. O caut dre"t sau ocaut "ctos. 5n la urm "catul se "oate reduce la un element esential'

ndumnezeirea $r Dumnezeu, auto#ndumnezeirea. Omul, cnd se vrea maresi tare, el nu#si d seama, c nu vrea mai multibani sau mai mult $aim decta"roa"ele, ci el, undeva, ar dori s a-ung un Dumnezeu, si devine, n msura

n care ntelege el. Dracii sunt ngeri cu c4i"ul lui Dumnezeu, care au czut dela adevrata ndumnezeire n rtcirea auto#ndumnezeirii. !/ist dou ci, daruna e adevrat' cea "e care ne#a artat#o Dumnezeu7 cealalt cale este ceeace se numeste "cat, si nu duce nicieri "e om [tru"] l duce na"oi n"mnt, si su$letul n vesnic des"rtire de Dumnezeu 14ai s lsm de#o "artetot $elul de c4i"uri reale sau imaginare, tigile din iad si $rigrile, toate acesteacare sunt ntr#o msur si nc4i"uirea noastr "e baz de cevareal2, vesnicades"rtire de Dumnezeu $iind iadul $iindc nici un su$let, nici undu4, nu a $ost $cut de Dumnezeu cu c4i"ul lui Dumnezeu, ca s rateze n 4alulacesta. 6adul este, dac e/ist asa ceva ca loc n lumea du4ului, este loculcelor ratati. Dac omul este c4i"ul lui Dumnezeu si n n$"tuirea $inal,asemnarea, atunci ce este omul 6at c adevrata antro"ologie, studiulomului, trebuie s treac "rin studiul lui Dumnezeu3

[Ce este Adevrul si cum l putem afla?]

9n gnditor englez, rationalist, le/ander 5o"e, zicea' )(u cuteza "eDumnezeu s#8 cercetezi. Singurul studiu al omului este omul*. :ine, %ister5o"e, ntr#un $el ai dre"tate, Dumnezeu stia c ai dre"tate si a $cut n asa $el

nct s#ti dea si tie rs"uns. Dumnezeu s#a n#omenit, si atunci, ca s studiemce este omul, studiem "e omul 6isus. 6ar dac vrem s stim ce este unDumnezeu, si de#a lungul veacurilor toate religiile au cutat s desco"ere ceeste un Dumnezeu, tot la 6isus ne ntoarcem. !l este singurul si adevratulDumnezeu, m"reun cu Tatl si cu Du4ul S$nt, "recum !l ne#a desco"erit.Deocamdat las deo"arte omenirea lui 6isus, care este de $a"t studiul nostru, sizic c, dac omul este c4i"ul lui Dumnezeu, atunci de la Dumnezeu nce"estudiul nostru. Ce este Dumnezeu &ntrebarea este dinstart gresit, asa cum gresit a $ost ntrebarea lui 5ilat' )Ce este devrul *.Si 5ilat, simtind, stiind c nu e/ist rs"uns la asemenea ntrebare, nici n#amai aste"tatrs"uns de la ;ristos, Care este devrul, si s#a ntors si a "lecat.Da, dar cine "oate s "un adevrata ntrebare, cui i vine s zic n minte nu)ce este Dumnezeu *, ci )Cine este Dumnezeu * Cine ar $i "utut gndi,

n strvec4ime, ntrebarea' )Cine este devrul *

Omul, de la cdere, gndeste obiectiv, stiinta se gndeste stiint obiectiv sicade n limitele unei ngrdiri care la nivel du4ovnicesc este o erezie

ngrdirea ntre obiectiv si subiectiv. Ce este obiectivul, a $i obiectiv, a nu $isubiectiv !ste a m re$eri la obiect, "n la urm. nu $i obiectiv este a#mistinge "ersoana, ca s m con$orm cu obiectul. &ti "rezint tie obiectul, asa cumeste el n sine. Dar si stiinti$ic este o rtcire lucrul acesta. Toti marii savanti si


4/30

marii gnditori zic, cu un o$tat, c nimeni nu "oate $i absolut obiectiv. 5e de o"arte, $iecare vede obiectul asa cum l vede el7 n#ai ncotro' tu esti un subiect35e de alt "arte, subiectul este mai im"ortant dect obiectul3 Ceea ce einumesc subiect este "ersoana, este c4i"ul lui Dumnezeusi "otential asemnarea. S reduci "e Dumnezeu la un obiect De ce Ca s $iiadevrat. 5i atunci cutarea este nu a $i subiectiv sau obiectiv, ci a $iadevrat. Ce ne d :iserica 1viata, nevointa dre"t nteleas a:isericii2 (evointa de a ne des#"timi. De ce Ce e "atima 5atima este unecran, este un vl "e care, zicea S$ntul 5avel, l au iudeii atunci cnd citesclegea lui %oise, si nu nteleg n lumina lui ;ristos, c au acel vl. Deci "atimaeste un ecran, o oglind de$ormatoare, o "rism strmb. Si atunci, cum "utems vedem obiectul 4ai s zicem corect 1nu obiectiv2 . Trebuie s#l vedemcum l vede 0ctorul lui, si, de aceea, noi nvtm "rin :iseric sne des"timim, ca s vedem lucrurile cu oc4iul lui Dumnezeu.?#a zi a "utut, s"reuimea a"ostolilor, dintr#o dat, s se ridice de la ei, si binecuvntndu#i, s seridice la ceruri si s sad la drea"ta Tatlui. O cltorie "e care dam trebuias o $ac, si n#a reusit s o $ac, s#a m"otmolit, si a a-uns n 6ad,

n des"rtirea de Dumnezeu, si de aceea, :iserica l denumeste "e ;ristos )aldoilea dam*, Care prin moarte 1si nviere2 a $urit iesire "entru om laviata vesnic 1asa cum odinioar, prin %area ?#a zi, cu tru" cu tot, s#a dus la ceruri, undeva unde nici 6lie, nici !no4 n#au a-uns, si ne#a druit nou1zice ;ristos' )!u sunt calea si adevrul si viata*2, ne#a $urit cale ctre cele desus, tuturor.


5/30

Cnd ziceam )ce este omul *, ziceam c "e Dumnezeu trebuie s#l studiem.Dar nu s studiem, c doar obiectele se studiaz. De aceea s"uneam c"ersoana nu "oate $i obiect de studiu. Omul ns gndeste obiectiv du"cdere. Obiectiv si subiectiv. +ndeste n termeni de )ce este Dumnezeu *, )ceeste adevrul *. Dumnezeu este un )Cine* si adevrul este un )Cine*. 5rinteleSo$ronie ntr#o zi ne#a s"us un lucru uimitor, c4iar de mai multe ori. =orbeamde cum a zidit Dumnezeu lucrurile, c noi trim n trei dimensiuni1lugime, ltime, nltime2, dar sunt $ilozo$i care s"un c si tim"ul este odimensiune, a >#a dimensiune, cci un obiect n @ dimensiuni, dac nu are si ocli"it de tim" mcar, el nu e/ist. Sunt o in$initate de dimensiuni, dar ultimadimensiune este persoana . 8ui i "lcea sntrebuinteze mai mult cuvntul) ipostas * dect )"ersoan*, cuvnt care, cndva, "rin secolul al >#lea cred, si#a nsusit ntelesul de "ersoan 1"n atunci grecii "oate aveau )"roso"on*,care nseamn )$at*, cum avem si noi un Dumnezeu n trei $ete7 limba romnmodern a "rsit notiunea aceasta, dar era si la noi )$at*2.)6"ostas* gseste "rintele c este o notiune mai de"lin a "ersoanei.)6"ostas*, la origine, n greac, nsemna substant . Ce este substantial n celcare trieste !ste tocmai "ersoana7 "ersoana trieste. (u trieste esenta,nu trieste omenirea, trieste omul, $iecare om. ceea este viata. Omenireaeste acolo unde sunt mai multi de un om.

[Omul devenire ntru Fiint]

umnezeu Fiinta ra"#stea $iata

[ umnezeu Fiinta]% 5ersoana nu este un obiect de studiu, nu se studiaz,"ersoana se trieste. (u stiu cum ar $i $ost dac n#ar $i czut omul,

dar, czuti $iind, Dumnezeu ne vorbeste si n graiul nostru,"e ntelegerea noastr, "e limba noastr, si ne d si niste in$ormatii.5rima in$ormatie des"re Dumnezeu a $ost "rimul nume "e care si 8#a dat nistorie. 8a rugul a"rins, cnd %oise aude glasul Domnului' )Du#te si scoate dinrobie "e "o"orul %eu ales, 6srael*, si se ndrtniceste, c nu se simte vrednic,zicnd' )Cine s le s"un c m#a trimis Care Ti#e numele * 1c "n atunci6srael cinstea "e Dumnezeul nostru, "e Dumnezeul "rintilor nostri, allui vraam, al lui 6sac, al lui 6acov, care du" vreo >?? de ani de robie n !gi"t,"robabil c rmseser mai mult "e "ost de amintire vag, de mitologie2,Dumnezeu zice' )t' Eu sunt Cel ce sunt. Spune-le c Eu sunt te-a trimis *. Deci)Ce este Dumnezeu *. )Dumnezeu este*. 5unct. cesta este numele 8ui, iarnoi, ce trebuie s $im Trebuie )s $im* si att. Dar ce nseamn )a $i* &nviziunea comunist, ateist, Dumnezeu nu e/ist. Da, "oate c, ntr#un $el,Dumnezeu nu e/ist. Dac "a4arul acesta exist , ce Dumnezeu este ca"a4arul acesta Cnd i#a zis Dumnezeu lui %oise' )!u sunt cel ce sunt. S"une#le c A!u suntA te#a trimis* am nteles c )a $i* este altceva dect de )a e/ista*.

"oi am ncercat etimologia cuvintelor. m ntrebat "e un "ro$esor de limbi,)de unde vine cuvntul )e/ist *. &mi s"une c din )e/sisto*. !u vedeam "eacest )e/* care stiu c nseamn )a iesi din*, )a "urcede din*. %i#a s"us c)sisto* este )cel ce este, )cel ce sade* "ro"riu#zis. Tot la )este* revenim.Deci existenta este ceea ce "urcede din Cel ce este , si atunci mi#am dat seamac e/istenta nu este dect o devenire . Dumnezeu binenteles c nu e/ist, n#are nevoie de devenire. 6ar noi suntem o devenire ntru a fi , devenire

ntru $iint, cum zic unele $ilozo$ii.


6/30

Da, dar ce este $iinta !ste Dumnezeu, 0iinta cu )0* mare. O "arantez' nu nseamn c "rin )devenire ntru 0iint* noi devenim Dumnezei [cu D mare], cdevenim $r nce"ut7 noi suntem cu nce"ut, suntem $cuti de Dumnezeu,dar continutul vietii noastre, viata noastr va $i, n $inal, acea viat "e careo trieste nsusiDumnezeu, si vom $i, zice S$ntul %a/im si alti s$inti, nu numai$r s$rsit 1$iindc viata este $r s$rsit, $iindc nu e/ist stricciune, adic

mbtrnire, moarte, "utreziciune, reciclare biologic2, ci viatcare trieste vesnic la un a"ogeu de ncordare , care, n acelasi tim",este vesnic odihn . Bic n acelasi tim", adic si ncordare, si odi4n, nu"lictis vesnic. Sunt lucruri "e care nu le "utem cugeta acum, n ramele strmteale e/istentei noastre, dar ntru devenirea noastr, dea Domnul sa-ungem toti acolo, si vom cunoaste lucrul acesta, viata lui Dumnezeucea nestriccioas, cea $r s$rsit, cea vesnic cu adevrat, cci va $i viatanoastr. Si aceast viat, acest )a $i*, va $i o "lintate care nu are )a e/ista*.) e/ista* si att este un mare "lictis. (#avem toti e/"erienta urtului, cnd numai stim ce s $acem, cnd nimic nu se mai ntm"l, cnd ce vroiam noi nu semai ntm"l. cesta e 6adul "n la urm, ntr#o mic msur. ) $i*, este

n acelasi tim" o total m"linire, obogtie nes$rsit, ntele"ciune nes$rsit, sitot ce este Dumnezeu este "lintatea lui )a $i*. Si aceasta l di$erentiaz de )ae/ista*. (u numai att, zice S$ntul %a/im, $iindc viata "e care o "rimim este$r nce"ut, devenim ca si $r nce"ut. (u vom $i esential $r nce"utsi ne$cuti. Dar viata "e care o vom tri este viat $r nce"ut si vom $i ca si$r nce"ut. Si asemnarea cu Dumnezeu va $i "n la total identitate.Si totusi nu vom $i Dumnezei, ca Dumnezeu du" $ire, dar totusi nimic nu ne vali"si si vom $i identici cu Dumnezeu "n la total identitate.

[ umnezeu ra"#ste]% %ai rmne un lucru "e care nadins nu l#am

"omenit. m s"us c Dumnezeu este, si c omul, n devenirea lui, va "uteazice si el' )5rin 4arul Tu, Doamne, eu sunt*. cesta e numele lui Dumnezeu,"e care omul, nu "rin calea "ro"riei nc4i"uiri, ci "rin cale de Dumnezeurnduit, va dobndi acest )eu sunt*, si si#l va "utea "e dre"t atribui.Dumnezeu a s"us "rin %oise' )!u sunt*, si mi vine s zic 1este o "ro"ozitie "ecare a com"letat#o de#abia du" ntru"area 8ui, la ?? de ani du" %oise2, mivine n gnd ce ne s"une S$ntul 6oan, de Dumnezeu cuvnttor, n "rima sae"istol' ) Dumnezeu dra oste este *. cum avem un nume mai de"lin al luiDumnezeu. Dac vrem s ntrebm ce este Dumnezeu, "o$tim, Dumnezeudragoste este. tunci ce este omul !mul este dra oste . Si dac dragoste nueste, nimic nu este. Ce este dragostea atunci Obiect de studiu deocamdat.Studiul adevrat este nevointa :isericii. O3 de#amntelege dre"taceast nevoint, ca s ne#o nsusim dre"t3 (u e vorba numai de a batemtnii si de a, stiu eu, de a nu mnca, nu bea, nu dormi. (evointa este olucrare a gndului omenesc, care ncearc s "trund, "e cile de Dumnezeurnduite, n gndul lui Dumnezeu, "entru ca s gndim ca Dumnezeu, ca svedem ca Dumnezeu, ca s trim ca Dumnezeu, ca s ntelegem caDumnezeu. 6ar tot ce este nevoint tru"easc, mi vine s zic c este su"ortulmaterial "entru aceastnevoint.

Dar atunci, ce este dragostea Dragostea a $ost "oate, de#a lungul istoriei,obiectul celor mai mari con$uzii. Si, dac toat cutarea omului o reducem 1nu"rin du4 reductionist, ci "rin esentializare2 la un singur element, la dragoste sereduce cutarea omului. =edeti c cea mai mare is"it care bntuie "e totomul, si care acum se dezlntuie la nes$rsit, este curvia . De ce !ste, sub


7/30

$orm de "cat, surogatul dragostei, n $orma, n msura si n limitele "e careDumnezeu le#a rnduit "e "mnt. ceast m"reunare este una din e/"resiileiubirii ntru 6ubire, "ersoan ctre "ersoan, iubire i"ostatic. (unta esteaceast m"reunare "rin care, dintr#o iubire care si are si o e/"resie tru"easc,biologic 1e/"resie bun foarte si care ntru toate ngn cele du4ovnicesti2,trebuie s se zmisleasc, $ie si du" cdere, omul, care e c4i"ul luiDumnezeu, si "otentiala asemnare.Ce este dragostea &mi vine s zic c nu stiu, si Dumnezeu s v, si s nelumineze ce este. Dar, dac m#am anga-at "e terenul acesta "rime-dios, s

ncerc s dibui ca s s"un cteva cuvinte. Cred c "utem s lum ca modelc4i"ul lui ;ristos "e cruce. O3 numai si "e !l s#l ntelegem dre"t, ca e/"resiaculminrii iubirii, cci !l nsusi zice' )mai mare dragoste nu are nimeni dectaceasta, ca unul s#si "un viata "entru "rietenii si*. Cine sunt "rietenii lui;ristos )&n "rimul rnd, zice, )voisunteti "rietenii %ei, dac $aceti ceea ce"oruncesc vou*. Dar ;ristos ne#a zis s iubim si "e vr-masi. ;ristos ns,nu "orunceste ceva ca noi s $acem, ci "orunciledumnezeiesti sunt odesco"erire a ce este Dumnezeu nsusi [$ie c este ;ristos ntru"at, $ie c este;ristos nscut n inima noastr] . Dac am "ara$raza cuvntul lui ;ristos')6ubiti#v vr-masii3*, am "utea zice' )!u, Dumnezeu, mi iubesc "nsi vr-masii*. De ce iubeste Dumnezeu "e vr-masi !/ist o limit a dragosteilui ;ristos !u as zice c Dumnezeu nu se' are dragoste 1cci ceea ce ai, "oti s"ierzi2, ci Dumnezeu este dragoste, si aceasta [dragostea] nu se sc4imbniciodat. C suntem "rieteni sau c suntem vr-masi, c ne c4eam 6oan sau5etru, sau 6uda, dragostea lui ;ristos rmne neclintit.

Dac v uitati bine, o s vedeti n cele "atru evang4elii, mai ales n seara Cinei

celei de Tain, de cte ori si n cte $eluri a ncercat ;ristos s ru" si za"isul nscrisului "entru 6uda, za"isul "rorocesc, asa cum a ru"t za"isul "rorociei"entru neniviteni, n zilele "rorocului 6ona, cnd 6ona a"ro"ovduit ninivitenilor' )=eti "ieri cu toti, si cu vite cu tot, dac nuv "ociti*. S#au "ocit si n#au "ierit. Deci, a zdrnicit Dumnezeu "ro"ria Sa"rorocie, din dragoste, atunci cnd "rorocia 8ui era n dezavanta-ul omului,iubita sa $"tur. sa a vrut s zdrniceasc si "rorocia $at de6uda. =edeti "rimele sti4iri din S$nta Eoi, la cele F !vang4elii. Du" "rima!vang4elie este o serie de sti4iri, si $iecare sti4ir arat n ce $el, n ce alt $el amai ncercat ;ristos s scoat "e 6uda, s#l trezeasc "e 6uda, doar s scoatun cuvnt din 6uda, "rin care ;ristos ar $i "utut zice' )0ie tie du" credinta ta*sau )6artti#se "catele*, sau altceva, ca s se stearg, ca s ru" za"isul.Cnd s"un )ca s ru" za"isul*, multi dintre voi stiti c citez Tro"arul din "ost,din ceasul al saselea' )Cel ce n ceasul al saselea ai ru"t za"isul osndei lui

dam n


8/30

cluzit cred c de ngerul lui "zitor, care i arat c4inurile iadului. Trecnd"rin "oarta iadului, "este "oart este scris' )5rsitiorice nde-de, toti ceicare intrati aici*. Si eu zic' *6at glasul iadului*. Ce zice )Dumnezeu "rin SiluanBice )(u, nu "rsiti nde-dea*, ci )Tine#ti mintea n iad, dar nici acolo snu deznd-duiesti*. Si, ntr#o cli"it, iadul s#a destrmat "entru Siluan si"entru toti cei care urmeaz cuvintele lui Dumnezeu. Iadul" n sine" nu arerealitate. Iadul este apo eul minciunii . Dac vreti, n limba-"ostmodern, calculatorica ne o$er o e/"resie' realitate virtual . 8inia "catuluie e/"rimat iarsi de o e/"resie "ost modern' identic natural 1avem, nindustria alimentar, aceste !#uri n mncruri si e/"resia )substante identicnaturale* o traducere "roast din englez' )identical natural*, adic, n celmai bun caz, )identic cu natura*, dar totusi nu e acela natural2, care e alte/"resie, alt "ara$raz si alt sinonim al cuvntului minciun. #catul e unidentic natural" dar nu natural" nu este firea pe care Dumnezeu ne-a dat-o.Iadul este realitate virtual. Dac scoti stecherul din priz s-a dus. Caree stecherul$ Este lucrarea minciunii" este m%ndria.

Ce este mndria O s nce" "rin cderea "rimului czut, ngerul cel mai maresi cel mai $rumos, 8uci$er, care a devenit Satan, adic vr-masul. vem un c4i"al lui si al cderii lui, n cartea lui 6saia, n "rorocia des"re

m"ratul =avilonului 1dar, n trans"arent, vedem cderea "rimului nger2.Bice acest m"rat al=avilonului' )0i#voi ca cel "rea nalt, "une#voi scaunul meumai "resus de ceruri*. Si asa gndea si "rimul nger. vrut s $ie ca Cel5reanalt, lsndu#se mbtat de "ro"ria sa $rumusete, de Dumnezeu $cut, deDumnezeu druit lui, n loc s multumeasc lui Dumnezeu, asa cum$ac s$intii si s$intii ngeri. [G] &n asta se arat si dragostea lui Dumnezeu,si greseala ngerului' a $i ca DumnezeuG (u n concurent, nu ntr#o

m"otrivire, nu n contrare, care im"lic si ur, ci n smerenie, care este "oartdesc4is iubirii, si, "entru aceasta, din bun nce"ut, "rintii au ndrgitsmerenia, ca obiect al nevointei.

Smerenia trebuie nteleas "rin de$initia "e care am dat#o mndriei' mndriae minciun si este contrariul lui Dumnezeu, deci ur, egoism, nc4idere n sine.Smerenia este, "e de o "arte, realismul du4ovnicesc. !u sunt ceea ce m#a $cutDumnezeu s $iu. tt, nu mai mult, dar nici mai "utin. ceasta tot smerenieeste, $iindc acesta este realismul7 aceasta e realitatea. Dumnezeu m#a $cutc4i"ul slavei celei negrite. 5i, $rati si surori, s aste"tm noi moartea noastr"entru ca altul s ne cnte )c4i"ul slavei negrite sunt, mcar c"ort ranele "catelor*. ;ai acum s ntemeiem, s n$"tuim n noi acest c4i"al slavei lui Dumnezeu. ceasta enevointa :isericii, "entru aceasta nes"ovedim, ca s ne le"dm de "cate. (oi nu ne le"dm, ni le asumm. &ns"ovedanie ne asumm "catul. ceasta este. Cnd se s"ovedea, cinevas"unea' )5rinte, mi#e rusine s#ti zic toate acestea, dar sta sunt, n#am

ncotro, sta sunt*. ceasta este smerenia' nu o manieristic, nu un $el corectde a $i, sau de a a$isa, mai ales, ci realismul.

"oi, "rintele So$ronie s"unea )smerenia este acea calitate aiubirii dumnezeiesti care se d celui iubit, $r ntoarcere asu"ra#si*. &n gndulde a#si "une scaunul mai "resus de Ceruri si s $ie si el ca cel 5reanalt, era ores"ingere a celuilalt, si nu mai era un )cel iubit*, ci )cel iubit sunt eu, si nimenialtul, si de mine n#are nimeni loc n mine*. Smerenia este o desc4idere tuturor,"n si vr-masilor. Domnul s ne arate c avem nevoie de c4ibzuial n istoria


9/30

asta slbatic si mincinoas. C nici ;ristos la nce"ut nuse ncredinta nimnui, cum zice evang4elia S$ntului 6oan, c stia ce este nom, si nu avea nevoie ca altul s s"un ce este n om. Dar a venit cli"a cnd asocotit s se ncredinteze omului, si n mai "utin de F> de ore era "e cruce. Dar;ristos a rmas nesc4imbat. [G] Cci Dumnezeu dragoste este. Dumnezeu nuare, ci este dragoste. Crucea este culminarea dragostei, o dragoste care nuse o"reste nici de la c4in, nici de la nssi moartea, "entru c se d celui iubitde"lin, $r nici o rezerv. ;ristos n#a "strat nimic. &n gloata care urla,ducndu#l la cruce, s#a gsit si cineva care s "lng "entru !l, "entru 6isus, sise ntoarce ctre ele si zice' )(u "entru %ine s "lngeti, $iicele6erusalimului. 5lngeti "entru voi si "entru $ii vostri*. De ce 5entru cadineauri a strigat n nebunia lor, gloata' )0ie sngele 8ui "este noi si "este$ii nostri*. u c4emat sngele %ntuitorului ca blestem asu"ra lor si asu"ra$iilor lor. Si ;ristos a stins blestemul, a vrut s#l sting. s"us' )5lngeti "entruvoi si "entru $ii vostri, nu "entru %ine*. (ici atunci ;ristos nu avea ceva n Sine,"entru Sine. Tot "entru altii se gndea. Si cnd 8#amnltat "e cruce, de "ecruce a strigat ctre Tatl' )5rinte, iart#i c nu stiu ce $ac*. Com"timea cudobitocia noastr, dect s#8 doar "entru durerile 8ui. 9na dinasa#zisele "ricesne "e care le#am auzit n :iseric, este aceea n care se s"une' )O,vai, ranele %ele, cum m dor3*. m trit#o, cnd am auzit#o "rima dat, ca "e o4ul. Dac ar $i zis' )O,vai, ranele tale, cum m dor3*, 8#as $i recunoscut "e;ristos. Dar n vorbele' )O, vai ranele %ele, cum m dor3*, nu#8 recunosc"e ;ristosulnostru.

;ristos este dragoste, de nimic micsorat, de nimic clintit, denimic m"utinat. 0iindc dragostea 8ui, c este viu sau mort, tot dragosteeste. Si ne#a artat o tain' aceast dragoste nu "oate $i tinut de moarte, si

moartea a "ierit, si iadul i#a vrsat "e toti "e care i avea n "ntecele lui, si ares o mai $ac odat n ziua de a"oi, care se a"ro"ie. Dragostea lui Dumnezeu a$ost trit cu brio, cum am zice noi astzi 1cuvntul brio e ie$tin n conte/tulacesta2, de ctre toti ucenicii, mai ales n "rimele trei veacuri, dar si "nastzi. Dragostea ca viat , cnd aceast dragoste trieste n mdulareleomului, nici c4inurile nu o "ot m"utina, nici moartea nu aredinti s o muste.

6ertati#m, dar vreau s atrag atentia nc la un tro"ar "e care l cntm n%iercurea %are, din S"tmna %are Tro"arul S$intei Casiana' )0emeia cea"ctoas, simtind dumnezeirea Ta, a s"us' HHvai mie, c noa"te ntunecatsi $r de lun a $ost viata meaII*. Doar att mi amintesc, dar $iti cu luareaminte la aceasta. %ucenicii, $iind "trunsi, "resimtind ca si $emeia cea"ctoas, Dumnezeirea lui ;ristos, s#au um"lut de 4arul acestei iubiri, sic4inuri si moarte n#au "utut s#i mai sc4imbe. Si au murit cu slav, si tru"urilelor, n loc s $ie 4oituri si mortciuni, ne sunt moaste. &n =ec4iul Testament, totce era mort, era s"urcciune. Dac omul trebuia s#si $ac datoria $atde "rintii lui si s#i ngroa"e cnd mureau, trebuia s se s"ele, o zi ntreag,F> de ore, n#avea voie s intre n biseric s nu s"urce cele ale vietii, cu celeale mortii. stzi, dac nu avem moaste de mucenici sau de s$inti "e altarelenoastre, atunci altarul nu este s$intit, si nu "utem slu-i liturg4ia. =edeti, ntrealtele, cum s#a bat-ocorit moartea de ctre ;ristos. C si oamenii1oameni "ctosi2 au "utut deveni ca ;ristos, si au $cut $gduintaDomnului,adic cele ce a $cut ;ristos, si "robabil, dac ar $i s com"arm, mai maridect acestea.


10/30

Clugria, dre"t nteleas si dre"t trit, este o mucenicie de o viat ntreag.)%ucenic* vine de la )munc*, care n romna vec4e nsemna )c4in*, acum adevenit )lucrare*, )lucru*. Cuvntul )muncile 6adului* e un cuvnt slavon.Sinonimul grecesc este )martir*. )%artir* nseamn )martor*, etimologicvorbind. %artor a ce %artor al unei Vieti , care nu "oate $i atins de nimic dinlumea stricciunii, a mortii, a minciunii, a mndriei. Care mndrie este, ziceam,acel stec4er, "e care, dac#l scoatem din "riz, s#a dus cu toat realitateavirtual a tot ce nu este Dumnezeu. De ce zic )virtual* 6adul nu deDumnezeu a $ost $cut, Dumnezeu a $cut numai lucruri bune si bune $oarte.Deci tot ce este n a$ara lui Dumnezeu este numai o realitate virtual si are"utere numai asu"ra acelora care triesc n virtualitatea mndriei, aminciunii. (evointa crestinului este de a iesi din aceast virtualitate. %artir,adic )martor*, martor al acestei =ieti. %artori cu adevrat au $ost cei a crormrturie a $ost curat. &ntre cei F?.??? de mucenici de la (icomedia, un numese "are c nu a $ost nscris ca mucenic. De ce 5entru c n drum s"re martiriu,as$siat de "e un "erete Decretul Cezarului, ca s "rigoneasc"e crestini. +reseala lui este c de acum ncolo, el "utea $i "ede"sit deCezar, asa cum socotesteCezarul, "entru $a"tul c s#a m"otrivit Cezarului. !l a"urtat o mrturie $elului n care Cezar cezrea asu"ra "o"orului lui. Si mrturialui "entru =iata nestriccioasnu era curat. ceasta trebuie s o avem nminte, c )a mrturisi*, n romn, se con$und cu )mrturie*, )a "urtamrturie*, )a $i martor*. &nseamn s $i martor acelei =ieti care trieste nmdularele omului, care nu "oate $i biruit, du" cum zice ;ristos, lui 5etru' )Siaceasta este :iserica, "e care "ortile 6adului nu o vor birui*.

Omul caut crucea lui &rist#s

Cred c vin zilele cnd viata noastr trebuie s $ie curat. Curat nu nseamnc "ctuim "e ici "e acolo. %car gndirea noastr s $ie drea"t, s $ieintegr, s $ie de"lin. C dac nu, riscm s $im n4tati de valurile, tsunami#urile "ost#moderne. devrata viat culmineaz cu crucea, "arado/al. Dar oare:iserica nu s"une' ):ucur#te cruce, de viat $ctoare*. Cum )de viat$ctoare*, cnd Dttorul de viat a murit "e ea Tru"ul nu e totul, tru"ul a$ost obiect de -ert$, si ni l#a dat ca m"rtsanie, si sngele vrsat, la $el.5entru ca si noi, mncnd tru" si snge, sub $orm de "ine si vin, c stie c nusuntem canibali, mncm tru" si snge care au cunoscut nviere. Si de aceeamncm viat vesnic , cum zice ;ristos.

De cnd am $ost 4irotonit du4ovnic, am auzit de $oarte multe ori de la tineri,s"ovedanie de genul acesta' am ncercat cele tru"esti sau cele tru"esti i#au ncercat "e ei, si ori zic' )Dar n#am mers "rea de"arte, sau "n la ca"t sauam mers "n la ca"t*, sau, cum s"uneau ctiva' )O, "rinte, cnd am avut"rima date/"erienta aceasta, du" aceea m#am gndit' sta a $ost tot 3*.Dou lucruri vreau s mai zic'

'% sta a $ost tot Da, sigur, asta a $ost tot7 tu cutai dragostea, iar tru"ul,sracul de el, asta a $ost tot ce ti#a "utut o$eri. De ce 5entru c, n sine, nueste dect o $unctie biologic si mai mult nu "oate. ! o $unctie biologic "ecare minciuna o nvluie ntr#un ntreg misticism al tru"ului, si c4iarsu$letesc. Cauti m"liniri sau mai stiu eu ce. Cei care auavut e/"erienta, aste"tnd lucrurile acestea, au rmas dezamgiti. dic, am


11/30

$ost amgiti si suntem amgiti, n msura n care ne "ot atrage "este msurlucrurile acestea.

(% 5n la ca"t. =oiam s m concentrez mai ales "e cuvntul acesta' )"reade"arte* sau )"n la ca"t*. Dragostea are nevoie s mearg "n la ca"t,si "e latura aceasta ne "oticneste vr-masul si ntunec "e om, si merge "nla asa#zisul ca"t al a"ro"ierilor tru"esti, n legea lor, n limita lor, bune $oarte,si de o deosebit $rumusete, dac am avea destul des#"timire, ca s vedemcu oc4i curat toat lucrarea aceasta a zmislirii c4i"ului lui Dumnezeu, $ie sidu" cdere.

5n la ca"t7 dragostea nu "oate s se dea dect "n la ca"t, nu "oate. (uc nu "oate, dar ntelegeti c este n $irea ei, este un $oc mistuitor, care lmistuie "e nsusi Dumnezeu. !l se mistuie "e sine $iindc !l este dragoste. Sidac este vorba n istorie, ntr#o istorie n care lucrurile culmin cu moartea,atunci "n la moarte se las mistuit de dragoste si se las mistuit de dragulcelor iubiti. Si cnd zice "e cruce' )5rinte, iat#i c nu stiu ce $ac3*, tot nude ranele 8ui se tnguia, ci se tnguia de ranele noastre, de ntunericul nostru.C nu stiu bietii acestia ntunecati, c "e singurul lor adevrat "rieten lomoar. )&ns !u muri#voi "entru ei, si "rin moartea aceasta voi gsi alt cales"re a#i mntui, dac n#am gsit rs"uns de ascultare si de dragoste n ei7 "rinura lor si "rin criminalitatea lor, % las !u, Dumnezeu nemuritor, omort, si"rin aceasta, "rin -ert$a aceasta, voi strica lucrarea mortii si a iadului, si tot ivoi mntui3*.

&ns, binenteles, adaug cei care vor' )D#ne Doamne s voim, si s voim maide"lin*. %area erezie este $elul n care ntelegem noi crucea, si zicem'* , mi

"ort crucea3*, adic am multe de su$erit. !c4ivalm crucea cu su$erinta. !rezie3Crucea este dragostea, dragostea dus s citm )"rea de"arte*, dragosteadus )"n la ca"t*, dragostea adevrat, care nu are nevoie de acea

m"linire tru"easc, bun $oarte, "e care o "oate tri n legea ei si n limitele ei.Dar trebuie s mearg dincolo de aceasta. Crucea este acel lucru "e care omul

l doreste. Si atunci cnd omul a-unge n "cat, "n la acel ca"t unde se)dez# amgeste* si o, doar de s#ar dez#amgi3 dar, dezamgit $iind, credec n#a $ost destul, si caut alt e/"erient, caut alt "ersoan. &ncearc din ce

n ce mai mult, si risc s se m"otmoleasc n ale "catului, n ale minciunii, nale ntunericului, "n la ca"t.

% veti crede dac v voi s"une c omul caut crucea lui ;ristos Si nimicaltceva. Domnul s ne lumineze, si atunci vom "utea cnta' ) O, cruce deviat fctoare!.

ntreb ri si r s"unsuri la conferinta #Ce este omul?

6erom.


12/30

0rati si surori, trebuie sJ gndim teologic. Trebuie sJ ntelegem cJ dualismul1adicJ a crede n douJ "rinci"ii' al binelui si al rJului2 este o erezie recunoscutJde :isericJ. (umai binele e/istJ, $iindcJ numai Dumnezeu a zidit, si nudiavolul. =orbeam cu un tnJr, si m#a nteles tnJrul. zis' )Cnd Dumnezeu a$Jcut omul, nu l#a $Jcut "nJ la centurJ si du"J aceea sJ zicJ' )Ocu"J#te tu,diavole, cJ n alea nu mJ bag*. Dar ce este atunci rJul (u este dect un bine,$olosit asa cum nu ne desco"erJ Dumnezeu sJ se $oloseascJ, ori ntr#un telgresit, oricnd nu trebuie, orict nu trebuie, oricum nu trebuie.


13/30

)*rinte +afail, d#ar #rt#d#csii se m.ntuiesc? Au f#st sfinti cu m#astesi n afara /isericii n#astre?

s vrea sJ mai iasJ o turJ din cartea aceea a lui ;omiaNov 1):iserica esteuna*2, de care m#am bucurat $oarte mult, cJ acum doi ani a iesit aici, la)


14/30

identitatea )Ce este omul * , identitate "e care ne#a arJtat#o ;ristos7 dacJDumnezeu a trebuit sJ se ntru"eze si, "rin cinstit sngele 8ui sJ ne desco"erece este omul, a"oi trebuie sJ bJgJm de seamJ sJ nu "ierdem ortodo/ia2 iar, "ede altJ "arte, a $i ortodo/ nseamnJ a iubi lumea ntreagJ, tot cosmosul, tot cea zidit Dumnezeu, cu dumnezeiascJ dragoste, "nJ si "e vrJ-mas. (u ne

ncumetJm, la nivel ascetic, sJ iubim "e draci sau asa ceva, $iindcJ sunt "rea"uternici $atJ de noi, si riscJm sJ cJdem n "lasele lor, asa cum a su$erit"Jrintele 5aisie g4ioritul. 0oarte interesantJ e/"erientJ ne#a dezvJlui el 1lascarte sJ ne s"unJ mai de"arte2, nsJ n nevointa noastrJ ne limitJm la lucrurimai "e mJsura noastrJ. Cu 4arul lui Dumnezeu, s$intii a-ung la mJsura, unde,cum zice Siluan' )S$intii ncon-oarJ si 6adul cu dragostea lor*. ! o dragoste ne#silnicJ, care nu sileste "e cei care vor "ierzania, )$iul "ierzaniei*, cum zice;ristos des"re 6uda. (u#i sileste sJ iasJ dintre aceia. 6#ar dori cu "retul -ert$eilor, i#ar dori mntuiti.

Deci, a"Jrarea ortodo/iei nseamnJ sJ ne a"JrJm singura cale n care ne"utem regJsi "e noi si l "utem ntelege "e Dumnezeu cel adevJrat. Dar a $iortodo/ este a iubi ntreaga lume, "e "rieteni si "e vrJsmasi, si a avea

ncredere n Dumnezeu. DacJ cineva si "une "roblema, si multi, "oate toti si#o"un' oare numai ortodocsii se mntuiesc eu ntrezJresc n ntrebareaaceasta un du4 al iubirii, care n#ar rJbda gndul cJ cel din a$ara ortodo/iei ar"utea "ieri7 c4iar eu as "utea $i n a$ara ortodo/iei, si aici e un $el de a iubia"roa"ele ca "e sine. dicJ, dacJ cel din a$ara ortodo/iei nea"Jrat se "ierde,cum zice o anumitJ idee, un $el de gndire, mJ vJd eu n starea lui si nu "otrJbda lucrul acesta.


15/30

sJ ne mntuim "rin "reotia ierar4ilor si "reotilor nostri, dar si ei, oameni $iind,ca noi toti, si m"reunJ slu-itori ai lui Dumnezeu, si ei, "reotii nostri, si ierar4iinostri si teologii nostri, au nevoie de rugJciunea :isericii. (u stiam de aceastJ

ntlnire, dar sJ "urtJm n rugJciune si "e "Jrintele 5atriar4, si "e cei din a$ara:isericii, si sJ cerem Domnului ca !l sJ lumineze, $iindcJ Dumnezeu $ace lucrulacesta. Dar sJ stiti' Dumnezeu $ace de multe ori ntr#un mod $oarte "arado/al,"arado/al "entru noi si "entru gndirea noastrJ..DacJ noi rJmnem n rugJciune, n cel mai rJu caz, numai noi ne vom mntui.&ntr#un caz mai bun si altii. &n cazul cel mai bun, "oate toti. Dar rugJciuneanoastrJ va in$luenta "e toti. &ntr#un sens, na#s zice cJ nu trebuie sJ -udecJmlucrurile acestea. Trebuie sJ le -udecJm si sJ le ntelegem, dar cu drea"tJ

ntelegere. Dar cine ne va da drea"ta ntelegere, dect Dumnezeu, "rin:iserica lui, "rin tainele 8ui, "rin "reotii si ierar4ii nostri


16/30

n utreniile de duminicJ, a"oi ce vreti mai mult dect crucea "e care o aveti ncJsJtorie.

Tot ce este su$erintJ, este si o cale de mntuire. Si s$ntul 6oan ScJrarul, ncartea cu "recJdere monasticJ, zice' ) tentie mona4ilor, cJ noi n mJnJstiri"utem sJ adormim, cJ totul ne este bine, cJ suntem cu slu-be si altele, n tim"ce mireanul, 4Jrtuit $iind de cele ale lumii, este tinut mai treaz si mai "e"icioare de cele ale lumii*. sa se ntm"lJ, cJ curelarul din le/andria, a

nvJtat "e marele ntonie gndul acela care l#a dus la desJvrsire' )Toti se vormntui, numai eu voi "ieri*. Cum trJia curelarul acela, $JrJ sJ nJdJ-duiascJ3=edeti, cJ e acelasi gnd, acelasi cuvnt ca al lui Siluan' )Tine#ti mintea n iadsi nu deznJdJ-dui*. dicJ recunoaste ce esti, recunoaste realitatea, $ii obiectiv,sJ zicem, $ii realist, dar nu deznJdJ-dui. 6adul deznJdJ-duieste, Dumnezeu nu.

Deci, su$erintele care ne vin n viatJ, toate sunt ngJduite de Dumnezeu cu osocotealJ, "e care, dacJ o ntelegem, toate vor $i ns"re mntuire. 0iindcJ da,crucea nu este su$erintJ, crucea este dragoste, nsJ dragostea dumnezeiascJnea"Jrat este rJstignitJ. Si rJstignirea n lumea aceasta, du"J cJdere,

nseamnJ durere. Deci, "nJ la urmJ, oarecum, revenim la su$erintJ cu crucea, nsJ su$erintJ care merge si n sensul invers' dacJ dragostea este su$erintJ,calea su$erintei ne "oate aduce la dragoste7 si o "utem vedea $oarte lim"ede si

n vieti de s$inti, "oate si n e/"erienta vietii noastre, si "nJ si n romanegJsesti e/"eriente dintr#astea. Su$erinta nu este nea"Jrat distrugJtoare. u$ost niste cazuri e/traordinare n lagJrele de e/terminare din +ermania, din


17/30

romnJ alt$el n#ar $i de nteles, dar e/"resia n limba rusJ este deosebit de$rumoasJ si de "uternicJ' )esti ridicat3*. dicJ, dacJ te#ai anga-at "e drumulcrucii, mergi "nJ la ca"Jt7 nu mai este scJ"are si iesire, dect n cli"a n carealtii te ridicJ de "e cruce, du"J ce ai murit. Cuvntul acesta "oate sJ "arJdeosebit de cum"lit "entru cei care nu intuiesc destul dumnezeiasca dragoste.%ona4ul a intuit#o si a vJzut cJ Cel rJstignit i vorbeste, nu#i vorbeste unteoretician, ci Cel care a su$erit crucea si stie des"re ce vorbeste. avutdestulJ intuitie omul acela ca sJ nteleagJ mJretia acestui tragic, n care, "elngJ cJ Dumnezeu mntuieste "e om 1n ciuda cJderii lui2, l $ace si erou, cuun dumnezeiesc eroism al dragostei. CJci, "nJ la urmJ, din dragoste toate"urced' si eroismul, si ntelegerea, si ntele"ciunea, si "uterea, si bogJtia sitoate cele dumnezeiesti.

cesta e un cuvnt care "are deosebit de tragic, dar "entru cine l ntelegeeste un cuvnt deosebit de $rumos si de mJret. Domnul sJ ni#l dezvJluie3Observati cJ, mai trziu, "Jrintele So$ronie trece "rintr#o is"itJ asemJnJtoare.&i s"une lui David :., cam asa' )Strig3 De ani de zile strig cJtre Dumnezeu, mJ"lng zi si noa"te, si Dumnezeu stJ ca si cum nu aude. Si acum am obosit si numai "ot. %J gndesc cJ "oate am ales o cale gresitJ [cJlugJria], cJ nu rJzbescsi nu a-ung nicJieri, dar, n acelasi tim", o altJ cale nu vJd "entru mine*. SiciteazJ "e "roorocul !remia, care zice' )Tu, Doamne, %#ai silit la asta, ai $ostmai "uternic dect mine. !u n#am vrut*. Si "Jrintele So$ronie zice, n "asa-ulacela' )9ndeva si eu n#am vrut, m#am m"otrivit la calea aceasta, dar ai $ostmai "uternic si m#ai silit*. Dar atentie, nu a $ost silit de un bici, sau o btJ, saude un "istol, ci de silnicia dragostei, si aici este "uterea cea mai mare a luiDumnezeu' dragostea care i#a silit "e acestia sJ#si asume calea crucii si nua-ung sJ o ducJ mai de"arte. 5oate cJ tot omul trece ntr#o mJsurJ sau alta

"rintr#o crizJ ca aceasta, dar e interesant cum, "rin "ronie dumnezeiascJ, "rinscrierile lui 6oan al Crucii, l#a mngiat Dumnezeu "e "Jrintele So$ronie. 6oan alCrucii descrie uimitor ce trJiserJ toti $ilocalicii nostri, arJtnd telul $inal alacestor momente tragice. st$el, "Jrintele So$ronie se mbJrbJteazJ si cred cJn#a mai avut du"J aceea cJdere, dacJ i "utem zice asa. Cred cJ criza si#atrecut#o si n#a mai avut clJtinJri de mJsura aceasta.

Dar, a-unge omul "nJ la ca"Jt. cest )"nJ la ca"Jt* este im"ortant, $iindcJDumnezeu ne $ace sJ trecem "ragul ca"Jtului nostru si trecem dincolo deca"Jt. sa se lJrgeste dimensiunea omului, trecnd "este mJsura lui. (ouJ nise "are cJ este "este mJsurJ, dar, sigur, Dumnezeu, $JcJtorul nostru, stieadevJrata noastrJ mJsurJ.

Ce sfat dati unui t.n*r care cade de multe #ri n p*catul mala0iei, sep#c*ieste, dar din n#u se nt#arce la p*cat?

&ntre altele, bJnuiesc cJ nevointa este gresitJ. &ntr#o altJ cuvntare am vorbitdes"re nevointJ ereticJ. sta nu ca sJ acuz "e tnJr, ca sJ#ti m"ovJrezi maimult viata, ci ca sJ te ncura-ezi sJ cauti n gndirea ta o altJ cale de iesiredect cea "e care o cauti acum. %ai mult nu#ti s"un $iindcJ nu#ti cunoscs"ovedania, dar cunosc multe dintre s"ovedanii de genul acesta.

tunci cnd omul dobndeste n gndirea lui ceva mai dumnezeiesc, o viziunemai dumnezeiascJ 1si asta nu#i ceva nea"Jrat e/traordinar2, ceva esential sesc4imbJ n gndirea noastrJ. &n acel moment, "Jcatul de-a, ntr#o anumitJ


18/30

mJsurJ, se biruieste. DacJ nu se biruieste, nseamnJ cJ avem o gndiregresitJ. Cnd zic )gndire*, nu e gndirea abstractJ. +ndirea se modi$icJ si"rin actul vietii noastre 1de e/em"lu, "rin acel su"ort material, cum numeameu si nevointa $izicJ2.

!ste esential sJ ceri Domnului sJ lumineze "e du4ovnicul tJu 1sau al vostru, cJnu esti singurul n lume care cunosti ne$ericirea asta2, "entru ca Domnul, "rindu4ovnicia :isericii, sJ lumineze "e "o"orul SJu si sJ biruim "Jcatul, care nueste dect un identic natural, nu este dect o realitate virtualJ. Ceea ce cautJcu adevJrat omul este altceva, [nu )lumina* "Jcatului]. Si cnd gJsim caleacJtre altceva, "Jcatul devineG Stiti, o lumnare care#ti lumineazJ o camerJ

ntreagJ, dacJ o vezi sub razele soarelui de miazJ#zi, nici nu se mai vede$lacJra. (u s#a stins, arde lumnarea [is"ita, dorinta], dar de lumina soarelui numai vezi $lacJra. sa e si "Jcatul. Ceea ce are bun "Jcatul 1$iindcJ numai "elinie de ceva bun, de ceva zidit de Dumnezeu ne "oate amJgi2, ce are luminos"Jcatul, se stinge, n lumina adevJratei viziuni a ceea ce cJutJm.

5Jrinte


19/30

de $JgJduintele ei, si trJieste acum moartea cu seninJtate si "oate si cu umor1cum am vJzut cteva cazuri2, "o$tim cJ se vindecJ, de nu#si revin nici doctorii3

sa cJ douJ lucruri se "ot ntm"la' Cel mai "arado/al e cJ tocmai atunci sevindecJ, [cnd "oate dis"retui viata trecJtoare]. Si, mai "utin "arado/al, darminunat' niste morti s$inte. SJ ne dea Dumnezeu si nouJ o moarte ca a unoradintre acestia. sa cJ iarJsi, nu vJ dau retetJ, dar nJdJ-duiesc sJ aveti niste"uncte de re"er.

)*rinte +afail, n cazul n care un #m care a vrut cu t#t sufletul s*a1un"* la umnezeu, iar c*derea aceasta # simte precum n iad, f*r*-ucurie, f*r* n*de1de, f*r* putere de a mer"e mai departe, e3ist* #p#si-ilitate de revenire, at.ta timp c.t acest #m nici m*car # mic*ru"*ciune nu mai p#ate face?

Da, e/istJ toate "osibilitJtile. Si cea mai mare "osibilitate este dacJ omulacesta si#ar "utea vedea starea n care este, cu oc4i dumnezeiesc. !ste starea

n care, "arado/al, este cel mai a"roa"e de Dumnezeu3 =orbim de multe ori dede"resii nervoase, din care medicina si "si4ologia ncearcJ sJ#l scoatJ "e om.&n mare mJsurJ, nu ntelegem dre"t lucrurile. Toate stJrile acestea de de"resiesi tot ce nsoteste o situatie "e care ai descris#o, sunt aceleasi stJri "rin care autrecut marii s$inti, n crizele lor. !i, cu rugJciunile, au biruit. Cel $JrJ rugJciuneare mai "utine arme n mnJ. &nsJ uitati#vJ, iarJsi, la momentul acela al"Jrintelui So$ronie' cteodatJ si rugJciunea celui mai rugJtor se istoveste "nJla ca"Jt, si nu mai este. :a si la s$ntul Siluan, atunci cnd a "rimit cuvntulacesta' )Tine#ti mintea n iad si nu deznJdJ-dui*. DacJ am sti sJ trJim stJrileacestea3 DacJ am sti sJ le ntelegem dumnezeieste si sJ le trJim dre"t3 Sunt

stJrile n care suntem cel mai a"roa"e de Dumnezeu, c4iar si cnd simtim cJnu avem rugJciune. Ce anume trebuie acolo, singur Dumnezeu stie, sirugJciunea "oate, dintr#o datJ, sJ izbucneascJ ca un vulcan. (u noi oamenii"utem sJ $acem ceva, ci numai Dumnezeu. (u "utem, ca oameni, sJ a$lJm oiesire, dect "rin rugJciune, "entru cei care "ot sJ se roage ncJ acelui su$let,"entru ca Dumnezeu sJ#i dezvJluie acel cuvnt, care, ntr#o cli"itJ, l va ridicadin starea aceea. Dar Dumnezeu l va ridica, nu asa cum o $ace stiintaomeneascJ si lucrarea omeneascJ, "rin mngieri, "rin atenuarea durerilor, ci"rintr#o totalJ vindecare. Si nu va $i numai o crizJ de"JsitJ, n care nu va maicJdea din nou, dar va $i un alt om, care s#a nJscut dintr#o moarte. :Jnuiesc cJneiesirea din moarte este ceva asemJnJtor acestor crize. Cnd moare tru"ul,su$letul care nu cunoaste "e Dumnezeu, bJnuiesc cJ intrJ n o asa su$erintJ, ntr#o stare $JrJ iesire, $JrJ nJde-de, si, $iind sub in$luenta "Jcatului n care acedat toatJ viata, nu are iesire. (ici vraam nu avea iesire. Dar credinta lui

vram n iad l tinea si "e el n aceastJ nJde-de 1)Tine#ti mintea n iad si nudeznJdJ-dui3*2, ba mngia o multime de su$lete, care aveau si ele o oarecarea"ro"iere de starea lui vraam si nJdJ-duiau n nJde-dea lui vraam si semngiau n snurile lui vraam, ncJ nemntuit "nJ la "ogorrea n 6ad a lui;ristos. Singurul om care a rJzbit "nJ astJzi a $ost 6isus. De"resia nervoasJsau cJderea "si4icJ nu erau cu "utintJ, $iindcJ "Jcat nu era n !l, $iindcJlucrarea minciunii nu era n !l. !l a "utut sJ rJzbeascJ starea aceasta, sJ se

ntoarcJ si sJ#si renvie si tru"ul. Dar observati cJ si aceasta a $Jcut#o nu nsens egoist si mndru. Bicea' )StJ"nire am sJ mi "un su$letul si stJ"nire amsJ#l iau din nou. ceastJ "oruncJ am "rimit de la TatJl*. Totul $Jcea n


20/30

ascultare. Si Dumnezeu lucreazJ n ascultare. scultarea nu e nu numai "entru"rosti si "entru nestiutori. scultarea este o stare a iubirii.

Cum s#ar a"lica aceasta acestor oameni [de"resivi], nu stiu. Dar eu zic cJsingurul lucru "e care l "utem $ace este sJ le arJtJm cea mai de"linJ

ntelegere, c4it cJ nu "utem sJ zicem nimic, ci sJ stJm cu dragoste, n tJcere,alJturi de ei, si sJ ne rugJm cu rugJciunea' )Doamne, Tu stii cum, Doamne, Tu$J ceva3*. Si dacJ Dumnezeu ti dJ un cuvnt, o sJ#l simti si o sJ#l zici si o sJ $ieminuni. DacJ nu, e de com"etenta altuia sau mai bine zis a lui Dumnezeu "rinaltul, sau $JrJ nimeni. Singur Dumnezeu stie. Dar sJ se $acJ rugJciune. SJ se$acJ rugJciune cu sim"atie, si ncercnd sJ ntelegem su$erinta omului. Bicea"Jrintele So$ronie' )(u vJ uitati din ce "ricinJ su$erJ omul, uitati#vJ ct su$erJomul3*. C4iar si singurJ, com"Jtimirea, tJcutJ, este n stare cteodatJ sJscoatJ "e cte un om din aceste ne$ericiri.

)*rinte +afail, v* referiti ntr2# n#t* de su-s#l la cartea 5ev#intacun#asterii lui umnezeu, la # ".ndire mai curat du0#vniceasc*,drept sl*vit#are, care s* ne repun* pe f*"asurile cu adev*rat alem.ntuirii% ar acum pe ce f*"asuri ne afl*m? 63ist* vreun ntunericcare -.ntuie neamul n#stru si care ne dep*rteaz* de la dreaptasl*vire, de la dreapta ntele"ere? ac* r*spunsul este da, atunci ceeste acest ntuneric, n ce fel ne afecteaz* si cum s* iesim din el?

Da, mJ bucur cJ e/istJ trezirea aceasta. ! o ntrebare $oarte grea. &nce" de lacuvntul a"ostolului 6oan, care zice' )8umea ntreagJ ntru cel viclean zace*.Ce nseamnJ )cel viclean* Observ cJ "nJ astJzi, "nJ si n ortodo/ie, o lume1lume nencrestinatJ2 este ncJ tributarJ ntunericului care a bntuit "e

strJmosii nostri "Jgni. 0iecare neam avea dumnezeul lui, adicJ avea un draccare domnea asu"ra acestui neam. ceste neamuri au $ost tributare ntunericului si di$eritilor draci. 5Jgnismul grecesc a $ost mai luminat 1datoritJcJutJrii mai curate a omului2, ca sJ "oatJ sJ se converteascJ n vremeaa"ostolilor, asa cJ grecii, ca neam, au "utut "relua sta$eta de la neamul ales alvec4iului legJmnt, si ast$el, :iserica noului legJmnt ne vine, cu "recJdere,"rin "risma greceascJ.

5e "Jgnismul din "us l vJd deosebit de ntunecat. De abia astJzi nce"e sJse trezeascJ "usul la notiunea de "ersoanJ i"ostas. DouJ lucruri nu ntelegei bine, si nsusi $ericitul ugustin nu le desluseste destul' Du4ul S$nt si"ersoana7 iar cele douJ lucruri se reduc la unul, adicJ merg m"reunJ. (#as"utea sJ vJ zic e/act cum, dar ei au nteles, si con$undJ "nJ astJzi Du4ulS$nt cu un dar, cu un "ac4et de la Dumnezeu, "e care ti#l trimite "rintr#odumnezeiascJ "ostJ. S$ntul ugustin vorbeste des"re asta undeva1caricaturizez un "ic7 sJ mJ ierte s$ntul2, dar si "ersoana o con$undJ cuindividul.

8a noi, n neamul nostru, gJsesc un deosebit ntuneric, deosebit de mare. %#asbucura sJ s"un lucrul acesta, n aceastJ searJ, ca sJ aduc nJde-de si nu

ntristare si deznJde-de n inimile voastre, $iindcJ dacJ avem nJde-de, atunciconstientizJm lucrul [ntunericul] acesta si "utem de-a sJ nce"em sJ#lde"Jsim. =Jd mai multe scJ"JtJri ale neamului, care se mani$estJ, ntre altele,si n graiul nostru. !/istJ un cuvnt "e care l#am "ierdut din graiul nostru si,"ierdut $iind, ntr#o anumitJ mJsurJ riscJm sJ "ierdem si trJirea lui' umilintJ.


21/30

)9milintJ* traduce cuvntul )umilenie* din te/tele vec4i slavone, si )catani/is*din greacJ, si nu este smerenia, nici a $i n-osit. 9milinta este dulceastrJ"ungere a inimii de cJtre dumnezeiasca dragoste, care dJ lacrimi, ori dulcilacrimi de mngiere, ori si lacrimi de "ocJintJ, de durere "entru "Jcatelenoastre. s elimina din vocabular e/"resia )"Jrere de rJu* si as zice maicurnd )cJintJ, durere*, lucruri mai adnci, mai serioase dect )"Jrere derJu*. ! o e/"resie $oarte slabJ si "si4icJ. De ce 0iindcJ vocabularul, "e de o"arte, este nJscut de o anumitJ gndire. 5e de altJ "arte, vocabularulin$luenteazJ gndirea "e mai de"arte, si este $oarte im"ortant sJ avem unvocabular dre"t, "entru ca gndirea noastrJ sJ se ndre"teze. &n trecut, nte/te mai vec4i, o sJ gJsiti e/"resia )slu-bJ umilincioasJ*, )cuvnt umilincios*,sau n greacJ )catanicticos*, n slavonJ )umiliteni*. 9milintJ tine de)umilenie* n slavonJ, si nu de )4umilitas* n latinJ. 9milenia are rJdJcina)mil*, care dJ si cuvntul )milJ* si alte cuvinte cu aceastJ rJdJcinJ dinslavonJ. Slu-bele umilincioase sunt cu "recJdere slu-bele din sJ"tJmna mare.!ste acea luminatJ ntristare sau bucuroasJ ntristare "e care o "oartJ, ca ocaracteristicJ, ntreg "ostul cel mare. Si sunt si alte slu-be. Si au $ost si scrieriumilincioase. dicJ "Jrintii au scris cu o deosebitJ insu$lare a Du4ului, si cndle citesti ti dau lacrimile. ceasta nu nseamnJ a $i emotionat 1acest cuvntvine din altJ lume care nu are nimic du4ovnicesc2. !ste mult mai adnc dect oemotie. 5Jrintele So$ronie s"unea cJ umilinta este cnd )mintea si inimatrJiesc aceeasi viatJ*. cesta e momentul cnd lacrimile du4ovnicesti nce" sJizbucneascJ. Sunt multe lucruri care se "ot s"une des"re lacrimiG 6deea e cJavem nevoie de un grai cu care sJ ne constientizJm. Trebuie $Jurit graiul.

9nul din ntunericurile "e care le vJd n "o"or, adicJ n mine si n ceilalti, estesu"er$icialitatea. [G] Sunt multe aceste ntunericuri. =edeti, eu vin de la

mJnJstirea S$ntul 6oan :otezJtorul. S$ntul 6oan :otezJtorul are destulJdragoste si destulJ s$intenie ca sJ "oatJ trata "e "o"orul lui ca "e )"ui denJ"rci, cine va vestit sJ $ugiti de urgia ce vine *. !u n#am nici dragostea lui,nici s$intenia lui si n#as ndrJzni sJ zic asa ceva, dar vreau sJ zic cJ gndul meueste, n esentJ, cam "e aceleasi linii. (oi nu trebuie sJ ne $Jlim cu ce avem, cisJ ne socotim cu ce nu avem, ca sJ nu cJdem de la "ronia noastrJ. Cu a-utorullui Dumnezeu, dacJ ne vedem "Jcatul 1ntunericul neamului nostru2, im"ortanteste nu urciunea "Jcatului "e care l vedem, ci im"ortant este cJ l vedem.

ceasta v#o s"un ca sJ a-ut sJ se trezeascJ o insu$lare n neamul nostru. 6mnulacesta )Destea"tJ#te romne*, as "utea sJ#i $ac o "ara$razJ minunatJ,du4ovniceascJ, ca sJ iesim din ie$tinismul acestei eroistici "atriote, n cevadu4ovnicesc, si mJ ntreb 1scriam si nalt "reas$intitului, cndva2 dacJ acest)Destea"tJ#te romne* nu este mai curnd o intuitie du4ovniceascJ care zace

n neamul nostru si "oate cJ a venit vremea sJ ne $ie ca o cenusJreasJ,oarecum "rea trziu, dar sJ ne deste"tJm. Domnul sJ ne miluiascJ, cum stie!l.

6arJsi revin la un cuvnt al "Jrintelui So$ronie, care trJise ortodo/ia "nJ acolounde a a-uns la vederea lui Dumnezeu.


22/30

Cam acesta este gndul meu. =#am s"us cte ceva, vJ mJrturisesc cJ n#am ndrJznit sJ vJ s"un "rea multe. (#as vrea sJ strnesc nici deznJde-de, nici sJdJrm niste viziuni, idealuri si alte lucruri n ce au "ozitiv, nsJ ncura-ez lucrulacesta' sJ vedem li"surile noastre, si vJzndu#le, de"arte de a ne descura-a, sJ"rindem cura-, cJ nseamnJ cJ nce"em sJ vedem. Bicea "Jrintele So$ronie') ceastJ viziune, care la nce"ut ne $ace sJ vedem "Jcatele, este o luminJ alui Dumnezeu, Care ne#o aratJ. S$rsitul cJii este vederea a nsesi acelei lumini,care astJzi ne aratJ "Jcatele*. De aceea zice si "Jrintele So$ronie si 6sac Sirulsi toatJ 0ilocalia n di$erite cuvinte' )%ai mare este cel care si vede "Jcatele,dect cel care vede ngeri*.

)*rinte, v* r#" s* ne e3plicati ce nseamn* ura de sine, despre carev#r-este p*rintele 7#fr#nie%

:unJ ntrebare. !/istJ o urJ de sine "e care o gJsiti si n s"italul numJrul nouJ,cnd oamenii se taie cu cioburi, ng4it termometre si altele, dar nu des"re astae vorba. ceasta nu este o urJ n sensul "e care noi [crestinii] l trJim nlegJturJ cu cuvntul acesta, astJzi. 9ra de sine este dragoste "entru cel iubit Dumnezeu si a"roa"ele #, nct omul la sine nu se mai gndeste. !ste o"ara$razJ a cuvntului )smerenie*, care, cum ne zicea "Jrintele So$ronie, esteacea calitate a iubirii Dumnezeiesti ce se dJ celui iubit, $JrJ ntoarcere asu"rJ#si. !ste $a"tul de a trJi n toti ceilalti, numai n sine nu. Cel iubit este locul ncare vrea dragostea sJ se sJlJsluiascJ. Cnd locul sJu l lasJ gol [golire desine], acest gol "oate $i um"lut de dragostea celorlalti. &n dumnezeire, aceastJdragoste care se numeste si ntre"Jtrundere, este $a"tul cJ, asa cum zice si"Jrintele So$ronie, TatJl cnd naste "e 0iul $JrJ de tim" mai nainte de veci, sivarsJ toatJ $iinta sa n 0iul. Si "urceznd si n Du4ul, TatJl numai n TatJl nu

trJieste, ci n 0iul si n Du4ul. Dar n dumnezeire nu e tragedie, $iindcJdragostea este cea care uneste toate cele trei "ersoane. 0iul "rimeste aceastJde"linJ dJruire a TatJlui si a Du4ului, ntr#un 0iu care s#a golit de Sine, ca sJaibJ n Sine "e TatJl si "e Du4ul, si !l trJieste n TatJl si n Du4ul. Si asa si"entru Du4ul. ceasta este esenta urii de sine. 8e"Jdarea [golirea] de sine senumeste n nevointa $ilocalicJ urJ, $iindcJ, uneori, ia si as"ectul unei uri 1ca ourJ2.

Cnd mucenicul zice' )CJ voi trJi sau cJ voi muri, nu im"ortJ. 5e ;ristostrebuie sJ#l mJrturisesc. (#am voie sJ mJrturisesc "e altul dect "e ;ristos, si,cu "retul mortii, nu aruncJ un bob de tJmie n $ata statuii cezarului, sau maistiu eu ce lucru "entru care si va "rimi moartea. ceasta este ura de sine,le"Jdarea de sine. Dar, dacJ nu ntelegem ura de sine n conte/tul dragostei,riscJm sJ a-ungem la s"italul numJrul nouJ.

9n subiect de studiu mare este acesta' dacJ nu ntelegem un lucru din viatanoastrJ n termenii acelor douJ "orunci 1"e care ;ristos le#a zis ca $iind celemai mari si cJ de ele atrnJ tot restul2, nseamnJ cJ n#am nteles acel lucru.DacJ n#am nteles ce este virtute, sau ce este "atimJ, ce este "Jcat, sau ceeste "oruncJ dumnezeiascJ, sau ce este orisice n viata noastrJ, n legJturJ cuaceste douJ "orunci a iubi "e Dumnezeu si a iubi "e a"roa"ele ca nsusi "esine #, nseamnJ cJ lucrul acela ncJ nu l#am nteles.

)*rinte +afail, mitr#p#litul 8#annis 9izi#ulas zice c* m.ntuirea serealizeaz* ca # trecere de la ip#stasul -i#l#"ic la ip#stasul eclezial%


23/30

)entru aceasta, zice el, este fundamental ca trupul si er#sul s* nu fiedesfiintate, ceea ce ar desfiinta p#si-ilit*tile de e3presie, ciip#staziate eclezial% 6l c#ncluzi#neaz* c* trupul este elementul dec#muniune prin e3celent*% Aceste afirmatii c#nver" cu nv*t*tura lui7#fr#nie despre principiul ip#static? 5e puteti prezenta pe ntelesuln#stru aceste nv*t*turi? 5e sunt ele utile?

Ce stiam noi cnd ne#am nJscut n lumea aceasta 5entru "rima datJ, nvesnicie [lJsatJ "arcJ ndJrJtul nostru], nce"eam o cJlJtorie "rin care aveamsJ ntelegem ceva des"re $iintJ. !/istenta este un mod al $iintei, este $iintJ ndevenire. 5rima e/"erientJ a vietii este e/"erientJ biologicJ, tru"eascJ. Si,cum ziceam, tot ce este tru"esc este o ngnare a ce este du4ovnicesc. =edeti,cuvntul acesta des"re dragostea dumnezeiascJ )ntre"Jtrundere* 1sau)"eri4orezJ*, cum nvJtati n cursurile de teologie2 are o analogie n trJireatru"eascJ, n zJmislirea omului. =edeti cum, si acolo este o ngnare. =edeti

ngnJri du4ovnicesti n cele tru"esti, n rugJciunile :isericii. Ce nseamnJodi4na su$letului n loc luminat, n loc cu verdeatJ, n loc de odi4nJ. Ce esteluminJ, ce este verdeatJ si ce este odi4nJ, dincolo vem e/"erientatru"eascJ a acestora, dar nseamnJ altceva n du4. Cred cJ "ara$razez corect si"e &nalt 5rea S$intitul Bizioulas si cred cJ nu#l caricaturizez nici "e "JrinteleSo$ronie, zicnd cJ "rima e/"erientJ a vietii este n tru", biologicJ. DacJ amtrJi#o corect 1nu#mi "lace cuvntul corect, sunJ "rea rece si disci"linarist2, dar4ai sJ zicem cJ dacJ am trJi#o n adevJr, ar $i "rima trea"tJ "rin care "utem sJtrecem mai de"arte n cele ale du4ului. SclciatJ $iind e/"erienta tru"eascJ,riscJm sJ se sclcieze si cea du4ovniceascJ7 se ntm"lJ catastro$ic tot $elul delucruri "e linia aceasta, dar Dumnezeu stiu cJ are mi-loace de a de"Jsiaceasta, si acolo multe lucruri rJmn iarJsi numai n com"etenta lui

Dumnezeu.=J dau o "ildJ' am cunoscut o englezoaicJ, "ro$esoarJ, care avea douJ $ete. !aa avut ne$ericirea cJ, ntr#o searJ, sotul ei n#a venit acasJ si n#au mai stiutniciodatJ ce#i cu el. 0emeia aceasta era credincioasJ si nvJtase "e cele douJ$ete ale ei rugJciuni si a merge la bisericJ. 0ata cea mare, de vrsta mea, a zis

ntr#o zi mamei' )


24/30

carierei mele bisericesti. dicJ mama ti dJ viatJ, ti m"JrtJseste dragoste sieste un c4i" al celei n care "oti sJ ai de"linJ ncredere cJ nu te minte. ceastas#a rJs$rnt asu"ra :isericii.

&n acelasi $el, toate e/"erientele, inclusiv cea a tru"ului, trJite dre"t, n mJsurasi n limitele "e care ni le dezvJluie Dumnezeu, toate sunt menite deDumnezeu a $i un "rim "as ntru cele du4ovnicesti si ntru cele vesnice. )StricJ#le "e acestea tru"esti si sansele sunt sJ se strice 1si o sJ $ie mult mai greu adeslusi2 si cele du4ovnicesti*.

)*rinte +afail, n ru"*ciunea :at*l n#stru, spunem4 :at*l n#strucare esti n ceruri% $* r#" s* ne definiti Cerul, cerurile n caree3ist* umnezeu% Cred c* este cu neputint* ca umnezeu s* fie numai

n cerul de deasupra n#astr*%

Du4ul S$nt, )care "retutindenea este si toate "lineste*, oare acum nu este si n sala aceasta Oare Dumnezeu nu aude ce zic De la !l nJdJ-duiesc sJ $iecuvntul "e care l rostesc. De la !l nJdJ-duiesc sJ $ie drea"ta ntelegere "ecare o sJ o aveti n inimile voastre si, c4iar dacJ zic un cuvnt gresit,nJdJ-duiesc ca Dumnezeu sJ#l corecteze n inimile voastre. Dumnezeu"retutindenea este si toate "lineste. Cnd zicem )ceruri*, zicem e/"erientaunei vieti "e care nu o are "Jmntul, nu o are viata biologicJ, si care ne ridicJmintea la cele ce vor sJ $ie 1care sunt de-a acum, n lucrare, n devenire, n

n$J"tuire, si du"J asa#zisa noastrJ moarte, n $inalJ n$J"tuire, ca rJs"lata2.sa cJ, trebuie sJ crestem dincolo de ntelegerea co"ilJroasJ cJ [Dumnezeu e]

acolo sus, dincolo de nori, de"arte#de"arte, unde nici cu telesco"ul nu#8 vezi.S"unea "Jrintele So$ronie cJ era un "ro$esor de teologie n


25/30

5rimul "as, cel care ai "us ntrebarea aceasta, $J constant rugJciune cJtreDumnezeu. S"une#6#o lui Dumnezeu, cere#6 si ntreabJ#8 "e Dumnezeu, siaceasta sJ#ti $ie "arte din canonul tJu. 0ie cJ esti n tramvai, cJ mergi, cJlucrezi, cnd mintea nu ti e luatJ de alte lucruri, cere#6 lui Dumnezeu cum sJ"oti dobndi Du4ul S$nt.

ToatJ viata bisericeascJ, toatJ nevointa, toatJ citirea, toatJ cultura, si "rinculturJ am n vedere cu "recJdere slu-bele noastre bisericesti, culminnd cu8iturg4ia, sunt o viatJ menitJ de a ne cstiga Du4ul S$nt, a cstiga dragosteasi Du4ul S$nt. 8a nivele ascetice, "arcJ mai mult dect celelalte "ersoane aleDumnezeirii, Du4ul S$nt este legat de notiunea de "ersoanJ si de dragoste dragostea Du4ului S$nt. :inenteles cJ, dacJ vorbim de Dumnezeu, unde eDu4ul S$nt, este si TatJl, este si 0iul, dar, nu stiu n ce $el, Du4ul S$nt seidenti$icJ, uneori, n cJlJtoria nevointei noastre, mai mult cu cele douJ notiunicare ne sunt n gnd' "ersoana i"ostasul deci, si dragostea. sa cJ toatJ viatabisericeascJ sJ nu o con$undati, doar asa, cu o viatJ corectJ sau cu altceva.

ToatJ viata bisericeascJ este o nevointJ s"re a dobndi Du4ul S$nt, si dacJ nue aceasta, am ratat#o ntr#o anumitJ mJsurJ, si Dumnezeu sJ ne "unJ na"oi"e $Jgas.

)*rinte, putem f#l#si remediile 0#me#patice?

De multe ori am zis oamenilor' Da, dar vedeti cu cine aveti de a $ace. Cred cJtrebuie n acest caz rugJciune, si nu numai cu cele 4omeo"atice. &n general, nlumea noastrJ, nvitregitJ de Dumnezeu, mai im"ortant este 4omeo"atul dect4omeo"atia ca rJs"uns la ntrebare. ceasta e valabil si n toate celelaltedomenii, si n medicina clasicJ. DacJ omul este mai integru 1ce este aceea

integritate, Domnul sJ de$ineascJ2, esti n mini bune, dacJ nu, "rin4omeo"atie, ca si "rin alo"atie, ca si "rin orisice, "oti sJ "rimesti rele.

;omeo"atia mi#a "lJcut $iindcJ am gJsit n ea o stiintJ n care Dumnezeu nu sedezmintea, ca, "nJ la urmJ, sJ vJd cJ stiinta deloc nu dezminte "eDumnezeu, dect atunci si acolo unde omul vrea sJ#l des$iinteze. &n al doilearnd, 4omeo"atia, mai mult dect alte viziuni tera"eutice, e/"rima, ngna nmulte $eluri, n multe as"ecte, teologia si viata noastrJ asceticJ, ortodo/J..;omeo"atia vine de la cuvntul )4omios* din limba greacJ, care nseamnJasemJnJtor, si de la )"atos* "atimJ, su$erintJ. 6deea e cJ vindeciasemJnJtorul cu asemJnJtorul si nu cu contrarul. DacJ ai insomnii ti dJ unremediu care ti#ar da insomnii dacJ nu le#ai avea, dar acum, cJ nu le ai, tetrezeste3 Si invers, de e/em"lu, ca$eaua lucreazJ ca somni$er, n anumiteconditii. m avut e/"erientJ vie.

Ce m#a im"resionat este cJ acest cuvnt a"are de cteva ori n imnologia dinlunea din SJ"tJmna %are, n limba greacJ. Se zice de Domnul ;ristos, care a"Jtimit asemenea nouJ, iar cuvntul n limba greacJ este )4omeo"a$is* )asemJnJtor ai "Jtimit*. Dar cuvntul se "oate ntrebuinta si n alte sco"urireligioase, sau n vrJ-i si mai stiu eu ce $ereascJ Dumnezeu. De aceea zic eucJ este im"ortant n minile cui esti.

)*rinte, cum putem nl*tura e"#ismul, care e at.t de ad.nc nr*d*cinat n fiinta n#astr*, pentru a a1un"e la dra"#ste? Cum putemface s*2l iu-im pe apr#apele n#stru si c0iar pe vr*1masul n#stru?


26/30


27/30


28/30

a $i un tnJr care a a-utat#o sJ sca"e dintr#o situatie $JrJ iesire, si a dus#o na"oi n


29/30

9ltimul cuvnt al iubirii neclintite a lui ;ristos a $ost n +4etsimani, cnd a venit6uda cu tabJra de tl4ari. &i zice lui 6uda' )5rietene, "entru ce ai venit *. Doar#doar, acum, 6uda si va $ace "ocJinta, si va aminti cJ si el a $ost numit)"rieten* si cJ nu s#a dezmintit ;ristos de cuvntul zis' )=oi sunteti "rietenii%ei, dacJ "Jziti cuvntul %eu*. DacJ acum 6uda l#ar $i "Jzit, ar $i revenit nceata "rietenilor lui 6isus.

Ct des"re )ucenicul "e care l iubea 6isus*, aici este o e/"resie a modestieicaracteristicJ smereniei du4ovnicesti. (u ndrJznea S$ntul 6oan sJ zicJ' )!u 8#am iubit "e 6isus mai mult dect altii*, asa cum ndrJznise 5etru, cnd a zis cJ)dacJ toti acestia te vor le"Jda, eu mJ duc si la nc4isoare si la moarte cu

Tine*. Stim nsJ cJ nimeni dintre acestia n#a $Jcut "Jcatul "e care l#a $Jcut5etru, n a$arJ de 6uda, binenteles. Deci 6oan avea subtirimea aceasta, nu

ndrJznea sJ s"unJ' )!u l#am iubit mai mult dect altii*, si atunci zicea')9cenicul "e care l#a iubit 6isus*7 ca si cum ar zice' )(u stiu de ce l#a iubit, daraceasta este realitatea*.

!ste n lumea virtutii ceea ce se ntm"lJ n mod "JcJtos n lumea "Jcatului'dai vina "e altul. )(u eu, ci $emeia "e care Tu mi#ai dat#o*, si deci e vina $emeiisi binenteles a Ta, numai cJ n#a $ost destul de grosolan dam ca sJ zicJ toatecuvintele acestea. Dar si n lumea virtutii se ntm"lJ ceva asemJnJtor, cJsubtirimea $ace cJ 6oan nu -udecJ "entru ce 6isus aratJ atta dragoste cJtre elsi se "une "e el la "ersoana a treia 1ucenicul "e care l#a iubit 6isus2.

)*rinte +afail, ce se cuvine s* facem n actuala criz* ic#n#clast*, carese pare a se ivi ;pr#-lema sc#aterii ic#anel#r si a nsemnel#rreli"i#ase din sc#li si din institutiile pu-lice


30/30

)*rinte +afail, v* multumim pentru aceast* sear* minunat* si c.ndumnezeu va r.ndui, d#rim s* ne mai nt.lnim n aceast* c#n1unctur*%

$* multumim!

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	grigorassergiu
View:	233 times
Download:	1 times

51041087 Pr Rafail Ce Este Omul

Documents