1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A … MEMORIU PUG CIOROIASI.pdfStrategia de dezvoltare...

BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]

pag. 1

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

Denumirea lucrarii:

Prezentul proiect a fost întocmit la comanda - Consiliul Local al comunei Cioroiasi,

care are în planul de investiţii pe anul 2014 ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC

GENERAL AL COMUNEI CIOROIASI - JUDETUL DOLJ.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL COMUNA CIOROIASI - JUDETUL DOLJ

Proiectant general:

BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU

Craiova, str. Dezrobirii, nr. 135, bloc G22, ap.8, telefon 0727398818, 0351434 212

email: [email protected], numar de inmatriculare in Registrul Fiscal al

Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj la nr. P3380 / 22. 04. 2002, cod inregistrare

fiscala CIF 20190678,

Data elaborării: MARTIE 2014

1.2. OBIECTUL LUCRARII

1.2.a SOLICITARI ALE TEMEI PROGRAM

Documentaţia are ca obiect actualizarea Planului Urbanistic General al

comunei CIOROIASI - judetul Dolj.

Comuna Cioroiasi - are in componenta sa satele: Cioroiasi, care este resedinta

comunei Cioroiasi si satele componente: Cetatuia si Cioroiu Nou.

Prevederile de dezvoltare ale comunei Cioroiasi, cuprinse in prezenta

documentatie de urbanism pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al

comunei Cioroiasi - judetul Dolj, au la baza consultarile efectuate la Prirnaria

Cioroiasi si tema - program stabilita de Consiliul Local Cioroiasi.

Planul Urbanistic General - Comuna Cioroiasi ediţia 2014 preia o serie de date

si prevederi din P.U.G. comuna Cioroiasi, proiect 9055 / 2000, intocmit de S.C. Proiect

S.A. Craiova, aprobat de Consiliul Local Cioroiasi, cu avizul Consiliul Judeţean Dolj.


pag. 2

1.2.b. PREVEDERI ALE STRATEGIEI SI PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE

Prevederile programului de dezvoltare pentru comuna Cioroiasi se inscrie in

Strategia de dezvoltare economico-sociala a Judetului Dolj pentru perioada 2007 –

2013, care urmareste dezvoltarea durabila a judetului Dolj, tinand seama de cele trei

dimensiuni: economic, sociala si mediu. Strategia de dezvoltare economico-sociala a

Judetului Dolj isi propune:

- Valorificarea surselor energetice regenerabile;

- Protejarea mediului inconjurator, prin gestionarea corecta a teritoriului,

prevenirea riscurilor tehnologice si prezervarea ariilor protejate si

biodiversitatii;

- Promovarea inovarii, introducerea noilor tehnologii si imbunatatirea sistemelor

productive, in scopul de a reduce poluarea mediului si consumul resurselor;

- Promovarea formarii resurselor umane in tehnologii;

- Prezervarea coeziunii sociale prin actiuni specifice in sprijinul grupurilor

vulnerabile, regenerarea mediului rural si imbunatatirea infrastructurlor

sociale.

Primaria comunei Cioroiasi nu are formulata o strategie de dezvoltare pentru

perioada 2014 – 2020. Directiile de dezvoltare in perspectiva pentru comuna

Cioroiasi au in vedere:

- Dezvoltarea infrastructurii: - infrastructura de drumuri

- infrastructura tehnico-edilitara

- Protejarea mediului: - zone naturale protejate

- zone construite protejate, situri arheologice

cu valoare de patrimoniu

- protectia mediului natural / construit

- zone verzi amenajate

- sisteme centralizate de alimentare cu apa

- sisteme centralizate de canalizare

- sisteme controlate de colectare / transport /

depozitare si neutralizare a deseurilor

- implementarea infrastructurii adecvate pentru

prevenirea riscurilor naturale.

- Dezvoltarea economica: - valorificarea potentialului economic al

comunei

- Dezvoltarea activitatilor traditionale legate de


pag. 3

asezarea geografica a comunei

- Servicii catre populatie: - dezvoltarea sistemelor de institutii si servicii

publice

- Amenajare spatii verzi publice

- Sanatatea si educatia: - Activitati de agrement si sport

- Programe educationale

1.3. SURSE DOCUMENTARE

LISTA STUDIILOR SI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR SAU

CONCOMITENT ACTUALIZARII P.U.G. CIOROIASI

Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Dolj, proiect elaborat de Institutul

Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Urbanism şi amenajarea teritoriului –

Urban Proiect Bucureşti;

Planuri topografice – scara 1:5000 şi 1:25000 asigurate de O.C.P.I. Dolj şi Consiliul

Judetean Dolj, aduse la zi prin completari dupa ortofoto planuri;

Planul Urbanistic General al Comunei Cioroiasi - Judetul Dolj, proiect numărul 9055

/ 2000, elaborat de S.C. Proiect S.A. Craiova ;

Strategia de dezvoltare economico-sociala a judetului Dolj 2007 - 2013, aprobata de

Consiliul Judetean Dolj;

SURSE DE INFORMATII UTILIZATE, DATE STATISTICE

Monumente, situri şi ansambluri arheologice – judeţul Dolj - listă aprobată de

Ministerul Culturii şi publicată în Monitorul Oficial;

Modul de folosinta al teritoriului pe detinatori transmis de primaria Cioroiasi şi

O.C.P.I. Dolj;

Date statistice furnizate de Directia Regionala de Statistica Dolj.

Date furnizate de institutii publice si societati comerciale care detin informatii la

nivelul teritoriului comunei Cioroiasi :

- Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National - Judetul Dolj

- Agentia de Protectie a Mediului - Judetul Dolj

- Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Judetul Dolj

- Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare – Sucursala Dunare Olt

Date culese de proiectant în teren, precum si din discutiile purtate cu membrii

Consiliului Local si primarul comunei Cioroiasi.


pag. 4

METODOLOGIA UTILIZATA

Metodologia folosita este în conformitate cu "GHIDUL PRIVIND METODOLOGIA

DE ELABORARE SI CONTINUTUL - CADRU AL PLANULUI URBANISTIC GENERAL"

aprobata cu ORDINUL M.L.P.A.T. numarul 13/N/10 martie 1999.

Proiectul are la bază:

Legea numărul 2/1968 privind împărţirea administrativă a R.S.R.;

Legea numărul 84/2004 privind reorganizarea unor unităţi teritorial administrative;

Legea numărul 261/2009 privind modificarea şi completarea Legii numărul 50/1991

privind autorizarea executări lucrărilor de construcţii;

Legea numărul 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acestuia;

Ghidul cuprinzând precizari, detalieri si exemplificări pentru elaborarea si aprobarea

Regulamentului Local de Urbanism de catre Consiliile Locale, aprobat cu Ordinul

M.L.P.A.T. numarul 80/N/18 noiembrie 1996;

Legea fondului funciar numărul 18/1991;

Legea administratiei publice locale numarul 69/1991, republicata;

Legea numarul 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor;

Legea numarul 82/1998 privind regimul drumurilor cu completarile si modificarile

ulterioare, conform careia drumurile nationale îsi pastrează categoria functionala din

care fac parte, fiind considerate fara întrerupere în transversarea localitatilor (urbane si

rurale), servind si ca strazi;

Legea Îmbunatatirilor Funciare numarul 138/2004 privind scoaterea terenurilor din

circuitul agricol;

Legea cadastrului si publicitatii imobiliare numarul 7/1996;

Legea îmbunatatirilor funciare numarul 84/1996;

Legea numarul 43/1997 republicata în anul 1998 privind regimul juridic al drumurilor;

Legea nr.184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect,

Republicata H.G. 267/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

legii 184/2001.

Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si

completarile ulterioare.

Hotararea nr. 525/ 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism , cu

modificarile si completarile ulterioare.


pag. 5

Legea nr. 50/ 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu

modificarile si completarile ulterioare.

Legea nr. 213/ 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.

Legea nr. 219/ 1998 privind regimul concesiunilor.

- Legile de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN):

- Sectiunea I - Cai de comunicatie: Legea nr. 71/ 1996

- Sectiunea II - Apa: Legea nr.171/ 1997

- Sectiunea III - Zone protejate: Legea nr.5/ 2000

- Sectiunea IV - Reteaua de localitati: Legea nr. 351/ 2001

- Sectiunea V - Zone de risc natural: Legea nr. 575/ 2001.

Hotararea CS – RUR nr. 101 / 2010, pentru aprobarea Regulamentului privind

dobandirea dreptului de semnatura pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de

urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si functionarea Registrului

Urbanistilor din Romania.

ORDINUL MLPAT nr. 21/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind elaborarea si

aprobarea regulamentelor locale de urbanism”

ORDINUL MLPAT nr. 13N/1999, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de

elaborare si continutul - cadru al Planului Urbanistic General”

ORDINUL MLPAT nr. 176/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de

elaborare si continutul- cadru al Planului Urbanistic Zonal”

ORDINUL MLPAT nr. 37/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de

elaborare si continutul- cadru al Planului Urbanistic de Detaliu”

ORDINUL MLPAT 158/1996 al Ministerului Transporturilor privind emiterea acordului

Ministerului Transporturilor la documentatii tehnice;

Ordinul Ministerului Sanatatii numărul 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă

şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;

Legea apelor numărul 107/1996;

Legea numărul 242/2009 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului numărul 27/2008

pentru modificarea şi completarea Legii numărul 350/2001;

Legea numărul 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Ordonanta de urgenta nr. 7 / 02. 02. 2011 pentru modificarea si completarea Legii 350

/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului;


pag. 6

Ordinul MDRT nr. 2701 / 2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare si

consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajarea

teritoriului si de urbanism.

Legea nr. 190 din 10.07.2013 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului

nr. 7/ 2001 pentru modificarea si completatrea Legii nr. 350 / 2001 privind amenajarea

teritoriului si urbanismului.

BAZA TOPOGRAFICĂ

Baza topografică, constând:

în planuri la scara 1: 5000 a fost asigurată de Consiliul Judetean Dolj

suport topografic / cadastral in system GIS proiectie stereo 1970

Planul director al comunei Cioroiasi - O.C.P.I. Dolj

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. EVOLUTIE

Comuna Cioroiasi are in componenta sa 3 sate:

Cioroiasi - sat resedinta de comuna

Cetatuia – sat component

Cioroiu Nou – sat component

Aceasta structura a fost stabilita de Legea nr. 2 / 1968, privind organizarea

administrativa a teritoriului R.S.R.

Conform datelor celor 3 recensaminte din 1977, 1992 si 2002, prelucrate de

Regionala de Statistica – Judetul Dolj, comparativ cu situatia din anii 2010, 2011,

evolutia comunei din punct de vedere al numarului de locuitori a fost urmatoarea:

LOCALITATE 1977 1992 2002 2010 2011

CIOROIASI total 3078 2114

din care:

Cioroiasi 1911 1312

Cetatuia 166 111

Cioroiu Nou 1001 691

1995

1641

1598

Din punct de vedere istoric, satele comunei Cioroiasi s-au dezvoltat in vetre vechi.

Santierele arheologice deschise de cercetatorii Institutului de Studii Socio-umane al


pag. 7

Academiei, atesta existenta unor culturi de tip neolitic, epoca bronzului si daco-romana.

In partea de sud a localitatii Cioroiu Nou s-a identificat un castru roman de sec. II d.H.

Teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi este situat în jumătatea de sudica a

judetului Dolj, la nord-est de municipiul Bailesti, de o parte si de ala de drumul judetean DJ

552A in Campia Bailestiului, subunitate a unitatii mari geomorfologice a Campiei Olteniei

din cadrul Campiei Romane, situata la vest de Jiu.

Comuna Cioroiasi se învecinează cu:

Nord – comunele Giubega si Perisor

Sud-vest – municipiul Băileşti

Sud – comunele Afumati si Silistea Crucii

Vest - comunele Galiciuica si Galicea Mare

Est – comuna Intorsura

Distanta dintre localitatea resedinta de comuna – Cioroiasi si orasele cele mai

apropiate este: 12 km fata de municipiul Bailesti si 35 km fata de municipiul Craiova.

Teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi este străbătut de traseul drumului

judetean DJ 552A Perisor – Boureni şi de traseele drumurilor comunale: DC 9 Cioroiasi –

Galiciuica si DC 2 Cioroiu Nou – Silistea Crucii. Legatura intre cele trei sate ale comunei

Cioroiasi se realizeaza prin intermediul drumului judetean DJ 552A.

Până în anul 2000 indicele de creştere a fost negativ, iar dupa acest an pâna în

2013 indicele de crestere ramas negativ. Ca ordin de marime comuna Cioroiasi se inscrie

in cadrul comunelor mici cu o populatie totala de 1598 locuitori.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

RELIEF

Intreg teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi se incadreaza in Campia

Bailestiului si anume in partea nordica a acesteia, care este reprezentat prin terasele medii

si inalte ale Dunarii, cu altitudini relative cuprinse intre 40 – 60 m, iar cele absolute intre 10

– 100 m. Din punct de vedere geologic, Campia centrala a Olteniei este formata din

depozite, exclusiv cuaternare de pietrisuri, nisipuri depozite leossoide fluviatile.

CARACTERISTICI GEOLOGICE

In baza acestora se gasesc depozite de argile vinete si galbene care formeaza

patul impermeabil pentru apele de suprafata, fapt care a determinat realizarea unor

canale de desecare si drenare a apelor care necsita lucrari de reabilitare si modernizare.

Panza freatica este cantonata sub 19 m adancime.


pag. 8

CLIMA

Intreg teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi se incadreaza intr-o zona cu

climat temperat-continental, care se caracterizeaza printr-o temperatura medie anuala de

11,70C, o temperatura maxima absoluta de peste 380C si temperatura minima absoluta

sub -260C.

Primul inghet apare in luna octombrie si dispare la inceputul lunii aprilie, rezultand

un interval de peste 200 de zile fara inghet.

Cantitatea medie de precipitatii este de 520nmm/an. Vantul dominat are directia

VNV – ESE.

Daca in ansamblu, vanturile dinspre est au o frecventa ridicata tot timpul anului,

se constata o diminuare generala a acestora in timpul verii, adica atunci cand

predomina vanturile dinspre vest.

In general putem spune ca in zona se inregistreaza ierni blande si primaveri

timpurii, cu veri fierbinti (relativ secetoase, cu temperaturi de peste 30o C in zona

Bailestiului) si cu toamne mult prelungite catre iarna, fapt ce demonstreaza influenta

climatului mediteranean.

Asezarea in teritoriu a comunei Cioroiasi asigura conditii naturale foarte favorabile

pentru dezvoltarea comunei, localitatea Cioroiasi fiind un important centru agricol.

RESURSE NATURALE / MINERALE

Solul caracteristic este tipic de campie, cernoziom levigat, foarte favorabil culturilor

mari agricole, plantelor tehnice, legumelor, mari consumatoare de caldura si viilor. Relieful

de campie, fara diferente mari de nivel, cu clima si solul caracteristic sunt conditii naturale

deosebit de favorabile pentru dezvoltarea celor trei localitati componente ale comunei si a

economiei lor bazata pe agricultura si cresterea animalelor atat pentru consum propriu, cat

si pentru aprovizionarea zilnica cu produse legumicole si animaliere a municipiului Bailesti,

comuna Cioroiasi inscriindu-se in zona preoraseneasca a acestuia.

RETEAUA HIDROGRAFICA

Reteaua hidrografica permanenta este formata de paraul Baboia, care curge in

sudul localitatii Cioroiu Nou pe directia est – vest si din canalele de desecare existente

in teritoriul administrativ al comunei.

Teritoriul comunei Cioroiasi se inscrie in bazinul hidrografic al fluviului Dunarea,

in zona cu resurse de apa subterana cu vulnerabilitate ridicata si cu resurse specifice

mai mari decat resursa medie de tara. Teritoriul comunei se afla cuprins in zona cu

resurse reduse de apa, zona fiind partial echipata cu sisteme centralizate de alimentare

cu apa, la nivelul resedintei de comuna si fiind lipsit de sisteme centralizate de


pag. 9

canalizare la nivelul satelor Cetatuia si Cioroiu Nou. Zona are resurse de apa subterana

ce necesită masuri prioritare de protecţie la poluare.

RISCURI NATURALE

In teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi nu există zone cu risc de

periculozitate foarte mare, nu au existat alunecari de teren sau inundatii deosebite. Pe

raza localitatii Cioroiasi, pe cursul canalului de desecare care strabate localitatea

Cioroiasi pe directia nord-sud, exista zone in care nivelul panzei freatice este ridicat si in

sezonul ploios terenul balteste. Lucrarile de regularizare si adancire a canalului de

desecare va inlatura aceste efecte. Teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi este

cuprins in sistemul de irigatii / desecare care in prezent nu mai functioneaza. In prezent nu

se identifica zone cu risc natural de inundatii, eroziuni sau alunecari de teren. Reteaua

hidrografica subterana cu izvoare de apa este infestata cu nitriti si nitrati. Teritoriul

comunei Cioroiasi se inscrie in zona cu resurse de apa subterana cu vulnerabilitate

ridicata ( infestata cu nitriti si nitrati) care necesita masuri prioritate de protectie.

2.3. RELATII IN TERITORIU

2.3.1. INCADRAREA ÎN RETEAUA DE LOCALITATI A JUDETULUI DOLJ

Teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi este situat în jumătatea sudica a

judetului Dolj, la nord-est de municipiul Bailesti de o parte si de ala de drumul judetean DJ

552A in Campia Bailestiului, subunitate a unitatii mari geomorfologice a Campiei Olteniei

din cadrul Campiei Romane, situata la vest de Jiu.

Comuna Cioroiasi se învecinează cu:

Nord – comunele Giubega si Perisor

Sud-vest – municipiul Băileşti

Sud – comunele Afumati si Silistea Crucii

Vest - comunele Galiciuica si Galicea Mare

Est – comuna Intorsura

Teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi este strabatut de:

Traseul drumului judetean DJ 552 A – Perisor - Boureni

Traseul drumului comunal DC 9 - Cioroiasi - Galiciuica

Traseul drumului communal DC 2 - Cioroiu Nou – Silistea Crucii

Comuna se situeaza la cca. 35 km distanta de municipiul Craiova, de-a lungul

drumului judetean DJ 552 A.

Teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi este strabatut de traseul drumului

judetean DJ 552 A. Relatiile cu comunele vecine si cu celelalte comune din judet se fac


pag. 10

prin intermediul drumului judetean DJ 552 A Perisor – Boureni.

2.3.2. DATE SI RELATII EXTRASE DIN P.A.T.N. REFERITOARE LA ZONA

IN CARE SE INCADREAZA COMUNA CIOROIASI

Cai de comunicatie – Teritoriul comunei Cioroiasi este strabatut de traseul

judetean DJ 552 A Perisor – Boureni .

Comuna Cioroiasi situata în Câmpia Bailestiului, subunitate a Campiei

Centrale a Olteniei, caracterizata printr-un relief de acumulare ( de terasa ), cu

un sol tipic de campie ( cernoziom ciocolatiu sau castaniu ), cu un climat

temperat continental, cu influente submediteraneene, se inscrie in zona de

productie agricola de culturi mari, plante tehnice, plantatii de vita-de-vie si

precum si creşterea animalelor atât pentru consum propriu cât şi pentru

aprovizionarea zilnica cu produse agro-alimentare a orasului Bailesti.

Ca ordin de mărime, dupa populatie, comuna Cioroiasi se înscrie în cadrul

comunelor mici, cu populatie totala de 1598 locuitori:

LOCALITATE 1977 1992 2002 2010 2011

CIOROIASI total 3078 2114

din care:

Cioroiasi 1911 1312

Cetatuia 166 111

Cioroiu Nou 1001 691

1995

1641

1598

Aşezarea în teritoriu, ca si conditiile naturale plaseaza comuna Cioroiasi în raza de

influenta a municipiului Bailesti. Relatiile economice şi teritoriale se manifestă în

special în raport cu comunele Perisor, Giubega, Galiciuica, Galicea Mare, Silistea

Crucii si Intorsura, cu care se învecineaza si cu municipiile Bailesti aflat la 12 km si

municipiul Craiova aflat la 35 km distanta de Cioroiasi.

ZONE NATURALE PROTEJATE

Pe teritoriul comunei Cioroiasi au fost identificate zone naturale protejate de interes,

conform Ord. Nr. 2387 / 2011 pentru modificarea ordinului ministrului mediului si dezvoltarii

durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala a siturilor de importanta

counitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, situl

natural de interes comunitar ROSCI 0202 Silvostepa Olteniei, zona situata in partea de

nord-est a teritoriului aministrativ al comunei, la granita cu comuna Perisor, in procent <1%.


pag. 11

ZONE CONSTRUITE PROTEJATE

In teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi, conform Planului de amenajare a

teritoriului national - Secţiunea a-III-a - Zone protejate - si Listei Monumentelor istorice

aprobata cu Anexa la ordinul nr. 2314 / 2004 al ministrului culturii si cultelor au fost

localizate urmatoarele monumente istorice:

pozitia nr. 33, cod monument istoric DJ-I-s-B-07886 – situl arheologic de la Cioroiu

Nou “La Cetate, la 1 km sud de cimitirul satului Cioroiu Nou, Epoca romana, situl apare

in RAN , cu codul 71849.01

pozitia nr. 34, cod monument istoric DJ-I-m-A-07886.1 – Villa rustica , situl

arheologic de la Cioroiu Nou “La Cetate, la 1 km sud de cimitirul satului Cioroiu Nou,

sec. II Epoca daco-romana, situl apare in RAN , cu codul 71849.01

pozitia nr. 35, cod monument istoric DJ-I-m-A-07886.2 – Castru , situl arheologic de

la Cioroiu Nou “La Cetate, la 1 km sud de cimitirul satului Cioroiu Nou, sec. II Epoca

daco-romana, situl apare in RAN , cu codul 71849.01

pozitia nr. 436, cod monument istoric DJ-II-m-B-08240 – biserica “Sf. Apostol

Andrei” din satul Cioroiasi ( 1846)

pozitia nr. 437, cod monument istoric DJ-II-m-B-08241 – biserica “Sf. Mucenic

Haralambie ” din satul Cioroiu Nou ( 1841)

Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23

din Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In zona

de protectie a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respectiv 500,00m in

extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la constructiile

existente se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respectiv al

Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj.

RETEAUA DE LOCALITATI

Comuna Cioroiasi se inscrie in grupa comunelor de marime mica ( 1000 – 1600

locuitori). Localitatea Cioroiasi este inclusa in grupa localitatilor de rang V. Localitatile

Cetatuia si Cioroiu Nou fac parte din grupa localitatilor de rang VII, a satelor

componente.

2.3.3. INCADRAREA IN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI

Conform Legii nr. 2 / 1968 privind organizarea administrativa a teritoriului RSR,

comuna Cioroiasi , are trei localitati componente:


pag. 12

Cioroiasi - sat resedinta de comuna

Cetatuia - sat component

Cioroiu Nou - sat component

Cele trei sate ale comunei sunt situate in teritoriul administrativ astfel:

Satul Cioroiasi - in centrul teritoriului administrativ

Satul Cetatuia - in partea de nord a teritoriului

Satul Cioroiu Nou - in partea de sud a teritoriului

Conform planului si registrului cadastral al comunei Cioroiasi, suprafata teritoriului

administrativ al comunei este 4532 ha, defalcate pe categorii de folosinta, dupa cum

urmeaza:

SUPRAFA|A TOTALA TERITORIU ADMINISTRATIV - 4532,00ha

AGRICOL 4267,00 ha

arabil - 3980,00 ha

din care pasuni - 206,00 ha

fanete - 1,00 ha

vii - 80,00 ha

NEAGRICOL 265,00 ha

din care paduri - 7,00 ha

ape - 15,00 ha

drumuri - 66,00 ha

alte suprafete - 175,00 ha

degradate - 2,00 ha

Activitatea agricola (conf. datelor statistice) ocupa o suprafata de 4267,00 ha.

Suprafata totala a terenului arabil este de 3980,00 ha Din totalul suprafetei de teren

arabil, se identifica suprafete de teren amenajat cu sisteme de irigatii, in prezent

nefunctionale.

Datele sunt in conformitate cu informatiile furnizate de Directia Regionala de

Statistica Dolj si Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare - Judetul Dolj.

Organizarea circulatiei si a transportului in teritoriul administrativ, cuprinde traseele

de drum judetean DJ 552 A Perisor - Boureni si drumuri comunale - ce asigura legatura

intre comuna Cioroiasi si celelate localitati ale judetului.

La nivelul comunei Cioroiasi s-a executat alimentarea cu apa in sistem

centralizat, numai la nivelul resedintei de comuna, satul Cioroiasi. Pentru canalizare in

sistem centralizat la nivelul resedintei de comuna este intocmit studiul de fezabilitate.

De asemenea si pentru satul Cioroiu Nou au fost intocmite studiile de fezabilitate


pag. 13

pentru alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat. Aceste proiecte sunt

incluse in lista proiectelor cu finantatere in etap 2014-20202, Alimentarea cu energie

electrica este asigurata de la retelele de medie tensiune ce traverseaza teritoriul

administrativ al comunei Cioroiasi.

Din studiul anterior privind planurile urbanistice generale etapa a-II-a, pentru

comuna Cioroiasi - retinem suprafata teritoriului intravilan pe localitati astfel:

SAT SUPRAFATA TERITORIULUI INTRAVILAN APROBAT (HA)

CIOROIASI 186,00 HA

CETATUIA 37,90 HA

CIOROIU NOU 109,00 HA

TOTAL COMUNA 332,90 HA

Situatia trupurilor localitatilor componente ale comunei CIOROIASI, cuprinse in

teritoriul intravilan, conform P.U.G. - etapa a-II-a se prezinta astfel:

DESTINATIA ZONEI SUPRAFATA

SATUL CIOROIASI

Localitatea Cioroiasi 181,50 HA

Cimitir nord 2,25 HA

Cimitir sud 1,85 HA

Teren rezervat amenajare platforma gunoi (neamenajat) 0,40 HA

TOTAL TERITORIU INTRAVILAN SAT CIOROIASI 186,00 HA

SATUL CETATUIA

Localitatea Cetatuia 136,90 HA

Cimitir 0,60 HA


TOTAL TERITORIU INTRAVILAN SAT CETATUIA 37,90 HA

SATUL CIOROIU NOU

Localitatea Cioroiu Nou 106,60 HA

Cimitir 2,00 HA


TOTAL TERITORIU INTRAVILAN

SAT CIOROIU NOU

109,00 HA


pag. 14


COMUNA CIOROIASI

332,90 HA

2.4. ACTIVITATI ECONOMICE

Potentialul economic al comunei Cioroiasi este determinat de situarea in teritoriu,

conditiile pedo-climatice ca si de principalele activităti economice ce se desfăsoara , pe

teritoriul administrativ al comunei.

Comuna Cioroiasi are in prezent func\iunea principala de centru de produc\ie

agricola.

2.4.1. ACTIVITATI DE TIP INDUSTRIAL

Activităţile de tip industrial sau de depozitare se desfăşoară in satul Cioroiasi, la

nivelul unităţilor cu profil de industrie mică - amenajate în spaţiile unităţilor agricole

dezafectate, sau în spaţii nou amenajate. Pe raza localitatii Cioroiasi functioneaza

urmatoarele societati comerciale cu profil industrial – depozitare, moara S.C. VETMAN

S.R.L. si S.C. DAIOMA AGRIOM S.R.L. cu profil de depozitare.

Activităţile industriale care se desfăşoară in aceste unitati nu constituie surse de

poluare a mediului înconjurător.

Populatia ocupata in sectorul industrial (sector secundar) la nivel de comuna este

de 9 salariati, respectiv 0,20 % din totalul populatiei active ( populatuia cuprinsa intre

15 – 59 ani).

PRINCIPALELE SOCIETĂŢI CU PROFIL INDUSTRIAL / DEPOZITARE

In satul Cioroiasi:

exista 1 moara pentru cereale S.C. VETMAN S.R.L.

Moara functionala - Suprafaţa ocupată – 1,15 ha

In satele Cetatuia si Cioroiu Nou nu exista unitati economice cu profil industrial,

Surse de poluare

Activităţile industriale / depozitare ce se desfăşoară în comună nu constituie surse

de poluare a mediului înconjurător.

2.4.2. ACTIVITATI AGRICOLE

Teritoriul comunei Cioroiasi se înscrie in zona cu profil predominant agricol care

determina si caracteristicile activitatilor economice existente in comuna.

Economia agricola cuprinde doua sectoare de activitate respectiv sectorul

particular si cel de stat. Prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, cetatenii au fost puşi in


pag. 15

posesia terenurilor agricole, sectorul particular devenind determinant in desfasurarea

activitatilor agricole.

Agricultura caracterizată printr-o suprafata mare a terenului agricol constituie

principala ramura economica a comunei, alaturi de cresterea animalelor.

În foarte mică măsură este prezentă activitatea agricolă secundară care cuprinde

prelucrarea şi industrializarea unei parti din produsele obtinute în gospodariile

populatiei, fiind absentă în totalitate activitatea agricolă tertiara care îmbracă toate

aspectele de prelucrare, depozitare şi valorificare atât a produselor agricole bune cât şi

a celor industrializate sau prefabricate.

Activitatea agricola (conf. datelor statistice) ocupa o suprafat de 4267,00 ha si

reprezinta 94,15 % din suprafata totala administrativa a comunei. Structura pe categorii

de folosinta arata preponderenaa suprafe\elor arabile ce reprezinta 3980,00 ha fata de

celelalte categorii ca vii – 80,00 ha.

Suprafata agricola se afla in procent majoritar in proprietatea particularilor din

Cioroiasi. Profilul economic al comunei Cioroiasi este determinat de productia vegetala

ce constituie o ramura cu o dezvoltare importanta.

Activitatea agricola in sectorul particular se desfasoara in principal in cadrul

asociaţiilor familiale sau a asociaţiilor cu personalitate juridica. Profilul agricol dominant

este cultura plantelor cerealiere, struguri, fructe, tutun, ouă.

Pentru productiile realizate nu detinem date edificatoare dat fiind procesul de

reorganizare a activitatii agricole pe bazele proprietatii private.

Prin desfiinţarea CAP-urilor au fost dezafectate şi sectoarele zootehnice ale

acestora, efectivele de animale fiind cumparate de catre locuitorii comunei.

Un loc aparte, având în vedere cadrul natural, îl constituie creşterea animalelor

mari şi mijlocii, bovine şi ovine şi a păsărilor de curte.

Zootehnia, dupa un declin al efectivelor de animale din anii 1991 - 1992 fata de

1989, cunoaste in prezent o usoara redresare.

Productiile animaliere nu sunt dintre cele mai ridicate, valorificarea produselor

facandu-se mai ales pe piata comunei si pentru consumul propriu.

Valorificarea produselor agrozootehnice ale comunei (cereale, legume, animale

si produse lactate) se va face ca si in prezent pe piata sau catre unitatile prelucratoare

ale orasului Bailesti.. Veniturile realizate vor putea acoperi, in conditiile unei exploatari

rationale a potentialului agricol, necesitatile curente ale locuitorilor.


pag. 16

Având în vedere resursele naturale de pe raza comunei, cultura de cereale (griu,

porumb, orz, secara), plante tehnice si creşterea animalelor, se impune dezvoltarea

unor industrii prelucrătoare adecvate şi a unor ferme agro-zootehnice.

Viaţa economică a comunei Cioroiasi, are nevoie de dezvoltare în toate

domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerţ.

PRINCIPALELE UNITATI CU PROFIL AGRICOL

Pe teritoriul comunei Cioroiasi , pe raza localitatii Cioroiu Nou functioneaza o Ferma

zootehnica, a carei suprafata de 2,55 ha nu este inclusa in suprafata intravilanului existent.

DISFUNCTIONALITATI

Disfuncţionalitatile care se manifesta in prezent sunt:

fragmentarea puternica a fondului funciar pe deţinatori ceea ce conduce la o

exploatare dificila a pământului cu mijloace mecanizate;

dezorganizarea activitatilor de achiziţii si valorificare a cerealelor si plantelor

agricole;

inexistenţa fondurilor de dezvoltare - investitii in domeniu;

starea materială precara a populaţiei ceea ce duce la nedezvoltarea sectorului

"întreprinderi mici şi mijlocii";

imbatranirea populatiei stabile, migrarea populatiei tinere catre centrele urbane,

Calafat, Bailesti si Craiova

2.5. POPULATIA - ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

2.5.1. NUMARUL, STRUCTURA PE SEXE SI EVOLUTIA POPULATIEI

Comuna Cioroiasi se înscrie în cadrul comunelor de mărime mica, cu o populaţie

totală de 1541 locuitori în 2012, faţă de 1598 locuitori înregistraţi in anul 2011.

Scăderea populaţiei s-a datorat până în anul 1990 politicii de dezvoltare

economică excesiv industrială, care a condus la atragerea forţei de muncă din mediul

rural în oraşele industriale din Judeţul Dolj sau din afara lui. După 1990, populaţia

comunei a scăzut în continuare, migraţia populaţiei tinere către mediul urban

continuând. Între 1992 şi 2002 (anii de referinţă ai ultimelor recensăminte) s-au

înregistrat dezechilibre în mişcarea naturală a populaţiei prin scăderea natalităţii şi

creşterea mortalităţii, rezultând un spor natural negativ.

Structura populaţiei şi populaţia ocupată


pag. 17

Ponderea grupei de vârstă de 15-59 ani ( 951 ) reprezintă cca. 61,71 % din

totalul populaţiei la nivel de comună, (1541) conform datelor statistice de la nivelul

anului 2012.

In prezent ponderea populaţiei ocupate se menţine la circa 50% pe fondul

reîntoarcerii in comună a personalului disponibilizat din marile centre urbane şi

antrenării acestuia în special în agricultură (sectorul primar). Ocupaţia de bază a

populaţiei rămâne agricultura, comuna Cioroiasi înscriindu-se în zona de influenta a

oraselor Bailesti si Craiova, participând la aprovizionarea zilnică cu produse agro-

zootehnice a acestor oraşe. Structura populatiei ocupate are in vedere numai

raportarile la nivelul populatiei cu domiciliul in comuna Cioroiasi.

Sectorul secundar este reprezentat prin unităţi ale industriei alimentare şi de

bunuri de larg consum. În sectorul terţiar (servicii) s-au inclus toţi salariaţii care

lucrează in învăţământ, sănătate, comerţ, transporturi, telecomunicaţii, administraţie

publică, etc

Evoluţia in timp a populatie la nivel de comună este prezentata in tabelul următor:

fNr. Denumirea RECENSA MINTE 2002 2012 crt. comunei 19921977

Cioroiasi 3078 2114 1995 1541

Acest fenomen de depopulare a satelor in mediul rural s-a datorat, până in anul 1989,

politicii de dezvoltare economică (excesiv industrială) a centrelor urbane, care a condus la

atragerea fortelor tinere apte pentru muncă in mediul rural in centrele urbane industriale din

judeţul Dolj sau in afara lui. După anul 1990, populaţia comunei a scazut in continuare.

Principalii indicatori demografici care reliefeaza evolutia populatiei in timp sunt

reprezentati prin miscarea naturala si sporul migratoriu.

Caracteristic pentru Cioroiasi ca de altfel pentru întreg mediul rural al judeţului Dolj,

sunt valorile negative înregistrate pentru soldul miscarii migratorii, pâna in anul 1989, ca

urmare a politicii anterioare de dezvoltare economică (în special industrială) care a

atras după sine plecarea fortelor tinere apte pentru muncă din localitatile rurale spre

centrele urbane industriale.

Având în vedere evoluţia prognozată pentru activitatea economică şi în

conformitate cu datele primite de la organele locale, ponderea populaţiei ocupate se va

menţine la cca 50,00 % din populaţia totală a comunei.


pag. 18

Prin centralizarea datelor privind salariaţii din unităţile economice şi social-

culturale proprii, se observă că pentru populatia activa, cu domiciliul in comuna

Cioroiasi, ponderea cea mai mare este deţinută de sectorul primar, fapt ce

demonstrează ca ocupaţia de bază a populaţiei din comună este agricultura.

După anul 1989, sporul natural a continuat să înregistreze valori negative, iar

valorile sporului migratoriu au devenit mai mici şi chiar pozitive in ultimii ani, fiind

determinate de fenomenul apărut, in această perioadă de declin economic, când

numeroşi salariaţi au fost disponibilizaţi din marile unitati industriale şi care, in parte, s-

au întors in localitatile de unde au plecat.

Urmarind evoluţia valorilor absolute ale sporului natural după anul 1989, se poate

constata, ca acestea au inregistrat numai valori negative, ca urmare a indicelui

mortalitatii foarte ridicat, a indicelui natalitatii foarte mic determinate in general de

scaderea nivelului de trai, de scaderea ponderii populaţiei fertile (15 - 40 ani) si de

măsurile luate de legalizare a întreruperilor de sarcină.

În ceea ce priveşte mişcarea rnigratorie însa, valorile sunt relativ mici,

înregistrându-se chiar valori pozitive, ca urmare a declinului economic şi

disponibilizărilor de personal muncitor din unitatile economice unde a lucrat şi intrarea

acestora in localitatile rurale de unde au plecat, deci si in localitatile comunei Motatei.

2.5.2. STRUCTURA POPULATIEI PE PRINCIPALELE GRUPE DE VÂRSTA

Avand in vedere ca in ultimii ani (dupa 2000) nu s-a mai urmarit structura

populatiei pe grupe de varsta pe unitati administrativ - teritoriale, ci numai la nivel de

judet, din prelucrarea rezultatelor preliminate ale recensamantului din octombrie 2012

principalele grupe de varsta din omuna Cioroiasi cu datele de la nivelul judetului Dolj,

rezulta:

Grupe de varsta % mediul rural comuna Cioroiasi (2002)

0 - 14 ani 16,29 % 265

15 - 65 ani 62,66 % 1097

peste 65 ani 21,05 % 633

TOTAL 100,0 % 1995

2.5.3.MISCAREA NATURALA SI MIGRATORIE

Personalul muncitor din comuna a preferat deplasarea spre locul de munca din

unitatile economice industriale ale oraselor Bailesti si Craova, situate la cca 12 km,

respectiv 35 km de comuna, naveta inscriindu-se in izocrona de deplasare de 30'.


pag. 19

Dupa anul 1989 insa, valorile absolute ale sporului natural au ramas tot negative.

Astfel, urmare a deteriorarii nivelului de trai in general, a masurilor luate de legalizare a

intreruperilor de sarcina, etc., au facut ca valorile sporului natural sa scada de la un an

la altul.

Aceste valori reflecta declinul economic inregistrat in aceasta perioada de

tranzitie, de trecere la economia de piata - capitalista, cand numeroase unitati

economice industriale au fost restructurate sau chiar lichidate in centrele urbane din

judet sau din afara judetului Dolj, iar personalul muncitor, disponibilizat s-a intors in

general in localitatile de unde au plecat, deci in cadrul comunei Cioroiasi.

In anul 1990 s-a inregistrat cel mai mare numar de plecari in marea majoritate a

comunelor din judetul Dolj deci si un sold migratoriu negativ foarte mare ca urmare a

inlaturarii restrictiilor de intrare cu domiciliu stabil, in marile centre urbane din toata tara.

NAVETISMUL

Din informatiile primite de la organele locale ale comunei Cioroiasi localitatea

principala spre care au avut loc deplasari din localitatile comunei Cioroiasi sunt orasele

Bailesti si Craiova, situate in imediata apropiere a comunei Cioroiasi (cca 12 km,

respectiv 35 km fata de localitatea resedinta de comuna).

Avand in vedere distantele mici de deplasare de pana la 35 km acestea se

inscriu in izocrona de deplasare de 35 km, care ofera conditii usoare de naveta.

Mijlocul de transport folosit este in general autobuzul.

Totodata in cadrul comunei au loc si deplasari pentru munca in sens invers, din

orasul Bailesti spre unitatile economice si social-culturale din raza comunei astfel:

- spre unitatile economice productive

- spre unitatile de invatamant, sanatate, comert

Declinul actual al anumitor activitati industriale sau disfunctionalitati care

preseaza asupra altor activitati, generate de reforma economica, au determinat

reducerea numarului de salariati si trecerea lor in randul somerilor.

Aceasta reducere de personal s-a facut in general in randul personalului navetist

si s-a considerat reintegrarea acestora in sectorul primar (agricultura) in cadrul

localitatilor de domiciliu al salariatilor.

2.5.4. RESURSELE DE MUNCA SI POPULATIA ACTIVA OCUPATA

Considerand ca forta apta pentru munca, popula\ia cuprinsa intre 15 - 65 ani,

rezulta in cadrul comunei Cioroiasi o populatie activa de 1097 locuitori, adica 54,98 % din

total populatie.


pag. 20

Populatia ocupata s-a obtinut prin centralizarea numarului de salariati permanenti

din societatile economice cu capital de stat si privat, din societatile social-culturale si

comerciale bugetare si particulare existente in cadrul localitatilor componente ale comunei

Cioroiasi.

Num[rul de salariati pe ramuri ale economiei nationale este urmarit de Directia

Judeteana de Statistica Dolj, numai la nivel de comuna si este prezentat in tabelul

urmator, la nivelul anului 2011:

Specificatia Nr. salariati

- Industrie constructii 4

- Agricultura 6

- Transporturi - telecomunicatii 1

- Comert 2

- Invatamant 23

- Ocrotirea sanatatii 4

- Administratie 14

- Alte ramuri financiar bancare 1

- Someri in evident si plata 80

TOTAL GENERAL 53

2.5.5. FONDUL DE LOCUINTE

Numarul total de locuinte in comuna Cioroiasi in anul 2012 era de 1089 locuinte.

Constructiile noi de locuinte sunt realizate din material durabile si au un standard

de confort ridicat, apropiindu-se de cel urban.

Din totalul de 1089 locuinte centralizate la nivelul comunei Cioroiasi

- 17 de locuinte dispun de alimentare cu apa din reteaua publica sau sistem propriu;

- 1089 locuinte dispun de alimentare cu energie electrica;

- 17 locuinte dispun de canalizare in sistem propriu;

- 723 locuinte au bucatarii

- 18 de locuinte au bai

- 41460 mp suprafata locuibila la 3148 camere de locuit

Calitatea fondului de locuit existent este data de urmatoarele proportii:

- 70% din cladiri sunt in stare buna;

- 25% in stare mediocra[;


pag. 21

- 5% in stare insalubra.

2.5.6. CONCLUZII

Comuna Cioroiasi dispune de un potential uman relativ mic (circa 1541 persoane-

la nivelul anului 2012) care face ca scaderea continua a populatiei din ultimul

deceniu sa se opreasca, trecand in 3 - 5 ani la valori pozitive.

Declinul volumului de activitate in ramurile de baza (dupa 1992) are consecinte

negative asupra folosirii resurselor de munca, asupra calitatii vietii populatiei si a

asigurarii resurselor financiare necesare realizarii unor programe de modernizare a

locaitatilor.

Trebuie mentionat faptul ca in localitatile comunei Cioroiasi in care nu sunt

satisfacute posibilitatile de ocupare a potentialului de forta de munca, deplasarile

prin exercitarea activitatilor in afara localitatilor respective sunt numeroase. Acest

fapt determina fenomenul de navetism, cei mai multi se indreapta spre orasele

Bailesti si Craiova, care antreneaza un numar mare de personal. Pe teritoriul

comunei Cioroiasi se inregistreaza si un navetism semnificativ si dinspre orasele

Bailesti si Craiova spre localitatile comunei Cioroiasi.

2.6. CIRCULATIA

SITUATIA EXISTENTA SI DISFUNCT|IONALITATI

CAI DE COMUNICATIE

Teritoriul comunei Cioroiasi este traversat de drumul judetean DJ 552A Perisor -

Bourenişi de drumuri comunale, care fac legătura cu localităţile învecinate şi cu alte

comune din judeţ.

In interiorul intravilanelor satelor componente ale comunei Cioroiasi, tramele

stradale reflecta evolutia in timp a localitatilor. Satele Cioroiasi, Cetatuia si Cioroiu Nou

au o trama stradala regulata, rectangulara, drumul judetean DJ 552A fiind axa majora

fata de care se organizeaza restul arterelor carosabile. Drumurile interioare locale

asigura legaturi atat intre zonele de locuit cat si cu zonele economice.

Drumul judetean DJ 552 A Perisor – Boureni are imbracaminti asfaltice.


pag. 22

Drumurile comunale si restul circulatiilor interioare din localitati necesita

modernizari: corectari de trasee, panta, curbe, imbunatatirea elementelor geometrice,

intersectii, etc.

Salariatii angajati in activitatile de productie in afara teritoriului administrativ al

comunei se deplaseaza cu mijloacele de transport in comun existente.

Prin pozitia geografica a comunei se efectueaza trafic de tranzit si a transportului

in comun, din sau spre localitatile importante ale jude\ului. Circulatia rutiera precum si

cea pietonala din cadrul localitatilor impun ca in viitor sa se realizeaze amenajari ale

unor intersectii. Se remarca lipsa de parcaje amenajate la principalele dotari, parcarea /

gararea la domiciliu facandu-se in mod curent in curtile locuintelor.

Disfuncţionalităţile care se manifestă in acest domeniu sunt:

- existenţa unor strazi cu îmbracaminte provizorie;

- existenţa unor intersecţii conflictuale între DJ 552 A cu accesele la zona de

locuit dezvoltata de-a lungul acestei cai de circulaţie;

2.7. INTRAVILAN EXISTENT - ZONE FUNCTIONALE

BILANT TERITORIAL

2.7.1. INTRAVILAN EXISTENT

Comuna Cioroiasi are trei localitati componente, satul Motatei Cioroiasi fiind

resedinta comunei. Suprafata totala a intravilanului existent (curti + constructii) inclusiv

zonele functionale se ridica la 332,90 ha pentru intreaga comuna Cioroiasi, ceea ce

reprezinta 7,35 % din totalul teritoriului administrativ.

Pe trupuri ( zone construite) , bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in

intravilanul existent pe intreaga comuna este prezentat in tabelul urmator:

CENTRALIZATORUL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT - COMUNA CIOROIASI – JUDETUL DOLJ


SATUL CIOROIASI



Cimitir sud 1,85 HA


TOTAL TERITORIU INTRAVILAN SAT CIOROIASI 186,00 HA


pag. 23

SATUL CETATUIA


Cimitir 0,60 HA


TOTAL TERITORIU INTRAVILAN SAT CETATUIA 37,90 HA

SATUL CIOROIU NOU


Cimitir 2,00 HA



SAT CIOROIU NOU

109,00 HA


COMUNA CIOROIASI

332,90 HA

Pe zone functionale, bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul

existent pe intreaga comuna este prezentat, defalcat cu urmatoarea zonificare

functionala, inclusă în cadrul P.U.G. 2000, fiind structurat conform tabelului următor:

BILANT TERITORIAL

SATUL CIOROIASI – COMUNA CIOROIASI

SATUL CIOROIASI EXISTENT ZONE FUNC|IONALE

HA % 1. ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE 95,00 51,07

2. ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC

6,43 3,46

3. ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE

1,15 0,63

4. UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 1,56 0,84

5. ZONA CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT RUTIER

24,55

13,20

6. ZONA SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE

2,75 1,48

7. ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE

0,10 0,05

8. ZONA GOSPODARIE COMUNALA{, CIMITIRE

3,91 2,10

9. APE 0,60 0,32

10. ZONA TERENURI LIBERE 49,95 26,85

TOTALTERITORIU INTRAVILAN SATUL CIOROIASI

186,00 100,00


pag. 24

BILANT TERITORIAL

SATUL CETATUIA – COMUNA CIOROIASI

SATUL CETATUIA EXISTENT ZONE FUNC|IONALE




0,05 0,13


5,92

15,62


0,91 2,40


0,60 1,58


TOTALTERITORIU INTRAVILAN SATUL CETATUIA

37,90 100,00

BILANT TERITORIAL

SATUL CIOROIU NOU – COMUNA CIOROIASI

SATUL CIOROIU NOU EXISTENT ZONE FUNC|IONALE




0,62 0,57


14,25

13,07


1,04 0,95


2,00 1,84


TOTALTERITORIU INTRAVILAN SATUL CIOROIU NOU

109,00 100,00


pag. 25

Intravilanul trebuie acceptat ca o limită convenţională informativă, în cadrul

căruia circulatia terenurilor urmează să se supună legislatiei în vigoare. Zonele

funcţionale existente în prezent îşi vor păstra caracterul, iar unele vor cunoaşte o

dezvoltare accentuată, ca urmare a opţiunilor populaţiei şi intenţiilor administraţiei

locale de diminuare sau înlăturare a disfuncţionalităţilor existente la nivelul întregii

comune în ceea ce priveşte locuirea, activităţile economice, de agrement şi gradul de

dotare.

Zona de locuit, principala consumatoare de teren din cadrul intravilanului, va

cuprinde în principal terenuri destinate gospodăriilor individuale..

Pentru monumentele istorice, care se regăsesc pe teritoriul comunei se va

respecta legislaţia specifică (Legea numărul 422/2001 – Lege privind protecţia

monumentelor istorice).

Se recomandă folosirea eficientă a terenurilor libere existente în zona de locuit

deoarece densitatea mică a locuitorilor demonstrează că sunt posibilităţi de

îmbunătăţire a situaţiei. Zona instituţiilor publice va trebui completată cu amplasamente

la nivelul zonei centrale cu noi funcţiuni (cu precădere cele deficitare ce sunt

nominalizate pentru etapele viitoare).

Pentru zonele unităţilor agricole precum şi pentru cele industriale dacă va fi

cazul, se vor crea rezerve de terenuri pe care să poată fi amplasate asemenea unităţi.

Unul dintre obiectivele de bază ale Planului Urbanistic General, îl constituie

organizarea zonelor funcţionale în cadrul teritoriilor localităţilor, organizarea relaţiilor

dintre acestea în funcţie de folosinţa principală şi natura activităţilor dominante.

De comun acord cu administraţia locală, actualul P.U.G. trasează intravilanul

propus, respectand legislaţia în vigoare şi necesităţile apărute ca urmare a solicitărilor

venite de la locuitori.

2.7.2. ZONE FUNCTIONALE

Unul din obiectivele de baza ale Planului Urbanistic General il constituie

organizarea zonelor functionale in cadrul teritoriilor localitatilor, organizarea relatiilor

dintre acestea in functie de folosinta principal si natura activitatilor dominante.

ASPECTE CARACTERISTICE ALE PRINCIPALELOR ZONE FUNCTIONALE

Zona de locuinte

Aceasta este principala zona functionala din cadrul suprafetei intravilanului

construit existent si reprezinta 164,01ha din totalul suprafetelor ocupate de satele


pag. 26

comunei. Forma de proprietate asupra locuintelor este predominant[ proprietatea

privata.

Cele mai multe constructii de locuit sunt in stare buna de functionare, dar

echiparea tehnico-edilitara interioara a locuintelor, necesara realizarii unor conditii

civilizate de viata este realizata la un numar mic de locuinte. Fata de un total 1089

locuinte numai 17 locuinte dispun de alimentare cu apa si 17 locuinte dispun de

canalizare in sistem individual. In localitatea Cioroiasi exista retele de alimentare cu

apa in sistem centralizat. In celelalte 2 sate componente, Cetatuia si Cioroiu Nou nu

exista sisteme centralizate de alimentare cu apa si canalizare. La nivelul resedintei de

comuna este in faza de studiu de fezabilatet sistemul centralizat de canalizare menajera

pentru gospodariile din satul Cioroiasi.

În satele comunei Cioroiasi au fost construite locuinţe noi. Terenurile libere,

neconstruite, înregistrate în prezent ca terenuri agricole în intravilan reprezintă o

rezervă în dezvoltarea fondului construit.

Din analiza indicatorilor pentru locuire, actualmente, la nivelul Comunei Cioroiasi

, rezultă urmatoarele caracteristici:

a) suprafaţa locuibilă /locuinţă: locuinţele au în general 2-3 camere de locuit – locuinţa

medie; 41460 mp / 1089 locuinte = 38,07 mp loc / locuinta

b) suprafaţa locuibilă /locuitor reflectă un indice superior valorilor medii pe judeţ;

41460 mp / 1598 locuitori = 25,94 mp loc. / locuitor

c) numărul de persoane pe locuinţă indică valori sub media judeţului, în concordanţă

cu structura pe vârste (număr mare de locuitori peste 60 de ani);

1598 locuitori / 1089 locuinte = 1,47 locuitori / locuinta

e) indicatorii specifici ai comunei Cioroiasi evidenţiază o densitate mai mare a

populaţiei în cadrul fondului de locuit.

1598 locuitori / 164,01 ha = 9,74 locuitori / ha

Zona unitati industriale si depozite precum si zona agrozootehnica ocupa

impreuna o suprafata de 2,71 ha. Zona include unitati economice cu profil industrial,

depozitare si agricol situate in comuna Cioroiasi, dar si fostele zone economice

destructurate, care sunt un potential imobiliar, pentru viitoarele obiective economice .

Pe raza localitatii Cioroiu Nou exista o ferma zootehnica, care ocupa o suprafata de

2,55 ha care nu este inclusa in suprafata cuprinsa in intravilanul existent.

Zona spatii verzi, sport si agrement ocupa suprafete care totalizeaza 4,70 ha

incluzand – terenurile de sport din satele comunei Cioroiasi si parcul comunal din satul

Cioroiasi. In teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi semnalam zona cu potentialul


pag. 27

turistic ridicat, datorita sitului arheologic valoros din apropierea satuli Cioroiu nou, care

trebuie valorificat prin introducerea in cadrul unor trasee turistice din Oltenia de sud. .

Pentru o populatie de 1598 locuitori revine o suprafata de spatiu verde de 29,41 mp /

locuitor, valoare peste media impusa de realizat pana in anul 2013, de 26 mp spatiu

verde / locuitor.

Zona cu functiuni complexe de interes public include cladirile pentru

invatamant, sanatate, culte, administratie, etc. si care ocupa suprafete de 7,10 ha

reprezentand 2,13 % din suprafata totala inclusa in intravilanul existent.

Zona centrala si alte functiuni de interes public

Satele Cioroiasi si Cioroiu Nou au conturate zone centrale care includ principalele

institutii publice, existente, grupate in centrul localitatilor fiind reprezentative pentru

functiunea localitatii.

In afara acestor dotari, in cadrul localitatilor mai sunt o serie de institutii cu functiuni

de interes public, dispersate pe suprafata localitatilor.

Structurarea sistemului de institutii pe localitati este urmatoarea:

SATUL CIOROIASI

Dotari administrative

Sediu primarie

- Cladire parter, stare constructiva buna, suprafata construita = 256,00 mp

- Suprafata teren aferent primarie = 1200,00 mp

Sediu Politie – cu locuinta de serviciu, cladire parter – stare constructiva buna,

- suprafata construita sediu politie = 120,00 mp

- suprafata teren aferent sediu politie = 500,00 mp

Dotari culturale

Camin cultural, constructie P+1, cu sala de festivitati cu 150 locuri, avand o stare

constructiva care impune lucrari de reparatii; Cladirea este amplasata in zona centrala

a localitatii Cioroiasi. In aceeasi cladire functioneaza si biblioteca comunala cu 7000 de

volume. In cladirea caminului cultural functioneaza la parter si oficiul postal.

Suprafata construita camin cultural = 320,00 mp

Suprafata teren aferent camin cultural = 1750,00 mp

Biserica cu hramul „Sf. Apostol Andrei - cod monument istoric DJ-II-m-B-08240 – „ si

- Biserica cu hramul „ Adormirea Maicii Domnului”

Biserica cult adventist situata in zona centrala a localitatii Cioroiasi.

Dotari de invatamant


pag. 28

- Scoala gimnaziala cu clasele I – VIII – din satul Cioroiasi - cladire parter cu 9

sali de clasa si 1 laborator - cu incalzire centrala si alimentare cu apa – stare

buna – reabilitata recent.

Suprafata construita scoala noua = 297,00 mp

Suprafata teren aferent scoala noua = 33400,00 mp

In incinta scolii din localitatea Cioroiasi exista si localul gradinitei cu 3 grupe –

cladire parter reabilitata de curand, care dispune de incalzire centrala si

alimentare cu apa.

- In localitatea Cioroiasi mai exista localul scolii vechi – cladire parter –

nefunctionala datorita starii constructive foarte proasta.

Suprafata construita scoala veche = 328,00 mp

Suprafata teren aferent scoala veche = 600,00 mp

Dotari de sanatate

- Dispensar uman – cladire parter, proprietate a Primariei Cioroiasi, constructie in

stare buna, functioneaza in localitatea Cioroiasi

suprafata ocupata = 800,00 mp

In cladirea dispensarului uman fuctioneaza si farmacia. Dispensarul uman nu

dispune de cabinet stomatologic.

Dotari de comert

Magazin general si bufet alimentatie publica S.C. MERLOM S.R.L.

- cladire parter, stare buna - suprafata teren aferen magazin = 1000,00 ha

Pe raza localitatii Cioroiasi mai functioneaza inca 3 unitati comerciale , tip

magazin general. In zona centrala a localitatii Cioroiasi este amenajata piata

agro-alimentara, cu suprafata teren aferent de 900,00 mp.

SATUL CETATUIA


- In localitatea Cetatuia exista localul scolii – cladire parter - nefunctionala

datorita starii constructive foarte proaste.

Suprafata construita scoala Cetatuia = 74,00 mp

Suprafata teren aferent scoala Cetatuia = 4000,00 mp

SATUL CIOROIU NOU

Dotari culturale

Biserica cu hramul „Sf. Mucenic Haralambie „ - pozitia nr. 437, cod monument


pag. 29

istoric DJ-II-m-B-08241 din satul Cioroiu Nou ( 1841)


- In localitatea Cioroiu Nou exista localul scolii – cladire parter – in care

functioneaza gradinita cu 1 grupa

Suprafata construita scoala Cioroiu Nou = 252,00 mp

Suprafata teren aferent scoala Cioroiu Nou = 2000,00 mp

Dotari de comert

In zona centrala a localitatii Cioroiiu Nou este amenajata piata agro-alimentara,

cu suprafata teren aferent de 1000,00 mp si functioneaza un magazin general

S.C. MERLOM S.R.L.

Zone construite protejate

Pe raza localitatilor Cioroiasi si Cioroiu nou este evidentiata existenta

urmatoarelor monumente si zone protejate: :

pozitia nr. 33, cod monument istoric DJ-I-s-B-07886 – situl arheologic de la

Cioroiu Nou “La Cetate, la 1 km sud de cimitirul satului Cioroiu Nou, Epoca romana,

situl apare in RAN , cu codul 71849.01




pozitia nr. 35, cod monument istoric DJ-I-m-A-07886.2 – Castru , situl arheologic

de la Cioroiu Nou “La Cetate, la 1 km sud de cimitirul satului Cioroiu Nou, sec. II Epoca






Satul doljean Cioroiu Nou va intra pe lista obiectivelor turistice ale UNESCO ca

urmare a noilor descoperiri arheologice făcute aici. Cercetările arheologilor de la Muzeul

Olteniei în situl din localitate au scos la iveală vestigiile unui castru roman de importanţă

strategică.

Preţioasele descoperiri arheologice care s-au făcut aici lansează cea mai

spectaculoasă ipoteză: situl istoric din Cioroiu Nou adăposteşte ruinele Malvei, fosta


pag. 30

capitală romană a Daciei Malvensis, căutată de sute de ani. Potrivit arheologului Florin

Ridiche, cel mai concludent indiciu în favoarea acestei ipoteze este o inscripţie găsită

aici care conţine numele Daciei Malvensis, singura inscripţie de acest gen din ţară. În

cadrul sitului au mai fost găsite elementele unei fortificaţii militare, un templu, o

necropolă, terme şi clădiri administrative şi militare cu încălzire prin podea, statui,

monede, piese metalice de fier şi bronz, arme şi inscripţii şi obiecte din ceramică.

O altă inscripţie descoperită la Cioroiu Nou în 1938 plasează aşezarea în

perioada lui Maximin Tracul, primul împărat roman de origine barbară, care a condus

imperiul între anii 235 şi 238. Ipotezele istoricilor spun că aici a fost cantonat şi

comandantul Legiunii a VII-a Claudia.

Cercetarea şi restaurarea monumentelor arheologice de la Cioroiu Nou

reprezintă un obiectiv cuprins în programul «Consiliul Judeţean Dolj - Investeşte în

cultură». Descoperirile făcute de-a lungul timpului la Cioroiu Nou au fost publicate în

mai multe articole şi cărţi, au fost prezentate la diferite sesiuni de comunicări naţionale

şi internaţionale şi au fost larg mediatizate.

Fortificaţia romană de la Cioroiu Nou reprezintă, alături de castrul roman de la

Răcari, un important monument arheologic de pe teritoriul judeţului Dolj. Dimensiunile

sale (235 x 140 metri), precum şi descoperirile arheologice spectaculoase anunţă un sit

arheologic de excepţie. După cercetările efectuate de C. S. Nicolăescu-Plopşor,

Dumitru Tudor şi Gheorghe Popilian, săpăturile au fost reluate în anul 2000 de către

colegul Dorel Bondoc, de la Muzeul Olteniei. An de an au fost efectuate sondaje de

informare, urmate de săpături arheologice sistematice.

După achiziţionarea unei parcele de teren de către ONG Alexis Project şi

cedarea acesteia pentru cercetările arheologice, s-a putut trece la conservarea primară

a ruinelor dezvelite. În săpăturile din anii 2009 - 2010, au fost puse în evidenţă fundaţiile

termelor construite de detaşamentul legiunii VII Claudia, care a staţionat la Cioroiu Nou

vreme de aproximativ jumătate de secol“.

Deşi exista bănuiala că în jur trebuie să fi fost şi alte construcţii, rezultatele

obţinute în săpăturile arheologice care au urmat au depăşit aşteptările. Mai multe clădiri

cu fundaţii din piatră, ziduri din cărămidă şi acoperişuri din ţiglă au fost ridicate după un

plan urbanistic riguros prestabilit, în binecunoscuta manieră romană. Constructorii

romani s-au întrecut pe sine, prin folosirea unei cantităţi impresionante de materiale de

construcţie. În momentul în care într-o secţiune sau suprafaţă arheologică era încheiată

cercetarea unei clădiri, imediat era descoperită o alta. Conducatorii legiunii VII Claudia


pag. 31

aveau sediul la Cioroiu Nou. Intensitatea activităţilor constructive denotă un rang special

al aşezării şi fortificaţiei romane de la Cioroiu Nou.

În ultima vreme, tot mai multe opinii avizate acreditează identificarea aici a

enigmaticei Colonia Malva (n.r.- aşezarea romană a fost reşedinţa guvernatorului

provinciei Dacia Malvensis, având rang de colonie). În acest sens pot fi invocate

descoperirile arheologice făcute de-a lungul timpului: inscripţii, piese sculpturale,

monede, fibule, ceramică, opaiţe, obiecte din bronz, obiecte din fier.

O inscripţie descoperită la Cioroiu Nou atestă, deocamdată, existenţa aici în

prima jumătate a secolului III, a unei statio aflată sub conducerea lui Germanus,

speculator al legiunii VII Claudia. Misiunea acestui post de pază şi supraveghere poate

fi dedusă din amplasarea geografică a localităţii, în plină zonă de câmpie fertilă. Este

vorba şi despre o entitate administrativă care se ocupa de colectarea taxelor şi

impozitelor, întreţinerea căilor de comunicaţie şi efectuarea de achiziţii şi rechiziţii în

folosul armatei romane.

De regulă, o astfel de statio era condusă de un beneficiarius, subofiţer în cadrul

armatei romane. Însemnul unui beneficiarius era o lance miniaturală de bronz sau fier.

În cercetările din anul 2013, a fost descoperită o astfel de piesă ce ne-a condus la

concluzia că avem de-a face cu o statio, indubitabil.

În timpul cercetărilor, au fost descoperite numeroase obiecte din bronz şi din fier.

O categorie importantă de artefacte este reprezentată de monede. Zeci de astfel de

piese sunt descoperite anual la Cioroiu Nou. În final, din cantitatea remarcabilă de

ceramică descoperită, amfore, căni, urcioare, capace, farfurii, străchini, castroane, o

pondere semnificativă este deţinută de ceramica pictată, apanaj al olarilor romani ce

lucrau la Cioroiu Nou, într-unul sau în mai multe ateliere ceramice. Este suficient de

remarcat faptul că de la Cioroiu Nou provine cea mai mare cantitate de ceramică

romană pictată din întreaga Dacie romană. Toate cele expuse sumar mai sus

recomandă monumentul arheologic de la Cioroiu Nou drept unul ce poate oferi oricând

surprize.

Rezultatele cercetărilor desfăşurate pe şantierul arheologic de la Cioroiu Nou

reprezintă argumente solide în favoarea iniţiativei administraţiei judeţene de a continua

sprijinirea financiară a specialiştilor de la Muzeul Olteniei, dar şi a proiectelor care

urmăresc promovarea acestor monumente istorice ca obiective turistice.

Consiliul Judeţean Dolj rămâne consecvent ideii de a se implica în restaurarea

acestor fortificaţii din epoca romană, cu convingerea că astfel vom reuşi să transformăm

Doljul într-un reper important pe harta turistică a Europei. Un circuit în care monumentul


pag. 32

istoric de la Cioroiu Nou poate fi integrat alături de Muzeul «Henri Coandă» din Perişor,

de Mănăstirea Maglavit şi de Portul Cultural Cetate le va vorbi vizitatorilor într-un mod

cât se poate de expresiv despre bogăţia istorică, spirituală şi culturală a acestor locuri.

Fundaţia “Alexis” vrea să pună la Cioroiu Nou temelia unui parc tematic, asemănător cu

cel din Xanten - Germania. La Xanten a fost reconstruit un întreg oraş arheologic, cu

castre romane, amfiteatre şi băi.

Situl de la Cioroiu Nou este înregistrat în Lista monumentelor istorice ca aşezare

daco-romană, castru roman şi monument cu elemente medievale. Deoarece

înregistrarea s-a făcut greşit, terenul sitului a fost retrocedat ca arabil după 1990.

Ulterior, Fundaţia “Alexis”, preocupată de istoria Olteniei, a cumpărat terenul de la

proprietari şi l-a pus la dispoziţia arheologilor.



de protectie a monumentelor istorice ( 200,00 m in intravilan, respectiv 500,00 m in




Aceste zone necesita a fi protejate atat prin lucrari de restaurare reparatii sau

intretinere (bisericile - monumente istorice), cat si prin crearea unui cadru

corespunzator.

Interventiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza si cu

respectarea avizului emis de Ministerul Culturii si Patrimoniului National sau dupa caz,

de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Patrimoniului National.

Conform prevederilor art. 36 din Legea nr. 422 / 2001, privind protejarea

monumentelor istorice, proprietarii si titularii dreptului de administrare sau al altor

drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligati:

sa asigure paza, integritatea si protectia monumentelor istorice, sa ia masuri pentru

prevenirea si stingerea incendiilor, sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare,

consolidare, restaurare, reparatii curente si de intretinere a acestora in conditiile

legii;

sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, precum si a

oricaror alte lucrari, conform prevederilor legale, numai de persone fizice sau juridice

atestate in acest sens si sa prevada in contracte conditiile si termenele de executie

cuprinse in avizul de specialitate; prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. h),


pag. 33

lucrarile de constructie ce fac obiectul autorizarii, la monumentele istorice de

categoria B, cu exceptia lucrarilor la componentele artistice, pot fi efectuate si de

persone fizice neatestate, cu conditia respectarii avizelor de specialitate.

Zone naturale protejate

Pe teritoriul comunei Cioroiasi au fost identificate zone naturale protejate de

interes natural, inscrise in Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului national - Sectiunea a-III-a - Zone protejate.

Conform Ord. Nr. 2387 / 2011 pentru modificarea ordinului ministrului mediului si

dezvoltrii durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala a siturilor de

importanta counitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania, pe teritoriul comunei cioroiasi a fost identificat - situl natural de interes

comunitar ROSCI 0202 Silvostepa Olteniei, in procent < 1,00 % fata de suprafata ariei

protejate, zona identificata in partea de nord-est a teritoriului administrativ , la granita cu

comuna Perisor.

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

In teritoriul administrativ al comunei Cioroiasi nu există zone cu risc de

periculozitate foarte mare, nu au existat alunecari de teren sau inundatii deosebite. Pe

raza localitatii Cioroiasi, exista zone in care in care datorita structurii litologice ( teren

argilos) nivelul panzei freatice este ridicat si in sezonul ploios terenul balteste. In

aceasta zona este amenajat un canal de desecare, care traverseaza localitatea

Cioroiasi e directia nord-est / sud-vest. Lucrarile de regularizare si adancire a canalului

de desecare vor inlatura aceste efecte.

2.8.1. Zone cu riscuri tehnologice

Zonele de risc tehnologic sunt evidentiate de culoarele tehnologice de protectie

ale traseelor liniilor electrice aeriene de 20KV ( 12,00 m din ax ) si 100KV ( 18,50 m din

ax) fata de zonele construite din teritoriul intravilan al localitatilor al comunei Cioroiasi.

2.9. ECHIPAREA EDILITARA

2.9.1. ALIMENTAREA CU APA SI CANALIZARE

Satul MoţăţeiCioroiasi dispune în prezent de alimentare cu apă , in sistem

centralizat, pe toate străzile principale, urmând ca în etapa a-II-a să se echipeze toate

străzile şi uliţele din sat. Sistemul centralizat de alimentare cu apa totalizeaza 15336,00


pag. 34

ml. Apa din puţuri de mică adâncime (fântâni) săpate individual este calitativ

necorespunzătoare, aceste ape fiind mult influenţate de factori externi.

Conform analizelor efectuate, se identifică impurităţi chimice şi bacteriologice

ale stratului de suprafaţă captat, care duc la concluzia că sursele existente sunt

periculoase sub aspectul infestării şi poluării, fiind sub influenţa factorilor locali de

poluare cu agenţi patogeni proveniţi din scurgerea apelor reziduale din zonă, din

fertilizanţi organici şi anorganici folosiţi în agricultură, etc.

Atât calitatea necorespunzătoare a pânzei freatice de mică adâncime, cât şi

gradul de dezvoltare al localităţii Cioroiasi au impus – rezolvarea alimentării cu apă

potabilă în sistem centralizat, cu funcţionare permanentă, din surse de calitate

corespunzătoare şi cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

Având în vedere cele arătate mai sus s-a realizat un sistem de alimentare cu

apă în localitatea Cioroiasi, sistem compus din:

- captare – 2 puţuri forate de adăncime, cu H = 105 m echipate cu pompe

submersibile

- gospodăria de apă compusă din:

- 2 rezervoare de apă 2 x 90 mc.

- staţie de clorare (tratare)

- staţie de pompare – hidrofor

- punct de exploatare

- grup sanitar

- reţele de incintă.

- reţele de distribuţie.

Captarea şi gospodăria de apă au fost realizate pe un teren proprietate a

Primăriei Cioroiasi, în vecinătatea acesteia, la care s-a adăugat zona de protecţie

sanitară cu regim sever a rezervorului şi puţurilor forate.

Pompele submersibile care echipează forajele funcţionează automat, cu scopul

de a extrage numai necesarul de apă şi de a proteja pompele prin evitarea funcţionării

în gol. Schema reţelei de distribuţie urmăreşte trama stradală a localităţii, reţele

realizate din conducta PE ID cu diametre relative mici, care se pot monta în spaţii

limitate.

În conformitate cu normele în vigoare pe conductele reţelei de distribuţie s-au

prevăzut vane de închidere, cişmele stradale şi armături de golire, hidranţi de incendiu

exteriori.


pag. 35

Proiectul de canalizare menajeră al localităţii Cioroiasi se află în curs de

proiectare, se propune realizarea acestuia în mai multe etape.

În prima etapă se propun următoarele lucrări:

- reţele de canalizare menajeră

- staţia de epurare

- staţia de pompare ape uzate – echipate cu instalaţii hidraulice şi electrice şi

automatizare.

- guri de vărsare în canalul de desecare.

Reţeaua de canalizare menajeră este prevăzută a se executa cu ţeavă PVC cu

Dn 250 mm, pe reţea prevăzându-se cămine de vizitare, racorduri de canalizare,staţii

de pompare şi subtraversări. Schema de epurare propusă corespunde debitelor

caracteristice de ape uzate şi urmăreşte în special reţinerea materiilor în suspensie şi

eliminarea substanţelor organice.

Schema de epurare cuprinde următoarele obiecte tehnologice:

- reţele tehnologice

- cămin de canalizare

- treapta de epurare mecanică

- bazin de egalizare, omogenizare şi pompe apă menajeră

- treapta de epurare mecanică finală

- treapta de epurare biologică

- unitate de dezinfecţie cu ultraviolete

- unitate de stocare

- bazin de colectare şi pompare nămol

- platforma de depozitare containere nămol.

De la staţia de epurare, apele convenţional curate sunt deversate prin

intermediul unei conducte PVC, în canalul de desecare aflat în vecinătate.

Apele pluviale provenite din ploi sau zăpezi sunt evacuate la teren, în exteriorul

localităţii, prin şanţuri sau panta naturală a terenului.

Celeleate sate componente Cetatuia si Cioroiu Nou nu dispun de sisteme

centralizate de alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat, urmand ca aceste

lucrari edilitare sa fie propuse in etapa de perspectiva.

Pentru satul Cetatuia, in etapa de perspectiva se propune extinderea retelei de

alimentare cu apa existenta a satului Cioroiasi situat la 3,5 km..

Pentru satul Cioroiu Nou in etapa de perspectiva se propune realizarea unei

gospodarii de apa ( puturi forate, statie tratare si inmagazinarea volumului de apa


pag. 36

necesar in rezervoare). Amplasamentul pentru gospodaria de apa din satul Cioroiu Nou

este in zona centrala a localitatii in vecinatatea terenului de sport.

Pentru satul Cioroiu Nou se propune realizarea unei canalizari de ape uzate

manajere, cu deversarea apelor in statia de epurare propusa din vecinatatea canalului

de desecare. Alimentarea cu apa si canalizarea menajera in sistem centralizat, vor fi

realizate in satul Cioroiu Nou in etapa de perspectiva.

2.9.2. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

Localitatile componente ale comunei Cioroiasi sunt racordate la sistemul

energetic naţional din liniile electrice aeriene de 20KV, care traverseaza teritoriul

administrativ al comunei, prin posturile de transformare.

Posturile de transformare existente sunt construite aerian, pe unul sau doi stâlpi

din beton armat şi sunt echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 100 KVA.

Posturile în cabină de zidărie, prefabricate sau de tip anvelopă (metalice) sunt echipate

cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 100 KVA.

Racordurile de medie tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton armat cu

conductori funie din OL-Al (pentru posturile aeriene) şi în cablu subteran pentru

posturile PTCZ, PTCP, PTM (tip anvelopă).

Reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton

armat cu conductori funie din aluminiu neizolat şi conductori torsadaţi cu secţiuni de 35

70 mm2.

Pe stâlpii reţelelor de joasă tensiune sunt montate reţelele pentru iluminatul stradal ce

alimentează corpurile de iluminat cu vapori de mercur, sodiu, fluorescente şi

incandescente.

Instalaţiile electroenergetice menţionate mai sus şi anume: posturi trafo, LEA DE

20 KV si 110 KV sunt figurate pe planul reţele edilitare.

2.9.3. INSTALAŢII TELEFONICE

În prezent, comuna este racordată la CTA din satul Cioroiasi, prin reţele

telefonice aeriene pe stâlpi din lemn, pe traseu independent şi comune cu instalaţii

electrice aeriene (pe stâlpi din b.a.)

2.10. PROBLEME DE MEDIU


pag. 37

Cu ocazia inventarierii zonelor supuse riscurilor naturale s-a constatat că nu

exista astfel de zone pe teritoriul administrativ şi in teritoriul intravilan al satelor

comunei Cioroiasi. Canalele de desecare care strabat teritoriul administrativ al

comunei din zonele in care nivelul panzei freatice impiedica producerea inundatiilor in

anotimpurile ploioase. Lucrarile de regularizare si adancire a canalelor de descare

impreuna cu lucrarile de decolmatare inlatura riscul inundatiilor si stationarii apei din

precipitatii.

Degradarea terenurilor agricole

Din suprafata totala de teren a comunei de 4532,00 ha, suprafa\a de teren

agricol este de 4267,00 ha, iar 2,00 ha sunt terenuri neproductive. La nivelul teritoriului

administrativ nu s-au identificat suprafete afectate de fenomene de saraturare,

acidificare sau exces de umiditate.

2.11. DISFUNCTIONALITATI

Din analiza critica a situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati

principale, care reclama solutii de eliminare sau remediere:

Lipsa unor locuri de munca in domeniul activitatilor productive si serviciilor.

Comuna dispune de suprafete suficiente de teren pentru mici intreprinza[tori in

domeniul prelucrarii produselor locale dar mai ales pentru turism (agroturism).

Noile locuri de munca, realizabile fie prin reluarea unor activitati, fie prin

infiintarea unor unitati noi, ar stopa si plecarile din comuna a fortei de munca[.

Starea precara a retelei de drumuri (cu exceptia traseelor drumului judetean

DJ 552 A impune modernizarea retelei existente si deschiderea de noi strazi in zonele

cu dezvoltare de locuinte (cel putin pietruirea intr-o prima etapa).

Cererile adresate Primariei pentru realizarea de noi locuinte, impune cresterea

suprafetei intravilanului, la nivelul satului Cioroiasi.

Alimentarea cu apa in sistem centralizat va trebui realizata treptat in toate

localitatile comunei, avandu-se in vedere si realizarea sistemelor centralizate de

canalizare menajera si pluviala.

2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI

Pentru dezvoltarea urbanistica si cresterea calitatii vietii populatiei din localitatile

comunei Cioroiasi se desprind urmatoarele cerinte principale:

Amplificarea si diversificarea locurilor de munca.


pag. 38

Asigurarea unor dotari necesare administrative si servicii, invatamant,

sanatate, cultura, sport, spatii verzi.

Asigurarea unor suprafete de teren pentru construirea de locuinte.

Canalizarea apelor pluviale si regularizarea canalelor de deseare, care

traverseaza localitatile comunei Cioroiasi.

Realizarea alimentarii cu apa potabila si a evacuarii apelor uzate in sistem

centralizat la nivelul celor trei localitati ale comunei;

Modernizarea strazilor si intersec\tiilor. Realizarea unor parcaje in zona

institutiilor publice si a dotarilor.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE - s-au utilizat studiile existente.

- Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Dolj, proiect elaborat de Institutul Naţional

de Cercetare şi Dezvoltare pentru Urbanism şi amenajarea teritoriului – Urban Proiect

Bucureşti;

- Strategia de dezvoltare economico-sociala a judetului Dolj 2007 - 2013, aprobata de

Consiliul Judetean Dolj;

- Proiectul nr. 105 / 2008 – privind sistemul centralizat de alimentare cu apa si

canalizare pentru comuna Cioroiasi

3.2. EVOLUTIE POSIBILA - PRIORITATI

Relansarea pietei economice a comunei Cioroiasi se poate realiza prin:

Reactivarea unitatilor economice existente, prin colectarea si depozitarea

produselor agricole, cresterea animalelor.

Realizarea unor noi locuri de munca, prin mici intreprinzatori.

Dezvoltarea serviciilor in sectoarele public si privat.

Valorificarea pe piata libera a produselor excedentare ale gospodariilor

comunei.

Dezvoltarea unor zone turistice si de agrement care sa valorifice potentialul

zonei Cioroiasi;

Prioritatile in cadrul dezvoltarii urbanistice a comunei decurg din necesitatile

imediate semnalate la capitolul 2.12. Realizarea acestor deziderate se va putea face

numai in func\ie de fondurile de care va dispune comuna - fonduri proprii sau alocate de

la bugetul statului. Ordinea acestor prioritati se va stabili de catre Consiliul Local, pe

baza consultarii popula\iei.


pag. 39

Semnalam posibilitatea realizarii unor investitii necesare folosind programele de

finantare ale Comunitatii Europei in perioada 2014 - 2020.

Încadrarea în reţeaua de localităţi a judeţului Dolj, asigurarea legăturilor cu

localităţile acestuia prin intermediul căilor de comunicaţie rutieră existente, constituie

premize ale dezvoltării comunei în perspectiva relaţiilor intercomunale şi implicit

interjudeţene.

Evoluţia localităţilor de pe teritoriul comunei Cioroiasi este condiţionată în mod

direct de către factorii economici. Comuna nu beneficiază de resurse ale solului

deosebite, de un cadru natural şi de monumente naturale care să ducă la dezvoltarea

turismului sau unităţi industriale care să ofere locuri de muncă. Prezenta sitului

arheologic din localitatea Cioroiu Nou – sit istoric valoros, este o premiza favorabia

dezvoltarii turismului cultural. Din analiza datelor statistice, a prognozelor şi a

concluziilor din studiile de mai sus se poate trage concluzia că în teritoriul administrativ

evoluţia populaţiei şi numărul de gospodării nu au cunoscut un salt spectaculos, în

perioada 2002 - 2014, inregistrand un spor natural negativ.

Numărul locurilor de muncă din sectorul industriei existente în zonele limitrofe

(municipiul Bailesti ) au asigurat, o perioadă, nevoile comunei contribuind la dezvoltarea

indirectă a cadrului construit şi implicit a nivelului de trai.

În condiţiile trecerii la economia de piaţă se pot sugera unele scenarii de evoluţie:

-o parte din activii disponibilizaţi vor putea întări sectorul terţiar-servicii;

-iniţiativa particulară va putea genera noi locuri de muncă în producţie, prestări

servicii, comerţ, etc.;

-în condiţiile reducerii numărului total de locuri de muncă se poate presupune şi o

reducere a deplasărilor pentru muncă spre localităţile învecinate;

-în condiţiile liberalizării preţurilor şi al greutăţilor de punere în concordanţă a

acestora cu bugetul familial, se poate intui şi un scenariu de constituire a unor familii cu

domiciliul stabil în localităţile de baştină unde există posibilitatea producerii unor bunuri

agricole şi animaliere de primă necesitate care vor putea fi prelucrate şi valorificate

eficient pe pieţele din jur;

Sub aspectul priorităţilor se poate menţiona:

-dezvoltarea parteneriatului între sectorul privat şi cel public;

-valorificarea capacităţilor de producţie prin vânzare sau închiriere;

-dezvoltarea agroturismului şi turismului itinerant;

-îmbunătăţirea aspectelor legate de circulaţia rutieră;


pag. 40

-dezvoltarea echipării tehnico-edilitare, în conformitate cu cele precizate în

capitolul anterior;

-analizarea incintelor agenţilor economici şi modernizarea unităţilor respective în

vederea asigurării unor servicii populaţiei;

-crearea unor noi locuri de muncă în sfera micilor producători şi a terţiarilor.

Acest lucru face ca sarcina revitalizării economice să revină în special

investitorilor din zonă, cu sprijinul direct al autorităţilor locale, prin dezvoltarea

zootehniei, agroturismului şi valorificarea potenţialului silvic. Pe baza acestei

documnetaţii, precum şi a studiilor de specialitate, se stabilesc obiectivele de utilitate

publică necesare pentru a căror finalizare sau realizare se vor solicita fonduri de la

bugetul statului. O sinteză a acestora ar putea fi următoarea:

-realizarea reţelei de alimentare cu apă de canalizare in sistem centralizat si a

statiilor de epurare pentru localitatea Cioroiasi

-modernizarea telefoniei;

-realizarea iluminatul public pentru zonele extinse şi modernizarea celui existent

cu becuri ecologice;

-realizarea colectării, canalizării şi evacuării apelor pluviale;

-realizarea transportului public local;

-realizarea de trotuare şi parcări;

-realizarea de construcţii corespunzătoare pentru instituţiile publice;

-realizarea de locuinţe pentru tineret şi specialişti;

-revitalizarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice de pe raza comunei

Cioroiasi, prin introducerea acestora în programe naţionale de restaurare şi

introducerea în circuitul turistic;

Prin revitalizarea economică toate aceste obiective vor aduce bugetului comunal

noi surse financiare.

3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU

Relatiile comunei Cioroiasi in teritoriul inconjurator vor continua sa se sprijine pe

drumul judetean DJ 552 A Perisor – Boureni si drumurile comunale DC 2 Cioriu Nou –

Silistea Crucii si DC 9 Cioroiasi – Galiciuica, trasee care asigura accesul direct cu

municipiile Craiova, Calafat, Bailesti si spre comunele din judet.

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE


pag. 41

Proiectarea evolutiei activitatilor economice in perspectiva se fundamenteaza pe

unele elemente macrozonale rezultate din propunerile de amenajare a teritoriului

judetului Dolj si pe resursele naturale si economice potentiale ale teritoriului comunal.

Ca elemente macrozonale au fost luate in considerare:

- Situarea comunei intr-un spatiu agricol cu o valoare economica importanta,

ceea ce favorizeaza dezvoltarea unei productii de tip intensiv.

- Pozitia teritoriului comunal intr-o arie judeteana prioritara pentru dezvoltarea

prin masuri si actiuni conjugate ale factorilor locali si judeteni pentru promovarea unor

structuri economico-sociale diversificate prin tipologia de activitati care sa valorifice

eficient resurselor locale.

In acest context functiunea de baza a comunei o va constitui si in perspectiva

agricultura de tip intensiv cu o structura diversificata a productiei. Ea va constitui o baza

principala de materii prime vegetale si animale pentru valorificare in unitati ale industriei

alimentare si de produse agroalimentare in stare proaspata pentru aprovizionarea

populatiei din zona si din principalul oras din apropiere - Bailesti.

Devoltarea functiei agricole presupune ca m[asuri si actiuni prioritare:

- cre]terea poten\ialului productiv al fondului funciar

agricole @n vederea asigur[rii unor produc\ii mari ]i

permanente, scoase de sub influen\a factorilor climaterici;

- realizarea lucr[rilor ameliorative pe terenurile cu

limit[ri reduse sau moderate @n cazul utiliz[rii ca arabil

cum ar fi de exemplu lucr[ri agricole pe curba de nivel ]i

lucr[ri antierozionale (benzi @nierbate, asolamente de

protec\ie);

- crearea unor structuri cu profil de servicii care s[

asigure pentru produc[torii agricoli lucr[ri de mecanizate,

activit[\i de @ntre\inere ]i reparare a ma]inilor ]i

utilajelor agricole, aprovizionarea cu @ngr[][minte chimice

]i semin\e de calitate, preluarea ]i valorificarea

produselor, etc.

- Stimularea unor structuri ale produc\iei vegetale ]i

animale cu condi\ii pedoclimatice favorabile pe teritoriu

comunal: produc\ia de carne ]i lapte, cultura gr`ului,

porumbului ]i vi\ei de vie. Aceste structuri pot fi


pag. 42

promovate printr-un sistem de prime ce poate fi acordat

productorilor agricoli de agen\ii economici din industria

alimentar[, comer\ul en gros sau cu am[nuntul, etc.

Opţiunile fundamentale ale agriculturii în această perioadă sunt reforma şi

integrarea în structurile agricole ale Uniunii Europene. Obiectivele şi priorităţile cele mai

importante vizează creşterea producţiei şi productivităţii agricole în vederea formării

unei pieţe deschise şi competitive.

In domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale va fi necesară o abordare care să

permită integrarea în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, principalele măsuri

fiind cele menite sa contribuie la trecerea de la agricultura de subzistenţă şi semi-

subzistenţă practicată în prezent la o agricultură comercială, precum şi măsuri de

modernizare a satelor, de schimbare a peisajului rural, de dezvoltare şi diversificare a

altor activităţi economice care să genereze venituri alternative.

Agricultura la nivelul comunei Cioroiasi, in prezent este caracterizată de o

productivitate scăzută, principala cauză constituind-o fărâmiţarea proprietăţii în loturi

foarte mici pe care nu este posibilă aplicarea unor tehnologii performante şi obţinerea

de valoare adăugată ridicată.

Pentru sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă, comunitatea

locala, se va implica în încurajarea parteneriatului public-privat în vederea achiziţionării

şi/sau prelucrării produselor agricole, prin înfiinţarea, unor centre de preluare şi/sau

procesare.

Dezvoltarea rurală, cel de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, are ca scop

modernizarea şi restructurarea sectorului agricol şi ridicarea nivelului de civilizaţie al

zonelor rurale, prin dezvoltarea infrastructurilor aferente zonelor rurale în scopul

susţinerii sectorului agricol şi prin diversificarea activităţilor economice din zonele rurale

prin promovarea activităţilor neagricole, cu accent deosebit pe turism rural, artizanat,

activităţi meşteşugăreşti, acvacultură, sericicultură, apicultură, procesarea fructelor de

pădure şi orice alte activităţi generatoare de venituri alternative.

Pentru sprijinirea dezvoltării şi modernizării satelor se va acţiona în următoarele

direcţii:

- Acordarea de asistenţă tehnică pentru comunităţile rurale incluse în Proiectul de

Dezvoltare Rurală în vederea realizării investiţiilor care au ca scop modernizarea

infrastructurii rurale, după cum urmează:

Modernizări şi reabilitări de alimentări cu apă si canalizare


pag. 43

Pentru a putea obţine producţii corespunzătoare, atât din punct de vedere

cantitativ cât şi calitativ, la standardele impuse de Piaţa Agricolă Comună, agricultorii

trebuie să fie capabili să aplice tehnologii de producţie performante, să fie la curent cu

toate noutăţile în domeniu, să beneficieze de o informaţie actualizată permanent atât în

domeniul producţiei cât şi al valorificării acesteia. Aceste deziderate pot fi îndeplinite

printr-o perfecţionare continuă a pregătirii profesionale şi prin acces permanent la

servicii de consultanţă şi extensie eficiente prin Oficiul Judeţean de Consultanţă

Agricolă, instituţie de specialitate în domeniul formării profesionale, consultanţei agricole

şi extensiei.

Se va urmări impulsionarea activităţii turistice ca sursa de venituri, prin punerea în

evidenţă a potenţialului existent pe teritoriul comunei şi valorificarea acestui potenţial

prin îmbunătăţirea infrastructurii necesare şi luarea unor măsuri pentru o mai bună

organizare a activităţilor turistice din punct de vedere administrativ.

Crearea unei structuri de industrie mic[ constituie un

alt obiectiv prioritar al dezvolt[rii func\iilor economice

ale teritoriului comunal.

Aceasta urmeaz[ s[ valorifice unele resurse agricole

locale sau s[ asigure servicii cu caracter industrial

pentru popula\ie: abator cu sec\ie de prelucrare a c[rnii,

moar[ ]i pres[ de ulei, ateliere de t`mpl[rie, croitorie,

cism[rie, pentru repararea obiectelor electrocasnice, etc.

Activit[\ile respective pot fi realizate at`t de

@ntreprinz[torii particulari c`t ]i cu sprijinul

colectivit[\ii locale.

Acest deziderat se poate realiza prin:

stoparea declinului industrial ]i realizarea

stabilit[\ii produc\iei industriale la niveluri minime

de eficien\[:

- dimensionarea capacit[\ilor de produc\ie @n

concordan\[ cu cererea pie\ii interne ]i externe,

cre]terea flexibilit[\ii structurii productive prin

promovarea cu prioritate a categoriei de

intreprinderi mici ]i mijlocii;


pag. 44

ajust[ri structurale ]i promovarea unei structuri

industriale performante, concuren\iale ]i compatibile

cu cerin\ele economice pentru ca @n anul 2015 s[ se

ating[ nivelul produc\iei anului 1989;

modernizarea ]i retehnologizarea capacit[\ilor de

produc\ie din toate ramurile;

realizarea unei compatibilit[\i depline a structurilor

industriale cu mediul ambiant, prin p[strarea

echilibrului ecologic ]i valorificarea durabil[ a

resurselor.

Evoluţia localităţiilor comunei Cioroiasi este condiţionată în mod direct de către

factorii economici. Comuna beneficiază de :

- un cadru natural şi de monumente naturale sau istorice valoroase care să

ducă la dezvoltarea turismului

- de unităţi economice care să ofere locuri de muncă.

Acest lucru face ca sarcina revitalizării economice să revină în special

investitorilor din zonă, cu sprijinul direct al autorităţilor locale, în special prin dezvoltarea

unitatilor industriale legate de dezvoltarea agriculturii, zootehniei, agroturismului şi

valorificarea potenţialului natural.

Toate acestea duc la creşterea ofertei de locuri de muncă şi implicit la creşterea

veniturilor populaţiei şi ale comunei. Puterea financiară a populaţiei din zonă fiind mai

mare, apare implicit necesitatea dezvoltării sectorului de construcţii, comerţului şi

diversificarea gamei de prestări servicii.

Orientarea tineretului spre ramurile sectorului terţiar şi chiar quaternal

(propagarea, transmiterea, întreţinerea, actualizarea şi prelucrarea informaţiilor) este o

acţiune ce trebuie încurajată atât pentru policalificarea rezidenţilor cât şi pentru evitarea

migrării spre alte locuri de muncă.

Pentru ocuparea şi reţinerea forţei de muncă în localităţile rurale, din cadrul

teritoriului administrativ, trebuie încurajată prin dezvoltarea în sate a industriei mici şi

artizanale, precum şi a activităţilor legate de producerea şi valorificarea produselor

agro-alimentare de primă necesitate cu efecte pozitive în aprovizionarea localităţilor

limitrofe deficitare în acest domeniu.

O altă sursă de venituri o poate constitui agroturismul, care este susţinut de un

cadru legislativ extrem de favorabil. Zona este păstrătoare de numeroase tradiţii


pag. 45

populare, are cadru peisagistic natural suficient de atrăgător, se află în apropierea unor

zone de interes turistic, deci are pitorescul pe care îl solicită de obicei în special turiştii

străini.

Având în vedere existenţa obiectivelor incluse pe lista monumentelor istorice a

Ministerului Culturii şi Cultelor – Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, se poate

aprecia că amenajând corespunzător aceste puncte de real interes se va putea conta

pe atragerea unui număr de vizitatori ocazionali în perspectivă.

La aceasta se adaugă faptul că fondul construit existent are suficiente posibilităţi

de a asigura condiţii de cazare satisfăcătoare. Mica industrie, meşteşugurile şi

artizanatul sunt o altă sursă de venituri care se pot obţine cu investiţii minime.

Se recomandă ca la nivelul localităţiilor să existe rezerve de teren necesare, în

special pentru realizarea dotărilor de utilitate publică.

3.5. EVOLUTIA POPULATIEI

ESTIMAREA EVOLUTIEI POPULATIEI

Evoluţia populaţiei din comuna Cioroiasi s-a înscris în evoluţia generală de la

nivelul întregului judeţ şi a întregii ţări.

În ultimii 10 ani s-au petrecut schimbări însemnate atât în dinamismul imprimat

din exterior scaderea populaţiei cât şi in componentele mişcării naturale a populaţiei

(reducerea accentuată a natalităţii cu efecte directe asupra sporului natural şi a

fluctuaţiilor sporului migratoriu).

Se poate aprecia, într-o variantă optimistă, că prin ridicarea nivelului de trai ca

urmare pe de o parte a asigurării unui confort sporit de locuire (prin stimularea realizării

de gospodării individuale), împreună cu îmbunătăţirea dotărilor tehnico-edilitare iar pe

de altă parte antrenarea populaţiei (în special celei tinere) în activităţile din domeniul

privat care să asigure venituri mai mari la nivelul familiei se va ajunge la o creştere

treptată a populaţiei.

Pentru evaluarea evoluţiei populaţiei se are în vedere ca model de bază

creşterea tendenţială, dat fiind faptul că sporul migratoriu fluctuează aleator de la un an

la altul datorită restructurărilor din economie.

Din datele statistice se constată tendinţa de creştere a sporului natural, datorită

numărului de disponibilizaţi care se stabilesc în localităţile comunei.

Reducerea ofertei de locuri de muncă din zonele dezvoltate economic de pe

teritoriul judeţului, face ca sporul migratoriu să tindă actualmente la cifre pozitive.


pag. 46

Prognoza populaţiei pe următorii 10–15 ani a fost determinată având în vedere

următoarele elemente:

-diversificarea profilului economic al comunei;

-dezvoltarea unor servicii de agroturism, comuna beneficiind de potenţialul

natural şi economic necesar, precum şi apropierea de zonele de interes turistic;

-posibilitatea apariţiei unor unităţi de valorificare industrială a produselor agro-

zootehnice şi a fructelor de pădure.

Ca urmare a acestor elemente uşor de prevăzut, chiar în actualele condiţii de

tranziţie, se constată că sporul natural rămâne oarecum constant, astfel se estimează

că populaţia atinge următoarele cifre:

Evoluţia populaţiei active într-o perioadă de restructurări economice la nivel

naţional, raportată la nivelul unei unităţi administrative mici, cum este comuna Motatei,

este dificil de realizat deoarece o mare parte din populaţia activă este dependentă prin

locul de muncă de unităţi aflate în afara comunei studiate, precum şi de alţi factori

neprevăzuţi care pot fi eventual analizaţi printr-un studiu de specialitate.

Din această cauză marja de eroare a estimărilor nu este pe deplin controlabilă.

Lipsa acută de locuri de muncă se va diminua treptat prin revitalizarea activitaţii

economice.

O parte din forţa de muncă disponibilă va fi redistribuită spre activităţi agricole şi

turism. În ocuparea forţei de muncă un rol hotărâtor trebuie să îl aibă economia din

sectorul privat care prin iniţiativele în agricultură, zootehnie, prelucrarea produselor

agricole, servicii către populaţie si agroturism ar putea îmbunătăţi situaţia.

In ultimii ani, datorit[ declinului economic, a

profundelor modific[ri ]i implic[ri social-economice

(deteriorarea nivelului de trai @n special) s-a @nregistrat

sc[derea continu[ a popula\iei @n mediul rural, determinat

de sc[derea natalit[\ii ca urmare a legaliz[rii

@ntreruperilor de sarcin[, a cre]terii ratei mortalit[\ii

]i a cre]terii ponderii grupei @n v`rst[ de 60 ani ]i

peste.

De aceea, prelimin[rile f[cute asupra evolu\iei

popula\iei, au avut la baz[ principiile politic[

demografice de stimulare a cre]terii naturale, de

@mbun[t[\ire a nivelului de trai ]i a sistemului sanitar


pag. 47

precum ]i de utilizare c`t mai complet[ a resurselor de

munc[ din fiecare localitate.

#n acest sens s-au avut @n vedere posibilit[\ile de

cre]tere a sporului natural ]i de lichidare a mi]c[rii

migratorii negative @nregistrate @n anii anteriori.

Cresterea populatiei comunei Cioroiasi este argumentata de tendinta actuala de

solicitari de stabilire a domiciliului pentru persone din municipiul Craiova, care vor sa-si

construiasca locuinte in intravilanul comunei Cioroiasi.

Avand in vedere potentialul economic al comunei la care se adauga si apropierea

de municipiul Bailesti , pentru comuna Cioroiasi se estimeaza o crestere semnificativa a

populatie, tradusa printr-un exod al populatiei urbane catre rural:

1992 2002 2010 2011 2012

Cioroiasi 2114 1995 1641 1598 1541

TOTAL 2114 1995 1641 1598 1541

Populatia ocupata

Av`nd @n vedere particularit[\ile demografice @nt`lnite

@n cadrul comunei, cu ponderi mari a popula\iei tinere (sub

14 ani) ]i a popula\iei @n v`rst[ apt[ de munc[ (15 - 59

ani), de cre]terea num[rului de locuitori @n perspectiv[,

sunt factori care au stat la baza estim[rii unui volum de

for\e de munc[ de aproximativ 50% (2000 persoane) din

popula\ia comunei @n anul 2020.

Popula\ia activ[ se preconizeaz[ a se men\ine la cca

55%, iar popula\ia ocupat[ s[ concentreze 52% (c`t este @n

prezent) din popula\ia estimat[ pentru anul 2020.

- asigurarea de posibilit[\i de ocupare cat mai complet[

]i eficient[ a poten\ialului uman prin asigurarea de

locuri de munc[ @n special @n sectoarele ter\iar ]i

secundar, prin ameliorarea calit[\ii vie\ii,

prioritate acord`ndu-se echip[rilor economice,

infrastructurale, sociale ]i culturale are s[


pag. 48

corespund[ necesit[\ilor diferitelor categorii de

popula\ie;

- reintegrarea @n cele trei sectoare de activitate @n

cadrul comunei, a personalului muncitor

disponibilizat, generat de restr`ngerea activit[\ii

unit[\ilor mari economice din alte localit[\i, unde au

lucrat;

- diminuarea @n continuare a migra\iei sat - ora] ]i

men\inerea unor structuri demografice echilibrate prin

cre]terea sporului natural @n perspectiv[;

- cre]terea gradului de dotare ]i echipare a

locailt[\ilor rurale, realizarea unor condi\ii de

via\[ ]i munc[ optime comparativ cu cele din mediul

urban.

3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI

Organizarea circula\iei locale se refer[ at`t la

ierarhizarea circula\iei, c`t ]i la modernizarea

suprafe\elor carosabile. Astfel, pe traseele existente s-a

urm[rit organizarea unor inele de circula\ie principal[

care s[ asigure at`t leg[tura cu drumul jude\ean c`t ]i

accesele carosabile @n zonale func\ionale.

Intersectarea @ntre circula\ia local[ ]i cea

intercomunal[, se va realiza numai la nivelul inelelor de

circula\ie principal[, urm`nd ca intersec\iile respective

s[ fie amenajate.

Propunerile de reglement[ri prezint[ profile

transversale ale str[zilor @n func\ie de categoria de

importan\[, incluz`nd gabaritele suprafe\elor carosabile ]i

pietonale (trotuare). Spa\iile rezervate pentru parcaje,

vor fi situate @n zonele centrale ale locait[\ilor ]i @n

zona activit[\ilor sportive, consider`ndu-se c[ aceste zone

vor deveni periodic puncte de aglomer[ri de trafic. Pentru


pag. 49

unit[\ile economice spa\iile pentru parcaje, vor fi

asigurate @n incintele acestora.

Reţeaua de căi rutiere din comună, analizată în contextul legăturilor de transport

judeţean, este formată din:

- drumul judetean DJ 552 A Perisor - Boureni

- drumurile comunale DC 2 Cioroiu Nou – Silistea Crucii si DC 9 Cioroiasi -

Galiciuica

Drumul judetean DJ 552 A este modernizat, asfaltat şi se află într-o stare de

întreţinere corespunzătoare. În interiorul comunei există şi o reţea de străzi rurale

modernizate parţial şi cu o stare de întretinere bună. Exista insa si retele rutiere

interioare, la care calitatea infrastructurii şi a sistemului rutier este necorespunzătoare.

In zonele nemodernizate durata de serviciu este depăşită si sunt necesare lucrari de

reabilitare si modernizare..

Drumurile publice, în totalitate, în traversarea localităţilor impun viteze de

circulaţie conform normelor rutiere deoarece căile de circulaţie sunt modernizate.

Drumurile publice, în totalitate, în traversarea localităţilor impun viteze de

circulaţie conform normelor rutiere deoarece căile de circulaţie sunt modernizate.

Pentru drumul judetean DJ 552 A, care traverseaza localitatile comunei, pentru

dezvoltarea capacitatii de circulatie in travesarea localitatilor, distanta intre garduri sau

constructiile situate de o parte si de alta a drumului va fi de minim 20,00m , conform art.

19, alin (3) din Ordonanta nr. 43 din 1997 privind regimul juridic al drumurilor. Pentru

drumul judetean DJ 552 A Perisor - Boureni s-a instituit zona de protectie de 20,00 m –

care reprezinta distanta de la axul drumului la marginea exterioara a zonei drumului.

Conform Anexei nr. 1 Ordonanta nr. 43 din 1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Pentru drumul judetean DJ 552 A Perisor - Boureni, care traverseaza teritoriul

satelor Cioroiasi, Cetatuia, Cioroiu Nou, pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie in

travesarea localitatilor, distanta intre garduri sau constructiile situate de o parte si de

alta a drumurilor va fi de minim 20,00m , conform art. 19, alin (3) din Ordonanta nr. 43

din 1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Drumul judetean DJ 552 A Perisor - Boureni @]i

p[streaz[ categoria func\ional[ din care face parte, fiind

considerat f[r[ @ntrerupere @n traversarea localit[\ilor

Cioroiasi, Cetatuia, Cioroiu Nou, DJ 552 A servind ]i ca


pag. 50

strad[ principal[ - arter[ de categoria a II-a. Pentru DJ 552 A

s-a asigurat zona de protectie aferenta drumurilor judetene - 20,00 m din ax;

La nivelul retelei de strazi rurale se evidentiaza strazi de categoria a-III-a, cu

spatii verzi adiacente circulatiei carosabile si trotuare de 1,50m latime si strazi de

categorai a-III-a fara plantatii de aliniament, avand doar trotuare de 1,00m latime.

reteaua stradala cuprinde si alei carosabile de acces cu un carosabil de 5,50m

latime si trotuare adiacente de 1,00 m latime.

La modernizarea str[zilor existente (profiluri

transversale, @mbr[c[min\i rutiere), prioritar a

str[zilor principale; @ntr-o prim[ etap[ se propun cel

pu\in lucr[ri de @mpietruire, re@nc[rcare, stabilizare.

Completarea re\elei de str[zi principale cu str[zi sau

tronsoane de str[zi astfel @nc`t s[ se asigure rela\ii

c`t mai directe @ntre diverse zone f[r[ traversarea

zonei centrale.

Str[zile din localit[\ile rurale se amenajeaz[ cu

acostamente, m[rginite de ]an\uri, plantatii de

aliniament ]i trotuare.

Amenajarea ]i echiparea corespunz[toare a principalelor

intersec\ii, cu asigurarea priorit[\ii pentru

circula\ia desf[]urat[ pe drumul de categorie

superioar[ ]i cu asigurarea capacit[\ii, vizibilit[\ii

]i a siguran\ei circula\iei vehiculelor ]i a

pietonilor.

PRINCIPALELE REGLEMENT{RI

Drumul judetean DJ 552 A Perisor - Boureni @]i

p[streaz[ categoria func\ional[ din care face parte, fiind

considerat f[r[ @ntrerupere @n traversarea localit[\iilor

Cioroiasi, Cetatuia, Cioroiu Nou servind ]i ca strad[

principal[ - arter[ de categoria a II-a. Pentru drumul


pag. 51

judetean DJ 552 A Perisor - Boureni s-a asigurat zona de

protectie aferenta drumurilor judetene de 20 ,00 m din ax;

Modernizarea str[zilor existente (profiluri







zonei centrale.









pietonilor.

3.7. INTRAVILAN PROPUS - ZONIFICAREA FUNC|IONAL{. BILAN| TERITORIAL Necesitatea extinderii suprafe\ei cuprinse @n

intravilan se justific[, @n principal, prin solicit[rile

pentru construire de locuin\e si pentru amplasarea

viitoarelor obiective economice. Unele loturi, de forme

variate ]i adaptate terenului, permit dezvoltarea zonei de

locuin\e @n cadrul intravilanului existent dar aceast[

posibilitate este limitat[ si de aceea au fost propuse

extinderi de suprafete cuprinse in intravilan.


pag. 52

Intravilanul propus, pe trupurile care alcatuiesc

localitatile comunei Motatei este centralizat in tabelul

urmator:

CENTRALIZATORUL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL PROPUS - COMUNA CIOROIASI – JUDETUL DOLJ


SATUL CIOROIASI



Cimitir sud 1,85 HA

Statie de epurare 0,50 HA


SAT CIOROIASI

197,00 HA

SATUL CETATUIA


Cimitir 0,60 HA


SAT CETATUIA

37,30 HA

SATUL CIOROIU NOU


Cimitir 2,00 HA

Ferma zootehnica 2,55 HA


SAT CIOROIU NOU

112,45 HA


COMUNA CIOROIASI

346,75 HA

Intravilanul propus, pe zone func\ionale, la nivelul

trupurilor care alcatuiesc localitatile comunei Cioroiasi

este centralizat in urmatoarele tabele:

BILANT TERITORIAL SATUL CIOROIASI – COMUNA CIOROIASI

ZONE FUNC|IONALE SATUL CIOROIASI


pag. 53

PROPUS HA %

1. ZONA LOCUIN|E }I FUNC|IUNI COMPLEMENTARE 141,80 71,98

2. ZONA INSTITU|II }I SERVICII DE INTERES PUBLIC

6,43 3,26

3. ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE, INSTITU|II }I SERVICII DE INTERES PUBLIC

6,80 3.45

4. ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE, DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII

1,40 0,71

5. UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 0,17 0,09 6. ZONA C{I DE COMUNICA|IE

}I TRANSPORT RUTIER 27,95 14,19

7. ZONA SPA|II VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTEC|IE

4,95 2,51

8. ZONA CONSTRUC|II TEHNICO-EDILITARE 0,60 0,30

9. ZONA GOSPOD{RIE COMUNAL{, CIMITIRE

4,15 2,11

10. APE 0,60 0,31

TOTALTERITORIU INTRAVILAN SATUL CIOROIASI

197,00 100,00

BILANT| TERITORIAL

SATUL CETATUIA – COMUNA CIOROIASI

SATUL CETATUIA PROPUS ZONE FUNC|IONALE

HA % 1. ZONA LOCUIN|E }I FUNC|IUNI


2. ZONA INSTITU|II }I SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,05 0,13


0,35 0,94

4. ZONA C{I DE COMUNICA|IE }I TRANSPORT RUTIER

6,00

16,09

5. ZONA SPA|II VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTEC|IE 1,45 3,88


pag. 54

6. ZONA GOSPOD{RIE COMUNAL{, CIMITIRE

0,60 1,61

TOTALTERITORIU INTRAVILAN SATUL CETATUIA 37,30 100,00

BILANT TERITORIAL SATUL CIOROIU NOU – COMUNA CIOROIASI

CIOROIU NOU

PROPUS ZONE FUNC|IONALE HA %

1. ZONA LOCUIN|E }I FUNC|IUNI COMPLEMENTARE 88,54 78,73

2. ZONA INSTITU|II }I SERVICII DE INTERES PUBLIC 0,62 0,55


0,25 0,22-

4. UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 2,55 2,26

5. ZONA C{I DE COMUNICA|IE }I TRANSPOR RUTIER 16,12 14,34

6. ZONA SPA|II VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTEC|IE 1,82 1,62

7. ZONA CONSTRUC|II TEHNICO-EDILITARE 0,55 0,50

8. ZONA GOSPOD{RIE COMUNAL{, CIMITIRE 2,00 1,78

TOTALTERITORIU INTRAVILAN SATUL CIOROIU NOU 112,45 100,00

Introducerile @n intravilanul propus au fost conforme

cu op\iunile locuitorilor comunei ]i cu propunerile

prezentului plan urbanistic. Au fost propuse restr`ngeri de

intravilan numai la nivelul amplasamentelor rezervate

pentru platformele gospodaresti care nu au fost amenajate.

EXTINDERI INTRAVILAN

Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, zonele funcţionale vor suferi modificări

în structura şi mărimea lor. Astfel, la stabilirea limitelor intravilanului propus, s-a avut în

vedere includerea tuturor suprafeţelor de teren ocupate de construcţii, amenajări,

precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pe o perioada de 10 ani.

Introducerile în intravilanul existent au fost conforme cu opţiunile locuitorilor

comunei şi cu propunerile autoritatilor locale. Terenurile introduse în teritoriu intravilan şi

care în prezent sunt în folosinţă agricolă vor căpăta destinaţia de construire locuinţe sau


pag. 55

pentru alte investiţii cu caracter economic conform prevederilor planului urbanistic

general.

Zonarea teritoriului intravilan al comunei Cioroiasi, propus prin PUG

Suprafaţă intravilan Existent

Propus Total

nr. ctr

Zone funcţionale

[ha] [%] [ha] [ha] [%] Sat Cioroiasi

1. Zonă locuinţe şi funcţiuni complementare

95,00 51,07 46,80 141,80 71,98

2. Zonă instituţii şi servicii de interes public

6,43 3,46 - 6,43 3,26

3. Zonă multifuncţională locuinţe, instituţii şi servicii publice

- - 6,80 6,80 3,45

4. Zonă unităţi industriale şi de depozite

1,15 0,63 - - -

5. Zonă multifuncţională, industrie, comerţ, servicii, birouri.

- - 1,40 1,40 0,71

6. Utilităţi agro-zootehnice 1,56 0,84 - 0,17 0,09 7. Căi de comunicaţii şi transport

rutier 24,55 13,20 3,40 27,95 14,19

8. Spaţii verzi,sport, agrement 2,75 1,48 2,20 4,95 2,51 9. Construcţii hidro-edilitare 0,10 0,05 0,50 0,60 0,31 10. Gospodărire comunală (cimitire) 3,91 2,10 0,24 4,15 2,11 11. Ape 0,60 0,32 - 0,60 0,31 12. Terenuri libere 49,95* 26,85 - 49,95 - -

Total Cioroiasi 186,00 100,00 11,00 197,00 100,00 * se redistribuie în noul intravilan

Sat Cetatuia 1. Zonă locuinţe şi funcţiuni

complementare 10,87 28,69 17,98 28,85 77,85


0,05 0,13 - 0,05 0,13

3. Zonă multifunctionala locuinte, institutii si servicii publice

- - 0,35 0,35 0,94

4. Căi de comunicaţii şi transport rutier

5,92 15,62 0,08 6,00 16,09

5. Spaţii verzi,sport, agrement 0,91 2,40 0,54 1,45 3,88 6. Gospodărire comunală(cimitire) 0,60 1,58 - 0,60 1,61 7 Terenuri libere 19,55* 51,58 -19,55 - - Total Cetatuia 37,90 100,00 -0,60 37,30 100,00

* se redistribuie în noul intravilan Sat Cioroiu Nou


58,14 53,34 30,40 88,54 78,73

2. Zonă instituţii şi servicii de 0,62 0,57 - 0,62 0,55


pag. 56

interes public 3 Zonă multifunctionala locuinte,

institutii si servicii publice - - 0,25 0,25 0,22

4. Utilităţi agro-zootehnice - - 2,55 2,55 2,26 5. Căi de comunicaţii şi transport

din care : rutier

14,25

13,07

1,87

16,12

14,34 7. Spaţii verzi,sport, agrement 1,04 0,95 0,78 1,82 1,62 8. Construcţii hidro-edilitare - - 0,55 0,55 0,50 9. Gospodărire comunală(cimitire) 2,00 1,84 - 2,00 1,78 9. Terenuri libere 32,95* 30,23 - 32,95 - - Total Cioroiu Nou 109,00 100,00 3,45 112,45 100,00

* se redistribuie în noul intravilan Total Comuna Cioroiasi


164,01 49,27 95,18 259,19 74,87


7,10 2,13 - 7,10 2,05

3. Zonă multifuncţională locuinţe, instituţii şi servicii publice

- - 7,40 7,40 2,13

4. Zonă unităţi industriale şi de depozite

1,15 0,35 -1,15 - -

5. Zonă multifuncţională, industrie, comerţ, servicii, birouri

- - 1,40 1,40 3,81

6. Utilităţi agro-zootehnice 1,56 0,47 1,16 2,72 7,40 7. Căi de comunicaţii şi transport

din care: rutier 44,72 13,43 5,35 50,07 14,44

8. Spaţii verzi,sport, agrement 4,70 4,42 3,52 8,22 2,37 9. Construcţii hidro-edilitare 0,10 0,03 1,05 1,15 0,33 10. Gospodărire comunală(cimitire) 6,51 1,96 0,24 6,75 1,95` 11. Ape 0,60 0,18 - 0,60 0,17 12. Terenuri libere 137,41* 41,28 -137,41 - -

* se redistribuie în noul intravilan

Total comuna Cioroiasi 332,90 100,00 13,85 346,75 100,00

Fata de suprafetele centralizate la nivelul Planului Urbanistic General al Comunei

Cioroiasi – editia 2000, au apărut unele diferenţe la nivelul suprafetelor cuprinse in

intravilanul existent, fata de raportarile anului 2000, datorita suportului topografic in

sistem stereo (plan reactualizat pe suport GIS), folosit in redactarea actualei

documentatii de urbanism.

Au aparut extinderi semnificative ale suprafetei cuprinse in intravilanul satului

Cioroiasi. Pentru celelalte localitati, extinderile sunt nesemnificative, s-au facut la

nivelul trupurilor aferente localitatilor, extinderile fiind rezultand din corectarea traseului

intravilanului, functie de limitele de proprietate.

I. INTERDICTII TEMPORARE DE CONSTRUIRE


pag. 57

În intravilanele propuse au fost instituite restricţii temporare de construire, pentru

zonele care necesită studii de aprofundare (PUZ/PUD), referitoare la organizarea

circulatiei rutiere, echiparii edilitare a teritoriului si amplasarii obiectivelor de utiliate

publica propuse la nivelul comunei. S-a instituit interdictie temporara de construire pana

la intocmirea documentatiilor de urbanism P.U.Z. / P.U.D. pentru suprafetele de teren

aferente extinderilor mari de intravilan, unde trebuie reglementata circulatia rutiera,

echiparea edilitare si dotarea zonei cu institutii de utilitate publica care sa deserveasca

locuitorii zonei. S-a instituit interdictie de construire la nivelul terenului rezervat pentru

amenajare unei zone de agrement, situata in partea de nord a teritoriului comunei.

II. INTERDICTII DEVINITIVE DE CONSTRUIRE

În intravilanul propus au fost instituite interdicţii definitive de construire pe

terenurile afectate de culoarele de protecţie aferent linilor electrice aeriene de înaltă

tensiune. S-a instituit interdictie definitiva de construire pentru locuinte in zona de

protectie sanitara a cimitirului ( 50,00m fata de incinta cimitirului), situat in partea de

nord a localitatii.

S-a instituit interdic\ie definitiv[ de construire pe

acele terenuri afectate de culoarul de protec\ie

(siguranta) aferent liniilor electrice aeriene de media

tensiune.

Unul dintre obiectivele de bază ale Planului urbanistic general îl constituie

organizarea zonelor funcţionale în teritoriul intravilan propus pentru satele comunei

Cioroiasi.

Organizarea zonelor funcţionale a avut în vedere analiza situaţiei existente

specifice, asigurarea legăturilor între diferitele zone funcţionale ale localităţilor,

dezvoltarea armonioasă în perspectivă a zonelor funcţionale în cadrul acestora.

Suprafeţele de intravilan propuse pentru construcţii sunt în general cele care

actualmente sunt libere de construcţii, urmând ca pe măsura autorizării acestea să fie

scoase din circuitul agricol.

Se propune creşterea suprafeţelor de teren alocate zonelor agro-industriale şi de

depozitare, unităţilor agro-zootehnice, instituţiilor de interes public, locuinţelor şi

funcţiunilor complementare acestora, construcţiilor tehnico-edilitare şi de gospodărire

comunală. În general se propune o folosire eficientă a intravilanului existent, extinderea

acestuia fiind propusă pentru reglementarea situaţiilor amintite anterior.

III. ZONIFICAREA FUNCTIONALA


pag. 58

Unul dintre obiectivele de baz[ ale Planului Urbanistic

General @l constituie organizarea zonelor func\ionale @n

teritoriul intravilan propus pentru localitatea Cioroiasi,

resedin\a de comun[. Organizarea zonelor func\ionale a

avut @n vedere analiza situa\iei existente specifice,

asigurarea leg[turilor @ntre diferitele zone func\ionale

ale localit[\ii, dezvoltarea armonioas[ @n perspectiv[ a

zonelor func\ionale @n cadrul acesteia.

Principalele zone func\ionale, sunt urm[toarele:

a) Zona central[ ]i alte func\iuni de interes public

Zona central[ Cioroiasi cuprinde principalele

obiective de utilitate public[ existente ]i propuse ale

localit[\ii.

Organizarea zonei centrale, are @n vedere constituirea

@ntr-un ansamblu reprezentativ a institu\iilor publice ]i a

locuin\elor situate @n zon[, totodat[ s-a urm[rit

rezervarea terenurilor pentru amplasarea unor obiective @n

perspectiv[.

Zona central[ a satului Cioroiasi este situat[ pe

ambele p[r\i a DJ 552 A ]i cuprinde: sediul prim[riei

locale, spa\ii comerciale, biserica, caminul cultural,

sediile gradinitei si scolii gimnaziale, sediul politiei,

spatii comerciale, terenul de sport, piata agroalimentara,

biserica cu hramul Adormirea Sf. Apostol Andrei precum ]i

locuin\e.

#n vederea organiz[rii @n perspectiv[ a zonei centrale

este necesar[ elaborarea unui Plan urbanistic zonal pentru

aceast[ zon[.

Situarea zonei centrale @n centrul de greutate al

satului Cioroiasi asigur[ leg[turi directe cu zona de

locuit organizat[ @n jurul acesteia.

In satul Cioroiu Nou este conturata zona centrala care

cuprinde gradinita, biserica cu hramul Sf. Mucenic


pag. 59

Haralambie, piata agroalimentara , terenul de sport, precum

si locuinte. Zona central[ a satului Cioroiu Nou este

situat[ pe ambele p[r\i a DJ 552 A

Extinderea suprafetelor cuprinse in intravilan pentru constructia de locuinte va

avea in vedere si realizarea obiectivelor de utilitate publica care vor deservi locuitorii

acestor zone noi de locuit. Astfel la nivelul trupului principal al localitatii unde sunt

concentrate principalele institutii publice, nu este necesara realizarea unor obiective noi

de utilitate publica. Cele existente vor fi modernizate, extinse pentru a oferi un grad de

confort al locuirii.

b) Zona de locuin\e ]i func\iuni complementare

Zona de locuin\e (ha)

Localitatea #n teritoriul

intravilan aprobat

2000

#n teritoriul

intravilan propus

2014

Cioroiasi 95,00 ha 141,80 ha

Cetatuia 10,87 ha 28,85 ha

Cioroiu Nou 58,14 ha 88,54 ha

Total comuna

Cioroiasi

164,01 ha 259,19 ha

Cre]terile de suprafe\e ale zonelor de locuit sunt

justificate de solicitarile venite din partea populatiei,

care a achizitionat terenuri in vederea realizarii de

locuinte individuale.

In satul Cioroiasi se estimeaza o suprafata libera pentru constructia de locuinte

de cca. 15,00 ha, care permite realizarea a cca. 100 gospodarii cu un lot mediu de 1500

mp.

In satul Cetatuia se estimeaza o suprafata libera pentru constructia de locuinte

de cca. 7,50 ha, care permite realizarea a cca. 50 gospodarii cu un lot mediu de 1500

mp.

In satul Cioroiu Nou se estimeaza o suprafata libera pentru constructia de

locuinte de cca. 7,50 ha, care permite realizarea a cca. 50 gospodarii cu un lot mediu

de 1500 mp.


pag. 60

Analiza modului de ocupare a terenului @n zonele de

locuit existente indic[ faptul c[ organizarea acestora s-a

f[cut dup[ o parcelare prestabilit[ - parcelele de teren

aferente locuin\elor sunt aliniate la str[zile de acces.

Pentru zonele de locuit propuse se va avea in vedere

realizarea unor documentatii tip P.U.Z. / P.U.D. care sa

parceleze zona, sa asigure o circulatie corecta la nivelul

zonei.

c) Zona unit[\i industriale ]i agricole care ocup[ @n

total 5,26 ha, din care 2,72 ha sunt ocupate cu unitati cu

profil agricol, au fost prezentate @n cadrul capitolului

"Dezvoltarea activit[\ilor economice". Totalul suprafetelor zonelor

economice, destinate activitatilor agricole si industriale, include actualele zone

economice destructurate si extinderile propuse , cu precadere in satele Cioroiasi si

Cioroiu Nou, care ofera oportunitati agentilor economici interesati. Satele Cioroiasi si

Cioroiu Nou concentreaza cele mai mari suprafete destinate zonelor economice.

Zona unitatilor economice – agricole

si industriale (ha)


intravilan aprobat

2000

#n teritoriul

intravilan propus

2014


Cetatuia - -

Cioroiu Nou - 2,55 ha

Total comuna

Cioroiasi

2,71 ha 5,26 ha

d) Zona de parcuri, recreere ]i sport

Pentru aceast[ zon[ sunt de semnalat:

- terenul de sport si baza sportiva din localitatile

Cioroiasi, Cetatuia si Cioroiu Nou, amenajate in

zonele centrale ale localitatilor, care totalizeaza

4,70 ha;


pag. 61

- de-a lungul cursului canalului de desecare din satul

Cioroiasi semnalam zone necesar de amenajat ca spatii

verzi;

Zona spatii verzi pentru odijhna,

agrement si sport (ha)


intravilan aprobat

2000

#n teritoriul

intravilan propus

2014




Total comuna

Cioroiasi

4,70 ha 8,22 ha

In prezent revin 30,49 mp spatiu verde / locuitor, in etapa de perspectiva pentru o

populatie estimata de 2000 de locuitori, prin amenajarea spatiilor verzi (inclusiv bazele

sportive, zona de spatiu verde propusa de-a lungul cnalului de desecare, in traversarea

localitatii Cioroiasi, la care se adauga si plantatiile de aliniament adiacente cailor de

comunicatie rutiera) indicele de spatiu verde pe locuitor va deveni 41,10 mp, valoare

conform normei europene, necesar de realizat in anul 2014, de 26 mp spatiu verde pe

locuitor. In bilantul spatiilor verzi de la nivelul localitatilor comunei motateiCioroiasi au

fost incluse suprafetele de spatii verzi amenajate (terenuri de sport) incluse in incintele

unitatilor scolare si a spatiilor verzi amenajate din incintele institutiilor publice existente (

primarie, camin cultural, dispensar uman, etc.).

Zona de gospod[rie comunal[

- Cimitirele existente ( 4 ) totalizeaza – 6,51 ha

Zona unitati de gospodarie comunala

(ha) Localitatea

#n teritoriul #n teritoriul


pag. 62

intravilan aprobat

2000

intravilan propus

2014




Total comuna Cioroiasi 6,51 ha 6,75 ha

Cele 4 cimitire din localitatile comunei Cioroiasi asigura necesarul de locuri de

veci pentru locuitorii comunei si nu necesita extinderi.

Deoarece la nivelul comunei nu exista o platforma pentru colectarea gunoiului

menajer, autoritatile locale vor incheia contracte de salubritate cu agenti economici care

vor colecta si transporta gunoiul menajer la statia de transfer pentru depozitare a

gunoiului propusa prin Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor, in zona municipului

Bailesti. La nivelul localitatilor comunei Cioroiasi se vor amplasa 5 platforme de

precolectare, pentru depozitarea containerelor pentru colectarea deseurilor menajere,

distibuite pe localitati astfel:

Satul Cioroiasi – 3 platforme de precolectare, pentru depozitarea containerelor

Satul Cetatuia – 1 platforma de precolectare, pentru depozitarea containerelor

Satul ioroiu Nou – 1 platforma de precolectare, pentru depozitarea containerelor

În conformitate cu dispoziţiile H.G.R. numărul 246/2006 care adoptă Strategia

Naţională privind Accelerarea Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utiliăţi Publice,

autorităţile administraţiei publice locale, în general şi Consiliul Local Cioroiasi, în

special, deţin următoarele responsabilităţi în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor:

a) urmăresc şi asigură:

-îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deşeurilor, asigură curăţenia

localităţilor prin: sistemul de colectare, transport, neutralizare, valorificare, incinerare şi

depozitare finală;

-implementarea şi controlul funcţionării sistemului, inclusiv respectarea etapizării

colectării selective a deşeurilor;

-dotarea căilor de comunicaţie şi a locurilor publice de colectare cu un număr suficient

de recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor;

-colectarea selectivă şi transportul la timp a întregii cantităţi de deşeuri produse pe

teritoriul localităţilor;

-interzicerea depozitării deşeurilor în alte locuri decât cele destinate special deşeurilor;


pag. 63

-elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi populaţie privind modul

de gestionare a deşeurilor în cadrul localităţilor şi aducerea la cunoştiinţa acestora prin

mijloace adecvate;

b) aprobă studii şi prognoze privind gestionarea deşeurilor;

c)hotărăşte asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi

colaborarea cu agenţii economici, în scopul realizării unor lucrări de interes public

privind gestiunea deşeurilor;

d)acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului.

Degradări majore ale solului nu au fost identificate, dar se semnalează de către

localnici scăderea productivităţii solului datorată acţiunii combinate a precipitaţiilor şi a

îngrăşămintelor chimice folosite în mod intensiv necontrolat.

Pericolul riscurilor naturale trebuie luat în considerare cu toate că până acum nu

au fost semnalate pagube foarte mari datorate inundaţiilor, alunecărilor de teren sau a

unor fenomene meteorologice periculoase.

Aerul nu poate fi afectat de emanaţii chimice provenite din zonă deoarece pe

teritoriul comunei nu există asemenea surse, chiar dacă există gaze naturale.

O problemă prioritară pentru comuna Cioroiasi rămâne identificarea din timp a

oricărei surse de poluare sau degradare a mediului.

Protecţia mediului natural cât şi a celui construit şi amenajat, are ca scop

păstrarea şi refacerea echilibrului ecologic, menţinerea şi ameliorarea calităţii

ecosistemului şi asigurarea unor condiţii cât mai bune de viaţă pentru locuitori.

În acest sens factorii de decizie şi agenţii economici vor lua măsurile ce se impun

în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru a asigura respectarea şi monitorizarea

continuă a eventualelor surse de poluare.

Deşi există surse minore de poluare, din observaţiile permanente ale Agenţiei

pentru Protecţia Mediului rezultă că nu au fost depăşite valorile maxime admise pentru

diversele forme de poluare.

e) Zona de echipare teritorial[

Circula\ia rutier[ existent[ va fi modernizat[ @n

localitati, ponderea @n cadrul intravilanului propus fiind

de 50,07 ha.

De semnalat intersectiile conflictuale la sol care exista intre drumurile judetene

DJ 552A si restul traseelor de strazi care asigura accesul in zonele functionale ale

localitatilor.


pag. 64

Zona cai de comunicatie rutiera (ha)


intravilan aprobat

2000

#n teritoriul

intravilan propus

2014




Total comuna Cioroiasi 44,72 ha 50,07 ha

Drumul judetean DJ 552 A @]i p[streaz[ categoria

func\ional[ din care face parte, fiind considerate f[r[

@ntrerupere @n traversarea localit[\ilor Cioroiasi,

Cetatuia si Cioroiu Nou servind ]i ca strazi principale

- arter[ de categoria a II-a. Pentru drumul judetean DJ 552 A s-a

asigurat zona de protectie aferenta drumurilor judetene de 20,00 m din ax.;

La nivelul retelei de strazi rurale se evidentiaza strazi de categoria a-III-a, cu

spatii verzi adiacente circulatiei carosabile si trotuare de 1,50m latime si strazi de

categorai a-III-a fara plantatii de aliniament, avand doar trotuare de 1,00m latime.

reteaua stradala cuprinde si alei carosabile de acces cu un carosabil de 5,50m

latime si trotuare adiacente de 1,00 m latime.

La modernizarea str[zilor existente (profiluri







zonei centrale.







pag. 65




pietonilor.

a. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE

La nivelul teritoriului administrativ al comunei

Cioroiasi nu se inregistreaza zone cu riscuri naturale

previzibile, care sa impuna masuri de protectie. Pentru

zonele unde se vor dezvolta @n viitor construc\ii natura

terenului impune a se efectua studii geotehnice pentru

determinarea calit[\ii solului ]i a se stabili condi\iile

de fundare @nainte de a se autoriza executarea

construc\iilor.

3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE

3.9.1. ALIMENTAREA CU APA

Comuna Cioroiasi compusă din satele Cioroiasi, Cetatuia si Cioroiu Nou face

parte din Judetul Dolj fiind amplasată geografic la nord-est de municipiul Bailesti, la o

distanţă de circa 12 km de acesta.

Satul Cioroiasi dispune în prezent de alimentare cu apă pe toate străzile

principale, totalizand 15336,00 ml de retea, urmând ca în etapa a II-a să se echipeze

toate străzile şi uliţele din sat.

A. Alimentare cu apă

Până la realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă, satul Cioroiasi

îşi asigura necesarul de apă potabilă din puţuri de mică adâncime (fântâni) săpate

individual, a căror apă era calitativ necorespunzătoare, aceste ape fiind mult influenţate

de factori externi.

Conform analizelor efectuate, se identifică impurităţi chimice şi bacteriologice

ale stratului de suprafaţă captat, care duc la concluzia că sursele existente erau

periculoase sub aspectul infestării şi poluării, fiind sub influenţa factorilor locali de

poluare cu agenţi patogeni proveniţi din scurgerea apelor reziduale din zonă, din

fertilizanţi organici şi anorganici folosiţi în agricultură, etc.


pag. 66

Atât calitatea necorespunzătoare a pânzei freatice de mică adâncime, cât şi

gradul de dezvoltare al localităţii Cioroiasi au impus – şi realizat – rezolvarea alimentării

cu apă potabilă în sistem centralizat, cu funcţionare permanentă, din surse de calitate

corespunzătoare şi cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

Având în vedere cele arătate mai sus s-a dispus proiectarea şi realizarea unui

sistem de alimentare cu apă în localitatea Cioroiasi, sistem compus din:

- captare – 2 puţuri forate de adăncime, cu H = 105 m echipate cu pompe

submersibile

- gospodăria de apă compusă din:

- rezervor de apă 2 x 90 mc.

- staţie de clorare (tratare)

- staţie de pompare – hidrofor

- punct de exploatare

- grup sanitar

- reţele de incintă.

- reţele de distribuţie.

Captarea şi gospodăria de apă au fost realizate pe un teren proprietate a

Primăriei Cioroiasi, în vecinătatea acesteia, la care s-a adăugat zona de protecţie

sanitară cu regim sever a rezervorului şi puţurilor forate.

Pompele submersibile care echipează forajele funcţionează automat, cu scopul

de a extrage numai necesarul de apă şi de a proteja pompele prin evitarea funcţionării

în gol.

Schema reţelei de distribuţie urmăreşte trama stradală a localităţii, reţele

realizate din conducta PE ID cu diametre relative mici, care se pot monta în spaţii

limitate. În conformitate cu normele în vigoare pe conductele reţelei de distribuţie s-au

prevăzut vane de închidere, cişmele stradale şi armături de golire, hidranţi de incendiu

exteriori.

Pentru satul Cetatuia , in etapa de perspectiva se propune extinderea retelei de

alimentare cu apa existenta a satului Cioroiasi.

Pentru satul Cioroiu Nou in etapa de perspectiva se propune realizarea unei

gospodarii de apa ( puturi forate, statie tratare si inmagazinarea volumului de apa

necesar in castelul de apa existent.

3.9.2. CANALIZARE MENAJERA


pag. 67

Ţinând cont că investiţia "Alimentare cu apă localitatea Cioroiasi" a fost realizată,

precum şi faptul că proiectul de canalizare menajeră al localităţii se află în curs de

aprobare a finantarii, se propune realizarea acestuia în mai multe etape.

În prima etapă se propun următoarele lucrări:

- reţele de canalizare menajeră

- staţia de epurare

- staţia de pompare ape uzate – echipate cu instalaţii hidraulice şi electrice şi

automatizare.

- guri de vărsare în canalul de desecare.

Reţeaua de canalizare menajeră este prevăzută a se executa cu ţeavă PVC cu

Dn 250 mm, pe reţea prevăzându-se cămine de vizitare, racorduri de canalizare,staţii

de pompare şi subtraversări.

Schema de epurare propusă corespunde debitelor caracteristice de ape uzate

şi urmăreşte în special reţinerea materiilor în suspensie şi eliminarea substanţelor

organice.

Schema de epurare cuprinde următoarele obiecte tehnologice:

- reţele tehnologice

- cămin de canalizare

- treapta de epurare mecanică

- bazin de egalizare, omogenizare şi pompe apă menajeră

- treapta de epurare mecanică finală

- treapta de epurare biologică

- unitate de dezinfecţie cu ultraviolete

- unitate de stocare

- bazin de colectare şi pompare nămol

- platforma de depozitare containere nămol.

De la staţia de epurare, apele convenţional curate sunt deversate prin

intermediul unei conducte PVC, în canalul de desecare aflat în vecinătate.



Ca urmare a realizării sistemului de alimentare cu apă, există oportunitatea

racordării locuitorilor la reţeaua de distribuţie. Pentru racordarea la reţeaua de apă

potabilă este necesar asigurarea unei reţele de canalizare care să preia apele uzate din

gospodăriile individuale.


pag. 68

În prezent locuitorii care beneficiază de alimentarea cu apă în sistem centralizat

sau propriu şi-au asigurat evacuarea apelor uzate menajere prin intermediul foselor

septice şi a bazinelor vidanjabile.

Reţeaua de canalizare propusă este de tip divizor şi va fi realizată separat

pentru apele uzate menajere, în ceea ce priveşte apele meteorice acestea fiind

colectate prin intermediul unor rigole existente şi evacuate în firele de vale din fiecare

zonă.

Toate reţelele de apă şi de canalizare, gospodăria de apă şi staţia de tratare

ape uzate (SE) vor fi amplasate pe terenuri proprietatea Primăriei comunei Cioroiasi,

fără a fi afectate terenurile particulare.

Pentru satul Cetatuia se propune extinderea retelei de canalizare, propusa la

nivelul satului Cioroiasi, cu deversarea apelor in statia de epurare, propusa a se realiza

in etapa de perspectiva in satul Cioroiasi.

Pentru satul Cioroiu Nou, in etapa de perspectiva, se propune un sistem de

canalizare menajera, cu statii de pompare, cu evacuare prin statia de epurare si tratare,

amplasata in vecinatatea canalului de desecare (emisar), din vecinatatea satului Cioroiu

Nou.



3.9.2. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

3.9.2.1. Situaţia energetică existentă

Comuna Cioroiasi are in componenta sa 3 localitati – Cioroiasi, care este

resedinta comunei si satele componente: Cetatuia si Cioroiu Nou.


din beton armat şi echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de la 63 la 100 KVA.

Posturile în cabină de zidărie, prefabricate sau de tip anvelopă (metalice) sunt echipate

cu transformatoare 20/0,4 KV de 400 pana la 100 KVA.


conductori funie din OL-Al (pentru posturile aeriene) şi în cablu subteran pentru

posturile PTCZ, PTCP, PTM (tip anvelopă).



70 mm2.


pag. 69

Pe stâlpii reţelelor de joasă tensiune sunt montate reţelele pentru iluminatul

stradal ce alimentează corpurile de iluminat cu vapori de mercur, sodiu, fluorescente şi

incandescente. Instalaţiile electroenergetice menţionate mai sus şi anume: posturi trafo

si LEA DE 20 KV, sunt materializate pe planul reţele edilitare.

3.9.2.2. Situaţia energetică propusă

Consumatori noi de energie electrică

Prin planul urbanistic general al comunei Cioroiasi se rezerva terenuri pentru

amplasarea a cca. 150 de gospodarii, pentru amplasarea obiectivelor cu caracter

edilitar, ( 2 statii de epurare si o gospodarie de apa ) si pentru extinderea zonelor

economice.

Toate aceste lucrări necesită extinderea actualelor surse de alimentare cu

energie electrică. Stabilirea sarcinilor de calcul pentru toate categoriile de consumatori

menţionaţi mai sus, s-a făcut conform prescripţiei MEE-PE 132/95 rezultând

următoarele consumuri la nivel de posturi trafo:

- pentru gospodării individuale: 8 Kw/gosp.

- lucrări cu caracter edilitar (conform pr.dotări).

- iluminat stradal 5 W / m.

Pentru alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori se propun să se

realizeze următoarele lucrări electroenergetice:

amplificare posturi de transformare existente în zonele mai aglomerate şi care pot

permite amplificarea;

posture trafo 20/0,4 KV racordate în cablu aerian pentru zonele economice

extindere reţea j.t. cu reconsiderarea secţiunii conductoarelor (de regulă

conductoare torsadate) şi automatizarea iluminatului stradal;

racorduri joasă tensiune subterane sau aeriene pentru zonele economice, de

agrement, turism , sport sau pentru dotările sociale noi propuse;

DIVERSE

În zonele existente şi propuse pentru instalaţiile electroenergetice menţionate

mai sus se pot executa construcţii respectând normativele în vigoare având următoarele

limite zonale de protecţie:

Categorii de obiective

energetice

Lăţimea

zonei de Condiţii de delimitare


pag. 70

protecţie

(m)

1. Linii electrice aeriene

cu tensiunea de:

1 - 35 Kv ...................

110 Kv ...................

24

37

Se măsoară pe orizontală de o parte şi

de alta a planurilor verticale ale

conductoarelor externe

2. Staţii electrice

- exterioare

..................

- interioare

....................

25

12

Zona de protecţie este delimitată de

planurile verticale paralele cu construcţia

sau împrejmuirea staţiei.

Soluţiile se decid de proiectantul de

specialitate conform normelor tehnice în

vigoare.

3. Posturi de

transformare, puncte

de alimentare sau

altele similare:

- în general .............

10

Se măsoară de la planul exterior al

construcţiei care susţine sau adăposteşte

instalaţia

4. Reţele subterane

- sub 110 Kv .............

- 110 Kv şi mai mult

1

3

Se măsoară de o parte şi de alta a

cablurilor exterioare

Prezenta documentaţie s-a întocmit în conformitate cu normativele MEE:

- PE - 104/95 - Constr. LEA cu tensiuni peste 1000 V.

- PE - 106/95 - Constr. LEA de joasă tensiune.

- PE - 132/95 - Proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică.

- PE - 145/85 - Stabilirea puterii nominale economice pentru transformatoare în

posturi.

- PE - 155/92 - Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice

pentru clădiri civile.

N.T.S.S.M. cu privire la instalaţiile electrice din cadrul P.U.G.-urilor

Conform Normelor specifice de protecţia muncii Nr. 49/1997 emise de Ministerul

Muncii şi Protecţiei Sociale în activităţile din agricultură se vor respecta următoarele

articole de protecţia muncii pe partea de instalaţii electrice:


pag. 71

Art. 500 În timpul lucrului în câmp nu se vor efectua opriri sub LEA şi nu se va

admite urcarea pe combină a persoanelor pentru că se intră în zona

electromagnetică a reţelei şi se produc accidente prin electrocutare.

Art. 501 La executare lucrări cu combina în zona apropiată de LEA peste 1 KV sau

traversate de LEA peste 1 KV (zona cuprinsă pe porţiunea de 50 m,

măsurată faţă de proiecţia pe orizontală a conductoarelor fazelor extreme

de o parte şi alta, de-a lungul liniei electrice) se vor lua măsurile:

a) combinele ce pot ajunge în apropierea părţilor sub tensiune se vor

deplasa astfel încât în timpul manevrelor nici o parte a acestora, să nu

se apropie la distanţă, faţă de elementele sub tensiune, mai mici decât:

- 2,5 m pentru LEA până la 35 KV;

- 4,0 m pentru LEA cu tensiunea de la 35 la 220 KV.

b) trecerea combinelor pe sub conductoarele LEA peste 1 KV este

interzisă dacă între gabaritul acestora şi conductoare nu rămâne o

distanţă de cel puţin:

- 2 m pentru LEA până la 20 KV, inclusiv;

- 2,5 m pentru LEA cu tensiunea între 25 - 35 KV;

- 4 m pentru LEA de 110 şi 220 KV.

c) executarea lucrărilor mecanizate la distanţe mai mici decât cele

menţionate la pct. a) se va face numai cu scoaterea de sub tensiune a

LEA şi sub supravegherea lucrărilor la faţa locului de către un delegat

special al unităţii de exploatare a LEA.

3.9.3. INSTALAŢII TELEFONICE

3.9.3.1. Situaţia existentă

În prezent, comuna este racordată la CTA din satul Cioroiasi, prin reţele

telefonice aeriene pe stâlpi din lemn, pe traseu independent şi comune cu instalaţii

electrice aeriene (pe stâlpi din b.a.)

3.9.3.2. Situaţia propusă

Dezvoltarea comunei determină schimbarea structurii populaţiei (200 de

gospodării propuse + noi dotări in domeniile economic si turistic) implicit creşterea faţă


pag. 72

de serviciile ROMTELECOM şi deci extinderea actualei reţele telefonice aeriene cu noi

repartitoare din care pot fi racordari abonaţi noi.

Datorită dezvoltării administrative şi economice a comunei, ROMTELECOM va

cuprinde în planul de dezvoltare pe următorii ani, instalarea unor comutatoare distant de

generaţie nouă conectate prin cabluri cu fibră optică (F.O.) care vor fi capabile să ofere

servicii de bandă largă potenţialilor solicitanţi de pe raza comunei.

Prin infrastructura ce se va construi, se va oferi în plus posibilitatea conectării

directe prin fibră optică a agenţilor economici mai importanţi la solicitarea acestora.

Se pot oferi astfel servicii de telefonie vocală clasice, suplimentare, precum şi

servicii moderne (Internet, transmisii date de mare viteză, circuite închiriate pe F.O.,

servicii X-DSL, videotelefonie, etc.).

În conformitate cu normativele în vigoare se vor respecta culoarele de protecţie

faţă de alte instalaţii existente (canalizaţii subterane, reţele aeriene, etc.).

Canalizările telefonice, reţelele aeriene şi centrala telefonică digitală sunt

materializate pe planul de reţele tehnico-edilitare.

3.10. PROTECTIA MEDIULUI

CONCLUZII, RECOMANDARI, CAI DE LIMITARE SI/SAU ELIMINARE A POLUARII

SI DEGRADARII MEDIULUI

Primul pas care trebuie f[cut @n domeniul reabilit[rii

mediului, este activitatea de mediatizare, informare ]i

educare a popula\iei cu privire la drepturile ]i

obliga\iile care @i revin fa\[ de protejarea mediului.

Obiectivele pentru aer sunt:

inventarierea tuturor surselor de poluare existente ]i

viitoare, acestea incluz`nd: localizarea, parametrii

fizici ai emisiilor, debitele asice ale poluan\ilor,

modul de utilizare a instala\iilor, (inclusiv a celor de

captare ]i epurare a gazelor dac[ este cazul);

elaborarea ]i aplicarea unui sistem legislativ ]i

reglement[i pentru protec\ia aerului la nivel local;


pag. 73

propuneri referitoare la @nc[lzirea locuin\elor prin

@nlocuirea combustibililor tradi\ionali (lemn, c[rbune,

produse petroliere) cu gaze naturale.

Obiectivele pentru ap[ sunt:

sistem de desecare in zonele cu nivelul ridicat al panzei

freatice;

Obiectivele pentru sol sunt:

stabilirea unor mecanisme economico-financiare care s[

stimuleze combaterea eroziunii solurilor de c[tre

actualii proprietari de terenuri;

colaborarea cu prim[ria comunal[ pentru monitorizarea

modului de utilizare a fertilizatorilor ]i a substan\elor

fitosanitare;

@mp[durirea terenurilor degradate;

men\inerea actualelor suprafe\e @mp[durite ]i completarea

golurilor create prin t[iere.

eliminarea depozitelor de gunoi, depuse l`ng[ suprafa\a

de ap[ a Jiului din estul comunei, respect`nd m[surile de

protec\ie a mediului, stabilite prin lege.

3.11. REGLEMENTARI URBANISTICE

Teritoriul intravilan al localitatilor comunei

Cioroiasi, a fost organizat @n unit[\i teritoriale de

referin\[, pe zone func\ionale, @n func\ie de criterii de

omogenitate ]i amplasare fa\[ de repere importante ale

localit[\ilor.

Stabilirea indicatorilor P.O.T. ]i C.U.T. s-a f[cut @n

func\ie de destina\ia fiec[rei zone, de destina\ia

cl[dirilor de regimul de @n[l\ime existent ]i propus.

Astfel, pentru unit[\ile teritoriale de referin\[

corespunz[toare zonelor economice, s-a \inut cont de

capacit[\ile existente, urm[rindu-se ocuparea judicioas[ a


pag. 74

terenurilor ce urmeaz[ s[ fie concesionate unor unit[\i

economice viitoare.

Pentru unit[\ile teritoriale de referin\[ ale zonelor

de locuit s-au avut @n vedere situa\ia existent[ : regimul

mediu de @n[l\ime suprafe\ele mari de terenuri ce urmeaz[ a

fi introduse @n intravilan ]i pentru care se vor elabora

documenta\ii de urbanism @n scopul construirii de locuin\e.

Astfel s-au stabilit P.O.T. ]i C.U.T. propuse, potrivit

gradului de ocupare @n perspectiv[. Pe Unit[\ile

teritoriale de referin\[ @n cadrul zonei de locuit, s-a

procedat la efectuarea unei medii P.O.T. ]i C.U.T. prin

luarea @n calcul a suprafe\elor de teren ocupate de

construc\ii de locuin\e existente ]i propor\ional a

suprafe\elor de teren neocupat @n prezent.

Unitatea teritoriala de referinta se define]te ca o

reprezentare conven\ional[ a unui teritoriu av`nd o

func\iune predominant[ sau/]i omogenitate func\ional[,

pentru care se pot stabili reguli de construire general

valabile. UTR-ul este delimitat prin limite fizice,

existente @n teren (str[zi, limite de proprietate, ape,

etc.)

In zona de locuit s-a stabilit un procent de ocupare al terenului maxim admisibil

de 35%, cu un coeficient de utilizare a terenului de de 1,15. Pentru zona centrala ale

localitatii Cioroiasi si pentru zona multifunctionala de servicii publice propusa la

intersectia drumului judetean DJ 552 A s-a stabilit un procent de ocupare al terenului

maxim admisibil de 40%, cu un coeficient de utilizare a terenului de de 1,60. Regimul

maxim admisibil in zonele de locuit si in zona centrala este P+2+M.

Pentru zonele economice de tip industrial - agricol s-a stabilit un procent de

ocupare al terenului maxim admisibil de 80%, cu un coeficient de utilizare a terenului de

de 2,40, regimul maxim admisibil fiind P+2+M.

Pentru zonele de spatii verzi pentru odihna , agrement, sport, protective si turism

s-a stabilit un procent de ocupare al terenului maxim admisibil de 10%, cu un coeficient

de utilizare a terenului de de 0,20, regimul maxim admisibil fiind P+1.


pag. 75

La nivelul comunei Cioroiasi s-au definit in cadrul intravilanului propus al satelor

component e zone protejate pentru urmatoarele obiective de patrimoniu:

pozitia nr. 33, cod monument istoric DJ-I-s-B-07886 – situl arheologic de la

Cioroiu Nou “La Cetate, la 1 km sud de cimitirul satului Cioroiu Nou, Epoca romana,

situl apare in RAN , cu codul 71849.01




pozitia nr. 35, cod monument istoric DJ-I-m-A-07886.2 – Castru , situl arheologic

de la Cioroiu Nou “La Cetate, la 1 km sud de cimitirul satului Cioroiu Nou, sec. II Epoca








de protectie a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respectiv 500,00m in




Aceste zone necesit[ a fi protejate at`t prin lucr[ri

de restaurare repara\ii sau @ntre\inere (bisericile -

monumente istorice), c`t ]i prin crearea unui cadru

corespunz[tor.

Interventiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza si cu

respectarea avizului emis de Ministerul Culturii si Patrimoniului National, sau dupa

ca, de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Patrimoniului

National.

Conform prevederilor art. 36 din Legea nr. 422 / 2001, privind protejarea

monumentelor istorice, proprietarii si titularii dreptului de administrare sau al altor

drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligati:

sa asigure paza, integritatea si protectia monumentelor istorice, sa ia masuri


pag. 76

pentru prevenirea si stingerea incendiilor, sa asigure efectuarea lucrarilor de

conservare, consolidare, restaurare, reparatii curente si de intretinere a acestora

in conditiile legii;

sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare, restaurare, precum si

a oricaror alte lucrari, conform prevederilor legale, numai de persone fizice sau

juridice atestate in acest sens si sa prevada in contracte conditiile si termenele de

executie cuprinse in avizul de specialitate; prin derogare de la prevederile alin.

(1) lit. h), lucrarile de constructie ce fac obiectul autorizarii, la monumentele

istorice de categoria B, cu exceptia lucrarilor la componentele artistice, pot fi

efectuate si de persone fizice neatestate, cu conditia respectarii avizelor de

specialitate.



de protective a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respective 500,00m in


existente se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respective al


FONDUL LOCUIBIL }I ORGANIZAREA STRUCTURAL{ A ZONEI DE

LOCUIT

Analiza situa\iei existente a fondului locuibil

corelat[ cu estimarea popula\iei @n perspectiv[ conduce la

stabilirea necesarului total de gospod[rii ]i locuin\e:

Comuna Popula\ia

existent[

Nr.

locuin\e

existente

Nr.

locuitori

locuin\[

Popula\ia

preliminat[

2020

Nr.

locuin\e

propuse

CIOROIASI 1995 1089 1,83 2000 200

#mbun[t[\irea indicatorilor specifici de locuire

Se men\ioneaz[ faptul c[ indicatorii specifici de

locuire referitori la aria locuibil[, mp arie

locuibil[/locuitor ]i nr. locuitori/camer[ se vor putea

@mbun[t[\i @n func\ie de dinamica procesului de construire

de locuin\e noi, acestea fiind @n rela\ie de dependen\[


pag. 77

fa\[ de al\i factori determinan\i ]i @n ultim[ instan\[ de

dezvoltarea economic[ a localit[\ilor.

M[suri de @mbun[t[\ire a confortului

Prezentul proiect prevede realizarea re\elelor de

alimentare cu ap[ si canalizare @n sistem centralizat ceea

ce va contribui la ridicarea gradului de confort a

locuin\elor

INSTITU|II PUBLICE, SERVICII

Analiza critic[ a situa\iei existente indic[ faptul c[

actualele dot[ri din satele comunei Cioroiasi, @n corelare

cu popula\ia preliminat[, acoper[ necesarul pentru aceast[

comun[. Se precizeaz[ faptul c[ o serie de dot[ri necesit[

lucr[ri de renovare. #n acest sens, prim[ria local[ va

analiza fiecare dotare @n parte urm`nd a stabili un program

e]alonat de executare a acestor lucr[ri.

SPATII VERZI, AMENAJ{RI SPORTIVE

#n cadrul cap. 3.7.3. "Zonificare func\ional[" a fost

prezentat[ situa\ia respectiv[, preciz`ndu-se faptul c[

amenajarea acestor spa\ii implic[ at`t asigurarea

fondurilor necesare, c`t ]i elaborarea documenta\iilor de

specialitate.

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLIC{

Terenurile amplasate @n intravilanul sau extravilanul

comunei pot fi dob`ndite ]i @nstr[inate prin oricare din

modurile stabilite de lege. Dob`ndirea unui teren se poate

face prin mo]tenire, dona\ii, cump[rare, concesionare, prin

acte autentificate.

Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei

localit[\i este realizarea obiectivelor care s[ deserveasc[

pe toti locuitorii comunit[\ii respective. Pentru

asigurarea condi\iilor de realizare a obiectivelor de

utilitate public[ propuse, sunt necesare urm[toarele

elemente de baz[:


pag. 78

- rezervarea terenurilor pentru obiective;

- identificarea tipurilor de proprietate asupra

terenurilor;

- stabilirea circula\iei terenurilor, @n func\ie de

necesit[\ile de realizare a obiectivelor.

#n Regulament sunt men\ionate obiectivele propuse de

utilitate public[ ]i categoria de interes a acestora.

În etapa imediat următoare se vor face demersuri pentru:

-finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă in satul Cioroiasi;

- realizarea a doua statii de epurare pentru satul Cioroiasi si Cioroiu Nou ;

- realizare gospodarie de apa ( puturi forate, statie de tratare si rezervor apa ) in satul

Cioroiu Nou ;

- extinderea retelei de alimentare cu apa in satul Cioroiasi ;

- realizare retele de alimentare cu apa in satele Cetatuia si Cioroiu Nou

-construirea de case de locuit pentru specialişti în mediul rural;

-modernizarea tuturor drumurilor comunale şi a străzilor;

-realizarea reţelei de canalizare şi epurare a apelor uzate in satele Cioroiasi, Cetatuia

si Cioroiu Nou - realizarea colectării, canalizării şi evacuării apelor pluviale;

-realizarea de locuinţe pentru tineret şi specialişti;

-revitalizarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, prin introducerea acestora

în programe naţionale de restaurare şi introducerea în circuitul turistic;

-prevederea de facilităţi pietonale, respectiv trotuare şi parcări;

-crearea de condiţii speciale, trasee şi amenajări pentru persoanele cu handicap

locomotor;

-extinderea reţelelor de iluminat in intavilanul nou şi modernizarea reţelelor de iluminat

public existente în comună.

Prin revitalizarea economică toate aceste obiective sunt sprijinite aducând

bugetului comunal noi surse financiare.

4.CONCLUZII

Aşezarea geografică, situarea în teritoriu, legăturile cu comunele din judeţ şi

condiţiile geoclimatice sunt premise favorabile dezvoltării în perspectivă a comunei, în

baza economiei predominant agricole.


pag. 79

Asigurarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în baza Legii Fondului

Funciar, prin punerea în posesia cetăţenilor a parcelelor de teren agricol, crează

premise noi de dezvoltare a sectorului particular în economia agricolă.

Planul urbanistic general, elaborat pentru satele componente ale comunei, are în

vedere stabilirea limitei teritoriului intravilan, organizarea armonioasă a zonelor

funcţionare în teritoriul intravilan propus, asigurarea legăturilor între zonele funcţionale

şi a legăturilor între localităţile comunelor învecinate.

Totodată s-a avut în vedere rezervarea terenurilor pentru realizarea în

perspectivă a unor obiective de interes public ca şi asigurarea de terenuri pentru

construirea de noi locuinţe. Planul urbanistic general a evidenţiat organizarea

circulaţiilor, stabilirea unităţilor teritoriale de referinţă şi indicatorii propuşi privind gradul

de ocupare a terenului.

În privinţa organizării circulaţiei, trama stradală propusă are caracter de

obligativitate şi permite reparcelarea terenurilor astfel încât fiecare lot să aibă acces

carosabil direct din stradă de min. 3,5 m, condiţie obligatorie de construibilitate pentru o

parcelă.

De asemenea, planul urbanistic general a precizat zonele protejate, valoroase

din punct de vedere istoric, arhitectural şi nu în ultimul rând a propus măsuri de

reabilitare şi protejare a mediului natural şi construit.

Planul urbanistic general cuprinde şi regulamentul de urbanism care defineşte

regulile ce permit a se cunoaşte care sunt posibilităţile de utilizare şi ocupare a

terenului. După aprobarea sa la nivelul Consiliului Comunal şi la nivelul Consiliului

Judeţean, Planul Urbanistic General - devine un act de autoritate administrativă,

asigurând condiţiile materializării competenţelor comunei în funcţie de domeniul de

acţionare şi de reglementare avut în vedere şi de cadrul legislativ.

Planul de măsuri şi acţiuni se stabileşte în raport cu problemele specifice şi

prioritare ale localităţilor. Planul urbanistic general este făcut public cetăţenilor comunei.

Desfăşurarea în continuare a proiectării are în vedere elaborarea studiilor de

specialitate, a planurilor urbanistice zonale şi de detaliu pentru zone sau obiective

specificate.

In strategia de dezvoltare a comunei Cioroiasi se vor avea in vedere

urmatoarele obiective generale:

Stimularea implicării tinerilor in activităţile agricole:


pag. 80

Soluţii pentru implementarea obiectivului se găsesc în sprijnirea tinerilor atât pe cale

informţionala cât si cu investiţii in infrastructură menire să ducă la alezarea acetora în

mediul rural astfel:

Tinerii agricultori – dezvoltare ferme vegetale

Tinerii agricultori – dezvoltare ferma animală

Tinerii agricultori – dezvoltare horticultura

Tinerii agricultori – dezvoltare pomicultura

Tinerii agricultori – dezvoltare viticultura

Acest obiectivul va fi suspus dezbaterii publice şi definirea concretă, cuantificabilă a

obiectivelor specifice vor fi incluse in cadrul prezentului studiu si supuse aprobării

Consiliului Local.

Stimularea dezvoltării exploataţiilor agricole în condiţii de eficienţă:

Soluţii pentru implemntarea obiectivului se vor realiza prin acordare fie de sprijin

informaţional fie prin investiţia in infrastructură pentru realizarea următoarele investiti:

Ferma vegetală, ferma animală, horticultura, pomicultura viticultura - dimenisuni

minime de exploatare condiţii de producţie pe piaţa unică - finanţarea

modernizării fermei vegetale şi animale

Dezvoltarea unui sistem eficient de management al pădurilor:

gospodărirea raţionala a pădurii si asigurarea continuităţii si biodiversităţii

ecosistemelor forestiere;

susţinerea aplicării programelor de refacere a pădurilor slab productive si

degradate prin optimizarea compoziţiilor si promovarea speciilor valoroase

indigene;

sprijinea înlocuirii arboretelor de răşinoase din afara arealului cu speciile

corespunzătoare staţiunilor forestiere;

aplicarea lucrărilor de transformare a păşunilor împădurite si lucrărilor de îngrijire

a pădurilor tinere în acord cu planurile de management.

măsuri, unde este cazul de împăduriri a terenurilor agricole si neagricole

Dezvoltarea activităţii turistice în zonă:

Crearea de locuri de recreare, divertisment, de practicarea a diverselor sporturi

Stimularea dezvoltării de servicii turistice ce pot fi puse la dispozitia turistilor;

Dezvoltarea activităţii de promovare a patrimoniului cultural, peisagistic, a

diverselor trasee turistice etc.;

Crearea centrelor de informare turistica


pag. 81

Intocmirea si supunerii dezbaterii publice a Strategiei locale de dezvoltare

turistica

Crearea si modernizarea infrastructurii rurale:

Construcţia si modernizarea drumurilor comunale si din interiorul comunei, a

celor vicinale, a străzilor, a drumurilor locale ce fac legatura cu unele zone de

interes turistic din mediul rural;

Construcţia si modernizarea infrastructurii apa/apa uzata (alimentarea cu apa

inclusiv staţii de tratare a apei, canalizare, statii de epurare)

Alimentarea cu energie electrica si/sau reteaua publica de iluminat;

Construcţia, modernizarea platformelor pentru depozitarea deşeurilor si dotarea

aferenta;

Construcţia si/sau modernizarea retelei publice locale de alimentare cu gaz.

Amenajarea spatiilor de interes public al localităţii

Înfiinţarea, amenajarea si renovarea centrului civic (ex. amenajare peisagistica ,

parcuri, parcări,pieţe, faţadele clădirilor etc);

Investiţii aferente aşezămintelor si serviciilor culturale (ex. renovarea,

modernizarea, dotarea bibliotecilor, a caminelor culturale, etc.);

Amenajare spatii pentru organizarea de târguri, spatii de joaca pentru copii, statii

de autobuz etc.

Dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia rurala

1. Investitii noi si dotari pentru economia sociala (centre de îngrijire copii, batrâni si

persoane cu nevoi speciale) ;

2. Dotarea cu echipamente pentru serviciile publice de transport (ex. servicii de

transport pentru persoanele in vârsta si cele cu dizabilitati, copii etc.)

3. Dotarea cu echipamente de energie regenerabila pentru unitatile de interes

public Investitii pentru servicii de administrare locala (ex. dotarea cu utilaje si

echipamente pentru serviciile de deszapezire , întretinere spatii verzi etc.)

Dezvoltare rurală – reprezintă un concept specific Politicii Agricole Comune în

cadrul Uniunii Europene.

Conceptul incubă :

Infrastructura tehnico–edilitară, respectiv :

o Locuinţe din mediul rural

o Reţelele de alimentare apă potabilă

o Reţele de canalizare

o Infrastructura de transport.


pag. 82

o Căi rutiere - drumurile comunale

o Infrastructura de telecomunicaţii.

Infrastructura de sănătate ( unităţi sanitare // farmacii// stomatologii )

Infrastructura de învăţământ.

Cultura

o căminele culturale,

o bibliotecile,

o cinematografele,

o radioul,

o televiziunea.

Activităţi economice neagricole

Turism rural, agroturism

Activităţi de meşteşugărie (împletituri, artizanat), deţin, de asemenea o

pondere

Agro – mediu

Dezvoltarea rurală alături de politicile specifice agricole // silvicultură //

piscicultură reprezintă principalele elemente susţinute prin pilonul de dezvoltare:

Dezvoltarea Economiei Rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

Planul de dezvoltare locală, pentru orizontul de timp 2014 - 2020, construieste o

viziune sistematică atât la nivel de principiu, cât şi la nivel de abordare practică, a

problemei dezvoltării rurale, în contextul implementării politicilor, obiectivelor, principiilor

şi reglementărilor comunitare cu impact asupra dezvoltării mediului socio-e conomic

local , în vederea asigurării unei dezvoltări de tip „european”.

Planul local de dezvoltare strategică al comunei pentru perioada 2014 - 2020

reprezintă un element care va constituii fundamentul întregului exerciţiu al dezvoltării

locale, subliniind:

Creşterea calificării personalului specializat de la nivelul colectivităţilor locale în

gestionarea serviciilor publice la nivelul primăria comunei în vederea dezvoltării

abilităţilor acestora pentru implementarea procesului descentralizării privind

autorităţile locale, îmbunătăţirea managementului serviciilor publice

descentralizate, precum şi un management eficient al fondurilor structurale, dat

fiind faptul că în cadrul proiectelor ce vor fi înaintate spre finanţare în cadrul

fondurilor structurale personalul angajat va fi membru al echipei de management

al respectivelor proiecte;


pag. 83

Introducerea de noi instrumente, proceduri şi mecanisme care să conducă la

îmbunătăţirea gestionării fondurilor la nivel local şi mai ales managementul

serviciilor publice, context în care Planul Local Multianual de Dezvoltare

Strategică 2014 - 2020 va fi dublat de Programul Multianul de Investitii ;

Dezvoltarea parteneriatului la nivelul comunităţii locale pentru accesarea în viitor

a fondurilor europene (agricultură, fonduri structurale şi fondul de coeziune) –

este construită prin acţiunea coroborată a actiunilor de implemnetare

obiectivelor Planului, în sensul dezvoltării eficienţei exerciţiului administrativ, la

nivelul localităţii , fundamentat pe dezvoltarea unei economi de scară – noţiune

definită, conform prevederilor legii cadru 195/2006, ca fiind reducerea costului

unitar al unui serviciu public pe măsura creşterii volumului producţiei acestuia şi,

implicit, al numărului de beneficiari – cu necesitatea atragerii resurselor

financiare pentru exercitarea competentelor exclusive care revin administraţiei

publice locale. Exemplificăm in acest sens următorul caz : competenţa exclusiva

administrarea infrastructurii de transport rutier de interes local implementată în

liniamentele definiţiei economiei de scară se poate realiza numai în contextul

creşterii numărului de autoturisme // autovehicule // utilaje agricole care folosesc

respectivele drumuri. Astfel pentru a realiza acest deziderat, autoritatea publică

va trebui sa acţioneze pe de o parte pentru atragerea fondurilor europene pentru

îmbunătăţirea infrastructurii rutiere iar pe de altă parte sa capaciteze actorii locali

relevanţi ( tinerii fermieri, producătorii asociaţiile de producători, reprezentanţii

imm-urilor etc. pentru a dezvolta activităţi cu caracter economic in sectorul

agricol si nu numai ) pentru a dezvolta afaceri in arealul geografic al comunei.

La baza realizării Planului local de dezvoltare vor sta următoarele principii: Planul local de dezvoltare reprezintă un instrument de programare strategică.

Prin el se identifică situaţia actuală pe fiecare sector in parte, sunt stabilite o

serie de obiective strategice de dezvoltare precum şi traseele de parcurs pentru

atingerea dezideratelor de dezvoltare.

Planul local de dezvoltare reprezintă un instrument de prioritizare a

investiţiilor publice pentru dezvoltare.

Raţiunea elaborării sa este aceea de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor

publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale

strategic definită la la nivel local, din surse interne (bugetul local) sau externe (buget de

stat,fondurile structurale şi de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurală şi pescuit,

credite, etc.)


pag. 84

Principiul „Mainstreaming”- ului ca instrument al promovării priorităţilor.

Acesta se referă la un instrument de promovare a unor obiective prioritare pentru

comunitate în toate programele, activităţile sale; la inserţia unor obiective în întregul

complex de activitate colectivă.

Aceste principii sunt cele care vor guverna in viitor dezvoltarea localităţii în

ansamblul său dar si oportunităţile individuale ale membrilor comunităţii este necesar ca

acestea să fie supuse dezbaterii publice, astfel încât acestea să îşi demonstreze

viabilitatea la nivel individual şi global.

LISTA OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICA PROPUSE

- finalizarea lucrarilor de alimentare cu apa în comuna Cioroiasi;

- realizarea a doua statii de epurare pentru satele Cioroiasi si Cioroiu Nou;

- realizare gospodarie de apa ( puturi forate, statie de tratare si rezervor apa ) in

satul Cioroiu Nou ;

- extinderea retelei de alimentare cu apa in satul Cioroiasi;

- realizare retele de alimentare cu apa in satele Cetatuia si Cioroiu Nou

- realizare retele de canalizare menajera in satele Cioroiasi, Cetatuia si Cioroiu

Nou

- lucrari de extindere a retelei de iluminat public şi modernizarea retelei de

iluminat public existente;

- lucrari de reabilitare si modernizare la obiectivele social-culturale din comuna ;

- realizarea de parcari si trotuare;

- crearea de conditii speciale, trasee si amenajari pentru persoanele cu handicap

locomotor;

- realizarea de locuinte pentru tineret si specialisti;

- amenajare spatii de joaca pentru copii ;

- lucrari de consolidare-restaurare la cladirile monumente de arhitectura si istorice;

- amenajare zona agrement

- amenajari de spatii verzi;

- construirea unei bai comunale ;

- amenajarea unor puncte de colectare de produse agricole in vederea introducerii

in circuitul comertului en gros ;

- modernizare retele de drumuri in interiorul localitatii – pietruire strazi ;

- lucrari de modernizare la drumuri agricole de exploatare din extravilan care sa

permita imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii agricole prin accesarea

fondurilor comunitare.


pag. 85

- lucrari de intretinere si decolmatare periodica a canalelor de irigatii / desecare

din teritoriul administrativ al comunei ;

- refunctionalizarea sistemului de irigatii la nivelul terenurilor agricole din teritoriu ,

inclusiv reabiltarea statiilor de pompare A.N.I.F. existente in teritoriu ;

Întocmit,

arh. Nicoleta Pârvanescu

MEMORII TEHNICE


86

1. ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE MENAJERA

2. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA - TELEFONIE

ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

Comuna Cioroiasi este situata in partea de sud a judetului Dolj, la circa 35km de

municipiul Craiova si are in componenta satele Cioroiasi, Cioroiu Nou si Cetatuia fiind

strabatuta de drumul judetean DJ552 A Boureni-Perisor.

Singurul sat ce dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa este satul

Cioroiasi, celelalte doua sate obtinand necesarul de apa din puturi sapate individual

sau foraje de mica adancime, apa ce nu indeplineste conditiile de potabilitate chimica

sau bacteriologica,fapt ce presupune riscuri sporite la sanatatea locuitorilor comunei.

Amplasarea tuturor obiectelor sistemului centralizat de alimentare cu apa si de

canalizare se va face numai pe terenuri proprietate comunala, in acord cu reprezentantii

consiliului local, astfel incat sa nu afecteze proprietatile private si in acelasi timp sa

satisfaca toti locuitorii comunei Cioroiasi.


87

Principalele utilitati pot fi asigurate cu usurinta obiectele lucrarii fiind amplasate in

aproprierea unor drumuri comunale, respectiv de liniile de transport energetice.

Amplasamentele nu prezinta risc de inundabilitate.

In ceea ce priveste evacuarea apelor uzate menajere si a apelor pluviale de pe

teritoriul comunei , retelele de canalizare lipsesc cu desavarsire. Apele uzate menajere

sunt evacuate individual, cu fose septice sau WC-uri sau in sistem uscat. Apele

meteorice se scurg gravitational, prin rigole pe terenurile exterioare comunei .

A. ALIMENTARE CU APA Lucrarile de alimentare cu apa realizate pana in prezent constau din executia –

pentru satul Cioroiasi – a unui sistem centralizat de alimentare cu apa ,aflat in functiune

,compus din urmatoarele obiecte:

a. Sursa de apa – compusa din doua puturi forate la adancimea de 105m,

echipate cu pompe submersibile.

b. Gospodaria de apa cuprinde:

‐ Doua rezerve de apa cu V=90mc,

‐ Statie de pompare hidrofor,

‐ Statie de clorinare cu hipoclorit de sodiu,

‐ Spatiu pentru eventuala statie de tratare in vederea reducerii amoniului.

c. Retele de distributie – realizate din tuburi de polietilena de inalta densitate

PE 80, cu diametre cuprinse intre Dn.63mm- Dn.110m si bransamente avand

D=32mm.

Pe aceste retele se vor prevedea camine echipate cu vane de sectorizare si de

aerisire,cismele stradale si hidranti de incendiu externi.

Pentru satul Cetatuia se propune realizarea retelei de apa prin extinderea retelei

de alimentare cu apa din satul Cioroiasi pe o lungine de circa 3,5km si totodata marirea

volumului de inmagazinare a apei la gospodaria de apa prin realizarea a inca unui

rezervor cu V=90mc.

Referitor la satul Cioroiu Nou se propune realizarea unei gospodarii de apa

independente compusa din urmatoarele obiecte:

‐ Sursa de apa – puturi foare la H=105m

‐ Rezervor de inmagazinare V=2x90m

‐ Statie de clorare cu hipoclorit de sodiu

‐ Retele de distributie.


88

Gospodaria de apa va avea amplasamentul langa terenul de sport din sat

conform hotararii reprezentantilor Consiliului Local al comunei Cioroiasi.

B. CANALIZARE.

In prezent in comuna Cioroiasi nu exista un sistem centralizat de colectare a

apelor uzate menajere, apele meteorice se scurg gravitational, prin rigole, pe terenurile

inconjuratoare.

Lipsa canalizarii menajere ridica serioase probleme din punct de vedere al

sanatatii populatiei, cat si din punct de vedere al mediului inconjurator. Tinand cont de

faptul ca se realizeaza un sistem centralizat de alimentatie cu apa, prezenta

documentatie fundamenteaza oportunitatea si necesitatea realizarii unui sistem

centralizat de canalizare a apelor uzate menajere.

Sistemul de canalizare a apei uzate menajere-realizat numai pentru satele

Cioroiasi si Cioroiu Nou - va fi compus din:

a. Retea de canalizare realizata din tuburi de PVC cu diametru D=200-

D=300mm

b. Statie de epurare compusa din :

‐ Treapta mecanica

‐ Treapta biologica

‐ Echipament de aerare

‐ Gospodaria de namol.

c. Gura de varsare

Terenurile ocupate de investitii apartine domeniului public al comunei Cioroiasi,

suprafata de teren ocupata fiind de circa 6000mp pentru statia de epurare de la

Cioroiasi si 5000mp pentru statia de epurare de la Cioroiu nou.

Cele doua statii de epurare vor fi amplasate pe malul paraului Eruga (canal

desecare) unde vor fi deversati si apele epurate.

Apele pluviale vor fi evacuate la teren.

Intocmit Tehn. Tudor Dumitriu


89

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ 1. Situaţia energetică existentă

Comuna CIOROIASI împreună cu satele componente CETATUIA SI CIOROIU

NOU sunt racordate la sistemul energetic naţional prin LEA 20 KV / 110 KV din staţia

110/20 Kv Bailesti.


din beton armat şi echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 160 KVA.


conductori funie din OL-Al (pentru posturile aeriene) şi în cablu subteran pentru postul

PTM.

Puterea instalată a posturilor de transformare existente în localităţi este

următoarea:

Satul CIOROIASI

PT1 - 100KVA, PT2 - 100 KVA, PT3 - 100 KVA,


90

Satul CETATUIA

PT1- 63 KVA,

Satul CIOROIU NOU

PT 1 – 160 KVA



70 mm2.

Pe stâlpii reţelelor de joasă tensiune sunt montate reţelele pentru iluminatul

stradal ce alimentează corpurile de iluminat cu vapori de mercur, sodiu, fluorescente şi

incandescente.

2. Situaţia energetică propusă 2.1. Consumatori noi de energie electrică

Prin planul urbanistic general al comunei CIOROIASI se propune extinderea

gospodăriilor individuale (200 loturi) şi lucrări cu caracter edilitar 2 staţii de epurare şi

ape uzate şi o gospodărie de apă. Toate aceste lucrări necesită extinderea actualelor

surse de alimentare cu energie electrică.

2.2. Stabilirea sarcinilor de calcul pentru toate categoriile de consumatori

menţionaţi mai sus, s-a făcut conform prescripţiei MEE-PE 132/95 rezultând

următoarele consumuri la nivel de posturi trafo:

- pentru gospodării individuale: 6 Kw/gosp.

- lucrări cu caracter edilitar (conform pr.dotări).

- iluminat stradal 5 w/m.

Valoarea puterii electrice simultan absorbite pe gospodărie (lot) la diferite niveluri

de instalaţii (stradă, tronsoane de stradă, post de transformare) se determină prin

aplicarea la puterea totală cerută un coeficient de simultaneitate Ks pentru un număr "n"

de gospodării astfel la:

CIOROIASI PC (kw)

- 100 gospod x 6 kw/gospod x 0,25 = 150,0

- 1 staţie de epurare ape uzate = 2,5

- iluminat stradal = 5,0

CETATUIA



91

CIOROIU NOU

- 50 gospod x 6 kw/gospod x 0,25 = 75,0


Pentru dotările cu caracter edilitar s-a aplicat un coeficient de 0,75.

Centralizarea datelor privind consumurile la nivel de post trafo, se prezintă în

tabelul de mai jos:

PUTEREA ABSORBITĂ LA NIVEL DE P.Tr.

(Kw) GOS

P. INDIV.

GOSP. DE APĂ+ staţie

epurare

ALTE DOTĂRI

Piaţa agro

ILUM. STRADA

L Nr. crt.

DENUMIREA SATULUI

Nr. gosp. prop.

Pc (Kw)

Pi (Kw

)

Pc (Kw)

Pi (Kw)

Pc (Kw)

Pi = Pc (Kw)

TOTAL Pc (Kw)

1. CIOROIASI 100 150 - 2,5 - - 5,0 157,5 2. CETATUIA - - - - - - 2,0 2,0 3. CIOROIU NOU 50 75 4,0 2,5 - - 5,0 84,5

Pentru alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori ce au o putere

electrică cerută de 267 KV (la nivel de comună) se propun să se realizeze următoarele

lucrări electroenergetice:

amplificare posturi de transformare existente în zonele cu gospodării propuse;

post trafo 20/0,4 KV -40 KVA în zona nou construită;

extindere reţea j.t. cu reconsiderarea secţiunii conductoarelor (de regulă

conductoare torsadate) şi automatizarea iluminatului stradal;

racorduri joasă tensiune subterane sau aeriene pentru dotările sociale noi

propuse;

pentru gospodăria de apă şi staţiile de epurare sunt necesare:

- racord medie tensiune post trafo, reţele j.t. subterane sau aeriene, inst. de

automatizare.

DIVERSE

În zonele existente şi propuse pentru instalaţiile electroenergetice menţionate mai

sus se pot executa construcţii respectând normativele în vigoare având următoarele limite

zonale de protecţie:

Categorii de obiective energetice

Lăţimea zonei de

Condiţii de delimitare


92

protecţie (m)

5. Linii electrice aeriene cu tensiunea de: 1 - 35 Kv ...................

24

Se măsoară pe orizontală de o parte şi de alta a planurilor verticale ale conductoarelor externe

6. Linii electrice aeriene cu tensiunea de: 110 Kv ...................

37

Se măsoară pe orizontală de o parte şi de alta a planurilor verticale ale conductoarelor externe

7. Posturi de transformare, puncte de alimentare sau altele similare:

- în general .............

10

Se măsoară de la planul exterior al construcţiei care susţine sau adăposteşte instalaţia

8. Reţele subterane - sub 110 Kv .............

- 110 Kv şi mai mult

1

Se măsoară de o parte şi de alta a cablurilor exterioare

Prezenta documentaţie s-a întocmit în conformitate cu normativele MEE:

- PE - 104/95 - Constr. LEA cu tensiuni peste 1000 V.

- PE - 106/95 - Constr. LEA de joasă tensiune.

- PE - 132/95 - Proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică.

- PE - 145/85 - Stabilirea puterii nominale economice pentru transformatoare în

posturi.

- PE - 155/92 - Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice

pentru clădiri civile.

N.T.S.S.M. cu privire la instalaţiile electrice din cadrul P.U.G.-urilor Conform Normelor specifice de protecţia muncii Nr. 49/1997 emise de Ministerul

Muncii şi Protecţiei Sociale în activităţile din agricultură se vor respecta următoarele

articole de protecţia muncii pe partea de instalaţii electrice:

Art. 500 În timpul lucrului în câmp nu se vor efectua opriri sub LEA şi nu se va

admite urcarea pe combină a persoanelor pentru că se intră în zona

electromagnetică a reţelei şi se produc accidente prin electrocutare.

Art. 501 La executare lucrări cu combina în zona apropiată de LEA peste 1 KV

sau traversate de LEA peste 1 KV (zona cuprinsă pe porţiunea de 50 m,

măsurată faţă de proiecţia pe orizontală a conductoarelor fazelor extreme

de o parte şi alta, de-a lungul liniei electrice) se vor lua măsurile:


93

d) combinele ce pot ajunge în apropierea părţilor sub tensiune se vor

deplasa astfel încât în timpul manevrelor nici o parte a acestora, să nu

se apropie la distanţă, faţă de elementele sub tensiune, mai mici decât:

- 2,5 m pentru LEA până la 35 KV;

e) trecerea combinelor pe sub conductoarele LEA peste 1 KV este

interzisă dacă între gabaritul acestora şi conductoare nu rămâne o

distanţă de cel puţin:

- 2 m pentru LEA până la 20 KV, inclusiv;

f) executarea lucrărilor mecanizate la distanţe mai mici decât cele

menţionate la pct. a) se va face numai cu scoaterea de sub tensiune a

LEA şi sub supravegherea lucrărilor la faţa locului de către un delegat

special al unităţii de exploatare a LEA.

3. INSTALAŢII TELEFONICE

1. Situaţia existentă

În prezent, comuna este racordată la CTA din satul CIOROIASI de 500 abonaţi şi

un repartitor Cioroiu Nou, prin reţele telefonice aeriene pe stâlpi din lemn, pe traseu

independent şi comune cu instalaţii electrice aeriene (pe stâlpi din b.a.)

2. Situaţia propusă

Dezvoltarea comunei determină schimbarea structurii populaţiei (150 gospodării

propuse) implicit creşterea faţă de serviciile ROMTELECOM şi deci extinderea actualei

reţele telefonice aeriene cu noi repartitoare din care pot fi racordari abonaţi noi.

Datorită dezvoltării administrative şi economice a comunei, ROMTELECOM va

cuprinde în planul de dezvoltare pe următorii ani, instalarea unor comutatoare distant de

generaţie nouă conectate prin cabluri cu fibră optică (F.O.) care vor fi capabile să ofere

servicii de bandă largă potenţialilor solicitanţi de pe raza comunei.

Prin infrastructura ce se va construi, se va oferi în plus posibilitatea conectării

directe prin fibră optică a agenţilor economici mai importanţi la solicitarea acestora.


94

Se pot oferi astfel servicii de telefonie vocală clasice, suplimentare, precum şi

servicii moderne (Internet, transmisii date de mare viteză, circuite închiriate pe F.O.,

servicii X-DSL, videotelefonie, etc.).

În conformitate cu normativele în vigoare se vor respecta culoarele de protecţie

faţă de alte instalaţii existente (canalizaţii subterane, reţele aeriene, etc.).

Date post:	04-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	26 times
Download:	0 times

1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A … MEMORIU PUG CIOROIASI.pdfStrategia de dezvoltare...

Documents