REVISTA SEMESTRIALAREVISTA SEMESTRIALA EDITATA DE:

GRADINITA CU PP. NR. 1 MOTRUGRADINITA CU PP. NR. 1 MOTRU SISI

SCOALA GENERALA NR, 2 MOTRUSCOALA GENERALA NR, 2 MOTRU

EDITIA 1EDITIA 1SEPTEMBRIE – DECEMBRIESEPTEMBRIE – DECEMBRIE

20122012

1

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

„ A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm

propria gândire, să-l ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui lumea."

(I. Cerghit) COORDONATORICOORDONATORI::

Prof. Ion SANDA Prof. Cristina SPITA Prof. Mioara MERGEA

Prof. Lucia IBINCEANUProf. Ancuta STAMATOIU

COLABORATORI: COLABORATORI:Prof. Ileana MITELEAProf. Grigore ALEXANDRESCUProf. Camelia ANCUTERIUProf. Diana ZUGRAVUEd. Eugenia DRUNEAEd. Elena FUGARUEd. Maria TUNSANU

Material realizatcu avizul I.S.J GORJ si C.C.D GORJ in colaborare

cu Casa de Cultura a mnicipiului MOTRU

Tehnoredactare: Ancuta STAMATOIUCoperta: Ancuta STAMATOIU

2

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

CUPRINSl. INTRODUCERE

1. Cuvant de inceput- 15 septembrie……………….........................................pag.4

Prof. Lucia Ibinceanu, Gradinita cu PP Nr. 1 Motru- Gorj2. Impresii si concluzii despre Concursul National “Toamna prin ochi de copil”………………………………….................................................................................pag.6 Prof. Ancuta Stamatoiu, Scoala Generala Nr. 2 Motru – Gorjll.STUDII SI CERCETARI3. Valente formative si provocari ale abordarii integrate a curriculum-ului................................................................................................pag.7

Prof. Diana ZUGRAVU, Gradinita cu PP nr. 1,, Motru..4. Tratarea diferentiata– necesitatea primordiala acunoasterii psihopedagogice a elevilor.......................................................pag.8

Ed. Elena FUGARU, Gradinita cu PP. nr. 1 Motru-Gorj5. Tipuri de familie si raportul familie-copil………………………….………pag.14 Prof. GIMANCA RODICA –DARIA6. Rolul familiei in educatia copilului…………………………………………..…..pag.15 Ed. Eugenia DRUNEA

lll. DE LA TEORIE LA PRACTICA. IDEI CREATOARE7. Sugestii de planificare a activitatilorinstructiv-educative......................................................................................pag.18

Ed. Maria TUNSANU, Gradinita cu PP Nr. 7 Motru-GorjIV.REZERVAT COPIILOR

8. Din creatiile literare ale Concursului National “Toamna prin ochi de copil”……………………………………………………………....................................................pag.22

3

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

CUVANT DE INCEPUT DE AN

Prof. Lucia IBINCEANU

15 SEPTEMBRIE…. A început un nou an şcolar: noi ne-am pregătit, v-am primit şi vă primim cu un zâmbet, înarmate pe lângă răbdare, cu multă creativitate şi, mai ales, competenţă. Iar pentru cei cărora li se pare că avem o profesie deosebit de uşoară, doresc să le istoricesc „Legenda educatoarei" - oricum ne pricepem la poveşti, nu? “Când Bunul Dumnezeu a creat educatoarea, lucra deja în a şasea zi peste program (erau ore suplimentare). Atunci apăru Îngerul şi a spus: - Doamne, dar mult mai lucraţi la această figurină? Bunul Dumnezeu spuse: - Ai citit dorinţele speciale de pe comandă? Să fie uşor de îngrijit, dar să nu fie din plastic; să aibă 168 de părţi mobile, să aibă nervi de oţel şi o poală în care să şadă concomitent cel puţin 10 copii. Dar totuşi trebuie să încapă pe un scăunel de copil şi să trăiască cu precădere într-o poziţie plecată. Cuvântul ei să vindece totul, de la cucui până la durerea sufletească, şi să aibă 6 perechi de mâini. Atunci Îngerul scutură din cap şi spuse: „- 6 perechi de mâini, nu cred că este posibil!" - Nu mâinile îmi produc dureri de cap" , spuse Bunul Dumnezeu, „ci 3 perechi de ochi pe care educatoare trebuie să-i aibă." - Fac parte din modelul standard? Întrebă Îngerul pe Bunul Dumnezeu. Acesta dădu din cap şi spuse: „- o pereche care să vadă prin uşa închisă, în timp ce întreabă: ce faceţi voi acolo, dincolo? - chiar dacă deja ştie. O a doua pereche în ceafă, cu care vede ce n-ar trebui să vadă, dar ce trebuie să ştie. Şi bineînţeles, cei 2 ochi aici, în faţă, cu care priveşte copilul care se comportă imposibil şi care totuşi exprimă: te înţeleg şi te iubesc tare mult, fără să spună un singur cuvânt."

4

- O, Doamne, spuse Îngerul şi se trase uşor de mânecă, mergeţi la culcare şi continuaţi mâine.

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

- Nu pot, spuse Bunul Dumnezeu, pentru că sunt aproape de a crea ceva, ce într-o anumită măsură îmi seamănă. Am reuşit să creez o figurină care se poate vindeca singură, dacă este bolnavă, care poate mulţumi 30 de copii cu o mică prăjitură aniversară, care poate convinge un copil de 6 ani să se spele pe mâini înainte de mâncare, care convinge pe unul de 3 ani că plastilina nu este comestibilă şi care transmite inconfundabil că picioarele le-am conceput cu precădere pentru mers, şi nu pentru lovit. Îngerul se plimbă încet de jur împrejurul modelului educatoarei. - Prea moale, suspină el. - Dar dârză, spuse Bunul Dumnezeu energic. Nici nu crezi câte poate realiza şi suporta această educatoare! - Poate să şi gândească? - Nu numai să gândească, ci poate încheia compromisuri şi judecăţi … şi poate uita! În final Îngerul se aplecă uşor asupra figurinei şi trecu cu degetele sale peste obrajii modelului. - Aici este o spărtură, spuse el. V-am spus eu: D-voastră încercaţi să introduceţi prea multe în acest model. - Acolo nu este o spărtură, spuse Bunul Dumnezeu, acolo este o lacrimă. - Pentru ce e bună? - Ea curge la bucurie, necaz, dezamăgire, durere, părăsire. - Sunteţi un adevărat geniu! spuse Îngerul. Atunci Bunul Dumnezeu privi dus pe gânduri şi spuse: - Lacrima … , păi da, ea este ventilul de supraplin. Sperăm că v-am descreţit frunţile, dar nu este doar o legendă, ci există mult adevăr în această povestioară…. . Dorim tuturor copiilor, părinţilor şi educatoarelor un an şcolar cu cât mai multe bucurii şi realizări şi nu uitaţi:

"Doar împreună vom reuşi! "

5

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

Impresii si concluzii despre

Concursul National “Toamna prin ochi de copil” Prof. Ancuta STAMATOIU

In perioada octombrie-noiembrie 2012, Gradinita cu Program Prelungit Nr. 1 Motru si Scoala Generala Nr. 2 Motru in parteneriat cu Casa de cultura a orasului si avizul Inspectaratului Judetean Gorj, au aorganizat prima editie a Concursului National de creatie artistico-plastica si literara « Toamna prin ochi de copil ». Dupa o vara fierbinte cu zile minunate si lungi, toamna s-a apropiat cu hainele ei frumos colorate cu miros de fructe si recolte bogate, dar si cu zile mai scurte si mohorate Am profitat de aceasta ocazie si am stimulat imaginatia creatoare si simtul estetic al copiilor care au asezat pe hartie tot ce este mai frumos si original imblanzind cu maiestrie culorile si manuind cu dibacie pensula in cadrul Concursului National “Toamna prin ochi de copil” Observarea directa a naturii in aceasta perioada s-a dovedit a fi cel mai bun exemplu si cea mai buna sursa de inspiratie pentru micutii nostri, iar sub indrumarea cadrelor didactice am realizat cea mai frumoasa expozitie a toamnei in cadrul sectiunii de pictura, iar la sectiunea de creatie literara am strans o colectie de expresii frumoase integrate in scurte compuneri de 30-40 randuri. Participarea a fost dincolo de asteptari, tematica toamnei influentand intr-un mod pozitiv creativitatea copiilor care au dat tot ce se poate mai frumos si mai original in creatiile lor, iar amprenta actului artistic si literar dirijat de catre cadrele didactice indrumatoare n-a facut decat sa sporeasca paleta de impresii placute asupra intregii expozitii. Participantii au fost din aproape toate judetele tarii, de la cele mai mici varste pana la cele mai mari acceptate in concurs. Profit de aceasta ocazie si vreau sa felicit toti participantii din cadrul initiativei nostre, atat prescolari, scolari, dar mai ales cadrele didactice si asteptam o la fel de buna colaborare si in editia a ll a a Concursului National “Toamna prin ochi de copil” REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

6

Valente formative si provocari ale abordarii

integrate a curriculum-ului

Prof. Diana ZUGRAVU

Argumentele psihopedagogice in favoarea dezvoltarii unui curriculum integrat sunt multiple. Astfel, in planul profunzimii si solidaritatii cunostintelor dobandite printr-o abordare, plusul calitativ este evident: cei care identifica mai usor relatiile dintre idei si concepte, dintre temele abordate in scoala si cele din afara ei; baza integrata a cunoasterii conduce la o mai rapida reactivare a informatiilor; timpul de parcurgere a curriculum-ului este sporit. In planul relatiilor interpersonale integrarea curriculara si, in special, metoda proiectelor incurajeaza comunicarea si reyolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare; in timpul derularii proiectelor se dezvolta un „sens al comunicariii” si o perfectionare implicita a modurilor de grupare; elevii devin mai angajati si mai responsabili in procesul invatarii; curriculum-ul integrat promoveaza atitudini pozitive. In ce priveste rolul cadrului didactic, acesta devine un „facilitator”, mai mult decat o sursa de informatii.

Luand in considerare aceste avantaje se recomanda abordarea integrata a curriculum-ului sau a unor aspecte ale acestuia, fiind in acelasi timp constienti de probemele complexe pe care un atare demers le implica: abilitatea metodologica a cadrelor didactice pentru integrarea curriculara; realizarea unei coordonari corecte intre temele abordate din perspectiva integrata si temele abordate clasic; stabilirea modalitatilor de evaluare a performantelor individuale, mai ales in situatia invatarii prin cooperare, acomodarea corecta a proiectelor si abordarii pe teme intr-o schema orara coerenta.

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

TRATAREA DIFERENŢIATĂ – NECESITATEA PRIMORDIALĂ A CUNOAŞTERII PSIHOPEDAGOGICE A

ELEVILOR7

Ed.Elena Fugaru

Schimbarea de anvergură a şcolii, în acord cu evoluţiile societăţii contemporane, presupune inovări si redimensionări la nivel de macro şi microsistem. În noua perspectivă, o nouă ierarhie a obiectivelor urmărite şi regândirea situaţiilor de învăţare vor fi integrate unor noi modalităţi de structurare a conţinuturilor, de combinare a metodelor, procedeelor şi mijloacelor de predare – învăţare, evaluare, cât şi a modalităţilor de organizare şi desfăşurare a proceselor pedagogice. Inovarea autentică a şcolii, corelată cu prospectiva dezvoltării sociale, este interdependentă cu reprezentarea educaţiei viitorului.

Între componentele care fundamentează acţiunea de perfecţionare a activităţii instructiv-educative, instruirea diferenţiată se conturează cu destulă pregnanţă. În lumina “Declaraţiei drepturilor omului“ (O.N.U. 1948) “fiinţele umane au drepturi şi sanse egale de dezvoltare şi manifestare”. Dar este cunoscut faptul că fiinţele umane nu se nasc egal înzestrate cu posibilităţi psihofizice şi că nu au condiţii identice de dezvoltare si manifestare.

Fiecare om se naşte şi se dezvoltă astfel încât ajunge să aibă unele particularităţi psihofizice, mai ales psihice, deosebite, particulare care

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

alcătuiesc individualitatea fiecăruia. Pedagogia contemporană admite atât existenţa unor particularităţi psihologice individuale ce deosebesc în mod evident, persoanele de altele, cât şi existenţa unor particularităţi individuale relativ comune unor grupe de persoane. Din această perspectivă a apărut tratarea diferenţiată a elevilor în raport cu particularităţile lor de vârstă şi individuale.

8

Ce presupune însă tratarea diferenţiată? Precizări terminologice În lucrările de pedagogie generală tratarea diferenţiată este considerată componenta esenţială a unor principii didactice sau condiţie a realizării lor sau este chiar ridicată la rang de principiu distinct. Astfel că, după Ioan Bontaş, “principiul individualizării şi diferenţierii învăţării exprimă necesitatea adaptarii dinamice a încărcăturii cognitive şi acţionale a conţinuturilor şi strategiilor instructiv – educative atât la particularităţile psihofizice ale fiecărui elev, cât şi la particularităţile diferenţiate, relativ comune unor grupe de elevi, în vederea dezvoltării lor integrale ca personalitate şi profesionalitate” Marin Stoica numeşte acest principiu,“al diferenţierii procesului de instruire”. Acesta presupune ca procesul de predare – învăţare să se desfaşoare în ritmul de muncă al elevilor printr-o tratare diferenţiată urmărind dezvoltarea la elevi atât a aptitudinilor şcolare, cât şi a aptitudinilor specifice (tehnice, matematice, sportive, literar – artistice, organizaţionale, etc.) În “Dicţionarul de termeni pedagogici” tratarea diferenţiaţă este integrată principiului individualizării învăţământului. Acest principiu face posibilă tratarea diferenţiată şi diversificarea învăţământului în general asigurând rolul conducător al educaţiei în formarea personalităţii.

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

În condiţiile actuale problema tratării diferenţiate este abordată într-o perspectivă mai largă, fiind pusă în relaţie nemijlocită cu sporirea eficienţei nu numai pedagogice, ci şi sociale, a sistemului de învăţământ.

Sporirea eficienţei învăţământului vizează, în ultimă instanţă, integrarea rapidă, uşoară în viaţa şi activitatea socială. O asemenea integrare este rezultatul îmbinării organice şi echilibrate a intereselor generale ale societăţii cu cele personale, astfel încât fiecare individ să se realizeze în activitatea social – utilă la nivel maxim al posibilităţilor

9

sale. Ca urmare, pregătirea elevilor este privită din ce în ce mai mult nu numai strict din punctul de vedere al necesităţilor economice, ci din perspectiva amplă a dezvoltării personalităţii fiecărui elev.

E deosebit de important faptul că sarcina educaţiei şi instrucţiei trebuie să fie transformarea individualităţilor în personalităţi care să corespundă idealului educativ al societăţii noastre. Tratarea diferenţiată înseamnă, în esenţă, adaptarea învăţământului la particularităţile psihofizice ale copilului, influenţa instructiv – educativă a acestuia în conformitate cu individualitatea sa, înlesnindu-i pregătirea la nivelul posibilităţilor şi intereselor, creându-i, în ultimă instanţă, o ambianţă favorabilă în cel mai înalt grad pentru formarea personalităţii în ansamblu. În acest sens ignorarea trăsăturilor individuale, datorită unei atitudini nivelatoare pedagogice echivaleaza cu un “act de miopie educativă” (V.Filipescu) şi, dimpotrivă, înţelegerea caracteristicilor individului, a reacţiei lui într-o anumită împrejurare este extrem de importantă pentru a putea prevedea şi influenţa comportarea sa. În viziunea didacticii moderne,

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

tratarea diferenţiată este inclusă între modalităţile principale de perfecţionare a lecţiei. În acest sens, A.

Chircev considera că teza fundamentală care deschide câmp larg de afirmare tendinţelor novatoare ale teoriei pedagogice şi practicii şcolare este aceea de a centra întreg sistemul de învăţământ pe elevul însuşi. Schimbarea amintită include şi tratare diferenţiată alături de celelalte modalităţi. (trecerea de la educativ la formativ, reevaluarea relaţiei profesor-elev şi predare-învăţare etc.). Tratarea diferenţiată este pusă în relaţie de complementaritate cu diversificarea şi individualizarea. Aceasta pentru ca tratarea diferenţiată a elevilor

10

reclamă atât grupe de nivel apropiat, diferite forme şi strategii de lucru, cât şi adaptarea procesului instructiv – educativ chiar la individualitatea fiecărui elev. Diferenţierea activităţii didactice, a metodologiei aplicate şi a mijloacelor de învăţământ folosite.

Renovarea acţiunii pedagogice în direcţia diferenţierii instruirii se impune din multiple consideraţii, dintre care cele referitoare la obiectivele pedagogice ocupă un loc important. Este de înţeles că finalităţile acţiunii de învăţare, nivelurile pe care si le propune să le realizeze, devenind categoria fundamentală a teoriei contemporane asupra educaţiei să exercite funcţia sa de reglare a formelor, a metodelor de predare – învăţare, de desfăşurare a activităţii scolare. Dacă odinioară, valorile umane se apreciau în funcţie de fondul de cunoştinţe acumulate, societatea actuală solicită în primul rând spirit de investigaţie, aptitudinea de a se instrui continuu, capacităţi creatoare.

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

În acest context, sarcina primordiala a şcolii constă în a-l învăţa pe elev cum să se instruiască şi să-i cultive nevoia de educaţie permanentă. De aceea, eficienţa acţiunii pedagogie se apreciază tot mai mult în funcţie de valoarea ei formativă, de măsura în care elevii şi-au format deprinderile de muncă necesare şi capacitatea de a le adapta la condiţii schimbătoare. Corelat cu obiectivele pedagogice, impactul asupra învăţământului actual, în perspectiva instruirii adaptive, se relevă asupra motivaţiei învăţării.

În legatură cu aceasta, un mare pedagog explică rezultatele nesatisfăcătoare ale şcolii tradiţionale prin aceea că procesul de instruire se bazează pe două premise nemărturisite: a) elevul învaţă pentru a evita o serie de neplăceri (note mici, dezaprobarea

11

profesorului şi a familiei, repetenţia, etc.) b) profesorul este factorul hotărâtor, cel care asigură “mişcarea” elevului, acesta fiind un simplu receptor de cunoştinţe. Asociind la această constatare datele psihologiei referitoare la capacitatea de dezvoltare psihică a copiilor, îndeosebi ideea lui Bruner, potrivit căreia problema pedagogică ce se pune în legătură cu asimilarea unui conţinut nu este dacă elevul poate sau nu să-l înveţe, ci aceea a modului în care trebuie să se desfăşoare acest proces; se ajunge la concluzia că învăţarea trebuie să pornească de la însuşirile proprii elevului.

Sarcina principală a activităţii şcolare constă în crearea unor condiţii care să contribuie în cea mai mare măsură la o învăţare eficientă din partea fiecărui elev. Pentru aceasta este necesar ca învăţarea să nu fie întemeiată pe motivări exterioare , ci să se desfăsoare sub impulsuri interioare , factorul hotărâtor de stimulare constituindu-l însăşi activitatea de învăţare , modul în

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

care aceasta este organizată şi se desfăşoară. Unele mutaţii produse chiar în evoluţia sistemelor şcolare reclamă cu necesitate o instruire diversificată şi diferenţiată.

Reforma învăţămăntului pune în termeni noi problema adaptării activităţii didactice în conţinut, forme de organizare, metode la capacităţile elevilor determinată de inegala aptitudine a copiilor de a satisface exigenţele de învăţare în acelaşi grad. Diversitatea posibilităţilor elevilor, determinată de mulţi factori – dispoziţiile native, influenţa mediului socio-cultural, instruirea dobândită pe trepte anterioare de învăţământ etc. Nu este proprie doar primei perioade de şcolaritate ea aparând mai evidentă pe următoarele trepte ale sistemului şcolar.

12

Tratare identică a unor situaţii diferenţiate ar duce la adâncirea inegalităţilor dintre elevi şi nu ar oferi condiţii favorabile pentru reuşita şcolară a tutror elevilor. Ca urmare, deosebirilor privind capacităţile elevilor trebuie să le corespundă o diferenţiere a activităţilor şcolare. În cadrul unui proces de instruire diferenţiat elevii nu mai sunt supuşi, în bloc, aceloraşi cerinţe, ci se poate opera o selectare a volumului şi gradului de complexitate a cunoştinţelor, a metodelor întrebuinţate, în concordanţă cu grupe de interese şi capacităţi.

Bibliografie:1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 19482. Bontaş. I, „Tratat de pedagogie”, Ed. All, 20073. A. Chircev, A. Roşca, “Psihologie generala”, Ed.D.P., Bucureşti,

1976

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

TIPURI DE FAMILII SI RAPORTUL “ FAMILIE-COPIL”

Prof. GIMANCA RODICA -DARIA

Familia reprezinta agentul actiunii educative care fixeaza in individ “habitusul primar” ,schemele initiale de perceptie,gandire,imaginatie,creativitate,actiune,ce vor functiona ca un mecanism de selectie si consolidare a conduitei in procesul interiorizarii experientei ulterioare,formand temelia viitoarei pesonalitati. Familia este un obiectiv care joaca un rol important in educatia copilului,increderea si frica,credinta in propriile puteri,linistea si nelinistea,acestea si alte calitati ale personalitatii se formeaza in familie. Diferite sunt familiile,diferiti sunt si copii,deci daca vorbim despre familie exista doua tipuri de baza :familie favorabila si familie nefavorabila.La determinarea tipului familiei se iau in consideratie nu doar conditiile materiale,dar cel mai important este comportamentul fata de copil.Primul si cel mai principal indicator al familiei nefavorabile sunt defectele in educatie.Ne oprim la familiile nefavorabile si la actiunea lor asupra psihicului copilului.

13

Bocicariov G. P a evidentiat trei tipuri de familii cu atmosfera nefavorabila : 1. Familie cu atmosfera emotinala nefavorabila,unde parintii sunt indiferenti si chiar cruzi in relatia cu copilul,inabusind vointa copilului. 2 .Familie unde lipseste contactul emotional intre membrii ei,care sunt indiferenti fata de cerintele copilului,dar la prima vedere relatiile sunt bune.In astefel de caz,copilul are contacte emotionale in afara familiei.3. Familie cu atmosfera amorala,unde copilul este inclus in modul amoral de viata. Pana nu demult nici nu se punea problena unui ‘ stil educativ in familie ‘.Copii erau educati intr-un mod asemanator su o autoritate strcita.Teorii conform carora « parintii stiu cel mai bine », « parintii stiu totul si copilul nimic », erau de neclintit.Principiile mai vechi de crestere a copiilor se intemeiau pe dogma religioasa si moralitate.Parintii le faceau cunoscute copiilor regulile si le aplicau strict,fara compromis. REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

Fara indoiala ca va fi dificil de atins un consens in ceea ce priveste metodele de educare in familie.Dar,cum noi suntem déjà in secolul al Xxi-lea,amestecul acesta de tipuri de familii imagineaza un model de constientizare semnificativa si de schimbari povitive,pline de speranta.

Rolul familiei in educatia copilului

Ed. Eugenia DRUNEA

In educarea ,,puiului de om”, parintii , educatorii, scoala si societatea, in general, sunt mijloace importante de educatie si instructie. Printre problemele importante ale invatamantului in aceasta etapa de schimbare si modernizare rapida se gaseste si cea vizand parteneriatul cu alti factori educationali, intre care familia ocupa un loc privilegiat. Familia, prima scoala a vietii este cea care ofera copiilor primele cunostinte, primele deprinderi dar si primele modele comportamentale, echivalentul psiho-afectiv-stimulativ necesar debutului socio-familial. Ca prima veriga a sistemului educativ familia are responsabilitati clare si diverse.Intrebarea care se pune este ,daca familia de astazi are timp pentru indeplinirea responsabilitatilor educative, daca este pregatita sa activeze constant ca un factor educativ. Realitatea ne-a dovedit ca nu toate familiile sunt dispuse sa-si indeplineasca consecvent responsabilitatile educative fata de copii,

14

acuzand lipsa de timp, grijile vietii zilnice, minimalizand rolul de factor educativ. Alte familii, desi doresc sa asigure educatia corespunzatoare copiilor le lipsesc pregatirea psihopedagogica, experienta. Factorii care influenteaza azi mediul educativ sunt:noua conceptie care se cristalizeaza asupra educatiei ca serviciul social si extinderea mass-media(T.V). Parintii trebuie sa-si intareasca fundamentarea relatiilor pe baza dragostei lor fata de proprii copii si pe dorinta lor ca acestia sa aiba performante si succes in viata. Aceasta nu se poate realiza daca parintii nu cunosc personalitatea propriului copil. Educatia copilului este factorul principal care dezvolta personalitatea lui. In educatia copiilor trebuie sa

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

existe intre parinti intelegere si acord in diferite probleme si de aici decurg normal si celelalte. In activitatea de educatie in familie un rol important il are,,climatul” care este rezultatul raporturilor dintre membrii familiei. Aceste raporturi si carcaterul lor pot forma ,,climatul pozitiv”(favorabil) sau ,,climatul negativ”(nefavorabil) educatiei, adica formarea copilului ca cetatean, ca om. Raporturile dintre parinti si copiii acestora sunt raporturi educative, cu repercursiuni asupra formarii lor, lucru de care ar trebui sa fie constienti toti parintii. Atitidinile, comportamentul nostru, vorbele noastre, ale parintilor influenteaza atitudinile, comportamentul si modul de a fi al copiilor. Voi enumera cateva din posibile atitudini si comportamente ale parintilor si implicatiile lor in formarea profilului moral al copilului.*,,Familia severa”-in anumite limite imprima ordine, disciplina, seriozitate, asigura unitate si echilibrul familiei. Severitatea este necesara in raporturile educationale din familie, dar cu masura. Ce s-ar intampla in cazul in care parintii aplica copiilor pentru orice abatere pedepse corporale? Atunci copilul creste timorat cu gandul pedepsei, ascunde greselile facute, simte nevoia sa minta, se indeparteaza afectiv si efectiv de parinti si isi cauta intelegerea si afectivitatea in alta parte. Asa se nasc,,gastile “ si ,,bandele” de minori. Mai grava este situatia cand parintii sunt impartiti in ,,tabere”:unul sever si unul indulgent. Astfel se formeaza viitorul demagog, viitorul ipocrit, trasaturi de personaliate pe care nu si le doreste nici un parinte pentru copilul sau.*,,Familia permisiva” sta la polul opus al familiei severe, are un climat de ,,puf”.Asemenea copil va fi neajutorat , un egoist, un meschin, caci in familie ii este permis orice, el are numai drepturi, in timp ce parintii, doar datorii. Un asemenea copil se adapteaza si se incadreaza

15

cu mari dificultati in colectivele de scoala sau mai tarziu la locul de munca.*,,Familia rigida” prejudiciaza maturizarea copiilor, generand lipsa de incredere in sine, teama de nereusita si sanctiune. Invatatorul trebuie sa intervina, dupa ce cunoaste situatia reala, prin vizite la domiciliu, discutii cu parintii (in particular, nu in sedinte) sugerandu-le cu discrete, tact si calm in ce mod si sub ce forma se poate atenua si echilibra severitatea. Invatatorul trebuie sa fie postura sfatuitorului si nu a judecatorului.*,,Familia libertina” creeaza o atmosfera lejera, prezentand riscul de a intarzia sau impedica maturizarea sociala a copiilor datorita preocuparii REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

excesive a unui parinte sau a ambilor pentru ei insisi. Invatatorul trebuie sa intervina pentru a dezvolta siguranta de sine in sensul obtinerii unor rezultate bune la invatatura, capacitatea de decizie, spiritul de independenta. Punerea ferma in garda a parintilor in legatura cu pericolul evolutiei nefavorabile a copiilor este posibila si necesara.Parintii trebuie sa inteleaga bine relatie dintre fapta si masura ei educationala. In climatul educational sunt necesare toate ipostazele acestuia (severitatea si blandetea, afectivitatea si sobrietatea, larghetea si strictetea ) toate insa cu masura si la timp, orice exces fiind pagubitor in sfera formarii umane.Un proverb spune :,,O vorba buna rostita la timp, invioreaza sufletul copilului, precum si ploaia buna, cazuta la timp potrivit, invioreaza campul”

BIBLIOGRAFIE:Colectia revistelor,,Tribuna Invatamantului, anii 2004-2005

16

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

Sugestii de planificare a activitatilorinstructiv-educative

Prof. Maria TUNSANU

Procesul instructiv-educativ desfasurat in gradinita permite fiecarei educatoare, sau echipe de educatoare, punerea in valoare a propriei experiente didactice, prin activitati educative cu caracter integrat si cu o abordare complexa a continuturilor.

Se impune, asadar ca procesul educational sa fie creativ, interdisciplinar, complex, sa-i stimuleze pe copii in vederea asimilarii informatiilor.

Educatoarea, managerul intregului proces didactic, are libertatea de a alege – singura ori in echipa, tipul de abordare a activitatilor cu prescolarii, in functie de strategiile pe care le stapaneste.

In activitatile integrate accentul va cadea pe actiunile de grup si nu pe cele cu intreaga clasa, in care o idee transcede granitele diferitelor discipline si organizeaza cunoasterea in functie de noua perspectiva, respectand tema de interes.

Alaturi de abordarea interdisciplinara, organizarea modulara si invatarea asistata de calculator, predarea integrata a cunostintelor este considerata o strategie moderna de organizare si desfasurare a continuturilor, iar conceptulde activitate integrata se refera la o actiune in care se imbratiseaza metoda de predare-invatare a cunostintelor, imbinand diverse domenii si constituirea deprinderilor si abilitatilor prescolaritatii.

Integrarea este o maniera de organizare oarecum similara cu interdisciplinaritatea, in sensul ca obiectivele invatarii au ca referinta nu o categorie de activitate, ci o tematica unitara, comuna mai multor categorii. Dar nu trebuie sa facem confuzii intre cele doua concepte si sa identificam interdisciplinaritatea( ca o componenta a mediului pentru organizarea cunoasterii) cu integrarea ( ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de activitate si grupeaza cunoasterea in functie de tema propusa de educatoare ori de

17

copii). Integrarea, ca sintagma, este explicata ca revenirea in acelasi loc, in aceeasi activitate, a mai multor

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

activitati de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la insusirea continuturilor, la realizarea in practica a proiectul didactic propus.

In codul activitatilor integrate, abordarea realitatii se face printr-un demers global, granitele dintre categoriile si tipurile de activitati dispar, se contopesc intr-un scenariu unitar si de cele mai multe ori ciclic, in care tema se lasa investigata cu mijloacele diferitelor stiinte, evident, continuturile au un subiect comun, care urmeaza a fi elucidat in urma parcurgerii acestora si atingerii obiectivelor comportamentale avute in vedere.

Activitatile integrate vor fi cele prezente in planificarea calendaristica, proiectate conform planului de invatamant, orarului aferent nivelului de varsta, sustinute de experienta cadrului didactic. Educatoarea organizeaza si desfasoara activitati integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activitati pot fi desfasurate integrat dupa scenariu elaborat de educatoare ce incepe cu intalnirea de grup, initiata in fiecare zi si care se poate realiza sub forma unei povestiri, a intalnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenta unui animal, o intamplare traita sau imaginata, un eveniment social sau eveniment special petrecut in familie.

Scenariul educatoarei ii orenteaza pe copii sa opteze pentru diverse centre care ofera posibilitatea alegerii domeniilor de invatare si a materialelor. Varietatea acestora incurajeaza copii sa manifeste, sa observe, sa gandeasca, sa-si exprime ideile, sa interpreteze date, sa faca predictii.

Copiii isi asuma responsabilitati si roluri in mocrogrupul din care fac parte, participand la jocuri de rol interesante, initiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.

La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbarile, intalnirile cu specialisti etc. Tematica acestora este aleasa incat prin activitatile integrate sa se inlesneasca contactul cu lumea inconjuratoare. In atentia echipei de educatoare se afla in permanent, intreaga paleta de activitati ( la alegere, comune, jocuri si activitati de dupa – amiaza) si modalitati de organizare a acestora.

Sugestiile prezentate sunt orientative si lasa loc imaginatiei colegelor educatoare, pentru a-si organiza propiile activitati integrate, in functie de grupa pe care o conduc si temele abordate.

Ofer in continuare o exemplificare:

18

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

Tema saptamanii: Natura Subtema: Aspecte de iarna

Luni :Activitati alese: a) Biblioteca: „ Citim imagini cu aspecte de iarna”

b) Stiinta: „Sortam si decupam imagini pentru calendarul naturii”

c) Constructii: (cu pioneze) „ Omul de zapada”Activitati obligatorii: a) Cunoasterea mediului: lectura dupa imagini „ A sosit iarna”

b) Activitate muzicala „ Tine baba iarna sfat” de L. Comes Activitati alese: Educatie rutiera „ Unde ne jucam/ ne dam cu saniuta? ” Jocuri in aer liber: „ Oameni de zaopada”

Marti :Activitati alese: a) Biblioteca: „ Cum este vremea” – convorbire

b) Joc de rol: „ De-a gospodinele” c) joc de masa: „ Ce se potriveste iarna”

Activitati obligatorii: a) Activitate matematica – joc didactic „6 nasturi pentru omul de zapada”(predare-invatare)

b) Educatie pentru societate: poveste creata de copii: „ Fapte bune, fapte rele”Activitati alese: jocuri in aer liber ”Urme in zapada”

Miercuri:Activitati alese: a) Biblioteca: „ Formulam propozitii despre iarna”

b) Arta: „Crengute de brad cu promoroaca” c) Constructii: „ Crengute de brad” (din betisoare)

Activitati obligatorii: a) Educarea limbajului: povestirea educatoarei „ Baba iarna face pozne” de Bogdanov

b) Educatie fizica: invatarea mersului in echilibru intre doua linii trasate pe sol. Joc „ Trecem puntea”Activitati alese: educatie pentru sanatate: „Cum ne ingrijim sanatatea in anotimpul iarna”

Joc senzorial „ Rece – cald” REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA 1 1

Joi:19

Activitati alese: a) Biblioteca: repetam poezii despre iarna b) Stiinta: „Cum se formeaza partia de schi, patinoarul” c) Joc de rol: „ De-a doctorul”

Activitati obligatorii: a) Activitate matematica: compunerea si descompunerea nr. 6 (exercitiu cu mat. individual).

b) activitate practica: taiere „Fulgi de nea”Activitati alese: concurs de ghicitori

Vineri:Activitati alese: a) Biblioteca: „Gaseste cuvantul potrivit”

b) Arta:modelaj – „Oameni de zapada” c) Joc de creatie: „ In lumea povestilor”

Activitati obligatorii: a) Educarea limbajului: povestirea copiilor „ baba iarna face pozne”

b) Activitate artistico – plastica: pictura „Peisaj de iarna”Activitati alese: jocuri de miscare alese de copii

Activitate gospodareasca: „ Ordine la jucarii”

20

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA

21

EDITIAEDITIA 1 1

22

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA

23

EDITIAEDITIA 1 1

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA II

24

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA II

25

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA II

26

REVISTA SEMESTRIALA REVISTA SEMESTRIALA EDITIAEDITIA II

27