+ All Categories
Home > Documents > PUG DROBETA

PUG DROBETA

Date post: 25-Oct-2015
Category:
Upload: mara-tom
View: 843 times
Download: 25 times
Share this document with a friend
Description:
PUG DROBETA TURNU SEVERIN
21
SOCIETATEA COMERCIALA PE ACTIUNI P R O I E C T M E H E D I N T I D R O B E T A T U R N U S E V E R I N s t r a d a A U R E L I A N n r. 46 PLAN URBANISTIC GENERAL - Municipiul DROBETA TURNU SEVERIN Pr. Nr. 5421/2005 BORDEROU PIESE SCRISE A. PIESE SCRISE - FOAIE DE GARDA - BORDEROU - MEMORIU DE SINTEZA 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A PUG-ului 1.2. OBIECTUL LUCRARII 1.3. SURSE DOCUMENTARE 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. DATE DE SINTEZA 2.2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE 2.3. DISFUNCTIONALITATI 2.4. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. EVOLUŢIE POSIBILÃ. PRIORITÃŢI 3.2. PRINCIPALE REGLEMENTĂRI 3.3. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ 1
Transcript

 

 

 

SOCIETATEA COMERCIALA PE ACTIUNI

   P R O I E C T M E H E D I N T I D R O B E T A T U R N U S E V E R I N • s t r a d a A U R E L I A N n r. 46

 

PLAN URBANISTIC GENERAL -

Municipiul DROBETA TURNU SEVERIN Pr. Nr. 5421/2005

BORDEROU PIESE SCRISE

A. PIESE SCRISE

- FOAIE DE GARDA - BORDEROU - MEMORIU DE SINTEZA

1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A PUG-ului 1.2. OBIECTUL LUCRARII 1.3. SURSE DOCUMENTARE

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. DATE DE SINTEZA 2.2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE 2.3. DISFUNCTIONALITATI 2.4. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. EVOLUŢIE POSIBILÃ. PRIORITÃŢI 3.2. PRINCIPALE REGLEMENTĂRI 3.3. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ  

 

 

 

 

1  

2  

MEMORIU DE SINTEZĂ

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a P.U.G-ului • Denumirea lucrării : ………. PLAN URBANISTIC GENERAL -

Municipiul DROBETA TURNU SEVERIN • Beneficiar : ………………….. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

DROBETA TURNU SEVERIN • Proiectant general : ……… S.C. PROIECT MEHEDINŢI S.A. • Data elaborării : …………… Iunie - iulie 2007 (5421/2005)

1.2. Obiectul P.U.G-ului

Obiectul P.U.G-ului îl reprezintă elaborarea Planului Urbanistic General al municipiului Drobeta Turnu Severin cu localităţile componente : Schela Cladovei, Gura Văii, Dudaşul Schelei şi trupurile : Vîrciorova, Slătinic, Vodiţa şi Bahna, prin reactualizarea celui elaborat în anul 1998.

Documentaţia de urbanism se întocmeşte în conformitate cu următoarele prevederi legislative în vigoare :

∗ Legea urbanismului nr. 350 / 2001 – Republicata 2006 ∗ H.G. 525 / 1996 - Regulament general de urbanism – republicat în 2002 ∗ Ordinul MLPAT nr. 21 / N / 10. 04. 2000 - Ghid privind elaborarea si aprobarea

Regulamentelor Locale de Urbanism - Indicativ GM – 007 - 2000 ∗ Ordinul MLPAT nr. 13 / N / 10. 03. 1999 - Ghid privind metodologia de elaborare

şi conţinutul cadru al P.U.G. - Indicativ GP – 038 / 99 ∗ Legea 5 / 2000 - pentru aprobarea P.A.T. National - Sectiunea ∗ Legea 71 / 1996 - pentru aprobarea P.A.T. National - Sectiunea ∗ Legea 171 / 1997 - pentru aprobarea P.A.T. National - Sectiunea ∗ Legea 351 / 2001 - pentru aprobarea P.A.T. National - Sectiunea ∗ Legea 575 / 2001 - pentru aprobarea P.A.T. National - Sectiunea ∗ Legea 50 / 1991 - republicată ∗ Legea locuinţei nr. 114 / 1996 - cu modificări ulterioare ∗ Ordinul 3422 / 1995 - avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea

teritoriului ∗ Ordinul 1430 / 2005 - pentru aplicarea Legii 50. În timpul elaborării documentaţiei s-au purtat discuţii şi s-au stabilit puncte de

vedere între administraţia locală ca beneficiar al lucrării şi proiectantul general, în cadrul consultărilor ce s-au ţinut pe parcursul elaborării P.U.G-ului.

Acestea au fost necesare pentru ca procesele de avizare şi aprobare ulterioare să se desfăşoare fără divergenţe de opinii şi fara interpretari.

Redactarea lucrării are la bază cadrele de conţinut menţionate mai sus, elaborate de URBAN PROIECT Bucureşti şi aprobate de MLPAT Bucureşti prin Direcţia de urbanism.

3  

P.U.G-ul municipiului trebuie să acţioneze, nu în ultimul rând, în : ∗ eliberarea facilă şi eficientă a certificatului de urbanism ∗ elaborarea documentaţiilor de urbanism care să reglementeze în mod categoric

toate problemele acute legate de regimurile juridice şi tehnice ale terenurilor, de categoriile de construcţii şi amplasarea lor, de vecinătăţi şi relaţia dintre spaţiul privat şi cel public, etc.

∗ promovarea unor investiţii din fonduri publice sau private. ∗ regimul de construire ( amplasamente, volume, retrageri, aliniamente,

altimetrie, relaţii între obiecte ) să fie în concordanţă cu prevederile P.U.G-ului şi Regulamentul Local de Urbanism aferent.

∗ Rezolvarea - amiabilă dacă este posibil - a unor litigii existente sau Care apar pe parcursul fenomenului urbanistic între Consiliul Local Municipal şi persoane fizice sau juridice.

1.3. SURSE DOCUMENTARE 1.3.1. Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior reactualizării P.U.G-ului

S-au luat în considerare următoarele categorii de documentaţii : ∗ documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului elaborate înainte de 1990 ( mai ales schiţe de sistematizare din 1982 şi 1987 ) şi după 1990 ( P.U.G. 1991 simplificat P.U.G. 1993 ), P.U.Z-uri şi P.U.D-uri avizate / aprobate în ultimii cinci ani, unele parţial aplicate, studii amplasamente parcaje / garaje ;

∗ studii de specialitate privind specificul şi tradiţia urbanistică a oraşului Drobeta Turnu Severin ( ţesut urban, restaurare str. Traian, trama stradală ) întocmite în ultimii 10 ani ;

∗ documentaţii pentru amenajarea teritoriului , P.A.T. Naţional ( secţiuni aprobate, consultări stadiu ), P.A.T. Judeţ Mehedinţi, P.A.T. zona preorăşenescă Turnu Severin, P.A.T. Municipiu Drobeta Turnu Severin, discuţii privind dezvoltarea regională Porţile de Fier ;

∗ studii de fundamentare obligate de aplicarea Legii 71 / 96 referitoare la dezvoltarea circulaţiei rutiere, feroviare şi navale pe teritoriul judeţului Mehedinţi şi al municipiului Drobeta Turnu Severin, definitorii pentru zonificarea teritoriului municipiului ;

∗ studii de specialitate privind dezvoltarea activităţii turistice în ansamblul Porţile de Fier şi studiu de protecţie şi ecologie a mediului în contextul actual şi al dezvoltării ;

∗ studii urbanistice pentru zone şi microzone ale intravilanului oraşului pentru clarificarea altimetriei oraşului şi a delimitării amplasamentelor unor obiective importante ;

∗ studiu de circulaţie rutieră actualizat pentru municipiul Drobeta Turnu Severin ;

∗ 5029/’99 - PUD - Staţie alimentare cu carburanţi - SC SHELL SRL Bucureşti

∗ 5039/’99 - PUD - Spaţii prestări servicii - Podul Gruii ( COLL HIEFF ) ∗ 5044/’99 - Prelungire B-dul Dunării cu tronsonul ‘’Liceul Traian -

str. Kiseleff’’ ∗ 5055/’99 - Studiu fezabilitate - Parc Ogaş Craioviţa - zona Aeroport

4  

∗ 5056/’99 - Studiu fezabilitate - Reamenajare şi mobilare zona Parc Aluniş

∗ 5057/’99 - Studiu fezabilitate - Amplasament obiective publice prevăzute în PUG municipiul Drobeta Turnu Severin

∗ 5269/’03 - Plan Urbanistic Zonal - Sens Giratoriu ∗ 5282/’03 - Plan Urbanistic Zonal - Locuinţe colective pentru tineri -

Zona Roşiori ∗ 48/2004 - Reabilitarea Complexului Muzeal Regional Porţile de Fier -

Drobeta Turnu Severin ( SC General Project SRL ) ∗ 5314/’04 - Plan Urbanistic Zonal - Zona Aluniş - SC Valgab SRL ∗ 5385/’05 - Plan Urbanistic Zonal - SC Eurorom Service SRL ∗ 5417/’05 - Plan Urbanistic Zonal - Zona Aluniş ∗ 5418/’05 - Plan Urbanistic de Detaliu - Sediu administrativ str. Gh. Şincai ∗ 5420/’05 - Plan Urbanistic de Detaliu - Spaţii comerciale şi cazare - str.

Smîrdan

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. Date de sinteza

Perimetrul administrativ Limita teritoriului administrativ al municipiului Drobeta Turnu Severin,

Potrivit Oficiului de Cadastru Mehedinţi este marcată pe planşa Încadrare în teritoriu, delimitând municipiul de vecini : la nord , nord-est - comuna Izvoru Bîrzii ; la nord-vest - comunele Brezniţa Ocol şi Iloviţa ; la vest - oraşul Orşova, la est - comuna Şimian ; la sud - fluviul Dunărea. Teritoriul administrativ al municipiului este udat de fluviul Dunărea pe o lungime de 22,1 km între km 927 + 900 şi km 950 + 000 şi pe o faleză de 13,6 km. Localităţi / trupuri componente ale municipiului Drobeta Turnu Severin Conform Legii nr. 2/16.02.1968 şi HCM nr. 1144/01.08.1968, municipiul Drobeta Turnu Severin are în componenţă oraşul Drobeta Turnu Severin şi localităţile Schela Cladovei, Dudaşu Schelei şi Gura Văii, la care se adaugă trupurile : gara Vîrciorova, Bahna, Vodiţa şi Slătinic.

2.2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

Municipiul Drobeta Turnu Severin este aşezat în extremitatea sud-estică a depresiunii Drobeta Turnu Severin - Comăneşti, depresiune care separă podişul Mehedinţi de dealurile Coşuştei din partea de nord-est şi est.

Localităţile componente ale municipiului Dudaşu Schelei, Gura Văii, Valea Slătinic, Valea Vodiţa şi Valea Bahnei sunt situate în extremitatea sudică a podişului Mehedinţi. Relieful dominant al municipiului îl constituie cele 3 terase : superioară, medie, inferioară - formate de Dunăre. Terasa superioară are altitudine medie de 75 – 80 m, cuprinde zona Aeroport, zona specială, cartierul Crihala şi zona de agrement pădurea Crihala. Terasa superioară este lipsită de denivelări naturale importante.

5  

• PRECIZAREA PROFILULUI DOMINANT

Drobeta Turnu Severin în dezvoltarea regională, aduce în discuţie : a) municipiu în zona de graniţă de importanţă strategică şi geopolitică ; b) oraş situat în zona comercială de interes internaţional, beneficiind de

toate formele de circulaţie europene : rutier, feroviar, naval cu industrie puternică profilată pe transport naval cu desfacere pe piaţa europeană susţinută de linia de transport fluvial Marea Nordului - Rhin - Main - Dunăre - Marea Neagră ;

c) oraş situat în centrul zonei turistice Porţile de Fier, cel mai mare şi mai bine plasat, dotat industrial, comercial, cultural, cu cea mai bogată motivaţie turistică din zonă ;

d) Drobeta Turnu Severin, reşedinţă de judeţ şi municipiu, cu tradiţie şi valoare istorică, puternic centru de afaceri, centru cultural, cu populaţie în creştere, cu un nivel de dotare corespunzător localităţilor urbane de rangul 2, de interes interjudeţean conform PAT Naţional ;

e) aşezare geografică deosebit de favorabilă cooperării cu localităţile riverane Dunării pentru activităţile economice şi social-culturale. • POTENŢIAL NATURAL, ECONOMIC ŞI UMAN

Clima municipiului Drobeta Turnu Severin este definită de câteva caracteristici generale : poziţia geografică în cadrul judeţului, circulaţia admosferei şi caracteristicile suprafeţei active.

Poziţia geografică a municipiului, colţul sud – vestic în cadrul judeţului, într-o depresiune a arcului Carpato – Balcanic, imprimă climei anumite influenţe submediteraneene care se suprapun pe fondul climatului temperat – continental.

Circulaţia atmosferei se caracterizează prin origine mediteraneană şi oceanică, aducând masele de aer mai umede şi calde în perioada rece a anului. Ca urmare iernile sunt mai calde, cu cantităţi mai mari de precipitaţii lichide sau sub formă de lapoviţă, cu ninsori şi fenomene de îngheţ mai puţin frecvente şi intense, cu vânturi predominante din sectorul vestic şi nord–estic pe orientarea generală a văii Dunarii şi culoarului depresionar Drobeta Turnu Severin – Comăneşti.

Municipiul Drobeta Turnu Severin reprezintă un oraş important în economia naţională şi totodată între oraşele riverane Dunării cu un profil economic complex industrial, agricol, silvicultura-piscicultura, turistic, comercial - predominant industrial. Activităţile economice au fost supuse unui ansamblu de măsuri de reformare, de restructurare şi privatizare cu consecinţe în structura şi profilul producţiei, a productivităţii muncii, a restructurării forţei de muncă. Se menţionează unităţi industriale şi agrozootehnice, platforma CET Halînga - Romag, unităţi zootehnice în comunele Izvoru Bîrzii, Malovăţ, Şimian, Brezniţa Ocol cu influenţe în evoluţia urbană a municipiului. Municipiul Drobeta Turnu Severin, cel mai mare oraş al judetului Mehedinţi, înregistră la data de 01.01.2006 o populaţie totală ( stabilă ) de 109.797 locuitori ( conform Direcţiei judeţene de statistică ). In componenţa municipiului intră 3 trupuri ( Vodiţa, Bahna, Slătinic ) şi 4 localităţi : oraşul Drobeta Turnu Severin, Schela Cladovei, Dudaşu Schelei şi Gura Văii. Localităţile Schela Cladovei şi Dudaşu Schelei, cu un pronunţat caracter semiurban, au fost înglobate în oraşul Drobeta Turnu Severin prin dezvoltarea spaţio – funcţională a acestuia în timp, funcţionând ca şi cartiere ale municipiului.

6  

Dudaşu Schelei are o structură şi un ţesut urban specific rural, ca şi de altfel Gura Văii. Ambele cartiere sunt de fapt localităţi de sine stătătoare dar depind din punct de vedere administrativ de municipiu.

Densitatea populaţiei în teritoriul administrativ al municipiului Drobeta Turnu

Severin a scăzut de la 1740 locuitori / Kmp în anul 1998, la 1609 loc./ Kmp în anul 2006.

Din totalul populaţiei de 109797 locuitori ponderea o are populaţia feminină cu cca. 50,5% dar şi o îmbătrânire, ponderea vârstei de 60 ani – peste 85 ani fiind de 11%. Populaţia aptă de muncă ( 20 – 60 ani ) reprezintă o pondere de 66%.

Structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă arată o populaţie tânără numeroasă ( ponderea populaţiei 0 – 19 ani depăşeşte 20% ). Se constată o pondere mare a populaţiei tinere, aptă de muncă, în număr de 39864 la tineri între 20 – 39 ani, ceea ce reprezintă un procent de 36% din total populaţie municipiu.

Se conturează astfel o structură demografică tânără, în condiţiile în care populaţia are din nou aspect ascendent ( 109797 în 2006 faţă de 104557 în 2002) după ce ea a scăzut de la 115259 locuitori în 01. 1992 la 104557 locuitori în 2002.

Astfel, între 1956 şi 1977 populaţia oraşului creşte de 2,25 ori cu un ritm mediu anual de 6,25%, iar între 1977 – 1997 de 1,54 ori şi un ritm mediu anual de 2,78%, urmând ca în perioada 1998 – 2006 populaţia să scadă : 1966 1992 1998 2002 2006 Populatia după domiciliu 50.806 116.423 117.915 104557 109797Număr locuitori 149 341,7 346,0 Dinamica 151,8 153,7 Ritm mediu anual de creştere între recensăminte % 6,25

2,7

În ansamblul zonei urbane, funcţiunea dominantă este locuinţa, în pondere cu proprietatea privată cu fond construit preponderent în locuinţe colective în majoritate cu 2 şi 3 camere, în medie cu 13,0 mp/cameră sunt racordate la reţeaua orăşenească de apă 95% locuinţe şi au încălzire centrală 59,8%.

Locuinţele colective, în ansambluri cu regim de înălţime predominant P+4 ocupă în municipiu cca 153 ha cu cca 329.000 apartamente cu o densitate de locuire medie de 534 loc/ha, cu gradele de ocupare P.O.T.= 35% şi C.U.T.= 1,50. Situaţia aparţine cartierelor Crihala, Kiseleff, ansamblurilor P + 4 pe str. Topolniţa, faleza Dunării, Centru civic, cornişa Aluniş, T. Vladimirescu - Calomfirescu, Schela Cladovei - Santierul Naval, C.I.L. - C.E.T. Locuinţele individuale, predominant parter, ocupând cca 283 ha ( cartiere Independenţei, Centru, Aluniş, Cicero, Calea Tg. Jiului, str. W. Mărăcineanu, Schela Cladovei ) cu cca 8.500 gospodării la o densitate de 68 loc/ha cu P.O.T. = 35% si C.U.T. = 1,50.

7  

CAI DE COMUNICATIE Municipiul Drobeta Turnu Severin, este străbătut de fluxurile de circulaţie

rutieră pe drumurile naţionale DN 6 ( E 70 ) Bucureşti – Timişoara , DN 56 A Calafat – Şimian , DN 67 Drobeta Turnu Severin - Tg. Jiu şi drumurile judeţene DJ 607 A Drobeta Turnu Severin – Husnicioara, DJ 607 B Drobeta Turnu Severin - Orşova, DJ 670 Malovat – Baia de Aramă, fluxuri care colectează pe artera majoră de circulaţie în intravilan, B-dul Tudor Vladimirescu ( identificare cu E 70 în zona urbană ), suprapunându-se peste circulaţia internă a oraşului, cu un trafic estimat la 10 – 15% din total înregistrat. Preluarea traficului de penetraţie în B-dul Tudor Vladimirescu, prin aceleaşi noduri de circulaţie ( sens Giratoriu Calea Craiovei, Tudor Vladimirescu – Smîrdan – I. C. Brătianu, Tudor Vladimirescu - Cicero, Tudor Vladimirescu - B-dul Aluniş ) cu preluarea traficului intern pe direcţia nord-sud, implică dificultăţile de circulaţie rutieră pe B-dul Tudor Vladimirescu. Caracteristică pentru oraş este suprapunerea în B-dul I. C. Brătianu ( cu 4 benzi ) peste traficul de penetrare din DN 67 a traficului intern de pe Splai Mihai Viteazu prin nodul Podul Gruii - str. Independenţei ţi mai ales a traficului din B-dul Revolutiei si Banatului, o circulatie intensa mai ales pe relatia str. Banatului, Independenţei, în lipsa unei continuări a str. Banatului la Splai Mihai Viteazu pentru trecere spre Calea Craiovei. Oraşul nu are organizată o circulaţie de ocolire a zonei urbane pentru traficul greu ( acum se desfăşoară pe Splaiul M. Viteazu - B-dul Aluniş – Calea Timişoarei ). Lungimea reţelei de străzi din Drobeta Turnu Severin şi localitatea Schela Cladovei este de 83.649 m din care categoria II-a a 13.732 ml (16,41%) cu o suprafaţă de 646.708 mp, din care asfaltate 643.000 mp (99,42%) şi circa 3.000 mp cu pavele.

Bilanţul teritorial administrativ / intravilan al municipiului Drobeta Turnu Severin - folosinţa terenului după tabel OCAOTA ( mai – oct 2006 ).

LOCALITATE

Teren Ha

% din total intravilan, municipiu

% din total administrativ

a) intravilan Oraş Drobeta Turnu Severin 1663,70 79,05 Localitatea Schela Cladovei 190,30 9,04 TOTAL 1 1854,00 88,09 34 %

Localitatea Dudaşu Schelei 30,75 1,46 Localitatea Gura Văii 210,15 9,99 Trup Slătinic 1,01 0,05 Trup Halta Vîrciorova 0,50 0,02 Trup Vodiţa 1,50 0,07 Trup Bahna 6,62 0,31 TOTAL INTRAVILAN 2104,53 100 39 % b) extravilan Total agricol 1098,00 23,27 Total neagricol 2268,47 84,96 Total extravilan 3366,47 100 27 %

TOTAL TEREN ADMINISTRATIV 5471,00

100 %

8  

• ZONE DE RISC NATURAL

În cadrul tipului de terenuri dificile de fundare au fost încadrate pămînturile coezive cu efecte de umflare, contracţie mare şi umpluturile de provenienţa necunoscută heterogenă, afânate cu conţinut de materii organice peste 5%. Pământurile coezive au efect de umflare-contracţie, sunt de natura argiloasă, au culoarea neagră-cafenie, sunt bogate în substanţe coloidale şi sunt identificate trei categorii de pământuri :

- argile foarte active ; - argile active ; - argile puţin active. Nu se identifică zone cu risc natural pentru zonele urbane şi platformele

industriale ale municipiului, cauzate de inundaţii sau alunecări de teren. Nu se constată nici riscuri tehnologice, în prezent cunoscându-se : - în eventualitatea distrugerii barajului Portile de Fier 1, pot fi inundate

unele suprafeţe din localitatea Gura Văii şi vecinătatea falezei la Schela şi platforma sud-vest.

- risc tehnologic, cu caracter catastrofal ar putea fi distrugerea rezervoarelor de hidrogen sulfurat de la Romag şi nefuncţionarea instalaţiilor de ardere rapidă. Probabilitatea este foarte redusă, nefiind admisă ca risc tehnologic. • ECHIPARE EDILITARA

Oraşul Drobeta Turnu Severin şi localitatea Schela Cladovei Cele două localităţi sunt alimentate cu apă din acelaşi sistem. a/ Captarea - se face în prezent din sursa Dunăre printr-o priza cu doua criburi cu staţie de pompe ( tr. I ) pentru un debit de cca.1400 l/s

Staţia de pompare are echipament învechit, energofag cu randament scăzut. Captarea nu are marcată zona de protecţie sanitară. Se identifică în municipiu şi lucrări de captare pentru apă tehnologică :

- priza Dunăre pentru Celrom ; - captări subterane ( puţuri cu debite 6 – 8 l/sec.) Aurora, Mesacons. b / Aducţiunea : Sursa Dunăre are executată aducţiunea din 3 conducte ce sunt pozate în

zona de dezvoltare a localităţii Drobeta Turnu Severin. Sursa Topletţ are aducţiunea ( 37 km ) parţial executat. Siguranţa de exploatare este asigurată doar dacă se consideră ca sursă Dunărea.

Tronsonul executat între Schela Noua şi Uzina de apă este amplasat în conflict cu dezvoltarea zonei de locuinţe a oraşului.

9  

c / Gospodăria de apă - staţia de pompare :

În prezent pentru sursa Dunăre, capacitatea staţiei de tratare este de 1340 l/sec , statia necesitind insa o modernizare care a si inceput cu fonduri ISPA. d / Gospodăria de apă - înmagazinare În prezent înmagazinarea funcţionează pentru apă tratată din Dunăre . Înmagazinarea corespunde necesarului actual pentru zona urbană şi platformele industriale. e / Gospodăria de apă - staţia de pompare treapta a II-a Randament scăzut, cu pompe ce funcţionează defectuos.

Utilajele neperformante grefează preţul de cost al apei. Se prevede restructurarea, reechiparea staţiei de pompare cu funcţionare pentru

distribuţie separate pe 5 zone de presiune cu posibilităţi de interconectare. f / Distribuţie Apa potabilă de distribuţie la consumatori printr-o reţea în sistem inelar comun pentru consumul din zona urbană şi platformele industriale, în lungime de 190 km. În zona urbană funcţionează două zone de presiune funcţie de regimul de înălţime al clădirilor. A doua zonă de presiune se asigură prin staţii locale de ridicare a presiunii ( staţii hidrofor ). Pe platforma industrială Sud-Vest apa se distribuie din staţia de pompare prin două magistrale. Pe platforma industrială de Est şi trupul Banoviţa apa se distribuie printr-o magistrală racordată la reţeaua zonei urbane. Sunt prevăzute îmbunătăţiri ale reţelei prin închiderea unor inele marginale şi refacerea celor cu probleme în zona urbană. Localitatea Schela Cladovei are asigurat necesarul de apă din acelaşi sistem cu oraşul Drobeta Turnu Severin. Zona veche a localităţii are reţea de distribuţie parţial inelară, parţial arborescentă, racordată la una din magistralele platformei industriale Sud-Vest. În zona nouă a localităţii Schela Nouă apa se distribuie direct din staţia de pompare treapta a II-a. Localitatea GURA VĂII Localitatea Gura Văii are sistem propriu de alimentare cu apă, de tip centralizat. Schema tehnologică se compune din : a/ Captare : Captarea apei cu debit de 33 l/sec amplasată în vecinătatea Dunării se compune dintr-un put forat la 22 m si doua puturi sapate la 15 m alimentate prin infiltraţiile de mal.

Puţurile sunt echipate cu pompe submersibile.

10  

• PROBLEME DE MEDIU În teritoriul administrativ şi intravilanul municipiului Drobata Turnu Severin, se

desfăşoară o mare diversitate de activităţi pe platformele industriale, terenuri agricole sau în afara acestora care implică modificări ale mediului natural, sau care nu sunt compatibile prin vecinătate, proces tehnologic, producându-se efecte reciproce de disconfort şi risc de sănătate.

Nominalizarea şi măsura activităţilor pentru care este de interes să se evalueze impactul asupra mediului este precizată prin Anexa II la Legea 137/1995 modificată ( Legea Protecţiei Mediului ).

Aceeaşi Anexa II la Legea 137/1995 modificată, pentru municipiul Drobata Turnu Severin s-a evaluat acţiunea asupra mediului a activităţilor municipiului prin studiul evaluării impactului asupra mediului ( elaborator ICIM Bucureşti - proiectant MAPM ).

Situaţia actuală a cadrului natural, a resurselor naturale, a zonelor funcţionale, monumente istorice şi arhitectură, a căilor de comunicaţii şi echipări tehnico-edilitare şi de gospodărie comunală, este prezentată în subcapitole anterioare.

Pe baza studiului de impact şi a constatărilor proiectantului, situaţia actuală a Protecţiei şi conservării mediului se caracterizează prin următoarele :

Calitatea factorilor de mediu - surse poluare : În municipiul Drobata Turnu

Severin se identifică toate categoriile de poluare : în aer, în apă, în sol. Poluarea în aer : Calitatea aerului este afectată prin emisia de oxizi de carbon (CO2, C6), oxizi ai

sulfului (SO2, SO3), hidrogen sulfurat (H2S), oxid de azot (NO), pulberi în suspensie (praf, pulbere radioactive carbine), zgomot şi vibraţii produse de traficul rutier şi feroviar.

Emisiile de oxizi de carbon şi oxizii de azot, concentraţii de 0,1 – 0,17 mg/mc în centru faţă de 0,04 la Schela , faţă de CMA 0,1 mg/mc deosebit de acuzate sunt cele generate de circulaţia rutieră din zonele aglomerate, ele asociindu-se cu zgomotul şi vibratiilor cu mult peste 50 – 60 decibeli.

Zgomot poluant se constată şi de magistrala de cale ferată pe faleza Dunării pentru locuinţele învecinate.

Oxizii de sulf, foarte iritanţi pentru aparatul respirator ( emişi de CET Halînga, Rotras, Romag, Severnas), se păstrează în limite reduse de 0,003 – 0,08 mg/mc faţă de CMA de 0,25 mg/mc.

Pentru localitatea Gura Văii, se menţionează ca periculoase, pulberile de ciment emise la manipularea în vrac a cimentului în Portul de mărfuri.

Cel mai nociv poluant este hidrogenul sulfurat, emis de instalaţiile de schimb izotopic ale Romag Drobeta, pentru care se prevede o ,,zona laterală’’ de 11 km în care se constată concentraţii toxice de H2 S cu valori medii de 0,002 - 0,004 mg/mc cu valori maxime de 0,22 mg/mc şi probabilitate de depăşire de 1,50.

Măsurile de urmărire permanentă a emisiilor de H2 S în teritoriu, cu instalaţia de sesizare - alarmare, asigură protecţia necesară a populaţiei în prezent.

Se subliniază creşterea riscului de îmbolnavire la anumite boli ( căi respiratorii, sistem nervos, etc) a populaţiei din oraşul Drobata Turnu Severin, după realizarea Romag-ului. Din pacate a apărut sindromul ,,Drobeta’’ , boală a sistemului nervos în special cel locomotor.

Se sesizează mirosuri disconfortabile în cartierele de locuit din cauza depozitării gunoaielor pe platforme fără măsuri de higienizare.

11  

În zona urbană poluează cu oxizi de carbon ( CO2, CO ), mirosuri şi zgomote Fabrica de paine din zona centru civic, Fabrica de bomboane din vecinătatea Hotelului Traian, de la centralele termice proprii şi emisii specifice procesului tehnologic.

Pot apare poluări în aer cu emisii de amoniac ( NH 3 ) de la tratarea celulozei la Celrom şi negru de fum de la Rotras ( anvelope ) .

Sursele de producere a energiei termice, centrale şi puncte termice, cu emisii de CO 2 şi zgomote sunt compatibile cu zonele urbane, emisiile poluante fiind mult sub limitele admise.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA  EVOLUŢIE POSIBILÃ. PRIORITÃŢI Evoluţia unei localitãţi este rezultatul poziţiei sale geografice faţã de cãile

comerciale şi geopolitice, direcţiile de dezvoltare directe de valorificarea potenţialului natural, economic şi uman şi a extinderii zonei urbane.

Municipiul Drobeta Turnu Severin, reşedinţã a judeţului Mehedinţi, oraş mare riveran Dunãrii, beneficiind de mari magistrale de circulaţie rutierã, cale feratã, navalã, cu o dotare industrial favorabilã transportului naval, cu cea mai importantã motivaţie şi echipare turisticã, cel mai mare şi bine plasat în zona turisticã Porţile de Fier ocupã o poziţie comercialã şi geopoliticã de importanţã naţionalã şi internaţionalã.

Valorificarea potenţialului natural, de valoarea şi în specificul zonei Porţile de

Fier, cu deosebita pondere in teritoriul municipiului se valorificã prin dezvoltarea activitãţii turistice la nivelul activitãţilor de bazã, urmând urmãtoarele direcţii :

- deschiderea oraşului Drobeta Turnu Severin spre Dunãre, amenajarea falezei şi echiparea cu dotãri turistice şi de agrement nautic, completarea dotãrilor cu obiective de interes public, modernizarea şi extinderea structurilor de primire turisticã ;

- deschiderea falezei localitãţii Gura Vãii pentru obiective turistice cu integrarea insulei Golu, restructurarea fondului construit, reorganizarea localitãţii pentru funcţionare ca localitate turisticã ;

- amenajarea microzonei Vodiţa - Bahna, în prezent, în actualitate în perspectiva unei zone turistice ;

- dezvoltarea zonei Schela - ştrand la faleza cu baza de tratament, în prioritatea devenirii unei zone balneare, valorificând forajele existente ;

- cooperãri interjudeţene de valorificare comunã a zonei Porţile de Fier cu centru turistic la Drobeta Turnu Severin, urgentarea intrãrii în circuitul turistic a nordului judeţului ( arealul de munte ) prin modernizarea infrastructurii (drumuri, telefonie) ;

- organizarea speoturismului şi agroturismului – de mare specificitate, de atractivitate, a intrãrii în circuitul turistic a valorilor cultural ale zonei ;

- creşterea locurilor de muncã în domeniul serviciilor.

Valorificarea economicã, a potenţialului industrial ( potenţialul agricol nesemnificativ în teritoriul municipiului ) actual prin :

- relansarea unitãţilor industriale de pe platforma Sud-Vest, organizate pentru transportul prioritar naval, la capacitãţile de producţie existente, stadiul actual al restructurãrii acestora garantând aceastã perspectivã ;

- dezvoltarea unitãţilor industriale de pe platforma Sud-Est – CILDRO, CELROM, la capacitãţile cerute de piaţa mondialã, valorificându-se masa lemnoasã din judeţul Mehedinţi ;

- susţinerea unitãţilor de industrie alimentarã şi platforma Est, prin reabilitarea fermelor agroalimentare prin ferme asociative ;

12  

- restructurarea platformei Nord-Est prin restrângerea incintelor bazelor de

producţie a unitãţilor de construcţii şi disponibilizare teren pentru unitãţi industriale noi ; - organizarea de zone libere cu caracter industrial, pentru valorificarea

capacitãţii industriale şi caracter turistic în zona Gura Vãii – Bahna. Valorificarea forţei de muncã, susţinutã de ponderea mare a tineretului,

prin noi locuri de muncã în sfera serviciilor, a activitãţilor turistice şi comerciale. În ciuda marelui exod al tinerilor spre alte tãrâmuri, aceştia trebuie atraşi în activitãţi convenabile şi bãnoase.

Extindere teren intravilan al municipiului nu numai pe considerente demografice dar şi economice. Populaţia municipiului este din nou în uşoarã creştere în perioada 2002 – 2006 ( în 18 martie 2002 – 104557 locuitori, la 1 ianuarie 2006 - 109.797 locuitori ). Extinderea este justificatã şi de marile cereri de locuinţe în apartamente sau pe loturi individuale, solicitate în special de tineri. Extindere posibilã a zonei urbane spre vest, spre localitatea Schela Cladovei, peste terenul ‘’aeroport’’ la întâlnire cu fluvial Dunãrea în zona Schela ştrand şi în relaţie cu dezvoltarea cunoscutã a cãilor de circulaţie. Extindere prioritarã a intravilanului , eventual în etape în zonele rezidenţiale existente fiind dificil de intervenit pe fondul construit existent şi proprietate particularã. Intervenţii zona urbanã existentã pentru eliminarea incompatibilitatilor, reabilitãri fond construit existent inclusiv defecte structurã, amenajãri reabilitãri spaţii verzi, agrement, extinderi şi amenajãri spaţii publice, reţineri de teren pentru obiective de interes public, pentru oraş şi localitãţile componente. Organizare extindere zona urbanã pentru dezvotare coerentã în urmãtorii 20 – 30 de ani prin trasarea in teren a tramei stradale propuse ca bazã pentru ocuparea terenului şi delimitarea terenului de reţinut pentru obiective de interes public.

Direcţiile menţionate, de urmat în strategia dezvoltãrii, se aprofundeazã în capitolele urmãtoare.

3.2. PRINCIPALELE REGLEMENTARI

Evidenţierea disfuncţiunilor majore în cap. 2.10, în teritoriul periurban (preorăşenesc) şi administrativ al municipiului, al potenţialului economic, a zonelor funcţionale cuprinse din intravilanul localităţilor, a zonelor protejate şi protecţiei şi conservării mediului, priorităţile de reglementări urbanistice, impugn reglementari stricte, pe diferite problematici .

Prezentate şi în alte capitole, şi mai ales în zonele funcţionale, identificate în planşele – Situaţie existentă şi Reglementări în ansamblul teritoriului intravilan, reglementările justifică importanţa disfuncţionalităţilor anunţate şi posibilitatea eliminării lor.

Toate prevederile, specificate în memoriul general, reprezintă reglementări, obligatorii în aplicare PUG, care se detaliază prin regulamentul local de urbanism aferent. Se subliniază, reglementari de ordin general ale oraşului Drobeta Turnu Severin şi localităţile componente, fundamentale pentru direcţiile de dezvoltare în următorii 10 – 20 ani :

- Oraşul Drobeta Turnu Severin, se dezvoltă urban spre Vest, pe zona

13  

‘’Aeroport’’ spre Schela Cladovei, în relaţie vizuală cu fluviul Dunărea, ca element natural dominant, în intravilanul propus, putându-se caza circa 40.000 locuitori în locuinţe individuale cu regim mediu de înălţime P+4 şi obiective de utilitate publică aferentă ;

- Dezvoltarea urbană prevăzută spre Schela Cladovei, trebuie începută cu trasarea tramei stradale propuse, pe direcţia Est-Vest prin prelungirea străzilor zonei urbane existente identificate în planşe ‘’Reglementări’’ şi marcarea în teren a acestei trame.

Pe baza acestei trame, se trece la PUZ – Zona urbană pentru stabilirea amplasamentelor obiectivelor de interes public şi a studiilor de echipare tehnico-edilitară, obligatorii preliminare autorizării pentru construire a locuinţelor individuale şi a investiţiilor publice.

- În perspectiva dezvoltării urbane a oraşului Drobeta Turnu Severin, a creşterii populaţiei la circa 200.000 locuitori, se prevede restructurarea fondului de locuit existent, în majoritate semiurban, prin creşterea regimului de înălţime de la P ÷ P+1 – 2 la P+2 ÷ P+4 în zone unde este posibil şi a majorării gradului de ocupare a terenului, potrivit precizărilor din zonele urbane prezentate, detaliate în regulamentul de urbanism.

- Se impune eliminarea incompatibilităţilor precizate pentru zonele urbane, cu prioritate cele referitoare la restructurarea falezei Dunării, în perspectiva valorificării falezei şi lacului Porţile de Fier II, potrivit reglementărilor prezentate în capitolele anterioare, în planşe şi regulamentul de urbanism.

- Nu se modifică trama stradală actuală, îmbunătăţirile circulaţiei rutiere din oraş, fiind posibile prin utilizarea la capacitate a tramei existente, prin completare cu unele prelungiri de străzi şi specializarea circulaţiei.

Relaţiile între localităţi, pe care se suprapune traficul intern al municipiului, traficul de tranzit, obligă la trecerea la 4 benzi a DN 6 între Drobeta Turnu Severin şi vama Gura Văii.

- Se organizează funcţional municipiul Drobeta Turnu Severin şi localităţile componente în perspectiva impactului cu amplasamentul centurii urbane nordice şi a reabilitării falezei Dunării.

S-au reţinut terenurile delimitate pentru amplasamemntele centurii de nord într-o fâşie de 30 m lăţime cu fâşia de gardă corespunzătoare intersecţiile cu căile majore de circulaţie.

- Sunt prioritare prevederile de restructurare a localităţii Gura Văii pentru a fi localitate turistică şi de graniţe, la circulaţii internaţionale rutieră, feroviară şi navală, din aceleaşi motive a trupului Bahna şi Vodiţa , de organizare a zonei Schela – ştrand ca staţiune balneară şi a oraşului Drobeta Turnu Severin, centru turistic internaţional, prezentate în capitolele anterioare şi planşele anexe, cu interdicţiile prevăzute în PUG ;

- Lipsa spaţiilor verzi amenajate, ca şi durata lungă constituie, obligă la urgenţa amenajării spaţiilor prevăzute prin PUG, inclusiv în zona de dezvoltare urbană a oraşului, în devansul construirii clădirilor de locuit.

- Se impune reabilitarea urgentă a reţelelor de alimentare cu apă, de canalizare cu prevederea staţiei de epurare şi a reţelelor de termoficare şi termice din zonele de locuit ;

- Principalele reglementări - zone de protecţie, restricţii, interdicţii – se marchează pe planşele – reglementări, pentru oraşul Drobeta Turnu Severin pe o planşă detaliată la sc. 1 : 5000, şi stau la baza elaborării Regulamentului de urbanism şi a aplicării de catre Primărie a prevederilor PUG-ului.

14  

Se menţionează restricţionările locuinţelor din : trupul 4 – Dealul Viilor,

locuinţe existente în platforma Nord-Est locuinţe adiacente stadion municipal, construcţii pe faleza Gura Văii, locuinţe Gura Văii, adiacente cale ferată.

- Se extinde ‘’pietonalul exclusiv’’ pe strada Crişan la sudul b-dului Tudor Vladimirescu prin piaţa Radu Negru, parcul Prefecturii la Portul de Călători, se ambientează pietonalele majore spre splai Mihai Viteazu, spre b-dul Revoluţiei, str. Banatului şi str. Independenţei.

Se extind parcajele în cartierele cu locuinţe P+4 prin aplicare studiu parcaje, se amenajează parcaj subteran în Piaţa Radu Negru şi parcaje supraterane în vecinătatea Pieţei Agroalimentare Mircea şi parcaje temporare pe străzile adiacente parcului central pentru eliminarea conflictelor de circulaţie de pe strada Aurelian şi strada Rahovei.

- Protecţiile, restricţiile, interdicţiile prevăzute pentru oraşul Drobeta Turnu

Severin se identifică pe planşa ‘’zone protecţie, restricţii, interdicţii’’, care se citeşte împreună cu planşa ‘’reglementări’’. În regulamentul local de urbanism, se precizează pe unităţi teritoriale de referinţă, prevederile planşelor menţionate mai sus, împreună cu indicii de control ( POT, CUT ) ai ocupării terenurilor.

- Se menţionează prevederea interdicţiei de construire în intravilanul delimitat de intravilanul de Vest al localităţii Schela Cladovei şi amplasamentului autostrăzii până la detalierea amplasamentului intersecţiei acesteia cu drumurile de acces ale centurii pentru Drobeta Turnu Severin şi DN 6 şi al liniilor de cale ferată.

3.3. OBIECTIVE  DE  UTILITATE  PUBLICĂ 

  INSTITUŢII SOCIALE, ADMINISTRATIVE, CULTURALE Situaţia existentă menţionează dotarea cu obiective de interes public a municipiului Drobeta Turnu Severin, reşedinţa de judeţ, localitate urbană de rang II, menţionându-se pentru dotarea la acest rang ca fiind lipsă : teatru de stat, bibliotecă municipală, Săli polivalente, sala de sport, spaţii pentru expoziţii, amenajări pentru manifestări culturale şi spaţii pentru cercetare ştiinţifică. Subliniindu-se prevederea funcţiunii de CENTRU TURISTIC INTERNAŢIONAL a oraşului Drobeta Turnu Severin, de STAŢIUNE BALNEOCLIMATERICĂ a localităţii Schela Cadovei şi LOCALITATE TURISTICĂ pentru localitatea Gura Văii, se adaugă nivelul de dotare – echipare a municipiului Drobeta Turnu Severin, corespunzător rangului II de localitate urbană şi cele specific activităţilor turistice şi de susţinere a acestora cu dotări publice. In anexă sunt estimate principalele obiective de interes public şi agrement turistic, iar în planşa ‘’obiective publice’’ propuse amplasamentele în localităţile componente ale municipiului Drobeta Turnu Severin. Este oportună în această etapă rezolvarea următoarelor problem specific spaţiilor publice ( funcţiuni, amplasamente, caracteristici, relaţii, etc. )

15  

A / POLITICE – ADMINISTRATIVE

- realizarea sediului nou al Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin în zona Colegiu universitar ;

- determinarea amplasamentelor, a regimului tehnic şi juridic al acestora prin PUD-uri, pentru sedii corespunzătoare ale unor instituţii reprezentative, colaborare cu cele existente în centrul civic : Inspectoratul şcolar, Inspectoratul pentru Cultură, Direcţia Statistică, Administraţia Financiară a municipiului, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, Direcţia Sanitară, părţi ale Direcţiei Generale a Muncii şi Protecţiei Sociale ;

- orientarea amplasamentelor pentru obiectivele de mai sus în zona centrului civic, piaţa Radu Negru, la nordul magazinului Decebal, vecinătăţi catedrala şi piaţa agroalimentară, Banca Română pentru Dezvoltare ;

- clarificarea posibilităţilor de ocupare a spaţiilor de peste 15 ani închise în plin centru civic, ale ‘’Casei Mehedinţene’’ (str. Th. Costescu) sau nefolosite cu activităţi compatibile cu centru civic pentru ocupare cu spaţii politico – administrative.

B / ÎNVĂŢĂMÎNT - clarificare urgentă, prin studii de prefezabilitate a posibilităţilor de

reabilitare a spaţiilor de învăţământ faţă de normele actuale de şcolarizare, pentru program concret de îmbunătăţire a reţelei şcolare ;

- completarea spaţiilor de învăţământ pentru Colegiul universitar, elaborare PUZ / PUD pentru ocupare teren ‘’complex universitar’’.

C / SĂNĂTATE - consolidarea, reabilitarea spitalelor Grecescu, TBC şi psihiatrie ; - grăbirea punerii în funcţiune a Spitalului ,,Din Grădină" şi renunţarea la

clădirea din parcul Anghel Dragalina pentru revenire la funcţiunea de hotel ; - realizarea sediului pentru Inspectoratul de Sănătate Publică, potrivit

studiului de fezabilitate elaborat ; - realizarea unui sediu pentru ‘’Centru de recoltare a sângelui’’,

disponibilizându-se casa Sergescu pentru ‘’Memorialul Petre Sergescu’’ ; - sediu pentru Casa de Asigurări de Sănătate ;

D / CULTURA - definitivarea lucrărilor pentru consolidare, reparaţii clădirea teatrului şi

valorificarea spaţiilor neutilizate de peste 50 ani, organizarea teatrului de stat, filarmonica, eliminarea numeroaselor funcţiuni existente, inclusiv a spaţiilor pentru bibliotecă ;

- realizarea unei biblioteci municipale într-un ansamblu cu readucerea teatrului cu deschidere spre Dunăre prin eliberarea terenului de către unitatea militară ;

- amenajare de amfiteatre în aer liber, în incinta muzeului Porţile de Fier odată cu restaurare ‘’Cap de pod Traian’’ în vecinătatea Colegiului Traian odată cu amenajarea ogaşului ( sală sport, bazin înot, amfiteatru ) şi în incinta ‘’Cetăţii Severinului’’ ;

- restructurarea cinematografelor, pentru mai multe săli de capacitate mică pentru organizarea unor activităţi specifice epocii şi a rentabilizării acestor spaţii ;

- organizarea unor biblioteci de cartier, cu săli de lectură corespunzătoare, cu dotări moderne, complementare difuzării cărţii ;

16  

- restaurare parţială, conform proiecte elaborate, a castrului roman, a Capului de pod Traian, a termelor romane, definitivarea lucrărilor de protecţie a ‘’Piciorului podului lui Traian’’, marcarea pentru protecţie a sitului arheologic Schela Cladovei şi insula Golu ;

- restaurare şi execuţie casa Gh. Anghel, amplificare prin extindere a clădirii cu un lapidarium sculptura ‘’Memorial Gh. Anghel’’ ;

- realizări de săli de expoziţii, galerii de artă în centru civic, pe b-dul Tudor Vladimirescu, în zona colegiu, pe toate traseele pietonale majore. E / CULTE Municipiul Drobeta Turnu Severin are puţine obiective de cult faţă de alte localităţi urbane de acelaşi rang. Faţă de situaţia actuală, care marchează începuturi ale dotării cu obiective de cult se menţionează următoarele :

- organizarea demersurilor pentru grăbirea ritmului de execuţie la catedrala ortodoxă şi totodată a organizării spaţiului adiacent pentru a fi adus în compatibilitate cu importanţa civică a catedralei ;

- clarificarea posibilităţilor de întreţinere sau desfiinţare a sinagogii, obiect de cult de tip iudaic, prin aspect, incompatibil cu vecinătatea catedralei ( s-a concesionat unei firme de avocatură );

- sprijinirea realizării bisericilor începute în cartierele Kiseleff, Crihala şi Calea Tg. Jiului ;

- amenajarea spaţiilor monahale de pe valea Vodiţei, inclusiv la mânăstirea Vodiţa, în perspectiva valorificării turistice în interesul acestei activităţi la nivelul municipiului ;

- realizarea de biserici, capele în zone cu aglomerări urbane – complexe şcolare ( Liceul Ţiţeica – economic ), cimitir nou, spitale, unităţi militare ;

- revederea, în extindere a zonei urbane a oraşului Drobeta TurnuSeverin, a bisericilor de cartier .

F / SPAŢII VERZI, AGREMENT, SPORT Faţă de situaţia existentă se prevăd : - patinoar, cu amplasament în vecinătatea stadionului municipal ; - reabilitarea stadionului Angelescu, stadion – ştrand Schela ; - săli de sport de mică capacitate : atletism, volei, etc., cuplate cu

complexe şcolare şi colegiu universitar ; - amenajări pentru sporturi nautice la Drobeta Turnu Severin, în zona

falezei Schela ştrand, Gura Văii şi golful Bahna ;

G / OBIECTIVE COMERCIAL – BANCARE - orientarea prin PUZ-uri şi PUD-uri a amplasării de spaţii comerciale

mari, în zonele de interes urbanistic şi circulaţie pietonală majoră ; - ocupare a spaţiilor disponibile în centru civic cu spaţii bancare şi de

reprezentanţă comercială.

17  

3.3. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ Intră în domeniul lucrărilor de utilitate publică următoarele prevederi,

prezentate în capitolele anterioare :

a) Străzi, trotuare, amenajări intersecţii - supralărgirea b-dului Revoluţiei 18 – 21 Dec. 1989 pentru îmbunătăţirea

condiţiilor de circulaţie, parcaje şi circulaţie pietonală ; - străzile noi aferente dezvoltării zonei urbane spre vest şi a b-dului Aluniş spre

nord ; - amenajări intersecţii, pe b-dul T. Vladimirescu, splai M. Viteazu,

Topolniţa - Călăraşi, str. Mrs. Averescu, b-dul Revoluţiei – Mrs. Antonescu , inclusiv semaforizările şi pasajele pietonale ;

- extinderi de parcaje în cartierele de locuinţe, amenajările de parcaje în zona aglomerărilor urbane, inclusiv parcajul subteran din piaţa Radu Negru ;

- intersecţiile de relaţie de circulaţie cu drumul de centura ; - extinderea şi supralărgirea drumului pentru deservirea platformelor

industriale, inclusiv supralărgirea căii Cerneţului şi a pasajului denivelat peste calea Timişoarei şi magistrala liniei CF pentru platforma Sud-Vest ;

- supralărgirea DN 6 între Drobeta Turnu Severin şi vamă ; - străzi noi la Gura Văii, Schela Cladovei.

b) Regularizări de albii de ape - regularizarea râului Topolniţa, în perimetrul administrativ al municipiului corelat

cu regularizarea în amonte ; - regularizarea pârâurilor Vodiţa şi Jidoştiţa, corelat cu amenajările de

teren din intravilanul localităţii Gura Văii şi trupul Vodiţa ; - amenajările albiei ogaşului Craioviţa, din zona Aeroport, Aluniş şi a

ogaşului Colegiului Traian corelat cu destinaţia lor de spaţii verzi amenajate de agrement şi sport ;

- amenajări de mal, de îndiguiri, de drumuri şi debarcadere pentru fluviul Dunărea pe toată lungimea malului aferent municipiului, cu prioritate în zona de vărsare a râului Topolniţa ‘’zona localităţii Schela Cladovei – port ROMAG, Gura Văii ( inclusiv apărare mal insula Golu ) a golfului Vodiţa şi Bahna.

c) Echipare tehnico-edilitară - lucrări de reţele de alimentare cu apă şi canalizare, de regulă pozate în

amplasamentul străzii ; - lucrări de gospodărire a apei potabile, tratare – înmagazinare – pompare

– cu teren prevăzut pentru extinderi, odată cu dezvoltarea zonei urbane ; - staţie de epurare oraş Drobeta Turnu Severin, în incinta CELROM.

18  

d) Clădiri instituţii obiective sociale, administrative, politice - obiective prezentate mai sus cu amplasamente recomandate în planşe,

în planşa ‘’obiective publice’’ cu identificare forme de proprietate existentă.

e) Zone protejate cu monumente istorice şi de arhitectură Aceste zone sunt marcate pe planşele ‘’Situaţie existentă şi reglementări’’

şi distinct precizate în planşa : zone protecţie , restricţii , interdicţii. Se subliniază : - zonele de protecţie oraş vechi Drobeta, centru oraş antic Drobeta, zona

arheologică a castrului Drobeta, podului Traian şi termelor romane ; - prevederea protecţiei tramei stradale a oraşului vechi, cu reabilitarea

străzii Traian în spiritul arhitectural şi comercial tradiţional pentru oraş ; - protecţie şi restaurarea ruinelor mânăstirii Vodiţa şi a insulei Golu cu

cetatea Banu . Se menţionează oportunitatea priorităţii restaurărilor monumentelor istorice

pentru urgenta valorificare turistică.

f) Apărarea ţării Se identifică în planşele anexate o serie de ‘’zone speciale’’ cu obiective

destinate apărării ţării, inclusiv pe graniţa aferentă municipiului ;

Se subliniază incompatibilităţile de funcţiune şi amplasament ale unor obiective – zone speciale cu zona urbană actuală şi dezvoltarea acesteia :

- blocarea deschiderii spre Dunăre a centrului civic al oraşului prin incinta unităţii militare amplasată între clădirea Teatrului şi B-dul Dunării ;

- blocarea dezvoltării urbane spre vest, spre ogaş Craioviţa cu terenul de instrucţie al unităţilor militare din zonă;

- sediul vechii prefecturi, vecin Tribunalului, ocupat de o unitate militară, incompatibilă amenajării cornişei pe aliniamentul străzii Termelor romane ;

- extinderi vama Gura Văii. g) Terenuri apartinand domeniului public Forma de proprietate actuală în oraşul Drobeta Turnu Severin şi localităţile

componente, nu rezultă dintr-o prelucrare cadastrală, lucrările de cadastru fiind în prezent în elaborare.

Pe baza unei cartări estimative situaţia terenului pe forme de proprietate existente – domeniu public, privat al statului şi unităţilor administrative teritoriale, privat al persoanelor fizice şi juridice se prezintă în planşa nr. 5 pentru oraşul Drobeta Turnu Severin şi localitatea Schela Cladovei şi în planşa 5 pentru localitatea Gura Văii. Pe aceleaşi planşe se prezintă şi circulaţia terenurilor potrivit prevederilor PUG pentru aceste localităţi.

Pentru trupurile Bahna şi Vodiţa situaţia proprietăţii actuale şi circulaţia terenurilor se prezintă , estimativ în planşe – obiective publice.

În prezent în municipiul Drobeta Turnu Severin nu sunt cadastral delimitate proprietăţile pentru domeniul public ( prin hotărâre a Consiliului local ), sunt cunoscute proprietăţile private ale societăţilor comerciale, oarecum cunoscute terenurile regiilor autonome şi relativ a proprietăţilor persoanelor fizice.

În această situaţie, estimativă este şi circulaţia terenurilor, clarificările ei urmând delimitările stabilite prin PUZ-uri şi PUD-uri şi a aplicării Legii patrimoniului.

19  

În această etapă, este posibilă estimarea din planşele menţionate , o estimare suficientă pentru tema de proiectare în stabilirea domeniului public şi identificării în teren pentru protecţia destinaţiilor identificate prin PUG.

4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE Pe baza analizei situaţiei existente şi a propunerilor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a municipiului se desprind următoarele concluzii : 4.1. Municipiul Drobeta Turnu Severin, cu oraşul Drobeta Turnu Severin reşedinţa de judeţ este în puternica condiţionare reciprocă cu localităţile din zona periurbană ( preorăşenească ) delimitate, prin industriile vecine ( CET, ROMAG, Intr. Minieră Husnicioara, Gara mărfuri Şimian ), complexele agrozootehnice azi în restructurare ( Scînteieşti, Halînga, Malovăţ, Şimian ), potenţial turistic ( Şimian, Cerneţi, Baloteşti, etc.) şi aprovizionarea cu produse agroalimentare sezoniere. 4.2. Resursele materiale, potenţialul industrial şi turistic, forţa de muncă, cu date pozitive referitoare la relansarea economic-socială a municipiului, garantează dezvoltarea municipiului Drobeta Turnu Severin şi aşezarea lui în rândul celor mai atractive oraşe riverane Dunării cu funcţiuni complexe – centru industrial, centru turistic internaţional şi staţiune balneo – climaterică, centru cultural, universitar. 4.3. Şansele de dezvoltare economică a municipiului , vizează : - relansarea pe piaţa a unităţilor economice tradiţionale ( CILDRO, CELROM, SEVERNAV ), bazate pe transportul naval şi activităţile portuare ; - asigurarea materiilor prime pentru valorificarea capacităţilor disponibile a unităţilor de industrie alimentară ( pentru carne, lapte, panificaţie, legume şi fructe, etc.) prin relansarea complexelor agrozootehnice vecine municipiului paralele cu achiziţionarea produselor populaţiei şi a organizării acestei pieţe ; - relansarea producerii de material de construcţii în localitatea Gura Văii prin reactivarea carierelor de serpentinit, gresie şi calcar marmorean şi amenajarea atelierelor de prelucrare ; - măsuri ferme de valorificare a potenţialului turistic natural şi antropic, în arealul turistic Porţile de Fier, în cooperare cu localităţile din areal, într-un sistem de localităţi din judeţele şi ţara vecină, pentru transformarea turismului de tranzit în turism de sejour, care să întreţină şi să dezvolte motivaţia din municipiu ( restaurări castru, terme, cap pod Traian, Cetatea Banu a Severinului, mânăstirea Vodiţa ) şi din arealul montan al judeţului Mehedinţi să urgenteze reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii, să modernizeze şi să dezvolte pe itinerarii turistice dotarea turistică la pretenţiile reţelei turistice. Între formele de turism de mare specificitate şi eficiente poate fi speoturismul şi agroturismului extrem de accesibil în prezent, cu intervenţii minime pentru amenajarea unei reţele de peşteri pentru vizitare.

- dezvoltarea sectorului terţiar, al micilor întreprinzători din sfera serviciilor, prin măsuri de stimulare din partea statului ;

4.4. Contingentul tânăr al populaţiei, susţine creşterea populaţiei municipiului şi relansarea economică prin asigurarea forţei de muncă, creştere susţinută şi de sporul migrator, municipiul continuând să fie un puternic centru de atracţie.

20  

4.5. Fluctuarea populaţiei la cifre apropiate, estimată la peste 109.902 locuitori în anul 2010, la circa 109.990 locuitori în 2017 şi la peste 110.000 locuitori în 2027, faţă de 109.727 locuitori în 2006, impune asigurarea cazării populaţiei şi a echipării cu dotări social – cultural aferente prin : - extinderea zonei urbane spre Vest, pe terenul ‘’Aeroport’’ spre Schela Cladovei, cu cartiere noi ( Aeroport Est şi Aeroport Vest ) pentru realizarea de locuinţe noi, individuale, construite în parcelă cu regim de înălţime minim P+1 ÷ 2 şi maxim P+10 ÷ 15 şi echipare cu obiective de utilitate publică ( străzi, reţele tehnico-edilitare, spaţii verzi, obiective publice ) de către Primăria municipiului ; - creşterea coeficientului de utilizare a zonelor constituite predominant parter prin restructurare la regim de înălţime mai mare faţă de cel existent mai ales în zonele neconstruite. 4.6. Prin aprofundarea organizării structurilor urbane cu planuri urbanistice zonale şi apoi în detaliu cu planuri urbanistice de detaliu, prevăzute prin PUG şi regulamentul de urbanism aferent, se asigură condiţiile reale legate de procedura de autorizare de construire în conformitate cu soluţiile urbanistice aprobate şi posibilităţile financiare ale investitorului. Priorităţile de intervenţie în aplicarea PUG-ului sunt :

- trasarea tramei stradale pentru zona de dezvoltare - Aeroport Est/Vest şi desfăşurarea demersurilor de autorizare în această zonă în limitele acestor repere marcate în teren. Orientarea ocupării terenului, în prima etapă la Sudul Prelungirii Splai M. Viteazu ;

- studii de urbanism în procedura de concurs de arhitectură pentru schiţe de idei, pentru amenajarea cornişei şi falezei Dunării în viziunea ‘’oraş cu faţa la Dunăre’’ şi a continuării lucrărilor de mobilare a b-dului Tudor Vladimirescu;

- reabilitarea compoziţiei urbanistice a pieţii Radu Negru faţă de contextul actual, totalmente necontrolat, corelat cu organizarea unui parcaj subteran, a desfiinţării fabricii de pâine, refuncţionalizării BIG, locuinţe particulare P şi P+1, etc.

- elaborarea unui PUZ de zonă central al municipiului Drobeta Turnu Severin fiind unul dintre puţinele municipii din ţară care nu au PUZ de zonă centrală ;

- restructurare, amplificare Ştrand – Schela cu dotări pentru staţiune balneară ;

- restructurarea localităţii Gura Văii pentru localitate de graniţă, riverană Dunării pentru declarare localitate turistică în relaţie cu lacul Porţile de Fier I ;

- restructurarea şi dezvoltarea trupului Bahna pentru microzona turistică de relaţie directă cu lacul Porţile de Fier I şi amenajare zona monahală Vodiţa.

1.7. Echipare tehnico – edilitară şi protecţia mediului , urmează următoarele direcţii :

Reabilitarea reţelelor existente conducte noi şi echilibrare hidraulica:

Astfel in cadrul proiectului se vor inlocui cca. 46 km ( din cei 190 Km existenti ) retea de distributie cu diametre cuprinse intre 63 mm si 400 mm. si cca. 22 km. de bransamente cu diametre intre 25 mm. si 90mm.

21  

- staţie de epurare în oraş Drobeta Turnu Severin, reţele de canalizare şi staţii epurare pentru localităţile componente ;

- alimentarea cu căldură în regim de termoficare din CET Halînga, soluţie actuală cu pregătire sursa de rezervă CET – CPL sau transformare puncte termice în centrale termice pentru gaz natural, pentru oraşul Drobeta Turnu Severin ;

- măsuri de colectare controlată a deşeurilor menajere şi realizarea depozitului de deşeuri în zona Halînga, conform proiect ethnic conduct ce este în curs de finalizare realizarea de aducţiune pentru alimentarea municipiului cu gaze natural din jud. Gorj. Planul urbanistic general, împreună cu Planul de amenajare a teritoriului municipiului Drobeta Turnu Severin, documentaţii ce se completează reciproc vor fi supuse dezbaterii publice, prin prezentări pe posturile de televiziune Datina şi Terasat Severin şi prin expoziţia de urbanism ce va fi organizată în timpul avizării PUG-ului. Pe parcursul elaborării au fost organizate numeroase întâlniri cu Comisia de urbanism a Consiliului Local şi cu Consiliul Local municipal şi cu toţi factorii locali implicate în soluţiile adoptate în PAT şi PUG. Documentaţiile PAT şi PUG au fost finalizate pe baza acestor consultări şi a avizelor oficiului judeţean de Cadastru, al MApN, SRI, MAI, Inspectoratul de Poliţie, Inspectoratului de Sănătate, a Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean. După obţinerea avizului MLPIT, documentaţia se supune aprobării Consiliului Local Municipal. După aprobarea PUG-ului şi Regulamentul Local aferent, acestea capătă valoare juridică, devenind un instrument de lucru al administraţiei publice locale din :

- fundamentarea solicitării unor fonduri de la bugetul de stat pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică ;

- emiterea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire ; - rezolvarea unor probleme curente ale serviciilor de specialitate (înstrăinări,

parcelări, etc.) ; - clarificarea unor litigii ce pot apare între autorităţile publice locale şi

persoanele fizice şi juridice ; - respingerea solicitărilor neconforme cu PUG-ul.

În continuare sunt prioritare în domeniul proiectării : - realizarea planurilor urbanistice zonale, pe UTR-uri, părţi de structuri

urbane pentru parcelare locuinţe, stabilire regimuri tehnice ale ansamblurilor urbane reprezentative, de reabilitare urbană, mai ales în zona central şi Aeroport;

- proiecte de reabilitare şi dezvoltare a lucrărilor de infrastructură, pe baza unui inventar cu priorităţi ;

- ridicări topografice şi de cadastru în toate localităţile şi trupurile aferente municipiului ;

- proiecte de amenajare faleză, amenajare spaţii verzi cu completarea cartierelor existente şi în devansul realizării viitoarelor cartiere ;

- planuri urbanistice de detaliu pentru amplasamente obiective publice şi locuinţe sociale ;

- PUZ-uri , PUD-uri, pentru declararea de staţiune balneo-climaterică a localităţii Schela Cladovei, de localitate turistică a localităţii Gura Văii şi centru turistic internaţional pentru Drobeta Turnu Severin.


Recommended