“Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel...

CCUUPPRRIINNSS

Evenimente

şcolare

Documentele

profesorului

Evaluare

Articole de

atitudine

Asigurarea

calităţii

Exemplu de

proiect

didactic

Metode

moderne

Lecţia

profesorului

modern

Dirigenţie

Experienţe noi

Curiozităţi

“Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru”

Nicolae Iorga

„„„NNNuuu eeexxxiiissstttăăă aaarrrtttăăă mmmaaaiii fffrrruuummmoooaaasssăăă dddeeecccâââttt aaarrrtttaaa eeeddduuucccaaaţţţiiieeeiii,,, pppiiiccctttooorrruuulll şşş iii

ssscccuuulllppptttooorrruuulll fffaaaccc dddoooaaarrr fffiiiggguuurrriii fffăăărrrăăă vvviiiaaaţţţăăă ,,, dddaaarrr eeeddduuucccaaatttooorrruuulll cccrrreeeeeeaaazzzăăă uuunnn

ccchhhiiippp vvviiiuuu,,, uuuiiitttââânnnddduuu---ssseee lllaaa eeelll ssseee bbbuuucccuuurrrăăă şşş iii oooaaammmeeennniiiiii,,, ssseee bbbuuucccuuurrrăăă şşş iii

DDDuuummmnnneeezzzeeeuuu””” ... (((IIIoooaaannn GGGuuurrrăăă dddeee AAAuuurrr)))

„„„CCCeeeiii cccaaarrreee eeeddduuucccăăă cccooopppiiiiii sssuuunnnttt dddeeemmmnnniii dddeee mmmaaaiii mmmuuullltttăăă ooonnnoooaaarrreee dddeeecccâââttt ccceeeiii

cccaaarrreee llleee dddaaauuu vvviiiaaaţţţăăă;;; dddeee aaaccceeeeeeaaa pppeee lllââânnngggăăă vvviiiaaaţţţăăă dddăăărrruuuiiiţţţiii cccooopppiiiiiilllooorrr şşş iii aaarrrtttaaa

dddeee aaa tttrrrăăă iii bbbiiinnneee,,, eeeddduuucccââânnnddduuu---iii...””” (((AAArrriiissstttooottteeelll)))

UUUnnn ppprrrooofffeeesssooorrr bbbuuunnn aaarrreee aaaccceeeaaassstttăăă gggrrriiijjjăăă ssstttaaatttooorrrnnniiicccăăă::: îîîiii îîînnnvvvaaaţţţăăă pppeee

dddiiisssccciiipppooollliii sssăăă ssseee llliiipppssseeeaaassscccăăă dddeee eeelll... (((AAA... GGGiiidddééé)))

Anul I, nr.2, mai 2010 – Revistă editată de Colegiul Tehnic Matei Corvin Hunedoara

ARTA DIDACTICĂ

Anul I, nr.2, mai, 2010 - ISSN 2067-7499

2

EVENIMENTE

SIMPOZION ŞI CONCURS INTERNAŢIONAL „Inovare şi artă în proiectarea didactică – Lecţia între clasic şi modern”

Prof. Ana Nicoleta Avramescu

Iniţiator şi responsabil de proiect

În ziua de 8 mai 2010 s-au derulat lucrările amplei manifestări organizate de Colegiul Tehnic Matei Corvin Hunedoara – SIMPOZION ŞI CONCURS INTERNAŢIONAL „Inovare şi artă în proiectarea didactică – Lecţia între clasic şi modern”. Întreaga manifestare poate fi considerată un succes, aceasta datorându-se participării naţionale şi internaţionale.

Începând cu luna februarie, s-au înscris în total 104 lucrări astfel: 67 de lucrări pentru simpozion, 33 de lucrări pentru concurs şi 4 lucrări de la partenerii din Germania şi Ungaria. S-au înscrise în total 78 de profesori din întreaga ţară, plus 5 colegi din Germania şi Ungaria.

Lucrările pentru concurs au fost împărţite pe secţiuni astfel: - limbă şi comunicare: 10 - ştiinţe: 8 - discipline umane şi ştiinţe naturale: 4 - discipline de specialitate: 8 - informatică:3

În perioada 3-7 mai lucrările au fost evaluate de către juriile stabilite pe secţiuni, alcătuite din membrii Comitetului Ştiinţific şi membrii din Comitetul de organizare, pe fişe de evaluare complexe, care au fost sigilate în plicuri închise şi deschise în ziua manifestărilor - 8 mai 2010, la momentul deliberării juriului pentru acordarea premiilor. Fiecare lucrare participantă a fost evaluată de 4 membrii din juriu şi a avut un punctaj final obţinut prin cumularea punctajelor acordate de cei patru membrii. S-a realizat un clasament general şi un clasament pe secţiuni, în urma cărora au fost decernate premiile.

Comitetul de organizare a hotărât ca prezenţa la concurs să nu mai fie obligatorie, astfel că jurizarea lucrărilor s-a făcut în funcţie de toate materialele trimise de participanţi.

Toate lucrările au fost publicate pe un CD cu ISSN 2068-0619, iar rezumatele într-un volum cu ISBN 978-973-622-619-9, care conţine într-o secţiune separată şi lucrări din partea membrilor Comitetului Ştiinţific, precum şi rezumatele lucrărilor colegilor din Germania şi Ungaria.

PREMIILE DECERNATE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREMIUL ŞI DIPLOMA DE ONOARE "CEL MAI BUN PROIECT DIDACTIC"

Lazăr Valeria Elena şi Lazăr Mihai Daniel, Hunedoara - Călătorie iniţiatică în lumea cunoaşterii

PREMII SPECIALE Premii pentru creativitate • Pavelescu Marilena şi Oprea Elena, Târgovişte - Rolul dialogului în caracterizarea personajului • Ţicu Mirela, Mangalia - Arta ca formă de comunicare: Literatura şi cinematografia Premiul pentru originalitate • Lazăr Valeria Elena şi Lazăr Mihai Daniel, Hunedoara - Călătorie iniţiatică în lumea cunoaşterii Premiul pentru complexitate • Mihai Violeta şi Solomon Carmen Marioara, Hunedoara – Proiect didactic: Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor despre documentele cu regim special Premiul pentru elaborare • Guţu Viorel, Hunedoara - Proiect didactic pentru istorie: Anul 1848 în Ţările Române

PREMII PE SECŢIUNI

Secţiunea: Discipline de specialitate şi informatică Premiul I : Mihai Violeta, Solomon Carmen Marioara, Hunedoara - Proiect didactic: Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor despre documentele cu regim special Premiul II: Hener Mariana Lucia, Hunedoara - Lansarea unei afaceri. Planul de afaceri

Premiul III: Andrică Daniela, Timişoara - Măsuri şi tehnici de economisire şi protecţia calităţii apei Premiul III: Iliuţă Elena Monica, Hunedoara - Metode active pentru motivarea elevilor în procesul educaţional Secţiunea: Ştiinţe şi ştiinţe naturale Premiul I: Grecu Gabriela, Galaţi - Relaţiile lui Viete Premiul II: Bălănoiu Malvina, Hunedoara - Proiect didactic: Legea lui Hooke Premiul II: Dinga Cornelia, Hunedoara - Cercetarea caracterului acido-bazic al unor substanţe Premiul III: Palcău Florentina Magdalena, Bucureşti - Sănătatea mediului - viitorul Terrei Secţiunea: Limbă şi comunicare şi discipline umane Premiul I: Guţu Viorel,Hunedoara - Proiect didactic pentru istorie: Anul 1848 în Ţările Române Premiul II: Pavelescu Marilena şi Oprea Elena, Târgovişte - Rolul dialogului în caracterizarea personajului Premiul III: Paraschiv Camelia, Constanţa - Un dejéuner en famille Criteriile în funcţie de care juriul a acordat notele sunt: 1. Elaborare proiect 2. Originalitate 3. Complexitate 4. Utilitate 5. Conţinut metodico-ştiinţific 6. Utilizare metode active 7. Aplicare practică 8. Implicarea elevilor 9. Atingerea scopurilor 10. Realizare (elaborare) documente

Fiecare criteriu a fost punctat de la 1 la 10 şi fiecare membru al juriului a realizat un punctaj total, pentru fiecare lucrare jurizată, care a fost trecut în grila de punctaje totale.

ARTA DIDACTICĂ Anul I, nr.2, mai 2010 - ISSN 2067-7499

3

PORTOFOLIUL PROFESORULUI - SINTEZĂ Prof. Ana Nicoleta Avramescu

Colegiul Tehnic Matei Corvin Hunedoara

Portofoliul profesorului se referă la totalitatea de materiale şi documente utile şi necesare pentru buna desfăşurare a activităţii didactice. Acest

portofoliu se recomandă a fi sintetizat într-o mapă sau dosar, de regulă un biblioraft, pentru o facilă utilizare a sa în activitatea curentă, dar şi pentru

disponibilitatea prezentării sale în cazul unei monitorizări sau inspecţii. Deoarece, apar două părţi importante – una pentru disciplina de specialitate, respectiv programul de învăţare specific specializării şi o altă parte pentru activitatea educativă, respectiv dirigenţie – este recomandat să le tratăm distinct şi să le organizăm ca documentaţie în două portofolii distincte (respectiv două bibliorafturi sau dosare). De asemenea este recomandat să avem

elaborate documentele în format electronic, atât pe suport de hârtie cât şi pe suport electronic (CD, memory stick, ş.a.). Pot exista în portofoliu documente scrise cu mâna (unele fişe de lucru, subiecte pentru lucrări sau teze), dar se recomandă elaborarea tehnoredactată a documentelor. De asemenea statisticile sau alte date de tip statistic , se recomandă a fi elaborate cu programe specializate (de exemplu EXCEL).

Documentele din portofoliul personal al profesorului – dovezi sau surse de dovezi pe program de învăţare/disciplină de specialitate şi activitate educativă/de dirigenţie – pot fi sintetizate astfel:

(a) PORTOFOLIU PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE - aceste documente şi materiale (dovezi) ar putea fi:

A. Documente personale: - Curriculum vitae – format EUROPASS - Documente privind studiile, specializările şi perfecţionările, gradele didactice

- Documente privind activitatea metodico-ştiinţifică: lucrări metodico-ştiinţifice, publicaţii, lucrări pentru sesiunile de comunicări ştiinţifice, alte lucrări

- Copii ale documentelor care dovedesc implicarea profesorului în activităţi extracurriculare/extraşcolare, colaborări

- Fişa postului (copie) B. Documente programatice:

- Încadrarea anuală şi orarul

- programe şcolare (curriculum) aflate în vigoare – cu precizarea Ordinului de Ministru prin care aceste programe au fost aprobate - planificări calendaristice – semestriale, anuale - vizate de şeful de catedră şi director - planificări pe unităţi de învăţare – vizate de şeful de catedră

- planuri de lecţie complete sau schiţe de lecţie – câteva planuri ilustrative pentru fiecare tip de lecţie - lista de manuale avizate de minister, mai ales pentru clasele care utilizează manuale alternative şi prezentarea motivaţiei a legerii unui

manual (fişa de selectare a manualelor)

- CDŞ/CDL (dacă este cazul) – integral C. Documente de lucru:

- modele de teste : iniţiale, pe parcurs, finale

- modele de fişe de lucru - documente specifice lecţiilor desfăşurate cu utilizarea metodelor active - catalog personal cu parcursul pe întregul an şcolar al situaţiei şcolare a elevilor

- fişe de observare a lecţiilor (inter-asistenţă) - fişe de evaluare (pentru elevi şi pentru profesori) a câtorva lecţii - câteva fişe de notare paralelă (elev-elev, elev-profesor)

- fişe de activitate elev - chestionare pentru managementul comunicării - fişe oglindă (evaluarea elevilor referitoare la act ivitatea cadrului didactic)

- alte chestionare şi fişe - Situaţii statistice care sa cuprindă: situaţia şi media notelor la testul iniţial, situaţia şi media semestrului întâi – pe clase (cu promovaţi,

corigenţi, cu situaţia şcolară neîncheiată); idem pentru semestrul al II-lea (rubrica necompletată) şi pentru anul şcolar

- diverse fişe şi chestionare aplicate de profesor în activitate - analiza punctelor tari/aspectelor de îmbunătăţit a câtorva lecţii - alte documente

D. Documente pentru activitatea suplimentară cu elevii: - planificarea pregătirilor suplimentare pentru examene naţionale - planificarea pregătirilor suplimentare pentru olimpiade şi concursuri şcolare

- planificarea pregătirilor suplimentare pentru recuperare (corigenţi, cu situaţii şcolare neîncheiate, alte si tuaţii) (b) PORTOFOLIU PENTRU DIRIGENŢIE (activitate educativă):

- Mapa activităţii educative – caietul dirigintelui (poate fi o mapă model sau un caiet conceput de diriginte care trebuie să cuprindă informaţii

despre elevi: date personale, adresă, datele personale ale părinţilor, numere telefon, numele medicului de familie, orarul clasei, lista profesorilor clasei, planificarea orelor de consiliere şi orientare (dirigenţie), planificarea/tematica lectoratelor cu părinţii, planificarea activităţilor extraşcolare, ş.a.

- Curriculum şcolar pentru ”Consiliere şi orientare” aflat în vigoare, cu precizarea Ordinului de Ministru prin care acest curriculum este aprobat

- tabele nominale semnate de elevi pentru luarea la cunoştinţă asupra: o Regulamentului şcolar şi a Regulamentului de ordine interioară

o planuri cadru, programe şcolare, orar şcolar o alte documente oficiale care trebuie să fie aduse la cunoştinţa elevilor (de exemplu metodologia susţinerii Examenului de Bacalaureat)

- chestionare pentru stabilirea stilului de învăţare la elevi (însoţite de răspunsurile elevilor) utile în aplicarea metodelor de învăţare centrată pe

elev - fişe pentru opţiuni CDŞ/CDL (dacă este cazul) – semnate de elevi şi părinţi - statistici şi situaţii statistice de sfârşit de semestru sau an şcolar

- procese verbale: ale întrunirilor Consiliului Profesorilor clasei (vizate de director/director adjunct), ale lectoratelor/şedinţelor cu părinţii, pentru discutarea situaţiei şcolare la sfârşitul semestrului I,II, an şcolar – elevii au luat la cunoştinţă de situaţia şcolară şi de la alte întâlniri (Consiliul elevilor clasei)

- adeverinţele medicale (vizate de medicul şcolar) şi cereri ale părinţilor folosite la motivarea absenţelor - fişe şi materiale de lucru de la orele de consiliere şi orientare - fişe de evaluare a activităţilor extraşcolare cu dovezi privind desfăşurarea acestor activităţi

- documente financiare – dovezi ale situaţiei financiare - alte documente care privesc activitatea dirigintelui.

Portofoliul profesorului este pe cât de necesar, pe atât de util, multe dintre componentele sale putând fii utilizate de la un an şcolar la altul, unele

documente având însă, nevoie de actualizarea temporală corespunzătoare anului şcolar în desfăşurare.

DDOOCCUUMMEENNTTEELLEE PPRROOFFEESSOORRUULLUUII


4

Elemente de deontologie a evaluării în contextul creşterii actului educaţional

Prof. Maria Misir Băloiu

Colegiul Tehnic Matei Corvin Hunedoara Actul educaţional între: MOTIVARE/ DEMOTIVARE; FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI/ PREGĂTIREA PENTRU BACALAUREAT; INSERŢIA ÎN PIAŢA MUNCII SAU PREGĂTIREA PENTRU VIAŢĂ?!... sunt dualităţile reale pe care le trăieşte „ echipa” profesor – elev. Permiteţi-mi o reflecţie: al cui mai este elevul? Al familiei, al şcolii sau al mediului, al sistemului cu toate tentaţiile sale?!... Acestea îl demotivează. Liceenii mei, de vârsta majoratului, lucrează, periodic sau permanent, cu sau fără carte de muncă, fac şcoala de şoferi, sunt ocupaţi cu majoratele, alţii pleacă pentru un timp scurt, la părinţi, în Italia, Spania, Anglia... Este o nouă formă a „nanetismului şcolar, a absenteismului”, fenomen naţional. Revenind la şcoală, ori nu se pot achita de sarcinile de elev, înregistrând eşecul şcolar, ori au o prestaţie matură ( maturizarea înaintea biologicului), au o altă atitudine faţă de muncă la clasă, în echipă, faţă de sarcina de lucru ( cantitate-calitate-unitate de timp), faţă de profesor. Ilustrez în figura alăturată spectrul preocupărilor unui elev din clasele terminale ( preocupări în detrimentul învăţării): Timpul afectat: majoratelor – 1 şcolii de şoferi – 2 anturajului – 3 învăţării – 4 altor preocupări ( ex. sportul) – 5 (rezultă mai puţin de ¼ din timpul elevului alocat învăţării) Ca urmare a slăbirii motivaţiei elevului, a diminuării timpului pentru învăţare, a neparticipării familiei ( fiind foarte ocupată sau dezorganizată) profesorul rămâne singur în acest trinom sau parteneriat. Profesorul fiind şi pedagog şi metodist găseşte şi utilizează mijloace şi procedee pentru a-l atrage pe elev la ore, pentru a-l menţine în şcoală, în perioada şcolarizării, evitând abandonul şcolar; cum? Câteva procedee: ● exemplul personal, ţinută spirituală; ● organizarea orelor, atractivitatea pozitivă; ● notarea stimulativă; ● activităţi extraşcolare cu implicarea elevilor ( Galeria de Arte, Evenimente literare); ● exemplul foştilor elevi, în prezent persoane cu notorietate în comunitate; ● atragerea şi includerea elevilor în proiecte europene; ● colaborarea cu comunitatea: Casa de cultură, Clubul copiilor, Asociaţia alpiniştilor , speologilor etc.); ● În exemplul personal se înscriu următoarele tehnici, atitudini: încep ora cu GÂNDUL ZILEI, MAXIMA ZILEI ( Ex. La această oră fiecare elev este important!) Scopul este acela de a-i sensibiliza pe elevi, de a le da libertatea să recepteze şi să interpreteze un MESAJ. Al II-lea moment al orei este PREZENTARE DE CARTE: sunt prima persoană din viaţa lor şcolară care se obligă să-i înveţe pe elevi să lucreze cu CARTEA – CARTE, nu cu cea electronică ( fără a o neglija). Scopul este cultivarea gustului pentru lectură, sensibilizarea esteticului în cadrul clasei. MINUSURILE EVALUĂRII Sesizez următoarele dezechilibre: ● virtualitatea notării şi a decalajului CUNOŞTINŢE ( COMPETENŢE) – NOTĂ – PUNCTAJ; Ex. În învăţământul preuniversitar, elevul este şcolarizat, notat cu NOTE şi dă examenele, este notat pe PUNCTE: unde 4+5 → 4,50; 9+10 → NU

este 10 (zece), ca la clasă; ● testomania înseamnă valorizarea a ceea ce poate fi uşor testat; accentuarea acelor abilităţi testabile şi ignorarea celor care nu se pliază testului standard. Prin urmare, şcoala este „uniformă”, claustrată în cochilia TESTELOR şi, parcă, s-ar opune liberalizării, căci „aşa se cere la examen”; dar pe piaţa muncii? dar în viaţă?!...

Testomania derivă din şcoala americană, din stilul de gândire IQ. Consecinţa testomaniei este exprimarea gen TASTĂ, adică NEGLIJAREA EXPRIMĂRII SCRISE şi ORALE, frustrarea elevului de formularea, emiterea propriei opinii, a propriilor argumente, păreri, impresii asupra unei scene din roman, la adresa unui personaj, la stările eului liric, asupra unor mesaje, replici...aşadar, libertatea elevului, a viitorului membru într-o echipă de lucru, colaborator al unui manager, cetăţean cu atitudine responsabilă... SUBIECTIVISMUL EVALUĂRII: nivelul clasei, zilele bune/ rele atât ale elevului cât şi ale profesorului, subiecte preferate „de suflet” ale elevului/ ale profesorului, şansa/ neşansa la lucrări, teze, examene ( ca şi în viaţă). Citat, candidat la BAC: „Am învăţat toate romanele şi mi-a picat Dacia literară!”

EVALUARE

majoratele

şcoala de şoferi

anturajul

învăţarea

alte preocupări


5

ETAPELE FUNDAMENTALE ÎN ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IPT

Prof. Ana Nicoleta Avramescu Colegiul Tehnic Matei Corvin Hunedoara

Începând cu adoptarea ordonanţei 75/2005 şi mai apoi cu adoptarea legii 87/2006 învăţământul românesc a

fost supus unor ample schimbări, mai ales în ceea ce privesc documentele pe care o unitate şcolară trebuie să le elaboreze pentru a-şi asigura o funcţionare optimă. Multe dintre documentele aflate la baza funcţionării oricărei unităţi şcolare, interacţionează între ele, se completează sau uneori se suprapun.

Domeniul asigurării calităţii, pornind de la autoevaluare, trecând prin etapele monitorizărilor periodice interne, a monitorizărilor externe şi finalizat cu publicarea unor rapoarte de autoevaluare şi de evaluare internă a calităţii, a ajuns să fie probabil cel mai vast domeniu. Un domeniu vast a cărui acoperire presupune multe etape şi o machetă bine precizată de documente.

Etapele enumerate în continuare sunt aplicabile în unităţile de învăţământ de tip IPT (învăţământ profesional şi tehnic).

Etapele fundamentale în asigurarea calităţii pe parcursul derulării unui an şcolar, dar şi precizarea documentelor pe etape, sunt:

1. Înfiinţarea Comisiei de Evaluare şi Asigurarea Calităţii (CEAC) – membrii sunt propuşi în Consiliul Profesoral (cu componenţa în conformitate cu prevederile legale), iar Comisia este înfiinţată prin decizie internă a unităţii de învăţământ. Aceste acţiuni se desfăşoară anual, la începutul anului şcolar.

2. Elaborarea Planului operaţional al Comisiei şi definirea Portofoliului comisiei. Planul operaţional este întocmit prin definirea clară a unor proceduri aplicabile mai ales în scopul asigurării calităţii. Se are în vedere în definirea procedurilor a necesităţii unui număr strict de documente bine şi clar precizate, pentru a se evita documentele inutile.

3. La fiecare două luni, responsabilul comisiei elaborează rapoartele (fişele) de monitorizare internă cu respectarea formularului care stă la baza acestor rapoarte. Aceste rapoarte sunt puse la dispoziţia inspectorului şcolar care are în responsabilitate „Asigurarea calităţii”, la termenele prevăzute (cu încercarea evidentă de a se respecta cu stricteţe aceste termene).

4. Pe parcursul anului şcolar, membrii comisiei, separat de echipa managerială, realizează observarea lecţiilor. Trebuie să remarcăm, că în ceea ce priveşte observarea lecţiilor, sunt urmărite de către membrii comisiei, nu aspectele de conţinut (nu acestea în principal), cât mai ales aspectele legate de modalităţile de realizare a lecţiilor, de mijloace, strategii, resurse pe care un cadru didactic le adoptă în activitatea sa. Această etapă de observare a lecţiilor nu se suprapune cu asistenţele pe care echipa managerială le efectuează la cadrele didactice ale unei unităţi. Observarea lecţiilor este una dintre componentele de bază ale activităţii membrilor CEAC.

5. Anual unitatea şcolară este supusă unor vizite de monitorizare externă realizate de către echipe formate din inspectori şcolari, vizite care se finalizează cu un Raport de monitorizare externă, care la rândul său are un format bine precizat.

6. La finalul anului şcolar, responsabilul CEAC elaborează Raportul anual de autoevaluare, care vizează principiile de calitate (în număr de 7), împreună cu descriptorii/indicatorii de performanţă şi notele acordate în funcţie de dovezile şi argumentele existente. De asemenea este elaborat un Raport de autoevaluare internă (RAEI) într-un format mai sintetizat, pentru a fi făcut public pentru toţi factorii implicaţi şi interesaţi în desfăşurarea procesului instructiv-educativ.

7. Acest raport de autoevaluare, trebuie validat printr-un Raport de inspecţie şi de asemenea el trebuie urmat de elaborarea unui Plan de îmbunătăţire cu aplicabilitate în anul şcolar următor.

Toate acestea au formate bine precizate, cu o structură clară şi care necesită argumentarea conţinutului cu dovezi reale (cu informaţii curente, actuale, veridice) , verificabile, corespunzătoare temporal (actualizate pentru anul şcolar vizat), suficiente (dar nu exagerat de multe), explicite, concrete şi la îndemâna oricui ar dori verificarea lor.

Alte aspecte esenţiale se referă la autorizarea-acreditarea de către ARACIP a unor noi nivele/specializări sau forme de învăţământ în cadrul unei unităţi şcolare (de stat sau particulare). Aceste aspecte sunt de asemenea precizate prin lege şi parcurg nişte etape clare, multe din cerinţele unei autorizări sau acreditări făcând referiri la unele dintre documentele enumerate anterior. Lansarea procedurilor de autorizare sau acreditare se face printr-o solicitare scrisă care declanşează aceste proceduri. De menţionat că sunt aplicabile taxe în acest scop (autorizare/acreditare), rămânând de precizat sursa veniturilor pentru achitarea acestor taxe. Aceste aspecte însă nu fac obiectul documentului de faţă.

ASIGURAREA CALITĂŢII


6

PROIECT DE LECŢIE

Învăţătoare:Botez Nona, Şcoala integratoare Titu Maiorescu Iaşi

Profesor itinerant: Crina Cihodaru, Şcoala Specială Constantin Păunescu Iaşi

Disciplina: Limba română Clasa :a II-a Unitatea de învăţare: Tradiţii, obiceiuri, sărbători

Subiectul: Textul narativ. Titlul/Autorul/Textul suport: ,, Vreau să trăiesc printre stele ’’ după Victor Eftimiu Scopul lecţiei: Formarea si dezvoltarea deprinderii de citire corectă, fluentă, expresivă şi conştientă. Îmbogăţirea şi activizarea vocabularului. Tipul lecţiei: predare-învăţare

Motivaţia: *Din perspectiva instructivă, elevii îşi însuşesc cunoştinţe despre obiceiuri, tradiţii şi schimbările petrecute în natură în anotimpul iarna. *Din perspectiva educaţională, lecţia contribuie la dezvoltarea sentimentelor de dragoste faţă de natură si respect fata de sărbătorile religioase.

*Lecţia dezvoltă gândirea critică, dând elevilor posibilitatea să-şi exerseze abilităţile de investigare, analiză şi dezbatere. Elev beneficiar cu cerinţe educaţionale speciale: B.N. Probleme cu care se confruntă elevul:

- orientare temporală defectuoasă; - autonomie socială neformată; - nu manifestă iniţiativă în activităţi;

- nu-şi exprimă întotdeauna sincer opiniile şi sentimentele la solicitare; Obiective :

Operaţionale:

O1 – să citească corect, coerent, fluent, expresiv, în ritm propriu textul literar; O2 – să specifice autorul, personajele, expresii literare, semne de punctuaţie folosite în text; O3 – să utilizeze cuvintele explicate în enunţuri noi ;

O4 – să completeze întrebări şi răspunsuri lacunare ; O5 – să formuleze întrebări şi răspunsuri corecte şi complete referitoare la conţinutul textului . Afective:

Exprimarea liberă a propriilor păreri, gânduri şi sentimente faţă de frumuseţile naturii în anotimpul iarna. Psihomotrice:

O1-să adopte o poziţie corectă la scris-citit pe parcursul orei

O2-să manevreze cu îndemânare materialele utilizate pe parcursul orei Resurse:

1. procedurale : conversaţia, explicaţia, ciorchinele, explozia stelară, copacul cu idei, scaunul intervievatului, brainstorming 2. materiale: coli, markere, steluţe colorate, brad artificial, casetofon 3. temporale: 45 minute (evocare 10 min., realizarea sensului 20 min., reflecţia 10 min., extensia 5 min.)

Contextualizarea: Activitatea se desfăşoară în cadrul unui colectiv de elevi , pe baza unui curriculum general, adresat întregii clase, cu secvenţe de curriculum specific

adresat elevului B.N., în sala de clasă, îndrumată de învăţător şi profesorul de sprijin. Desfăşurarea lecţiei

a. Evocarea Brainstorming – elevii sunt solicitaţi să scrie pe coală toate ideile care le apar în minte atunci când se gândesc la cuvântul Crăciun . Se notează

toate ideile aşa cum sunt spuse de elevi fără a comenta una din ele, apoi, împreună cu ei, pe bază de întrebări se anulează ideile ce nu au legătură cu

textul ce urmează a se discuta şi rămân cele adevărate. Elevul B.N. este solicitat să-şi exprime opinia în cele mai multe cazuri( sprijinit şi de profesorul de sprijin). b. Realizarea sensului

Tehnica Ciorchinelui – se scrie titlul lecţiei pe tablă, elevii citesc lecţia şi vor completa pe tablă, cu săgeţi informaţiile ce le desprind din text: autor, personaje, cuvinte noi, expresii, realizând un ciorchine. Se va scrie atât la tablă cât şi în caietele elevilor. Cuvintele noi se vor explica cu ajutorul dicţionarelor şi se vor solicita elevii să alcătuiască propoziţii proprii folosind aceste cuvinte sau expresii pe care le vor nota în caiet.

Elevul B.N. va alcătui o propoziţie cu un cuvânt pe care l-a explicat cu ajutorul dicţionarului. Scaunul intervievatului – se solicită elevii să extragă câte un bileţel din cutiuţa existentă pe catedră, iar cei ce vor avea scis pe bileţel DA vor trece

pe rând pe scaunul aşezat în faţa clasei şi vor lua rolul personajelor din text sau chiar al autorului. Ceilalţi elevi le vor adresa întrebări, cu condiţia să

cunoască şi ei răspunsul. Elevul B.M. va adresa întrebări; Va lua rolul personajului din text;

c. Reflecţia Explozia stelară – elevii vor număra pana la 4. Se vor împărţi în 4 grupe (grupa nr.1, nr.2, nr.3, nr.4), iar câte un membru va extrage câte o steluţă

de pe catedră, pe care va găsi scris câte un cuvânt: CINE, CE, CÂND, UNDE. Fiecare grupă va avea de formulat întrebări (câte 2), pe baza textului

studiat, care să înceapă cu acel cuvânt găsit scris pe steluţă. Fiecare steluţă se lipeşte la steaua mai mare existentă pe tablă, iar câte un membru din fiecare grupă va adresa întrebările formulate de ei celorlalte grupe. Dacă nu sunt mulţumiţi de răspunsul primit trebuie să-l completeze ei.

Grupa în care se găseşte elevul B.N. este în permanenţă urmărită de învăţător şi profesorul de sprijin , îndrumată spre orientarea elevului

B.N.. ca lider al grupei d. Evaluarea Copacul cu idei - elevii împărţiţi pe grupe primesc globuleţe de diferite culori ( galbene, roşii, portocalii, albastre) pe spatele cărora vor fi scrise

întrebări. Surpriza un brad artificial supărat, va fi vesel dacă ei îl vor împodobi cu globuleţe. Globuleţul îl pot aşeza în brad doar daca răspund corect la întrebarea scrisă pe spatele lui.

Tema pentru acasă - de răspuns la întrebările din manual de la textul studiat. Se răspunde oral la aceste întrebări (cu elevii). Este solicitat mai mult elevul B.N.

e. Extensia Cu ajutorul unor bileţele colorate (roşu, galben), elevii se împart în două grupe: o grupă au de realizat un Moş Crăciun, iar cealaltă grupă au de

realizat din hârtie glasată si scobitori brazi.

Evaluare: se apreciază global lucrările celor două grupe, şi este solicitat elevul B.N. să analizeze şi să aprecieze lucrarea grupei din care face parte.

LECŢIA PROFESORULUI

MODERN


7

IMPACTUL UTILIZĂRII AEL ÎN EDUCAŢIE

Prof. Magaz Georgeta

Liceul Teoretic „ Callatis”, Mangalia, Constanţa

Cadrul de referinţă

În contextul evoluţiei explozive din toate domeniile, din ultimii 10-15 ani, printre cele care au determinat o „schimbare de problematică” se inseră noua educaţie tehnologică. În faza nouă a modernităţii, calculatorul devine un suport global, servind ca

postament, amplificând capacitatea de a gândi şi a comunica. Încă din 2001, un raport al Comisiei Europene – Directoratul General

pentru Educaţie şi Cultură – arăta că „încorporarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării în sistemele de învăţământ europene este

un proces care, pe termen lung, va avea implicaţii majore pentru organizarea învăţării si metodele de predare”. Acest sector a devenit

o prioritate educaţională şi toate ţările Uniunii Europene fac eforturi pentru includerea TIC în curriculum-ul şcolar şi în programele de

pregătire a cadrelor didactice.

Societatea cunoaşterii a impus utilizarea TIC ca punct de referinţă al schimbărilor de fond în sistemul de învăţământ, iar

provocările s-au conturat la început , pe trei direcţii majore, având ca punct de plecare summit-urile de la Lisabona şi Feira: dotarea

şcolilor, pregătirea cadrelor didactice şi asigurarea resurselor necesare (Commission of the European Communities. The concrete

future objectives of education system. Brussels, 2001). Ulterior, acestea conjugându-se cu alte direcţii prioritare, cum ar fi:

asigurarea calităţii în educaţie, învăţarea pe parcursul întregii vieţi, profesionalizarea meseriei didactice.

În acest context, introducerea în învăţământul românesc a AEL în cadrul programului Sistemului Educaţional Informatizat al

Ministerului Educaţiei şi Cercetării, constituie un pas important în racordarea învăţământului românesc şi în acest plan al dinamicii

sociale din Uniunea Europeană.

Obiective principale în implementarea AEL

Obiectivul sistemului AEL este „să susţină procesul de predare şi învăţare prin mijloace moderne, compatibile cu nivelul

actual al sistemelor educaţionale folosite în lume”. Introducerea laboratoarelor AEL în licee a constituit un pas deosebit de important în alinierea sistemului de învăţământ la standardele europene, atât în ceea ce priveşte conţinutului programelor şcolare dar, mai ales

a modului de implicare în procesul de predare şi învăţare, procesul educaţional fiind centrat pe elev.

Lecţiile multimedia AEL au fost create pentru a completa procesul tradiţional de predare-învăţare, oferind

profesorului/instructorului posibilitatea de a transmite, motiva si de a primi feedback rapid din partea celui instruit. Elevul este învăţat

cum să înveţe adaptând mijloacele propuse la propriile capacităţi şi abilităţi, este deprins mai degrabă să caute, să investigheze, să

analizeze, să sintetizeze folosind algoritmi precişi, decât să o reţină informaţii fără discernământ. Noua metoda de a învăţa stimulează

creativitatea cursanţilor şi le oferă şansa de a experimenta ceea ce învaţă, procesul de învăţare devenind eficient. Interactiv şi inovativ,

conţinutul educaţional AEL ajută la personalizarea procesului de învăţare chiar şi în situaţiile instruirii de grup. Acest beneficiu este

disponibil în cazul în care conţinutul educaţional este utilizat pe o platforma de e-Learning.

Beneficiile pentru elevi: stimulează creativitatea elevilor, învăţarea progresivă, oferă elevilor siguranţa că sunt în pas cu

nivelul european al instruirii, dezvoltă spiritul de competiţie, egalitatea şanselor, caracterul pronunţat formativ, stimulează memoria

vizuală, facilitează studiul individual dirijat şi gândirea elevilor.

Beneficiile pentru activitatea cadrelor didactice: realizarea/asigurarea unui feedback permanent; optimizarea timpului de

desfăşurarea a lecţiei; profesorul prezintă un volum mare de infomaţii într-un timp scurt; dezvoltarea abilităţilor de lucru cu

calculatorul; posibilitatea monitorizării fiecărui elev în parte; diversificarea orelor prin prezentarea lecţiilor din AEL; se pot face

conexiuni interdisciplinare; adaptează metodele de lucru didactice la noile tehnologii.

Observaţii privind integrarea laboratorului AEL în activitatea didactică:

a) indiferent de disciplină, punctul forte al programelor îl reprezintă pentru profesori facilitarea înţelegerii de către elevi a fenomenelor prin utilizarea vizualizării-grafică, animaţie, simulare;

b) în interacţiunea profesor - AEL – elev sunt cuprinşi toţi elevii clasei, fapt care diferenţiază fundamental această

interacţiune de cea din clasa tradiţională;

c) chiar în această fază de acomodare a cadrelor didactice cu tehnologia AEL se constată încercări de a spori eficienţa

procesului educaţional prin recurgerea la momente / secvenţe de instruire individualizată, învăţare cooperativă, sarcini diferenţiate;

d) elemente de reglare a procesului de instruire / învăţare în timpul secvenţelor de lucru pe grupe: trecând de la grup la

grup, profesorul – în dependenţă de contextul respectiv – orientează, diferenţiază, reglează activitatea grupului;

e) activitatea comună în cadrul grupelor constituite cu elevi de nivel diferit de pregătire, facilitează progresul elevilor

cu nivel scăzut;

În concluzie, se observă schimbarea treptată a abordării de tip “Learning by reproducing” în “Learning by doing”,

accentul punându-se nu pe memorare, ci pe dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor, de găsire şi folosire a informaţiei, de colaborare şi lucru în echipă şi mai ales încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare. Platforma de instruire asistată de calculator AEL

contribuie la democratizarea sistemului de învăţământ prin asigurarea accesului nediscriminatoriu la mijloacele educaţionale moderne.

ACTUALITĂŢI


8

Priveşte înainte cu mânie….la schimbare (2)

Între a fi sau a nu fi … titular !

Prof. Ana Nicoleta Avramescu


Legea Educaţiei Naţionale – este un subiect care a umplut timpul multor săptămâni, mai ales celor interesaţi şi implicaţi în educaţie,

începând cu momentul publicării proiectului în data de 18 martie 2010. Daca eşti direct implicat în educaţia românească, mai ales ca profesor,

este imposibil să nu fii citit acest proiect. Şi odată cu citirea acestuia apar destul de multe temeri, dar şi speranţe. Una dintre cele mai mari

temeri este cea legată de titulatura din învăţământ.

Încercăm să analizăm acest aspect: profesor titular – visul împlinit al multor profesori, care odată ajunşi titulari au sperat că pe vecie

nimic şi nimeni nu le va mai putea lua acest drept. Dar titulatura este şi visul multora care au participat în nenumărate rânduri la Concursul

Naţional de titularizare, dar pe care nu l-au putut promova pentru împlinirea visului de a fi titular. Nepromovarea concursului a fost determinată

de diverse cauze: fie dificultatea concursului, fie pregătirea insuficientă, şi de ce nu poate chiar ghinionul. Mulţi suplini tori nu şi-au împlinit visul

de a deveni titulari şi mulţi dintre ei au fost supuşi ani de zile unui stres fără margini, care nu se poate explica, al întocmirii unor dosare –

„dosariada” de toamnă, al pierderii unor zile bune pe la uşile inspectoratelor, pentru ocuparea unui post. Şi vorbim despre suplinitori calificaţi.

Cunosc situaţii în care, de mai mult de 15 ani, profesori calificaţi sunt suplinitori pe un post, care iată s-a dovedit viabil pentru atât timp, dar

care nu a putut fi ocupat prin concurs. De asemenea există profesori care după nesfârşite încercări, reuşesc să-şi ocupe un post convenabil

(aproape de domiciliu, cu o navetă scurtă sau deloc, în fine convenabil). Există titulari fericiţi care au prins vremea de dinainte de 1990 cu o

repartiţie guvernamentală convenabilă, sau care, pe baza acelei titulaturi au reuşit după 1990 să se transfere în apropierea domiciliului (din

păcate la foarte mulţi acesta e criteriul unui post „bun” – să fie aproape de casă). Şi acum vine în discuţie povestea transferului. Mulţi profesori

s-au titularizat pe un post care nu era deloc convenabil – departe de casă, navetă imposibilă. Unii au rezolvat problema prin concedii fără plată,

dacă şi-au putut permite, sau prin detaşări. La un moment dat s-a ivit perspectiva unei reduceri de catedră şi rezolvarea problemei prin etapa

de pretransferare, care nu a însemnat altceva decât înscrierea în competiţia „dosariadei” de primăvară. Cu punctaje ajustate, mai mult sau mai

puţin reale, reducerea de catedră s-a rezolvat prin transferul pe baza dosarului pe un post care să convină.

Ce înseamnă să fii titular? Nu vorbim despre acei titulari mereu interesaţi de nou, implicaţi în perfecţionarea şi specializarea profesională

pe banii proprii (nu puţini, din puţinul unui profesor), chiar dacă ministerul a uitat de acest aspect (este vorba de perfecţionarea profesorilor, nu

doar prin acele programe, gen PHARE, de care au beneficiat destul de puţini profesori; vorbim de perfecţionare în general, care s-a derulat

destul de timid în ultimii ani). Vorbim de ceilalţi titulari: de aceia aflaţi într-un post sigur, în care s-au „plantat” şi din care cu greu mai pot fi

urniţi – poate doar la pensie să se mai mişte din acel post. Însă mulţi dintre aceşti profesorii titulari sunt plafonaţi, rutinaţi, fără dorinţa de a

schimba ceva, care de ani de zile îşi desfăşoară lecţiile în acelaşi mod monoton şi plictisitor, care nu mai au autoritate asupra elevilor şi pe care

directorul nu-i poate înlătura, pentru simplu fapt că sunt titulari şi postul lor este viabil încă mult timp de acum încolo. Evident că pentru aceştia

apare o mare teamă: cum adică nu mai sunt bun, doar sunt titular… Ei şi ce. Dacă eşti titular asta înseamnă automat că eşti ş i un cadru didactic

bun? Nici pomeneală. Există mulţi suplinitori care fac lecţii minunate, care pun suflet în fiecare lecţie, care participă la sesiuni de comunicări,

care elaborează lucrări ştiinţifice şi care nu sunt titulari. Da, dar sunt dăruiţi muncii de dascăl. Şi atunci dilema unui di rector este următoarea: ce

preferă să aleagă? – un titular plafonat, care utilizează metode învechite, plictisit şi care aşteaptă să treacă anii, pentru a ajunge la minunata

pensie, sau un profesor deschis la nou, care utilizează metode active, entuziast, chiar dacă are un salariu mic, dar care face această meserie

pentru că este ceea ce doreşte să facă, pentru că are pasiune, pentru că vrea să educe exemplar şi pentru că vrea ca peste ani elevii să-şi

amintească de existenţa sa în parcursul lor şcolar. Dacă finanţarea se va face „per capita” evident elevii vor venii la o şcoală pentru un profesor

care se dăruieşte cu totul muncii sale, titular sau suplinitor, dar care este în acea şcoală. Elevii nu ştiu despre profesorul care le predă o anumită

disciplină că este titular sau suplinitor. Ei ştiu că le plac sau nu, orele acestui profesor. Elevii nu fac diferenţa între titular sau suplinitor – le este

indiferent acest statut al profesorului. Ceea ce reţin elevii este dacă le place sau nu, să participe la orele unui profesor. Titulatura conferă

profesorului o anume siguranţă. E adevărat că nici aflat sub spectrul grijii că de mâine nu mai sunt titular, nu mai poţi muncii eficient, nu mai

poţi să fii relaxat – ai tot timpul teama ca la un moment dat cineva îţi va spune că nu mai are nevoie de tine. Şi încă ceva, nu se poate munci şi

educa tinerii, de frică – de frica directorului, de frica consiliului de administraţie. Educarea tinerilor trebuie să se facă într-un mediu curat, fără

stres şi griji, cu recunoaşterea valorii şi remunerarea pe măsura importanţei demersului didactic. Apoi te gândeşti ce altceva ai putea face tu

care te-ai pregătit pentru profesia didactică. Prea multe alternative nu ai. Depinde şi de specialitatea pe care o ai. Dar pentru foarte mulţi nu

prea există alternative. Aşadar pierderea titulaturii înseamnă pentru foarte mulţi spectrul şomajului, teama pierderii locului de muncă. Personal

însă cred ca un titular care profesional este bun nu are de ce să-şi facă griji. Va rămâne în postul său atât timp cât va rămâne bun. Există

situaţii în care profesori titulari „buni” sunt doriţi de mai mulţi directori – există în acest caz posibilitatea alegerii unui post convenabil din

perspectivă profesională (nu din cea a domiciliului). Aceşti titulari buni îşi vor putea alege şcoala care le oferă cele mai bune condiţii prin simplul

fapt că sunt doriţi pentru profesionalismul lor de directorii acestor şcoli. Dar, să avem speranţa că ocupare posturilor se va face în mod corect –

pentru profesionalism şi nu pentru dimensiunea şpăgii? Într-o Românie care a uitat de adevăratele valori, cu o societate alambicată bazată pe

non-valoare avem, temerea că aşa ceva nu va fi posibil. Şi de aceea ne este teamă să ne pierdem titulatura. Pentru că marea masă a

profesorilor nu are bani de dat şpagă. Şi cei mai mulţi dintre noi nu putem crede că vreodată (sau să nu fim atât de duri … prea curând) va fii

corect – nu putem crede că se vor desfăşura concursuri corecte la nivel de şcoală, că directorii îşi vor alege profesorii bazându-se pe

profesionalism şi devotament, că nu vor mai exista şpăgi, că tu profesor titular, profesionist şi dăruit muncii tale, poţi fi i liniştit că nu vei fii

înlăturat de director pentru a fi înlocuit de un nepot sau nepoată a acestuia. Orice schimbări radicale nu oferă decât foarte multe temeri la

început, însă singurul care dovedeşte eficacitatea schimbărilor, este timpul. Acest timp necruţător ne va spune dacă au avut rost aceste

schimbări şi dacă ceva s-a schimbat în bine. Am trecut prin 20 de ani de reforme sau aşa-zise reforme. Vom trece şi prin aceasta – să sperăm

că va fii pentru ceva vreme ultima – şi vom vedea dacă îşi va dovedi succesul scontat. Trebuie odată pentru totdeauna să nu mai tratăm

educaţia ca o glumă. Singura temelie serioasă în orice societate modernă este educaţia. Aşadar să punem o temelie trainică şi să ne aducem cu

toţii cei interesaţi contribuţia la întărirea acestei temelii.

ARTICOL DE ATITUDINE


9

UNITATEA DINTRE MATERIE ŞI MIŞCARE

Profesor Malvina Bălănoiu


Din timpuri străvechi omul şi-a pus întrebări, a încercat să dea răspunsuri, explicaţii la tulburătoarea problemă a propriei sale existenţe. L-a preocupat semnificaţia vieţii şi a căutat explicaţii, în funcţie de nivelul

cunoaşterii umane la momentul respectiv, în: mituri, religie, filozofie, ştiinţă. Materia este definită in filozofie ca bază a tot ce există, ca o realitate obiectivă care există în afară şi independent de conştiinţa omenească şi care este reflectată de aceasta; iar diversitatea fenomenelor

(procesele care au loc în Univers) se consideră că reprezintă diferite forme de mişcare ale acestei realităţi. Primele idei asupra alcătuirii materiei au apărut la filozofii indieni antici, printre care, în secolul VII î.Hr., Uluka, zis Kanada, întemeietorul şcolii filozofice Vaiseskika, era de părere că orice corp ar fi format din

particule foarte mici, denumite „anu”, indestructibile şi în continuă mişcare, deosebite unele de altele prin formă şi mărime. Mişcarea acestor particule era considerată ca fiind supusă zeilor. Astăzi se consideră că materia are două forme de manifestare: substanţa şi câmpul, forme studiate

intens. Complexitatea structurii materiei este relativă, inepuizabilitatea materiei fiind o trăsătură nu numai a macrocosmosului, ci şi a microcosmosului. O clasificare a formelor de mişcare este după criteriul complexităţii structurii materiei, astfel: mişcări simple, ca mişcarea mecanică (deplasarea macro-corpurilor în spaţiu),

mişcarea fizică (mecanica moleculară) şi mişcarea chimică (fizica atomilor), respectiv mişcări complexe, ca mişcarea socială şi mişcarea biologică (chimismul albuminelor). Se poate arăta că mişcarea mecanică se regăseşte în fiecare formă de mişcare. Astfel, mişcarea

moleculelor se poate pune în evidenţă experimental şi este: permanentă, spontană, dezordonată şi dependentă de temperatură (agitaţia termică). În concluzie, la temperatura de zero absolut ar trebui să înceteze mişcarea termică. În natură, însă, această temperatură nu a fost atinsă. Este posibil să ne apropiem

oricât de mult de ea, în unele sisteme de dimensiuni mici şi pentru intervale scurte de timp au fost atinse temperaturi care depăşesc numai cu o miime de grad temperatura de zero absolut, dar nu s-a atins temperatura corespunzătoare repausului moleculelor şi atomilor.

Un alt argument teoretic adus in sprijinul ideii despre unitatea dintre materie şi mişcare sunt chiar legile de conservare pentru energie, scrise totdeauna pentru ansamblul substanţă plus câmp, niciodată separat, precum şi relaţia lui Einstein E=mc2, care a revoluţionat fizica şi care arată că oricărei cantităţi de

substanţă îi este proprie o anumită cantitate de energie, deci de mişcare. Deşi structura materiei este încă neclarificată, se poate spune că particulele elementare se pot împărţi în: „pietre de construcţie” (ca electronii, protonii, neutronii), „lianţi” (ca fotonii, mezonii) şi o altă categorie de

particule al căror rol nu a fost definitiv stabilit (rezonanţele). Fizicianul Louis Victor de Broglie a introdus pentru microparticule în mişcare conceptul de undă asociată, prin care se face legătura între manifestarea corpusculară şi cea ondulatorie Ideea de unificare a structurii materiei s-a urmărit şi prin introducerea noţiunii de quarkuri, particule (şi

antiparticule) concepute a fi nişte „cărămizi” universale care intră în compoziţia lumii materiale. S-au întâmpinat dificultăţi experimentale deosebite datorita energiilor mari necesare şi datorită timpului de viaţă foarte scurt al unor particule, iar diferenţele de vederi între cercetători sunt foarte mari.

S-a încercat şi unificarea celor patru tipuri de interacţiuni cunoscute: gravitaţionale, slabe, electromagnetice şi tari, pornind de la semnul de echivalenţă pus între mişcare şi transformare (proces), care presupune o influenţă reciprocă între două sau mai multe corpuri.

Deocamdată se poate vorbi despre un caracter dublu infinit al universului material: o infinitate structurală a materiei „în adâncime” (până la ce nivel?) ca infinit intensiv, respectiv o infinitate spaţială „în lărgime” ca infinit extensiv. Mişcarea e o caracteristică universală a materiei, dar să nu uităm că repausul este

o formă particulară a mişcării. Să ne bucurăm că sentimentele noastre nu sunt de natură materială, deci nu sunt în mod obligatoriu într-o continuă schimbare, deşi, recunoaştem că se cam schimbă! Dar nu orice mişcare presupune o stare de neechilibru!

Dacă gândirea e o mişcare complexă, atunci o ultimă dovadă a unităţii dintre materie şi mişcare este: „cuget, deci exist!!!”

METODE MODERNE


10

Metode active de îmbunătățirea motivării și calității în procesul de învățare

Ing. Monica Iliuţă


Aceasta este tema cursului COMENIUS 2.2 – Mobilități individuale (Învățare pe tot parcursul vieții) pe care l-am urmat, în speranța că ne vor fi diseminate metode complexe și tehnici noi prin care să reușim să-i motivăm pe elevi să frecventeze școala, să participe la cursuri şi să studieze.

Fie că ne place sau nu, trebuie să recunoaștem: absenteismul elevilor (fenomen național) și abandonul școlar cresc îngrijorător.

Spre surprinderea participanților din Portugalia, Spania, Bulgaria, Letonia, Grecia, Cipru și Romania, ne-au fost prezentate metode active, exerciții, care să ne ajute să-i cunoaștem pe ceilalți, să îndepărteze tensiunea, să elibereze atmosfera, să înlăture agresivitatea, să încurajeze emoțiile, să dezvolte calitățile pozitive, simțurile, astfel încât să conștientizăm că fiecare elev e „ bun la ceva”.

După finalizarea cursului, am început, timid, să aplic exercițiile învățate și am rămas plăcut surprinsă de impactul asupra elevilor de 15-19 ani , care chiar îmi cereau să le repetăm sau să aplicăm altele.

Organizatoarea cursului, Ulla Salomaki, din Finlanda, ne-a asigurat că astfel vom reuși să motivăm elevii și să înlăturăm stereotipia orelor clasice. Oare de ce funcționează atât de bine sistemul educațional finlandez ?!

Caracteristici relevante ale sistemului educațional finlandez

1.Dacă în anii 70 învăţământul finlandez era slab, reformele curajoase l-au adus în prezent în poziţia de lider mondial. Un amplu studiu concluziona că stabilitatea politică şi o viziune consensuală pe termen lung au asigurat succesul reformelor. Şi încă un aspect important: în Finlanda, în vremurile de criză educaţia a rămas cu adevărat o prioritate, nu a fost aruncată la fundul grămezii.

2. Calitatea profesorilor finlandezi este exemplară. Încă de acum câteva decenii, în Finlanda trebuia să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Meseria de profesor este foarte căutată şi procesul de selecţie este foarte strict, se aleg 10% dintre cei mai buni .

3. Profesorii finlandezi lucrează mai puţin decât cei din alte ţări. De pildă, ei muncesc 37 de ore pe săptămână în timp ce japonezii muncesc 61 de ore iar englezii 51 de ore. De observat că ei îşi ocupă timpul numai pentru copii: obligaţiile lor birocratice îi solicită de 5 ori pe lună pe când în Japonia profesorii sunt solicitaţi de 28 de ori pe lună . Practic, profesorii finlandezi sunt liberi să se concentreze exclusiv asupra elevilor.

4. Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine. Învăţământul este cu adevărat gratuit şi oferă şanse reale şi celor născuţi în familii cu status socio-economic scăzut. În Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale nici măcar când faci o facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit (încă din 1948 – a fost prima ţară care a introdus mese gratuite pentru toţi elevii) şi transport gratuit dacă locuiesc la mai mult de 8 km de şcoală.

5. Elevii finlandezi au foarte puţine teme pentru acasă (cam 30 de min pe zi), mai puţine ore decât elevii din alte ţări şi, per ansamblu, sistemul este mai puţin supervizat, mergând-se foarte mult “pe încredere”. De pildă, nu există testări standardizate la nivel naţional, ministerul educaţiei testând doar eşantioane de elevi, iar rezultatele sunt comunicate şcolilor în mod privat, pentru a şti unde se situează în raport cu media naţională.

Nu este supervizată nici activitatea profesorilor, care sunt liberi în alegerea materialelor necesare atingerii standardelor naţionale.

Cum se face şcoală de calitate într-un regim aşa de lejer? Unii explică paradoxul finlandez prin dragostea de carte ce caracterizează acest popor. De pildă, la naştere fiecare finlandez primeşte din partea statului un pachet cu cadouri, unul dintre acestea fiind o carte.

Nu au uniforme şcolare, nici societăţi de onoare, nici şefi de promoţie, nici un clopoţel întârziat şi nici clase pentru cei înzestraţi. Se acordă mai puţină importanţă standardizării în funcţie de teste, iar copiii nu încep şcoala înainte de 7 ani. Ceea ce se vede în școlile finlandeze, este o abordare relaxată şi elementară.

Cu toate astea, clasamentele internaţionale îi stabilesc pe adolescenţii finlandezi printre cei mai deştepţi din lume. Aceştia au câştigat cele mai mari punctaje la categoria 15 ani,(fiind testaţi adolescenți din 57 de ţări).

Tinerii finlandezi, îşi pierd timpul pe internet. Îşi vopsesc părul, iubesc sarcasmul şi ascultă muzică rap şi heavy-metal. Dar, din clasa a noua sunt deja cu mult înainte în matematică, ştiinţe şi citit, pe drumul cel bun pentru a-i menţine pe finlandezi printre cei mai productivi muncitori.

Conform unui test internaţional, elevii finlandezi sunt cei mai inteligenţi din lume. Profesorii susțin că timpul liber în plus este unul din motivele succesului elevilor.

Priceperea academică a studenţilor finlandezi, a atras educatori din mai mult de 50 de ţări, în ultimii ani pentru a afla secretul ţării. Ceea ce au descoperit este simplu, dar nu ușor: profesori foarte bine pregătiţi şi copii responsabili. Încă de mici, copiii fac destule lucruri fără ajutorul adulţilor. Iar profesorii creează lecţii care să se potrivească elevilor lor. “Noi nu avem petrol sau alte bogăţii. Cunoaşterea este ceea ce au finlandezii de preţ”, spune Hannele Frantsi, director de şcoală.

(va urma)

EXPERIENŢE NOI


11

D e z b a t e r e a

Prof. Corina Bolea,

Colegiul Tehnic „Matei Corvin”, Hunedoara

Elevii trebuie să-şi formeze competenţele de comunicare, indispensabile în lumea contemporană

oricărui tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să

înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare.

Comunicarea orală este parte componentă a vieţii, este un proces amplu şi complex şi elevii trebuie să

înveţe să comunice, să devină utilizatori competenţi ai limbajului în toate situaţiile.

Importanţa comunicării orale e din ce în ce mai mare în epoca în care tinerii comunică eliptic, incorect,

folosind prescurtări, intervenţiile lor fiind din ce în ce mai schematice, mai simpliste, mărginindu-se a

răspunde trunchiat în propoziţii simple, scurte, fără nuanţare. De aceea, consider necesare dezbaterile în

care să în care să se detalieze anumite subiecte, să se facă apel la observarea directă, la memorie, la

conexiuni, la logică, la asocieri, ajutându-i astfel pe elevi să-şi susţină opiniile.

Metodele folosite in comunicarea orală îşi vor dovedi eficienţa la toate orele de curs, căci elevilor li se

cere să-şi exprime şi argumenteze punctul de vedere. Azi întâlnim dezbateri în cele mai diverse medii: săli

de curs, în coloanele ziarelor şi revistelor, la radio şi televiziune; dezbaterea este o modalitate de formare a

adolescenţilor, care astfel îi învaţă să gândească analitic, despre problemele şi evenimentele care se află

dincolo de clasă; ei înţeleg principiile ce stau la baza unei polemici civilizate, devin conştienţi de importanţa

coerenţei logice în susţinerea argumentată a unui punct de vedere, învaţă să inter-relaţioneze, admit păreri

contrare şi învaţă că nu există un monopol al adevărului.

Este urmărită dezvoltarea competenţelor de comunicare la toate nivelurile: verbal, nonverbal,

paraverbal; elevii trebuie să ajungă să aibă o exprimare orală fluentă, coerentă şi corectă. Pentru a dezvolta

aceste competenţe, elevii trebuie să fie puşi în situaţia de a susţine un discurs argumentativ în public, lucru

destul de dificil pentru un tânăr de 16 ani. Pentru ca elevii să fie pregătiţi să desfăşoare o dezbatere,

trebuie să-şi însuşească tehnicile discursului argumentativ. Aceasta este o necesitate în formarea lor

ulterioară, datorită importanţei sale în comunicare, în dialog şi în formarea unui spirit critic constructiv. A şti

să argumentezi presupune un proces lingvistic complex, solicitând informare, gândire logică, reflecţie,

imaginaţie, analiză, comparare, analogie, sinteză şi selecţie. Consider că dezbaterea non-formală, are

avantajul că ajută elevii să ţină mici discursuri în faţa colegilor şi cooptează la discuţii cât mai multe voci

din clasă. Elevii trebuie să-şi susţină punctul de vedere prin idei argumentate cât mai bine şi sunt obligaţi să

respecte opiniile celorlalţi participanţi. Caracterizaţi prin spirit critic şi negativism, adolescenţii sunt mai

înclinaţi spre schimbul liber de idei, spre polemică.

Fixarea structurilor argumentative prin exersarea tehnicilor şi jocurilor de argumentare formează

abilităţi complementare celor deprinse în orele de limba română, astfel că ei învaţă să se exprime corect,

concis, coerent, logic, prompt şi eficient, să folosească tehnici şi strategii argumentative variate, să respecte

regulile unui dialog civilizat, să susţină un punct de vedere, să opereze cu diverse verbe de opinie, să

coreleze logic doua sau mai multe enunţuri, să formuleze enunţuri interogative închise şi deschise, să

gândească critic şi nu doar să asimileze o informaţie dată, să respecte partenerii de comunicare, să

respingă prejudecăţile, să fie toleranţi faţă de părerile şi concepţiile celorlalţi, să devină persuasivi.

Dezbaterea presupune ciocnirea unor idei ale unor minţi diferite şi astfel elevii vor învăţa să accepte

sau să respingă o perspectivă, respectându-le însă părerile.

METODE MODERNE


12

Dacă hrană sănătoasă nu e, nimic nu e...

prof. Todor Lidia, Liceul Peagogic „C.D.Loga” Caransebeş

Alimentaţia nesănătoasă, bazată pe semipreparate, a contribuit la degradarea stării de sănătate a copiilor. Tot mai des

putem observa că actuala generaţie tânără are tendinţa spre îngrăşare, ca să nu mai vorbim de cazurile evidente de obezitate. Pediatrii spun ca obezitatea infantilă atrage după sine o serie de boli cronice, cele mai grave fiind diabetul şi hipertensiunea arterială.

Ca urmare a acestor constatări, am decis derularea unui scurt proiect, purtând titlul „Spune-mi cu ce te hrăneşti, ca să-ţi spun cine eşti”. Obiectivul principal al proiectului amintit a fost creşterea numărului de elevi din clasă care cunosc importanţa nutriţiei sănătoase şi a exerciţiilor fizice pentru un stil de viaţă sănătos.

Doream atingerea următoarelor ţinte:

testarea interesului pentru nutriţie al tuturor elevilor implicaţi în proiect, atât la începutul, cât şi la sfârşitul proiectului;

clasificarea corectă a produselor alimentare în categoriile corespunzătoare din piramida hranei;

identificarea tipurilor de alimente care menţin sănătatea trupului;

planificarea unui meniu echilibrat pentru o zi, folosind piramida hranei;

formarea unor deprinderi minimale de lectură activă şi comprehensivă prin completarea fişelor de lectură, realizarea de postere;

formarea şi dezvoltarea obişnuinţei de a frecventa biblioteca, şi librăria ca surse de informare. Am antrenat în activităţile derulate mai mulţi experţi, care să le confirme elevilor, prin autoritatea meseriei pe care o au

sau prin puterea exemplului, importanţa unui stil de viaţă sănătos. Astfel, elevii au purtat convorbiri cu un medic, un preot, un asistent medical, un bucătar. Toţi aceştia au fost deosebit de încântaţi de interesul elevilor pentru problematica dezbătută şi pentru strădaniile lor.

Am organizat activităţile proiectului în jurul unei povestioare intitulată „Griguţă, marele mâncăcios”, după o idee a autorului Mitchell Sharmat. Griguţă este un ied căruia îi place mâncarea oamenilor. În loc să-şi dorească cutii goale de carton şi coji de cartofi el vrea suc de portocale, cereale cu lapte şi omletă. Părinţii lui nu mai ştiu cum să-l vindece de boală, aşa încât, la sfatul medicului, îi dau hrană sănătoasă, dar şi mâncare pentru capre. Griguţă se obişnuieşte cu mâncarea aceasta, dar mănâncă prea mult. după o discuţie cu medicul, iedul învaţă lecţia moderaţiei şi mănâncă din toate felurile de hrană.

După lecturarea povestioarei, am întocmit harta poveştii, pentru a utiliza şi competenţe dobândite de elevi în orele de limba română. Familiarizaţi cu conflictul, elevii au încercat apoi să se transpună în locul iedului, devenit acum un băiat de vârsta lor. Copiii i-au adresat scrisori, încercând să îl încurajeze pe Griguţă să insiste în aplicarea prevederilor alimentare pe care singur şi le-a hotărât; de asemenea, părinţii săi au primit o scrisoare prin care erau îndemnaţi să-l înţeleagă şi să-l sprijine.

Tot pentru ajutorarea iedului, elevii au compus meniuri echilibrate, folosindu-se de cunoştinţele dobândite despre piramida hranei.

Ca să nu ajungă precum iedul, care la un moment dat mânca orice, copiii au promis că în următoarele zile vor gusta dintr-un fel de mâncare pe care până atunci l-au detestat. Surprize au avut majoritatea dintre ei; alimente faţă de care au avut preconcepţii greşite, s-au dovedit satisfăcătoare şi copiii le-au inclus în alimentaţia ulterioară.

Copiii au ilustrat, de asemenea, povestea, scriindu-şi propria cărticică. Aşa cum se întâmplă adesea cu poveştile cu tentă moralizatoare, facem adesea aluzie la Griguţă, comparându-i atitudinile cu vreo situaţie din ceea ce trăim la şcoală. Toţi elevii voiau să îi semene iedului, deoarece şi-a înţeles greşelile şi a luat nişte hotărâri bune.

După studierea unui jurnal alimentar, copiii înşişi au rămas uimiţi de hrana „proastă” pe care o consumă. Am studiat împreună piramida alimentelor, care „i-a sfătuit” pe copii, ca şi doamna doctor, să consume fructe, legume şi cereale integrale din belşug, să reducă aportul de grăsimi, să limiteze cantitatea de dulciuri şi sare, să nu consume deloc băuturi carbogazoase, să controleze mărimea porţiilor de mâncare şi numărul total de calorii consumat, să includă activităţile fizice în rutina zilnică.

Le-am recomandat copiilor citirea etichetelor înainte de cumpărarea unui produs, pentru a afla cantitatea de nutrienţi pe care o conţine acesta. Alimentele gen fast-food conţin de obicei puţine sau chiar deloc fructe şi legume, deci trebuie avută în vedere consumarea fructelor şi legumelor în cantităţile recomandate.

Cum reclama este sufletul comerţului şi ne influenţează obiceiurile alimentare, am realizat cu elevii anti-reclame, postere prin care oamenii erau îndemnaţi să nu cumpere sau să deguste anumite alimente care clar le-ar fi dăunat grav sănătăţii.

După activităţile derulate în cadrul proiectului, am avut numeroase discuţii cu părinţii elevilor. Unii au schimbat obiceiurile alimentare complet, deoarece copiii le-au cerut acest lucru. Micuţii aceştia citesc etichetele produselor alimentare, refuză combinaţiile nocive, nu mai beau Coca-Cola sau Pepsi, nu mai gustă măcar margarina sau mezelurile sănătoase pentru copii. Ba chiar, dacă unul dintre colegi mai vine încă la şcoală cu un corn cu ciocolată, îl admonestează că mănâncă gunoaie. Părinţii înşişi au primit doza de avertismente; unii au încercat să scape spunând că la vârsta lor nu mai contează cum se hrănesc, însă copiii vor ca părinţii lor să trăiască o bătrâneţe liniştită.

Nu consider proiectul acesta încheiat, ci, mai degrabă, un punct de plecare. În condiţiile în care suntem zilnic bombardaţi cu reclame promovând artificialul şi produsele nesănătoase, se impune o educaţie serioasă pe acest plan a consumatorului, care nu îşi cunoaşte drepturile. Începută la o vârstă fragedă, aceasta va aduce schimbarea.

PROIECT DIDACTIC


13

STORYBOARD

Dir. Adj. Ing. Popovici Corina Colegiul Tehnic Matei Corvin Hunedoara

Doriţi să realizaţi un material online complex?

Materialele online sunt materiale interactive care vă

pot fi utile la clasă, chiar dacă nu predaţi la

învățământul la distanţă. Învățarea mixtă (blended

learning), este o combinaţie de metode care le

cuprinde pe cele specifice IDD –ului, cu

aplicabilitate la clasele din şcolile noastre. Pentru a

realiza un astfel de material, aveţi nevoie de un

informatician sau de cunoştinţe solide de

informatică. Un storyboard este o schiţă vizuală

care vă ajută să planificaţi o activitate de învăţare

prin plasarea acesteia într-un cadru logic. Este

primul pas în realizarea unui material animat.

Pentru a realiza un storyboard, trebuie să:

Vă puneţi gândurile în ordine.

Identificaţi şi detaliaţi elementele necesare

activităţii dvs. de învăţare.

Planificaţi exact ce materiale audio, video,

animaţii etc. ar trebui incluse înainte de a

trece la crearea acestora.

Comunicaţi ideile dvs. celorlalţi (cu care

lucraţi).

Gândiţi în avans la felul în care va arăta

activitatea dvs. odată finalizată.

Creaţi o secvenţă logică de instrucţiuni clare

care vor ghida elevul în cadrul activităţii.

Utilizaţi un şablon adecvat.

Aduceţi argumente în favoarea propunerii

dumneavoastră.

Oferiţi cât mai multe detalii posibil.

Includeţi un storyboard simplu pentru a vă

ilustra ideea.

Vă propun în continuare un frame (şablon) de

storyboard pentru realizarea părţii teoretice de

predare. Imaginaţi-vă că discutaţi cu

informaticianul şi îi descrieţi cu amănunte ce are de

făcut.Va urma un exemplu de frame de chestionar

pentru testarea cunoştinţelor .

MMEETTOODDEE MMOODDEERRNNEE


14

ÎNVĂȚAREA INTERACTIVĂ

prof. Claudia Vasiu


„ Ce face profesorul când elevii săi învață activ?”

În școala tradițională, profesorul deține controlul absolut asupra cunoașterii, asupra evenimentelor clasei, apărând astfel și o legătură evidentă între disciplina strictă și adevărul univoc al magistrului care ”ține

clasa în mână”. În școala centrată pe elev, profesorul este evanescent pentru că elevul

este miezul problemei, așadar, în funcție de context, profesorul acționează

mereu dar adecvat și corelat cu nevoile grupului. Iată câteva acțiuni ale cadrului didactic în activitatea instructiv-

educativă cu clasa de elevi:

Planifică activitățile cu caracter instructiv-educativ, determină sarcinile și obiectivele pe diferite niveluri; Organizează activitățile clasei; Comunică informațiile științifice, stabilește canalele de comunicare (dialog continuu-

întrebare/răspuns); Conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării de cunoștințe;

Coordonează, urmărind în permanență realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale și cele comune clasei, evitând suprapunerile sau risipa, contribuind la întărirea solidarității grupului;

Îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale; Motivează activitatea elevilor prin formule de întăriri pozitive și negative, utilizează aprecierile verbale;

Consiliază elevii atât în activitățile școlare cât și cele extrașcolare prin ajutor, sfat, etc.; Controlează elevii în scopul cunoașterii stadiului în care se află activitatea de

realizare a obiectivelor precum și nivelul de performanță; Evaluează măsura în care scopul și obiectivele dintr-o etapă au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativă.

După cum se vede avem o activitate mult mai intensă în ceea ce privește învățarea interactivă și putem spune că ”am învățat cu ajutorul elevilor pe care i-am învățat”.

O întrebare ce se adresează în special colegilor din primii ani de învățământ : „ Avem o programă –

ce facem cu ea?” Întrucât programele școlare centrate pe competențe nu mai asociază conținuturile în mod univoc o

alocare temporală și o anumită succesiune, precise fără drept de apel, rolul profesorului în conceperea și

organizarea activității în clasă devine mult mai important, responsabilitatea sa față de abilitățile create elevilor crește de asemenea.

Se consideră că identificarea unor teme majore și organizarea conținuturilor în jurul acestora oferă o

astfel de imagine într-o anumită manieră mult mai clară decât enumerarea unei succesiuni de lecții. De aici, opțiunea pentru organizarea procesului de învățământ în unități de învățare.

În contextul noului curriculum, conceptul central al proiectării didactice este demersul didactic

personalizat, iar instrumentul acestuia este unitatea de învățare. Demersul didactic personalizat exprimă dreptul profesorului de a lua decizii asupra modalităților pe

care le consideră optime pentru creșterea calității procesului de învățământ.

METODE ACTIVE


15

DESCOPERIRI ŞI INVENŢII CARE NE-AU SCHIMBAT VIAŢA (2)

Prof. Luminiţa Stănescu Colegiul Tehnic Matei Corvin Hunedoara

Perioada 1908 – 1910

Automobilul : istoria automobilului a fost mai degrabă una de treptată

evoluţie decât revoluţie. În primele decenii ale secolului XX maşinile au evoluat de la versiunile motorizate ale trăsurilor, trase pe vremuri de cai, la un mijloc practic de transport.

Formatul de bază al maşinii moderne a fost stabilit ceva mai devreme : motorul în partea din faţă a unei maşini cu patru roţi şi cu toţi pasagerii privind înainte. Mai târziu , introducerea caroseriei din oţel presat a făcut ca

maşina să fie mult mai puternică şi mult mai uşor de fabricat. În acest an Henry Ford a început producţia în masă a construcţiei de automobile.

Bleriot zboară peste Canalul Mânecii : istoria aviaţiei s-a scris la 25 iulie 1909, când inventatorul Louis Bleriot a realizat primul zbor de succes cu un aparat mai greu decât aerul,peste Canalul mânecii. El a pornit de pe o stâncă de lângă Calais, la cinci dimineaţa, cu un monoplan proiectat de el-

Bleriot XI . În ciuda vremii urâte, el a aterizat, lângă Dover, cu 37 minute mai târziu. Având un motor cu trei cilindri, monoplanul are o deschidere a aripilor de 7,8 metri şi atingând o viteză medie de 40 kilometri pe oră.

O nouă scală de măsurare a acidităţii şi a alcalinităţii: Sven Peter Srensen, un chimist danez,

a conceput o nouă scală pentru exprimarea acidităţii şi alcalinităţii oricărei soluţii chimice din apă. Scala se

numeşte scala ,,pH’’ şi se întinde de la 0 – 14. Soluţiile neutre au pH-ul 7, în vreme ce acizii puternici, ca acidul sulfuric, au un pH între 0 şi 2. La cealaltă extremă , alcalinele puternice, ca soda caustică, au pH –ul 14. PH-ul unei soluţii este măsurarea concentraţiei ionilor de hidrogen. Termenul pH înseamnă „potenţial pentru hidrogen”.

Evoluţia telefonului : Telefonul lui Alexander Bell avea o peliculă care

vibra atunci când se vorbea în ea. Aceasta era aşezată lângă un electromagnet, ier

atunci când vibra, se producea o schimbare a câmpului magnetic şi a curentului electric. Acest curent era transmis prin linia telefonică, iar un alt aparat similar îl transforma înapoi în vorbire la celălalt capăt. Telefoanele ulterioare funcţionau în

acelaşi fel ca cel al lui Bell, dar erau conectate mai eficient, prin mai multe linii. telefoanele iau cu asalt Statele Unite în acest an 1910, apar chiar centrale electrice şi pot fi stabilite legături telefonice direct în toate satele şi oraşele Americii.

Aur pur ( Atomi sunt în mare parte goi ) : Ideile lui Ernest Rutherford privind atomul se

bazează în mare parte pe un experiment realizat în anul 1909 de Haris Geiger şi Ernest Marsden. În timpul

experimentului s-a tras cu particule alpha ( heliu) într-o foiţă de aur. Unele particule treceau prin aceasta dar altele câteva 10000 săreau înapoi în diferite unghiuri sugerând că loveau ceva în atomii de aur.

Rutherford a concluzionat că particulele ar sări înapoi numai dacă întreaga încărcătură

pozitivă din atomul de aur şi astfel întreaga masă ar fi concentrată într-un nucleu central de 10000 de ori mai mic decât întreg atomul. Deci , o nouă structură a atomului, Ernest crede că fiecare atom are în centru o regiune minusculă, compactă , încărcată pozitiv

numită nucleu şi că electronii se mişcă în jurul nucleului, la o anumită distanţă , restul atomului fiind gol. Modelul anterior acceptat al structurii atomice , propus de J.J.Thomson, susţinea că electronii erau prinşi într-o sferă nebuloasă, asemenea

stafidelor dintr-o budincă.

(va urma)

CURIOZITĂŢI


16

NOUTĂŢI

În data de 30 martie 2010 a apărut cartea aniversară „PAGINI MONOGRAFICE

– COLEGIUL TEHNIC MATEI CORVIN HUNEDOARA, 1890-2010”. Realizată prin colaborarea fructuoasă a domnului profesor pensionar Şincu Gheorghe, fost director al şcolii – care a avut iniţiativa realizării acestor pagini monografice, cu domnul inginer Claudiu Sorin Voinia,

directorul şcolii, cu doamna inginer Corina Popovici, director adjunct al şcolii şi doamna profesor Ana Nicoleta Avramescu, cartea se constituie ca o colecţie de date istorice ale şcolii şi de fotografii – mărturii ale trecerii timpului, alături de care sunt enumerate toate persoanele implicate în

activitatea şcolii de-a lungul timpului. Cartea mai conţine şi listele claselor de elevi, care au absolvit de-a lungul timpului, liceul în cadrul şcolii.

Apariţia acestor pagini monografice este argumentată de aniversarea celor 120 de ani de la prima formă de existenţă a şcolii.

Ziua de 18 septembrie 2010 va fi dedicată acestei aniversări şi vor participa personalităţi care de-a lungul timpului au absolvit la şcoala noastră.

Autorii adresează pe această cale scuze tuturor celor care nu apar nominalizaţi în carte, sau celor pentru care datele enumerate au fost eronate, acest fapt fiind absolut neintenţionat şi datorat volumului mare de informaţii care au fost prelucrate.

CCOOLLEECCTTIIVV DDEE RREEDDAACCŢŢIIEE

RReeddaaccttoorr şşeeff:: pprrooff.. AAvvrraammeessccuu AAnnaa NNiiccoolleettaa

RReeddaaccttoorrii:: pprrooff.. BBoolleeaa CCoorriinnaa –– iinntteerrvviiuu,, aaccttuuaalliittaattee

pprrooff.. SSttăănneessccuu LLuummiinniiţţaa –– mmeettooddee mmooddeerrnnee,, ddiivveerrttiissmmeenntt

pprrooff.. VVaassiiuu CCllaauuddiiaa –– mmeettooddee mmooddeerrnnee,, ddiirriiggeennţţiiee

RReessppoonnssaabbiillii ddeeppaarrttaammeennttee::

PPaarrtteenneerriiaattee:: pprrooff.. AAvvrraammeessccuu AAnnaa NNiiccoolleettaa

MMaarrkkeettiinngg:: pprrooff.. BBoolleeaa CCoorriinnaa,, pprrooff.. VVaassiiuu CCllaauuddiiaa

CCoorreessppoonnddeennţţăă:: pprrooff.. SSttăănneessccuu LLuummiinniiţţaa,, pprrooff.. BBoolleeaa CCoorriinnaa

FFiinnaanncciiaarr:: pprrooff.. VVaassiiuu CCllaauuddiiaa,, pprrooff.. SSttăănneessccuu LLuummiinniiţţaa

CCoorreeccttuurraa:: pprrooff.. AAvvrraammeessccuu AAnnaa NNiiccoolleettaa,, pprrooff.. BBoolleeaa CCoorriinnaa

TTeehhnnoorreeddaaccttaarree:: aauuttoorriiii aarrttiiccoolleelloorr

AArraannjjaarree îînn ppaaggiinnăă:: pprrooff.. AAvvrraammeessccuu AAnnaa NNiiccoolleettaa

TIPARUL ESTE EXECUTAT DE S.C. CLIC COMPUTER ART DESIGN S.R.L. DEVA, telefon: 0721374581

Revista este înregistrată la Biblioteca

Naţională cu ISSN:2067-7499

Responsabilitatea conţinutului articolelor

revine în întregime autorilor. Textele din această revistă sunt supuse

drepturilor de autor.

Aşteptăm să ne trimiteţi articole şi să deveniţi colaboratori ai revistei noastre. Sunteţi invitaţi să vizitaţi site-ul revistei la adresa www.arta-didactica.wgz.ro, de unde puteţi obţine şi detalii

informative privind redactarea materialelor. Adresa de contact a redacţiei este: [email protected].

Următorul număr va apare în luna septembrie 2010.

Date post:	29-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	tranhanh
View:	225 times
Download:	0 times

“Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel...

Documents