1

Denumire lucrare:

PLAN URBANISTIC GENERAL COM. GANEASA, JUD. OLT

Proiect Nr. 44/2008

SEF PROIECT: Arh. Georgescu Daniel Marian

Faza: AVIZE

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL GANEASA

Elaborator: S.C. D&I CONSTRUCT S.R.L

– 2009 –

2

COLECTIV DE ELABORARE:

DIRECTOR:

Ing. Durau Iancu .................

ŞEF PROIECT:

Arh. Georgescu Daniel Marian .................

COLECTIV ELABORARE:

C. urbanist Ionica Dana Gabriela ................

Ing. Radu Orodel Popescu ................

Ing. Mitrache Gheorghe ................

Ing. Barbu Mihai .................

Ing. Citu Sorin ................

Teh. Serban Mihaela ................

3

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOASTERE A PLANULUI URBANISTIC GENERAL Denumirea lucrarii: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA GANEASA - JUDETUL OLT Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI GANEASA Proiectant general: S.C. "D&I CONSTRUCT” S.R.L. Data elaborarii: dec. 2008 - comuna Ganeasa este compusa din satele: Ganeasa – sat. resedinta de comuna si Dranovatu, Gradistea, Izvoru si Oltisoru – sate componente ale comunei. 1.2. OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC GENERAL

Documentatia are ca obiect reactualizarea planurilor urbanistice pentru localitatile comunei GANEASA respectiv pentru Ganeasa, Dranovatu, Gradistea, Izvoru si Oltisoru sate componente ale comunei.

Consultarile efectuate la Primaria Ganeasa au permis stabilirea solicitarilor si prevederilor de dezvoltare ale localitatilor comunei.Acestea s-au constituit intr-o tema - program - utilizate de planul urbanistic general.

Planul urbanistic general editia 2008 preia o serie de date si prevederi din P.U.G. preliminar al comunei Ganeasa, proiect 16/ 1998 avizat de Consiliul Judetean Olt. 1.3. SURSE DOCUMENTARE LISTA STUDIILOR SI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR SAU CONCOMITENT P.U.G. - Plan urbanistic general preliminar al comunei Ganeasa, proiect nr.16/1998, elaborat de S.C.”ATREIDES”S.R.L. SLATINA, avizat de Consiliul Judetean Olt; - Planul de amenajarea teritoriului national - sectiunea I - Cai de comunicatie; - sectiunea II - Apa; - sectiunea III: - Zone naturale si construite protejate; - sectiunea IV - Reteaua de localitati. - faza P.A.T.J. – Urban Proiect S.A., in avizare la C.J.OLT. SURSE DE INFORMATII UTILIZATE, DATE STATISTICE - Monumente, situri si ansambluri arheologice - jud. Olt - lista avizata de Ministerul Culturii; - Modul de folosinta al teritoriului pe detinatori transmis de Camera Agricola a Consiliului Local Ganesa (date statistice O.C.P.I. Olt) - Informatii obtinute de proiectant de la Directia Judeteana de Statistica, Directia Urbanism si Amenajarea Teritoriului - Olt, Muzeul de Istorie al Olteniei, alte foruri teritoriale interesate; - Date culese de proiectant in teren precum si din discutiile purtate cu membrii Consiliului Local, primarul si referntul pe probleme de urbanism al Primariei Ganeasa.

4

BAZA TOPOGRAFICA SURSE DE DOCUMENTARE - BAZA TOPOGRAFICA DOCUMENTATII ELABORATE ANTERIOR PUG - nu au existat · Planul director al comunei GNEASA sc. 1 : 25 000 Ridicari topografice ale satelor GANEASA, OLTISORU, IZVORU, GRADISTEA si DRANOVATU, sc. 1 : 5000.- foi de plan . Planul cadastral al sate lor GANEASA, OLTISORU, IZVORU, GRADISTEA si DRANOVATU, sc.1 : 2000. . Planul cadastral al comunei GANEASA, sc.l : 10 000. . Ridicari topografice ale retelei de drumuri nationale si intreioare ale localitatilor georeferntiate pe Ortofotoplanuri. METODOLOGIA UTILIZATA Metodologia folosita este in conformitate cu "GHIDUL PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE SI CONTINUTUL - CADRU AL PLANULUI URBANISTIC GENERAL" aprobata cu ORDINUL M.L.P.A.T. nr. 13/N/lO martie 1999. Proiectul are la baza: - Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Socialiste Romania - Legea nr. 841/2004 privind reorganizarea administrativia a unor comune din judetul Olt. - Legea nr. 50/1991-R privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor; - Regulamentul general de urbanism aprobat prin H.G. 525/1996; - Ghidul cuprinzand precizari, detalieri si exemplificari pentru elaborarea si aprobarea regulementului local de urbanism de catre consiliile locale, aprobat cu ordinul M.L.P.A.T. nr. 80/N/ 18.11.1996; - Ghidul privind metodologia de elaboare si continutul - cadru al planului urbanistic general, aprobat cu ordinul M.L.P.A.T. nr. 13/N/10 martie 1999; - Legea fondului funciar nr. 18/ 1991 ; - Legea administratiei publice locale nr. 69/199 1, republicata; - Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996; - Legea imbunatatirilor funciare nr. 84/1996; - Legea privind protectia mediului nr. 137/1995- R; - Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; - Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Cai de comunicatii; - Ordinul nr. 158/1996 al Ministerului Transporturilor privind emiterea acordului M.T. la documentatii tehnice. - Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; - Legea apelor nr. 107/1996. - Ordin nr. 1964/ 2007 al G.N.M.- C.G. 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

5

2.1. EVOLUTIE Comuna GANEASA se compune din 5 sate: - GANEASA- sat resedinta de comuna; - DRANOVATU - sat component; - OLTISORU- sat component. - GRADISTEA- sat component - IZVORU- sat component Conform datelor celor trei recensaminte din 1992 si 1998 si 2002 prelucrate de D.S.S., evolutia satelor comunei din punct de vedere al numarului de locuitori a fost urmatoarea: 1992 1998 2002 Ganeasa total, din care: 4201 4032 3014Ganesa 1519 1458 1028Dranovatu 1156 1109 810Oltisoru 367 353 320Izvoru 865 830 622Gradistea 294 282 234 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Comuna Ganeasa este situata la vest de municipiul Slatina, de-a lungul drumurilor nationale D.N.65 si D.N. 64. Comuna se invecineaza cu : - NORD – comuna Plesoiu - EST- comunele UHE Slatina si comuna Slatioara - SUD – orasul Piatra Olt - VEST - comuna Bobicesti si Morunglav

Orasul cel mai apropiat de localitatea resedinta de comuna - Ganeasa - este municipiul Slatina, situat la aproximativ 8 km. Teritoriul administrativ al comunei Ganeasa este situat in zona centrala a judetului Olt, la cca. 8 km vest de municipiul Slatina.

Relieful comunei este uşor vălurit, fiind strabatut de paraiele Voiniceşti, Negrişoara şi Corneşu, afluenţi ai râului Oltişor, la rândul sau afluent pe dreapta al Oltului, care delimiteaza partial comuna in partea estica.

Comuna Găneasa face parte din grupa localitatilor cu altitudine mica (sub 220m), cu altitudini mai mari in partea de vest spre limita cu comuna Bobiceşti şi Morunglav.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei este situat la limita dintre Podişul Getic şi Câmpia Româna.

Aspectul valurit este dat de vaile care brazdeaza comuna şi de panta generala a terenului, care cade de la est spre vest şi de la nord spre sud, cu cote mai mari pe dealurile dinspre Bobiceşti şi Morunglav şi mai mici in lunca Oltului.

Fiind situata in aceasta zona de trecere de la deal la campie comuna Ganeasa beneficiaza de o clima temperat continentală, cu temperaturi variind intre 35°C vara şi -25°C iarna, temperatura medie anuala fiind de 10oC.

Vanturile dominante care caracterizeaza aceasta zona de interferenta, sunt: Crivatul- bate de la est, mai ales iama;

6

Austrul - bate de la vest, numit de localnici "saracila", sau "traista goala". Baltaretul - bate de la sud, dinspre baltile Dunarii.

Precipitatiile atmosferice prezinta aceeaşi influenta continentala, ele căzând mai ales sub forma de ploi primavara şi toamna, iar iana sub forma de ninsoare; perioada cu precipitatii maxime este 20 mai şi 10 iulie, iar cu precipitatii minime între 15 august şi 10 septembrie.

Media anuală a precipitatiilor este de 550-560mm /an. Iernile sunt geroase, cu zăpezi abundente şi vanturi reci, taioase (crivatul), iar verile sunt de cele mai multe ori secetoase, cu calduri arzatoare care dureaza 15-20 zile, perioada in care bate şi Austrul. Primavara temperaturile ajung la 4-5°C in luna martie şi cresc, in luna mai atingand 16-20oC. Toamna se caracterizeaza in general prin scaderea temperaturii cu 4-5°C in raport eu luna august, iar in luna octombrie chiar cu 6- 7°C faţă de luna septembrie.

Sub raport hidrogeologic, comuna are rezerve importante de apa, panza de apă freatica fiind situata la adancimi cuprinse intre 3 ÷ 4 m in zona de lunca şi 18 ÷ 20m in zona de deal.

Solurile comunei Ganeasa sunt soluri argilo-iluviale brune, cu un orizont "B" închis, cu o fertilitate ridicata, determinata de un conţinut bogat în humus, de un regim hidric ridicat, texturii depozitelor şi drenajului natural.

Datorită defrişarilor irationale şi actiunii factorilor exogeni pe versanti solul este supus eroziunii şi degradarii continue; se impune de urgenta refacerea livezilor şi a pădurilor prin plantari masive de salcâmi, nuci, goruni, stejari, arbori care consuma excesul de umiditate din sol din perioadele bogate în precipitatii şi consolidarea versantilor, diminuand pericolul alunecarii acestora.

Vegetatia naturala se încadrează zonei de stepa şi de păduri xerofile. Se caracterizeazii prin pajişti, silvostepa cu graminee şi diverse ierburi xeromezofile, care alterneaza cu păduri de stejar. Dintre speciile de arbori întalniti aici amintim: stejarul brumariu, stejarul pufos, salcia, plopul, aninul, iar dintre speciile ierboase : rogozul, stanjenelul de baltă, limbarita.

Fauna este reprezentata de mamifere (iepurele, bursucul, vulpea, veverita), reptile (şerpi, guşteri) şi păsari (ciocanitoarea, potârnichea, turturica, gaita şi ciocarlia de padure).

Acumularea hidroenergetica Slatina, care delimiteaza partial comuna în zona estica este frecventata de pescăruşi, lişite, rate şi gaşte salbatice, precum şi de lebede în ultimele ierni.

Din punct de vedere geologic, formatiunile care alcatuiesc fundamentul sunt constituite dintr-o alternanta de depozite pelitice, argiloase, impermeabile, cu depozite detritice (pietrişuri şi nisipuri) permeabile cu potential acvifer, care apartin pliocenului.

Depozitele de suprafata sunt depozite argiloase cu uşor caracter loessoid, prezente în zona de terasa şi de deal şi nisipuri cu pietriş pe văile paraielor şi în zona de luncă care apartin cuaternarului, pleistocen mediu şi superior şi holocenului.

Sub aspect tectonic teritoriul comunei apartine zonei de Vorland, avand ca fundament zona de contact cu orogenul carpatic.

Din punct de vedere seismic comuna face parte din zona "D" de intensitate seismică avand perioada de colţ Tc=1,5 sec. şi acceleratia gravitationala Ag=O, 16.

Panza freatica a fost interceptata la adancimi cuprinse intre 3-4m în zona de luncă, 10-12m în zona de terasa şi 15-20m în zona de deal avand fluctuatii sezoniere de ±1,0m, în functie de volumul precipitatiilor.

Ca teren de fundare, comuna poate fi caracterizatl ca teren normal de fundare cu interdictia de a se funda pe versanti şi în zonele inundabile.

7

ZONE NATURALE PROTEJATE

Pe teritoriul comunei Găneasa se desfăşoară 22% din suprafaţa Pădurii Sarului, sit de importanţă naţională denumit ROSCI0168. În zona Pădurii Sarului, prin Ordinul nr.1964 din 13.12.2007 a fost instituit regimul de arie naturală protejată, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi deşi nu are un custode, ea este administrată de Direcţia Silvică Olt.

Pădurea Sarului are o suprafaţă de 7006Ha, şi este administrată de Direcţia Silvică Olt. Pădurea Sarului este cea mai întinsă zonă forestieră din judeţul Olt, şi este formată din foioase şi răşinoase.

Situl poate fi vulnerabil la tăierile ilegale, defrişări masive, odată cu restituirea unor suprafeţe însemnate din sit. 80% din pădure se află în proprietatea statului, şi 20% din ea se află în proprietate privată.

Flora din Pădurea Sarului se caracterizează prin: arborete de gârniţă, cer şi gorun, pure şi în amestec, cu vârsta medie de 60 ani, consistenţă plină, care creează un habitat propice pentru foarte multe specii de animale sălbatice, şi o floră specifică. Dintre speciile protejate la nivel comunitar şi naţional sunt trei specii de nevertebrate: Morimus funereus, Cerambyx cerdo, Lucanus cerdo.

Datorită faptului că puţine sunt comunele care să aibă pe teritoriul lor păduri, comuna Găneasa este privilegiată din acest punct de vedere. În consecinţă, suprafaţa de pădure care se află pe teritoriul comunei va fi protejată de autorităţile locale, în primul rând prin interzicerea construcţiilor de orice fel în pădure. Nici-o activitate actuală nu are impact negativ asupra pădurii şi nici în viitor nu nu va fi permisă vreuna. 2.3. RELATII IN TERITORIU Teritoriul administrativ al comunei este delimitat astfel: • La nord - comuna Pleşoiu • La est - UHE Slatina şi comuna Slatioara • La sud - oraşul Piatra 0lt • La vest - Comunele Bobiceşti şi Morunglav. Legatura intre satul Găneasa reşedinta de comuna şi celelalte sate componente se realizeaza astfel: - cu satul Oltişoru, situat in partea sudica a comunei, la limita cu oraşul Piatra Olt, la cca. 1,00 km de reşedinta comunei, prin DN 64; - cu satul Izvoru, situat in partea vestica a comunei, la limita cu Piatra Olt şi Bobiceşti, la cca. 2,5 km de reşedinta, prin DN 64 şi DC 14. - cu satul Gradişte, situat in partea nord-vestica a comunei la limita cu comuna Morunglav şi satul Arceşti, la cca.3,5 km de reşedinta, prin DN64 şi DC14. - cu satul Dranovatu, situat in partea nord-estica a comunei la limita cu satele Arceşti şi Slatioara, la cca. 3 km de reşedinta, prin DN64, DC14 şi DC15.

Comuna Găneasa este străbătută de la nord spre sud, prin satele Oltişoru, Ganeasa şi Dranovatu de DN64 şi calea ferată, acestea fiind principalele retele de circulatie şi transport, prin care se face legatura intre Oltenia, Muntenia şi Transilvania, pe Valea Oltului.

De asemenea, comuna Ganeasa este strabatută de la est spre vest, prin satul Găneasa de DN 65 ( E70 ), acesta constituind artera principala de circulatie intre Slatina - Piteşti şi Craiova, oraş situat la 40-42 km de intersect ia DN 64 cu DN 65. Tot pe DN 64 se face şi legatura cu oraşul Caracal, situat la cca. 30 km sud de intersectia DN 64 cu DN 65 şi cu oraşul Piatra Olt, important nod de cale ferata, situat la cca. 5 km de aceeaşi intersectie. Situarea comunei la intersectia principalelor căi de circulatie şi transport din aceasta zona

8

a ţării oferă o perspectiva larga de dezvoltare a localităţii in viitor. Referitor la optimizarea relatiilor in teritoriu dintre comuna Ganeasa şi comunele vecine se propune: a) reabilitarea integrata a DN 64, DN 65 şi DJ 677b pe teritoriul comunei; b)modernizarea tuturor drumurilor comunale care fac legatura intre satele componente ale comunei, precum şi cele care asigura circulatia in interiorul satelor componente; c) relocarea si solutionarea intersectiei celor doua drumuri nationale(D.N. 65 si D.N. 64), pentru a asigura fluidizarea si siguranta traficului din teritoriu. În acest sens, Consiliul Local şi Primăria comunei Găneasa şi-a dat deja avizul favorabil pentru “LĂRGIRE LA 4 BENZI DE CIRCULAŢIE A DN65, km42+430 ÷ 49+000, GĂNEASA – SLĂTIOARA” ( adică de la sensul giratoriu spre Slătioara) şi amenajarea unui sens giratoriu la intersecţia lui DN64 cu DN65 (E70), sens giratoriu absolut necesar fluidizării traficului rutier din zonă. d) realizarea drumului expres Craiova Piteşti aflat în faza de Studiu de fezabilitate. În versiunea actuală drumul expres Craiova Piteşti traversează comuna Găneasa de la km37+000 la km 40+400. Traseul drumului expres se desfăşoară pe un culuar cuprins între DN65, localităţile Găneasa şi Oltişoru. Drumul expres treversează denivelat CF 201 Piatra Olt – Râmnicu Vîlcea şi DN64 cu pasaje denivelate. D.N.64 va fi intersectat la km 32+980. Conform temei de proiectare şi contractului, drumul expres pe teritoriul comunei Găneasa face parte din tronsonul 2. Profilul transversal tip pentru drumul expres s-a adoptata astfel: - parte carosabila 2 x 7.00 m - acostamente 2 x 1.50 m din care: - benzi de incadrare 2 x 0.75 m - separator fluxuri de circulatie 1.50 m - platforma 18.50 m

Se vor executa lucrări de sprijinire a taluzurilor prin ziduri de sprijin din beton armat, ziduri de sprijin din pământ armat, strat anticapilar, ramforsarea taluzelor cu geogrile, îmbunătăţirea în adâncime a terenurilor slabe cu coloane de balast. Deasemenea, taluzele se vor proteja cu georeţele, drenuri longitudinale şi prin înierbare. Traseul drumului expres pe teritoriul comunei Găneasa cuprinde de asemenea lucrări de artă: poduri şi pasaje: peste alte căi rutiere şi peste CF. De asemenea vor exista lucrări hidrotehnice de canalizare parţială de râuri. Trecerea drumului expres prin comuna Găneasa presupune de asemenea înfiinţarea unor drumuri de legătură la reţeaua de drumuri existente, noduri rutiere, spaţii de parcare (spaţii de serviciu) parcări de scurtă durată, bază de dezăpezire ăi de întreţinere precum şi de intersecţii denivelate. Pentru realizarea drumului expres precum şi a drumurilor de legătură, a nodurilor, parcărilor, bazelor de întreţinere vor fi necesare ocupări de terenuri agricole, păduri, precum şi alte folosinţe, proprietate privată sau proprietate publică.

Încă de la începutul procesului de proiectare, la stabilirea traseului drumului expres un criteriu important este impactul pe care acesta îl va avea asupra mediului înconjurător. În general, realizarea drumului expres va avea un impact pozitiv asupra mediului natural şi social din zonă. El va prelua o parte din traficul care în prezent se desfăşoară pe reţeaua de drumuri existentă. Reducerea volumului de trafic pe aceste drumuri va conduce la scăderea poluării aerului şi a nivelului de zgomot, acest lucru având un impact pozitiv în special în localităţile traversate de drumurile existente. Drumul expres, pe teritoriul comunei Găneasa nu afectează zonele locuite, şi nici porţiunea de pădure din Pădurea Sarului aflată pe teritoriul ei. Pe teritoriul comunei Găneasa, nu vor fi afectate zonele intravilane deci vor fi evitate problemele cu demolările de gospodării.

9

Aceste lucrari vor fi tratate detaliat in studiul de fundamentare ce se va realiza la o faza superioara. 2.4 ACTIVITATI LE CONOMICE ŞI DEZVOLTAREA ACESTORA IN PERSPECTIVĂ

Potentialul economic al comunei este determinat de situarea in teritoriu, conditiile pedo-climatice ca si de principalele activitati economice ce se desfasoara pe teritoriul administrativ al comunei. 2.4.1 ACTIVITATI AGRICOLE Teritoriul comunei Ganesa se inscrie in zona cu profil predominant agricol determinand si caracteristicile activitatilor economice existente in comuna

Ca urmare a aplicarii Legii 18 / 1991 şi a lipsei mijloacelor mecanizate , exploatatiile agricole au scazut considerabil, s-au fărâmiţat, productiile agricole au scăzut in consecinţă, astfel ca in prezent pământul asigura doar hrana locuitorilor.

Sectoarele zootehnice ale fostelor CAP-uri au fost desfiintate cu desavarşire, majoritatea animalelor trecand la locuitorii comunei.

La 31.12.1997, data ultimului recensamant al animalelor mai existau pe teritoriul localitatii in cele 1556 de gospodarii ale locuitorilor următoarele efective de animale:

• bovine - 509 capete • porcine - 915 capete • bovine şi caprine - 1350 capete • cabaline - 120 capete • pasan outoare - 1 7 200 capete • albine - cca. 100 de familii

Trebuie precizat ca majoritatea locuitorilor cu calificare profesională au lucrat sau mai lucreaza in prezent in unitatile industriale ale oraşului Slatina, fiind navetişti.

In prezent nu se întrevad şansele unei dezvoltari decat prin refacerea marilor exploatari agricole, care se vor realiza prin comasarea micilor exploatări pe bazele economiei de piata.

Este evident acesta este viitorul, fiind necesar ca in fiecare localitate sa se infiinteze cate o societate cu personalitate juridică, cu caracter de "cooperativa", dupa modelul celor din occident, in care sa predomine exploatarea intensiva a terenurilor agricole şi silvice, crescând astfel rentabilitatea.

Avand in vedere ca suprafata acoperita cu paduri a comunei s-a diminuat considerabil in ultimii 50 de ani se propune plantarea cu salcami, goruni şi stejari a terenurilor situate pe panta versantilor (versantul drept al terasei Oltului şi versantii afluentilor de pe dreapta ai acestuia - Oltişoru, Corneşul), cu influente pozitive in viitor asupra stabilizări terenurilor, diminuarii riscurilor de alunecare şi nu in ultimul rand asupra creşterii masei lemnoase exploatabile. 2.5. POPULATIA, ELEMENTELE DEMOGRAFICE SI SOCIALE,

EVOLUTIA POPULATIEI

Pentru a face cateva observatii pertinente privind structura şi evolutia populatiei in timp vom prezenta situatia populatiei conform datelor primite de la CNS - DG OL T, precum şi date extrase din bibliografia prezentata anterior. Nr crt

SPECIFICATII (sat) RECENSAMINTE EVOLUIE

1998/1992% RAPORT SAT- COMUNA.%

10

REC. 1992 DATE CNS DG 31.12.1998 1992 1998

1 GANEASA 1519 1458 95,98 36,16 36,16 2 DRANOVATU 1156 1109 95,93 27,52 27,52 3 GRADITEA 294 282 95,92 7,00 7,00 4 IZVORU 865 830 95,93 20,59 20,59 5 OL TIORU 367 353 96,18 8,73 8,73

6 TOTAL COMUNA 4201 4032 95,98 100,00 100,00

Din datele mai sus precizate rezulta ca populatia comunei a scazut simtitor după 1990, cauza principala fiind politica de industrializare masiva a oraşelor dusa anterior de regimul comunist, ca şi situatia incertă creată in perioada de tranzitie, de legislatie ambigua şi fiscalitatea enorma, care au taiat elanul majoritatii intreprinzarorilor.

Structura populat iei pe grope de varsta este prezentati cat se poate de elocvent in situatia de mai jos, intocmita conform recensamantului din 1992 şi datele primite de la CNS-DG OLT pentru 31.12.1998.

Specificatie Mediu rural Jud OLT la

Recens. 1992

Comuna Ganeasa la

Recens. 1992

Comuna Ganeasa la 31.12.1998

EVOLUTIE %

Nr. % Nr. % Nr. % col3/col1 col5/col3 col5/col10 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Sub 14 ani 56429 17,73 632 15,04 710 17,61 1,12 112,34 1,26 15-59 ani 184857 58,08 2353 56,01 2083 51,66 1,27 88,53 1,27 Peste 50

ani 76989 24,19 1216 28,95 1239 30,73 1,58 101,89 1,61

Total 318275 100,00 4201 100,00 4032 1,32 1,32 95,98 1,27 Din aceasta situatie rezulta ca sub aspectul structurii pe grupe de vârstă populatia de la

0-14 ani şi peste 60 de ani a crescut constant in timp, iar grupa populatiei active de la 15 - 59 de ani s-a diminuat considerabil.

Comparativ cu populatia judetului la recensamantul din 1992 se constată o imbatrânire accentuată a populatiei din comună şi o scădere a populatiei pe total comuna, structura fiind asemanatoare cu cea din judet.

Aceasta situatie este determinată in principal de acelaşi factor - migrarea populatiei active dire oraş ca urmare a industrializarii masive din trecut a oraşelor ca şi de faramiţarea exploatatiilor agricole, desfiintarea sectoarelor zootehnice şi nu in ultimul rand datorita faptului că populatia tânară, mai "şcolita", cu un grad ridicat de calificare tinde sa rămână la oraş, aceasta fiind tendinta generala la inceputul perioadei de tranzitie, in timp ce "pensionarii" se retrag la vetrele străbune.

Se preconizeaza de asemenea, ca şi o parte din cei care au migrat catre oraş şi au reuşit sa se stabilească in mediul urban, avand posibilitatea sa-şi construiasca o locuinta şi avand teren la Ganeasa, localitate suburbana, sa aleagă această comuna, avand un peisaj şi un cadru natural deosebit şi nepoluat.

Se apreciaza ca ponderea populatiei care işi va construi o locuinta "la tara" in aceasta localitate va creşte considerabil in perioadele urmatoare, afirmatie justificată in primul rand de numaruI mare de cereri pentru introducerea de parcele in intravilan, in afara vetrelor traditionale ale satelor.

In ceea ce priveşte resursele de muncă facem urmatoarele precizari: Volumul fortelor de munca al oricarei localitati este dat de ponderea grupei de varsta

activa (15 - 59 ani), care in cadrul comunei Ganeasa este de 56,01% fata de totalul populatiei inregistrate la recensamantul din 1992 şi de 51,66% la 31.12.1998, cu o diminuare de cca. 4,35%

11

in 6 ani. Comparand cu ponderea pe judet a acestei grupe apte de muncă care in 1992 era de 58,08%, se constata diminuarea constanta a acestei grupe, la recensământul din 31.12.1998, populatia activa in prezent fiind de 51,66%.

Se constata şi din aceste date ca ponderea o detine sectorul primar, confirmandu-se inca odată ca ocupatia de baza a populatiei din comuna este agricultura.

Redam mai jos situatie orientativa privind numarul de salariati pe ramuri ale economiei, dupa cum urmeaza:

Total salariati Agric. Ind. Cormert Transp.

TelecomAdm. fin.

Adminis trativ Înv. Sănătate Alte

Activ.227 126 1 43 - - 13 14 6 24

2.6. CIRCULATIA SI ORGANIZAREA IN TERITORIU

In capitolul privind "relatii in teritoriu" s-a precizat modul in care se face legatura intre

comuna Găneasa şi localitatile invecinate, precum şi intre satul reşedinta de comma şi satele componente, ca şi legătura cu principalele centre industriale şi comerciale din zona Olteniei şi a Munteniei.

S-a propus reabilitarea Dj 677 B şi modernizarea drumurilor comunale care fac legatura intre satele componente şi satul reşedinta şi a drumurilor principale din sate, ca şi impietruirea celorlalte drumuri pe care se circula in sate.

Nu s-au propus căi noi de circulatie, acestea nefiind necesare.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL 2.7.1. SITUATIA FONDULUI FUNCIAR

Conform situatiei primite de la Primaria Ganeasa (copie dupa registrul de fond funciar

al O.C.O.T.A.), situatia fondului funciar al comunei la data de 31.12.2007 pe proprietari, era următoarea:

SITUATIA FONDULUI FUNCIAR AL COMUNEI GĂNEASA LA DATA DE 01.01.1990.

Terit. admin. al unit. de baza

CATEGORII DE FOLOSNŢA

Agricol Neagricol Total

(1 +7)păduri ape drumuri construc neprod. Total neagric.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 Extravilan 3915 1005 70 117 80 47 1319 5234lntravilan 317 - 2 38 68 - 108 425 TOTAL 4233 1006 67 123 146 6 1348 5581

% din TOTAL 75,85 18,03 1,20 2,20 2,61 0,11 24,15 100 In aceasta situatie sunt incluse atat suprafetele din intravilan, cat şi cele din extravilan.

2.7.2. TERITORIUL INTRAVILAN

Conform aceleiaşi surse, situatia intravilanului la 01.01.1990, pe totalul comunei, era urmatoarea :

SITUATIA TERITORIULUI INTRAVILAN AL COMUNEI GĂNEASA LA DATA DE 01.01.1990

12

Terit. admin. al unit. de baza

CATEGORII DE FOLOSJNTA

Agricol Neagricol Total

(1 +7) păduri ape drumurişi CF construc neprod. Total

neagric. 0 I 2 3 4 5 6 7 8

total, din care 317 - 2 38 68 - 108 425 SMA - - - - 4 - 4 4

Cons. Popular 3 - 2 30 4 - 36 39 CAP Dranovatu - - - - 1 - 1 1 CAP Ganeasa - - - - 2 - 2 2

Gosp. M. Coop Dranovatu 216 - - - 28 - 28 244

Gosp. M. Coop Ganeasa 98 - - - 19 - 19 117

Min. Inv. - - - - 3 - 3 3 Min. Sanatatii - - - - 1 - 1 1

MTTc - - - 8 1 - 9 9 Dep. Cultelor - - - - 3 - 3 3 Centrocoop - - - - 2 - 2 2

Aceasta situatie rezultă din cumularea suprafetelor existente la acea data in satele

componente, dupa cum urmeaza a) SATUL GANEASA

Terit. Admin. al unit. de baza

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

Agricol Neagricol Total

(1 +7) păduri ape drumurişi CF construc neprod. Total

neagric. 0 1 2 3 4 5 6 7 8

total, din care 78 - - 13 29 - 42 120 SMA - - - - 3 - 3 3

Cons. Local 2 - - 10 3 - 13 15 CAP Ganeasa - - - - 2 - 2 2

Gosp. M. Coop 76 - - - 15 - 15 91 Ganeasa Min. Inv. - - - - 1 - 1 I

Min. Sanatatii - - - - 1 - 1 1 MTTc - - - 3 1 - 4 4

Dep. Cultelor - - - - 1 - 1 1 Centrocoop - - - - 2 - 2 2

b) SATUL DRANOVĂŢU

Terit. Admin. al unit. de baza

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

Agricol Neagricol Total

(1 +7) păduri ape drumurişi CF construc neprod. Total

neagric. 0 1 2 3 4 5 6 7 8

total, din care 100 - - 11 19 - 30 130

13

SMA - - - - 1 - 1 1 Cons. Local 1 - - 11 1 - 12 13

CAP Dranovatu - - - - 1 - 1 1 Gosp. M. Coop

Dranovatu 99 - - - 14 - 14 113

Min. Inv. - - - - 1 - 1 1 Dep. Cultelor - - - - 1 - 1 1

c) SATUL OLTIŞORU

Terit. Admin. al unit. de baza

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

Agricol Neagricol Total

(1 +7) păduri ape drumurişi CF construc neprod. Total

neagric. 0 1 2 3 4 5 6 7 8

total, din care 22 - - 4 4 - 8 30 Cons. - Local - - - - 1 - 1 1

Gosp. M. Coop Oltioşoru 22 - - - 4 - 4 26

MTTc - - - 3 - - 3 3 d) SATUL IZVORU

Terit. Admin. al unit. de baza

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

Agricol Neagricol Total

(1 +7) păduri ape drumurişi CF construc neprod. Total

neagric. 0 1 2 3 4 5 6 7 8

total, din care 72 - - 6 11 - 17 89 Cons. Local - - - 6 - - 6 6

Gosp. M. Coop Izvoru 72 - - - 9 - 9 81

Min. Inv. - - - - 1 - 1 1 Dep. Cultelor - - - - 1 - 1 1

e) SATUL GRADIŞTEA

Terit. Admin. al unit. de baza

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

Agricol Neagricol Total

(1 +7) păduri ape drumurişi CF construc neprod. Total

neagric. 0 1 2 3 4 5 6 7 8

total, din care 45 - 2 4 5 - 11 56 Cons. Local - - 2 4 - - 6 6

Gosp. M. Coop Oltioşoru 45 - - - 5 - 5 50

Se precizeaza ca in situatiile mai sus prezentate nu sunt inc1use în intravilanul existent suprafetele aferente categoriei curti-constructii din extravilan. 2.7.3. EXTINDERI INTRAVILAN

14

2.7.3.1 PRIN HOTARARI ALE CONSILIULUI LOCAL In perioada 1990-1999 s-au introdus in intravilan, prin extinderi ale teritoriului intravilan 22,74 Ha. Toate extinderile de intravilan s-au efectuat prin diminuarea terenului agricol din extravilan. 2.7.3.2. PRIN INCLUDE REA IN INTRA VILANUL EXISTENT LA 31.12.1999 A SUPRAFETELOR DE TEREN DIN CATEGORIA "CURTI CONSTRUCTII" SITUATE IN EXTRAVILAN. CONFORM GHIDULUI PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE SI CONTINUTUL CADRU AL P.U.G. INDICATIV GPO 38/99. APROBAT PRIN ORDINUL MLPAT 13N din 10.03.1999

I. IN SATUL GANEASA

Denumirea si localizarea parcelei Suprafata Categorie proprietate ha

Ferma Politiei din satul Ganeasa nord 1,80 stat - MI Halta CF Ganeasa 0,08 Stat - MTTc Incinta sectorului zootehnic Ganeasa nord 0,44 Privata Biserica din satul Ganeasa nord 0,41 Dep. Cultelor Incinta sectiei AGROMEC din Gmeasa sud 0,48 stat - MA lncinta sectorului zootehnic din Ganeasa sud 3,47 Privata Incinta privata pe DN 64A -la 75 m sud spre Oltioru 0,10 Privata Total sat Ganeasa 7,78 II. IN SATUL DRANOVATU

Denumirea si localizarea parcelei Suprafata Categorie proprietate ha

Teren sport (stadion Dranovatu) 1,25 De stat Incinti sector zootehnic Dranovtu 2,40 Privata lncinta statie pompare 0,15 De stat Total sat. Dranovatu 3,95 III. IN SATUL GRADISTEA

Denumireai localizarea parcelei Suprafata ha

Categorie proprietate

Incinta cimitir Gradistea 0,80 Dep. Cultelor Incinta 0,20 privata Total sat Gradistea 1,00 IV. IN SATUL IZVORU Denumirea i localizarea parcelei Suprafat a Categorie ha proprietate Incinta cimitir Izvoru 1,50 Dep. Cultelor Incinta construita HingaCF, pe DC 14 1,20 Privata Incinta statie pompare 0,80 De stat Incinta sector zootehnic lzvoru 2,70 Privata Incinta construita spre CF, pe DC 14 0,15 Privata

15

Incinn construita pe DC 14, peste CF 0,15 Privata , -Total sat Izvoru 6,50 V. IN SATUL OLTISORU

Denumireai localizarea parcelei Suprafat a ha

Categorie proprietate

Incinta cimitir Oltioru 0,24 Dep. Cultelor Incinta construita pe ON 64, langa lac 0,78 Privata

Incintă statie CF P. OL T, pe terit. Com. Ganeasa – sat Oltisoru (TRIAJ) 2,75 De stat

Total sat Oltisoru 3,77 TOTAL COMUNA GANEASA 23,00

Se precizeaza ca toate suprafetele din categoria "curti-constructii" din extravilan, care au fost inc1use in "intravilanul existent" pana la data de 31.12.2007 au fost stabilite prin planimetrare.

2.7.3.3 PROPUNERI DE EXTINDERE A TERITORIULUI

INTRAVILAN IN PERSPECTNA

Ca urmare a publicitatii facute de Primaria Comunei Ganeasa privind elaborarea "Planului Urbanistic General" al comunei, s-au inregistrat foarte multe cereri de includere in teritoriul intravilan al unor parcele situate in extravilanul comunei.

Analizand solicitarile cetatenilor, Consiliul Local GANESA, a acceptat majoritatea cererilor acestora, stabilindu-se directiile de dezvoltare a teritoriului intravilan in perspectiva pentru toate localitatile componente

Consideram ca este necesar sa preciziam ca desi populatia activa ( grupa de varsta 15-59 ani) a scazut fata de situatia inregistrata la recensamantul din 1992, sau constatat cresteri relative de populatie in grupele de varsta 0-14 ani si peste 60 de ani.

Pe baza acestei situatii se poate afirma cu certitudine ca majoritatea celor care s-au pensionat din mediul urban s-au intors in localitatea de bastina, ei fiind principalii sustinatori ai gospodariilor copiilor lor, care muncesc inca in mediul urban.

Tot din această situatie constatam si conchidem ca majoritatea copiilor locuiesc si invata la tara, pana la atingera varstei cand trebuie sa mearga la liceu sau la o scoala profesionala, care le va oferi o meserie ce le va asigura existenta in viitor.

Evident ca majoritatea varstnicilor doresc sa-si aduca copii acasa, astfel ca ei au fost o parte din cei care au solicitat extinderea intravilanului in perspectiva.

Au solicitat de asemenea, extinderea intravilanului o mare parte din cei care lucreaza in mediul urban si au posibilitati pentru construirea unei "case la tara”. Cum comuna Ganeasa este localitate suburbana, cei care care au parintii sau rude aici, au ales aceasta comuna frumoasa gasind aici un mediu curat si linistit, propice dezvoltarii armonioase a copiilor si petrecerii timpului liber.

Conform prevederilor HOTARARII CONSILIULUI LOCAL mai sus precizate s-a stabilit ca introducerea in intravilan a acestor suprafete sa se faca doar dupa solicitarea certificatului de urbanism de catre cetatenii respectivi.

Redam mai jos un tabel sintetic pe localitati, cu suprafetele de teren propuse pentru extinderea intravilanului in perspectiva.

Situatia teren intravilan– existent / propuneri

16

Localitatea

Suprafata intravilan existent

Suprafata intravilan

propus

Total Suprafata intravilan

Ganeasa 120 Ha 18 Ha 138 Ha Dranovatu 130 Ha 41 Ha 171 Ha Oltisoru 30 Ha 17,08 Ha 47,08 Ha Gradistea 56 Ha 6,5 Ha 62,5 Ha Izvoru 89 Ha 9 Ha 98 Ha Total teren intravilan 425 Ha 88,70 Ha 513,70 Ha

Toate aceste suprafete au fost propuse pentru a fi incluse in "intravilanul existent" al comunei Ganeasa, conform metodologiei de elaborare a P.U.G. 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE SI MASURI NECESARE PENTRU ELIMINAREA RISCURILOR Analizand cadrul natural al localitatii GANEASA au fost stabilite urmatoarele categorii de rise : - risc de alunecari de teren – nu există, comuna Găneasa fiind o comună cu un relief uşor vălurit, pârâiaşele ce o străbat neavând albii prea mari sau prea adânci. - risc de inundatie – nu există în afara cazului foarte puţin probabil al ruperii barajului de pe Olt. - risc de cutremur. 2.8.1. RISC DE INUNDATIE Proiectantul considera ca sunt supuse acestui risc terenurile situate spre baza terasei si in lunca OLTULUI, in cazul unei catastrofe naturale, care ar provoca ruperea barajului de la MOSTENI. Conform Planului de interventii în caz de urgenţă elaborat de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă Găneasa, şi comunicat şi însuşit de Direcţia apelor Olt, Slatina şi I.S.U. Slatina, în caz de „AVARIE DIG DE CONTUR ACUMULARE ARCRŞTI” în satul Dranovăţu ar putea fi afectate de inundaţie 240 de gospodării, şi 250ha de teren arabil (extravilan); tot aşa, în caz de revărsare a pârâului Oltişoru (averse de ploaie cu 50 ÷ 80l/mp), tot în satul Dranovăţu, sunt în pericol de inundare 20 de gospodării precum şi 50ha de teren arabil; totuşi în acest caz apele se pot retrage foarte repede, în apropiere fiind un canal de irigaţie (decolmatat în permanenţă) care poate prelua cu uşurinţă surplusul de apă provenit din viitură. Dealtfel, actualul P.U.G. nu cuprinde nici o extindere în zone potenţial periculoase din punct de vedere al inundaţiilor.

In consecinta, chiar daca cetatenii au solicitat introducerea in intravilan a unor terenuri din lunca OLTULUI, se va tine cont de” Planul De Masuri” stabilit de I.S.U. OLT, şi de avizul Direcţiei de ape Olt.

2.8.2. RISC DE CUTREMUR

Sunt supuse acestui risc toate constructiile realizate anterior, care nu au fost fundate si armate corespunzator, precum si constructiile situate pe panta terenurilor.

Pentru a elimina acest risc, se va institui zona de interdictie de construire pentru toate terenurile situate pe panta mai mare de 15-16°, iar la solicitarea autorizatiei de construire pentru clidiri noi se va verifica daca acestea au fundatie armata, daca sunt incastrate sub adancimea de

17

inghet si daca structura de rezistenta este corespunzatoare, potrivit Normativ P. 100/ 2006.

2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ SI DEZVOLTAREA ACESTEIA 2.9.1. ALIMENTAREA CU APA In prezent, alimentarea cu apa a comunei se realizeaza din puturi individuale, care capteaza apa din panza freatica de mica adincime. În urma mai multor probe recoltate din satele componente ale comunei şi analizate de în cadrul Laboratorului Ministerului Sănătăţii, s-a constatat că toată apa provenită din primul strat de apă freatică este infestat cu nitraţi şi nitriţi, fiind un pericol pentru sănătatea populaţiei. La fel ca şi în alte zone rurale ale României, acest lucru a fost posibil datorită chimizării în exces şi de mult timp a marilor suprafeţe agricole, pentru sporirea producţiei de cereale sau alte plante industriale. Posibilitatea de "alimentare cu apa centralizata din sursa proprie" a comunei nu a fost inca studiata, dar este imperios necesară, în acest sens Consiliul Local şi Primăria solicitând ajutorul Direcţiei de Sănătate publică Olt. Discuţii la nivel local s-au purtat, şi în urma lor s-a hotărât ca imediat după aprobarea P.U.G. Găneasa, să se întreprindă demersurile necesare alimentării centralizată cu apă de mare adâncime.

În urma celor constatate s-a făcut o evaluare şi prezentăm mai jos necesarul ca lungimi a reţelelelor edilitare (apă, canalizare, gaze) pentru comuna Găneasa, pe sate.

Localitatea

Alimentare cu apă ml

Canalizare ml

Gaze naturale ml

Ganeasa 12433 12433 12433 Dranovatu 11702 11702 11702 Oltisoru 3780 3780 3780 Gradistea 5288 5288 5288 Izvoru 9708 9708 9708

TOTAL COMUNA 42911 42911 42911 2.9.2. CANALIZAREA Nu exista o retea de canalizare in comuna, toate gospodariile cetatenilor dispunand de "haznale" – adică fose septice vidanjabile etanşe. Intrucat panza freatica este situata la adancime mare ( 12-15m ), in zona de terasa nu se pune problema infestarii panzei freatice din haznale. Aceasta problema trebuie rezolvata insa în satul DRANOVATU ( partea estica situata inspre lunca OLTULUI ) si in satul IZVORU, in zona izvoarelor de la baza terasei inalte, unde panza freatica se apropie mult de suprafata terenului natural. Intrucat momentan nu exista fonduri pentru realizarea unei retele de canalizare unitare, cu statie proprie de epurare, in etapa actuala s-a dispus ca toate locuint ele noi sa-si construiasca fose septice vidanjabile din beton armat, urmand ca si la constructiile mai vechi sa se execute aceasta lucrare, in primul rand in zonele in care exista posibilitatea poluarii panzei freatice din haznale.

Totuşi, pentru reducerea impactului asupra calitţii factorilor de mediu datorat deficienţelor în cadrul sistemului de colectare a apelor uzate menajere la nivelul de judeţ posibilitatea canalizării centralizate cu staţie de epurare a fost discutată la nivel de comună, şi pentru începerea demersurilor necesare obţinerii de fonduri nu se aşteaptă decât finalizarea şi aprobarea P.U.G. Găneasa.

18

Conform cu „Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt” _ Componenta APA , la punctul 2.1.21 se prevede : “Realizare reţea de canalizare în comunele: Brastavăţu, Bobiceşti, Curtişoara, Crîmpoia, Cilieni, Dobrosloveni, Dăneasa Fărca ele, Fălcoiu, Găneasa, Iancu Jianu, Ianca, Izvoarele, Izbiceni, Movileni, Mărunţei, Orlea, Pîrşcoveni, Perieţi, Rusăneşti, Radomireşti, Studina, Tia Mare,Valea Mare, Vădăstriţa, Vădastra şi Verguleasa”. Elementele sistemului de alimentare cu apa. Localitatea Ganeasa pentru a avea alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat si din examinarea topografiei terenului si a unor date hidrogeologice sumare se poate estima ca are doua variante de dezvoltare a acestor utilitati. Varianta 1. Alimentarea cu apa a satului Ganeasa si eventual a satului Oltisoru amplasate in zona sudica din sistemul centralizat al orasului Slatina printr-o conducta de aductiune de circa 8 km lungime. Cele 2 sate impreuna au 1348 locuitori adica aproape 50% din populatia comunei (3014 loc). Restul celor 3 sate din nord urmand a se alimenta printr-o sursa independenta ce ar urma sa se construiasca. Avantaje si dezavantaje var. 1 Avantaje: S-ar putea executa sistemul de alimentare cu apa in 2 etape , intai din sursa Slatina care s-ar putea face rapid si ar fi necesare numai retele de distributie fara sursa si tratare toate acestea apartinand orasului Slatina. Etapa a 2-a s-ar putea executa ulterior insemnand alimentarea restului satelor cu sursa proprie tratare si retele. Exploatarea sistemului se va face de catre regia de apa din Slatina Dezavantaje: Dezvoltarea pe viitor a orasulu Slatina ar putea determina sistarea alocarii de debite comunei Ganeasa si atunci conducta de legatura de 8 km dintre orasul Slatina si Ganeasa ar fi o cheltuiala inutila si sisemul de distributie la fel si satul ar reveni la situatia acuala. Varianta 2- recomandata. Alimentare cu apa din sursa proprie cu 2 foraje de adancime (120-150m) si statie de tratare si inmagazinare a apei potabile amplasata in zona cea mai inalta si oarecum centrala (din punct de vedere topografic) in nordul satului Izvor si de acolo gravitational distributia prin retele de alimentare cu apa in toate satele. Avantaje si dezavantaje var. 2 Avantaje: Independenta si stabilitatea sursei de alimentare cu apa si posibilitatea unei eventuale extinderi. Cheltuiala facuta in construirea sursei nu va deveni inutile niciodata si comuna Ganeasa va avea controlul asupra ei. Dezavantaje: Investitie mare care va fi executata intr-un singur proiect . Exploatarea sistemului va trebui gestionata de comuna Ganeasa. Ipotezele de calcul respectiv verificare, au fost următoarele: Anul 2010 Sistem de alimentare cu apa in care apa, se distribuie prin cişmele amplasate pe străzi fără canalizare: - q specific nevoi gospodăreşti = 50 l/ om x zi, Kzi = 2.00, Korar = 2.88 Anul 2035 Sistem de alimentare cu apa in gospodarii in care sunt instalatii de apa rece, calda, si canalizare cu prepararea individuala a apei calde: - q specific nevoi gospodaresti = 100 l/ om x zi, Kzi = 1.40, Korar = 2.88

19

Pentru nevoi publice si de mica industrie s-au considerat aceleasi debite ca in anul 2010 si in perspectiva anului 2035 avand in vedere evolutia populatiei din ultimii ani. In anul 1992 populatia comunei era de 4201 de locuitori in anul 2002 reducandu-se cu circa cu circa 29%. Din 2002 a continuat sa scada numarul locuitorilor avand in vedere ca exista o pondere mare a polpulatiei in varsta. Daca presupunem un scenariu optimist vom considera necesitatile de alimentare cu apa actuale si in perspectiva a inca 25 de ani de acum incolo, la nivelul populatiei din anul 2002. La aceste date corespunzatoare recensamantului 2002, care se considera acoperitoare se vor face toate estimarile de debite.

Numar de locuitori in comuna Ganeasa Ani de studiu 2010 2035 TOTAL 3014 locuitori 3014 locuitori Satul Ganeasa 1028 locuitori 1028 locuitori Satul Dranovatu 810 locuitori 810 locuitori Satul Oltisoru 320 locuitori 320 locuitori Satul Izvoru 622 locuitori 622 locuitori Satul Gradistea 234 locuitori 234 locuitori

Calculul necesarului si cerintei de apa, s-a facut pentru toate satele din necesitatea de a verifica daca sursa si gospodaria de apa pot satisface cerintele de debit si presiune in diferite ipoteze de calcul. Calculul cerinţei de apa. S-a făcut evaluarea consumului de apa potabila in funcţie de prevederile STAS SR 1343-1-2006 si datele statistice privind prognoza demografica bazata pe evoluţia demografica din ultimii 18 ani, pentru a dimensiona corect parametrii sursei , gospodăriei de apa si reţeaua de conducte de aducţiune si distribuţie, asa încât sa fie satisfăcute cerinţele din prezent si cele din perspectivă următorilor 25 de ani. Debitele de dimensionare pentru obiectele sistemului de alimentare cu apa pentru toata comuna Ganeasa luând in calcul inclusiv debitul pentru un incendiu exterior pentru un sistem centraliuzat independent cu sursa proprie de apa se prezintă mai jos: Cerinţa de debit pentru verificarea sistemului a fost calculată prin încadrarea nevoilor gospodăreşti şi publice la o categorie de consumatori superioară, suplimentându-se debitele specifice de la valorile considerate pentru localităţi unde apa se distribuie prin cişmele pe străzi, la zone în care apa se va distribui in instalaţii proprii existand si sistem centralizat de canalizare. Astfel debitele specifice în litri/om*zi se vor mări de la 50 l/om*zi la 100 l/om*zi, pentru locuitorii comunei. Perioada luată în calcul pentru evoluţia consumului in sensul de mai sus este de 25 de ani.

Comuna Ganeasa

Q specific nevoi gospod. Q sursă

Q reţea distribuţie si pompe Volum rezervor Q

dimens. l/om*zi l/s mc/zi l/s mc

An 2010 50 6,19 534 13.21 200 An 2035 100 7,86 676 17.84 250

Canalizarea menajera Se recomanda in ambele variante a se executa canalizarea menajera in sistem centralizat cu retea stradala si trepte de pompare spre statia de epurare ce se propune a se executa in satul Dranovat pe latura sud estica la circa 3 km de lacul de acumulare. Statia de tratare in cazul cand

20

toate satele vor beneficia de sistem centrealizat de alimentare cu apa si canalizare se va dimensiona la 80 % din debitul estimat pentru consumul de apa potabila. Recomandare: Sistemul de alimentare cu apa centralizat este de dorit a se executa intr-o singura etapa cu sistemul de canalizare. Acest sistem de lucru ar avea urmatoarele avantaje: -pe ansamblu se reduc costurile lucrarilor prin amplasarea intr-o transee a conductelor de alimentare cu apa si canalizare fara a se face santuri, - nu se va arunca apa menajera neepurata in mediul inconjurator - subtraversarile prin distrugerea drumurilor se vor executa o singura data. 2.9.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA Atat satul de resedinta, cat si satele componente sunt electrificate integral, gospodariile populatiei fiind alimentate cu energie electrica de la reteaua existenta, in comuna functionand urmatoarele POSTURl DE TRANSFORMARE : - satul GANEASA - 7 P.T.A.

- satul DRANOVATU - 3 P.T.A.

- satul IZVORU - 2 P.T.A.

- satul GRADISTEA - 1 P.T.A.

- satul OLTISORU - 1 P. T.A.

Sistemul de irigatii a dispus de alimentare proprie cu energie electrica, dar toate posturile de transformare aferente in prezent sunt dezafectate.

Intrucat nu exista capacitaţi excedentare la furnizarea energiei electrice, toate obiectivele industriale noi isi vor realiza posturi de transformare proprii.

2.9.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

In prezent, atat gospodariile populatiei, cat si obiectivele industriale, comerciale, social-culturale si administrative de pe teritoriul comunei sunt incalzite cu sobe care functioneazape combustibil solid.

Intrucat toate comunele limitrofe si-au realizat retele proprii de distributie a gazelor naturale, urmeaza ca in viitorul apropiat si comuna GANEASA sa-si realizeze reteaua proprie de alimentare cu gaze naturale, preocuparea de baza a edililor fiind gasirea surselor de finant are pentru aceasta lucrare. În calea acestui proiect mai stă şi faptul că magistrala de gaze care alimentează comuna Slătioara şi traversează comuna Găneasa şi la care ar trebui să se branşeze, este momentan subdimensionată. Dar şi acest impediment este pe cale să se rezolve. 2.9.5. RELELE TELEFONICE In prezent, comuna GANEASA este racordata la reteaua telefonica de Fibra Optica a S.C. ROMTELECOM , acesta fiind principalul operator de telefonie fixa din zona. Totodata in zona exista si operatori ai retelelor de telefonie mobila.

21

2.9.6. GOSPODARIA COMUNALA

Salubrizarea localitatilor este practic inexistenta , neexistand in prezent nici platforme gospodaresti nici o activitate organizata.

Conform cu „Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt” _ Componenta Managementul Deşeurilor cu ajutor material din Fondul European de Dezvoltare Regională (2009 – 2013) la punctele 1.1.1. , 1.1.2 , 1.2.2 , sunt stabilite nişte obiective care trebuiesc atinse din acest punct de vedere, adică: stabilirea unui sistem eficient de colectare a deşeurilor, implementarea noului sistem de colectare selectiv a deşeurior, conform Master Planului privind gestionarea deşeurilor şi a proiectului “SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR SOLIDE ÎN JUDEŢUL OLT _ OLT – ECO “ şi construirea , până în 2013 a 4 Staţii de Transfer în localităţile Scorniceşti, Balş, Caracal şi Corabia, la care să se alăture şi comuna Găneasa. Tot aici, la pct. 3.1.1 , 3.1.3 , 4.1.1 , 6.1.1 şi 6.1.2 , se vorbeşte despre îmbunătăţirea infrastructurii de colectare selectivă, dotare cu containere, etc. în toate localităţile din mediul rural, adică şi în comuna Găneasa precum şi de o îmbunătăţire a infrastructurii rutiere existente folosite pentru transportul deşeurilor; totodată, conform aceluiaşi document, populaţia rurală trebuie conştientizată în mod permanent cu privire la necesitatea acţiunilor specifice sistemului de colectare selectivă a deşeurilor. Tot aici se vorbeşte de realizarea de staţii de epurare a apelor menajere în toate localităţile din judeţul Olt până în anul 2018, şi folosirea nămolului rezultat în urma epurării ca îngrăşământ pentru terenurile agricole atingând astfel şi un alt subiect sensibil în domeniul prezervării mediului: eliminarea poluării solului cu îngrăşăminte chimice.

Cimitirele existente satisfac in prezent necesarul de capacitate nefiind nevoie de extindere de intravilan pentru ele. 2.10. PROBLEME DE MEDIU

Problemele de mediu existente in teritoriul comunei se refera la : - lipsa spatiilor verzi; spaţii verzi ca şi parcuri cu alei, sau de agrement întradevăr nu există, dar puţine comune se pot mândri cu existenţa unei păduri seculare pe teritoriul ei. Porţiunea din Pădurea Sarului ce aparţine comunei Găneasa, nu este suficient ca şi spaţiu verde dar este un real avantaj chiar dacă ea se află în extravilanul localităţii. Deasemenea, în mediul rural în mod cert numărul de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor este mai mare decât în mediul urban. La ţară tot omul are o grădină de flori, o grădină de zarzavat, o livadă şi pomi la poartă ceea ce asigură atât oxigenarea necesară cât şi umbră şi spaţiu de odihnă. - existenta unor monumente de arhitectura care trebuie protejate. Monumentele istorice şi de arhitectură aflate pe teritoriul comunei Găneasa sunt cuprinse în Lista Monumentelor Istorice din jud. Olt, publicată de ministerul Culturii şi Cultelor, (Institutul Naţional al Monumentelor Istorice), în 2004 după cum urmează: 43 OT-I-s-B-08506 Situl arheologic de la Găneasa sat GĂNEASA; comuna GĂNEASA

"Vâlcea” 44 OT-I-m-B-08506.01 Aşezare sat GĂNEASA; comuna GĂNEASA "Vâlcea” sec. VI - VII

Epoca migraţiilor 45 OT-I-m-B-08506.02 Aşezare sat GĂNEASA; comuna GĂNEASA "Vâlcea” Hallstatt 46 OT-I-m-B-08506.03 Aşezare sat GĂNEASA; comuna GĂNEASA "Vâlcea” Epoca

bronzului 47 OT-I-m-B-08506.04 Aşezare sat GĂNEASA; comuna GĂNEASA "Vâlcea” Epoca

bronzului Timpuriu 556 OT-II-m-B-08930 Biserica "Cuvioasa Paraschiva” sat IZVORU; comuna GĂNEASA 1862 557 OT-II-m-B-08931 Conac sat IZVORU; comuna GĂNEASA înc. sec. XX 558 OT-II-m-B-08932 Şcoală sat IZVORU; comuna GĂNEASA 1926

22

559 OT-II-m-B-08933 Casă sat IZVORU; comuna GĂNEASA 184 înc. sec. XX 560 OT-II-m-B-08934 Casa Tâlvăneanu sat IZVORU; comuna GĂNEASA 238 înc. sec. XX 561 OT-II-m-B-08935 Casă sat IZVORU; comuna GĂNEASA 325 înc. sec. XX 562 OT-II-m-B-08936 Casă sat IZVORU; comuna GĂNEASA 328 1930 595 OT-II-m-B-08969 Ruinele bisericii "Sf. Dumitru” sat OLTIŞORU; comuna sec. XIX

GĂNEASA 596 OT-II-m-B-08970 Casă sat OLTIŞORU; comuna 23 1930 GĂNEASA 754 OT-IV-m-B-09106 Troiţă dintr-un lemn sat IZVORU; comuna GĂNEASA În capela din

cimitir sec. XIX 755 OT-IV-s-B-09107 Cimitirul cu cruci şi stâlpi de lemn sat IZVORU; comuna GĂNEASA

sec. XIX – XX 2.1 1. DISFUNCTIONALITATI Analiza multicriteriala a situatiei existente la nivelul teritoriului si a localitatii a evidentiat disfunctionalitalile care apar in desfasurarea activitatilor in localitate cat si in teritoriul acesteia.

Au fost identificate urmatoarele disfunctionalitati: - existenta panzei freatice ca sursa de alimentare cu apa prin fantani, cu apa necorespunzatoare din punct de vedere al calitatii chimice si bacteriologice, necesitand realizarea alimentarii cu apa a localitatilor, cu sistem centralizat, dintr-o sursa de adancime; - existenta unor dezechilibre de dezvoltare economica intre localitatea resedinta de comuna si cealalte localitati; - existenta unor dezechilibre economice intre cele trei sectoare de activitate - primar, secundar si tertiar precum si slaba dezvoltare economica a sectorului privat - lipsa mijloacelor mecanizate, faramitarea proprietatii - existenta unor dezechilibre demografice atat intre localitati dar si in cadrul structurii pe localitati intre grupele de varsta componente (imbatranirea populatiei), deficitul de forta de munca in raport cu necesitatile; - necesitatea protejarii unor zone cu potential istorico - arheologic valoros, situri si rezervatii arheoloice existente in teritoriul comunei; - existenta unor locuinte parasite aflate in stare proasta precum si a unor locuinte din materiale nedurabile care necesita lucrari de refacere, consolidare, reparatii; - insuficienta unor servicii publice; - insuficienta spatiilor verzi si de agrement in localitatile comunei - necesitatea modernizarii sistemului stradal si al organizarii circulatiei; - necesitatea echiparii edilitare a localitatilor cu retele de alimentare cu apa canalizare, alimentare cu gaze naturale; - inexistenta unor platforme amenajate pentru depozitarea deseurilor menajere. 2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI

Optiunile populatiei s-au orientat in special in directia extinderii intravilanului pentru constructia de locuinte. Administratia publica locala a solicitat: - extinderea intravilanului pentru locuinte in toate satele; - dezvoltarea sistemului de spatii verzi; - lucrari de modernizare strazi; - amplasarea si amenajarea platformelor de gunoi; - rezolvarea alimentarii cu apa si a canalizarii menajere a comunei in sistem centralizat;

Optiunile populatiei, propunerile facute de Primarie au devenit elemente de tema pentru planul urbanistic general.

23

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE

In prezent nu sunt elaborate studii de fundamentare pentru organizarea urbanistica si amenajarea teritoriului administrativ al comunei. Datele privind incadrarea localitatilor in teritoriul administrativ al comunei au fost preluate din planurile cadastrale ale comunei sectiunile D.T.M.

Evolutia populatiei a fost considerata in functie de sporul natural si date anterioare inregistrate din anul 1998, pana in prezent. Datele privind numarul de locuitori au fost extrase din recensamantul efectuat in martie 2002. intrucat, pana la elaborarea prezentului Plan urbanistic general, nu au fost elaborate studii de fundamentare privind potentialul economic, obiective de interes public, circulatie si transport, echipare a teritoriului, protectia si conservarea mediului, ne vom referi la analiza critica a situatiei existente, evidentiind principalii factori ce pot contribui la dezvoltarea armonioasa a comunei, cat si la posibilitatile de valorificare a acestora. 3.2. EVOLUTIA POSIBILA, PRIORITATI

Cadrul natural, conditiile geografice si pedo-climatice ca si situarea in teritoriu sunt premize ale dezvoltarii in perspectiva a comunei, in baza economiei cu caracter predominant agricol.

Incadrarea in reteaua de localitati a judetului Olt, asigurarea legaturilor cu localitatile acestuia prin intermediul cailor de comunicatie rutiera existente, constituie premize ale dezvoltarii comunei in perspectiva relatiilor intercomunale si implicit interjudetene.

Gradul de dotare cu obiective publice de interes periodic si ocazional a satului resedinta de comuna, ii confera acestuia posibilitatea dezvoltarii.

Datorita situarii comunei Ganesa langa municipiul Slatina, precum si datorita relatiei facile dintre cele doua unitati teritoriale realizate prin DN 65 principalul traseu de legatura pe directia Craiova-Slatina-Pitesti, in prezent asupra teritoriului extravilan al comunei se exercita presiuni ale investitorilor atrasi de pozitia favorabila a terenurilor fata de municipiu.

Se presupune ca aceasta presiune se va mari in viitor, prin amplasarea de noi investitii fie in zona DN 65 sau DN 64, creandu-se premizele extinderii zonei de construire, crescand in acelasi timp si importanta localitatii aflate in zona. 3.3. EVOLUTIA POPULATIEI *

In ultimii ani, datorita declinului economic, a profundelor modificari si implicit social economice (determinarea nivelului de trai in special) s-a inregistrat scaderea continua in mediu rural a populatiei in general, determinata de scaderea natalitatii ca urmare a legalizarii intreruperilor de sarcinia, a cresterii ratei mortalitatii ceea ce a condus la cresterea ponderii grupei de varsta de 60 de ani si peste (c.ca 24%) in cadrul comunei Ganesa.

De aceea preliminariile facute asupra evolutiei au avut la baza principiile politicii demografice de stimulare a cresterii naturale a populatiei si de utilizarea cat mai completa a resurselor de munca la nivel de comuna.

In aceasta varianta s-a tinut seama si de situarea comunei in imediata vecinatate a municipiului Slatina, astfel ca unii locuitori ai municipiului prefera sa-si construiasca locuinte in special in satul Oltisoru, precum si in satul de resedinta situat sub 10 km de Mun. Slatina.

3.4. PROTECŢIA MEDIULUI

24

Am arătat mai sus că apa din prima şi a doua pânză freatică, cea care alimentează în prezent fântânile din comuna Găneasa, conform analizelor făcute, este poluată cu nitraţi şi nitriţi într-o concentraţie care depăşeşte limita admisă. Această poluare s-a petrecut în timp, şi se datorează substanţelor folosite la fertilizarea terenurilor agricole, la ierbicidarea şi dezinsecţiile făcute în exces, şi de mult timp, situaţie care se regăseşte peste tot în ţara noastră. Pentru că măsuri de curăţire ale solului nu se pot lua prea curând, ele având oricum efecte în timp îndelungat, se merge pe ideea alimentării comunei cu apă potabilă provenită din puţuri de mare adâncime, acolo unde apa nu este poluată. De asemenea, este prevăzut , ca în cel mai scurt timp, comuna Găneasa să se înzestreze şi cu un sistem de canalizare a apelor uzate menajere, precum şi cu o staţie de epurare a acestor ape, după care să fie deversate în râul Olt. În ceea ce priveşte depozitarea controlată a deşeurilor menajere, în „Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt” _ Componenta Managementul Deşeurilor sunt stabilite nişte obiective care trebuiesc atinse din acest punct de vedere, adică: stabilirea unui sistem eficient de colectare a deşeurilor, implementarea noului sistem de colectare selectiv a deşeurior, conform Master Planului privind gestionarea deşeurilor şi a proiectului “SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR SOLIDE ÎN JUDEŢUL OLT _ OLT – ECO “, construirea , până în 2013 a 4 Staţii de Transfer în localităţile Scorniceşti, Balş, Caracal şi Corabia, la care să se alăture şi comuna Găneasa.

Deşi s-a constatat insuficienţa spaţiilor verzi din comună, deocamdată primăria şi consliul local nu pot decât să protejeze şi să conserve porţiunea din Pădurea Sarului existentă deja pe teritoriul comunei. În acest sens nu se vor emite sub nici-o formă autorizaţii de construcţie pentru locuinţe sau obiective industriale sau comerciale în zona protejată a Pădurii Sarului. 3.5. EVOLUTIA POPULATIEI *

In ultimii ani, datorita declinului economic, a profundelor modificari si implicit social economice (determinarea nivelului de trai in special) s-a inregistrat scaderea continua in mediu rural a populatiei in general, determinata de scaderea natalitatii ca urmare a legalizarii intreruperilor de sarcinia, a cresterii ratei mortalitatii ceea ce a condus la cresterea ponderii grupei de varsta de 60 de ani si peste (c.ca 24%) in cadrul comunei Ganesa.

De aceea preliminariile facute asupra evolutiei au avut la baza principiile politicii demografice de stimulare a cresterii naturale a populatiei si de utilizarea cat mai completa a resurselor de munca la nivel de comuna.

In aceasta varianta s-a tinut seama si de situarea comunei in imediata vecinatate a municipiului Slatina, astfel ca unii locuitori ai municipiului prefera sa-si construiasca locuinte in special in satul Oltisoru, precum si in satul de resedinta situat sub 10 km de Mun. Slatina. 4. CONCLUZIA

Asezarea geografica, situarea in teritoriu, legaturile cu comunele din judet si conditiile geoclimatice sunt premize favorabile dezvoltarii in perspectiva a comunei, in baza economiei predominant agricole.

Asigurarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, in baza Legii Fondului Funciar, prin punerea in posesia cetatenilor a parcelelor de teren agricol, creeaza premise noi, de dezvoltare a sectorului particular in economia agricola.

25

Planul urbanistic general - elaborat pentru satele componente ale comunei, are in vedere stabilirea limitei teritoriului intravilan pentru fiecare sat, organizarea armonioasa a zonelor functionale in teritoriul intravilan propus, asigurarea legaturilor intre zonele functionale si a legaturilor intre localitati.

Totodata s-a avut in vedere rezervarea terenurilor pentru realizarea in perspectiva a unor obiective de interes public ca si asigurarea de terenuri pentru construirea de noi locuinte.

Planul urbanistic general a evidentiat organizarea circulatiilor, stabilirea unitatilor teritoriale de referinta, indicatori propusi privind gradul de ocupare a terenului.

De asemenea, PUG a precizat zonele protejate, valoroase din punct de vedere istoric, arhitectural si nu in ultimul rand a propus masuri de reabilitare si protejare a mediului natural si construit.

Planul urbanistic general cuprinde si Regulamentul de urbanism care defineste regulile ce permit a se cunoaste care sunt posibilitatile de utilizare si ocupare a terenului.

Dupa aprobarea sa la nivelul Consiliului comunal si la nivelul Consiliului judetean, Planul Urbanistic General - devine un act de autoritate administrativa, asigurand conditiile materializarii competentelor comunei in functie de domeniul de actionare si de reglementare avut in vedere si de cadrul legislativ.

Planul de masuri si actiuni in continuare se stabileste in raport cu problemele specifice si prioritare ale localitatilor.

Planul urbanistic general este facut public cetatenilor comunei. Desfasurarea in continuare a proiectarii are in vedere elaborarea studiilor de specialitate,

a planurilor urbanistice zonale si de detaliu pentru zone sau obiective specificate. Intocmit, Sef Proiect ARH./URBANIST