Date post: | 02-Jun-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | alecsandra-flos |
View: | 225 times |
Download: | 0 times |
of 33
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
1/33
REFERAT
ETIC I ABUZ DE PUTERE
Disciplina: Etica n administraia publicProfesor coordonator:
2
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
2/33
Cuprins
I. Etica. Aspecte specifice.................................................................................................................4II. Etica n Administratia Publica.......................................................................................................6III. Abuul de putere...........................................................................................................................!
".#.Puterea $ forme %i modalitati de e&ercitare abui'a...................................................................!".2.Abuul de putere.......................................................................................................................#(
".2.#.Abuul de putere in Administartia publica...................................................................#(".2.2 Abuul de putere in sectorul pri'at ................................................................................2#
I). E&emplificare..........................................................................................................................2*4.#.Abuul de putere nesanctionat..................................................................................................2*4.2.Abu de putere la Primaria din +alonta: a,ricultorii- pusi sa adune impoitele......................."4."./ilipescu- acuat ca abueaa de putere in relatia cu politia olteniteana.................................."#
). Concluii....................................................................................................................................."2)I. 0iblio,rafie............................................................................................................................."4
"
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
3/33
I. Etica. Aspecte specifice
Ce nseamna oare drept! corect si "#st$ Ce ntele, oamenii de afaceri- mana,erii
sau an,a1atii prin acestea 3e percep oare diferit n lumea afacerilor- fata de 'iata de i cu i Aceste
notiuni- si ntrebari totodata- tind sa de'ina astai tot mai importante- pe masura e'olutiei economice
,lobale- a concurentei- a tenolo,iilor. +i aceasta deoarece deciiile din 'iata economica afecteaa
atat de multi oameni care- practic- nu au nici un control asupra acestora.
+ensul cu'intelor 5drept- 5corect si 51ust si ,aseste determinarea n ceea ce numim etica.
Caci a fi etic nseamna a trai ntr7un anumit mod- este un fel de a te comporta n 'iata- adica a
actiona drept- corect si 1ust.
8tiliarea termenilor de etica si mora%arepreinta subiectul a di'erse con'entionalisme- iar
fiecare autor- epoca sau curent filosofic l utilieaa n diferite moduri. 9u putem defini etica iolat
de termenul 5morala. Etica si morala sunt strans relationate dar nu n sensul ori,inii etimolo,ice.
Concept#% de mora%ase refera la un anumit cod social- la un ansamblu de re,uli carora
trebuie sa ne supunem pentru a fi admisi ntr7o societate data. El e'oca inter'entia unei autoritati
traditionale- adesea reli,ioase- capabile sa ne indice ce trebuie facut sau e'itat. ntr7o societate
culturala deinte,rata- indi'idualista- cu'antul moral poate produce nencredere&.
Etica- conform dictionarelor- simbolieaa stiinta binelui si a raului. ntrebarea este de unde
stim ce este bine si ce este rau /ara ndoiala- fiecare indi'id percepe binele si raul ntr7un anumit
fel- raportandu7se la conduita celorlalti: sunt lucruri care se fac si lucruri care nu se fac. Este nsa
mai dificil sa te analiei pe tine nsuti decat sa7i critici pe ceilalti. Poate de aceea etica este
considerata o stiinta care ne a1uta sa cunoastem omul- comportamentul sau si societatea n ansamblul
ei. Etica repreinta faptul real care e&ista n mentalitatea unor persoane- repreinta un ansamblu de
norme de stiut;cunoscut- principii si moti'e pe care un subiect le7a realiat si stabilit ca o liniedirectoare a propriei conduite.
+tiinta eticii are un dublu caracter- respecti': analitic
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
4/33
mora% a #nor sit#atii concrete din practica socia%a sa# profesiona%a n (ederea %#arii #nor
deci'ii,.
Etica este- poate- cea mai buna reclama pe care o or,aniatie- firma sau institutie publica si7o
poate face. Parerea multor specialisti $ printre care si Peter DrucBer $ este ca nu e&ista o diferenta
ntre etica din 'iata de i cu i si cea din domeniul afacerilor. 8n om descis si ,eneros- un ambitios-un mincinos sau un intri,ant se comporta la fel la locul de munca si n afara lui. otusi- n conditiile
e&ercitarii responsabilitatilor profesionale- este necesara o abordare particulara a eticii.
n primul rand- deciiile si comportamentul unui indi'id care poarta responsabilitatea unui
,rup de munca sunt diferite de cele pe care le presupun relatiile interpersonale cu prietenii sau
familia. n cadrul or,aniatiei- actiunile fiecarui indi'id sunt dependente si de actiunile altora- iar
reultatele comportamentului sau se rasfran, asupra mai multor persoane
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
5/33
Repre'inta etica n administratia p#-%ica #n s#-iect si o preoc#pare de act#a%itate$
aspunsurile la aceasta ntrebare sunt destul de simple: dintotdeauna promo'area corectitudinii n
comportamentul functionarului public si daca actiunile acestora 'in n spri1inul binelui comun au
fost 5n 'iorul opiniei publice. 9u trebuie sa ne para biar faptul ca- n ilele noastre- se 'orbeste
despre etica n administratia publica. n numeroase situatii s7a do'edit ca ea repreinta o necesitate
si ca respectarea principiilor eticii conduce la obtinerea unor reultate mult mai bune- pe toate
planurile.
/actori cum ar fi importanta accentuata a statului n asi,urarea bunastarii ,enerale
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
6/33
Ideea ser'iciului public oferit colecti'itatii- societatii- n definiti'- celorlati- repreinta a&ul central al
eticii din sfera publica- asa cum este pastrarea binelui comun.
Etica publica ar putea fi privita din trei perspective: considerarea sa ca acti'itate sociala-
care urmareste un bine public- aspectul sau or,aniational- tinand cont ca o or,aniatie este un ,rup
compus din persoane specialiste care muncesc mpreuna o sarcina comuna- o culturaor,aniationala- sau un ,rup solid de credinte pe baa carora se orienteaa politica si actiunile.
Principiile etice pentru actiunea administrati'a nu trebuie pri'ite ca restrictii pentru
acti'itatea publica. rebuie sa fie interpretate ca si ,arantii pentru o mai buna ,estiune publica si ca
o oportunitate importanta pentru ca cetatenii sa fie mai constienti de faptul ca administratia publica
este o functie de ser'icii care cauta doar satisfacerea intereselor colecti'e. Etica n Administratia
Publica cuprinde mai multe domenii: banii- Patrona1ul 0irocratic- 3oialitatea Politica- 3oialitatea
administrati'a- Ade'arul informarii fata de parlamentari si public- ferirea ;Publicarea informatiei
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
7/33
.&.P#terea / forme 0i moda%itati de e1ercitare a-#'i(a.&.P#terea / forme 0i moda%itati de e1ercitare a-#'i(a
Puterea si politicile or,aniationale sunt aspecte firesti din 'iata or,aniatiilor. 0una
ndeplinire a obiecti'elor prin implementarea de strate,ii eficiente presupune in'estirea unor
persoane cu responsabilitati de deciie- care sa coordonee alte persoane pentru ndeplinirea
acti'itatilor dar care sa dispuna n acelasi timp de mi1loace de recompensare si coercitie aplicabile n
functie de reultatele obtinute. n ,eneral- cei care primesc aceste responsabilitati sunt cei care se
e'identiaa prin detinerea unor cunostinte specifice care sunt necesare derularii proceselor din
or,aniatie sau au abilitati de buni or,aniatori si de 5lianti- adica de lideri- de a7i con'in,e pe
ceilalti prin osmoa sa7i urmee n atin,erea scopurilor or,aniationale. Acestia 'or primi deci-
mandatul puterii n cadrul ierariei. Conceptul de putere este asemanator conceptului de leadersip-
deoarece puterea este unul din mi1loacele prin care liderul influenteaa comportamentul
subordonatilor. /iind data aceasta relatie inte,rala dintre lider si putere- liderii pe lan,a faptul catrebuie sa7si ntelea,a propriul comportament de conducator- ei trebuie sa7si determine e&act puterea
pe care o detin si sa n'ete sa o foloseasca.
5rice or,aniatie se baeaa pe un anumit sistem de autoritate si responsabilitate.
Autoritatea nseamna dreptul unui conducator de a lua deciii si de a solicita subordonatilor sa se
supuna acestora n 'ederea realiariii scopurilor or,aniationale4. Aceasta autoritate- care este
conferita formal de catre or,aniatie- prin postul sau functia pe care o ocupa persoana in'estita n
ieraria or,aniationala implica si le,itimitatea n fata subordonatilor- tocmai prin consimtamantul
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
8/33
Puterea este abilitatea de a determina sau de influenta comportamentul celorlati. Ea pro'ine
din poitia pe care o detine o persoana n cadrul or,aniatiei- din influenta personala pe care aceasta
o are asupra celorlalti sau din amandoua. Persoanele care sunt capabile sa i con'in,a pe ceilaltti sa
faca un anumit lucru datorita poitiei pe care o au n cadrul or,aniatiei detin puterea poitiei.
Indi'iii care si casti,a puterea din influenta subordonatilor detin puterea personala. Anumitepersoane pot detine atat puterea poitiei cat si puterea personala.
?ana,erii care detin poitii n cadrul or,aniatiei pot a'ea mai multa sau mai putina putere a
poitiei decat predecesorii lor sau decat alta persoana care detine o poitie similara n cadrul
aceleiasi or,aniatii. Puterea poitiei tinde sa scada n cadrul or,aniatiei. Acest lucru nu nseamna
nsa ca liderii nu si pot spori puterea poitiei. ncrederea si si,uranta pe cae ei o inspira superiorilor
lor determina adesea buna'ointa acestora.
Puterea personala repreinta ,radul n care liderul este apreciat si respectat de catre
subordonati. De ea depinde masura n care oamenii sunt dispusi sa si urmee liderul. Puterea
personala n cadrul or,aniatiei este determinata de subordonati. De aceea trebuie sa a'em ,ri1a
cand spunem ca anumiti lideri sunt carismatici sau au putere personala datorita personalitatii lor.
Daca acest lucru ar fi ade'arat am fi putu spune ca mana,erii care au putere personala ar putea
prelua orice departament si ar a'ea acelasi an,a1ament si aceleasi relatii pe care le7a a'ut n
departamentul precedent- nsa acest lucru nu este ade'arat. otusi mana,erii pot influenta marimea
puterii personale pe care o detin prin modul n care se comporta fata de proprii subalterni. n functie
de propriul comportament de lider fata de an,a1ati- puterea personala poate fi casti,ata- dar poate fisi pierduta de la o i la alta.
Cea mai buna situatie pentru un lider este aceea cand detine att puterea personala cat si
puterea poitiei. Dar n anumite situatii nu este posibil sa le ai pe amandoua. Atunci ntrebarea care
se pune este: Ce este mai important sa a'em puterea personala sau puterea poitiei
n secolul al K)I7lea- ?acia'elli preenta un interesant punct de 'edere cand ridica
problema daca este mai bine sa a'em o relatie baata pe dra,oste
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
9/33
Puterea poitiei este masura n care liderul poate rasplati sau sanctiona acti'itatea
subordonatilor.*Ea poate fi ,andita ca autoritatea de a folosi recompensele sau sanctiunile. otusi
doar pentru ca tu detii puterea poitiei astai nu nseamna ca o 'ei a'ea si maine. +uperiorii tai ti7o
pot acorda- dar pot deasemnenea sa o ia napoi. 9u nseamna ca nu poti influenta cantitatea din
puterea poitiei pe care o poti primi. Acesta este reultatul ncrederii si si,urantei pe care l inspirisuperiorilor.
Puterea personala repreinta ,radul n care liderul casti,a ncrederea acelor oamenii pe care
ncearca sa i influetee- coeiunea- an,a1amentul si relatiile care sa stabilesc ntre lideri si
subordonati. Ea este de asemenea determinata de ,radul n care subordonatii si percep propriiile
aspiratii ca fiind aceleasi- asemanatoare sau cel putin dependente de ndeplinirea aspiratiilor
liderului.
n timp ce puterea oficiala pro'ine din poitiile superioare ocupate n cadrul or,aniatiei-
puterea persoanla deri'a din aprecierea subordonatilor. Puterea personala nu este inerenta liderului.
Ea trebuie casti,ata i de i. Doar pentru ca ai casti,at7o astai nu nseamna ca o 'ei a'ea si maine.
Desi puterea personala si cea a poitiei sunt unice si distincte- ele formeaa un sistem
interacti' de influenta: una o afecteaa direct pe cealalta. De aceea nu este suficient sa detinem
numai puterea poitiei sau numai puterea personala- ci trebuie sa le detinem pe amandoua n acelasi
timp. Este important de retinut ca indiferent de poitia ocupata n cadrul or,aniatiei- tu ncerci sa
influentei oameni. Daca tu conduci or,aniatia poti folosi atat puterea poitiei cat si puterea
personala pentru a7i influenta pe ceilalti. Pe de alta parte- cand ncerci sa ti influentei superiorii sauasociatii trebuie sa te baei e&clusi' pe puterea personala. Atunci cand ai o puterea a poitiei foarte
mica trebuie sa de'olti relatiile cu a1utorul puterii personale- pentru ca numai prin ncredere si
si,uranta poate fi construita o relatie eficienta.
Problemele le,ate de etica 'or aparea atunci cand are loc abuzul de putere. Detinand putere
poti da ordine- poti a'ea obiceiuri pe care sa le impui celorlalti si capricii care Lsa repreinte tot
atatea moti'e adec'ate de a faptui- dar sunt si cauri cand moti'ele nu au de ce sa fie astfel....nsa
niciodata o actiune nu e buna numai pentru ca e un ordin, un obicei sa un capriciu6.
Puterea este capacitatea de a influenta pe altii ntr7o stare de dependenta- influenta care poate
a'ea loc ciar mpotri'a 'ointei celor Ldependenti.
Puterea poate fi o sursa de moti'atie pentru unii oameni. ?c Clelland a e&aminat moti'atia
pentru ne'oia de putere si a a1uns la concluia ca e&ista doua tipuri ma1ore de putere: putere poiti'a
*Popescu Doina- ultura organizaional i etica managerial- Editura A+E- 0ucure%ti- 26- p. #2*.6Daniela atiana Corodeanu- op. cit.- p. 66.
#
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
10/33
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
11/33
ncearca sa scimbe structura or,aniatiei. n or,aniatiile mai putin cunoscute cu o ierarie
mana,eriala slab de'oltata liderii preiau o mare parte din putere din alte surse.
Puterea le,itima poate fi folositoare pentru stilurile de leadersip autocrat persuasi' si participati'.
+ubordonatii care sunt incapabili- dar ncreatori de sine pot sa se n,ri1oree mai putin daca functia
cui'a este de mana,er ,enaral- mana,er re,ional sau 'icepresedinte. 3a fel- an,a1atii cu un alt ni'elal recepti'itatii sunt mai putin impresionati de titlul sau poitia liderului- n comparatie cu
importanta pe care o acorda e&pertiei sau informatiilor pe care liderul le ofera. Dar cei aflati la
ni'ele moderate al recepti'itatii pot fi adesea influentati de cei aflati n functii mai mari.
/olosirea puterii le,itime apare de cele mai multe ori ntr7o or,aniatie si se e&plica prin
modul n care un superior stie sa puna un an,a1at la munca si raspunde la cererea acestuia- lucru
foarte important pentru reol'area plan,erilor facute de subordonati- fapt care duce si la cresterea
puterii referentiale.
Pentru a7i influenta pe cei care au un ni'el mediu de pre,atire- liderul utilieaa puterea
le,itima care i da posibilitatea de a casti,a ncrederea sau de a influenta comportamentul datorita
poitiei pe care o ocupa n ieraria or,aniatiei. ?ana,erii care sunt insensibili cu an,a1atii tind sa
poarte putere coerciti'a si nu le,itima. De asemenea- un mana,er trebuie sa se faca bine nteles si sa
faca tot posibilul pentru ca toti subordonatii sa stie ca el este seful.
,. P#terea de e1perti'a 8de specia%ist9reulta ca urmare a cunostintelor de specialitate pe
care le detine liderul- a aptitudinilor si competentelor acestuia- care i permita sa conduca ,rupul- sa
ofere acestuia informatiile si deciiile de care are ne'oie pentr desfasurarea optima a procesului.Controlul de e&pertia sau de informatii da unei persoane e&perta. persoana care controleaa
sin,ura sursa a unei informatii are parte de putere e&perta. Deseori puterea le,itima- de rasplata si
e&perta sunt asociate persoanelor care ocupa o poitie nsemnata. ntr7o or,aniatie dar si ceilalti pot
sa detina puterea e&perta.
+ubordonatii care sunt competenti si si,uri de sine necesita doar mici ndrumari si ncura1ari.
Ei sunt capabili ssi dispusi de a reol'a totul pe cont propriu. ?obilul influentarii acestora este
puterea de e&pertia. Cu astfel de subordonati liderii si maresc considerabil eficienta daca stiu sa se
faca respectati pentru e&perienta si stiinta pe care o detin.
Asadar indiferent daca un lider si ma&imieaa sau nu eficienta- aceasta nu este doar o
cestiune de stil de conducere. Este de asemenea o problema ce tine de tipul de putere pe care
liderul o detine si daca aceasta este adec'ata ni'elelor de recepti'itate a indi'iilor sau ,rupurilor pe
care liderul ncearca sa le influentee. Din punctul de 'edere al mana,erilor- pri'ind aceste relatii- se
pare ca atat or,aniatiile dinamice cat si cele n crestere continua- se ndeparteaa treptat de
#2
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
12/33
ncrederea n esenta puterii care scoate n e'identa Lputerea peste si se apropie de puterea mpreuna
cu. Este foarte important de retinut ca- de multe ori- aceasta scimbare datorita necesitatilor 'a fi
mult mai e'olutionista decat re'olutionara.
n concluie- se pare ca e&ista o le,atura directa ntre ni'elul de pre,atire al indi'iilor sau al
,rupurilor din cadrul or,aniatiei si tipul de putere cu a1utorul careia liderul obtine cea mai mareprobabilitate de a casti,a ncrederea acestora. 3eadersipul sitational considera pre,atirea ca
abilitatea indi'iilor sau a ,rupurilor de a lua propriile deciii n anumite situatii. n functie de
cresterea ni'elului de pre,atire al an,a1atilor competenta si ncrederea acestora de a lua deciii
creste. +e pare ca cele sapte surse ale puterii au impact semnificati' asupra comportamentului
oamenilor cu diferite ni'ele de pre,atire.
Puterea de e&pertia deri'a din educatia- stiinta si e&perienta de 'iata a unei persoane si
poate fi folosita n moduri foarte inteli,ente. Aceasta putere poate fi folosita de mana,erii pentru a
starni interesul an,a1atilor ntr7o anumita problema. 8n mana,er care se declara e&pert ntr7un
domeniu despre care are putine cunostinte 'a pierde cu usurinta credibilitatea a atunci cand an,a1atii
'or descoperi ca el nu stie ciar atat de multe precum a declarat. Pentru asi mentine puterea de
e&pertia mana,erii trebuie sa fie la i cu ultimele informatii n domeniu.
De aceea- un lider care poseda e&perienta- priceperea si cunostintele pe care un subordonat
competent si de ncredere le recunoaste ca fiind importante poate csti,a respectul acestuia- procesul
de influentare realiandu7se mai usor. 8n an,a1at care a atins un ni'el nalt de pre,atire necesita
spri1in si ndrumari mai reduse. Aceasta poate si doreste sa realiee cerintele care i7au fost impuse. . P#terea de stima 8respect9 reulta din capacitatile liderului de a se impune n fata ,rupului-
n problemele importante pe care le are de reol'at- din calitatile umane ale lui.
3. P#terea de referinta 8c*arismatica9 repreinta capacitatea liderului de a induce
subalternilor admiratie- dorinta de imitare- sau de identificare- ,enerand loialitate- entuiasm- etc. n
ncercarea de a influenta oamenii care a abilitati deosebite- dar care sunt nesi,uri- tematori sau ciar
ostili- este necesara o mai mare apropiere de acestia. Daca oamenii au o problema de ncredere n
sine- mana,erul trebuie sa7i ncura1ee. Daca-n scimb- au o problema moti'ationala- mana,erul
trebuie sa discute cu ei si sa reol'e problema. n ambele cauri- daca mana,erul nu a acordat timp
reol'arii acestor probleme- compotamentul sau poate fi perceput ,resit. Daca subordonatul simte ca
mana,erul l spi1ina si l a1uta atunci cand are ne'oie- el poate a'ea o mare importanta asupra puterii
de influenta a mana,erului.
8n lider cu putere de referinta ncearca sa arate an,a1atilor cat de important este un anumit
proiect pentru or,aniatie doar pentru a starni interesul si participarea acestora. Cei cu putere de
#"
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
13/33
referinta tind sa an,a1ee persoane c trecut si tendinte similare lor. endinta unui lider de rasa alba-
barbat de a an,a1a un alt alb duce la acuatii de ,enul rasism sau discriminare ntre se&e. 8na dintre
cele mai poiti'e si subtile utiliari ale puterii de referinta este procesul de modelare. 8n mana,er
care se respecta si care 'rea ca an,a1atii sai sa fie punctuali si sa7l respecte- el 'a face primul aceste
fapte si an,a1atii 'or ncerca sa7l imite cu placere. 4. P#terea de constran7ere 8de coercitie9 este o sursa de moti'are e&trinseca a subalternilor-
repreentand dreptul conducatorului de sanctiona- de a pedepsi abaterile de la normal al
subordonatilor. amenii detin puterea coerciti'a sau de sanctiune daca ei a control asupra unei
pedepse pe care alti ncearca sa o e'ite. Pedeapsa sau sanctiunea fiica este rar folosita n or,aniatii
precum cele militare- dar n ma1oritatea or,aniatiilor sanctiunea este mai subtila. 8n mana,er nu
trebuie sa atin,a un an,a1at pentru a7l sanctiona nsa i poate pro'oca un rau psiolo,ic. De
e&emplu- un mana,er care a'ertieaa public un an,a1at de fiecare data cand ntarie se spune ca
acest mana,er foloseste puterea coerciti'a sau de sanctine si si pedepseste an,a1atii. Cateodata
an,a1atii nu si dau imediat seama ca sunt sanctionatiG un an,a1at care e transferat catre un al post
poate sa nu realiee decat peste cate'a luni de ile ca transferul este de fapt o alta slu1ba care l
apropie de concediere- si de aceea transferul a fost o sanctiune.
+ubordonatii care se situeaa la ni'elul I al recepti'itatii au ne'oie de ndrumare. Este
foarte important sa ne reamintim ca un comportament prea n,aduitor cu subordonatii care nu sunt
performanti poate fi perceputa ca o atitudine permisi'a sau ca o ncura1are a lipsei de performanta.
n lipsa puterii de constran,ere pentru a determina stilul eloc'ent de leadersip- ncercarile deinfluentare a personalului sunt sortite esecului. +ubordonatii trebuie sa stie ca daca ei nu raspund-
pot suporta anumite sanctiuni sau alte consecinte. Aceste sanctiuni pot lua forma unei obser'atii-
mustrari- sau n cauri deosebite- penaliari salariale- transferuri sau ciar concedieri!.
De cele mai multe ori mana,erii si pierd puterea de constran,ere erodata datorita neluarii la
timp a deciiilor de sanctionare adec'ate. Ei pot a'ea abilitatea de a impunde sanctiuni- dar dintr7un
moti' sau altul- nu doresc sa le aplice. Acest tip de comportament poate duce la o pierdere treptata a
puterii.
alta cale de erodare a puterii de constran,ere este nediferentierea sanctiunilor. Daca
oamenii simt ca 'or fi sanctionati indiferent de performante- puterea de constran,ere poate intra n
impas. E&ista ciar posibilitatea ca puterea de constran,ere sa fie diminuata datorita unor situatii
inadec'ate. +pre e&emplu- daca la un inter'iu de e'aluare cu un subordonat neperformant- un
mana,er ncepe prin a spune L8ite care este situatia- amandoi stim ca esti an,a1atul nostru de mai
!Popescu Doina- op.cit.- p. #2F.
#4
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
14/33
bine de douaeci de ani si eu nu pot sa te concedie pur si simplu..... n doar cate'a cu'inte-
mana,erul a ndepartat simtul de constran,ere pe care subordonatul l7ar fi putut percepe.
Puterea de sanctiune a unui mana,er creste cu numarul si se'eritatea sanctiunilor asupra
carora are control. Puterea de sanctiune este de succes doar pe termen scurt deoarece pe termen lun,
tinde sa creee resetimente si ostilitate ceea ce nu este bine pentru or,aniatie.Pentru unii oameni folosirea puterii coerciti'e e ce'a natural pri'it ca un raspuns la ceea ce
nu mer,e bineG acestia cauta ntotdeauna o persoana care sa o pedepseasca pentru acest fapt. Puterea
coerciti'a da reultate doar daca e folosita ntr7un mod din care an,a1atii sa poata n'ata ce'aG
deoarece putini an,a1ati reista puterii coerciti'e. nsa cei care nu reista pierd respectul fata de cei
care o folosesc.
Daca se doreste ca pedeapsa sa aiba efecte poiti'e atunci an,a1atii trebuie sa stie e&act ce
comportament si fapte 'or fi sanctionate. +anctionarea trebuie sa fie consistenta si uniforma
e&ceptand un comportament e&a,erat care nu 'a dispune de acelasi tratament. De e&emplu- daca un
mana,er ia deciia ca cine ntarie de cinci ori ntr7o luna $ pri'ita ca re,ula 7 sa fie suspendat doua
ile fara plata- de aceasta stiind toti an,a1atii si fiind pedepsiti toti cei care ncalca aceasta re,ula
inclusi' fa'oritii atunci aceasta re,ula nu 'a produce resentimente. Daca mana,erii si lasa
nepedepsiti fa'oritii atunci an,a1atii sunt incitati si nu se mai tem de puterea superiorului lor.
?ana,erul trebuie sa le duca la cunostinta an,a1atilor cand au ntariat a treia oara respecti'
a patra oara pentru a7si da seama ca acestia doresc sa i a1ute pentru a nu se a1un,e la sanctiuni. 8n
mana,er 'a pedepsi doar pe cel prins asupra faptului. De e&emplu- un an,a1at care folosesteaparatura din incinta or,aniatiei n scopuri personale 'a fi a'eriat- dar o persoana ce fura
ecipament 'a fi concediata- toate acestea ntamplandu7se ntr7 un mediu pri'at. n aceste cauri nu
este recomandata pedeapsa publica deoarece implica umilinta si nerespectarea celor care fac ,reseli.
n ,eneral- un an,a1at cu un ni'el de pre,atire redus necesita comportament ndrumator
puternic pentru a a'ea performante. Daca oamenii nu pot si nu doresc- sanctiunile
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
15/33
Puterea de recompensare este mult mai sporita daca mana,erii sunt 'auti ca a'and abilitatea
de a rasplati corespunator an,a1atii. An,a1atii care nu au abilitatea necesara- dar sunt inimosi- tind
sa ncerce sa7si mbunatateasca comportamentul daca simt ca n urma unei cresteri de performanta
'or fi rasplatiti. ecompensarile pot consta n: cresteri salariale- bonusuri- promo'ari sau transferuri
n locuri mai bine cotate. n finalul analiei- mana,erii obtin ceea ce si doresc de pe seamarecompenselor- si anume o crestere a producti'itatii.
otodata aceasta putere poate fi erodata de mana,erii care nu si tin promisiunile. Alti
mana,eri si micsoreaa puterea recompensei cerand mult de la anumiti an,a1ati- dar
recompensandu7i pe ceilalti. Deseori- aceasta conduce la pierderea moti'atiei sau a an,a1amentului
din partea celor care au performante- sau la cautarea acestora de noi locuri de munca.
Puterea de recompensare poate fi cea mai usoara si simpla sursa de folosire a puterii. nainte
de a da o rasplata sau prima mana,erul trebuie sa fie si,ur ca an,a1atul si7a ndeplinit obli,atiile n
ceea ce pri'este munca. An,a1atii- de asemenea- trebuie sa stie ca munca lor 'a fi rasplatita numai
daca aceasta este de buna calitate si nu doar pentru anuntarea sfarsitului unei acti'itati. Puterea de
rasplata are limitele ei- nsa nici cea mai atracti'a rasplata nu 'a atra,e an,a1atii sa faca ce'a neetic
sau ce'a ce pare imposibil. 9atura recompensei este importanta pentru folosirea cu succes a puterii
de rasplata. ?an,erii care fac promisiuni asupra carora nu a control pot sa7si piarda credibilitatea.
Pentru a fi efecti'a- rasplata trebuie sa fie rele'anta pentru an,a1atul ce se doreste a fi moti'at.
8n subordonat cu un ni'el redus sau mediu de pre,atire are ne'oie de spi1in si ndrumari
considerabile. Cum indi'iii aflati la acest de pre,atire intentioneaa sa ncerce sa si scimbecomportamentul- liderul trebuie pri'it ca a'and acces la recompense pentru a casti,a ncrederea si a
modifica n directia dorita comportamentul si performantele subordonatilor.
6. P#terea de informare reulta din faptul ca liderul are acces la informatii referitoare la
or,aniatie la membrii ei- la mediu- cu a1utorul carora poate stapani or,aniatia. Puterea informatiei
este una din sursele puterii cu a1utorul careia pot fi influentati an,a1atii cu ni'ele superioare de
pre,atire. Aceasta sursa de putere a nceput sa capete o importanta tot mai mare o data cu
de'oltarea tenolo,ica- punandu7se accent pe datele stocate si datele sal'ate.
+tilurile care tind sa influentee efecti' subordonatii cu ni'ele ale receti'itatii " si 4 sunt:
participati' si permisi'. Puterea informationala are mare efect n caul acestor stiluri de conducere si
s7a de'oltat odata cu e&ploia tenolo,iei nalte de stocare si consultarea informatiilor.
Puterea informationala se baeaa pe perceperea unui acces rapid la date si informatii.
Aceasta difera de puterea de puterea de e&pertia- deoarece aceasta din urma se baeaa pe
ntele,erea sau abilitatea folosirii datelor. De e&emplu- ntr7un studiu recent- s7a demonstrat ca
#6
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
16/33
secretarele din marile corporatii detin o cantitate semnificati'a de informatii- dar o putere de
e&pertia limitata n domenii tenice.
amenii cu ni'ele de pre,atire ridicate cauta informatiile pe care liderul le poate oferi pentru
a7si mentine sau a7si mbunatati performantele. ranitia de la ni'elul mediu la cel nalt de pre,atire
poate fi facilitata daca subordonatii stiu ca liderul este n masura sa clarifice sau sa le e&pliceanumite probleme si sa le creee accesul la datele corespunatoare- rapoartele si corespondenta de
care au ne'oie. Cu a1utorul puterii informatiei liderul este n masura sa$i influentee pe cei care pot
si doresc.
Cu toate ca aceste sapte surse ale puterii sunt potential disponibile oricarui lider ca mi1loc de
influentare a comportamentului celorlalti- este imporatant de remarcat ca e&ista o 'ariatie
semnificati'a n 'olumul puterii pe care liderii o poseda cu ade'arat. 8nii lideri au o mare parte a
puterii- n timp ce ceilalti au o parte foarte mica- parte a 'ariatiei puterii actuale se datoreaa
or,aniatiei si poitiei liderului n cadrul or,aniatiei
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
17/33
confruntate cu o situatie neplacuta- ele pot ale,e fie sa e'ite persoana ce repreinta o posibila
amenintare fie sa se adaptee(.
Principala diferenta dintre puterea personala si cea poitiei reida n faptul ca n preluarea
puterii poitiei trebuie sa ncerci sa ti construiesti relatii baate pe ncredere si respect. alta
diferenta este ne'oia de a influenta un numar cat mai mare de oameni.0eni,er su,ereaa ca Ldaca ti construiesti o cariera sau sa influentei n mod semnificati'
mersul or,aniatiei trebuie nu numai sa ntele,i puterea- ci si sa o cauti n mod acti' si cu
ndemanare. Pentru a te prote1a de frustari si ,reseli- trebuie sa decii daca doresti puterea si daca
esti dispus sa faci ceea ce este necesar sa o dobandesti. Ea propune doua linii importante care
trebuie urmarite: a=casti,area puterii necesita alocarea unui important 'olum de timp. Daca nu esti
dispus sa in'estesti timp- poate ca a casti,a puterea nu este cel mai potri'it lucru pentru tine-
b=casti,area puterii n interiorul or,aniatiei cere confruntare. Daca nu esti dispus sa fii autoritar
pentru a a1un,e n 'arf si a ramane acolo- atunci nu ar trebui sa ncerci sa detii puterea.
ranitia de la capacitate la influenta concreta se realieaa prin intermediul tacticilor de
influentare. acticile de influentare sunt tactici folosite pentru a con'erti puterea n influenta
concreta asupra altora. Acestea includ:
impunerea autoritatii folosind comenile- pisolo,eala- fi&area de termene fi&e- confruntarile
'erbale
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
18/33
8n aspect interesant- care poate condce la atin,erea standardelor etice sunt politicile
or,aniationale
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
19/33
romNne%ti a fost el nsu%i ,reu. +tatutul /uncionarului Public- 3e,ea mana,erului public %i Codul de
Conduit au intrat n 'i,oare destul de recent- iar cerinele lor de'in practici instituionale curente
ntr7un timp destul de lun,. A i,nora de'oltarea pe coordonate etice a administraiei publice- sub
prete&tul c este de a1uns aplicarea le,ii este tot una cu a i,nora faptul c administratorii publici sunt
persoane- nu simpli e&ecutani- c ei au propriile 'alori- pro'in din medii diferite- iar dorina lor deafirmare ca profesioni%ti ai administraiei nu se reduce la conformism- datorie pe sarcin- salariu-
sanciune- premiere- ci c identitatea profesional de'ine o component a identitii personale.
Partea etica a administraiei publice este cu atNt mai sensibil cu cNt scopul 'iat este
meninerea ncrederii publice n funcionarea instituiilor- ncredere fr de care democraia nu are
sens.
Problemele le,ate de etica in administratia publica apar in momentul in care au loc fapte de
coruptie-impartialitate in luarea deciiilor- conflicte de interese-discriminari- dar si in caul abuului
de putere.
Abuul de putere poate fi definit ca folosirea autoritii cu care o persoan este in'estit pentru
a beneficia n mod nemeritat sau pentru a oferi tratament preferenial nemeritat unui ,rup sau unei
persoane
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
20/33
otusi le,ea nu contine o definire e&acta a sinta,mei 5abu de putere ci se incearca o definire
prin e&emplificare: art. #F- alin
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
21/33
ce inseamna abuul de poitie dominanta- insa multe dintre ele enumera e&emple de comportamente
care pot fi considerate ile,ale
3e,ea nr. 2#;#((6 nu defineste in mod sistematiat si complet- notiunea de abu de poitie
dominanta- limitandu7se ca- pe calea descrierii- in art 6 sa arate ca este interisa folosirea in mod
abui' a unei poitii dominate detinute de catre unul sau mai multi a,enti economici pe piataromaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia- prin recur,erea la fapte anticoncurentiale care au
ca obiect sau pot a'ea ca efect afectarea acti'itatii economice ori pre1udicierea consumatorilor.
Intr7o definitie doctrinara abuul de poitie dominanta repreinta manifestarea discretionara
a unui a,ent economic- a'and o putere mare de piata- manifestare concretiata in impunerea unor
conditii dea'anta1oase a,entilor economici cu o putere mai mica sau in incercarea de a7i scoate de
pe piata pe a,entii economici considerati concurentii lui. In mod concret a,entul economic care are
o poitie dominanta pe piata 'a abua de ea prin impunerea de preturi- stabilirea de conditii ine,ale
la prestatii eci'alente- utiliarea de preturi de ruinare.etc.
Intr7o alta definitie- de aceasta data- restransa doar la poitia dominanta- Curtea de >ustitie a
Comunitatilor Europene a decis- intr7o speta supusa atentiei sale- ca poitia dominanta este situatia
de forta economica detinuta de o intreprindere care ii confera putinta de a impiedica mentinerea unei
concurente efecti'e pe piata in caua- asi,urandu7i posibilitatea unor comportamente independente-
intr7o masura apreciabila- atat fata de concurentii sai- cat si fata de clientii sai si finalmente fata de
consumatori.
3ipsa unei definitii le,ale este e&plicata de doctrina prin comple&itatea acestei forme depractica anticoncurentiala si prin di'ersitatea modalitatilor practice prin care se poate realia
enumerate insa nu limitati' ci doar cu titlu e&emplificati' in art. 6 din 3e,ea concurentei- dupa cum
urmeaa:
Imp#nerea! in mod direct sa# indirect! a pret#ri%or de (an'are sa# de c#mparare! a
tarife%or ori a a%tor c%a#'e contract#a%e inec*ita-i%e si ref#'#% de a trata c# an#miti f#rni'ori
sa# -eneficiari
Practica preturilor inecitabile- fie ca sunt prea ridicate- fie ca sunt e&a,erat de scaute7
impuse intr7o maniera abui'a- de'aluie strate,ia unei intreprinderi de a urmari e&clusi'
ma&imiarea profiturilor sale. Curtea de 1ustitie a Comunitatilor Europene a stabilit ca o
intreprindere care beneficiaa de o situatie de monopol administrati' e&ploateaa abui' aceasta
poitie atunci cand ea pretinde pentru ser'iciile sale rede'ente disproportionate in raport cu
'aloarea economica a prestatiei furniate. Cea de a doua 'arianta a te&tului art 6 lit.a- pri'este
ipotea refuului de a trata cu anumiti furniori sau beneficiari. In dreptul comunitar aceasta practica
22
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
22/33
a fost consacrata doar 1urisprudential ca modalitate a tratamentului inecitabil aplicat in raporturile
comerciale. Consiliul Concurentei a preciat ca abuul sanctionat astfel consta in refuul ne1ustificat
de a furnia marfa- de a cumpara- de a acorda licente sau de a permite accesul la anumite facilitati
esentiale. +e distin, asadar in primul rand refuul unei intreprinderi aflate in poitie dominanta de a
li'ra marfa- dar numai cu conditia ca acesta conduita sa afectee concurenta prin e&cluderea unorconcurenti. In termeni similari se analieaa si refuul de a cumpara- in ipotea in care beneficiarul
este posesor de poitie dominanta sau simplu dominant in raporturile sale cu furniorul. In al doilea
rand refuul de a trata se poate analia in raport de indeplinirea de catre beneficiari a unor criterii
impuse de furniori. Daca aceste criterii sunt obiecti'e fiind determinate de natura specifica a
produsului si sunt aplicate nediscriminatoriu nu suntem in preenta sa'arsirii nici unei practici de
e&cluiune.
In fine este 'orba despre blocarea intrarii unui nou concurent pe piata prin refuul de a7i
acorda licente sau de a7i asi,ura utiliarea unei infrastructuri ori a unei retele- in termenii consacrati
de dreptul concurentei- de a7i permite accesul la anumite facilitati esentiale. Detinatorul unui astfel
de mi1loc esential nu numai ca este tinut sa il puna la dispoitia potentialilor competitori dar trebuie
sa o faca in conditii de pret reonabile si nediscriminatorii.
=imitarea prod#ctiei! distri-#tiei sa# de'(o%tarii te*no%o7ice in de'a(anta"#%
#ti%i'atori%or ori cons#matori%or
+imilar te&tului CE le,ea pune in cestiune asa7numitele actiuni de secare a pietei- de
limitare artificiala a acti'itatii intreprinderilor. Prin impunerea de Quota- prin refuul de a furniaproduse indispensabile concurentilor- prin cumpararea si neutraliarea unei tenolo,ii concurente
celei e&ploatate de intreprinderea dominanta- prin claue de e&clusi'itate sau de fideliare e&cesi'a-
ori prin acordarea de di'erse a'anta1e comerciale.
In ceea ce pri'este aplicarea dreptului intern al concurentei semnalam sanctionarea unei
intreprinderi care isi or,aniase acti'itatea pe baa unei deciii in care printre altele se
specificapentru asi,urarea desfacerii inte,rale productiei proprii se interice li'rarea au procesarea
de produse ce constituie materie prima la producatorii concurenti. Atat Consiliul Concurentei cat si
instanta de contencios administrati' au apreciat ca fapta cade sub incidenta art.6 lit. b. din le,ea
concurentei- intrucat dispoitia in caua limita distributia in dea'anta1ul utiliatorilor si
consumatorilor. Asemenea practici limiteaa e&ercitiul ,eneral al concurentei- creand mai cu seama
cand de1a e&ista di'erse bariere la intrare obstacole importante in calea unor noi competitori.
Ap%icarea! in pri(inta parteneri%or comercia%i! a #nor conditii ine7a%e %a prestatii
ec*i(a%ente! pro(ocand in acest fe%! #nora dintre ei! #n de'a(anta" in po'itia conc#rentia%a
2"
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
23/33
Aceasta practica este o traducere fidela a art. !2 lit. c din ratatul de la oma si sanctioneaa
abuul prin discriminare. Dreptul concurentei nu sanctioneaa discriminarea per se ci numai daca
aceasta constituie forma de manifestare a abuului de putere economica. Discriminarea abui'a se
poate realia prin diferite modalitati- de la cele mai brutale pana la cele mai 'oalate si aparent
1ustificate.Conditionarea inc*eierii #nor contracte de acceptare! de catre parteneri! a #nor c%a#'e
stip#%and prestatii s#p%imentare care! nici prin nat#ra %or si nici conform #'ante%or
comercia%e! n# a# %e7at#ra c# o-iect#% acestor contracte
Aceasta practica este o traducere fidela a art. !2 lit. d- asa7numitele contracte le,ate. Intrucat
'anarile le,ate pot fi in anumite conditii pro7concurentiale si benefice ele nu sunt proibite per se-
ci dar daca practicate fiind de un operator posesor al poitiei dominante- li se do'edeste ineci'oc
efectul noci' asupra concurentei.
Practicarea #nor pret#ri e1cesi(e sa# practicarea #nor pret#ri de r#inare! in scop#%
in%at#rarii conc#renti%or! sa# (an'area %a e1port s#- cost#% de prod#ctie! c# acoperirea
diferente%or prin imp#nerea #nor pret#ri ma"orate cons#matori%or interni
e&tul imperati' pre'aut de acest punct este alcatuit din 2 'ariante. Prima 7 practicarea
preturilor e&cesi' de mari sau ruinator de mici iar cea de a doua 'arianta sanctioneaa e&porturile la
pret de dumpin, realiate de un a,ent economic aflat in poitie dominanta- dar numai cu conditia ca
minusurile pro'enite din acest procedeu sa fie acoperite din preturile ma1orate pe piata interna.
Practicarea unor preturi e&cesi'e repreinta acea situatie in care cel care abueaa de poitiasa dominanta solicita clientilor sai
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
24/33
pot fi inre,istrate situatii in care din moti'e obiecti'e- campanii promotionale- licidare de stoc- se
pot practica preturi scaute sub costuri- fara a se urmari eliminarea de pe piata a concurentilor.
Cat pri'este 'anarea la e&port sub costul de productie- cu acoperirea diferentelor prin
impunere unor preturi ma1orate consumatorilor interni repreinta o forma ,ra'a de dumpin, la
e&port- dar care spre deosebire de dumpin,ul tipic este proibit doar daca o astfel de practica esteinsotita sau urmata de ma1orari de preturi la intern cu scopul special de a recupera pierderile
inre,istrate la e&port.
E1p%oatarea starii de dependenta in care se 7aseste #n a%t a7ent economic fata de #n
asemenea a7ent sa# a7enti economici si care n# disp#ne de o so%#tie a%ternati(a in conditii
ec*i(a%ente! prec#m si r#perea re%atii%or contract#a%e pentr# sin7#r#% moti( ca partener#%
ref#'a sa se s#p#na #nor conditii comercia%e ne"#stificate.
Acest comple& de fapte anticoncurentiale are mai multe componente ca trebuie e&aminate
fiecare in parte. Astfel- e&ploatarea abuului de dependenta economica poate fi sa'arsit de catre unul
sau mai multi a,enti economici daca sunt intrunite urmatoarele conditii: a= sa e&iste o dependenta
economicaG b= a,entul economic 'ictima a acestei forme de abu sa nu aiba o alternati'a in conditii
eci'alenteG c=sa se manifeste o e&ploatare abui'a a situatiei de dependenta- fie prin impunerea
unor preturi diferite si ne1ustificate- fie prin refuul de a 'inde- fie prin ruperea ne1ustificata a
relatiilor comerciale- sa se produca un efect anticoncurential sau sa fie pre1udiciati consumatorii.
In ceea ce pri'este cealalta componenta de realiare a abuului de poitie dominanta
incriminat- respecti' ruperea relatiilor contractuale pentru sin,urul moti' ca partenerul refua sa sesupuna unor conditii comerciale ne1ustificate se impunea urmatoarea preciare- ruptura brutala-
abui'a a unor raporturi contractuale doar pe considerentul opoitiei manifestate de co7contractant
fata de un tratament comercial incorect- poate fi decisa atat de un operator aflat de un operator aflat
in poitie dominanta cat si de un operator care nu este lider de piata dar care prin ponderea sa
economica este superior partenerilor contractuali din relatiile sale 'erticale.
I>. E1emp%ificare
3.&.A-#'#% de p#tere nesanctionat3.&.A-#'#% de p#tere nesanctionat
Adrian ?a1uru
20 aug 2007
2*
http://www.adevarul.ro/autori/adrian-majuru.htmlhttp://www.adevarul.ro/autori/adrian-majuru.html8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
25/33
omania se diferentiaa de celelalte state din 8niunea Europeana nu numai prin ni'elul de
trai scaut si printr7o infrastructura 1alnica
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
26/33
%i-ert?
...nu e 'orba de A08S ci de prostie- de tupeu- de lipsa de moralitate7cultura7educatie...orice7ti
permite 3EEA trebuie facut cu transparenta 3EA3A si nu cu 'iclenia turco7arabeasca71idaneasca
milenaraR... In fond sunteti in Europa- cine dreB 'a mai tine l,ati de ,lie...RRR:=== A- prostia se
plateste toata 'iata si nu are ?ercurial- to'arasiR:===
+ar,on
Uti%itate (s. coercitie Eu cind am ne'oie de ce'a sau doresc ce'a- sint dispus sa cede o
parte din 'aloarea pe care eu am acumulat7o
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
27/33
domnule 'ictor spatarusR rebuia sa primenim cum'a lumea in care traim iar aceasta
o&i,enare se 'a face printr7un efort comun cit mai sustinut.
a#re%
cine e adrian ma"#r#$
domnule ma1uru- ati lansat o tema dureroasa pentru tara-coruptia ,eneraliata.pe forum 'i s7
au pus multe intrebari-dar nu ati raspuns.sunteti la fel de aro,ant ca ceilalti iaristi.conteaa in
primul rand ce spun cititorii-nu redactorii.
Cronos;
ce:i dra7a a#re%! esti cum'a cu musca pe caciula Esti 'reunul care taie si spanura
Articolul a fost construit d ecatre autor tocmai pentru a in'ita pe cititor sa7si e&poime opinia. si 'ad
ca multi au probleme similare. In afara de tine- sefulet frustrat.
I#%i# >aida;
@U 2E FACE @I
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
28/33
Pentru cel care a postat sub nicBname7ul ai sa spunem ade'arul: atoiala cu care arunci
'orbele do'edeste neputinta fiica si clinica. autorul iti raspunde cu subitlitate in articol: Dupa cum
n omania abunda deciiile 1uridice definti'e care nu se pun n practica- numeroase sunt si deciiile
ile,al retroacti'e- care se pun n practicaR Primul ca ii pri'este pe recini iar cel din urma pe
recinasi- care ii imita pe cei dintai. u dintre care esti +i ce 'rei acuma- sa iasa dl.?a1uru cubauBa 9u ai auit de calciiul lui Aile din mitolo,ia...
in romania abunda nedreptatea
(ai de cap#% nostr# nu cred ca aceasta tara isi 'a re'eni 'reodata.
%a#ra i%isei;
mi s:a intimp%at #n ca' simi%ar; am fost data afara abui' de la fostul loc de munca- am
casti,at in instanta-dar intre timp postul mi s7a desfiintat.a trebuit sa7mi iau un alt ser'ici.cui sa ma
adrese
A3 D.9.A. R
n Romania
n omania abunda deciiile 1uridice definti'e care nu se pun n practica
peste tot e la fel
sefii (or s#-ordonati prosticand la noi s7au facut disponiliari-au ramas in fabrica doar aia
care dadeau spa,a-cel mai usor au fost dati afara muncitorii capabili.'a fi dreptate cind'a la noi
fa%s inte%ect#a% eeeee... daca ai sti- de 'olumul dedicat colectiei +torcB unde apare si
numele lui ionita desi e pulbere la acest capitol. Daca are puterea si7a pus numele pe coperta si
,ata- ocus pocus- mare autorRRR Desi nu a scris 'reun rind acolo...
am citit de nedreptatea aceasta. 8rmaresc articole lui ?a1uru-punede,etul pe ranile sociale
din omania.Cine7l audenimeni.cunosc caul sau din Ade'arul.In loc sa fie promo'at e
sanctionat-ca la noi la nimeneaR as dori ca presa sa se implice in acst ca cu o anceta obiecti'a
ion (asi%esc#;
anc*eta o-%i7atoriesi sa fie facuta comparati'. Pentru a cantari cit de puternica poate fi
in'idia si pe ce se sustine. +i sa inceapa cu dosarul penal nefinaliat al domnului ionita. +i apoi sa
2(
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
29/33
'edem ce ,asca il sustine si pe ce criterii. Da- un iarist talentat ar face cariera pe o astfel de
in'esti,atie.
3.,.A-#' de p#tere %a Primaria din 2a%onta; a7ric#%torii! p#si sa ad#ne3.,.A-#' de p#tere %a Primaria din 2a%onta; a7ric#%torii! p#si sa ad#ne
impo'ite%eimpo'ite%e
Acordarea sub'entiei ,u'ernamentale pentru infiintarea culturilor de prima'ara a pro'ocat
un scandal intre a,ricultori si edilul7sef al +alontei din 0ior. Primii il acua pe primar ca7i
transforma din arendasi in apcii si ca nu le aproba sub'entia daca nu stran,- in locul inspectorilor
fiscali- impoitele datorate statului de proprietarii de terenuri.
Desi abuurile primarului sunt confirmate si de directorul Directiei pentru A,ricultura si
De'oltare Durabila
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
30/33
a'ut probleme de acest ,en- confirma cta'ian A'ramut- directorul DAD 0ior. In replica-
primarul VrVB 3TslW l7a luat pe 59u in brate- spunand ca nu e&ista nici un impediment ca
dosarele arendasilor sa capete solutionarea le,ala. 59u am cunostinta ca sub'entia sa fi fost
conditionata de plata impoitelor pe terenuri. Eu nu am pretins asta- sustine VrVB.
3..Fi%ipesc#! ac#'at ca a-#'ea'a de p#tere in re%atia c# po%itia o%teniteana3..Fi%ipesc#! ac#'at ca a-#'ea'a de p#tere in re%atia c# po%itia o%teniteana
+candalul din cadrul P93 ltenita este departe de a se fi inceiat- mai ales dupa incidentele
ce au a'ut loc la sfarsitul saptamanii trecute. adu Enace- membru in 0iroul permanent al
liberalilor olteniteni- a fost audiat pe #( martie la 0iroul 1udiciar al Politiei municipale- in urma
sesiarilor facute de aducu /ilipescu- presedintele Consiliului >udetean Calarasi si prof. +tefan
Dumitru- fost membru P+D- actual candidat liberal la fotoliul de primar. Potri'it declaratiilor lui
Enace- audierea a fost facuta prin presiuni politice- ceea ce nu este normal intr7un stat democrat.
5Cine putea sa fortee- decat /ilipescu +a fim un partid de muti /ilipescu i7a interis lui Cercel sa
intre in sediu. Cum poate sa faca asa ce'a aici- in ltenita- cand sediul e facut de Cercel si de
Ciupitu Eu am muncit doar aici. Dansii au 'enit cu banii. /ilipescu asta are putere- dom@le. 9u l7am
1i,nit pe +tefan. E o minciuna. I7am spus doar ca a furat cand era primar si a lasat primaria cu datorii
mari si la AC3- la fel- era tot om de7al lor- de7al P+D7ului- ne7 declarat adu Enace.
Acesta spune ca /ilipescu l7a amenintat- e&primandu7se ca primul dupa Cercel care 'a fi dat afaradin partid 'a fi el. 5Cand 'ine isi spune toate functiile pe care le are- se considera cel mai puternic
din 1udet. Eu am facut politica si nu am luat un ban. Eu fac de placere ce fac. Am copiii foarte bine
aran1ati- cu facultatea de medicina absol'ita. +i nu7mi pasa. Ce sa7mi faca +a7mi ia pensia 9u are
cum sa7mi ia pensia- a mai afirmat Enace. De la 0iroul 1udiciar din ltenita ni s7a oferit urmatorul
raspuns: 5Audierea a fost facuta in urma unui articol aparut in iar- in Xbser'ator de Calarasi@. 9u
stim cand. 9oi doar ne7am facut meseria. Enace ne7a marturisit ca pe biroul celui care l7a audiat
se afla o sesiare si ca- din cunostintele lui- aducu /ilipescu a depus o plan,ere- iar Dumitru +tefana lasat politiei doua. 8nele sesiari au fost depuse la politie dupa conflictul ,enerat 'ineri- #4 martie-
la sediul P93 ltenita- unde presedintele filialei 1udetene a liberalilor- aducu /ilipescu- impreuna
cu alte doua persoane din Calarasi au 'enit in ltenita pentru a forta inscrierea lui +tefan Dumitru in
P93- membrii de aici nefiind de acord cu mi,ratia lui +tefan din P+D. Discutii aprinse au fost
"#
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
31/33
purtate intre +tefan Dumitru si cati'a membri P93- intre care si adu Enace- acuat de /ilipescu si
+tefan ca a adus in1urii fostului primar de ltenita in anii 2 7 24.
>. Conc%#'ii
iscul de a abua de putere poate fi preent doar n caul celor care o detin. Acestea n 'ederea
asi,urarii unei conduceri cat mai indelun,ate %i prospere utilieaa n mod incorect
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
32/33
e&teriorul
8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere
33/33
>I. Bi-%io7rafie
&. Corodeanu Daniela7atiana- Etica in administratia publica, ileme etice !n organizatie siinstrumente de rezolvare a acestora- Editura enopress- Iasi- 2FG
,. Popescu Doina- "ultura organizationala si etica mangeriala- Editura A+E- 0ucuresti- 26G
. Popa Ioan- adu /ilip- #anagement international- 0ucuresti- Editura Economica- #(((G
3. uturea ?oise- +orin ?ar,inean- 3i'iu /lorea- )iorel 0ucur-$azele managementului- Editura8ni'ersitatii 3ucian 0la,a- +ibiu- #((F.
4. )lasceanu ?iaela-%sihologia organizatiilor si conducerii- Editura Paidea- 0ucuresti- #((".
5. bser'atorul de CalarasiG
6. ttp:;;anale.feaa.uaic.ro;
. YYY.antena".roG
. ttp:;;le,islatie.resurse7pentru7democratie.or,
http://www.antena3.ro/http://www.antena3.ro/