lucrare abuz

8/17/2019 lucrare abuz

1/52

INTRODUCERE

In mod natural, familia ar trebui sa fie locul in care copilul ar trebui sa sesimta in siguranta. Parintii sau persoanele care ingrijesc copilul sunt responsabili

pentru siguranta copilului si au dreptul sa aleaga modul in care isi cresc si isi

ingrijesc copiii. Exista situatii insa in care aceasta siguranta le este pusa in pericolchiar de persoanele care ii ingrijesc.Copilul poate fi ranit fizic, emotional sau persoana in care copilul are incredere poate obtine gratificatii sexuale de pe urmacopilului. In aceste situatii spunem ca un copil este abuzat. Asistam in ultimul timpIa o crestere a fenomenului abuzului in societatea noastra. Din ce in ce mai multicopii sunt victime ale violentei in familie, neglijarii si abuzului sexual.Parintii care isi abuzeaza copiii nu sunt monstri. Cei mai multi dintre ei isi iubesccopm si vor sa faca ceea ce este mai bine pentru ei, dar nu stiu cum sa o faca Ei nuau invatat cum sa si creasca copiii si nu stiu cum sa faca fata problemelor ca frica,stressul, anxietatea. Cei mai multi dintre ei au un istoric de abuz in copilarie. !atoate acestea se adauga factori precum saracia, somajul, alcoolismul, care crescvulnerabilitatea copiilor Ia astfel de situatii traumatizante. Insa, consecinteleabuzului asupra copilului, atat cele pe termen scurt, cat si cele pe termen lung pot fiextrem de devastatoare pentru copil. Alteori viata copilului este pusa in pericol,drept pentru care se impune o interventie rapida in astfel de cazuri.Prin insasi natura sa, abuzul asupra copilului este o situatie de criza, criza caretrebuie sa lie rezolvata in mod eficient de catre profesionistii care lucreaza indomeniul protectiei copilului. Acesti profesionisti trebuie sa fie capabili sa iadecizii intr un timp relativ scurt, sa tina seama de faptul ca oamenii reactioneaza

diferit la situatiile de viata. Ceea ce este stressant pentru o persoana poate sa flu lie pentru o alta persoana. Aceasta inseamna ca o criza este personala si subiectiva,depinzand de interpretarea individuala a situatiei, de nivelul individului deanxietate si de strategiile sale de coping. !a aceasta se adauga faptul ca uneoricontextul abuzului poate fi traumatizant, nu numai pentru copiii abuzati si parintiiabuzatori, ci si pentru profesionistii care lucreaza in acest domeniu. Acest context

poate determina o serie de train subiective din partea profesionistilor, o serie desentimente sau conflicte care ar putea perturba o intelegere adecvata a situatieirespective si gasirea unor solutii eficiente pentru rezolvarea acestei situatii. !arandul br, profesionistii pot folosi o serie de strategii de coping si supravietuire

pentru a face fata acestor situatii. Insa, ei trebuie sa fie pregatiti sa faca fata acestor crize. Contextul abuzului poate fi deci extrem de complex, uneori poate reprezentaun factor de stress chiar pentru profesionistul care lucreaza cu astfel de cazuri. Prinurmare, el trebuie sa ia in considerare multitudinea factorilor implicati, factori caretin de "actorii# acestui context, sa constientizeze in acelasi timp care sunt propriilesale train, sa poata sa prevada care sunt consecintele deciziilor sale pentru partileimplicate si sa faca o balanta intre toate acestea, astfel incat sa aleaga solutia ceamai viabila. Avand in vedere cele mentionate am considerat necesar sa ne referim in

$


2/52

aceasta lucrare la procesul de evaluare%diagnosticare in aceste situatii de cniza si Iastrategiile de interventie terapeutica pe care un profesionist le poate utiliza incazurile de abuz asupra copilului.

CAPITOLUL IABUZUL ASUPRA COPILULUI

- CONSIDERATII TEORETICE -PREZENTARE GENERALA

&ermenul de "abuz asupra copilului# a fost folosit initial pentru a descrie"copilul batut# '(empe )i colaboratorii, $ *+ -, insa in cele din urma a ajuns sa fieextins la toate formele de maltratare, deci si la neglijare, maltratare emotionala sisexuala. In unele lucrari se vorbeste si de termenul de "abuz asupra fatului# ' ./elder, D /ath 0. a1ou2 "&ratat de psihiatrie#, 3xford, Ed. a II a, p. +44-, carear presupune o serie de comportamente ce au drept consecinta lezarea fatului, cumar fi agresiunile fizice in timpul sarcinii sau ingerarea de catre mama a unor substante nocive pentru fat 'alcool sau droguri-.Prin abuz asupra copilului se intelege faptul ca "parintii sau cei care ingrijesccopilul ii supun pe acesta unui comportament abuziv, emotional, fizic si%sau sexualsau ii neglijeaza, astfel incat sanatatea sa fizica si%sau emotionala si dezvoltareaacestuia sunt periclitate# '(ari (illen, "Copilul matratat#-.Din aceasta definitie rezulta o diferentiere uzuala intre patru tipuri de abuz5

. Abuzfizic6. Abuz emotional6

. Abuz sexual6

. 7eglijareAceste categorii nu se exclud una pe cealalta, mai degraba am putea spune ca oforma este dominanta. De exemplu, este posibil ca. un copil care a fost supusabuzului fizic sa fi fost supus anterior abuzului emotional sau ca un copil neglijat olunga perioada de timp sa prezinte 8n comportament agresiv care predispune laabuz fizic.)a vorbim acum despre victime si "faptasi#.9ictima este persoana care, "fara sa si fi asumat constient riscul deci fara sa vreaajunge sa fie jertfita in urma unei actiuni sau inactiuni criminale# ':ogdan , &. sicolab., "Comportamentul uman in procesul judiciar, . I., )erviciul Editorial siCinematografic, :ucuresti, $*;4, p. *4-.Copiii mici prezinta o vulnerabilitate crescuta pentru victimizare si aceasta datoritatrasaturilor sale innascute, precum si caracteristicilor psihocomportamentale si devarsta specifice.Aceste trasaturi innascute ar fi5


3/52

Diferentele temperamentale&homas si colaboratorii au identificat un continuum al diferentelor temperamentale,la o extrema situandu se copilul "cuminte#, iar la cealalta copilul "dificil#. Astfel,trasaturile temperamentale ale copilului "cuminte# ar consta in regularitate,modalitati pozitive de a reactiona Ia stimuli noi, abilitate mare la schimbari si

intensitate moderata a reactii$or "Copilul dificil# ar prezenta functii biologiceneregulate, reactii refractare, se adapteaza greu la schimbari, iar reactiile sale suntnegative si intense In timp ce copiii cuminti pot intari stima de sine a parintilor,copiii dificili, prin reactiile pe care le pot stami din partea parintilor ar putea creaacestora sentimentul esecului.. Prematuritatea) a demonstrat ca exista o stransa corelatie intre greutatea scazuta la nastere,

prematuritate si predispozitia pentru abuz, acieasta deoarece copilul prematur oboseste mult mai repede si poate fi perceput ca un copil "dificil#.. Disa ilitatile !"pilului# !um ar fi !ele fi$i!e# em"ti"nale , predispun de asemeneacopilul la situatii abuzive. Astfel,


4/52

Criza poate sa nu fie majora, dar este o criza care precede si precipita incidentul.Poate fi un stress la slujba sau o situatie personala o cearta sau ceva relativ minor,cum ar fi de exemplu faptul ca masina nu porneste.

9om prezenta in continuare, separat fiecare forma de abuzABUZUL %IZIC ASUPRA COPILULUI

Definire

Este dificila o definire exacta a abuzului fizic, aceasta definire depinzand demodul in care este privita disciplina sau pedeapsa intr o cultura sau societate.)ituatia este cu atat mai complicata, ca cat vatamarile cele mai grave nu au in modnecesar nici un semn exterior. cum ar fi de exemplu loviturile la cap facute unuicopil mic, mai ales bebelusilor datorita scuturarilor puternice, ce pot duce Ia unefect de biciuire a capului 'D1Bes, $**+- sau vatamarile care ar putea aparea in altecircumstante, cum ar fi un accident de masina 'ciocnire frontala-.Dr. Phil uinn, director al ICA0E, o organizatie de advocac1 pentru copil din

ermitage, face urmatorul comentariu5"Problema definirii exacte a ceea ce constituie abuzul asupra copilului este unadificila si probabil insurmontabila, in special intr o cultura bazata pe utilizareaviolentei, in recreatie, disciplina si relatii, o societate bazata pe violenta, chiar impotriva copiilor.

Dezbaterea asupra acestui subiect continua si copiii continua sa moara. 8nelevictime care au supravietuit unui abuz sever ar avea o dificultate Ia fel de mare ina i defini# ' uinn Phill, "Cr1 3ut, Abmgton Press, 7ashville-Prezentam mat jos cateva definitii ale abuzului fizic5"Abuz fizic este atunci cand un copil care are mai putin de $; ani, al caror parintisau alte persoane responsabile pentru el, fie produc sau permit sa fie produsa asupralui o rana fizica de catre altii in mod neaccidental, ceea ce provoaca un riscsubstantial pentru moarte sau desfigurari serioase, tulburari sau afecteaza sanatateaflzica, ori pierderea sau tulburarea flunctiei unui organ.

)auCreeaza sau permite sa fie creat un risc substantial pentru o paguba fizica unuiastfel de copil, in mod neaccidental, care prezinta posibilitatea sa produca moarteasan tulburari ale sanatatii fizice, ori pierderea sau tulburarea functiei oricarui organal corpului.#'definitie legala, 7e ForB-,G " altratarea sau ranirea fizica a unui copil sub varsta de $; ani, de catre o

persoana care este responsabila pentru bunastarea copilului, in circumstante careindica faptul ca sanatatea sau bunastarea copilului este afectata sau amenintata.#

H


5/52

'!ege publica 2 Centrul 7ational pentru Prevenirea Abuzului Asupra Copilului )i 7eglijarii, ).8.A.-. "Abuzul constituie orice vatamare fizica a unui copil, care nu a fost produsaaccidental.#'definitie legala, 3regon-

Conform acestor definitii, categoria copiilor abuzati ii include pe cei care au fostraniti in mod deliberat, dar si pe cei care au fost raniti datorita insuficienteisupravegheri.Abuzul fizic asupra copilului ridica in mod automat problema pedepsei saudisciplinei. Problema disciplinei si pedepsei trebuie luata intotdeauna inconsideratie in cazul abuzului fizic asupra copilului, deoarece apare ca o justificare

pentru bataia, arderea sau taierea unui copil.Profesionistii care se confrunta zilnic cu abuzul fizic vorbesc in uniformitate defaptul ca, de cele mai multe ori abuzul fizic apare ca un rezultat al incercarii de a

pedepsi sau controla copilul, incercare care culmineaza cu ranirea sa fizica. Insa, pentru copiii din familiile abuzive, "disciplina " nu este nici educationala, niciconstructiva. Ea nu ii invata pe copil comportamente sau atitudini corespunzatoare.Pur si simplu produce o ranire, fie fizica, fie emotionala.Intr un studiu efectuat pe 4 de elevi, psihologul /ood in Jatson a descoperit caelevii care considerau ca parintii lor foloseau in mod predominant ca metode de

pedeapsa, metode punitive, faceau urmatoarele evaluari cu privire la propriasanatate emotionala5. ai multa ura fata de parintii 6lor6. 0espingere fata de profesorii lor6

. 0elatii slabe 'sarace- cu colegii de clasa6. ai multe motive de cearta cu prietenii6

. &imiditate6

. 0elatii afective nesatisfacatoare6Ingrijorare si anxietate6. )entimente de vinovatie6. 7efericire si manifestari de plans6G ai multa dependenta de parinti.'Jatson, /. A., "


6/52

cauza violentei severe in copilarie prezentau o sansa de + K de a si agresa fizicsotiile, comparativ cu barbatii care proveneau dintr un mediu non violent. '/ordon&homas, "Crippling 3ur Children Jith Discipline#, :oston 8niversitar15 M


7/52

. Arsuri 'provocate cu tigara sau tigareta, avand forma unei maini, pe extremitatisau orice arsura care arata instrumentul cu care a fost provocata, cum ar fi fierul decalcat-6. >racturi 'fracturi in spirala pe oasele lungi, fara o istorie de utilizare a fortei ca ocauza, fracturi multiple, in diferite stadii de vindecare, once fractura a unu copil cu

varsta sub ani-6. 0ani%ulceratii 'in special in jurul gurii, buzelor, ochilor sau zonelor geriitaleexteme-6. Qgarieturi6. uscaturi etc.Pe langa semnele fizice exista si siniptome comportamentale care ne pot indica unabuz fizic.

artin si 0odeheffer '$*; - au enumerat urmatoarele sin tome comportarnentaleale copiilor abuzatifizic5. ipervigilenta fata de comportamentul celorlalti6. Anxietate constanta )i anticiparea oricarui pericol6. Inabilitatea de a interactiona in mod adeevat cu colegii%prietenii6. Comportament defensiv in interactiunile sociale6. Comportament "cameleonic#, care consta in faptul de a si schimba in modconstant personalitatea, in functie de situatie6. 0efuzul de a rezolva sarcini "provocatoare# 'dificultati de invatare-6. Inclinatia de a avea grija de nevoile fizice si emotionale ale parintilor6. &eama de contact fizic, de orice tip.!a aceste simptome comportamentale, prezentate de artin si 0odeheffer am mai

putea adauga5. &eama sau ingrijorare la plansul altor copii6. Demonstrarea extremelor in comportament 'agresivitate sau retragere-.Alaturi de indicatorii fizici si comportamentali ai copiilor mai putem observa si oserie de indicatori coniportamentali ai parintilor care se presupune ca isi abuzeazafizic copiii.Acesti indicatori comportamentali ar fi5G Au o istone de abuz 'au fost abuzati fizic in copilarie-6G 8tilizeaza o disciplina severa, inadecvata varstei copilului si circumstantelor6G Au expectatii in ceea ce priveste performanta copilului, care depasesc capacitatilevarstei copilului6.3fera explicatii ilogice, neconvingatoare, contradictorii sau nu ofera nici oexplicatie cu privire la ranile copilului6. Par nepreocupati de copil6. Au o perceptie gresita cu privire la copil 'vad copilul ca find rau sau un monstm-6. )unt psihotici sau psihopati6. Consuma alcool sau droguri6

O


8/52

. Incearca sa ascunda ranile provocate copilului sau incearca sa protejeze identitatea persoanei responsabile.

&rebuie sa mentionam ca prezenta unuia sau a catorva dintre acesti indicatoriflu inseamna in mod necesar ca un copil a fost abuzat fizic. &rebuie sa luam inconsiderare si posibilitatea unei raniri accidentale. &otusi, prezenta unui mare

numar dintre acesti indicatori, indica probabilitatea ca un copil sa fi fost abuzatfizic.)a vedem in continuare cat de serioase sunt efectele pe termen lung ale

abuzului fizic si care este prognosticul copiilor care sunt supusi unui astfel detratament.

0ezultatele unui mare numar de cercetari indica faptul ca, elementul cel maicomun din viata parintilor abuzivi sau violenti il constituie faptul ca au fost abuzatisau neglijati in copilarie, deci am putea spune ca multi dintre cei care au fostvictime ale abuzului au dificultati in perioada adulta in a si creste propni copii. Deasemenea, copiii supusi abuzului fizic prezinta ulterior rate crescute de tulburarisomatice, intarzieri in dezvoltare, dificultati de invatare, iar catre sfarsitulcopilariei, problemele emotionale si de comportament sunt man, chiar dacainterventia terapeutica a fost precoce '!1nch si 0oberts, $*; -. In plus, riscul deleziune ulterioara este intre $ si 4 K '/raham, $*;+-, leziunea putand fi uneorifatala.

3 evolutie mai buna prezinta copiii care reusesc sa stabileasca o relatie bunacu un adult, ameliorandu si astfel stima de sine si de asemenea o evolutie buna este

prezenta si la cei fara leziuni cerebrale '0utter, $*;=b6 !1nch si 0oberts, $*; -.Clausen )i Crittenden '$**$- au descoperit ca aproape in toate cazurile, abuzul

fizic este insotit de abuz emotional si ca abuzul emotional a constituit principalacauza care a determinat cele mari tulburari in dezvoltarea copilului. 9om vorbi deciin continuare despre aceasta forma de abuz.

ABUZUL E(OTIONAL

DefinireAbuzul sau maltratarea emotionala este forma de abuz eel mai dificil de identificatsi aceasta deoarece profesionistii flu sunt inca de acord in legatura cu ceea ceconstituie maltratarea emotionala )i pentru ca efectele maltratarii emotionale, cumar fi intarzierile in dezvoltarea fizica, dificultatile de invatare si tulburarile delimbaj si adaptare sunt intalnite si la copiii care prezinta tulburari emotionale.Exista o multitudine de defrnitii date abuzului emotional. Prezentam doar catevadintre ele5."Atitudine sau actiune cronica a parintilor sau altor persoane care ingrijesc copilul,atitudine care dauneaza sau impiedica dezvoltarea unei imagini de )ine pozitiva acopilului.# '(ari (illen, "Copilul maltratat#-.


9/52

distinctie intre abuzul emotional si neglijarea emotionala. Abuzul emotional vainclude agresiunea verbala sau emotionala, raceala afectiva si amenintarea curanirea, in limp ce neglijarea emotionala ar include permiterea constienta a unuicomportament maladaptativ ' de exemplu delincventa- si refuzul de a oferiingrijirile necesare copilului.

Caracteristica principala a abuzului emotional este aceea ca implica un modelcomportamental continuu si stabil fata de copil, comportament care devine otrasatura dominanta a parintilor '/arbarino, $*;+6 :rassard si art, $*;O5 /lasser,$**46 c/ee si Jolf, $**$-. Deci, am putea spune ca abuzul emotional este situat

pe un continuum al comportamentului parental. !a o extrema se situeaza actiunile parentale pozitive, pe masura ce ne apropiem de centrul acestui continuumcomportamental observam comportamente parentale negative, iar la sfarsitulacestui continuum se situeaza abuzul emotional. De aceea, comportamentele

parentale negative care sunt ocazionale nu sunt considerate abuz emotional,deoarece aceste comportamente sunt contracarate de existenta comportamentului

parental pozitiv, jar efectele pe termen lung asupra copilului sunt minime.9om prezenta mai jos cateva forme de abuz emotional asupra copilului5. 0espingere, cand adultul refuza sa recunoasca legitimitatea nevoilor copilulul )irefuza sa l accepte pe copil. Aceasta forma de abuz are drept consecinta o stima desine negativa.. 0aceala si izolare atunci cand copilul este privat de elementul experientei sociale.Dc obicei aceasta forma de abuz are drept consecinte intarzieri in dezvoltareaemotionala si sociala a copilului, dificultati in a stabili relatii cu cei din jur )i deobicei ii conduce pe copil Ia credinta ca este singur pe lume.

. Controlul inadecvat sau terorizarea copilului atunci cand adultul ii agreseazaverbal pe copil, creeaza un climat de teama, este capricios si ostil. este dictatorialcu copilul. De obicei aceasta forma de abuz este cuplata cu respingerea si raceala siconduce la comportament auto2distructiv sau antisocial.G Inconsecventa extrerna care conduce la formarea unei imagini bizare cu privire larealitate.Alaturi de aceste forme de abuz emotional, prezentarn mai jos cateva forme

particulare ale abuzului emotional5. 8n alt grup de copii care sunt expusi abuzului emotional sunt cci ai caror parintisunt violenti unli Cu '!IhI ' ershorn si 0osenbaum, $*;=6 )ilvern si (aesvang,$*;*, (ocinsB1, $**4-, copii care mai tarziu au probleme de identitate, C8ff! ar ficonstientizarea propriei valori, precum si probleme de identitate sexuala6. Copii care sunt expusi abuzului emotional in familiile celor care consuma drogurisau alte substante63 forma particulara a abuzului emotional o constituie si consumul de alcool intipu$ sarcinii '"sindromul alcoolemiei fetale-, ulterior copiii prezentand ofizionomie specifica6 malformatii congenitale, tulburari de crestere, retard mental

*


10/52

'&ailor, $ ** $ -, precum si consumul de droguri in timpul sarcinii, care determina odependenta fizica de drog a fatului,.3 alta forma particulara a abuzului emotional o constituie divortul parintilor, caresunt incapabili sa realizeze o crestere a copilului lor. Aceasta forma de abuz aredrept consecinta o arixietate cronica de separare a copiliului si sentimentul de vina

datorat faptului ca a "tinut partea# unuia clintre parinti, tulburari psihosomatice side comportament6. )indromul unchausen prin apartinatori, situatie in care parintii inventeazacopilului o boala si cer investigatii medicale repetate si tratament inutil pentrucopil. 8neori copiii coopereaza in producerea simptomelor si semnelor, iar uniicopii pot evolua spre sindrornul unchausen al adultului6. )indromul Cenusaresei, atunci cand copilul este supus unui abuz emotional, fienumai de catre parinti, ci si de catre frati6. Esecul non organic de dezvoltare 'E73D- , atunci cand copiii primesc o ingrijirefizica adecvata, dar care sunt neglijati din punct de vedere emotional, ceea ce ducela o slaba dezvoltare si la o slaba crestere in greutate.)a vedem acum care sunt indicatorii care ne fac sa ne gandim Ia o posibilamaltratare emotionala.

altratarea emotionala, care adesea este mai putin tangibila decat celelalte formede abuz poate fi indicata prin comportamentele copilului si ale persoanelor care iiingrijesc./arbarino, /uttman si )eele1 '$*;+- enumera urmatoarele comportamente carecaracterizeaza copilul care sunt supusi abuzului emotional si neglijarii5. &ulburari de comportament, inclusiv anxietate, ostilitate si agresivitate6

ProblRme emotionale, inclusiv sentimentul de a fi neiubit si nedorit6. Interactiuni sociale inadecvate, datorate unei viziuni asupra lumii, pesimiste sicinice6. )entimente de inferioritate6.. Dependenta de parinti sau evitarea interactiunii cu parintii6. )tima de sine scazuta6. Comportament delincvent sau abandon scolar.Pe langa aceste simptome comportamentale prezentate de /arbarino, /uttrnan si)eele1, rnai mentionam5. Comportarnent conformist, pasiv6. Comportament inadecvat din punct de vedere adaptativ, fie foarte matur 'fata de

parinti si ceilalti copii-, fie extrern de infantil 'isi roade unghiile, isi suge degetul,este enuretic-6. &entative de suicid.9om prezenta in continuare cativa indicatori comportamentali ai parintilor abuzivi5. Dau vina pe copil sau il umilesc6. )unt reci si resping copilul6. &rateaza copiii in mod inegal6

$


11/52

. Par nepreocupati de problemele copilului.Acesti indicatori comportamentali ai parintilor abuzivi ne fac sa ridicam

problema caracteristicilor parentale specifice unor astfel de parinti. Asa curn ammentionat rnai devreme, una din dificultatile identificarii maltratarii emotionaleeste acea ca simptomele sunt aceleasi la copiii maltratati emotional si Ia cei cu

tulburari emotionale, astfel incat observarea comportamentului parintilor ne poateajuta sa distingeni intre tulburarea emotionala si matratarea ernotionala.In general, parintii unui copil cu tulburari emotionale recunosc existenta unei

problerne, in timp ce parintii care isi abuzeaza emotional copilul, adesea dau vina pe copil pentru aparitia problemei sau ii neaga existenta.

Parintii unui copil cu tulburari emotionale dovedesc preocupare pentrusanatatea copilului si cauta ajutor, in timp ce parintii unui copil abuzat emotional,adesea refuza sa ofere ajutor si par nepreocupati de sanatatea copilului.


12/52

general cu privire la ceea cc constituie standardele minime ale ingrijirilor acordatecopilului.9orn prezenta mai jos cateva definitii date neglijarii5. "7eglijarea copilului poate fi definita ca o conditie in care persoana care esteresponsabila pentru copil, in mod deliberat sau din neatentie permite ca, copilul sa

sufere si%sau omite sa i acorde ingrijirile esentiale pentru dezvoltarea sa fizica,intelectuala si emotionala.#'Centrul 7ational pentru Prevenirea Abuzului si

7eglijarii, ).8.A.-. ")iaba abilitate a parintilor de a se angaja pozitiv, emotional in crestereacopilului.# '(ari (illen 2 "Copilul maitratat#-. "7eglijarea constituie tratamentul neglijent sau maltratarea unui copil, caredetermina ranire sau un risc substantial pentru ranire si care afecteaza sanatatea,

bunastarea si siguranta copiiuiui.#'3regon, ).8.A6-

7eglijarea copilului poate lua diverse. forme5 privarea emotionala, neglijareaeducatiei, neglijarea fizica, lipsa griiii firesti pentru siguranta fizica, negareautilitatii uflui tratament medical sau chirurgical. Este mai frecventa ca abuzul fizicsi poate fi detectata de diverse persoane, curn ar Ii5 rude, vecini, profesori, medici,asistenti sociali.

In general, neglijarea copilului este asociata conditiilor sociale nefavorabilesi este motivul ccl mai comun pentru plasarea copilului intr o alta familie '>anshel,$*;$-.Cum putem identifica un copil care a fost neglijat@ 9om prezenta pe scurt cativa

indicatori, care ne fac sa presupunem ca un copil este neglijat.. Indicatori fizici5. >oame consecventa, igiena slaba, imbracaminte inaciecvata6. !ipsa consecventa a supravegherii6. 7eglijarea problemelor fizice, emotionale si medicale.. Indicatori comportamentali5. Cersit, furt de hrana6. Dorinta de a ramane cat mai mult Ia scoala 'de obicei sosesc mai devreme si

pleaca mai tarziu-6. >oame constanta, dificultati de concentrare a atentiei sau copilul adoarme inclasa6. Abuz de alcool sau droguri6 .. Delincventa6. Afirmatia ca flu este ingrijit6. Evitarea colegilor.In plus, la acesti indicatori fizici si comportamentali ai copiilor neglijati exista si oserie de caracteristici ale parintilor care isi neglijeaza copiii.9om prezefita pe scurt aceste caracteristici5

$


13/52


14/52

Pre&alenta a u$ului se+ualPrevalenta abuzului sexual este dificil de estimat, datorita diferentelor de definitiesi a rigurozitatii raportarilor. Este insa general acceptat ca majoritatea copiilor caresunt victime ale abuzului sunt de sex feminin, iar cei care comit abuzul sunt de sexmasculin. )tudii retrospective sugereaza ca = K dintre femei isi amintesc o

experienta de abuz sexual in copilarie 'Peters si colaboratorii, $*;+-.>ormele pe care le poate lua un abuz sexualAbuzul sexual are multe forme. Poate fi atat de subtil, incat un copil poate sa stieceea ce se intampla, ci doar ca el se simte confuz si neconfortabil in legatura cuacest lucru.Prezentam mai jos cateva forme ale abuzului sexual5Atingere si mangaiere sexuala6. Implicarea unui copil in activitati pornografice 'de exemplu5 a face unui copil

poze dezbracat, intr un mod sexual-6. 9iol sau tentativa de viol etc.

Cum putem spune daca un copil a fost abuzat sexual@ Putem lua inconsideratie in astfel de cazuri un complex de indicatori fizici si comportamentaliai copilului, precum si o serie de indicatori comportamentali ai presupusuluiabuzator.

&rebuie sa mentionam de Ia inceput ca prezenta unuia sau a catorva dintreurmatorii indicatori nu inseamna in mod necesar ca un copil a fost abuzat sexual.&otusi, prezenta unui mare numar dintre acesti indicatori indica probabilitatea unuiabuz sexual.Indicatori fizici 'copil-5

. Durere sau prurit in zona genitala6. 9anatai sau sangerari in zona genitala extema, vagin sau regiunea anala6

. :oli cu transmitere sexuala6

. 0ani Ia nivelul guru sau in regiunea genitala6

. )arcina6G Comportament masturbatoriu excesiv6G aine rupte sau patate de sange6G Incercari de a atinge organele genitale ale adultilor, copiilor sau animalelor.)groi '$*; - mentioneaza urmatoarele manifestari comportamentale ale copiilor care au fost abuzati sexual5G Comportarea intr o maniera sexuala sau seductiva6G &eama de adulti sau lipsa increderii in adulti6G Cunostinte detaliate sau comportament sexual, ce flu sunt adecvate varstei6G &ulburari alimentare si de somn6G )caderea performantei scolare6G Pierderea interesului pentru activitatile scolare sau abilitate diminuata de a seconcentra asupra sarcinilor scolare6G )osirea la scoala mai devreme si refuzul de a se intoarce acasa6

$H


15/52

G >urie, ostilitate sau comportament agresiv6G Comportament obedient sau pseudomatur6G Comportament regresiv, cum ar fi )ugerea degetului, enurezis6G Copilul este de obicei secretos, refuza sa isi impartaseasca gandurile sisentimentele6

G Exprimarea excesiva a rusinii, sentimentelor de vina si%sau anxietate6G Incapacitatea de a si face prieteni si de a mentine prieteniile6G >uga de acasa.

&oate aceste manifestari fizice si comportamentale sunt insotite adesea de emotiifoarte diferite si adesea coplesitoare, cum ar fi5. &eama5Vde abuzator6Vde a provoca probleme6Vde pierderea adultilor importanti pentru copil6Vde a fi luati de acasa6Vde a fi diferiti. >urie5Vfata de abuzator6Vfata de ceilalti adulti din jurul lor, care nu i au protejat6Vfata de ei insisi, deoarece simt ca ei au provocat problema6. Izolare5Vdeoarece "ceva flu este in regula cu mine#6Vdeoarece ci sunt singuri prin experienta lor6

Vdeoarece au dificultati in a discuta despre abuz6. &ristete5Vdeoarece ceva le a fost luat6Vdeoarece cresc prea repede6Vdeoarece au fost tradati de cineva in care au avut incredere6. 9ina5Vpentrua nu fi fost capabili sa opreasca abuzul6. Vpentru credinta ca ei "au consimtit# Ia abuz6Vpentm faptul ca ei au povestit, daca o fac6Vpentru pastrarea secretului, daca nu spun6. 0usine5Vdatorita faptului ca au fost implicati in aceasta experienta6Vdatorita raspunsului corpului lor fata de abuz6. Confuzie5Vpentru ca ei ii pot iubi inca pe abuzator6Vpentru ca sentimentele br se schimba tot timpul6In evaluarea unui abuz sexual putem lua in consideratie si o serie de indicatoricomportamentali ai presupusului abuzator.

$=


16/52

Acesti indicatori ar fi5G Este extrem de protector cu copilul sau gelos pe el6G Incurajeaza copilul sa se angajeze in prostitutie sau acte sexuale6G A fost abuzat sexual in copilarie6. Dificultati in relatia maritala6

. Consum de alcool sau droguri6. Dificultati in relatiile emotionale cu adultii.Abuzul sexual ramane adesea ascuns intr un "Colt# aS vietii de familie, iar relatiilesociale cu cei din afara sunt adesea mai putin implicate. Intr un studiu efectuat de>inBeihor se estimeaza ca o victima din trei a fost molestata de o ruda, iar o altavictima din trei de catre o cunostinta. De asemenea, 0imsza, intr un studiu efectuatde Academia Americana de Pediatrie arata ca doar $ K din cazurile de abuz aufost comise de persoane straine copilului, in =K din cazuri, abuzul a fost comis deun membru al familiei sau de o ruda, iar in + K din cazuri, abuzul a fost comis decatre o cunostinta apropiata 'vecin sau prieten de familie-.Pornind de Ia aceste considerente vom prezenta in continuare un profil al

pedofilului in raport cu profilul abuzatorului care comite incestul, dupa care vom prezenta etapele care apar in procesul victimizarii sexuale a copilului.Pedofihii sunt de obicei oameni care cauta sa ajunga intr o pozitie care sa le

permita accesul Ia )i sa aiba autoritate asupra copiilor si care utilizeaza apoiaceasta pozitie pentru a victimiza Copiii. Pentru astfel de oameni, tradareaincrederii este pusa pe plan secundar fata de obtinerea placerii sexuale, chiar siatunci cand copiii sunt foarte mici.Pedofilii sunt "abuzatorii fixati# care sunt in primul rand atrasi sexual fata de copii

)i care vor face aproape once pentru a avea experiente sexuale cu astfel de copii.De obicei, mamele singure constituie "tintele# perfecte pentru indepSinirea proiectelor pedofilului. De obicei pedofilul se ofera sa fie un prieten pentru copil sisa Ic ajute pe mame, care sunt anxioase )i tematoare ca, copiii flu au un "modeSmasculin# si adesea se casatoresc Cu aceste persoane "asa de dragute#. Pedofiluleste foarte bun cu copilul, deoarece urmareste sa aiba o experienta sexuaSa cuacesta.Este posibil ca un pedofil sa prezinte atractie sexuala pentru un copil de o anumitavarsta, deoarece el insusi a fost molestat sexual la acea varsta. Din acest motiv, el

poate "intra# intr o familie si sa victimizeze fiecare copil, atunci cand el se afla Iaacea varsta particulara.De obicei, pedofilii sunt cei care se ofera voluntari pentru organizatiiSe carelucreaza Cu copiii.

7e vom referi in continuare in mod particular la utilizarea copiilor in pornografie sivom prezenta in acest sens urmatorul fragment aparut in revista ")aturda1 0eve #'Qig QigSar , "Putem creste copii buni intr o lume negativaS#, Ed. Curtea 9eche,

, p. 4 $-5

$+


17/52

"?Chiar daca mi toate cazurile de abuz sexual m %lea si pornografle, pedofihli auinsa intotdeauna o colectie de pornografie cii C39$I, tocrnai pentru a i aratavictirnei Cat de normal este , spune (eneth 9. !anning, expert >.:.I. in abuzulsexual asupra Copulor. ?Ei folosesc pornografla , sustine el, ?pentru a si treziinstinctele sexuale. Atacatorii seduc, arnagesc si daca e nevoie santajeaza copilul

pentru a obtine o relatie sexuala i. de obiCei. de aici incepe pornografia sa devinaesentiala in schernele br. 0areori se foboseste violenta impotriva copiilor. 8ltimullucru de care are nevoie un pedofil este o victima care sa se opuna.Atacatorii aleg copii care mai mutt ca sigur nu vor spuneW nuW. Aproape intotdeaunaatacatorul va renunta in cazul in care copilul opune rezistenta.Atacatorul trebuie sa gaseasca mai intai o situatie in care copiii sa fie disponibili.De obicei, totul porneste de la meseria persoanei respective sau de la faptul calucreaza voluntar in vreo organizatie.Aproape ; K dintre victime isi cunosc atacatorii ...3data ajuns pe teritoriul pedofilulul, copilul este momit cu bomboane si jucarii, cu

plimbari in parc sau cii mersul Ia cinema. Pe masura ce copilul se simte mai inlargul sau Mdomnul cel dragut M, incepe sa $ gadile, sa initieze mici lupte corp lacorp si, eventual, in preludiu MinofensivW.Pornografia este urmatonul pas in procesul de seductie. El serveste ca material deconvingere pentru a dezinhiba copiii , spune !anning tie Ia >0I...? &oti copiii stint curiosi , explica el. ?El vor intreba MCum de copiii acestia suntdezbracati@ M )i iata ce explica persoana in care copilul are incredere5 MCrezi Ca tias f ace vreun rau@ Coviii astia se distreaza. )i tu esti lafel de frumos ca ei. 7u vreisa ti fac niste poze@ M Cu cat copiii se implica mai tare, cu atat le este mai greu sa

scape, spun expertii. 8nii incearca totusi. Atunci cel mai adesea, e folosit santajul.Dupa ce se fac pozele, pedofilii isi ameninta victima ca le va arata parintilor. #)a vorbim acum despre abuzatorii care comit incestul.Incestul apare in toate clasele socio economoice, la toate nivelele educationale, latoate profesiile, rasele si religiile.Diferenta intre abuzatorii care comit incestul si ceilalti abuzatori consta in faptul ca,

pentru a face fata unei situatii stresante sau pur si simplu, pentru obtinerea uneigratificatii personale, acestia cauta o descarcare emotionala prin activitatea sexualacu copiii lor.Adesea cci care comit incestul sunt autoritari si au credinte foarte rigide, tind sa

preia controlul. Acest sistem rigid de credinte impiedica o socializare adecvata,ceea ce poate agrava tendinta de a utibiza sexul ca un instrument de putere si dedescarcare emotionala. De aceea, ei cauta sa mentina experienta sexuala ininteriorul domeniului br de control 2 acasa.Asemenea persoane pot prezenta sentimente de insecuritate, avand probabildificultati maritale, sentimente de nefericire, vubnerabilitate si dependenta. Atuncicand stresorii zilnici. cum ar fi mariajul, indeplinirea obligatiilor de parinte si

$O


18/52

profesia sunt adaugate la insecuritatile suportate de a lungul timpului si pentru aface fata celorlalte mecanisme de supravietuire, incestul apare.Deoarece ii ofera placere si descarcare, abuzatorul devine dependent de activitateasexuaba, care ii rezolva nevoile emotionaleExperienta incestului poate fi utilizata pentru a rezolva o varietate de probleme,

care nu sunt strict raportate la sex, cum ar fi5 probleme legate de competenta, status,identitate.!a fel ca in orice dependenta, unde dorinta devine punctul central, la fel seintampla )i in cazul dependentei sexuale.Compulsia pentru comportamentul sexual invadeaza constiinta.Dependenta incepe cu un proces de "amagire#, adesea intarit de rationalizare.Aceste ganduri justifica actul. Dependenta face ca nivelul constient sa flu perceapaintotdeauna ca ci se angajeaza in acest tip de activitate, din cauza celorlalte

probleme, cum ar fi5 insecuritatea, stressul, stima de sine scazuta sau nevoia decontrol. Insa el creeaza in mod constient un climat pentru comportamentul sausexual deviant, mai intai la nivel de gand, care determina o crestere a impulsului.Exista cateva concepte prin care ci isi justifica dependenta sexuala si anume ca,

prin nevoile sale, el nu va depinde de ceilalti )i, in al doilea rand ca sexul este ceamai importanta necesitate.Exista un ciclu cu patru pasi care se intensifica cu fiecare repetare a actului. Acesti

pasi ar fi5. Preocuparea sexuala este elementul primordial in gandirea procesului. >iecareintalnire este vazuta dintr o perspectiva sexuala6. 0ituallzarea. /andirea procesului )i actul%comportamentul care conduc la

comportamentul sexual sunt consecvente )i repetitive. Actullcomportamentul"ritual# intensifica preocuparea pentm sex, ceea ce atrage dupa sine excitarea6. Actul%Comportamentul cornpulsiv. Acest act%comportament, care a fost obiectulactuluilcomportamentului ritual face ca aceste ganduri rituale sa devina realitate.Celelalte rezolvari anterioare sunt uitate si ignorate si apare lipsa controlului.. )entimentul de vinovatie, regretul. )entimentul de neajutorare este insotit deafirmatia ca niciodata flu va mai face asta, dar o va face din nou.)a vedem acum care sunt etapele care apar in procesul victimizarii sexuale acopilului@Aceste etape ar fi5. AbordareaAbuzul sexual asupra copilului este o activitate intentionala, iar prima cerinta esteca abuzatorul sa fie siriur cu copilul.Abordarea initiala, care de obicei vine din partea unui adult 'tata, tata vitreg saualta persoana cunoscuta- poate presupune sugerarea unei activitati, cum ar fi

jucarea unui joc si are un rezultat favorabil. Aceasta, deoarece copilul tinde saaccepte autoritatea adultului. Acest joc poate lua urmatoarea forma5 "8ita te la

penisul meu. 7u vrei sa l atingi@ Este nostim riui asa@ Dupa ce vom termina vom

$;


19/52

iesi la o inghetata.# Atunci cand actul se repeta intervine "mentinerea secretului#.Exista si abuzatori devianti, care folosesc forta, intimidarea si amenintarile.. Interactiunea sexuala

olestarea sexuala, ca once act dependent este progresiva. Poate incepe cu atingeresau mangaiere )i poate progresa la penetrare vaginala, orala, anala sau toate trei.

. Pastrarea secretuSuiPastrarea secretului este absolut necesara pentru a evita consecintele si pentru a i permite abuzatorului sa continue. Abuzatorul ii spune copilului sa flu vorbeasca,deoarece se vor intampla lucruri rele daca va face acest lucru. Abuzatomi violent

poate fi mult mai specific si sa spuna copilului ca ceva rau se va intampla. Cu eldaca va dezvalui secretul.DezvaluireaAdesea dezvaluirea nu este voluntara. Poate avea loc, de exemplu, atunci candcopilul doarme 'vorbeste prin somn-.Exista cazuri, insa in care dezvaluirea este voluntara. Copiii mici pot fi atat detraumatizati incat "trebuie# sa vorbeasca, ori pot sa scape un cuvant sau doua intimpul unei conversatii care nu are nici o legatura cu acest lucru.Cand molestarea ajunge la varsta adolescentei, datorita dinamicilor pubertatii si acelorlalte probleme ale adolescentei, adolescentul va dezvalui voluntar molestarea.Chiar daca dezvaluirea este voluntara sau involuntara exista reactii irnediate denegare si ostilitate.. )uprirnareaChiar )i atunci cand abuzatorul este o persoana necunoscuta exista o puternicaincercare de a evita publicitatea si interventia. Acest lucru e)te adesea facut prin

minirnizare ' de exemplu5 "7u este mare lucru. 9a trece peste a)ta.#-. Acest lucrW il poate determina pe copil, care deja are sentimente de vinovatie, sa se simta izolat.. 0eprimarea saii tratamentuSDaca dezvaluirea copilului este suprimata, unele ajustari de suprafata vor fl facute.iar viata va continua la fel ca inainte. Acest lucru poate include continuareamolestarii sau abuzatorul poate )a molesteze un alt copil si a)tfel disfunctia este

perpetuata.&ratamentul, atat al victirnei, cat si aS abuzatorului, care se lupta cu dificultati

psihologice foarte man, este lung =$ dificil si poate dura cel putin ani sau chiar mai mult.Am vorbit despre victirne si abuzatori. )a vedem acurn care este impactul petermen lung at abuzului sexuat asupra copilului.&rebuie sa subliniem ca impactul traumatic direct al abuzului sexual asupracopilului are efecte devastatoare asupra vietii adultului, atat la barbat, cat si lafemeie.9om enumera mai intai aceste efecte5. Dispozitie depresive6. )tima de sine scazuta6

$*


20/52

. Autopedepsire%automutilare6

. Dificultati in relatiile sociale6

. Inadaptare sexuala. )Pentru a intelege efectele pe termen lung ale abuzului sexual trebuie sa vedern cum"organizeaza# evenimentnl traumatic ulterior viata si relatiile emotionale ale

adultului.>inBeihor si :ro ne '$*;=- propun urmatonl model de "organizare# ulterioara aexperientei traumatizante5. !ipsa de putere din copilarie este asociata ulterior cu sentimente repetate de tearna)i neajutorare6. )entimentul de vinovatie )i denigrarea determina ulterior sentimentul de a fistigmatizat6. )entimentul de a fl fost tradat de o persoana de incredere determina ulterior raspunsuri inadecvate de recunoastere si identificare cu vietirna sau agresorul.8n model asemanator este propus si de :entovim si (inston '$**$-.ACeste raspunsuri la evenimentele traumatice pot fi mentinute intr o )tare"inghetata# multi ani de zile, iar sentimentele sunt refulate, lasand un "goSW inminte./oldner si colaboratorii '$** - au aratat ca, pentru a intelege dezvoltarea patternurilor abuzive. ale relationarii trebuie. sa pornirn de la c.onceptele de identitate desine si identitate sexuala. Astfel, abuzul suferit in timpul coplariei determina osituatie inCarcata de C3nfliCt referitor Ia reprezentarea sinelui, reprezentare careeste interiorizata in trecerea de la copil la adult.In ceea ce priveste identitatea sexuala, baietii care au cunoscut experienta separarii

de mama, se dezvolta negativ, in sensul ca experienta materna il determina sa isiimagineze ecouri ale legaturii materne. Probleme apar si Ia baietii care au suferit incopilarie un abuz sexual. Drept consecinta a acestor situatii poate apare violentamaritalL ca o rnodalitate de a obtine putere si autonomie fizica. In alte situatii,imaginea unui copil, le evoca acestora propriile experiente, iar o modalitate de ascapa de aceste experiente traurnatice este de a se proiecta in acest copil i astfelcopiSul este perceput ca o sursa a interesului sexual. 3 astfel de orientare poateapare in timpuS adolescentei, organizand ulterior modalitatile de relationare sexualaale aduStului. )ituatia este cu atat mai traumatizanta, atunci cand abuzatorul este desex feminin, deoarece apar confuzii legate de initierea actului, mai preciscine a fostinitiatorul, cine a fost victima si cine victimizatorul@ Insa, flu toti barbatii carecomit abuzul sexual au fost abuzati sexual in copilarie, dar exista freeventeexperiente abuzive, emotionale sau fizice care determina ulterior erotizareaexperientelor abuzive.In cazul fetelor care au suferit experienta separarii in timpul copilariei, ele sereprezinta ca facand parte din spatiul psihologic al mamei si se identifica cu mama,devenind de obicei victime in situatia violentei maritale.


21/52


22/52

' - Plasamentul copilului in regim de urgenta se poate face, in conditiile prevazutela alineatul '$- si in cazul in care copiluleste gasit lipsit de supraveghere sau este parasit de parinti'4- Cei care constata existenta unor situatii care sa impuna plasamentul copilului inregim de urgenta sunt obligati sa sesizeze de indata serviciul public specializat in

carui raza teritoriala se afla copilul, pentru stabilirea acestei masuri. 3rganele de politie sunt obligate sa acorde sprijinul necesar aplicarii acestei masuri.' H- In cazul plasamentului copilului in regim de urgenta, serviciul publicspecializat care a luat aceasta masura va sesiza comisia, in vederea incredintariiacestuia, in conditiile legii sau mentinerii masurii plasamentului pana laidentificarea parintilor copilului.Comisia se pronunta in cel mult I = zile de la plasamentul copilului in regim deurgenta. 3data cu hotararea de incredintare, comisia va sesiza instanta

judecatoreasca competenta, pentru decaderea parintilor sau, dupa caz, a unuiadintre acestia din drepturile parintesti.'=- Pe durata plasamentului in regim de urgenta si a incredintariicopilului in conditiile prezentului articol se suspenda exercitiul drepturilor pe carele au parintii fata de copil.#Asa cum am vazut este posibil, insa, ca parintii care comit abuzul sa fi fost ei insisiabuzati in copilarie, astfel meat este posibil ca ei sa se afle intr o situatie caredepaseste capacitatile br.Interventia pentru protejarea copilului poate include o larga categorie de actiuni

posibile, inclusiv consiliere si tratament pentru familie. Acest lucru trebuie luat inconsiderare cu atat mai mult cu cat, Ia efectele%consecintele traumatizante ale

abuzului pentru copil se adauga si efectele traumatizante determinate deinstitutionalizarea acestuia )i separarea lui de parinti. Astfel, in otararea 7r. $ $Odin $ martie $*** pentru aprobarea normelor metodologice si a masurilor tranzitoriide aplicare a prevederibor 3rdonantei de 8rgenta a /uvernului nr. +%$**O privind

protectia copilului aflat in dificultate, precum si a metodobogiei de coordonare aactivitatibor de protectie si de promovare a drepturibor copilului Ia nivel national,Ia capitolul II '3rganizarea si functionarea serviciilor publice specializate pentru

protectia copilului-, Articobul $ ;, alineatul ' -, se mentioneaza5" ' - )erviciul public specializat pentru protectia copilului asigura copiilor aflati indificultate protectie si asistenta in realizarea si exercitarea drepturibor br si acordasprijin si asistenta parintilor pentru prevenirea situatiilor ce pun in pericolsecuritatea si dezvoltarea copilului, potrivit atributiilor ce ii revin.#Ce se intampla, insa cu profesionistii care 1in zilnic in contact cu copiii si familiileacestora@ 7u ne referim la profesionistii care lucreaza in domeniul protectieicopilului, ci la acei profesionisti care prin natura profesiei br sunt in masura saobserve principalele semne de ingrijorare, care pot ridica suspiciuni cu privire la

probabilitatea ca un copil sa fi fost abuzat. Acesti profesionisti sunt , in primulrand5 profesorii, educatorii, medicii pediatri, preotii. Considera acestia ca este


23/52

responsabilitatea br sa raporteze un caz de abuz@ 7oi credem ca, adesea cazurile deabuz sunt trecute cu vederea de catre acestia si ca se raporteaza de obicei numaicazurile grave de abuz si credem ca se intampla acest lucru, in primul rand pentruca flu se cunosc realitatile legate de abuz 'simptomatologie, dinamicile abuzului-,iar in al doilea rand pentru ca acestia nu considera ca este responsabilitatea br sa

raporteze. Acestea ar putea constitui premisele unei cercetari viitoare.)a vedem acum cat de importanta este pastrarea confidentialitatii atunci cand uncopil dezvaluie ca a fost abuzat. Pentru a intelege acest lucru trebuie sa facemdiferenta intre secret si confidentialitate.Pastrarea secretului inseamna a i da cuiva asigurarea ca flu se divulga faptele si caaceste fapte flu vor fi divulgate nimanui in nici o circumstanta.Pastrarea confideritialitatii, pe de alta parte consta in asigurarea ca informatia

primita este pastrata. Acest lucru inseamna ca informatia primita, ar putea, cu permisiunea persoanei respective sau a altor persoane care au furnizat informatia,sa fie impartasita si altora atunci cand acest lucru se face in interesul persoaneirespective.Atunci cand se suspecteaza un caz de abuz si informatia primita nu este raportataapare posibilitatea ca, copilul sa continue sa fie ranit. )copul privilegiuluiconfidentialitatii nu este de a i proteja pe cel care comite abuzul de o posibila

pedeapsa sau de tratamentul necesar. Este de asemenea important sa subliniem ca privilegiul confidentialitatii nu este destinat pentru a i proteja pe profesionistulrespectiv 'consilier, psiholog, preot etc.-. In once caz, este important ca intotdeaunaun caz de abuz, de once tip sa fie raportat si sa mentionam persoanei care nefurnizeaza informatia respectiva ca nu putem pastra un astfei de secret.

CAPITOLUL ,PROCESUL DE E ALUARE I(AGNOSTICARE A CAZURILOR DE

ABUZ ASUPRA COPILULUI

Asa cum am mentionat la inceputul acestei lucrari, abuzul prin insasi naturasa esteo situatie de criza. Dat find faptul ca am mentionat cuvantul "criza# se impune odefinire a crizei. Dupa aceasta definire vom face o clasificare a crizelor, vom vedeacare sunt fazele crizei )i care sunt implicatiile crizei din perspectiva abuzuluiasupra copilului." criza este un tip de stress sever care afecteaza negativ abilitatea persoanei de agandi, planifica si de a se confrunta eficient cu situatiile " 'Allan L Anderson,$*;+6 Caplan, $*+H5


24/52

Dezvolta strategii de coping pentru a face fata situatiei si stressului rezultat 'ParadL Parad, $** ->rance descrie cinci elemente care caracterizeaza crizele5. Crizele sunt declansate de "evenimente identificabile specifice care devincoplesitoare pentru capacitatile persoanei de a rezolva problema in mod obisnuit.

Ele pot fi un rezultat al unei serii de acumulare a situatiilor stressante, o inabilitategeneralizata de a se confrunta cu situatiile sau un singur eveniment devastator6>iecare are crize in viata lui si un moment sau altul cand se simte incapabil de a seconfrunta cu situatiile stressante din viata lui6Asa cum am mai spus, oamenii reactioneaza diferit la situatiile de viata, astfel incatcriza este personala si subiectiva, depinzand de interpretarea individuala a situatiei,de nivelul individului de anxietate si de strategiile sale de coping6Crizele dureaza o perioada relativ scurta de timp. 8neori acest lucru inseamna caindividul, care pur si simplu nu poate face fata stressului intens si nivelului detensiune se disipeaza. Alteori, acest lucru inseamna ca individul are o motivatie in

plus pentru a lucra intens sa rezolve criza, pentru a evita curioasterea unor niveleatat de ridicate ale stressului intens6Exista doua tipuri de rezolvare a crizelor5 adaptativ, in care indivizii invata fbistrategii de coping si de rezolvare a problemei si maladaptativ, in care individuldevine progresiv mult mai dezorganizat sau defensiv.Este dificil sa prezicem care situatii vor provoca un raspuns de criza si care nu,deoarece fiecare indivici are strategii diferite a ceea ce constituie un eveniment

provocator al crizei. De multe on, copiii care 1in la consilier%terapeut sunt devastatide situatii care pot parea neinsemnate pentru consilier% terapeut. Aceste crize nu par

coplesitoare consilierului%terapeutului dar pot fi foarte reale si stressante pentrucopii.In mod obisnuit, crizele au urmatoarea clasificare5Crize raportate la biologic6Crize raportate Ia mediu6Crize intamplatoare.Crizele raportate la biologic sunt unIversale si privesc dezvoltarea, prin natura lor.Evenimentul provocator in acest tip de crize deriva dintr o oarecare schimbare

biologica sau de dezvoltare, cum ar fi atingerea varstei scolare sau pubertatea.Crizele raportate la mediu nu sunt universale, dar ele apar frecvent si cu destulainformatie furnizata pot fi prevazute. Aparitia evenimentului in acest tip de crizeeste de obicei interpersonala sau situationala, cum ar fi moartea unui parinte,divortul, abuzul, mutarea sau o boala cronica.Crizele intamplatoare sunt evenimente care nu pot fi prezise dinainte si, de obiceiimplica dezastre naturale, cum ar fi incendiile, inundatiibe.in general crizele provoaca reactii de stress la copii. )andier si 0amsa1 'i *; -, careau studiat reactiile de stress Ia copii au descoperit ca circumstantele cele maistressante sunt cele ale pierderii. Cand copiii se confrunta cu moartea unui parinte,

H


25/52

a unui prieten sau cu divortul parintilor, rezultatul pierderii determina un mare gradde anxietate pentru ci.8rmatorul nivel stressant pentru copii cuprinde violenta in familie, inclusivneglijarea, abuzul si somajul.!a un nivel mai jos sunt schimbaribe in mediu, cum ar Ii mutarea,

schimbarea scolii sau mutarea unui parinte care a inceput sa lucreze departe decasa.Amenintarile fizice, cum ar Ii accidentele, bolile si violenta provoaca de asemenearaspunsuri anxioase, dar sunt percepute mai putin amenintatoare de catre copii.>iecare persoana, de obicei cunoaste reactii diferite la crize, depinzand de fazele

procesului crizei.Individul, trece prin ccl putin doua, uneori trei faze ale crizelor '>rance,$** -.in prima faza a crizei, impactul fazei, persoana cunoaste reactii la realizareafaptului ca aceasta situatie particulara a capatat proportii. In mod obisnuit,strategiile de coping pe care persoana Ic utilizeaza n au rezolvat problema creata de

precipitarea evenimentului si persoana incepe sa se simta neajutorata, anxioasa,frustrata, furioasa, tematoare, depresiva sau poate sa simta ca a pierdut controlul.Din moment cc faza impactului apare imediat dupa evenimentul declansator,aceasta faza este de obicei relativ scurta.A doua faza a reactiei la criza este faza de coping. In timpul acestei faze, indivizii

pot face incercari sa schimbe situatia sau sa schimbe reactiile br Ia evenimentuldeclansator. El, de obicei simt un nivel crescut de discomfort sau anxietate =$$ sauun sentiment de disperare sau urgenta. El pot fi in impas sau pot avea sentimente deapatie. In faza de coping, oamenii sunt mult mai doritori sa incerce fie solutii Ia

probleme si ei sunt mult mai cleschisi Ia sugestii si ajutor din partea celorlati decatsunt altii in perioadele de noncriza din viata lor.Daca nici una din strategiile de coping nu functioneaza, indivizii intra incea de a treia faza la criza, cea de retragere. Acest lucru se intampla atunci candoamenii simt ca nimic din ceea ce au incercat flu i a ajutat sa ateflueze durerea.Exista doua tipuri de retragere5 voluntara si involuntara. )uicidul este o forma deretragere voluntara, in care indivizii isi iau viata sau incearca sa si ia viata, pentrua evita durerea inerenta in situatia crizei continuate. 0etragerea irivoluntara implicade obicei anumite tipuri de dezorganizare psihologica sau emotionala. Poate luaforma unui oarecare tip de decompensare psihotica, implicand cognitii deformate,dispozitii labile si alte tulburari ale personalitatii.In general, oamenii flu iritra in faza de retragere daca, crizele au trecut sau daca orezolvare sau un anumit tip de sprijin este acordat.Pornind de la cele mentionate mai sus, daca ne referim la cazul particular aSabuzului asupra copilului, "actorii# contextului abuzului trec prin aceeasi secveta

predictibila a crizei.In cazul parintilor, evenimente declansatoare ale crizei ca saracia, somajulalcoolismul, boli psihice sau croriice in familie s.a.m.d. sau once alt eveniment

=


26/52

minor se pot adauga la un istoric de abuz in copilarie. )ituatia este Cu atat maidramatica in cazul copiilor, deoarece ei se afla intr o pozitie de lipsa de putere,

parintii sunt persoanele in care copiii au incredere, astfel incat copilul poatedezvolta sentimente de ambivalenta afectiva ' isi iubeste si isi uraste in acelasi timp

parintele- si de foarte multe on, copilul poate ajunge pana in ultima faza a

procesului crizei, cea de retragere, fie voluntara, lie involuntara.&otusi, copilul poate dezvolta o serie de strategii de coping si supravietuire, pentrua face fata situatiilor traumatizante prin care trece, poate folosi o serie demecanisme de aparare pentru a se proteja de consecintele psihice ale traumelor abuzului. Avand in vedere, asa cum am aratat mai sus, ca acesta se afla intr o

pozitie de lipsa de putere, aceste strategii sunt de cele mai multe on maladaptative.Prezentam mai jos doar cateva dintre aceste strategii5Dependenta

7esatisfacerea nevoilor sau satisfacerea lor in mod inadecvat duce Ia dependentacopilului de persoanele care ii ingrijesc, dependenta care poate fi, fie deschisa, fiedefensiva.In cazul dependentei deschise, se manifesta tendinta constanta spre contacte fizice,comportament de cautare a atentiei, preocupare pentru coritrolul si stapanireaaltora, incercarea de a i multumi pe ceilalti si de a fi acceptat de catre parinti )iceilalti adulti. Dependenta defensiva se manifesta priritr o independenta excesiva siretragere emotionala, atitudine rece si dificila.0eactii de suferinta Ia separare0. )pitz '$*H+- i :o ib1 '$*+ - descriu o serie de reactii care apar atunci caridcopilul este spitalizat si in momentul in care acesta este separat de parinti.

0obertson '$*+O- arata ca aceste reactii ale copiilor trec pun trei faze5 "protest#,"disperare# si "negare#. El a observat ca reactii similare apar si in situatiile demaltratare. Insa, copizi sunt ma putin capabih, in comparatie cu adultit sa sufere pe

perioade indelungate si, in compensatie, vor dezvolta diferite simptome, curn ar fianxietatea )i comportamentul regresiv..DisociereaDisocierea, curn ar fi amnezia totala sau partiala a abuzului, Ia fel ca si negareasunt fo$oste de copil pentru a se ehbera de simptornele si amantirile abuzului. Potaparea, de asemenea stan asemanatoare transei, in care copilul priveste in gol )i

perde contactul cu medu$ inconjurator. De obicei, copliul are amnezia acestor episoacie, iar dupa cc se sfarsesc, copilul va spune cc facea inaintea episoclului, casi cum nimic nu s ar fi intamplat.

alta manifestare Care poate aparea este perturbarea perceptiel de sine, curn ar fide exemplu tulburarea personalitatu multiple, cand copilul poate oscila intre diferiteidentitati.)e pot observa si schimbari bmste ale dispozitiei copilului si comportamentuluiacestuia.. )tima de sine scazuta

+


27/52

Copilul care a avut incredere in adultii care $ au supus unui tratarnent abuziv iilipseste capacitatea de a intelege si de a interpreta aceasta situatie si de aceea vagasi o modalitate de a "scuza# comportamentul agresorului. Astfel, copilul ii poate

prezenta pe agresor intr o lurnina favorabila si ia asupra sa intreaga responsabiltate,fapt cc determina aparitia sentlmentului de vinovatie, exprimat ifl diferite forme de

comportament autodistructiv.. Intarzieri in dezvoStare. Copui expusi situatulor traurnatizante din familie suferadiferite grade de retard, ifl dezvoltarea neurologica, cognitiva si pslhomotorie.ProbBme tie invatare. Pot aparea probleme in ceea cc pnveste concentrarea atentiei)i intarzieri in dezvoitare.. 0etardul mental. Poate ft determinat de leziunile cerebrale suferite, desubalimentare, de problemele de atasament din timpul alaptarii, precum si de unabuz emotional continuu.Dc obicei cand se raporteaza un caz de abuz asupra copilului se face o investigarede catre servlciul de protectie a copilului. 0aportarea poate fi facuta chiar de catrecopil sau de un adult, tie de parintele nonabuzator, tie de un alt adult care cunoastesituatia familei respective. Atunci cand se intervine in astfel de cazuri trebuie luatein considerare insa, contextul abuzului poate fl traumatizant, nu numai pentru partleimplicate in acest context 'copii abuzati si parinti abuzaton-, ci si pentru

profesionistu care lucreaza in acest domeniu. Acest context poate determina o senede train subiective din partea profesionistilor, o serie de sentimente sau coriflictecare ar putea perturba o intelegere adecvata a situatiei respective si gasirea unor solutli eficiente pentru a rezolva aceste situatii. intr un studiu efectuat de Copans sicolaboratorii '$*O*-, pe 8n grup de profesionisti din domeniul sanatatii si asistenti

sociali, s a dermonstrat ca atunci cand acestia se confruntau cu contextul abuzului,apareau reactii legate de5&eama de a fi expusi violentei din cauza furiei parintilor6)tapanirea propriei agresivitati6 .Dorinta tie a avea o anurnita satisfactie emotionala Ia lucru6)entimentul incompetentei6sentirnentul intregii responsabilitati a Cazulul 'sindromul 7ithingale-6Dficu$tati in diferenterea antre responsab$itatea personala si cea profesionala6)entirnentul tie transformare in victima6Amestecul unor sentimente legate de client cu cele legate tie rolul ce trebuie jucatca profesionist6Dorinta tie a avea mal muit control.Ca urmare a acestor reactii, profesonistii pot folosi la randul lor o serie de strategiide coping si supravieture, pentru a face fata situatnior respective. Prezentam mai

jos, pe scurt aceste strateuii5Inlocuirea problemei 2 atunci cand se la in consideratle doar unul dintre muitipieleaspecte ale situatiei respective6

O


28/52

Proiectia dificultatilor 2 profesionistul in loc sa se raporteze Ia situatia de abuz caIa o situatie strict profesionala, o priveste ca pe o problema personala6Introiectia 'paraizzarea sau activitatea frenetica 6nadecvata- 2 profesiornstii devincoplesiti de ceea ceea se intampla si nu rnai au abilitatea tie a observa si anahza, iar in cele din urma devin incapabli de a actiona.

. 0etragerea 2 se refera la retragere emotionala, fizica, printr un mecanism tiedefensa a sinelul6

. 0educerea complexztatu 2 profesionistii simplifica complextatea problemelor )igasesc moduri de rezolvare care sa se potriveasca modelelor br de rezolvare a

problemelor6/andirea normativa in locul evaluarii 2 profesiornstii isi bazeaza activitatea

profesionala pe proprilie norme si valori.Pornind de Ia aceste considerente, am putea spune ca, de multe orisi profesionistiicare lucreaza cu astfel de cazuri se pot afla intr o situatie de criza. Important este caaceste train sa fie constientizate, astfel meat sa fie evitata perturbarea intelegeriisituatiei,partea persoanelor implicate, a circurnstanteior care au dus Ia aparitiaevenimentului cieclansator si a sentimentelor Copilulul cu privire Ia criza.Consilierul%terapeutul va evalua repertoru$ copilului de strategii de coping,raportate Ia aceasta situatie particulara. 9a evalua tie asemenea probabilitatea sauriscul copilului cte a fl in pericol. Acest lucru va implica observarea parintilor si acelorlalte figuri autoritare pentru copil. Poate de asemenea implica ajutarea

parantilor. In timpul acestui proces, consilierul va incuraja copin sa vorbeascadespre perspectiva asupra problernei, sentlmentele )i planurile lor. De multe orioarnenhi in criza au dficu$tati in organizarea gandur$or si sentirnentelor sdsau in a

)e exprima, astfXl meat, consiiienii%terapeutui ii poate ruga pe copil sa furnizezeinformatii concrete sau sa i ajute sa se concentreze asupra unui aspect particular al problemei.Evaluarea persoanelor implicate vizeaza evaluarea parintilor si a copilului.Consilierul%terapeutul va dori sa stie Ia cc este supus copilul acasa si modul in care

parintii reactioneaza Ia comportarnentul copilului. )e face in primul rand oinventariere a semnelor )i simptomelor, atat la copil, cat si Ia parinti. in cazul unuicopil suspect de a fi fost abuzat, urmatoarele puncte sunt importante5. )a spunem parintilor ce am observat6)a i spunem ca acest lucru ne ingrijoreaza6. )a i intrebarn daca si pe el il ngrijoreaza6. )a vedem curn reactioneaza ci acasa daca copilul are acelasi comnortament saucreeaza ace$easi probleme,Daca nu sunt dsnusi sau sunt in stare sa si schrnbe modul de a reactiona@)unt dispu)i )a accepte ajutor )i asistenta atunci cand dorese sa se schimbe@Discutia Cu parintii nu trebuie neaparat sa i sperie, ci parintii trebuie sa fieacceptati ca fund egail. Aceasta inseamna ca trebue sa tie luati in serios si tratati enrespect, dar acest lucru nu inseamna neaparat sa firn de acord cu parenle br.

;


29/52

Este important sa tie implicati parintn in soSutnSe tuturor problemelor refertoare IaC3i$ sau Sa familza br.inventarierea semnelor fizice si comportarnentale se va completa Cu istoncul

panntiior si al copilului.In obtinerea informatiibor despre ist3ric8l parintilor se vor avea in vedere

urmatoarele aspecte5 0elatia parintbor cu propru br parinti in copilaria br6 Daca au existat schimbari in relatia cu parintli br si ba cc varsta au aparut aceste

schimbari6 Care an fost metodele de pedeapsa fobosite de parintii bor in copilaria br6 Daca au existat afectiuni psihice sau bobi cronice Ia parinti sau frati6 Personabitatea )i atitudinile parintibor br6 Daca au existat separari de parinti si care a fost motivul acestora6 Daca au existat separari, divort, recasatoriri6 Daca a existat rivalitate intre frati sau favorizarea unuia dintre frati de catre

parintii $or 3cupatia )i rangul social al parintilor br, deoarece reflecta circumstantele

materiale ale copilariei parintilor6 Daca au aparut evenimente recente in familie care sa fi reprezentat factori de

stress6 Care sunt relatiile dintre parintii copilului6 Care sunt relatiile dintre parinti si copil6 )tarea sociala actuala a parintilor 'locuinta, gospodarie, probleme financiare-6 Probleme medicale anterioare ale parintilor copilului 'afectiuni, operatii,

aecidente-6 0elatia parintilor Cu colegii de munca, vecinii si superiorii6 daca intretin relatii dc prietenie6

Care sunt atitudinile si normele parintilor copilului5 morale, religioase etc6 Atitudinea fata de sanatate si propriul corp6 >olosirea timpului liber5 pasiuni )i curiozitati6 Dispozitia predominanta5 anxios, ingrijorat, vesel. deznadaiduit, pesimist,

dispretuitor sau prea increzator fata de sine, stapanita sau demonstrativa, stabila saufluctuanta6

Caracterul parintilor5 sensibil, rezervat, timid, sperios, suspicios, gelos,resentimentar etc.

Istoricul vietii sexuale5 atitudinea fata de sex, experiente heterosexuale )ihomosexuale, practicile sexuale actuale, contraceptie6

)a furnizeze informatii despre copii5 sex, varsta6 data fiecarui avort sau nascutmort6 temperament, dezvoltare afectiva, sanatate fizica si mintala a copiilor.Datele privind istoricul copilului vor fi furnizate de catre copil, dar acestea vor ficompletate cu informatii flirnizate de catre parinti sau de catre alte persoaneapropiate copilului, de exemplu frati mai man.

*


30/52

Aceste date vor viza5 0elatia copilului cu panintii6 etodele de pedeapsa folosite de catre paninti6

Care sunt pninncipiile de educatie folosite de catre paninti5 morale, religioase,severitate, valoarea banilor etc.6

Care a fost relatia precoce mama copil6 Daca a fost penceput ca un copil dificil si modul in cane au reactionat panintii Iacomportamentul copilului6

Daca este un copil care necesita spitalizani frecvente si in consecinta o ingnij irespeciala din partea panintilor6

Primele faze ale dezvoltarii5 anomalii in timpul vietii intrauterine si Ia nastere,dificultati in dobanclirea primelor deprinderi, intarzieri ininvatarea mersului, vorbirii, controlului sfincterian6

Daca au existat sau exista probleme nervoase la copil5 spaime, accese de furie,timiditate, balbism, enurezis, cosmaruri frecvente6

)colarizare5 varsta inceperii si terminarii fiecarei scoli, scoli urmate6 relatiile cu profesorii si colegii.Am cliscutat pana acum clespre faptul ca procesul de evaluare implicainventarierea semnelor fizice, comportamentale Ia copii, cat si inventariereasemnelor comportamentale Ia parinti, insotite de informatii privind istoricul

parintilor )i copilului. Asa cum am vazut, un diagnostic de abuz nu poate fi pus pe baza unui singur simptom. &otusi, prezenta unui mare numar de indicatori, fizicisau comportamentali ne poate indica probabilitatea unui abuz.8rmatorul pas in procesul de evaluare%diagnosticare a cazurilor de abuz asupra

copilului este evaluarea psihologica prin teste, care ne poate ajuta in testareaipotezei de abuz.Pot fi utilizate5. &este de comportament%personalitate&estele de personalitate pot descrie in mod sistematic, sa diagnosticheze problemelecopiilor si sa dea indicatii privind dezvoltarea sau schimbarile in comportament.Ele pot fi utilizate pentru a prevedea comportamentul, la fel ca )i pentru aidentifica problemele personale si pentru a diagnostica psihopatologia.&estele de personalitate pot fi categorizate, conform tehnicilor utilizate, in5verbale. vizuale, manipulative, obiective.&ehniciie verbale sunt acele metode care implica un stimul verbal si necesita unraspuns verbal. tehnica utilizata poate fi cea a intrebarilor proiective, de exemplu5"Care este persoana care ti ar placea sa fli&W. 8n alt tip de item pe care psihologulii poate utiliza este pentru evaluarea atitudinilor fata de familie, colegi, scoala,evaluarea anxietatii. cum ar fi de exemplu completarea de fraze.&ehnici vizuale. )timuli vizuali sunt prezentati copiilor, iar copiii sunt rugati sa deaun raspuns verbal. Pot fi prezentate imagini de animale in contexte sociale, princare copiii devin implicati in conflicte, identitati, roluri si structura familiei sau

4


31/52

copilul poate fl rugat sa spuna o poveste despre flecare imagine 8tilizarea unor astfel de te>mici ofera o imagine a modului in care copiii privesc mediul in caretraiesc, motivele br, nevoile br si mecanismele de defensa pe care le utilizeaza.&ehnica desenulul. Desenul este vazut ca o modalitate prin care copilul isiimpartaseste perceptiile )i reactiile la lumea din jurul lui. De asemenea reflecta

modul in care copilul abordeaza situatiile de viata.&ehnicile manipulative utilizeaza materiale, cum ar fi papusi, jucarii, pentru a evalua copiii care au dificultati in exprimarea sentimentelor sauatitudinilor verbale sau pentru a evalua copiii care nu stiu sa deseneze. Astfel detehnici functioneaza si cu copiii care au disabilitati sociale, de limbaj sau fizice.&ehnicile objective. Cele mai des utilizate sunt inventarele de personalitate. Deexemplu, unele teste cer copilului sa raspunda prin "da# sau "flu# on "adevarat# sau"fals#.Evaluarea de catre celia%ti. Examinarea evaluarii de catre alte persoarie este altacale de apreciere a personalitatii copilului. Copiii, la fel ca si adultii tind, constientsau inconstient sa spuna lucruri bune cu privire la propnia persoana, astfel incataleg alternative dezirabile din punct de vedere social, utilizand mecanisme dedefensa pentru a ascunde adevaratele comportamente. 8nieori copilul se comportaexact m1ers, exagerand comportamenitele negative in propria evaluare.. &este de inteligenta. &este privind stima de sine, care presupun o evaluare a perceptiei individuale, careinclude o combinare a sentimentelor, sperantelor,gandunilor si a perceptiei a ceea ce ei sunt, ce au fost si ceea cc pot deveni.. &este privind stilul de invatare. )tilul de invatare este definit ca o componenta a

caractenisticilor cognitive, afective si a factorilor psihologici care servesc caindicatori relativ stabili a modului in care copilul percepe, interactioneaza Cu )iraspunde la situatiile de invatare.

situatie deosebita in evaluare%diagnosticare o reprezinta cazurile de abuz sexual pentru ca, desi vorbim des despre diagnosticul de "abuz sexual# nu existadiagnosticul de abuz sexual. In abuzul sexual este vorba despre o intamplare saumai multe intamplani care nu pot Ii diagnosticate ca abuz sexual. ai bine an fi savorbim despre diagnosticul "suspiciune de abuz sexual# san "presupus abuzsexual#, datorita simptomelor emotionale, fizice si comportamentale sau datonitaunei dezvaluiri facute de copil sau de o alta persoana, care justifica abuzul sexualca una din cauzele posibile ale comportamentului.Diagnosticarea presupune inceputul unei relatii, care are drept scop planarea incontinuare a unei suspiciuni de abuz sau incetarea acestei suspiciuni. Cel care punediagnosticul aduna informatiile pnivind situatia care a determinat reclamatia.Informatia trebuie sa contina, pe langa faptele despre intamplani si parearea tuturor celor implicati.

4$


32/52


33/52

Consecinta poate fi ca abuzul sa continue. De aceea trebuie stabilite in primul randsemnele i simptomele si cuvintele copiiuiui care au dus la suspiciuneaa de abuz.Acest Iucru este valabil pentru un copil care este prezentat cu )uspiciunea de abuz,

precum )i pentm suspiciunea care apare in timpul unei investigari sau a terapiei.A suspecta abuzul inseamna urmatoarele5

A analiza cine a vazut sau ce a auzit6 Cand )i unde a avut bc fapta6 Cat de des s a intampiat6

De asemenea trebuie descris comportamentul copilului de dinaintea simptomelor aparute sau cuvintele copiiului si care a fost comportamentul observatoruiui.Include totodata modul in care a reactionat copilul si modul in care au reactionatcelelalte persoane. &rebuie reactionat neaparat in cazuri speciale, de exemplu, Ia8n vizibil semn fizic, care poate fi consecinta unui abuz sexual.Informatia trebuie sa fie scrisa, din mai multe motive. In primul rand, scriindinformatia se poate pune in ordine si reflecta asupra ci din nou. In aS doilea rand, se

poate comunica mai clar cu colegii prin scris. In aS treilea rand, este important camai tarziu sa fie explicat cum a decurs investigarea.In mod automat, o colaborare interdisciplinara este o conditie necesara pentru cercetare corectaDupa raportarea suspiciunii se discuta observatiile si experientele cu colegii,stabilind impreuna ipotezele. Este recomandabil ca ipotezele sa fie formulate catmai universal. Pot exista si alte explicatii, chiar daca abuzul este foarte probabil.Ipotezele trebuie sa fie formulate tot in scris.!a inceputul contactului cu copilul si cu parintii trebuie sa ceri voie sa culegi

informatii )i de la alte persoane. Aceste per)oane pot fi5 medicul de familie,medicul pediatru, invatatorul sau educatoarea. Dc la cel care a facut raportarea sevor obtine urmatoarele informatii5

Care este relatia dintre parinti si daca parintii locuiesc impreuna@6 Daca nu locuiesc impreuna exista vizita reglementata )i aceasta este

respectata@6 Daca parintii lucreaza undeva si ce program au acolo@6 Cu cine are copilul Contact in viata zilnica@ Exi)ta cineva care are grija de copil cat parintii sunt plecati@ Copilul mai sta )i la aitcineva si cat de des@ Cand se duce la alte persoane sau la celalalt parinte )i cand se intoarce@6 Cum sunt familiile de unde provin parintii si daca exista o legatura cu acestea@ Daca exista parinti adoptivi sau un parinte vitreg si de unde provin ei@

Pasul urmator este convorbirea cu parintii. )e discuta si se hotaraste la fiecare cazin parte daca este intelept sa se vorbeasca cu ambele parti la inceput atunci candexista banuiala de abuz sexual. In aceasta convorbire trebuie )a se discute cu

parintii diferitele ipoteze si presupunerea ca ar fi vorba de comportamente sexualeneadecvate varstei. Poate copilul a fost martor la actiuni sexuale intre adulti

44


34/52

'parinti, ingrijitori- sau copilul a fost victima unui abuz sexual 'si aceasta este ceamai importanta posibilitate-. Acest pas are o importanta hotaratoare pentru a pastracolaborarea cu parintii. 7u este intelept si nici drept sa se foloseasca in aceastaconvorbire expresia "abuz sexual# . Este important sa mai participe cineva ladiscutii.

In discutiile cu parintii se au in vedere urmatoarele aspecte5 0elatiile sexuale dintre parinti, precum si modul in care se poarta membriifamiliei6

Cum se desfasoara spalarea )i culcarea si cine are grija de acestea@ A fost unul dintre parinti sau amandoi victima abuzului sexual si cine a fost

autorul@68rmatorul pas este aplicarea de teste standard si testarea ipotezei. &estele utilizate

pot fi cele mentionate mai sus.Este recomandabil apoi sa discutam din non cu parintii.8rmatorul si ultimul pas este convorbirea cu copilul. Aceasta convorbire senumeste interviu diagnostic si este o parte normala a fiecarui proces de diagnostic,nu numai in cazul suspiciunii de abuz sexual. &inand cont de sensibilitateasubiectului este bine sa nu se faca interviul, fara sa se discute mai intai cu altispecialistI. Punctul de plecare aS interviului este faptul ca un copil poate fuinctionaca informator. De cele mai multe on, copilul incepe sa vorbeasca despre abuz intimpul interviului si atunci caracterul interviului se schimba imediat.Daca copilul dezvaluie experienta de abuz sexual, interviul diagnostic va avea invedere urmatoarele aspecte5

Cum descrie copilul ceea cc s a intamplat6

Daca a spus cuiva din familie despre cele intamplate 'mama sau tatal-6 Care a fost reactia mamei Ia ceea ce a spus copilul6 Care a fost reactia celorlalti membri ai familiei referitor la ceea ce s a intamplat6 Cum se purta copilul inainte de cele intamplate6 Care a fost comportamentul copilului dupa cele intamplate6 Daca abuzatorul si a asumat responsabilitatea6 Care era relatia dintre parinti inainte de cele intamplate6 Care este relatia dintre parinti dupa cele intamplate6 Daca au existat evenimente similare in antecedentele copilului6

Desigur, acest interviu va diferi, in functie de varsta copilului.In cazul in care se ajunge la certitudinea de abuz sexual, emotiile care insotescaceasta experienta duc mereu la furie impotriva abuzatorului si la negarea acesteisentinte. Cand abuzul apare in familia de baza a copilului, emotiile sunt si maiviolente. >uria poate sa apara oricand in timpul investigarii. Ca o consecinta,

parintii isi pot retrage copilul de la investigare si terapie. Pentru copil, acest lucruinseamna probabilitatea ca abuzul sa continue si mai putine posibilitati de ajutor.Este necesar, insa ca in unele cazuri de abuz asupra copilului sa se separe copilul deabuzator, deci trebuie sa ne asiguram in primul rand ca acesta nu este in pericol.

4H


35/52

Persoana care a comis abuzul poate necesita la randul sau asistenta sau poate finecesar sa luam in considerare suportul si asistenta pentru parintele care nu a comisabuzul. Profesionistul trebuie sa discearna intre aceste situatii5 cand va fi scoscopilul din familie, cand se acorda asistenta si )prijin copilului in familie . Desigur,

profesionistul in domeniul protectiei copilului trebuie sa acorde atentie, in primul

rand nevoilor immediate ale copilului. )unt situatii in care viata copilului este pusain pericol in familie . Este recomandabil atunci cand se ia o decizie cu privire la protectia copilui sa se faca analiza a riscului.0iscul ar reprezenta "variatia relativa a pierderilor posibile, in situatia in care

pierderea semnifica un eveniment nedorit.# 'David . Cooper si David :all,"Abuzul asupra copilului#-. Exista insa o serie de alte concepte care 1in in sprijinulconceptului de risc, cum ar fi cele de nesiguranta, hazard, probabilitate, pericol siasumarea riscului.Prezentam mai jos, pe scurt aceste concepte5. 7esiguranta 2 raspunsurile subjective ale persoanei expuse riscului6. azardul 2 8n factor existent 'actiune, eveniment, deficienta- care introduce

posibilitatea sau mareste probabilitatea unui rezultat nedorit6. Probabilitatea se refera la probabilitatea relativa a rezultatelor6. PericoluS 2 8n rezultat al hazardului, care produce o pierdere sau este asociat cu

pierdere in conceptia observatomlui6. Asumarea riscului 2 apare atunci cand exista constiinta riscului.In cazul particular aS abuzului, :rearle1 arata ca riscul depinde de distinctia claraintre "grupurile vulnerabile# si "indivizii aflati in pericol#.In aceste analize de risc trebuie sa avem in vedere urmatoarele5

$ . Care este hazardul pentru copii6. Dinamica riscului64 . azardul predisponibil 'sensibilitatea si receptivitatea la hazard-6H. azardul situational 'legat de circumstante-.Atunci cand evaluam hazardul pentru copii si dinamica riscului trebuie sa evaluamfunctionarea familiei, precum si factorii extrafamiliali.>actorii familiali ar fi5. Absenta legaturilor afective6. &ulburare masiva in sentimentele farniliei6. odele parentale deficiente6. )tiluri disfunctionale de a face fata stressului6. Absenta interactiunii sau distorsiune masiva in interactiunea dintre parinti6. Absenta unor experiente necesare )i adecvate de viata 'hrana, caldura, joaca,conversatie-6. Absenta sau distorsionarea retelei de comunicare 'in interiorul familiei si intrefamilie )i lumea exterioara-6. &ehnici absente sau exagerate de disciplina.>actorii extrafamiliali ar fi5

4=


36/52

. Deficienta in serviciul de sprijin6

. Deficiente in supraveghere sau control6

. Esec in comunicarea interZrofesionala6

. )chimbari de ordin politic sau schimbarea politicii in cadrul agentiilor6G Decizii neclare in conferintele de caz6

G )tress personal in randul profesionistilor6. )chimbari in opinia publicului6. >ilosoflule sau ideologiile profesionistilor.>actorii care influienteaza hazardul predisponibil 'factori legati de profesionistiicare fac analizele de risc- ar fi5. 8n prea mare optimism privind reabilitarea copiilor in familie6. 8n prea mare pesimism in ceea ce priveste viata copilului aflat in ocrotire6. Increderea in cooperarea cu parintii6. prea mare sensibilitate la nevoile si sentimentele parintilor6. 0ezerva de a accepta un rol in cazurile copiilor cu abuzuri6. Dificultati generale in plasamentele pentru copii6. 9ariatii in departamentele de servicii sociale, in ceea cc priveste procedurile incazuri de abuzuri asupra copiilor6. !ipsa de valori comune Cu alte agentii6. Instruirea generica a profesionistilor6. !ipsa de experienta.In ceea ce priveste hazardul situational, pot interveni urmatorii factori5. supraveghere neadecvata a familiei6. 7egarea riscurilor pe care le comporta copilul6

. Esecul in cletectarea principalelor semne de ingrijorare6. slaba comunicare cu alti lucratori6

. excesiva bunavointa fata de conceptiile altor lucratori6

. !ipsa de cunoastere a familillor si copiilor6

. !ipsa de cunoastere a impactului unui mediu ostil asupra familiei6

. 8n exces de optimism legat de familiile deosebite6

. !ipsa de supraveghere din partea personalului cu vechime in activitate6

. Confuzie privind responsabilitatea cazului6

. !ipsa aptitudinilor interpersonale6

. !ipsa abilitatilor de evaluare6

. !ipsa aptitudinilor in comunicarea cii copiii6

. !ipsa unor contacte cu resursele Comunitatii locale6

. supraveghere excesiva a familiei.

4+


37/52

CAPITOLUL /STRATEG0 BE INTER ENTIE TERAPEUTICA IN CAZURILE DE

ABUZ ASUPRA COPILULUIIn general, interventia in cazurile de abuz asupra copilului trece prin trei etape, infunctie de natura si gravitatea abuzului5

. Interventia in criza6. &erapia pe termen scuft6

. &erapia pe termen lung.Interventia in crizaExista serie de reactii tipice la situatiile de criza, iar in functie de aceste reactii vafi aleasa modalitatea de acordare a aiutorului, persoanelor implicate in acestesituatii de criza. Aceste reactii sunt5. Consternarea. Indivizii care manifesta aceasta reactie au de obicei dificultati in aintelege ceea ce se intampla. Ei flu isi aduc aminte sa fi cunoscut acest nivel destress inainte si flu au idee cum trebuie sa rezolve situatia.. Pericolul. Indivizii sunt convinsi ca sunt pusi in pericol prin aceasta situatie decriza )i au sentimentul ca sunt raniti in mod ireparabil, fizic sau psihologic6. Confuzia. Persoanele respective au dificultati in a intelege situatia )i nu potformula planuri pentru rezolvarea crizei.. Impasul. In cazul acestui tip de reactie, indivizii sunt "blocati# si incapabili sagenereze strategii de coping alternative.. Disperarea. Indivizii disperati doresc once pentru a incerca sa rezolve criza,inclusiv metode pe care in mod normal nu le ar utiliza sau care nu sunt potrivite din

punct de vedere logic situatiei.

. Apatia. Acesti indivizi de obicei renunta si refuza sa faca schimbari pentru arezolva situatia de criza. [, 7eajutorarea. De obicei acesti indivizi cred ca flu exista posibilitatea sa se Hajute singuri si ca aitcineva ar trebui sa i salveze.8rgenta. Acesti indivizi doresc o solutionare imediata a problemei i pot incerca

propriile solutii sau pot cere urgent ajutor.. Disconfortul. Acesti indivizi au dificultati in a se gandi la solutiile posibile, iar anxietatea br se manifesta prin neliniste si incapacitatea de a se concentra.)a vedem acum care sunt etapele unei interventii in criza. In primul rand, scopuleste de a acorda atentie nevoilor imediate ale copilului .8neori este necesar pentrusiguranta copilului sa se separe copilul de abuzator, deci trebuie sa ne asiguram in

primul rand ca acesta flu este in pericol. Persoaria care a comis abuzul poatenecesita la randul sau asistenta sau poate fi necesar sa luam in considerare suportulsi asistenta pentru parintele care nu a comis abuzul. Daca abuzatorul coopereaza,exista posibilitatea ca el sa primeasca ajutor%tratament.De obicei, in fazele de inceput ale interventici in cazurile de abuz asupra copiluluiexista dificultati din partea partilor implicate in organizarea gandurilor sisentimentelor silsau in a se exprima, astfel incat tehnicile mai profuinde de

4O


38/52

interventie cum ar fi tehnicile psihodinamice nu sunt recomandate in aceasta fazade inceput.In general, interventia in criza urmeaza serie de etape logice 'Aguilera, $** 6)teele si 0aider, $** $ -, etape pe care le vom urmari si atunci cand ne confruntamcu situatiile de abuz asupra copilului.

Aceste etape ar fi5. Evaluarea crizei si a resurselor personale. Aceasta etapa implica evaluarea persoanelor implicate in criza si a problemei6. Claritate emotionala si cognitiva cu privire Ta intelegerea problemei. In aceastaetapa, persoanele implicate in criza sunt ajutate sa recunoasca problema sinecesitatea rezolvarii sale6. Elaborarea soiutiilor posibile. )e evalueaza consecintele posibile si se elaboreazasolutiile.. Decizja unei interventii. )e evalueaza solutiile care sunt cele mai eficiente pentrua rezolva problema.. Planficarea executarii interventiei. Din cauza naturii crizei si a timpului limitat,solutiile trebuie sa fie aplicate rapid si intr un timp relativ scurt. De aceea trebuie sase elaboreze un plan referitor la strategiile necesare pentru rezolvarea problemei.. PSanficarea evaluarii unei interventii. In aceasta etapa se evalueaza daca strategiileelaborate pentru solutionarea problemei au functionat pentru a rezolva criza.In interventia in criza se poate opta pentru consiliere sau )e poate combinaconsilierea cu anumite tehnici de psihoterapie, cum ar fi de exemplu terapia prin

joc. odalitatea de interventie va fi aleasa in functie de varsta copilului.9om prezenta mai jos, in detaliu fiecare dintre etapele interventiei in criza

mentionate anterior.Prima etapa, cea a cvaluarii crizei si a resurselor personale a fost prezentata incapitolul precedent, astfel meat nu o vom mai prezenta in acest capitol.Cea de a doua etapa, obtinerea claritatii emotionale si cognitive cu privire Iaintelegerea problemei vizeaza cresterea abilitatii de a intelege i exprimasentimentele referitoare la situatia de criza si dezvoltarea unei intelegeri cognitivemult mai pozitive a problemei. Consilierul%terapeutul ii va ajuta pe client sa fie

propriul stapan al problemei, sa recunoasca rolul pe care ii joaca in aceasta situatiesi sa recunoasca faptul ca el trebuie sa faca schimbari personale pentru a rezolva

problema.Pentm a ajuta copilul sa obtina o intelegere intelectuala a crizei si a rolului pe careii joaca in aceasta criza, consilieru!%terapeutul va trebui sa utilizeze tehnici deconsiliere%terapie mult mai active, cum ar fi, reflectarea semnificatiei, confruntareasi reformularea. El poate de asemenea sa sublinieze semnificatiile din afirmatiile pecare le face copilul. Datorita confuziei inerente din situatiile de criza, copilul poatesa nu gandeasca foarte clar, iar consilierul%terapeutul poate sa flu

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	ramona-tama
View:	230 times
Download:	0 times

lucrare abuz

Documents