PUG Copsa Mica

AAAAAAAAAAAASSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSAAAAAAAAAAAA GGGGGGGGGGGGRRRRRRRRRRRRUUUUUUUUUUUUPPPPPPPPPPPP

PROIECTARE ŞI CONSULTANTAPROIECTARE ŞI CONSULTANTAPROIECTARE ŞI CONSULTANTAPROIECTARE ŞI CONSULTANTA ÎN CONSTRUCTIIÎN CONSTRUCTIIÎN CONSTRUCTIIÎN CONSTRUCTII

Contureaza cu noi… viitorul !Contureaza cu noi… viitorul !Contureaza cu noi… viitorul !Contureaza cu noi… viitorul !

Certificat nr. cE-2933/08c

Certificat nr. cQ-2933/08c

SIBIU, Director general,

August, 2009 ing. Delia POPOVCI

Sediu central: Mediaş, Str. Mihai Eminescu nr. 1

Birouri: Sibiu, Str. Constantin Noica nr. 62

Telefon: 0269 236933

Fax: 0269 243660

E-mail: [email protected]

Home: www.assagrup.ro

Motto: „ViaŃa merge înainte”

NUMĂR DE ÎNREGISTRARE INTERN

559/012/2009

VOLUMUL I MEMORIUL GENERAL

Beneficiar: ORAŞUL COPŞA MICĂ, JUDEłUL SIBIU

S.C. ASSA GRUP S.R.L. P.U.G. ORAŞUL COPŞA MICĂ

Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL

CCCOOOLLLEEECCCTTTIIIVVV DDDEEE EEELLLAAABBBOOORRRAAARRREEE

Şef lucrare:

arh. Andrei PÎCĂ

Membri în colectiv:

ing. Corneliu NĂSTURAŞ

tehn. pr. Constantin DAMIAN

ing. geolog Iulian IVAS

ing. topo. Alexandru MATEI

tehn. topo. Teodor COTOR

tehn. topo. Alina Claudia CALU

sociolog Adriana ŞTEFĂNEL

ing. Elena BĂLINTESCU

ing. geolog Ana - Maria AILINCĂI

geogr. Mariana - Anca PĂCURAR

ec. Adriana SABĂU

Director general,

ing. Delia POPOVICI



BBBOOORRRDDDEEERRROOOUUU

A. PIESE SCRISE 1. PAGINA DE TITLU

2. COLECTIV DE ELABORARE

3. BORDEROU

4. TEMA PROGRAM

5. MEMORIU GENERAL

Cap. I. Introducere 1.1. Date de recunoaştere a documentaŃiei 1.2. Obiectul lucrării. Obiectivul strategic şi obiectivele specifice ale

planului 1.3. Surse de documentare

1.3.1. InstituŃiile statului 1.3.2. Studiile de fundamentare 1.3.3. Studii şi proiecte elaborate anterior

1.4. CondiŃii generale de elaborare a documentaŃiei 1.4.1. Respectarea cerinŃelor legale de formă şi conŃinut 1.4.2. Respectarea cerinŃelor speciale din tema program 1.4.3. Corelarea planului cu cerinŃele dezvoltării strategice a oraşului 1.4.4. Încadrarea şi continuitatea faŃă de ediŃiile anterioare ale P.U.G.

Cap. II. Stadiul actual al dezvoltării 2.1. EvoluŃia oraşului 2.2. Elemente ale cadrului natural

2.2.1. Relieful 2.2.2. ReŃeaua hidrografică 2.2.3. Clima 2.2.4. Caracteristicile geotehnice 2.2.5. Riscurile naturale

2.3. RelaŃii în teritoriu 2.3.1. Amplasament şi vecini 2.3.2. RelaŃii în interiorul teritoriului administrativ 2.3.3. RelaŃii cu exteriorul 2.3.4. DisfuncŃionalităŃi

2.4. PotenŃialul economic 2.4.1. ConsideraŃiuni generale 2.4.2. ProducŃia industrială 2.4.3. Agricultura şi serviciile conexe 2.4.4. ConstrucŃiile 2.4.5. Transporturile 2.4.6. Serviciile 2.4.7. ComerŃul 2.4.8. Deservirea generală a localităŃii

2.5. PotenŃialul demografic 2.5.1. Mărimea, evoluŃia şi structura populaŃiei 2.5.2. Resursele de muncă şi populaŃia ocupată



2.5.3. Fenomene sociale semnificative 2.5.4. DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie

2.6. CirculaŃia 2.6.1. Infrastructura de circulaŃie 2.6.2. DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie

2.7. Teritoriul administrativ 2.7.1. BilanŃul teritorial 2.7.2. Intravilan existent: componente şi zonificare funcŃională 2.7.3. DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie

2.8. Zone cu riscuri naturale 2.8.1. Inventarierea şi delimitarea zonelor cu riscuri naturale 2.8.2. PriorităŃi de intervenŃie

2.9. Echiparea edilitară 2.9.1. Gestionarea surselor de apă a) Resurse hidrografice b) Amenajări hidrotehnice c) DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie 2.9.2. Alimentare cu apă potabilă a) Cantitatea şi calitatea apei folosite b) Descrierea sistemului de alimentare cu apă c) DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie 2.9.3. Canalizare ape uzate a) RestituŃia de apă uzată b) Descrierea sistemului de canalizare c) DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie 2.9.4. Alimentare cu energie electrică a) Integrarea în sistemul energetic naŃional b) Descrierea sistemului de alimentare cu energie electrică c) Indicatori de consum d) DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie 2.9.5. Telefonie a) Indicatori de consum b) Descrierea sistemului de telefonie c) DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie 2.9.6. Alimentare cu gaze naturale a) Indicatori de consum b) Descrierea sistemului de alimentare cu gaze naturale c) DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie 2.9.7. Gospodărire comunală a) Salubrizare şi gestionare deşeuri de tip urban b) Cimitire c) DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie 2.9.8. Transportul local

2.9.9. Infrastructura pentru sport 2.10. Probleme de mediu

2.10.1.Descrierea situaŃiei existente 2.10.2.Analiza critică a situaŃiei existente

2.11. DisfuncŃionalităŃi privind situaŃia existentă 2.12. NecesităŃi şi opŃiuni ale populaŃiei



Cap. III. Propuneri de dezvoltare urbanistică

3.1. Studii de fundamentare 3.2. EvoluŃie posibilă. PriorităŃi 3.3. Optimizarea relaŃiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activităŃilor 3.5. EvoluŃia populaŃiei 3.6. Organizarea circulaŃiei 3.7. Intravilan propus. BilanŃ teritorial. Zonificare funcŃională 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare

3.9.1. Alimentare cu apă potabilă 3.9.2. Canalizare ape uzate menajere 3.9.3. Alimentare cu energie electrică 3.9.4. Telefonie 3.9.5. Alimentare cu gaze naturale 3.9.6. Gospodărire comunală

3.10. ProtecŃia mediului 3.11. Reglementări urbanistice 3.12. AdministraŃia Locală şi obiectivele de utilitate publică

Cap. IV. Concluzii şi măsuri în continuare

4.1. Concluzii 4.2. Măsuri în continuare

B. PIESE DESENATE: Planşa nr. 1 Încadrare în teritoriu; Planşa nr. 2 SituaŃie existentă - disfuncŃionalităŃi; Planşa nr. 3. Reglementări urbanistice; Planşa nr. 4.1. Reglementări edilitare - alimentare cu apă; Planşa nr. 4.2. Reglementări edilitare - canalizare menajeră; Planşa nr. 4.3. Reglementări edilitare - alimentare cu energie electrică; Planşa nr. 4.4. Reglementări edilitare - alimentare cu gaze naturale; Planşa nr. 4.5. Reglementări edilitare - reŃele telefonie şi transport date; Planşa nr. nr. 5 Proprietatea asupra terenurilor; Planşa nr. 6 Schema de împărŃire în U.T.R. a teritoriului intravilan. C. ANEXE: - Adresa O.C.P.I. 662/27.01.2009 - BilanŃ teritorial pe categorii de folosinŃă.



TEMA PROGRAM privind

PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL COPŞA MICĂ

1. ConsideraŃiuni generale

Tema program privind elaborarea P.U.G. Copşa Mică a fost întocmită de către

reprezentanŃi ai beneficiarului împreună cu elaboratorul planului, având la baza următoarele:

� Caietul de sarcini întocmit de către Primăria Copşa Mică, în calitate de autoritate

contractantă, pentru selectarea elaboratorului;

� Contractul de întocmire a P.U.G.-ului încheiat între beneficiar şi executant, cu nr.

9574/285/30.12.2008.

Tema program se elaborează cu scopul de a se stabili cu exactitate cerinŃele

beneficiarului şi, respectiv sarcinile executantului privind:

� Forma şi conŃinutul documentaŃiei:

- studii de fundamentare;

- plan urbanistic general;

- regulament local de urbanism.

� Graficul de execuŃie a lucrării;

� Avizarea şi aprobarea documentaŃiei.

Totodată, prin tema program se stabilesc sarcinile autorităŃii contractante privind:

� Furnizarea tuturor informaŃiilor de care dispune şi care sunt utile şi necesare

elaborării planului;

� Participare activă la publicitate, avizare şi autorizare a planului, în conformitate

cu prevederile legale în vigoare;

� ModalităŃi şi instrumente de plată a serviciilor executantului.

2. Necesitatea şi oportunitatea Planului Urbanistic General

Planul Urbanistic General, şi în mod implicit, Regulamentul Local de Urbanism

sintetizează la cel mai înalt nivel analiza critică a situaŃiei existente din punct de vedere

urbanistic, economic şi social şi asigură cadrul informaŃional şi de reglementare pentru

dezvoltarea tuturor activităŃilor viitoare, de pe întregul teritoriu administrativ gestionat.

Totodată, P.U.G.-ul asigură integrarea armonioasă a oraşului în cadrul judeŃului Sibiu, a

Ardealului şi a României.



Rolul său formativ, informativ şi de reglementare, face ca Planul Urbanistic General să

constituie principalul instrument şi suport de desfăşurare a tuturor funcŃiunilor unităŃii

administrativ teritoriale: economice, culturale, de investire, de mediu.

În acest moment al dezvoltării României, când integrarea în Uniunea Europeană este

scopul major, în special în sensul de a aduce la nivel european dezvoltarea locală, este

esenŃial ca administraŃia publică locală să dispună de instrumentele specifice, necesare,

pentru a lua cele mai bune decizii.

UnităŃile administraŃiei publice centrale au manifestat interes în a sprijini administraŃiile

locale de a deŃine strategii şi planuri şi au asigurat cadrul legal specific: ghiduri, metodologii de

elaborare, avizare, autorizare.

Primăria Copşa Mică, prin grija Consiliului Local, a elaborat un Plan Urbanistic General

în anul 1999, plan care este operaŃional până în august 2009.

În acest context, elaborarea unui Plan Urbanistic General, valabil pentru următorii 10

ani, este o necesitate, cu atât mai mult, cu cât schimbările intervenite în peisajul urban au fost

multe şi semnificative; baza de plecare şi perspectivele de dezvoltare ale oraşului Copşa Mică

sunt, cu siguranŃă, altele decât în anul 1999.

3. CondiŃiile generale de elaborare a lucrării

Primăria Copşa Mică a derulat primele etape în elaborarea P.U.G.-ului în conformitate

cu cerinŃele metodologice - reglementare tehnică indicativ GP 038/99, şi aprobate prin Ordinul

M.L.P.A.T. nr. 13N/10.03.1999:

� iniŃierea elaborării P.U..G-ului aparŃine Consiliului Local Copşa Mică care

astfel, răspunde prevederilor legale din H.G. 95/1999;

� iniŃiativa a fost adusă la cunoştinŃa populaŃiei prin publicarea materialelor

şedinŃelor de Consiliu Local;

� a fost selectat elaboratorul Planului Urbanistic General prin licitaŃie publică,

încheindu-se contractul nr. 9574/285/30.12.2008;

� s-a trecut la elaborarea prezentei teme program de către beneficiar în

colaborare cu elaboratorul P.U.G.-ului.

Prin prezenta temă program se stabilesc următoarele:

� conŃinutul P.U.G. va fi elaborat în conformitate cu prevederile Ordinului

susmenŃionat, şi va cuprinde:

- parte scrisă:

� Memoriu General;

� Regulament Local de Urbanism.



- parte desenată;

- documentaŃii de avize şi acorduri.

� ca formă de prezentare se solicită legarea în volume separate, astfel încât să se

asigure accesul uşor la informaŃiile, metodele şi tehnicile pe care le incumbă un

asemenea plan, în două exemplare originale;

� piesele desenate se vor redacta în culorile şi semnele convenŃionale uzuale, pe

suport topografic actualizat, corespunzător situaŃiei reale din teren;

� studiile de fundamentare ce se vor întocmi sunt următoarele:

- studiu geotehnic;

- studiu topografic;

- studiu demografic.

� se va elabora memoriul general cu următorul conŃinut:

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

CAPITOLUL II. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANE

CAPITOLUL III. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

CAPITOLUL IV. CONCLUZII ŞI MĂSURI ÎN CONTINUARE

� Regulamentul Local de Urbanism va stabili reguli de bază pentru:

- conformarea construcŃiilor;

- ocuparea terenului în intravilan şi extravilan,

- operare la nivelul zonelor funcŃionale;

- operare la nivelul unităŃilor teritoriale de referinŃă.

� documentaŃiile necesare obŃinerii avizelor şi acordurilor se vor elabora în

conformitate cu conŃinutul cadru specific fiecărui avizator; se solicită

executantului ca, după obŃinerea avizelor cu eventuale condiŃii sau după

exprimarea refuzului de către avizator, executantul să corecteze sau să

completeze documentaŃia în mod corespunzător pentru a satisface cerinŃele

avizatorului şi să elaboreze o nouă documentaŃie de avizare;

� beneficiarul va înainta documentaŃiile la avizatori şi va primi răspunsul acestora;

� beneficiarul va pune la dispoziŃie orice informaŃie necesară elaboratorului, atât

pentru studiile de fundamentare cât şi pentru P.U.G.-ul propriu-zis, va organiza

şi susŃine consultarea colectivităŃii locale asupra cerinŃelor specifice şi va urmări

introducerea în documentaŃie a propunerilor enunŃate de populaŃie;

În vederea asigurării cadrului legal de eliberare a certificatelor de urbanism şi a

autorizaŃiilor de construire, şi având în vedere termenul de valabilitate al P.U.G.-lui precedent,

se stabilesc următoarele termene de predare a documentaŃiilor componente:



NR.

CRT. DENUMIRE TERMEN

1 Studii de fundamentare 31 martie 2009

2 P.U.G. 31 decembrie 2009

3 R.L.U. 30 aprilie 2010

4 DocumentaŃii de avize şi acorduri 30 iunie 2010

Semnături

Elaborator, Beneficiar,

S.C. „ASSA GRUP” S.R.L. PRIMĂRIA COPŞA MICĂ

Director general, Primar,

ing. Delia POPOVICI Daniel Tudor MIHALACHE



MEMORIU GENERAL

• Capitolul I:

Introducere

• Capitolul al II - lea:

Stadiul actual de dezvoltare

• Capitolul al III - lea:

Propuneri de dezvoltare

• Capitolul al IV - lea:

Concluzii şi măsuri în continuare



CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaŃiei

1.2. Obiectul lucrării. Obiectivul strategic şi

obiectivele specifice ale planului

1.3. Surse de documentare

1.4. CondiŃii generale de elaborare a lucrării



MEMORIU GENERAL

CAPITOLUL I DATE GENERALE

1.1. Date de recunoaştere a documentaŃiei:

• Denumirea lucrării:

PLAN URBANISTIC GENERAL ŞI

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ORAŞUL COPŞA MICĂ

• Beneficiarul lucrării:

PRIMĂRIA ORAŞULUI COPŞA MICĂ

STR. ALEEA CASTANILOR, NR. 8

LOC. COPŞA MICĂ, JUD. SIBIU

PRIMAR: DANIEL TUDOR MIHALACHE

• Elaboratorul lucrării:

S.C. „ASSA GRUP” S.R.L.

STR. CONSTANTIN NOICA, NR. 62

LOC. SIBIU, JUD. SIBIU

DIRECTOR GENERAL: ing. DELIA POPOVICI

• SuprafaŃa teritoriului administrativ:

St = 2.579 ha

• SuprafaŃa teritoriului intravilan propus:

Si = 400,19 ha

• Data realizării planului:

AUGUST 2009

• Durata de valabilitate a planului:

10 ANI (2009 - 2018)



1.2. Obiectul lucrării. Obiectivul strategic şi obiectivele specifice ale planului

Obiectul lucrării - constă în elaborarea Planului Urbanistic General al oraşului Copşa

Mică în conformitate cu normele metodologice aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13 N/1999.

Unitatea administrativ teritorială - oraşul Copşa Mică - se caracterizează prin:

1. Amplasament: judeŃul Sibiu;

2. Tipul localităŃii: oraş sub 10.000 locuitori;

3. SuprafaŃa teritoriului administrativ: St = 2.579 ha;

4. SuprafaŃa teritoriului intravilan existent: Si= 277 ha;

5. Trup aparŃinător: Cartierul Târnăvioara;

6. Oraşul dispune de P.U.G. operaŃional;

7. PopulaŃia actuală: 5.200 locuitori;

8. Unitatea dispune de InstituŃia primarului şi Consiliul Local;

9. Unitatea dispune de Compartimentul de Urbanism şi eliberează AutorizaŃii de

Construire.

Obiectivul strategic:

Prezentul Plan Urbanistic General urmăreşte ca, pe perioada 2009 - 2018 să asigure

cadrul optim de dezvoltare armonioasă a oraşului Copşa Mică din punct de vedere urbanistic,

economic şi social prin stabilirea direcŃiilor, priorităŃilor şi reglementărilor de dezvoltare, şi să

asigure integrarea oraşului în planurile de amenajare teritorială la nivelul judeŃului şi al Ńării.

Punerea în aplicare a prezentului Plan Urbanistic General va asigura redarea oraşului

către cetăŃenii săi, după ce, vreme îndelungată, acesta a fost confiscat de industria şi

transportul de tip comunist.

Obiectivele specifice:

Planul Urbanistic General al unei localităŃi are, conform HG 525/1996 republicată -

Legea 242/2009, un caracter de direcŃionare şi coordonare în amenajarea teritoriului pe

termen mediu şi lung, şi cuprinde prevederile necesare realizării acestor acŃiuni. P.U.G.-ul

oraşului Copşa Mică este astfel elaborat încât să conducă la atingerea următoarelor obiective

specifice:

� Optimizarea relaŃiilor în teritoriu;

� Realizarea unei infrastructuri urbane corespunzătoare nevoilor comunităŃii şi la

un standard tehnic comparabil cu Uniunea Europeană;

� Delimitarea şi zonificarea noului teritoriu intravilan astfel încât să corespundă

cerinŃelor de dezvoltare armonioasă a tuturor laturilor vieŃii economice şi sociale;



� Asigurarea infrastructurilor specifice învăŃământului, cultelor, culturii, sănătăŃii,

distracŃiei la un nivel corespunzător;

� Reglementarea clară a autorizării construirii pe tot teritoriul oraşului, în vederea

utilizării raŃionale a terenurilor;

� Clarificarea regimului juridic al terenurilor;

� Stabilirea obiectivelor de utilitate publică;

� Valorificarea patrimoniului natural, uman, economic, cultural şi istoric;

� InfluenŃarea dezvoltării spirituale a colectivităŃii umane ce trăieşte în oraşul

Copşa Mică.

1.3. Surse de documentare

1.3.1. InstituŃiile statului:

O sursă importantă de documentare, în vederea cunoaşterii situaŃiei existente şi în

vederea asigurării integrării oraşului în ansamblul judeŃului Sibiu şi al Ńării, a constituit-o

instituŃiile statului, care deŃin informaŃii complete şi relativ sistematizate.

Primăria oraşului COPŞA MICĂ - a pus la dispoziŃie informaŃii privind:

- ediŃiile precedente ale P.U.G.-ului;

- strategia de dezvoltare a oraşului;

- monografii şi studii diverse;

- proiecte derulate sau în curs de derulare;

- informaŃii privind viaŃa economică;

- informaŃii privind învăŃământul, cultura, cultele;

- informaŃii din registrul agricol.

DirecŃia JudeŃeană de Statistică - a furnizat raportul la Recensământul populaŃiei din

anul 2002, de unde s-au luat informaŃii privind:

- evoluŃia populaŃiei;

- structura populaŃiei pe diverse criterii;

- fenomenele privind natalitatea, migraŃia şi ocuparea populaŃiei.

Consiliul JudeŃean Sibiu - a furnizat prin intermediul site-lui propriu, informaŃii privind:

- planul de amenajare a teritoriului judeŃului;

- strategii de gestionare a deşeurilor;

- strategii de dezvoltare economică;

- strategia privind protecŃia mediului;

- gestionarea riscurilor şi a dezastrelor;

- planurile de investiŃii publice din judeŃ.



AgenŃia Locală de ProtecŃie a Mediului - a furnizat informaŃii care au permis

evaluarea nivelului de poluare, cunoaşterea planurilor obligatorii de conformare a marilor

poluatori, strategiile de derulare a programelor speciale în domeniul protecŃiei mediului privind:

alimentarea cu apă, canalizarea apelor uzate menajere, gestionarea corespunzătoare a

deşeurilor.

InstituŃiile de deservire generală, din oraş:

- PoliŃia;

- Dispensarul uman;

- Bisericile;

- Şcolile şi grădiniŃele.

au pus la dispoziŃie, prin intermediul reprezentanŃilor Primăriei Copşa Mică, informaŃiile

solicitate care au fost utilizate la caracterizarea situaŃiei existente din punct de vedere social.

1.3.2. Studiile de fundamentare:

În conformitate cu tema program şi cu normele metodologice de elaborare a P.U.G.-

urilor, în cadrul prezentei lucrări s-au elaborat următoarele studii de fundamentare:

� studiul geotehnic;

� studiul topografic;

� studiul demografic.

Studiul geotehnic:

A fost elaborat cu scopul de a determina construibilitatea terenului, în vederea

amplasării viitoarelor construcŃii. Aşezarea oraşului Copşa Mică în actuala sa vatră a avut la

bază considerentele de natură geofizică şi, cu siguranŃă, soluŃia de amplasare găsită a fost

bună. Extinderea zonelor funcŃionale, istoric constituite, este iminentă, deoarece zonificarea

existentă nu corespunde cerinŃelor actuale ale comunităŃii.

Rolul studiului a fost să verifice şi să actualizeze informaŃiile despre natura terenului,

din punctul de vedere al posibilităŃii de ocupare şi construire din actualul intravilan sau din

extravilan.

Propunerile prezentului P.U.G. vizează şi susŃin realizarea unor importante obiective în

domeniul infrastructurii şi gospodăririi comunale, ale căror principale cerinŃe tehnice sunt

rezistenŃa, stabilitatea şi siguranŃa în exploatare; în acest sens, terenul de amplasament

trebuie foarte bine cunoscut înainte de amplasarea construcŃiilor.

Studiul geotehnic, elaborat în baza unui volum important de informaŃii din teren (privind

geomorfologia terenului şi caracteristicile fizico - chimice ale stratelor ce alcătuiesc terenul de

fundare), a pus în evidenŃă 5 zone, diferenŃiate din punct de vedere al construibilităŃii şi



respectiv al riscului geotehnic; analiza acestora arată că oraşul, în cea mai mare parte, este

amplasat pe teren de fundare stabil. În general, construcŃiile mari (blocurile de locuit) sunt

situate în zona a II-a, caracterizată prin Pconv E (320 - 350) Kpa, iar construcŃiile destinate

locuirii, în regim de înălŃime P sau P + 1, sunt amplasate în zona a III-a, caracterizată prin

Pconv E (320 - 350) Kpa.

Studiul atenŃionează asupra existenŃei unor terenuri de categoria a IV-a şi a V-a, care

prezintă un anumit risc din punct de vedere al construibilităŃii (terenuri cu stratificaŃii în care

predomină pământurile coezive, iar nivelul hidrostatic al pânzei freatice este mai sus de 2 m

CTN sau cu stratificaŃii ce pot da naştere alunecărilor de teren), fapt ce a fost luat în

considerare la restructurarea zonelor funcŃionale şi la stabilirea regulilor de urbanism.

Recomandările studiului geotehnic privind zonele IV şi V au fost preluate în

Regulamentul Local de Urbanism şi se referă:

• în zona geotehnică IV se va condiŃiona construirea de abordarea unor

soluŃii de fundare speciale sau se va institui interdicŃie temporară de

construire până la executarea unor lucrări de drenaj în zonă;

• în zona geotehnică V se va institui interdicŃia temporară de construire

până la stabilizarea alunecărilor de teren, prin lucrări de îmbunătăŃiri

funciare;

• totodată, se vor lua măsurile necesare pentru evitarea fenomenelor

negative: se vor interzice defrişările, se vor evita lucrările de terasamente,

se vor executa lucrări de împădurire şi de combatere a eroziunii solului.

Reambularea suportului topografic:

În conformitate cu normele metodologice de elaborare a P.U.G.-urilor, este interzisă

utilizarea unui suport topografic neactualizat. Ca urmare, acŃiunea de reambulare s-a derulat

ca un proces laborios, care a corelat informaŃiile cuprinse în planurile topografice, planurile

cadastrale, ortofotoplanurile şi ediŃia anterioară a Planului Urbanistic General, şi observarea la

faŃa locului a mai multor aspecte: elementele cadrului natural, delimitarea zonelor funcŃionale,

amplasarea obiectivelor de interes general, amplasarea infrastructurii, fondul construit,

aliniamentele, numerotaŃia imobilelor, regimul de înălŃime, denumirea străzilor.

Studiul a pus în evidenŃă unele neconcordanŃe ale documentelor specifice cu realitatea,

aducându-se acestora completările şi corecŃiile necesare.

Astfel, s-au actualizat următoarele planuri:

� Plan de încadrare în teritoriu;

� Plan de zonificare funcŃională;

� Plan de situaŃie: reŃea de alimentare cu apă;



� Plan de situaŃie: reŃea de canalizare ape uzate menajere.

Acestea reprezintă suportul pe care s-au materializat propunerile şi reglementările

Planului Urbanistic General şi ale Regulamentului Local de Urbanism.

Studiul demografic:

Pune la dispoziŃii informaŃii, pe ansamblul comunităŃii umane, care prelucrate,

determină planuri, măsuri şi acŃiuni, cu scopul de a asigura dezvoltarea armonioasă a

oraşului.

InformaŃiile furnizate se referă la:

- mărimea şi evoluŃia populaŃiei până în prezent, baza de date absolut

necesară în vederea elaborării prognozei privind populaŃia în perioada de

aplicabilitate a noului P.U.G.;

- structura populaŃiei pe:

• sexe;

• categorii de vârstă;

• ocupare;

• religie;

• instrucŃie.

Cunoaşterea acestor informaŃii reprezintă o posibilitate de a diferenŃia, din anumite

puncte de vedere, nevoile colectivităŃii şi de a putea propune măsurile adecvate pentru fiecare

componentă:

� InformaŃiile privind populaŃia ocupată şi resursele de muncă - sunt informaŃii

necesare pentru definirea potenŃialului economic existent care asigură

dezvoltarea ulterioară a oraşului; potenŃialul uman este componenta importantă

a potenŃialului economic, formarea şi utilizarea acestui potenŃial fiind hotărâtoare

pentru evoluŃia ulterioară a comunităŃii;

� Fenomenele sociale (natalitate, mortalitate, migraŃie, şomaj, delicvenŃă) - sunt

informaŃii care influenŃează propunerile planului şi deciziile curente ale

administraŃiei locale, în sensul direcŃionării acestora către educaŃia preventivă

împotriva unora dintre fenomenele negative sau către îmbunătăŃirea unor

indicatori.



1.3.3. Studii şi proiecte elaborate anterior:

Primăria oraşului Copşa Mică este una din autorităŃile locale care, din 1989 şi până în

prezent, a derulat proiecte de natură şi anvergură diversă şi care astfel a căpătat experienŃă în

gestionarea proiectelor. La baza întregii concepŃii stă observaŃia că, pentru a putea derula un

proiect, trebuie să existente documentaŃii tehnico - economice elaborate în conformitate cu

cerinŃele legale în vigoare.

În vederea elaborării prezentului Plan, s-au inventariat şi analizat documentaŃiile

elaborate anterior, o parte fiind puse în practică iar o parte în curs de derulare, fapt ce a pus la

dispoziŃie informaŃii importante.

Primăria dispune de un plan de dezvoltare a localităŃii pentru perioada următoare, care

fixează un obiect strategic generos pentru perioada 2008 - 2013 - DEZVOLTAREA

DURABILĂ A ORAŞULUI COPŞA MICĂ - şi care fixează liniile directoare principale de

acŃiune:

1. Dezvoltarea competitivităŃii economice

2. Dezvoltarea infrastructurii:

- utilităŃi publice;

- transport şi telecomunicaŃii;

- infrastructura de învăŃământ;

- infrastructura de sănătate;

- infrastructura pentru servicii sociale;

- infrastructura specifică turismului.

3. Dezvoltarea resurselor umane

4. Dezvoltarea turismului

5. Dezvoltarea economiei rurale.

Planul analizat este elaborat în anul 2007 şi a stat la baza începerii derulării unor

proiecte importante:

� sistemul de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate menajere; proiectul

este amplu şi este în curs de execuŃie; caracteristica de bază a proiectului

este că rezolvă problema alimentării cu apă şi a canalizării atât în oraşul

Copşa Mică, cât şi în comunele învecinate: Axente Sever, Târnava, Valea

Viilor;

� sistemul de colectare şi transfer a deşeurilor, de asemenea, în curs de

realizare; proiectul rezolvă problema colectării separate a deşeurilor în oraşul

Copşa Mică şi în satele: Târnava, Axente Sever, Valea Viilor, Motiş,

Agârbiciu, Şoala, Micăsasa, Şeica Mică;



� reabilitare faŃade - proiect aflat în faza finală şi al cărui rezultat este o nouă

faŃă dată oraşului, faŃadele principalelor clădiri publice şi blocurilor fiind

reabilitate şi modernizate;

� amenajare spaŃii verzi - obiectiv în curs de finalizare care reabilitează zona

verde atât de mult atinsă de poluarea istorică a oraşului.

Propunerile prezentului P.U.G. vor sprijini realizarea obiectivului strategiei de

dezvoltare a oraşului şi vor asigura suportul de fundamentare a acŃiunilor concrete ale

planului.

1.4. CondiŃii generale de elaborare a lucrării

1.4.1. Respectarea cerinŃelor legale de formă şi conŃinut:

Prezentul Plan Urbanistic General a fost elaborat în baza contractului nr.

9574/285/2008, încheiat cu autoritatea contractantă, şi îndeplineşte cerinŃele de formă şi

conŃinut prevăzute de Norme metodologice de elaborare a Planurilor Urbanistice Generale,

aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13 N/1999.

DocumentaŃia, în ansamblul ei, de la studiile de fundamentare şi până la documentaŃiile

de avize şi acorduri, a fost elaborată de un colectiv multidisciplinar, care a asigurat întreaga

paletă de specialităŃi impusă de anvergura lucrării.

ConŃinutul P.U.G.-ului este adecvat mărimii, complexităŃii şi specificului oraşului Copşa

Mică, oraş cu o populaŃie mult sub 30.000 de locuitori (5.200 locuitori, la data elaborării

lucrării), dar cu un bun potenŃial de dezvoltare şi cu multe aspecte specifice care vor fi detaliat

în cadrul lucrării.

ConŃinutul P.U.G.-ului asigură toate instrumentele necesare autorităŃii locale pentru a

putea materializa propunerile de dezvoltare, în funcŃie de capabilitatea acesteia de a atrage

fondurile necesare. P.U.G.-ul nu este o documentaŃie de investiŃie, dar asigură cadrul legal de

ocupare a terenurilor de către obiectivele de investiŃie, asigură respectarea cerinŃelor de

conformare a construcŃiilor ce fac obiectul investiŃiei, în funcŃie de zona funcŃională şi de

unitatea teritorială de referinŃă.

Propunerile planului s-au fundamentat pe suport topografic actualizat, care reflectă

situaŃia reală din teren şi care asigură un bilanŃ teritorial corect pentru autoritatea locală şi

pentru organul de evidenŃă şi reglementare în domeniul cadastrului funciar.

În cadrul memoriului general, au fost tratate toate aspectele cerute prin normele

metodologice susmenŃionate, realizându-se astfel atât o descriere fidelă a situaŃiei existente,

cât şi o planificare realistă pentru următorii 10 ani.



Propunerile de dezvoltare din capitolul III s-au constituit printr-o permanentă colaborare

cu beneficiarul, care a asigurat consultarea şi informarea populaŃiei şi care a pus la dispoziŃie

documente şi informaŃii importante.

DocumentaŃia include Regulamentul local de Urbanism, documentaŃie completă ce se

poate constitui ca bază de eliberare a certificatelor de urbanism şi a autorizaŃiilor de

construire, în deplin acord cu:

� respectarea regimului proprietăŃii asupra terenurilor;

� respectarea cerinŃelor de ocupare a terenurilor şi de conformare a construcŃiilor;

� respectarea cerinŃelor de conformare a construcŃiilor specifice pentru fiecare

zonă funcŃională şi respectiv, pentru fiecare unitate teritorială de referinŃă.

Regulamentul Local de Urbanism a avut ca model Regulamentul General de Urbanism,

urmărindu-se adaptarea la specificul arhitectonic, cultural, de mediu etc. al oraşului Copşa

Mică.

Elaborarea P.U.G.-ului şi a R.L.U.-ului are la bază o amplă documentare în teren, de

unde s-au cules informaŃiile pe profilele:

� topografic;

� geotehnic;

� hidrologic şi hidrogeologic;

� sociologic;

� economic;

� istoric.

Aceste informaŃii au fost preluate şi prelucrate, permiŃând:

� cunoaşterea situaŃiei reale;

� identificarea disfuncŃionalităŃilor;

� identificarea nevoilor reale de dezvoltare;

� stabilirea măsurilor de intervenŃie;

� prioritizarea intervenŃiilor.

Din punct de vedere al formei de prezentare, documentaŃia este prezentată în 2

exemplare originale, fiecare pe trei volume:

VOLUMUL I. MEMORIU GENERAL

VOLUMUL II. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

VOLUMUL III.PARTE DESENATĂ

DocumentaŃiile de avize şi acorduri se predau pentru fiecare avizator în parte, într-un

singur exemplar. Forma şi conŃinutul documentaŃiei de avizare corespunde cadrului normativ

legal, actual, specific fiecărui avizator, după cum urmează:



Legea 10/1995 - referitoare la calitatea în construcŃii;

Legea 50/1991 - privind autorizarea executării lucrărilor de construcŃii, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice,

transporturilor şi locuinŃei nr. 1.943/2001, cu modificările ulterioare:

O.U.G. 195/2005 privind protecŃia mediului;

Legea 18/1991, republicată în 1998 - cu referire la fondul funciar;

Legea 69/1991, republicată - administraŃia publică;

Legea 7/1996, republicată - aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.

499/2004;

Legea 41/1995 - protecŃia patrimoniului naŃional;

Legea 213/1998 - proprietatea publică - aprobarea Regulamentului General de

Urbanism;

H.G. 525/1996 - aprobarea Regulamentului General de Urbanism cu modificări

ulterioare: H.G. 789/1997, H.G. 59/1999, H.G. 960/1999 şi H.G. 855/2001;

Ordinul M.L.P.T.L. nr. 13/N/1999 - conŃinutul cadru al Planului Urbanistic General;

Ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/2000 - conŃinutul Regulamentului Local de Urbanism;

Alte acte normative.

1.4.2. Respectarea cerinŃelor speciale din tema program:

FaŃă de cerinŃele de formă şi conŃinut prevăzute în normele metodologice, tema

program stabileşte necesitatea elaborării a trei studii de fundamentare:

� studiul topografic;

� studiul geotehnic;

� studiul demografic.

Aceste două documentaŃii au fost elaborate, predate beneficiarului şi preluate în etapa

imediat următoare, de întocmire a părŃii desenate şi respectiv a părŃii scrise (memoriu şi

regulament).

Studiul topografic a realizat o ridicare topografică detaliată, finalizată cu planuri de

situaŃie în sistem stereografic 70 pe care s-au înregistrat toate propunerile de dezvoltare

privind: regimul terenurilor, zonificarea funcŃională, unităŃile teritoriale de referinŃă,

infrastructura urbană (reŃele de drumuri şi străzi, reŃele de apă şi canalizare, infrastructura

specifică gestionării deşeurilor) şi problemele de mediu.

Studiul geotehnic a furnizat informaŃii specifice privind construibilitatea terenului,

subliniindu-se zonele de risc, astfel încât să se poată formula condiŃii speciale, interdicŃii sau

permisiuni de ocupare a terenurilor.



Referitor la cerinŃele de predare a documentaŃiilor componente se face precizarea că,

acestea s-au predat conform graficului stabilit.

1.4.3. Corelarea planului cu cerinŃele dezvoltării strategice a oraşului:

Deosebit de important este faptul că, la această dată, prin grija autorităŃilor locale,

oraşul dispune de o strategie de dezvoltare locală realistă. În cadrul acestei strategii este

prezentată situaŃia existentă şi sunt identificate corect nevoile reale de dezvoltare a oraşului.

Propunerile de dezvoltare economică şi socială asigură satisfacerea nevoilor şi se

bazează, în principal, pe resursele financiare care ar putea fi atrase din surse europene şi

guvernamentale. Capabilitatea administraŃiei locale de a atrage fonduri europene a fost

demonstrată cu ocazia derulării programului „ZONE FIERBINłI”, când s-au putut implementa

proiecte în domeniul: reabilitare fond construit, gestionare deşeuri de tip urban şi modernizare

şi extindere infrastructură de apă şi canalizare.

Primăria Copşa Mică are constituite compartimentele funcŃionale necesare

implementării măsurilor preconizate în strategia de dezvoltare, iar actualul Plan Urbanistic

General este corelat cu această strategie şi, în acelaşi timp, asigură suportul şi instrumentele

necesare atingerii obiectivului strategic propus.

Strategia de dezvoltare are nevoie, pentru amplasarea infrastructurilor specifice, de

cadrul legal din punct de vedere urbanistic, iar acest cadru este stabilit prin actualul P.U.G.,

care furnizează instrumente şi reguli privind:

� respectarea cerinŃelor de ocupare a terenurilor (din punct de vedere juridic,

tehnic, natural);

� conformarea tuturor construcŃiilor la specificul arhitectural local şi la cerinŃele de

funcŃionalitate moderne;

� alocarea unor funcŃiuni dominante zonelor funcŃionale şi respectarea acestora.

Strategia locală existentă nu prefigurează doar investiŃii; acŃiunile sociale, culturale, de

cult, de învăŃământ, de distracŃie adresate întregii populaŃii sau adresate pe componente ale

acesteia (de vârsta, de sex, de naŃionalitate, de religie, de studii etc.), au nevoie de

infrastructură şi reguli clare pentru a se manifesta eficient, în interesul întregii colectivităŃi;

priorităŃile şi suportul în domeniul cererii infrastructurilor, regulile de desfăşurare, stabilirea

responsabilităŃilor sunt prezentate în prezentul P.U.G., constituindu-se într-un instrument de

bază în punerea în aplicare a generoasei STRATEGII de dezvoltare comunitară.



1.4.4. Încadrarea şi continuitatea faŃă de ediŃiile anterioare ale P.U.G.-ului:

Fapt remarcabil, oraşul Copşa Mică a dispus de un Plan Urbanistic General operaŃional

din anul 1999, pe acest cadru fundamentându-se toate acŃiunile de dezvoltare în perioada

1999 - 2009. În această ediŃie s-au reconturat zonele funcŃionale şi s-au stabilit reguli clare la

nivelul acestora, pentru prima dată în istoria oraşului. La data elaborării acestei ediŃii, în anul

1999, zonificarea funcŃională era definitivată, chiar dacă nu total, şi chiar dacă s-a realizat fără

respectarea unor reguli de urbanism elevat.

Anul 1999 a fost întâmpinat în oraşul Copşa Mică de o atmosferă de dezorientare şi de

pierdere a identităŃii urbane, după 10 ani de capitalism sălbatic; în aceşti 10 ani, în acest oraş

şi în întreaga Ńară s-a demolat tot ce s-a putut demola, de la blocuri până la vise. Fosta ediŃie

a P.U.G.-ului a început şi a susŃinut o perioadă de 10 ani din istoria oraşului, a cărei etichetă

poate fi „REVIGORARE”.

Obiectivele de utilitate publică stabilite în ediŃia anterioară a P.U.G.-ului oraşului Copşa

Mică s-au atins parŃial, iar menirea actualului P.U.G. este de a asigura realizarea lor integrală

şi de a prefigura noi obiective în interesul general al comunităŃii umane şi a celorlalte

componente de mediu.

Cele două ediŃii ale P.U.G.-ului asigură continuitatea necesară derulării acŃiunilor

importante şi continuitatea conceptului de dezvoltare urbanistică, economică şi socială,

obiectivele de utilitate publică nefinalizate în perioada 1999 - 2009 fiind preluate ca măsuri în

continuare.



CAPITOLUL al II - lea

STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE

2.1. EvoluŃia oraşului

2.2. Elementele cadrului natural

2.3. RelaŃiile în teritoriu

2.4. PotenŃialul economic

2.5. PotenŃialul demografic

2.6. CirculaŃia

2.7. Teritoriul administrativ

2.8. Zonele cu riscuri naturale

2.9. Echiparea edilitară

2.10. Problemele de mediu

2.11. DisfuncŃionalităŃile majore

2.12. NecesităŃile şi opŃiunile populaŃiei



CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. EvoluŃia oraşului

Actualul oraş COPŞA MICĂ - vatră de dezvoltare a unei comunităŃi umane - există,

desigur, din vremuri imemoriale. Din punctul de vedere al Planului Urbanistic General al

oraşului pentru primele decenii ale secolului XXI, trecutul este foarte important pentru viitorul

pe care-l prefigurează şi se poate exprima în câteva repere în timp.

Este şi surprinzător şi justificat în acelaşi timp că, pentru un oraş relativ mic, s-a scris

foarte mult, cel puŃin din perioada urbană a acestuia (1961 - prezent), justificarea constând în

personalitatea industrială caracteristică a oraşului. S-a scris şi s-a minŃit mult privind istoria

reală a oraşului, pentru simplul fapt că istoria o scriu învingătorii.

În acest sens, profesorul Dorin Bardac, în „Monografia medicală şi socială - 1999”, cita

la rândul său o mostră de mistificare a realităŃii, ataşată unui ziar din 1960: „COPŞA MICĂ -

ORAŞ AL CHIMIEI MODERNE, PE TÂRNAVA MARE ”, când în fapt, esenŃa ar fi putut fi

„DISPERARE ŞI MOARTE LA COPŞA MICĂ ŞI PE VALEA TÂRNAVEI MARI”.

Adevărata istorie este scrisă în cuvinte puŃine şi este păstrată în memoria colectivă, în

stare nealterată, indiferent de intervenŃiile brutale asupra acesteia.

Aşadar, evoluŃia oraşului Copşa Mică se poate prezenta în câteva etape principale

caracterizate esenŃial astfel:

Prima etapă cunoscută - poate începe cu anul 1700, anul atestării documentare, deşi

semne ale unei locuiri umane arată că, la începutul secolului I, vatra oraşului era locuită.

Important în această etapă, care se poate delimita până în anul 1800, este faptul că în anul

1786 aici trăiau 12 -15 familii de români ortodocşi, fapt atestat documentar. În această primă

etapă, populaŃia era, preponderent, de origine maghiară şi săsească, iar între 1700 -1800

viaŃa spirituală se desfăşura sub semnul reformei luterane, reformă îmbrăŃişată de populaŃia

vremii.

Următoarea etapă de istorie, cuprinsă între 1800 şi 1945, se caracterizează prin

manifestarea şi pe aceste meleaguri, a revoluŃiei burghezo - democratice şi apariŃia formelor

de organizare capitalistă în zonă. PopulaŃia de ortodocşi creşte şi devine puternică, astfel

încât în anul 1854 număra 760 de locuitori, iar în 1864 deŃinea o biserică ortodoxă şi un

cimitir. În anul 1901 este construită actuala biserica ortodoxă, iar populaŃia din anul 1910 era

de 956 locuitori.



Anul 1935 este un an important al industriei gaziere şi, cu aceasta, apar primele forme

de industrializare. Gazul metan începe să fie extras de către SONAMETAN Mediaş, în oraşul

Copşa Mică, şi începe să-şi pună amprenta asupra evoluŃiei şi destinelor oraşului.

Etapa comunistă, cuprinsă între 1945 - 1989, are la rândul ei, o subdivizare în două

etape mai concentrate: perioada 1945 - 1960 frământată de evenimentele specifice de tip

comunist: naŃionalizări, persecuŃii, colectivizare, în care colectivitatea de români creşte şi

tendinŃele de dezvoltare industrială sunt vizibile; perioada 1961 - 1989 este perioada urbană

(în anul 1961 Copşa Mică este declarată oraş). Modificările în viaŃa economico - socială în

această perioadă se succed cu repeziciune, sub semnul monofuncŃionalităŃii industriale în

domeniul chimiei şi metalurgiei. Ambele ramuri, de altfel onorabile ale ştiinŃei şi tehnologiei, au

dezvoltat în Copşa Mică şi împrejurimi, monştrii poluării exacerbate În această perioadă,

Copşa Mică a fost poluată pentru următorii 100 de ani.

În aceste împrejurări, când oraşului i s-a alocat sarcina industrială clară în domeniul

prelucrării metalelor neferoase şi a producerii negrului de fum, populaŃia creşte şi se

restructurează din punct de vedere al ocupaŃiei, ponderea mare având-o populaŃia activă

ocupată în industrie (75 %). Aceasta este caracteristica socio - economică de bază dar, nu

trebuie uitat faptul că, în această epocă, s-au înregistrat fenomene economice, sociale,

culturale, care au stabilizat definitiv populaŃia românească pe aceste meleaguri; s-au construit

locuinŃe, şcoli, grădiniŃe, s-au creat instituŃiile specifice de coordonare a vieŃii economice şi

sociale, dezvoltându-se învăŃământul şi cultura, chiar dacă totul a fost controlat de structurile

de tip comunist. Dezvoltarea industrială a atras după sine, în afara consecinŃelor negative, şi

consecinŃe pozitive, care constituie baza de plecare în noua etapă de dezvoltare.

Etapa actuală, de la 1989 şi până în prezent, este cea mai dinamică şi cea mai

dramatică din istoria oraşului. Începutul acestei etape, imediat după evenimentele sociale din

1989, sunt sub semnul căderii industriei de tip comunist, supercontrolate şi ineficiente, cu

consecinŃe imediate asupra populaŃiei: modificări în structura populaŃiei active, apariŃia

şomajului, apariŃia fenomenelor infracŃionale. În această perioadă, fundamentală a fost

schimbarea mentalităŃii sau imposibilitatea schimbării acesteia, pentru unii membri ai

colectivităŃii. Lipsa veniturilor, mici dar constante, cu care se obişnuise populaŃia oraşului, a

determinat scăderea nivelului de trai şi migrarea populaŃiei aclimatizate, locuitori ai blocurilor

de tip comunist, blocuri care reprezintă în acest moment rămăşiŃe utile ale vremurilor

comuniste, apuse.

Perioada 1989 - 2000 este caracterizată prin dezorientare politică, economică şi

socială, manifestată în întreaga Ńară. Cert este că, la începutul mileniului III, populaŃia stabilă a



oraşului a supravieŃuit găsind suficiente resurse, ca din anul 2000 şi până în prezent să

înceapă o evoluŃie ascendentă, din punct de vedere urbanistic, economic şi social.

Planul de dezvoltare pentru perioada 2009 - 2018 se realizează plecând de la o bază

puternică, misiunea administraŃiei locale fiind grea. La această dată, oraşul COPŞA MICĂ are

o stabilitate economică şi socială, a derulat şi derulează proiecte importante, viaŃa socială s-a

înviorat, potenŃialul natural şi uman existent putând fi valorificat...

ŞI, A APĂRUT VEGETAłIA,

PE DEALURILE ALTĂDATĂ,

GOLAŞE ŞI NEGRE, ALE ORAŞULUI

VIAłA MERGE ÎNAINTE !



2.2. Elemente ale cadrului natural

Oraşul Copşa Mică este situat la aproximativ 14 km Vest - Sud - Vest de municipiul

Mediaş şi la aproximativ 42 km Nord - Nord - Est de municipiul Sibiu, reşedinŃa judeŃului.

Oraşul are o suprafaŃă de 2.579 ha, din care 277 ha în intravilanul localităŃii. Oraşul se

învecinează la Nord cu comuna şi staŃiunea Bazna, la Nord - Est cu comuna Târnava şi

municipiul Mediaş, la Est cu comuna Valea Viilor, la Sud cu comuna Axente Sever, iar la Vest

cu comuna Micăsasa.

Zona Copşa Mică ocupă cursul mijlociu al râului Târnava Mare, la confluenŃa acestuia

cu afluentul Visa, fiind o zonă situată la o importantă răscruce de căi de comunicaŃie rutieră,

(aici intersectându-se drumurile naŃionale DN14 si DN14B), şi feroviară.

2.2.1. Relieful predominant este cel de culoar de vale, sculptat în valea râului Târnava

Mare, culoar care este încadrat de dealuri larg boltite, în unele locuri cu aspect teşit, terminate

înspre vârfuri cu păduri de foioase, pe partea sudică a văii, sau lipsite de vegetaŃie în partea

nordică din dreptul oraşului Copşa Mică. Valea Târnavei Mari este adâncită în marnele,

nisipurile şi tufurile specifice întregului Podiş al Târnavelor. ÎnălŃimea medie variază în jurul

valorii de 300 m, cu adâncimi ale fragmentării de peste 200 m în unele locuri; aceste condiŃii,

ca şi precipitaŃiile relativ bogate, au condiŃionat prezenŃa unei medii a fragmentării reliefului de

0,60 km/km2. Ca urmare a eroziunii exercitate de micile pâraie şi torenŃi din zonă, întreaga

regiune prezintă un aspect vălurit, compartimentat, în unele locuri cu aspect de "pământuri

rele", la care se adaugă o puternică degradare a terenurilor manifestată prin alunecări,

datorate în special poluării care a condus la distrugerea vegetaŃiei de pe versanŃi.

Relieful terenului este variabil, în general plan, instabil în zona de luncă a Târnavei, cu

posibilităŃi de inundaŃii la viituri mari ale râurilor Târnava şi Visa. Relieful este terasat, cu

aspect de mici platouri în zona colinară sudică a localităŃii, unde s-au dezvoltat cartiere de

blocuri.

Şoseaua naŃională DN 14, Sibiu - Mediaş, ocupă prima terasă a râului Târnava Mare

situată la 3 - 5 m altitudine de albia văii Târnava şi la 8 - 10 m faŃă de albia râului Visa.

Trecerea de la o terasă la alta se face prin taluze, în general abrupte, dar stabile. Nu se

cunosc fenomene de alunecări de teren în zona ocupată de locuinŃe.

Localitatea Copşa Mică se încadrează în marea unitatea geomorfologică Bazinul

Transilvaniei; zona sudică a acestuia, la confluenŃa râului Târnava Mare cu râul Visa, vatra

localităŃii Copşa Mică, se dezvoltă în bună parte în lunca râului Târnava Mare (zona

industrială) şi mai puŃin în lunca râului Visa, iar cea mai mare parte a zonei de locuinŃe ocupă



terasa superioară şi zona colinară a malului stâng al râului Târnava Mare şi terasele colinare

de pe malul drept al râului Visa.

Din punct de vedere structural, în timp ce în zona de luncă (zona industrială) se

întâlnesc depozite aluvionare fine (nisipuri, prafuri, argile, iar în adâncime nisipuri şi pietrişuri)

slab consolidate, acoperite la suprafaŃă de pătura groasă de umpluturi rezultate de la

procesele de fabricaŃie, în zona terasei superioare şi colinară întâlnim formaŃiuni Pliocene

(Pliocene superioare - Panoniene) alcătuite din nisipuri prăfoase - argiloase intercalate, la

diferite nivele, cu argile - prafuri argiloase, galbene - cenuşii, având în general o stratificaŃie

orizontală.

Pe pantele versantului, pe terase şi între acestea, se întâlneşte o pătură în grosime

variabilă de 2,0 - 4,0 - 7,0 m, cu grosime mai mare la baza taluzelor şi a versantului. Aceste

dealuri sunt formate dintr-un complex nisipos - prăfos - argilos cenuşiu gălbui, şi sunt

rezultatul transportului îndelungat al apelor de şiroire, care se manifestă puternic în zonă, în

perioadele cu precipitaŃii. Amprenta acestor manifestări este redată sub formă de ogaşe,

ravene, râpe întâlnite în zonă.

2.2.2. ReŃeaua hidrografică este dominată de cursul puternic meandrat al râului

Târnava Mare, cu un debit mediu multianual de aproximativ 14 mc/s, şi de afluentul său stâng

Visa, cu un debit mediu de circa de 2 mc/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie

al Târnavei Mari variază între 9 kg/s şi 12 kg/s, aportul râului Visa fiind de circa 1,5 - 2,0 kg/s.

Panta medie a Târnavei Mari este redusă în această zonă, circa 0,05 %, fapt care a dus la o

lăŃime relativ mare a văii în care este situat oraşul Copşa Mică. Scurgerea medie multianuală

are o amplitudine cuprinsă între 2,30 - 2,50 l/sec/km2, cea minimă coboară sub 1 l/sec/km2, iar

cea maximă, care poate provoca inundaŃii, poate depăşi 30 l/sec/km2. Lunca Târnavei Mari

are un apreciabil potenŃial al apelor subterane care, din nefericire, în zonă nu poate fi

valorificat integral datorită poluării sale de către uzina care prelucrează metale neferoase şi de

către fosta uzină de producere a negrului de fum.

În zona de luncă din intravilanul localităŃii, apa freatică alimentată de râul Târnava

Mare se găseşte la –3,0 ÷-4,5 m C.T.N., de obicei sub pătura de umpluturi. Zona este

inundabilă la viituri foarte mari.

În zona terasei superioare, pânza de apă freatică lipseşte, apa apare sub forma unor

izvoare ce vin dinspre versant, interceptate în câteva sectoare ale localităŃii: sector complex

alimentar - zona centrală (-3,0 ÷-4,0 m C.T.N.); sectorul str. Izvorul - partea dreaptă a şoselei

DN 14 până la ieşirea spre Mediaş (-0,8 ÷ -1,1 m C.T.N.).



În sectorul delimitat de str. Fochiştilor şi Lăcătuşilor, pânza freatică apare la cote

diferite (-1,0 ÷ -5,5 m) din cauza denivelării terenului.

De remarcat este faptul că între calea ferată, digul de apărare şi drumul naŃional DN 14,

din cauza executării barajului pentru sursa de alimentare cu apă, toate apele de suprafaŃă

care sunt drenate dinspre versant, pe sub şosea, se adună în acest sector, cu posibilitate

redusă de scurgere în râul Târnava Mare, astfel că întreaga zonă ia aspectul de mlaştină, cu

un nivel al pânzei freatice cuprins între -1,0 ÷ -1,5 m C.T.N.

2.2.3. Clima

Localitatea Copşa Mică se înscrie în climatul continental moderat, cu o temperatură

medie multianuală a aerului de 8,6 oC.

Temperaturile medii lunare ating minima în luna ianuarie (cu o valoare medie a ultimilor

cinci ani de -10 0C) şi maxima în luna iulie (cu o valoare medie a ultimilor cinci ani de +20,1 0C).

Majoritatea iernilor înregistrează temperaturi extreme obişnuite regiunilor deluroase din

România - 17 … - 24 0C, iarna şi 28 … 32 oC, vara. În schimb, temperaturile extreme absolute

(- 36,4 oC – minima absolută şi 39,1 oC – maxima absolută), realizează o amplitudine termică

de ~ 70,5 oC, în concordanŃă cu amplitudinile extreme anuale relativ mari (52-54 oC), care

denotă semicontinentalism climatic accentuat.

PrecipitaŃiile medii anuale variază, de asemenea, în funcŃie de relief, în depresiuni şi

podişuri cantitatea medie anuală fiind de 900 - 1.300 mm şi uneori chiar mai mult. PrecipitaŃiile

sub formă de zăpadă au o frecvenŃă de aproximativ 30 - 40 de zile pe an, ponderea mai mare

fiind în prima parte a iernii. RezistenŃa stratului alb, în medie de 48 zile/an, variază în funcŃie

de relieful local: o durată mai mare are pe înălŃimile din jur şi în zona forestieră şi una foarte

scăzută în perimetrul urban şi în culoar.

Vânturile dominante bat dinspre NE, datorită circulaŃiei maselor de aer din această

direcŃie. Sub aspect topografic şi climatic, amplasarea unor unităŃi industriale mari, cu

potenŃial poluant în localitatea Copşa Mică, s-a dovedit total neadecvată datorită faptului că

este o zonă depresionară, mărginită de dealuri, cu posibilităŃi reduse de dispersie la înălŃime a

noxelor, capacitatea de autopurificare a atmosferei fiind, de asemenea, stânjenită de perioade

frecvente de ceaŃă, calm atmosferic, plafon de nori coborât şi fenomene de inversie termică.

CurenŃii de aer de pe culoarul văii Târnavei Mari transportă poluanŃi atmosferici la mari

distanŃe, afectând chiar municipiul Mediaş şi comuna Micăsasa.



2.2.4. Caracteristici geotehnice

Solurile, care reflectă particularităŃile condiŃiilor de formare, sunt reprezentate mai ales

de podzoluri, soluri brune-podzolite, brune tipice şi argilice, podzolice argilo - iluviale

pseudogleizate, soluri aluviale, iar pe versantul nordic al văii Târnavei Mari, în dreptul

localităŃii, se întâlnesc regosoluri (soluri erodate).

În această zonă se regăseşte o vegetaŃie de luncă constituită din pâlcuri de copaci de

esenŃă albă: salcie (Salix alba), plop (Populus alba), plante ierboase ca, stuful (Calamagrostis

apigeios), papura (Thypha latifolia), precum şi fâneŃe de luncă. SuprafaŃa totală a pădurilor de

pe raza oraşului este de 864 ha.

În strânsă legătură cu zonele de vegetaŃie şi resursele naturale, fauna este

reprezentată în zona pădurilor de: lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes), mistreŃ (Sus

scrofa), iar în mediul acvatic de: crap (Cyprinus carpio), şalău (Luciperca luciperca), biban

(Perca fluviatilis).

2.2.5. Riscuri naturale

Conform Normativului P100-1/2006, zona amplasamentului studiat este caracterizată

din punct de vedere seismic de următorii parametri:

� acceleraŃia terenului pentru proiectare ag = 0,16gcm/s2, pentru

cutremure având intervalul mediu de recurenŃă IMR = 100 ani;

� perioadă de colŃ Tc = 0,7 sec.

Vrancea este punctul seismic principal al Romaniei, dar şi al Europei. Însă, cutremurele

vrâncene nu sunt singurele care "zgâlŃâie" România. Între 60 şi 200 de kilometri adâncime

este zona cutremurelor puternice. Ele se produc la intersecŃia celor trei plăci tectonice

continentale. Sunt cutremure subcrustale, au energie mare şi foarte mare şi sunt resimŃite pe

arii întinse. Mişcarea nu este una "locală". Ea este determinată de presiunile exercitate de

mişcările marilor plăci terestre şi de influenŃele pe care acestea le au asupra micro-plăcilor

sau subplăcilor din România. În zona Copşa Mică aceste cutremure s-au resimŃit, însă fără

intensitate mare şi fără pagube majore.

� Adâncimea maximă de îngheŃ în zona amplasamentului, conform STAS

6054/77, este de 0,80 - 0,90 m de la C.T.N. sau terenul sistematizat;

� Încărcarea zona de vânt:

Conform STAS 10101/20-90, zona oraşului Copşa Mică se încadrează în zona

de vânt A, cu o valoare a presiunii dinamice de bază stabilizată, la înălŃimea de

10 m deasupra terenului plat (deschis): gv = 0,30 KN/mp.



� Încărcare zona de zăpadă:

Conform STAS 10101/21-92, zona oraşului Copşa Mică se încadrează în zona

de zăpadă A, greutatea de referinŃă a stratului de zăpadă, corespunzătoare

perioadei de revenire de 10 ani fiind: gz = 0,9 KN/mp.

� Alunecările de teren - s-au identificat în partea de sud pe partea dreaptă a

drumului judeŃean 142 G - str. Plopilor şi str. Dealului, precum şi în nordul

cartierului Târnăvioara;

� InundaŃiile - pot, de asemenea constitui măsuri naturale, fiind posibile în

Târnăvioara (Târnava Mare) şi în Copşa Mică (Târnava Mare şi Pârâul

Vorumloc).

2.3. RelaŃii în teritoriu

2.3.1. Amplasament şi vecini:

Oraşul Copşa Mică este situat în partea de nord a judeŃului Sibiu, reprezentând,

împreună cu Mediaş, Dumbrăveni şi Agnita, un pol de dezvoltare urbană în această parte a

judeŃului. Oraşul se învecinează cu alte unităŃi administrative, după cum urmează:

� la nord: comuna Bazna;

� la nord - est: comuna Târnava şi municipiul Mediaş;

� la est: comuna Valea Viilor;

� la sud: comuna Axente Sever.

Reperele principale de amplasament sunt:

� confluenŃa râului Târnava Mare cu Visa;

� intersecŃia DN 14 (Sighişoara - Sibiu) cu DN 14 B (Copşa Mică - Blaj);

� intersecŃia magistralelor C.F.R. 200 şi 300.

Oraşul este uşor accesibil, atât rutier cât şi pe cale ferată.

2.3.2. RelaŃii în interiorul teritoriului administrativ:

Oraşul Copşa Mică include în teritoriul său administrativ, un trup intravilan - cu

funcŃiune urbanistică de locuire Târnăvioara - care se accesează pe DC 5, ce se desparte din

drumul naŃional DN 14.

Oraşul este străbătut de o serie de căi de comunicaŃie rutieră şi feroviară, care fac din

acest oraş un important nod de circulaŃie.

Drumurile naŃionale DN 14 (Sibiu - Sighişoara) şi DN 14B (Copşa Mică - Blaj) asigură

posibilităŃile de comunicaŃie cu toate zonele Ńării şi cu străinătatea. Drumurile locale care se

desprind din cele două drumuri naŃionale asigură legătura cu localităŃile din jur.



Drumul naŃional DN 14 traversează centrul oraşului de la NE la SV, poluând factorii de

mediu şi incomodând circulaŃia pietonală. Deşi reprezintă un reper tehnic şi economic al

oraşului, drumul naŃional DN 14, şi ramura sa DN 14 B, a constituit şi constituie un important

factor poluator: zgomot, mirosuri, incomodarea circulaŃiei pietonale, scurgeri de materiale.

Chiar dacă este foarte important privind asigurarea suportului fizic al relaŃiilor în teritoriu, prin

prezentul P.U.G. trebuie să se identifice o soluŃie privind reducerea transportului greu pe

tronsoanele din intravilanul oraşului.

Oraşul Copşa Mică este un important nod de cale ferată. Magistralele feroviare 200 si

300 traversează localitatea făcând legătura dintre aceasta şi capitală, precum şi cea spre

occident prin Arad şi Oradea. Magistrala CFR 300 ( Bucureşti - Arad; Bucureşti - Oradea) este

linie dublă electrificată, cu o mare siguranŃă a traficului, iar magistrala de 200 spre municipiul

Sibiu este linie simplă neelectrificată.

2.3.3. RelaŃii cu exteriorul:

Oraşul Copşa Mică are relaŃii în teritoriul judeŃului Sibiu, în afara acestuia şi în afara

Ńării:

- cu municipiul reşedinŃă de judeŃ, relaŃiile sunt, în cea mai mare parte,

administrative, dar şi de altă natură: învăŃământ superior, sănătate, cultură,

cult, muncă.;

- cu municipiul Mediaş, relaŃiile sunt de colaborare şi prietenie, cu perspective

posibile în ceea ce priveşte alăturarea lor; cu Mediaşul se derulează acŃiuni şi

proiecte comune, iar piaŃa (bunurilor, serviciilor, forŃei de muncă) tinde, de

asemenea, să se unifice.

În afara graniŃelor Ńării, oraşul are relaŃii de prietenie cu două oraşe din FranŃa

(L'Hermitage şi Saint Gilles), cu care este înfrăŃit.

Oraşul Copşa Mică întreŃine relaŃii de colaborare cu comunele învecinate, în scopul

dezvoltării economico-sociale unitare a zonei; astfel au luat fiinŃă următoarele asociaŃii

intercomunitare:

a) AsociaŃia de dezvoltare intercomunitară

Pe data de 28 mai 2007, s-a constituit o AsociaŃie de dezvoltare intercomunitară,

denumită „ASOCIAłIA CELOR ŞAPTE COMUNITĂłI”, între următoarele părŃi: oraşul Copşa

Mică, comuna Axente Sever, comuna Micăsasa, comuna Şeica Mică, comuna Târnava,

comuna Valea Viilor şi comuna Şeica Mare. Această asociaŃie reprezintă o organizaŃie



neguvernamentală de dezvoltare intercomunitară, organizată în baza prevederilor O.G. nr.

26/2000 cu privire la asociaŃii şi fundaŃii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi

ale Legii 215/ 2001 a administraŃiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul înfiinŃării acestei asociaŃii constă în realizarea în comun a unor proiecte de

dezvoltare de interes zonal şi furnizarea în comun a unor servicii publice. S-a stabilit ca sediul

asociaŃiei să fie în oraşul Copşa Mică, la Primărie, iar durata de funcŃionare să fie

nedeterminată.

În prezent, asociaŃia este funcŃională, şi constituie suportul de derulare a unor investiŃii

extrem de importante pentru comunitatea din zonă: îmbunătăŃirea infrastructurii de apă,

canalizare şi deşeuri urbane.

b) Serviciul Public Comunitar de UrgenŃă - Pompieri „SMURD” Copşa Mică

Pe data de 1 aprilie 2008, s-a semnat contractul de asociere pentru organizarea şi

finanŃarea în comun a Serviciului Public Comunitar de UrgenŃă - Pompieri „SMURD” Copşa

Mică, între următoarele părŃi: oraşul Copşa Mică, comuna Târnava, comuna Axente Sever,

comuna Valea Viilor, comuna Şeica Mică, comuna Micăsasa şi comuna Şeica Mare.

Asocierea are ca obiect principal de activitate apărarea vieŃii cetăŃenilor din localităŃile

asociate, a bunurilor acestora şi a mediului, împotriva incendiilor şi dezastrelor. Sediul

„SMURD” s-a stabilit în oraşul Copşa Mică, iar contractul a fost semnat pe o perioadă

nedeterminată.

Serviciul SMURD este funcŃional şi foarte util comunităŃii umane, figurând în topul

utilităŃii sociale.

SocietăŃi comerciale cu capital public:

În direcŃia dezvoltării relaŃiilor cu municipiul Mediaş, cu oraşul Dumbrăveni şi cu oraşul

Agnita, se menŃionează participarea Consiliului Local Copşa Mică la înfiinŃarea a două

societăŃi comerciale cu capital public:

• S.C. „APA TÂRNAVEI MARI” S.A. Mediaş - operator zonal în domeniul

alimentării cu apă potabilă şi respectiv, al canalizării apelor uzate;

• S.C. „ECOSAL” S.A. - prestator de servicii de salubrizare;

Ambele societăŃi sunt funcŃionale şi se estimează că vor avea un rol important în

domeniile lor de activitate în perioada următoare.



2.3.4. DisfuncŃionalităŃi:

RelaŃiile în teritoriu ale oraşului Copşa Mică, stabilite istoric, până la această dată sunt

satisfăcătoare şi fac din oraş un sistem deschis, cu activitate internă specifică, cu intrări şi

ieşiri de bunuri materiale şi imateriale. ÎmbunătăŃirea relaŃiilor în teritoriu se poate face în

direcŃiile următoare:

1. Să se dezvolte relaŃiile de colaborare cu oraşele Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni

pentru ca împreună să consolideze polul urban din nord - estul judeŃului Sibiu. Colaborarea

poate avea loc pe diverse probleme:

� exploatarea infrastructurii de apă şi canalizare;

� proiecte comune privind căile majore de comunicaŃie, gestionarea deşeurilor şi

salubrizarea oraşului şi măsuri antipoluare - reconstrucŃia mediului;

� proiecte culturale comune pentru punerea în valoare a zonei istorice şi

promovarea turismului.

2. ÎmbunătăŃirea relaŃiilor cu comunele vecine, relaŃii care în acest moment sunt cu

predilecŃie, economice şi mai puŃin, culturale;

3. ÎmbunătăŃirea relaŃiilor cu oraşul reşedinŃă de judeŃ, Sibiu, cu care, în acest moment,

relaŃiile sunt, mai mult, de natură administrativă. Oraşul Sibiu - capitală culturală europeană,

oferă o gamă largă de oportunităŃi populaŃiei din Copşa Mică începând cu oferta de locuri de

muncă şi continuând cu: învăŃământul mediu şi superior, sănătate, culte, petrecerea timpului

liber, organisme ale Ministerului de Interne, alte organisme ce deservesc viaŃa economico-

socială a judeŃului. ÎmbunătăŃirea acestui tip de relaŃie depinde, în foarte mare măsură, de

administraŃia publică locală, care are posibilitatea de a derula acŃiuni speciale cu rol formativ şi

informativ.

4. Asigurarea infrastructurii de circulaŃie (căi de comunicaŃie, mijloace de transport).

Principala disfuncŃionalitate care se manifestă este faptul că oraşul nu dispune de o centură

ocolitoare pentru transportul greu, dinspre Sibiu şi Mediaş.

Această disfuncŃionalitate, odată eliminată, va fluidiza traficul, făcând circulaŃia mult mai

amplă şi îmbunătăŃind relaŃiile în teritoriu.



2.4. PotenŃialul economic

2.4.1. ConsideraŃiuni generale:

La data elaborării prezentului PLAN URBANISTIC GENERAL, potenŃialul economic al

oraşului COPŞA MICĂ trebuie reconsiderat şi reevaluat. Definind activitatea economică în

sensul său cel mai larg, ca acŃiune raŃională cu finalitate, care făureşte uneltele de producŃie,

bunurile de consum şi structura socială în care trăieşte comunitatea umană, plecând de la

resursele existente şi urmărind satisfacerea necesităŃilor tuturor tipurilor de consum, iar

potenŃialul economic ca fiind suma resurselor şi structurilor de valorificare a acestora, se

poate aprecia că, în mod contrar unei impresii imediate nefavorabile, determinată de căderea

industriei şi poluarea mediului, ORAŞUL COPŞA MICĂ DISPUNE DE UN POTENłIAL

ECONOMIC ÎN MĂSURĂ SĂ ASIGURE CONTINUITATEA VIEłII PE ACESTE MELEAGURI.

În analiza atentă a potenŃialului economic real al localităŃii, s-au avut în vedere

următoarele laturi ale activităŃii economice:

1. ProducŃia industrială;

2. ProducŃia agrozootehnică;

3. ConstrucŃiile;

4. Transporturile;

5. Serviciile;

6. ComerŃul;

7. Deservirea generală a localităŃii.

Structura populaŃiei ocupate în aceste sectoare este prezentată mai jos:

Nr.

crt. SECTOR ACTIVITATE

NUMĂR PERSOANE

OCUPATE PROCENTE %

1 INDUSTRIE 726 60

2 AGROZOOTEHNIE 11 1

3 CONSTRUCłII 90 7

4 TRANSPORTURI 38 3

5 SERVICII 68 6

6 COMERł 115 9

7 DESERVIRE GENERALĂ A LOCALITĂłII 167 14

8 TOTAL POPULAłIE OCUPATĂ 1.215 100



2.4.2. ProducŃia industrială:

Înglobează încă, activitatea unei părŃi importante a populaŃiei (60%) şi este

reprezentată prin următoarele ramuri:

� producerea negrului de fum;

� prelucrarea lemnului;

� prelucrarea cărnii;

� fabricarea pâinii;

� fabricarea firelor;

� confecŃii - tricotaje;

� producerea de energie electrică;

� extracŃia gazului metan.

Trebuie precizat că ramurile industriale prezentate sunt de mică anvergură, în cea mai

mare parte, fiind ramuri prelucrătoare apărute după 1989. Semnificativ şi benefic este

procesul de extracŃie a gazului metan, această resursă fiind, însă, pe cale de epuizare.

Unitatea de trist renume, de producere a negrului de fum, are de asemenea o activitate

din ce în ce mai redusă şi, în nici un caz, nu reprezintă viitorul oraşului.

DisfuncŃionalităŃile principale sunt următoarele:

� Întreprinderile mari de tip comunist, care au avut pondere mare în economia

Ńării şi a judeŃului, pentru a căror dezvoltare, cetăŃenii au plătit un preŃ prea

mare, sunt în stadiu falimentar iar întreprinderile de tip nou, care ar putea lua

locul celor mari sunt puŃine şi neperformante; Zona urbanistică aferentă

funcŃiunii economice este neatractivă, ca urmare a resturilor fostei economii



şi ca urmare a faptului că nu s-au derulat acŃiuni sistematice de reconstrucŃie

a mediului în zonă;

� Planul Urbanistic General existent nu asigură alte zone, suficient de ample,

care să constituie o alternativă la zonarea actuală, pentru amplasarea

obiectivelor industriale;

� Nu sunt dezvoltate, la capacitate mare, structuri economice de prelucrare, în

diverse domenii: prelucrarea produselor agricole din alte zone, prelucrarea

plantelor industriale, prelucrarea lemnului, ş.a.; acest lucru constituie un

aspect negativ, deoarece chiar genul acesta de industrii s-ar potrivi oraşului,

ca urmare a stadiului înalt de poluare atins şi cu consecinŃele sale imediate

asupra agriculturii şi zootehniei.

� Nu sunt dezvoltate, la capacitate mare, sectoare de montaj componente

(piese şi subansamble), ce se realizează în altă parte, capacităŃi specifice

industriei electronice.

2.4.3. Agricultura şi serviciile conexe ale acesteia:

Practicate organizat, în afara activităŃii agricole de pe lângă gospodăriile populaŃiei,

implică foarte puŃine persoane active (mai puŃin de 1%) şi produce sub 0,5% din veniturile

obŃinute din activităŃi economice. Conform datelor de la Registrul agricol, pe lângă

gospodăriile populaŃiei se desfăşoară activităŃi agricole (cultura plantelor şi creşterea

animalelor) a căror rezultate fizice şi financiare sunt destinate consumurilor proprii.

Produsele agricole (cereale, legume, fructe, animale, păsări) nu corespund din punct

de vedere calitativ, în principal, datorită poluării mediului înconjurător. După o perioadă lungă

de timp, apreciată de specialişti la cel puŃin 40 - 50 de ani, şi după derularea unor importante

lucrări de reconstrucŃie a mediului, terenurile agricole din oraşul Copşa Mică vor putea fi

redate agriculturii.

DisfuncŃionalităŃile manifestate sunt următoarele:

� Structurile productive de tip comunist - fostele C.A.P.-uri şi I.A.S.-uri au

decăzut, nu înainte de a compromite ideea de asociere, motiv pentru care,

fondul funciar agricol este fărâmiŃat în prezent, fără perspective de realizare a

unor asocieri eficiente;

� Nu s-au dezvoltat culturile de plante tehnice care, realmente, să poată

fructifica un sol poluat, fără a se afecta sănătatea populaŃiei (rapiŃa ca sursă

de energie, inul, cânepa, bumbacul etc.);



� Nu se dezvoltă suficiente acŃiuni de refacerea şi protecŃia mediului, pentru a

putea reactiva, în timp, de către generaŃiile viitoare, această importantă

resursă care este solul;

� Nu s-au dezvoltat ferme de tipul celor ce pot funcŃiona în mediu controlat şi

fără relaŃie directă cu componentele de mediu, afectate puternic de poluare

(solul, flora).

2.4.4. ConstrucŃiile

ConstrucŃiile civile, industriale, agrozootehnice, edilitare şi gospodăreşti absorb forŃa de

muncă de cca. 8% din piaŃa forŃei de muncă, iar în unele perioade ale anului, chiar mai mult

(cca. 10%). ConstrucŃiile realizate sunt în oraş sau în împrejurimi şi se poate aprecia că, în

Copşa Mică se construiesc clădiri cu utilitate publică sau privată, clădiri de locuit, clădiri

destinate cultului, şi altele. ConstrucŃiile - de orice fel - ca latură eternă a activităŃii umane, au

rolul, în orice societate şi în orice vremuri de a asigura revitalizarea celorlalte ramuri

economice. Acest aspect este binecunoscut atât oamenilor de afaceri cât şi administraŃiei

locale şi se anticipează că în următorii 4 ani, populaŃia ocupată în construcŃii va creşte,

ajungând să reprezinte cca. 25% din populaŃia ocupată.

Dezvoltarea activităŃii în domeniul construcŃiilor are la bază şi faptul că prezentul este

caracterizat prin desfăşurarea unor ample programe de investiŃie, finanŃate din fonduri

europene şi care, în cea mai mare parte, conŃin componenta “Lucrare de construcŃii - montaj”.

Principalele disfuncŃionalităŃi manifestate în domeniul construcŃiilor sunt:

� Actualul Plan Urbanistic General nu alocă terenuri suficiente pentru

amplasarea unor unităŃi mari, în domeniul depozitării materialelor de

construcŃie;

� Nu s-au constituit încă, structuri mari de operare în domeniul construcŃiilor,

deşi acestea ar fi putut absorbi o cantitate mare de forŃă de muncă mai puŃin

calificată sau calificată în alte domenii, disponibilizată în ultimii ani;

� Nu s-au dezvoltat unităŃi de extracŃie a materialelor de construcŃie (în special

balast şi nisip), deşi confluenŃa râurilor Târnava Mare şi Visa asigură

suficiente asemenea resurse naturale.

2.4.5. Transportul de mărfuri şi persoane a fost, este şi va fi o activitate economică

importantă în oraşul Copşa Mică - principalul nod de cale ferată în zonă, asigurând legătura

sudului cu nordul Ńării şi cu Europa Occidentală. Căile de circulaŃie de care dispune oraşul

(Cale ferată Linia 300, drumurile naŃionale DN14 şi DN14B) şi amplasarea în teritoriu a



oraşului, în triunghiul delimitat de Sighişoara - Sibiu - Blaj, determină tranzitarea oraşului atât

pentru transportul pe cale ferată cât şi pentru transportul rutier.

PopulaŃia ocupată în acest sector reprezintă cca. 3% din populaŃia activă a oraşului,

care obŃine din această activitate venituri stabile, la nivelul mediu al economiei naŃionale.

SocietăŃile comerciale care au ca obiect de activitate “transportul şi depozitarea

mărfurilor” sunt, în cea mai mare parte, unităŃi de stat.

Principalele disfuncŃionalităŃi care se manifestă în această ramură economică sunt:

� Oraşul Copşa Mică nu dispune încă de o centură ocolitoare aferentă

transportului greu, fapt ce determină tranzitarea oraşului pe principala cale de

acces a oraşului (DN14 şi DN14B), drum naŃional şi stradă de promenadă, în

acelaşi timp;

� Transportul şi depozitarea de mărfuri prin C.F.R. este în scădere şi nu se

cunoaşte care este strategia de dezvoltare a AgenŃiei NaŃionale C.F.R.

privind oraşul Copşa Mică;

� Singura companie de transport mărfuri care operează pe piaŃă nu este una

cu capital local, ci este o filială a unei companii mamă din Bucureşti;

� Transportul de călători, rutier, este foarte puŃin dezvoltat (mai mult prin

cursele care tranzitează oraşul);

� InexistenŃa unei pieŃe ample a transporturilor are la bază infrastructura

neadecvată, în ansamblul ei, nu numai căile de circulaŃie, şi determină o lipsă

de mobilitate a agenŃilor economici şi a cetăŃenilor; în acest moment, când

resursele financiare ce ar putea înviora activitatea sunt insuficiente şi

informaŃiile privind cererea de transport sunt neconcludente, nu se pot

elabora strategii şi nici dispune măsuri imediate eficiente.

Prin prezentul Plan Urbanistic General se propune ca, în prima perioadă (4 - 5 ani), să

se intervină asupra infrastructurii fizice, urmând ca în etapa a II-a de valabilitate a planului,

administraŃia publică să adopte măsuri în vederea dezvoltării acestei pieŃe.

2.4.6. Serviciile, în diverse domenii (bancar, telefonie, coafură, frizerie, cablu,

internet, servicii comunale etc.), sunt slab reprezentate în oraş, din motive care Ńin nu de

iniŃiativa privată ci, mai mult de scăderea veniturilor populaŃiei, care pune astfel serviciile, la

vârful piramidei MASLOW a consumului. Serviciile oferite şi cumpărate sunt de strictă

necesitate şi suficiente pentru a satisface nevoile populaŃiei, la nivelul cerinŃelor actuale. În

acest domeniu se pot manifesta, în perioada viitoare, schimbări fundamentale în structură şi

calitate. Consumul de servicii este un indicator esenŃial pentru caracterizarea „calităŃii vieŃii”,



alături de protecŃia mediului înconjurător şi relaŃii optime serviciu - loisir, iar internalizarea

serviciilor (organizarea şi efectuarea serviciilor în interiorul companiei sau a gospodăriei)

poate spori mascat costurile acestora.

În situaŃia în care serviciile adresate agenŃilor economici ar fi ofertate, s-ar cumpăra,

cu siguranŃă, pentru că în mod real, internalizarea serviciilor, în general, conduce în fapt la

creşterea mascată a costurilor.

DisfuncŃionalităŃile care se manifestă în domeniul serviciilor sunt:

� la fel ca în întreaga economie, în oraşul Copşa Mică nu s-a constituit o

ramură economică a serviciilor, în adevărul sens al cuvântului; în prezent,

acestea sunt dezvoltate la nivel minim, corespunzător cerinŃelor mici ale

populaŃiei;

� ca sector terŃiar, sectorul serviciilor, în ansamblu, reflectă disfuncŃionalităŃile

şi eşecurile manifestate în sectoarele direct productive, astfel că serviciile se

dezvoltă neorganizat, în spaŃii improvizate şi neamenajate corespunzător,

oferindu-şi serviciile la nivel calitativ scăzut, unei populaŃii cu venituri medii

sau mici şi, în parte, nesigure;

� serviciile informaŃionale, apărute în ultima perioadă în sfera serviciilor şi care

sunt pe cale de a restructura clasificarea ramurilor economiilor naŃionale, sunt

reprezentante la nivel redus;

� lipsesc investiŃiile străine directe în acest domeniu, ca urmare a inexistenŃei

infrastructurii, fapt ce privează comunitatea de servicii informaŃionale, iar lipsa

serviciilor informaŃionale are consecinŃe negative pe ansamblul activităŃilor

economice;

� serviciile sociale (ocrotirea sănătăŃii, învăŃământ, apărare, etc.) se derulează

prin structuri statale greoaie şi ineficiente, în ritmul economiei naŃionale, în

ansamblul său;

În scopul relevării unor deficienŃe, se prezintă în continuare o structură optimă minimă a

serviciilor pentru etapa actuală, observându-se că, din punct de vedere structural, în oraş se

manifestă o anumită disfuncŃionalitate:

a) Servicii de piaŃă adresate agenŃilor economici:

� servicii bancare;

� tranzacŃii imobiliare;

� închiriere maşini şi echipamente fără operator;

� informatică şi activităŃi conexe;

� activităŃi juridice, contabile, consultanŃă economică;



� arhitectură, inginerie, asistenŃă şi consultanŃă tehnică;

� asigurare de bunuri şi persoane;

� publicitate;

� salubritate;

� întreŃinere şi curăŃenie;

� selecŃie şi plasare forŃă de muncă;

� catering;

� investigaŃie şi protecŃie;

� manipulări de bunuri;

� alte servicii.

b) Servicii de piaŃă adresate populaŃiei:

� asigurare de viaŃă, sănătate, risc;

� hoteluri, hosteluri, campinguri;

� transport intern şi internaŃional;

� alimentaŃie publică (restaurante, baruri, cafenele, cofetării, cantine);

� agenŃii de turism;

� închirieri de bunuri;

� activităŃi foto, traduceri, secretariat;

� activităŃi radio, t.v.;

� artă;

� sport;

� alte servicii.

2.4.7. ComerŃul:

Ca funcŃie economică (cumpărare - vânzare), comerŃul înseamnă transferuri de mărfuri

pentru a primi, în contrapartidă, BANI; acesta reprezintă o latură importantă a activităŃii

economice în Copşa Mică şi înglobează cca 10 % din populaŃia activă a oraşului. S-au

identificat toate componentele unui comerŃ civilizat: comerŃ cu ridicata şi comerŃ cu amănuntul,

pentru produse industriale şi alimentare. Pentru unele produse de folosinŃă îndelungată,

cetăŃenii oraşului accesează piaŃa din Mediaş sau Sibiu.

În general, activitatea de comerŃ asigură populaŃiei ocupate venituri constante, chiar

dacă sunt relativ mici faŃă de alte sectoare de activitate.

ComerŃul se desfăşoară în clădiri corespunzătoare, se expun mărfuri variate şi de

calitate medie, în condiŃii de igienă normale şi de orare de deservire corespunzătoare.

Amplasamentele utilizate sunt distribuite, în cea mai mare parte, central, dar şi în zonele



mărginaşe, asigurând satisfacerea necesităŃilor de consum a populaŃiei. Privitor la această

activitate, se pot face următoarele observaŃii:

− în activitatea de comerŃ din oraşul Copşa Mică nu se manifestă

disfuncŃionalităŃi majore. Prin natura sa, comerŃul are cea mai mare mobilitate

şi capacitate de adaptare la cerinŃele pieŃii; stimularea consumului prin

utilizarea unor tehnici speciale de marketing (reclamă şi publicitate,

aprovizionarea cu mărfuri de calitate, vânzare directă etc.) este plafonată de

resursele financiare limitate ale comunităŃii de cumpărători. Ca mai toate

resursele de care dispune omenirea, resursele financiare sunt restrictive, cu

atât mai mult în Copşa Mică, determinând un anumit nivel al consumului;

− în structura cheltuielilor populaŃiei, şi respectiv, în structura comerŃului din

localitate, bunurile de larg consum reprezintă o pondere foarte mare. Acest

indicator este unul negativ şi arată că sunt mari disfuncŃionalităŃi la nivelul altor

ramuri şi că populaŃia oraşului nu exercită funcŃia de investire, ca urmare a

lipsei fondurilor. Este clar că nu se vorbeşte despre faptul că populaŃia

consumă prea mult, ci despre faptul că veniturile sunt atât de mici, că abia

ajung pentru consum;

− structura sortotipodimensională a mărfurilor expuse determină şi formează

gustul şi, totodată, este influenŃată de nivelul de educaŃie a consumatorilor,

această determinare reciprocă fiind foarte elastică;

− comerŃul cu amănuntul reprezintă ponderea mare în comerŃul oraşului, iar

comerŃul cu ridicata este inexistent, ceea ce reprezintă o disfuncŃionalitate.

2.4.8. Deservirea generală a localităŃii, sub aspectele: administraŃie, învăŃământ,

cultură, sănătate, cult, gospodărire comunală, este asigurată de cca 14 % din populaŃia activă,

la standardul mediu specific unui oraş de categorie corespunzătoare. Desfăşurarea acestor

activităŃi de interes general este susŃinută de o infrastructură medie, asupra căreia s-a

intervenit în ultimii ani, din iniŃiativa administraŃiei publice locale. În această direcŃie s-au

derulat şi sunt în curs de derulare programe de finanŃare, care au ca Ńintă finală satisfacerea

nevoilor populaŃiei privind învăŃământul, sănătatea, cultul, cultura, gospodărirea comunală şi

petrecerea timpului liber. Privitor la această activitate, se pot face următoarele observaŃii:

− pe linie administrativă, instituŃiile, începând cu instituŃia primarului, sunt

constituite în conformitate cu normele naŃionale, corespunzător rangului

oraşului;



− disfuncŃionalitatea de bază care se manifestă în Copşa Mică, la fel cu întreaga

Ńară, este dată de ponderea, relativ mare, a populaŃiei ocupate în acest sector

şi slaba conformare a „funcŃionarului public” cu statutul său modern. Sarcinile

de bază ale funcŃionarului public, indiferent de momentul în care activează, se

pot grupa astfel:

o identificarea şi diagnosticarea problemelor;

o culegerea, verificarea şi diseminarea informaŃiei;

o transmiterea rezultatului evaluării informaŃiei;

o rezolvarea conflictelor.

Pentru rezolvarea acestor sarcini, s-au identificat din punct de vedere teoretic o serie

de căi, care ar putea determina îmbunătăŃirea prestaŃiei funcŃionarului public, pe care le

recomandăm:

� ascultarea activă şi înŃelegerea corectă a problemei;

� stimularea autoanalizei problemelor, controlul Ńinutei, în

general, şi a tonului vocii, în special;

� cultivarea înŃelegerii şi a toleranŃei;

� detensionarea atmosferei.

ActivităŃile desfăşurate în administraŃia publică vor fi îndreptate spre îmbunătăŃirea

comunicării, sub toate formele ei:

� comunicare între diferite niveluri şi pe acelaşi nivel ale

administraŃiei publice;

� comunicarea între administraŃie şi executivul social;

� comunicarea între administraŃie şi autoritatea politică;

� comunicarea în mediul social.

InstituŃia primarului va urmări ca, prin intermediul comunicării, să obŃină o serie de

facilităŃi:

� afirmarea identităŃii sale, a competenŃelor şi notorietăŃii;

� asigurarea cunoaşterii acŃiunilor administrative cu

cetăŃeanul.

Comunicarea administraŃie - cetăŃean se poate realiza prin:

� expuneri, dezbateri punctuale;

� sesiuni de comunicare pe teme majore;

� concursuri;

� publicaŃii proprii, afişiere.



În cadrul unităŃilor de deservire generală a vieŃii economico-sociale, comunicarea va

avea următoarele forme: - prezentarea şi promovarea serviciilor publice;

� promovarea instituŃiei.

FuncŃionarul public trebuie să fie format şi să înŃeleagă că are de realizat obiective

clare: - să informeze;

� să îndrume;

� să convingă;

� să capteze interesul.

ÎmbunătăŃirea activităŃii de deservire generală în oraşul Copşa Mică nu se va putea

realiza imediat şi la înălŃimea conceptelor. Este suficient, însă, că la acest moment,

funcŃionarul public are, conform legilor în vigoare, responsabilitatea de a informa, exact şi

simplu, cetăŃenii, de a-i primi în audienŃă cu scopul rezolvării problemelor pe care le expun şi

de a-i consulta pe aceştia în problemele care-i privesc, pe toŃi, fără nici un fel de discriminări.

Nevoia de a reforma funcŃionarul public este atât de stringentă, stresul indus de

prestaŃia necorespunzătoare a acestuia este aşa de mare, încât regresul sau stagnarea, în

această direcŃie, pune în lumină proastă sau chiar compromite „STATUL DE DREPT”. În

percepŃia publică, funcŃionarul public este incompetent şi arogant, percepŃie falsă, dacă se

aplică la toŃi funcŃionarii publici; de fapt, cetăŃeanul este copleşit de sistem, nu de un anume

funcŃionar, iar nevoia de a reforma sistemul are ca parte componentă „reformarea

funcŃionarului”, chiar dacă unii funcŃionari au o prestaŃie corectă şi eficientă.

Pe linia îmbunătăŃirii activităŃii de deservire generală a activităŃii, actuala administraŃie a

luat o serie de măsuri de reorganizare internă, cu scopul de a satisface cât mai bine cerinŃele

specifice, măsuri care au determinat câŃiva paşi înainte:

� accesul mai facil la informare;

� afectarea de personal şi spaŃiu pentru relaŃia cu cetăŃenii;

� atragerea unor importante fonduri de investiŃie în măsură să reducă numărul

solicitanŃilor pe ansamblul cerinŃelor;

� derularea unor importante acŃiuni de gospodărire comunală adresate celei

mai mari părŃi a populaŃiei;

� campanii de informare asupra planurilor strategice de dezvoltare a oraşului;

� instituirea unei atmosfere, mai bune, de lucru cu cetăŃenii.

În contextul celor prezentate până aici şi pentru a susŃine afirmaŃia că potenŃialul

economic existent este în măsură să asigure continuitatea vieŃii economico-sociale în oraşul

Copşa Mică, se anexează lista operatorilor economici, înregistraŃi la Primărie, la data de

referinŃă a P.U.G.-ului.

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

LIS

TA

OP

ER

ATO

RIL

OR

EC

ON

OM

ICI

OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

SE

DIU

NR

. C

RT

. N

UM

E

C.U

.I.

RE

GIS

TR

UL

C

OM

ER

łU

LU

I O

BIE

CT

A

CT

IVIT

AT

E

Lo

calit

atea

S

trad

a N

um

ăr

1.

A.F

. MU

ŞA

T

8154

27

F32

/33/

19.2

.1

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

LAB

OR

AT

OR

2.

AN

. AP

ELE

RO

MÂ

NE

3.

B

AN

CA

C

OO

PE

RA

TIS

TĂ

63

5514

2 J3

2/59

/200

0 O

PE

RA

łIU

NI

BA

NC

AR

E

CO

PŞ

A M

ICĂ

A

L. C

AS

TA

NIL

OR

3

4.

CE

C B

AN

K

2578

606

J32/

1013

O

PE

RA

łIU

NI

BA

NC

AR

E

CO

PŞ

A M

ICĂ

A

L. C

AS

TA

NIL

OR

17

5.

CN

CF

R S

EC

łIA

CT

2 15

5092

275

J40/

977/

199

TR

AN

SP

OR

T C

.F.R

. C

OP

ŞA

MIC

Ă

GA

RĂ

1

6.

CN

CF

R S

EC

łIA

L8

R11

0545

29

T

RA

NS

PO

RT

C.F

.R.

CO

PŞ

A M

ICĂ

G

AR

Ă

21

7.

CN

LO

TE

RIA

12

3971

85

LO

TO

PR

ON

O

CO

PŞ

A M

ICĂ

S

IBIU

LUI

2 8.

C

NC

F C

FR

S.A

. 15

5092

75

J/08

/113

4/20

00

TR

AN

SP

OR

T

MA

RF

Ă

CO

PŞ

A M

ICĂ

G

AR

Ă

1

9.

E O

N G

AZ

RO

MÂ

NIA

10

9766

87

J32/

333/

2000

F

UR

NIZ

AR

E G

AZ

M

ET

AN

C

OP

ŞA

MIC

Ă

SIB

IULU

I 40

10.

OC

OLU

L S

ILV

IC

R15

9012

0/47

J3

2/32

1/19

91

C

OP

ŞA

MIC

Ă

TÂ

RN

ĂV

IOA

RA

27

11

. O

RA

NG

E R

OM

ÂN

IA

R09

0101

05

J40/

1017

8/19

S

ER

VIC

II T

ELE

FO

NIE

C

OP

ŞA

MIC

Ă

AL.

SA

LCÂ

MIL

OR

51

-53

12.

PF

. DR

AG

A F

AB

IAN

17

0061

7322

2 F

32/3

31/1

6.8

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

PLO

PIL

OR

20

13

. P

.F. L

UP

U D

AN

ŞI A

DI

1182

345

C

OM

ER

ł

AX

EN

TE

SE

VE

R

AL.

CA

ST

AN

ILO

R

14

. P

.F. N

ICU

LA

LAU

RE

AN

22

2659

71

F32

/579

/15/

0 C

OM

ER

ł

CO

PŞ

A M

ICĂ

T

EIL

OR

15.

P.F

. RE

Z L

EN

UR

26

1021

7321

3

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

LAB

OR

AT

OR

16.

P.F

. VA

SIL

OIU

15

6062

5126

2

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

AL.

PR

IMĂ

VE

RII

17

. R

EN

OV

NIK

S.R

.L.

1690

9043

213

J32/

1556

/200

C

ON

ST

RU

Cł

II C

OP

ŞA

MIC

Ă

PIE

łII

18

R

OM

TE

LEC

OM

S.A

. 42

7320

TE

LEF

ON

IE

CO

PŞ

A M

ICĂ

S

IBIU

LUI

9 19

. S

.C. A

LDO

NA

R

1351

5491

J3

2/53

8/20

00

CO

NS

TR

UC

łII

CO

PŞ

A M

ICĂ

S

IBIU

LUI

20

. S

.C. A

LL M

ET

AL

S.R

.L.

RO

9735

758

J26/

884/

2005

B

OB

ÂLN

A

2 21

. S

.C. A

NR

AT

I S.A

. 78

6227

J3

2/52

2/19

91

SIB

IULU

I 12

22

. S

.C. A

UR

A S

.R.L

. 20

6056

94

J32/

74/1

6.0.

1 C

OA

FU

RA

-

A

L. S

ALC

ÂM

ILO

R

FN

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

FR

IZE

RIE

23

. S

.C. B

RA

TIM

S.A

. 10

9285

1 J0

8/14

/199

1

S

IBIU

LUI

1 24

. S

.C. C

AR

O S

YS

TE

M

1631

1046

INS

T C

AB

LU

INT

ER

NE

T

CO

PŞ

A M

ICĂ

M

ED

IAŞ

ULU

I 32

25.

S.C

. CA

RT

IP

R10

9761

72

T

IPO

GR

AF

IE

CO

PŞ

A M

ICĂ

M

ED

IAŞ

ULU

I 32

26

. S

.C. C

OS

MO

TE

R

O11

9529

70

J40/

433/

15/0

1 T

ELE

FO

NIE

C

OP

ŞA

MIC

Ă

AL.

PR

IMĂ

VE

RII

61

27.

S.C

. CS

ILLA

G C

OM

R

6468

010

C

OM

ER

ł

CO

PŞ

A M

ICĂ

M

ED

IAŞ

ULU

I

28.

S.C

. DIA

FA

RM

53

4014

3

FA

RM

AC

IE

CO

PŞ

A M

ICĂ

S

IBIU

LUI

29

. S

.C. D

IAN

A C

OM

24

2228

29

J32/

1200

/200

P

RO

DU

SE

DE

P

AT

ISE

RIE

C

OP

ŞA

MIC

Ă

LAB

OR

AT

OR

30.

S.C

. ELE

CT

RIC

A

1732

9505

J4

0/44

54/0

8.0

FU

RN

IZA

RE

E

NE

RG

IE

ELE

CT

RIC

Ă

CO

PŞ

A M

ICĂ

A

L. S

ALC

ÂM

ILO

R

1 -

7

31.

S.C

. FA

RM

AC

OM

S.A

. R

1104

107

J.08

/132

/11.

0 F

AR

MA

CIE

C

OP

ŞA

MIC

Ă

SIB

IULU

I 11

2 32

. S

.C. F

AS

HIO

N S

IB

SR

L R

1437

7630

CO

NF

EC

łII

TE

XT

ILE

C

OP

ŞA

MIC

Ă

SIB

IULU

I 24

33.

S.C

. IO

AN

ŞI D

AN

24

5628

4

VÂ

NZ

AR

E P

RE

SĂ

C

OP

ŞA

MIC

Ă

GA

RĂ

30

34

. S

.C. L

A B

ELL

AN

I S

.R.L

. R

1368

8794

J3

2/77

/200

1 B

RU

TĂ

RIE

C

OP

ŞA

MIC

Ă

SIB

IULU

I 44

35.

S.C

. LA

RY

ŞI R

OS

Y

CO

M

1579

0455

J3

2/12

83/0

3/1

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

1 D

EC

EM

BR

IE

36.

S.C

. LE

OP

AR

DU

L S

.R.L

. 81

0457

J3

2/18

54/2

6.8

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

AL.

SA

LCÂ

MIL

OR

37.

S.C

. LU

DIA

CO

M

S.R

.L.

1366

4914

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

ME

DIA

ŞU

LUI

99

38.

S.C

. LU

K

1886

8362

J3

2/10

42/1

9.0

PR

ELU

CR

AR

E

LEM

N

Ał

EL

39

S.C

. LU

VI

2256

7910

J3

2/17

06/2

00

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

TÂ

RN

ĂV

IOA

RA

40.

S.C

. MA

DA

DIA

14

1283

53

C

OM

ER

ł

CO

PŞ

A M

ICĂ

LA

BO

RA

TO

R

41

. S

.C. M

C

DIS

TR

IBU

TIO

N

1814

9375

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

TÂ

RN

ĂV

IOA

RA

90

42.

S.C

. MC

IMP

OR

T

EX

PO

RT

R

1408

6398

PR

ELU

CR

AR

EA

C

ĂR

NII

CO

PŞ

A M

ICĂ

T

ÂR

NĂ

VIO

AR

A

90

43.

S.C

. ME

CT

A S

.R.L

. R

8040

56

J32/

1145

.91

C

OP

ŞA

MIC

Ă

UZ

INE

LOR

2

44.

S.C

. ME

T W

INN

ER

R

1289

2388

J3

2/20

4/20

00

CO

LEC

TA

RE

D

EŞ

EU

RI

CO

PŞ

A M

ICĂ

M

ED

IAŞ

ULU

I 50

45.

S.C

. ME

TE

OR

IMP

EX

R

8057

28

C

OM

ER

ł

CO

PŞ

A M

ICĂ

A

L. S

ALC

ÂM

ILO

R

13

46.

S.C

. MIC

A C

ON

F

1817

3837

J3

2/17

56/2

9/1

CO

NF

EC

łII

TR

ICO

TA

JE

CO

PŞ

A M

ICĂ

S

IBIU

LUI

52

47.

S.C

. NU

TR

ICO

M

R71

4862

5

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

LAB

OR

AT

OR

5

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

48.

S.C

. PA

DE

RT

EG

R

O16

6663

4 J3

2/12

12/2

00

FA

BR

ICA

RE

A

FIIR

ELO

R

ELE

CT

RIC

E

CO

PŞ

A M

ICĂ

S

IBIU

LUI

49.

S.C

. PR

O K

RIS

Z S

.R.L

. 22

6805

44

J32/

1804

/01/

1 C

OM

ER

ł

CO

PŞ

A M

ICĂ

P

LOP

ILO

R

1 50

. S

.C. P

RO

EX

CO

M

R50

9914

3 J/

32/1

/199

4

CO

PŞ

A M

ICĂ

51

. S

.C. P

RO

RO

XI S

.R.L

. 15

8499

27

J32/

1387

/27/

1 C

OM

ER

ł

CO

PŞ

A M

ICĂ

S

IBIU

LUI

52

. S

.C. R

EIN

TO

RS

S.R

.L.

2147

4770

8 J3

2/58

7/2/

.03

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

ME

DIA

ŞU

LUI

9 53

. S

.C. R

OD

IPE

T

4897

015

C

OM

ER

ł P

RE

SĂ

C

OP

ŞA

MIC

Ă

PIA

łA

1

54.

S.C

. RO

MB

AT

S.A

. R

5646

38

J06/

340/

91

AC

T. I

ND

US

TR

IALĂ

C

OP

ŞA

MIC

Ă

UZ

INE

I 6

55.

S.C

. RO

MIR

EX

S.R

.L.

R38

4302

5

CO

ME

Rł

C

OP

ŞA

MIC

Ă

SIB

IULU

I

56.

S.C

. RO

XI P

RO

D

S.R

.L.

R13

6648

84

J32/

57/2

.2.2

0 C

OM

ER

ł

CO

PŞ

A M

ICĂ

LA

BO

RA

TO

R

57.

S.C

. SA

LIG

NY

S.R

.L.

8053

53

C

OM

ER

ł C

U M

AT

. D

E C

ON

ST

RU

Cł

II C

OP

ŞA

MIC

Ă

ME

DIA

ŞU

LUI

7

58.

S.C

. SIL

NF

PR

OD

S

.R.L

. 13

5699

12

J08/

1231

/200

CO

PŞ

A M

ICĂ

U

ZIN

ELO

R

13

59.

S.C

. SIM

EC

R

2469

136

J32/

188/

1991

CO

PŞ

A M

ICĂ

S

IBIU

LUI

60

. S

.C. S

OM

ET

RA

R

8135

26

IN

DU

ST

RIE

C

OP

ŞA

MIC

Ă

FA

BR

ICIL

OR

1

61.

S.C

. TE

ST

CO

NF

. S

.R.L

. 16

9158

91

J32/

1685

/05.

1 F

AB

RIC

AR

EA

DE

C

ON

ST

RU

Cł

II M

ET

ALI

CE

CO

PŞ

A M

ICĂ

S

IBIU

LUI

62.

S.C

. TR

AN

S V

IO S

.R.L

. 23

0385

60

J32/

27/1

1/01

CO

PŞ

A M

ICĂ

S

IBIU

LUI

63

. S

.C. T

RC

LO

GIS

TIK

T

RA

NS

PO

RT

M

AR

FĂ

B

UC

UR

EŞ

TI

CA

LEA

CR

AN

GA

ŞI

28 A

64.

S.C

. VIS

TA

S.R

.L.

1418

8733

C

OP

ŞA

MIC

Ă

ME

DIA

ŞU

LUI

123

65.

SN

P P

ET

RO

M S

.A.

R15

9008

2

PE

CO

C

OP

ŞA

MIC

Ă

SIB

IULU

I 23

9 66

. S

.C. P

HO

EN

IX

RE

CIC

LIN

G S

.R.L

. 22

9353

11

C

OLE

CT

AR

E

DE

ŞE

UR

I R

EF

OLO

SIB

ILE

CO

PŞ

A M

ICĂ

U

ZIN

ELO

R

2

67.

S.C

. KIN

G G

EO

RG

E

2354

601

J32/

239

BA

R

CO

PŞ

A M

ICĂ

LA

BO

RA

TO

R

Înto

cmit,



2.5. PotenŃialul demografic

PotenŃialul demografic reprezintă pilonul de fundamentare principal al Planului Urbanistic

General şi al oricărei strategii de dezvoltare a oraşului Copşa Mică pentru următorii ani.

Totodată, potenŃialul uman, în ansamblul său, a fost caracterizat de cele mai dramatice

schimbări petrecute în perioada 1990 - prezent.

Căderea industriei, în oraş, a avut cea mai puternică influenŃă asupra oamenilor,

afectându-le viaŃa de zi cu zi, în toate aspectele: natalitate, mortalitate, migraŃie,

infracŃionalitate, coşul zilnic, investiŃiile.

În vederea evaluării corecte a potenŃialului uman, beneficiarul lucrării a solicitat

elaborarea, ca material de fundamentare, a unui studiu demografic cu următorul conŃinut:

� cadrul natural şi antropic;

� evoluŃia istorico-funcŃională a localităŃii;

� evoluŃia şi structura populaŃiei;

� condiŃionarea socială de procesul de urbanizare;

� concluzii şi recomandări.

Ca o sinteză din acest studiu s-au extras aspectele esenŃiale şi s-au concentrat astfel:

2.5.1. Mărimea, evoluŃia şi structura populaŃiei

Numărul şi structura populaŃiei sintetizează, în mărimea şi evoluŃia sa, influenŃa unui

complex de factori de natură economică, socială şi demografică ce au acŃionat asupra corelaŃiei

demo-economice în condiŃiile particulare ale localităŃii Copşa Mică.

Factorii sub a căror influenŃă a stat evoluŃia populaŃiei în perioada de după 1990 sunt:

restructurarea în vederea rentabilizării unităŃilor industriale, privatizarea, un proces firesc de

diversificare şi de adaptare a structurii profesionale, potrivit noilor cerinŃe ale procesului de

dezvoltare economică, schimbările în structura socială a populaŃiei, şomajul etc.

EvoluŃia numerică a populaŃiei localităŃii Copşa Mică este prezentată în graficul următor:



EvoluŃia populaŃiei în localitatea Copşa Mică(1930 - 2008)

1500

2500

3500

4500

5500

6500

1930

1956

1966

1970

1976

1977

1980

1985

1989

1991

1992

1998

2002

2008

anul

num

ăr lo

cuito

ri

PopulaŃia (total)

Anul Număr

locuitori Anul

Număr

locuitori

1854 760 1981 6561

1910 956 1982 6570

1930 1726 1983 6669

1956 4032 1984 6673

1965 5407 1985 6871

1966 6156 1986 6737

1967 6410 1987 6741

1968 6514 1988 6797

1969 6533 1989 6894

1970 6581 1990 6581

1971 6774 1991 6503

1972 6857 1992 5332

1973 6867 1993 5243

1974 6771 1994 5245

1975 6764 1995 5229

1976 6715 1996 5174

1977 6194 1997 5156

1978 6106 1998 5110

1979 6276 2002 5369

1980 6938 2008 5200



În perioada 1930 - 1985, populaŃia localităŃii Copşa Mică a crescut cu 5151 locuitori,

respectiv cu 74,90%.

În perioada 1990 - 1998, populaŃia localităŃii Copşa Mică a scăzut cu 1471 locuitori, adică

cu 22,35%.

În perioada 1980 - 1989, natalitatea scade de la 22,9 ‰ în 1980, la 14,8 ‰ în 1982 şi

17,9 ‰ în 1989. A doua perioadă luată în studiu (1990-1998) se caracterizează în principal prin

scăderea natalităŃii, de la 15,4 ‰ la 12,5 ‰ în localitatea Copşa Mică.

Numărul populaŃiei scade brusc în anul 1992 (vezi diagrama), iar în anul 1998 populaŃia

localităŃii Copşa Mică este de 5110 locuitori, ceea ce se explica îndeosebi prin scăderea -

începând cu anul 1990 - a activităŃii industriale din zonă şi migrarea forŃei de muncă, aspecte

legate de măsurile luate pe linia combaterii poluării.

În prezent, populaŃia este de circa 5200 de locuitori.

Structurarea populaŃiei oraşului Copşa Mică s-a realizat funcŃie de mai mulŃi factori,

astfel:

Structura populaŃiei pe grupe de vârstă şi sexe

Structura pe grupe de vârstă şi sexe prezintă o mare importanŃă, atât sub aspect

demografic, cât şi sub aspect economic.

În mod obişnuit, în cadrul unei populaŃii, se deosebesc trei grupe mari de vârstă: tânără

(0-19 ani), adultă (20-64 ani) şi vârstnică sau bătrână (65 ani şi peste).

În anul 2002, conform acestei clasificări, situaŃia se prezintă astfel:

Nr.

crt.

Grupa de vârstă

(ani) Număr populaŃie

Procente

(%)

1 0 - 19 1789 33,32

2 20 - 64 3142 58,52

3 peste 65 438 8,16

Conform datelor din acest tabel, se remarcă o pondere importantă a persoanelor apte de

muncă (58,52 %) şi a tineretului (33,32 %), ceea ce indică un bun potenŃial uman.



În localitatea Copşa Mică, procentul populaŃiei tinere este mai ridicat faŃă de media pe

judeŃ, dar longevitatea populaŃiei este mai scăzută.

PopulaŃia stabilă pe sexe, la 18.03.2002, a fost de 5369 persoane, din care 2637 de sex

masculin şi 2732 de sex feminin. PopulaŃia de sex masculin reprezintă 49,11 %, iar cea de sex

feminin 50,89 %.

PopulaŃia tânără, de până la 30 de ani, este reprezentată în 2002 de 50,09 % bărbaŃi şi

49,91 % femei.

PopulaŃia vârstnică, de peste 70 de ani, este reprezentată în 2002 de 35,18 % bărbaŃi şi

64,82 % femei.

Structura naŃională

PopulaŃia, pe naŃionalităŃi, din oraşul Copşa Mică, la recensământul din 18.03.2002, se

prezintă astfel.

NaŃionalitate Număr populaŃie Procent

%

PopulaŃie: total 5369 100

Din care: Români 4304 80,16

Germani 36 0,68

Maghiari 637 11,86

Rromi 390 7,26

alte naŃionalităŃi 2 0,04



Structura pe etnii a populaŃiei se prezintă în figura următoare:

În ceea ce priveşte structura naŃională a populaŃiei localităŃii Copşa Mică, este de

remarcat faptul că, în prezent, marea majoritate a locuitorilor sunt români (80,16%), la distanŃă

destul de mare, ca pondere, situându-se populaŃia maghiară (11,86%) şi comunitatea rromilor

(7,26%).

Structura religioasă

PopulaŃia stabilă după religie, la rencensământul din 18.03.2002, este redată de tabelul

următor.

COPŞA MICĂ RELIGIE

Număr %

Total 5369 100

Ortodoxă 4527 84,32

Romano-catolică 330 6,15

Greco-catolică 38 0,71

Reformată 109 2,03

Evanghelică 179 3,33

Baptistă 56 1,04

Penticostală 69 1,28

Altele 61 1,14

Rezultă că pe teritoriul localităŃii Copşa Mică fiinŃează un număr mare de culte religioase,

ortodocşii fiind reprezentaŃi în proporŃie de 84,32 % (faŃă de 89,50 % în judeŃul Sibiu), iar

romano - catolicii în proporŃie de 6,15 % faŃă de 1,47 % - judeŃul Sibiu.



Această situaŃie este rezultatul strânsei corelaŃii existente între structura naŃională a

populaŃiei şi cea religioasă.

Structura confesională a populaŃiei este prezentată în figura de mai jos:

2.5.2. Resursele de muncă şi populaŃia ocupată

După 1990 a avut loc un amplu proces de restructurare a întregii economii şi de

modificare a structurii forŃei de muncă.

La Copşa Mică se remarcă doi poli, şi anume:

- Ponderea însemnată a populaŃiei ocupate în industrie şi mai puŃin în construcŃii;

- Ponderea scăzută a populaŃiei ocupate în învăŃământ, sănătate şi asistenŃă socială,

cultură, sport, activităŃi asociative, dar mai ales în agricultură.

Structura populaŃiei active, după activitatea economică în care se încadrează, este

prezentată în tabelul şi figura următoare:

Nr.

crt. SECTOR ACTIVITATE

NUMĂR PERSOANE

OCUPATE PROCENTE %

1 INDUSTRIE 726 60

2 AGROZOOTEHNIE 11 1

3 CONSTRUCłII 90 7

4 TRANSPORTURI 38 3

5 SERVICII 68 6

6 COMERł 115 9

7 DESERVIRE GENERALĂ A LOCALITĂłII 167 14

8 TOTAL POPULAłIE OCUPATĂ 1.215 100



Nivelul de educaŃie a populaŃiei ocupate în activităŃi economice este prezentat în tabelul

următor:

ExplicaŃii ÎnvăŃământ

superior

ÎnvăŃământ

postliceal

ÎnvăŃământ

liceal

ÎnvăŃământ

profesional

ÎnvăŃământ

gimnazial

ÎnvăŃământ

primar

Fără

şcoli

TOTAL = 1215,

din care:

46

3,78 %

82

6,75 %

368

30,29 %

425

34,98 %

256

21,07 %

34

2,79 %

4

0,34 %

14-19 ani - - 8 13 - - -

20-34 ani 27 42 205 230 108 13 -

25-54 ani 19 40 155 182 148 21 4

2.5.3. Fenomene sociale semnificative

Fenomenele sociale semnificative cu care se confruntă populaŃia oraşului Copşa Mică se

se pot grupa după cum urmează:

Mişcarea migratorie

Mişcarea migratorie a populaŃiei (sau mişcarea mecanică), în accepŃiunea cea mai largă

a termenului, implică ideea de deplasare, schimbarea de loc de muncă şi locuinŃă.

Elementele principale ale acestei componente demografice sunt:

- deplasările zilnice pentru muncă (navetismul);

- deplasările sezoniere;

- migraŃia în ambele sale fluxuri: imigrarea şi emigrarea.



Anul SosiŃi PlecaŃi Spor Anul SosiŃi PlecaŃi Spor

1970 201 194 7 1985 121 183 -62

1971 189 179 50 1986 160 184 -24

1972 133 184 -51 1987 124 199 -75

1973 149 323 -174 1988 81 118 -37

1974 182 260 -178 1989 51 142 -91

1975 134 239 -105 1990

1976 96 197 -101 1991 74 163 -89

1977 102 218 -116 1992 163 221 -118

1978 260 197 63 1993 126 116 10

1979 266 159 67 1994 150 186 -36

1980 287 178 109 1995 72 141 -69

1981 136 160 -24 1996 109 149 -40

1982 180 204 -24 1997 80 98 -18

1983 142 163 -21 1998 73 119 -46

1984 91 137 -46 1999-

2008

(estimat)

602 512 90

Urmărind evoluŃia plecărilor şi sosirilor pe ultimii 38 de ani, se observă că sporul migrator

este negativ între anii 1971-1977, şi pozitiv timp de 4 ani (1978 - 1981). Din anul 1981 încoace,

sporul migrator s-a menŃinut negativ.

Mişcarea naturală a populaŃiei

PopulaŃia se află într-un permanent proces de împrospătare, proces ce poartă numele de

reproducere a populaŃiei. ÎnŃelegerea acestui fenomen presupune cunoaşterea, în prealabil, a

unor noŃiuni şi indicatori de bază, la care ne vom referi, selectiv, în continuare.

Natalitatea

Privită sub aspectul demografic, indică intensitatea naşterilor în cadrul unei populaŃii şi se

determină ca raport între numărul născuŃilor vii, dintr-o anumită perioadă, şi numărul mediu al

populaŃiei, din perioada respectivă.

n = N/P x 1000

unde: n - indicele brut de natalitate

N - nr. născuŃilor vii

P - nr. mediu al populaŃiei

Înlocuind în formulă cu date concrete înregistrate în anii 1997 - 2001, rezultă următorii

indici de natalitate pentru oraşul Copşa Mică:



Anul 1997 1998 1999 2000 2001

Nr. născuŃi vii 68 81 76 69 85

Nr. populaŃie 5130 5151 5193 5175 5173

Indice brut de

natalitate (n) 13,25 ‰ 15,72 ‰ 14,63 ‰ 13,33 ‰ 16,43 ‰

Intensitatea natalităŃii se diferenŃiază în funcŃie de tipul de mediu, de nivelul de instruire,

de naŃionalitate etc., şi este în mare măsură influenŃată de concepŃiile şi tradiŃiile locale, de

gradul de cultură şi civilizaŃie, de proporŃia populaŃiei feminine ocupate în activitatea socio-

economică etc.

Fertilitatea

Reprezintă manifestarea efectivă a fecundităŃii unui cuplu sau a unei populaŃii, măsurată

prin numărul de născuŃi vii obişnuiŃi. Se distinge o fertilitate generală a populaŃiei de vârstă

fertilă (aici este implicată mai ales populaŃia feminină între 15 - 49 ani) şi o fertilitate conjugală,

care se referă la ”productivitatea căsătoriilor”.

Un rol important în precizarea conŃinutului fenomenului demografic îl au indicatorii

fertilităŃii, respectiv rata generală şi rata specifică a fertilităŃii.

Rata generală a fertilităŃii (R.G.F.) se obŃine raportând numărul născuŃilor vii la numărul

populaŃiei feminine de vârstă fertilă, luată ca medie anuală, după formula:

R.G.F. = N/P.f. x 1000

unde: N – nr. născuŃilor vii

P.f. – populaŃia feminină de vârstă fertilă

Înlocuind în formulă cu date concrete înregistrate în anii 1992 şi 2002, rezultă

următoarea rată generală a fertilităŃii pentru oraşul Copşa Mică:

Anul 1992 2002

Nr. născuŃi vii 56 98

Nr. populaŃie feminină

fertilă 1293 1484

Rata generală a

fertilităŃii (R.G.F.) 43,31 60,03



R.G.F. - scoate în evidenŃă legătura dintre efectivul născuŃilor vii şi unul dintre factorii

determinanŃi, care influenŃează intrările în sistemul populaŃiei, respectiv mărimea contingentului

fertil feminin.

Mortalitatea

FrecvenŃa deceselor în cadrul unei populaŃii se măsoară, în mod curent, cu un indice

statistic cunoscut sub numele de rata brută de mortalitate (R.B.M.) sau rata generală de

mortalitate, calculat după formula:

R.B.M. = M/P x K

unde: M - numărul total al deceselor în decursul unei perioade calendaristice

P - numărul mediu anual al populaŃiei

K - constantă, egală cu 1000 sau 100000

Înlocuind în formulă cu date concrete înregistrate în anii 1997 - 2001, rezultă următoarea

rată brută de mortalitate pentru oraşul Copşa Mică:

Anul 1997 1998 1999 2000 2001

Nr. deceselor 72 52 51 50 49

Nr. populaŃie 5130 5151 5193 5175 5173

Rata brută de

mortalitate

(R.B.M.)

14,03 10,09 9,82 9,66 9,47

Atunci când se urmăreşte mortalitatea pe sexe, se pune în evidenŃă o pondere mai

ridicată a mortalităŃii masculine faŃă de cea feminină, fenomen cunoscut sub denumirea de

supramortalitate masculină. Cauzele care determină acest fenomen sunt de ordin diferit:

genetice, social-economice, unele evenimente excepŃionale, cum ar fi războaiele etc.

De la oficiul judeŃean de statistică s-au obŃinut următoarele date referitoare la natalitatea,

respectiv mortalitatea din oraşul Copşa Mică, date înregistrate pe parcursul mai multor ani:



NATALITATE, MORTALITATE (%) - Oraş Copşa Mică

Anul Nr. Crt Categorii 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 1. Indici – Baza lant (100%) : - Populatia 1.01 98.8 99.4 99.5 100.3 101.1 98.8 101.1 - Populatia 1.07 98.8 99.1 100.4 100.8 99.7 100.0 0.0

2. Proportii la 1000 locuitori : - Nascuti vii 12.2 13.3 15.7 14.6 13.3 16.4 0.0 - Decedati 10.2 14.0 10.1 9.8 9.7 9.5 0.0 - S. DOM sositi 21.1 14.2 16.9 21.0 13.7 18.0 0.0 - S. DOM plecati 28.8 18.1 19.4 14.4 29.2 13.9 0.0 - Casatoriti 6.2 5.8 6.2 5.2 5.4 5.2 0.0 - Divortati 2.51 3.70 4.47 3.66 4.06 2.90 0.0

3. Proportii la 1000 locuitori: - Nascuti morti 0.0 0.0 12.2 0.0 0.0 0.0 0.0 - Decedati sub 1 an 15.9 14.7 12.3 26.3 43.5 0.0 0.0

4. Res. Sos. 1 24.2 23.8 40.6 37.6 31.9 24.7 0.0 5. Res. Sos. 7 30.0 30.2 44.8 34.9 30.9 9.9 0.0 6. Res. Plec. 1 30.9 28.1 44.8 35.8 28.4 24.6 0.0 7. Res. Plec. 7 30.5 29.6 46.6 30.4 28.2 21.5 0.0

Anul Nr. crt Categorii

1997 1998 1999 2000 2001 2002 1. Populatia 1.01 legala 5156 5132 5148 5207 5146 5203 2. Populatia 1.07 legala 5130 5151 5193 5175 5173 0 3. Nascuti vii 68 81 76 69 85 0 4. Decedati 72 52 51 50 49 0 5. Spor natural -4 29 25 19 36 0 6. Sositi 73 87 109 71 93 0 7. Plecati 93 100 75 151 72 0 8. Spor migrator -20 -13 34 -80 21 0 9. Casatoriti 30 32 27 28 27 0

10. Divortati 19 23 19 21 15 0 11. Nascuti morti 0 1 0 0 0 0 12. Decedati sub 1 an 1 1 2 3 0 0 13. Anunturi de resedinta sositi 1.01 122 209 195 165 128 6 14. Anunturi de resedinta sositi 1.07 155 231 181 160 51 0 15. Anunturi de resedinta plecati 1.01 144 231 186 147 127 96 16. Anunturi de resedinta sositi 1.07 152 240 158 146 111 0

Şomajul

Şomajul existent în localitatea Copşa Mică nu este specific unei meserii sau unei

calificări. Cea mai defavorizată categorie este cea a femeilor şi a tinerilor până la vârsta de 30

de ani.

În ceea ce priveşte evoluŃia numărului de şomeri şi structura pe categorii de beneficiari în

intervalul anilor 1994 - 2002, situaŃia este bine reprezentată în următorul tabel:



Anul Categ. de

beneficiari Total

Ajutor de

şomaj

Ajutor de

integrare

profesională

AlocaŃie

de sprijin

Alte

categorii

Total pers 30 1 1 28 -- 1994

Femei 12 0 1 1 --

Total pers 110 30 4 76 -- 1995

Femei 43 10 3 30 --

Total pers 100 12 4 84 -- 1996

Femei 51 8 2 41 --

Total pers 113 14 5 34 -- 1997

Femei 53 9 3 41 --

Total pers 187 45 18 124 -- 1998

Femei 81 24 10 47 --

Total pers 269 104 44 121 1112 1999

Femei 124 61 17 46 580

Total pers 256 99 - 128 - 2002

Femei 130 51 - 56 -

Analizând datele de mai sus, obŃinute de la AgenŃia JudeŃeană pentru Ocupare şi

Formare Profesională Sibiu, se poate observa tendinŃa crescândă a numărului de şomeri la

nivel de localitate, aceasta fiind foarte evidentă mai ales în anul 2002.

Rata şomajului se exprimă ca raport între numărul şomerilor şi populaŃia stabilă (între 18-

62 ani) a oraşului Copşa Mică şi este egală cu 45,17% (un procent foarte ridicat).

O situaŃie specială reiese din faptul că un număr foarte mare de persoane (1112

persoane) nu mai beneficiază de nici un sprijin social, situaŃia lor socială devenind astfel incertă.

Structura socio-profesională a şomerilor în anii 1998 şi respectiv 2002, este prezentată în

tabelul următor:

Anul 1998 1999 2002 2008 aug estimare

Muncitori 155 234 218 749

Studii medii 31 33 38 51

Studii superioare 1 2 - -

Total şomeri 187 269 256 800

Tinerii sub 30 de ani, absolvenŃi, constituie pentru fiecare categorie de şomaj o pondere

de minimum 30%, alarmată şi prin pericolul mare de diminuare a componentei celei mai

dinamice a populaŃiei, ocupate în activităŃi economice.



Şomajul, deghizat sub forma diferitelor formule de trimitere în concedii neplătite sau

parŃial plătite, nu poate fi surprins în datele statistice, însă influenŃează în mod cert, gradul de

ocupare a forŃei de muncă.

Probleme ale delicvenŃei sociale

Problemele ce vizează delicvenŃa socială au cunoscut o accentuare deosebită după

1989, urmare a traversării unei perioade de tranziŃie cu numeroase convulsii economice şi de

natură socio-politice.

Analizând datele furnizate de Biroul de Statistică al PoliŃiei din oraşul Copşa Mică, se

poate concluziona că situaŃia delicvenŃei prezintă o creştere a numărului de infracŃiuni şi

contravenŃii în perioada de după 1989. Dintre cauzele majore care au determinat această

situaŃie, menŃionăm:

� tendinŃa unor persoane de a dobândi unele venituri pe căi ilegale (fără legătură cu nivelul

minim de viaŃă);

� necunoaşterea unor legi sau a unor acte normative în diferite domenii de activitate;

� probleme de ordin material;

� înŃelegerea greşită a normelor interne şi internaŃionale privind drepturile şi libertăŃile

cetăŃeneşti;

� lipsa de supraveghere şi educare a minorilor şi a tinerilor (de către familie, şcoală şi alte

instituŃii).

În oraşul Copşa Mică, instituŃiile justiŃiei sunt reprezentate de PoliŃia oraşului.

2.5.4. DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie

În final, se poate preciza faptul că situaŃia socială a oraşului Copşa Mică este în

concordanŃă cu perioada dificilă pe care o traversăm la nivel naŃional. Aceasta se explică prin

declinul economiei, numărul extrem de ridicat al şomerilor, precum şi o deteriorare a climatului

urban. Viitorul depinde acum de măsurile ce vor fi luate pe plan local şi regional, măsuri care să

asigure locuri de muncă pentru tineri şi astfel să scadă şi numărul infracŃiunilor săvârşite.

În ceea ce priveşte modul de viaŃă a populaŃiei oraşului Copşa Mică, se pot desprinde o

serie de concluzii:

1) PopulaŃia oraşului Copşa Mică este în continuă descreştere, fapt care se datorează mai

multor factori:

- în ceea ce priveşte evoluŃia sporului natural, apar modificări radicale (în prezent

acesta fiind negativ), dictate de schimbarea sistemului socio-politic şi de



modificările semnificative în privinŃa factorilor dominanŃi (eliminarea legislaŃiei

privind controlul naşterilor, posibilitatea folosirii substanŃelor contraceptive etc.);

- poluarea mediului este un alt factor determinant şi are repercusiuni evidente în

starea de sănătate a populaŃiei. Este vorba şi de disconfortul marcant şi

permanent provocat populaŃiei prin mirosuri şi iritaŃia mucoaselor căilor respiratorii

şi a conjunctivitelor oculare.

- deşi mai puŃin periculos pentru sănătate, negrul de fum, prin efectul său de

murdărire a tuturor suprafeŃelor, a avut un impact extrem de negativ pe plan

psihosocial.

ConsecinŃa situaŃiei prezentate a fost navetismul şi fluctuaŃia populaŃiei active, fenomene

ce se menŃin şi în prezent.

Scăderea numărului populaŃiei este datorat şi mişcării mecanice a populaŃiei, mişcare

influenŃată foarte mult de declinul economiei (lipsa locurilor de muncă, în principal), situaŃie

care, după toate previziunile, va degenera şi mai mult dacă nu se vor lua măsuri urgente.

2) Şomajul este o problemă socială apărută după 1990, şi are în oraşul Copşa Mică o rată

ridicată. Problema cea mai mare o ridică populaŃia aptă de muncă, care nu mai

beneficiază de ajutor de şomaj, cu alte cuvinte populaŃia care nu are nici un venit de

subzistenŃă şi care reprezintă o categorie însemnată în cadrul populaŃiei;

3) Necesarul de fond locuibil este în general satisfăcut, probleme mai deosebite fiind

ridicate de slaba gospodărire a locuinŃelor;

4) Din punct de vedere al asistenŃei medicale, starea de îngrijire medicală este apreciată de

populaŃie drept nesatisfăcătoare. Fiind un oraş în care poluarea face ravagii din punct de

vedere medical, oraşul ar trebui să fie dotat cu un serviciu medical mai complex decât

este în prezent;

5) Salubrizarea este, în general, deficitară deoarece se confruntă cu o serie de probleme

care de altfel sunt comune şi celorlalte oraşe ale Ńării această disfuncŃionalitate este pe

cale de a fi eliminată;

6) Problema delicvenŃei sociale este una acută şi de mare actualitate, datorită creşterii

numărului de infracŃiuni şi contravenŃii care sunt influenŃate, pe lângă alŃi mulŃi factori, şi

de nivelul scăzut de viaŃă;

7) ViaŃa culturală traversează o perioadă de criză;

8) La numărul actual al populaŃiei cu vârste cuprinse între 3 şi 21 de ani, necesarul de

instituŃii de educaŃie şi cultură este satisfăcător.



Dintre recomandările care se pot face, o parte se vor regăsi cu siguranŃă şi în alte studii,

dar acestea sunt cele care pot conduce în timp la îmbunătăŃirea aspectelor legate de viaŃa

populaŃiei oraşului Copşa Mică:

� Crearea de locuri de muncă, în vederea reducerii şomajului;

� Crearea de spaŃii verzi cu rol mecanic de filtrare şi chimic, pentru diferite grupe de

poluanŃi;

� Împădurirea dealurilor care prezintă versanŃi erodaŃi, în vederea prevenirii alunecărilor de

teren şi producerii de oxigen;

� Asigurarea unui serviciu de urgenŃă mai complex;

� Construirea de noi creşe;

� Renovarea şi dotarea blocurilor nelocuite momentan, în vederea dării lor în folosinŃă;

� ÎmbunătăŃirea aspectului estetic al oraşului;

� ÎmbunătăŃirea serviciilor prestate de SPGCL;

� Măsuri în vederea reducerii poluării de către SOMETRA.

2.6. CirculaŃia

CirculaŃia, ca şi concept economico - urbanistic, reprezintă o unitate funcŃională formată

din infrastructura şi relaŃiile în teritoriu ale unităŃii administrativ teritoriale.

Ca funcŃionalitate - în oraşul Copşa Mică circulă oameni şi bunuri, fie pleacă, fie vin, fie

tranzitează oraşul, în drum spre alte destinaŃii.

Ca infrastructură, în oraşul Copşa Mică se poate discuta de circulaŃia rutieră şi de

circulaŃia pe calea ferată, care dispune de infrastructură specifică suficientă din punct de vedere

cantitativ.

Ca destinaŃie, putem analiza circulaŃia în interiorul unităŃii administrative şi, respectiv,

circulaŃia în afara acesteia.

2.6.1. Infrastructura de circulaŃie aferentă circulaŃiei rutiere şi circulaŃiei pe calea ferată

se structurează astfel:

� Drumul naŃional DN 14 - Mediaş - Sibiu;

� Drumul naŃional DN 14 B Copşa Mică - Blaj;

� Drumul judeŃean DJ 142 G Copşa Mică - Valea Viilor;

� Drumul comunal DC 8 Copşa Mică - Târnăvioara;

� ReŃeaua stradală - Copşa Mică;

� ReŃeaua stradală - Târnăvioara;

� Gara şi căile ferate - Linia 300 (Bucureşti - Episcopia Bihorului);



- Linia 200 (Mediaş - Sibiu).

Drumul naŃional DN 14 - traversează oraşul pe direcŃia nord est - sud vest, având, pe

teritoriul administrativ al oraşului, o lungime de 4,1 km. Drumul este în stare tehnică bună şi

deserveşte traficul de mărfuri şi persoane spre toate direcŃiile. Este de la sine înŃeles că această

cale de circulaŃie este foarte solicitată, determinând disconfort, atât pentru populaŃie cât şi

pentru cei ocupaŃi în trafic.

Drumul naŃional DN 14 B - se desprinde din DN 14, traversează calea ferată şi pârâul

Visa, conducând circulaŃia spre comuna Micăsasa (judeŃul Sibiu) şi Blaj (judeŃul Alba). Drumul

DN 14 B este în stare tehnică proastă, atât pe teritoriul administrativ al oraşului Copşa Mică cât

şi în rest; deserveşte traficul populaŃiei din zonă, dar şi transportul greu spre Alba Iulia, Cluj sau

Tîrgu Mureş.

Drumul judeŃean DJ 142 G - este suportul de desfăşurare a circulaŃiei în şi din comuna

Valea Viilor (cu satele Valea Viilor şi Motiş). Este un drum judeŃean în stare tehnică bună,

suficient pentru traficul existent în acest moment.

Drumul comunal DC 8 se desprinde din DN 14 şi asigură circulaŃia auto şi pietonală în

Târnăvioara - localitate aparŃinătoare de oraşul Copşa Mică. Este singura cale de circulaŃie în şi

din Târnăvioara.

ReŃeaua stradală Copşa Mică şi Târnăvioara este alcătuită în principal din:

� tronsonul intravilan al drumurilor naŃionale DN 14 şi DN 14 B;

� tronsonul intravilan al drumurilor DJ 142 G şi DC 8;

� străzi şi alei.

Din punct de vedere cantitativ, reŃeaua stradală, deja configurată, este suficientă

asigurând accesul la gospodăriile populaŃiei şi la instituŃiile de deservire generală.

Din punct de vedere calitativ, reŃeaua stradală este necorespunzătoare pentru o

circulaŃie normală, impunând realizarea urgentă a unor investiŃii importante.

ReŃeaua stradală a oraşului Copşa Mică are o lungime totală de 17,9 km, din care 12,6

km reprezintă străzi asfaltate iar 5,4 km străzi neasfaltate.

2.6.2. DisfuncŃionalităŃi:

− Elementele geometrice ale străzilor sunt necorespunzătoare circulaŃiei actuale,

fiind astfel, nevoie de o redimensionare şi reclasare:

� străzi insuficient de late;

� intersecŃii înghesuite şi nemodernizate;

� străzi nemarcate;



� străzi cu curbe şi pante accentuate nemenajate corespunzător;

� parcări neamenajate;

� străzi care trebuiesc reclasate, traficul fiind mai intens decât cel corespunzător

categoriei actuale a străzii, fiind astfel nevoie de o redimensionare şi reclasare.

− Îmbrăcămintea străzilor - necorespunzătoare atât în Copşa Mică cât şi în

Târnăvioara, indiferent dacă drumurile sunt sau nu, asfaltate;

− Lipsa unei centuri ocolitoare care să preia transportul greu, în favoarea păstrării

actualei căi de comunicaŃie pentru circulaŃia internă de tonaj mic.

2.7. Teritoriul administrativ

2.7.1. BilanŃul teritorial

SuprafaŃa totală a teritoriului administrativ al oraşului Copşa Mică este de 2.579 ha, din

care suprafaŃa totală a intravilanului este de 277 ha.

Datele referitoare la bilanŃul teritorial existent au fost obŃinute prin cererea nr.

662/27.01.2009, de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sibiu, care a răspuns

solicitării noastre prin adresa nr. 662/27.01.2009.

BilanŃul teritorial al suprafeŃelor, pe categorii de folosinŃă, este prezentat în Tabelul nr.

2.7.1.

Tabel nr. 2.7.1 - BilanŃ teritorial pe categorii de folosinŃă (existent)

TERENURI AGRICOLE TERENURI NEAGRICOLE

ORAŞUL

COPŞA MICĂ

AR

AB

IL

PĂ

ŞU

NI

FÂ

NE

łE

VII

LIV

EZ

I

TO

TA

L

AG

RIC

OL

PĂ

DU

RI

TE

RE

NU

RI

CU

AP

E

ŞI S

TU

F

DR

UM

UR

I

CU

Rł

I

CO

NS

TR

UC

łII

NE

PR

O-

DU

CT

IV

TO

TA

L

NE

AG

RIC

OL

TOTAL

GENERAL

INTRAVILAN

Copşa Mică +

Târnăvioara

43 - 7 - - 50 - 2 43 161 21 227 277

TOTAL

INTRAVILAN 43 - 7 - - 50 - 2 43 161 21 227 277

EXTRAVILAN 434 222 53 - - 709 864 42 35 42 610 1.593 2.302

TOTAL

GENERAL 477 222 60 - - 759 864 44 78 203 631 1.820 2.579

Pe categorii de folosinŃă se remarcă, în principal, ponderea mare a pădurilor (33,5% din

suprafaŃa teritoriului administrativ), fapt pozitiv atât în ceea ce priveşte reconstrucŃia mediului,

cât şi din punct de vedere economic. De asemenea, un aspect pozitiv este reprezentat de

ponderea mare (30%) a terenurilor agricole, chiar dacă, în prezent, acestea nu pot fi utilizate



eficient. Ca o disfuncŃionalitate, se remarcă ponderea destul de mare a terenului neproductiv

(24,5%), fapt ce va impune dezvoltarea unor acŃiuni de îmbunătăŃiri funciare.

2.7.2. Intravilan existent: componente şi zonificare funcŃională

BilanŃul teritorial al suprafeŃelor cuprinse în intravilanul existent, pe zone funcŃionale, este

prezentat în tabelul următor:

Tabel nr. 2.7.2. – BilanŃ teritorial pe zone funcŃionale (existent)

SUPRAFAłA (ha)

Nr crt

ZONE FUNCłIONALE Localitate

principală

LocalităŃi componente

sau aparŃinătoare

Trupuri izolate TOTAL

Procent din total

intravilan (%)

1. LocuinŃe şi funcŃiuni complementare 60,89 - 23,11 84,00 30,32%

2. UnităŃi industriale şi depozite 110 - - 110,00 39,71%

3. UnităŃi agrozootehnice 0,12 - - 0,12 0,04%

4. InstituŃii şi servicii de interes public 6,31 - 0,57 6,88 2,48%

4. Căi de comunicaŃie şi transport, din care 40,44 - 2,56 43,00 15,52%

5. SpaŃii verzi, sport, agrement, protecŃie 7,63 - 0,37 8,00 2,89%

6. Ape 1,03 - 0,97 2,00 0,72%

7. ConstrucŃii tehnico edilitare - - - 0,00%

8. Gospodărire comunală, cimitire 1,14 - 0,86 2,00 0,72%

9. Terenuri neproductive 21 - - 21,00 7,58%

TOTAL 248,56 - 28,44 277,00 100,00%

Oraşul Copşa Mică a fost structurat în zone funcŃionale, corespunzător evoluŃiei în timp a

localităŃii,în prezent identificându-se următoarele zone funcŃionale:

- zona centrală;

- zona de locuinŃe şi funcŃiuni complementare;

- zona industrială;

- zona unităŃilor agrozootehnice;

- zona de spaŃii verzi, sport, agrement, protecŃie;



- zona de gospodărire comunală/cimitire;

- zona de construcŃii tehnico-edilitare;

- zona pentru căi de comunicaŃie şi transport.

Zonele funcŃionale fac obiectul unei analize foarte atente în cadrul acestui Plan

Urbanistic General, repartizarea echilibrată a acestora şi relaŃiile complexe care există între ele

constituind un obiectiv foarte important al PUG-ului.

Principalele aspecte analizate la fiecare zonă funcŃională sunt legate de:

- poziŃia faŃă de ansamblul localităŃii;

- interdependenŃa faŃă de alte zone funcŃionale;

- posibilităŃile fiecărei zone de a primi noi obiective;

- posibilitatea de extindere a zonei.

Zonele funcŃionale identificate în cadrul oraşului Copşa Mică se prezintă după cum

urmează:

1. ZONA CENTRALĂ CU FUNCłIUNI COMPLEXE DE INTERES PUBLIC

S-a conturat în timp, având ca centru de greutate instituŃia Primăriei. Zona are ca axă

principală un segment al drumului naŃional DN 14, de la Viaduct până la cantonul C.F.R., pe

direcŃia nord est-sud vest, în această zonă dezvoltându-se principalele construcŃii ale oraşului,

ce susŃin o serie de instituŃii de interes public: Primăria, AdministraŃia financiară, Sediul CEC,

Dispensar, Sediul SMURD, Bibliotecă, Banca Carpatica, Biserică ortodoxă, Grupul Şcolar

Industrial „Nicolae Teclu”, Oficiul Poştal, GrădiniŃă, PoliŃia, Cantina Sometra, piaŃa

agroalimentară, chioşcuri, magazin alimentar, magazin universal, cofetărie, restaurant, magazin

meşteşugăresc, canton C.F.R. Aici se desfăşoară principalele funcŃiuni de interes general, zona

fiind accesibilă din toate celelalte zone ale oraşului, prin DN 14.

Pe lângă instituŃiile de interes public, în zona centrală se găsesc locuinŃe (în general de

bloc, dar şi individuale), în regim de înălŃime P+1 şi P. Din punct de vedere al densităŃii

construcŃiilor, se apreciază că este posibilă construirea de noi clădiri. Zona este deficitară în

ceea ce priveşte spaŃiile de parcare şi spaŃiile verzi. Aspectul general al zonei este, sensibil,

îmbunătăŃit prin derularea proiectului de refacere a faŃadelor construcŃiilor în cadrul Programului

NaŃional „ZONE FIERBINłI”. PrezenŃa drumului naŃional D.N.14 are efecte negative asupra

zonei, impunându-se urgent eliminarea traficului de tranzitare a oraşului cu transporturi grele de

mărfuri şi redarea acestei căi circulaŃiei auto uşoare şi pietonilor.

Zona este bine amplasată şi dimensionată faŃă de mărimea oraşului, permite amplasarea

unor noi obiective şi deŃine caracteristicile unei zone centrale formate.



2. ZONA DE LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE este structurată pe

cartiere, descrise astfel:

� Zona Le1 - Cartierul de Vest - amplasat în partea de sud-vest a oraşului, în lungul

drumului DN 14, de o parte şi de alta a acestuia, întinzându-se de la limita cu zona

centrală până la ieşirea din oraş, spre comuna Axente Sever. Accesul în zonă este

facil, din DN 14, care se află într-o stare tehnică bună, şi printr-o reŃea de străzi şi alei

suficientă pentru circulaŃia în cartier.

LocuinŃele din acest cartier sunt de tip bloc, cu regim de înălŃime P+4;

acestea au un aspect curat, fiind renovate de curând, prin grija Primăriei. FuncŃiunea

dominantă a zonei este cea de locuire. Cartierul, în ansamblul său, este bine

poziŃionat în teritoriul oraşului, blocurile sunt distribuite uniform şi înconjurate de

spaŃii care, uşor, pot fi verzi sau spaŃii de joacă pentru copii.

FuncŃiunile complementare permise sunt încetăŃenite în timp, în domeniile:

învăŃământ, cultura, comerŃ, circulaŃie, social, reŃele edilitar - gospodăreşti.

� Zona Le2 - Cartierul de Est - amplasat în partea de est a oraşului, de-a lungul

drumului DN14, de o parte şi de alta a acestuia, întinzându-se de la intrarea în oraş

şi până la limita cu zona centrală. Accesul în zonă este facil, din DN 14, care se află

într-o stare tehnică bună. Fondul de locuinŃe este neuniform distribuit, atât din punct

de vedere structural (tip locuinŃe), cât şi al densităŃii populaŃiei. Astfel, în partea de

est a cartierului predomină locuinŃele de tip individual, cu curte, grădină şi arhitectură

specifică mediului rural. Aceste locuinŃe poartă amprenta perioadei de maximă

poluare. Acoperişurile de tip şarpantă, cu învelitoare din Ńiglă, sunt marcate intens de

diferiŃi agenŃi poluatori, şi dau un aspect trist şi mohorât, influenŃând cu siguranŃă

starea de spirit a locuitorilor săi. În ultimii ani, au apărut semnele unei vegetaŃii ceva

mai viguroase în curŃile gospodăriilor şi în domeniul public, iar finisaje faŃadelor

(vopsitorii, zugrăveli) sunt noi şi în culori mai vii.

Între StaŃia CFR şi zona centrală, zona de locuinŃe cuprinde atât locuinŃe

individuale (asemănătoare ca arhitectură şi stare tehnică cu cele din est), cât şi

locuinŃe de bloc. Blocurile sunt în regim P+1 şi au fost construite în perioada

industrială a oraşului, cu o arhitectură banală, fără elemente estetice deosebite.

FuncŃiunea dominantă a zonei este cea de locuit, dar aici îşi desfăşoară

activitatea şi o serie de instituŃii de interes public: 2 Biserici ortodoxe, un Complex



comercial, o Biserică romano-catolică, o Biserică evanghelică, Biserica penticostală,

GrădiniŃa nr. 2, un magazin materiale de construcŃii, Şcoala generală nr. 1, şi un

Cabinet medical.

� Zona Le3 - Cartierul Târnăvioara - trup intravilan independent, amplasat în partea de

nord-est a localităŃii, pe malul drept al râului Târnava Mare. Accesul în zonă se face

dintr-o singură direcŃie (DC 8) şi presupune traversarea râului Târnava Mare, pe un

pod în stare avansată de degradare.

În acest cartier se găsesc locuinŃe de tip individual, cu curŃi şi grădini,

având aspect rural. Cartierul Târnăvioara poate fi completat cu locuinŃe noi, instituŃii,

zone verzi, spaŃii de joacă pentru copii, reŃele edilitar-gospodăreşti, spaŃii de parcare,

căi de circulaŃie şi altele. De asemenea, se poate extinde extravilanul, spre nord,

alocându-se acestei extinderi tot funcŃiunea de locuire. FuncŃiunile complementare

admise în zonă au fost cele de interes public, reprezentate de : o Biserică greco-

catolică, o Biserică evanghelică, o Biserică baptistă, un Cămin cultural, GrădiniŃa nr.

1, 2 magazine alimentare, un magazin de materiale de construcŃii.

În ansamblul oraşului Copşa Mică, suprafaŃa totală a zonei de locuinŃe este de 84 ha, din

care 60,34 ha amplasate în localitatea principală şi 23,66 ha amplasate în trupuri izolate. În

această zonă se pot adăuga construcŃii noi şi, de asemenea, se poate extinde zona.

Propunerile de extindere vor avea în vedere politica de dezvoltare urbanistică generală a

localităŃii, precum şi opŃiunile cetăŃenilor.

3. ZONA INDUSTRIALĂ

Este distribuită în două amplasamente şi se poate caracteriza astfel:

� Zona Ie1 - este amplasată în partea de nord a oraşului, fiind delimitată, la nord, de

râul Târnava Mare şi la sud, de calea ferată. Este zona care implică cele mai mari

probleme urbanistice, din mai multe motive, dintre care enumerăm:

- Este zona cea mai poluată şi, în acelaşi timp, sursa principală de poluare a

oraşului şi împrejurimilor. În prezent, aici se mai desfăşoară încă activitate

industrială poluantă, e drept, de mică anvergură şi cu perspectiva de a fi lichidată.

- Este complet neatractivă pentru eventualii investitori, în special, datorită semnelor

vizibile ale fostei industrii poluante de tristă amintire.

- Este prea apropiată de zona centrală a oraşului şi de zona de locuinŃe.



- Terenurile sunt, în cea mai mare parte, terenuri private, condiŃionarea urbanistică

având, în acest fel, o serie de limitări.

- ReconstrucŃia zonei implică costuri substanŃiale şi reglementări speciale.

În actualul amplasament al Zonei IeI se pot executa construcŃii, şi se pot propune

extinderi ale acesteia, cu două condiŃii esenŃiale:

- promovare unei industrii nepoluante

- obligativitatea realizării unor lucrări de reconstrucŃie a mediului.

Pe lângă funcŃiunea de bază, se mai identifică funcŃiuni complementare şi

anume: amplasare căi de circulaŃie şi reŃele edilitare, spaŃii verzi, spaŃii de

depozitare.

� Zona Ie2 - amplasată în proximitatea zonei centrale a oraşului, pe partea stângă a

drumului DN 14, cu acces direct din acest drum; în această zonă îşi desfăşoară

activitatea o unitate de servicii auto, o fabrică de geamuri termopan şi un centru de

vânzare/închiriere buldoexcavatoare.

Aceasta zonă este, neinspirat, amplasată în ansamblul oraşului şi tendinŃa

trebuie să fie aceea de a limita dezvoltarea ei. AutorizaŃiile de funcŃionare a

societăŃilor comerciale se vor acorda atent, cu condiŃii impuse, în special pentru

protecŃia factorilor de mediu. Aici nu se va putea pune problema de a se adăuga

noi obiective sau de a se extinde zona.

4. ZONA AGROZOOTEHNICĂ

Este reprezentată de zona AeI, cu suprafaŃa de 350 mp, amplasată în nordul Cartierului

de Est de locuinŃe, pe partea dreaptă a străzii Târnava, cu acces direct din aceasta; aici îşi

desfăşoară activitatea o fermă zootehnică slab dezvoltată. FuncŃiunea dominantă a zonei este

de activităŃi zootehnice, fiind permise şi amplasarea de reŃele edilitare şi căi de circulaŃie.

DisfuncŃionalitatea zonei constă în faptul că este amplasată necorespunzător, aproape de

locuinŃe. Perspectivele de dezvoltare economico-socială arată că, cel puŃin pentru următorii ani,

relansarea şi extinderea activităŃilor agrozootehnice nu reprezintă o prioritate.



5. ZONA DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ ŞI CIMITIRE

Este reprezentată de următoarele cimitire existente:

− Gce1 - cimitir ortodox, situat în partea de sud - vest a zonei centrale, în extravilan,

nereglementat prin vechiul P.U.G. al oraşului, dar care urmează a fi introdus în

intravilan prin propunerile cuprinse în actualul P.U.G.; accesul este facil, de pe o

stradă betonată, în stare tehnică bună;

− Gce2 - cimitir ortodox, situat în partea de est a oraşului; accesul este mai greu, de

pe un drum de pământ, care necesită modernizare;

− Gce3 - cimitir catolic, situat în partea de sud-est a oraşului; accesul este facil, de

pe o stradă betonată, în stare tehnică bună;

− Gce4 - cimitir evanghelic, situat în partea de nord-est a oraşului, în cartierul

Târnăvioara accesul este uşor, de pe un drum pietruit, în stare tehnică bună;

− Gce5 - cimitir ortodox, situat în partea de nord-est a oraşului, în cartierul

Târnăvioara;.

FuncŃiunea de bază a acestei zone este cea de înhumare, având ca funcŃiuni

complementare, amplasarea de construcŃii şi servicii specifice: capele, servicii de pompe

funebre, utilităŃi necesare.

DiscuŃiile purtate cu autorităŃile au condus la ideea de a nu extinde intravilanul pentru

această zonă funcŃională, suprafeŃele cimitirelor existente fiind suficiente pentru desfăşurarea în

bune condiŃii a activităŃilor specifice zonei.

6. ZONA DE SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT

Este reprezentată de următoarele zone verzi existente pe teritoriul intravilan al localităŃii:

� Tae 1 - parc de joacă pentru copii, situat în estul Cartierului de Vest, între blocurile

de locuinŃe.

� Tae 2 - parcul Tineretului, de recreere, situat în centrul Cartierului de Vest, între

locuinŃe.

� Tae 3 - amplasată în zona de centru a oraşului, între StaŃia C.F.R. şi drumul DN 14,

cu acces direct din DN14; în această zonă se găseşte o sală de sport, motiv pentru care

zona TaeI ar putea fi propusă ca şi bază sportivă.

� Tae 4 - parc de joacă pentru copii, amplasat în nord–vestul cartierului de Est, între

calea ferată şi zona de locuinŃe.



� Tae 5 - parcul ElefănŃelului, de joacă pentru copii, amplasat în centrul Cartierului

Târnava.

FuncŃiunea dominantă este de: spaŃii verzi, agrement, recreere, iar funcŃiunile

complementare admise sunt de: sport, construcŃii speciale cu destinaŃie sportivă, de recreere şi

agrement, spaŃii de parcare, construcŃii şi amenajări edilitare. Ocupă, la această dată 8,00 ha,

respectiv 2,89% din intravilanul existent.

Această zonă poate şi trebuie să fie extinsă, atât în cartierele de locuinŃe, cât şi în zonele

centrală şi industrială. Se vor avea în vedere atât politica de dezvoltare urbanistică adoptată de

AdministraŃia locală, cât şi cerinŃele şi opŃiunile populaŃiei.

De asemenea, în dezvoltarea acestei zone se vor avea în vedere problemele absolut

speciale de mediu ale oraşului, care se resimt după perioada îndelungată de poluare excesivă.

7. ZONA PENTRU CĂI DE COMUNICAłIE ŞI TRANSPORT – este reprezentată de căi

rutiere şi feroviare, ce fac legătura cu localităŃile învecinate.

Infrastructura de circulaŃie aferentă circulaŃiei rutiere şi circulaŃiei pe calea ferată se

structurează astfel:

� Zona Ccne – reprezentată de drumul naŃional DN 14 - Mediaş – Sibiu,

respectiv drumul naŃional DN 14 B Copşa Mică - Blaj;

� Zona Ccje – reprezentată de drumul judeŃean DJ 142 G Copşa Mică -

Valea Viilor;

� Zona Ccce – reprezentată de drumul comunal DC 8 Copşa Mică -

Târnăvioara;

� Zona Ccse – reprezentată de reŃeaua stradală - Copşa Mică, precum şi de

reŃeaua stradală - Târnăvioara;

� Zona Ccfe – reprezentată de Gară şi căile ferate - Linia 300 (Bucureşti -

Episcopia Bihor) şi Linia 200 (Mediaş - Sibiu).

FuncŃiune dominantă a zonei este de circulaŃie pietonală, carosabilă, respectiv feroviară,

iar funcŃiunile complementare admise sunt de: spaŃii verzi, comerŃ, parcări, reŃele edilitare.

ReŃeaua stradală existentă este suficientă, asigurând accesul la gospodăriile populaŃiei şi

la instituŃiile de deservire generală, nefiind necesară extinderea acesteia decât în zonele nou

introduse în intravilan.

DisfuncŃionalitatea zonei constă în faptul că reŃeaua stradală este necorespunzătoare

pentru o circulaŃie normală, impunându-se realizarea urgentă a unor investiŃii importante.



8. ZONA DE CONSTRUCłII TEHNICO - EDILITARE

Este reprezentată de trupuri independente, situate în extravilanul localităŃii, neintroduse

în intravilan prin vechiul P.U.G., dar care urmează a fi reglementate prin prezentul P.U.G.:

− Ep 1 - rezervor de înmagazinare apă, situat la estul zonei centrale, pe malul stâng al

râului Târnava Mare;

− Ep 2 - front de captare apă brută pentru rezerva de apă brută a oraşului, pentru

consumul casnic şi industrial, situat la nord faŃă de Cartierul de Est, pe malul stâng al

râului Târnava Mare;

− Ep 3 - staŃie de tratare a apei pentru consumul cetăŃenilor, situată la nord –est faŃă

de Cartierul de Est.

DisfuncŃionalitatea zonei constă în faptul că, până la această dată, aceste trupuri nu au

fost introduse în teritoriul intravilan al oraşului.

Perspectivele de dezvoltare economico-socială arată că, într-un timp cât mai scurt,

această zonă se va extinde cu o staŃie de epurare a apelor menajere.



2.8. Zone cu riscuri naturale:

În Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional -

SecŃiunea a V-a - Zone de risc natural, prin termenul „zone de risc natural” sunt definite

arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenŃial de producere a unor

fenomene naturale distructive, care pot afecta populaŃia, activităŃile umane, mediul natural şi cel

construit şi pot produce pagube şi victime umane.

Dintre fenomenele naturale care se manifestă în zona studiată, cea mai mare importanŃă

o prezintă alunecările de teren. Procesul este prezent în toate unităŃile deluroase şi reprezintă

o mare problemă în ceea ce priveşte calitatea mediului înconjurător. Alunecările de teren s-au

declanşat odată cu masivele despăduriri din zonă, accentuându-se după anii ploioşi 1970,

1973 şi 1975.

VersanŃii Târnavei Mari prezintă alunecări mai ales acolo unde lunca este mai îngustă.

În zona Copşa Mică alunecările au avut o evoluŃie rapidă, aceasta fiind legată de poluarea

locală, care a dus la distrugerea vegetaŃiei, defrişări pentru modificarea cursului râului Târnava

Mare. S-au identificat zone cu alunecări de teren şi urme ale unor organisme torenŃiale

însemnate în zona sudică a localităŃii pe partea dreaptă a drumului judeŃean DJ 142 G, Copşa

Mică - Valea Viilor pe strada Plopilor şi strada Dealului. De asemenea vecinătăŃile prezintă

fenomene de instabilitate activă reprezentate prin eroziuni şi ogaşe.

O a doua zonă cu masive alunecări sub formă de prăbuşiri s-a identificat în nordul

cartierului Târnăvioara în spatele locuinŃelor. Acestea se desfăşoară pe o arie extinsă

periclitând nu doar construcŃiile aflate în vecinătatea ei ci şi drumul de acces către locuinŃe.

Alunecările sunt provocate de spălarea de suprafaŃă, şiroire de pe versanŃi şi văi,

concomitent cu o torenŃialitate foarte activă.

Apa în exces contribuie la reducerea stabilităŃii versanŃilor, taluzurilor şi a malurilor printr-

o serie de acŃiuni. Astfel, apa subterană contribuie la mărirea greutăŃii masivului alunecător. În

cazul argilelor pastice şi al marnelor, greutatea creşte cu circa 500kg/m³ şi odată cu aceasta şi

presiunea asupra stratelor inferioare.

Apele freatice prin umezirea suprafeŃei de alunecare, a contactului stratelor argiloase cu

cele necoezive (nisip, pietriş) duc la scăderea considerabilă a rezistenŃei mecanice a

pământului pe suprafaŃa de contact, favorizându-se alunecarea stratelor superioare celor

argiloase.

Apa de suprafaŃă, provenită din precipitaŃii, diminuează stabilitatea versanŃilor prin

umezirea pământului, ridicarea nivelului apei freatice prin infiltrare, prin erodarea terenului şi



formarea ravenelor, prin erodarea malurilor cursurilor de apă, fapt care duce la distrugerea

reazemului natural al versanŃilor.

CondiŃii propice de apariŃie sau reapariŃie a alunecărilor, le creează ploile cu intensitate

mică, dar cu durate mari, precum şi topirea lentă a zăpezii, deoarece acestea favorizează

infiltrarea apei in sol, îmbibarea cu apă a acestuia, alimentarea straturilor profunde.

Omul, ca factor cauzal, favorizează alunecările prin lucrări de reŃinere a apei pe versanŃi

(canale, bazine de acumulare, terase), prin îndepărtarea sprijinului natural al versanŃilor,

taluzurilor sau malurilor, prin săpături pentru canale, cariere, cai de comunicaŃii, prin defrişarea

pădurilor de pe terenurile predispuse alunecărilor şi prin executarea de construcŃii, care

contribuie la creşterea greutăŃii sau la producerea de vibraŃii.

Roca, prin natura sa, prin compoziŃia granulometrică, prin permeabilitate, direcŃia de

înclinare influenŃează în mare măsură alunecările de teren. Astfel, rocile necoezive, ca nisipul şi

pietrişul şi cele cu coeziune mare nu sunt afectate de alunecări. În schimb argilele, cele

nisipoase şi marnele, îmbibate cu apă, îşi pierd coeziunea, devin plastice şi chiar curg. După

cum am menŃionat pe teritoriul oraşului s-au identificat şi urme ale altor manifestări ale reliefului

cum ar fi goluri antropice (zona P-uri), ravene, ogaşe (zona sudică spre Valea Viilor).

In urma efectuării studiului hidrologic se constată că terenuri cu posibile inundaŃii la ape

mari cu debite de probabilitate 2% se găsesc:

� pe malul drept al râului Târnava Mare, în cartierul Târnăvioara, unde o mare parte

din locuinŃe sunt amplasate în zona albiei majore a râului, la o distanŃă relativ

mică de albia minoră a văii. LăŃimea lamei de apă la care se pot produce

eventuale inundaŃii în dreptul zonei locuite este cuprinsă între 40 şi 135m

variabilă în funcŃie de topografia locală a terenului.

� pe pârâul Vorumloc, teritorii afectate de inundaŃii se găsesc în special în lungul

albiei, pe ambele maluri, pe o lăŃime de până la 50m, funcŃie de distanŃa la care

se găsesc locuinŃele faŃă de albia minoră a văii şi de topografia locală a terenului.

� pe afluentul de dreapta al râului Târnava Mare, fără nume din cartierul

Târnăvioara se pot produce inundaŃii în lungul văii, în zona centrală a cartierului,

unde gospodăriile sunt situate la cote foarte apropiate de cota albiei minore a văii.

� în ceea ce priveşte torentul Valea Copşii din zona cartierului “P”-uri, datorită

diferenŃei relativ mare dintre albia minoră şi versanŃii folosiŃi pentru construirea de

locuinŃe considerăm că nu se produc inundaŃii pe această vale.



Conform Normativului P100-1/2006, zona amplasamentului studiat este caracterizată din

punct de vedere seismic de următorii parametri:

� acceleraŃia terenului pentru proiectare ag = 0,16gcm/s2 pentru

cutremure având intervalul mediu de recurenŃă IMR=100 ani;

� perioadă de colŃ Tc =0,7 sec.

Romania este însa încercată şi de alte cutremure, cum sunt cele produse la o adâncime

cuprinsă între 5 şi 40 de kilometri. Aceste seisme "intracrustale" au loc in zonele unor rupturi de

falie, precum cele din MunŃii Făgăraş, din zona Timişoara, în sistemul de falii din Carei -

Oradea, în falia Sf. Gheorghe de pe marginea Dobrogei de Nord sau în Maramureş, spre Vest

de-a lungul Tisei. Cutremurele de suprafaŃă sunt de joasă energie şi intensitate (magnitudinea

lor nu depaşeşte 6,5-6,7).

În zona Copşa Mică aceste cutremure s-au resimŃit, însă fără intensitate mare şi fără

pagube majore.

Referitor la riscul de încărcare a construcŃiilor la vânt şi zăpadă se fac următoarele

precizări:

� Conform STAS 10101/20-90, zona oraşului Copşa Mică se încadrează în

zona de vânt A, cu o valoare a presiunii dinamice de bază stabilizată, la

înălŃimea de 10 m deasupra terenului plat (deschis): gv = 0,30 KN/mp;

� Conform STAS 10101/21-92, zona oraşului Copşa Mică se încadrează în

zona de zăpadă A, greutatea de referinŃă a stratului de zăpadă,

corespunzătoare perioadei de revenire de 10 ani fiind: gz = 0,9 KN/mp.



2.9. Echiparea edilitară

2.9.1. Gestionarea resurselor de apă

a) Resursele hidrografice

Oraşul Copşa Mică dispune de importante resurse hidrografice formate, în principal, din

ape de suprafaŃă, care vor fi descrise în continuare.

Rezervele de apă subterană sunt nesemnificative pentru a constitui o alternativă la

soluŃia de alimentare cu apă a oraşului din ape curgătoare. Pânza freatică de adâncime medie

şi mică este identificată în zonă la adâncimi diferite şi se găseşte sub presiunea hidrostatică a

râului Târnava Mare. Apa subterană de adâncime mică şi medie este poluată.

Apa de mare adâncime a fost interceptată cu ocazia forajelor pentru exploatarea

rezervelor de gaze naturale, dar nu a fost exploatată în mod organizat.

Apele de suprafaŃă semnificative sunt: râul Târnava Mare, râul Visa şi pârâul Vorumloc.

Râul Târnava Mare - cod cadastral IV-1.96, cu izvoarele în nordul munŃilor Harghitei şi un

parcurs total de 246 Km, traversează oraşul pe direcŃia nord est-sud vest. SuprafaŃa bazinului

său este de 2.772 kmp şi altitudinea medie este de 595 m.

Râul Târnava Mare reprezintă sursa de apă pentru oraş şi pentru comunele învecinate,

apa fiind satisfăcătoare doar din punct de vedere cantitativ.

Pe cuprinsul a 4 judeŃe pe care le traversează, râul este sursa de alimentare cu apă şi

emisar de descărcare a apelor uzate a mai multor oraşe, având drept consecinŃă calitatea

necorespunzătoare a apei.

În zona oraşului Copşa Mică, râul este meandrat şi capricios, producându-se, în timp,

inundaŃii mari; în prezent, s-au realizat îndiguiri, iar inundaŃiile sunt rare.

Râul Visa - cod cadastral IV-1.96.44, izvorăşte din teritoriul administrativ al oraşului Ocna

Sibiului, are o lungime totală de 44 km şi o altitudine medie de 462 m, iar suprafaŃa bazinului

este de 555 kmp.

Pârâul Vorumloc - cod cadastral IV-1.96.43, izvorăşte de pe teritoriul administrativ al

comunei Valea Viilor şi se varsă în râul Târnava Mare. Pârâul are o lungime totală de 14 km, o

altitudine medie de 462 m şi o suprafaŃă a bazinului de 38 kmp.

În afara acestor cursuri de apă, localitatea mai are o serie de văi şi cursuri cu debite

semipermanente, neînregistrate în cadastrul apelor.



b) Amenajările hidrotehnice –constau în următoarele componente:

- pe teritoriul administrativ al oraşului Copşa Mică:

� Barajul şi priza de apă Copşa Mică, realizat în jurul anului 1965, este amplasat pe

râu, în amonte faŃă de podul Târnăvioara. ConstrucŃiile şi echipamentele ce

formează acest important nod hidrotehnic au servit şi servesc nevoii de a preleva

din râu apa brută necesară consumului industrial şi casnic din oraş; capacitatea

de captare proiectată este de circa 600 l/sec, în prezent frontul funcŃionând la mai

puŃin de un sfert din capacitatea maximă. Nodul este constituit din: baraj, priză de

apă, deznisipator, diguri, staŃie de pompare, împrejmuiri şi alte construcŃii

auxiliare. Echipamentul hidromecanic care deserveşte priza este constituit din

grătar, batardou şi vane.

� Conducta de aducŃiune din oŃel, cu o lungime de circa 8 km şi diametrul de 1000

mm, ce funcŃionează în două sensuri conducând apa din barajul de captare spre

lacul Ighis, şi din lac spre uzina de apă a oraşului.

- pe teritoriul administrativ al municipiului Mediaş:

� Lacul de acumulare

Sursa de apa potabila actuala a orasului este amplasat pe râul Ighiş ( cod cadastral

IV.1.(1).96.42), afluent de stânga al râului Târnava Mare.) si pe teritoriul administrativ al

municipiului Medias Acumularea Ighiş este permanentă şi a fost realizată pentru a stoca şi

predecanta cantităŃile de apă necesare consumului casnic si industrial de apa din oraş.

Lacul are o suprafaŃă de 23 ha, o adâncime maximă de 18 m şi se dezvoltă la altitudinea

medie de 432 m. Pârâul Ighiş este oprit de un baraj de tip frontal, din pământ cu nucleu central

de argilă. Lacul este bine întreŃinut, sub administrarea „APELOR ROMÂNE”.

c) DisfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie

În ansamblu, gestionarea resurselor de apă nu este efectuată corespunzător, în aproape

toată Ńara, cu atât mai mult cu cât se poate vorbi de o gestionare corectă, pe bazine

hidrografice, nu pe unităŃi administrative. Principalele disfuncŃionalităŃi sesizate pentru Copşa

Mică sunt valabile pe tot bazinul râului Târnava Mare şi se pot enumera astfel:

� Calitatea necorespunzătoare pentru a constitui sursa de alimentare cu apă

conform cerinŃelor legale în vigoare.

� Deversarea, în continuare, în râu, a apelor uzate epurate în mod

necorespunzător, în oraşele din amonte: Mediaş, Dumbrăveni, Sighişoara.

� Amenajări hidrotehnice vechi, de peste 30 de ani.



� Sistemul de alimentare cu apă şi cel de colectare a apelor uzate sunt vechi şi din

materiale necorespunzătoare, care degradează calitatea apei transportate, şi

poluează mediul.

2.9.2. Alimentarea cu apă potabilă

a) Cantitatea şi calitatea apei folosite

DocumentaŃiile care analizează situaŃia existentă şi propusă, în ceea ce priveşte

alimentarea cu apă a oraşului, cuprind calcule inginereşti privind necesarul de apă, în

perspectiva a 30 de ani, în conformitate cu standardele şi normele de calcul în vigoare. De

asemenea, se cunosc informaŃii cu privire la cantitatea apei folosite în diverse unităŃi de timp.

În prezent, oraşul are un consum mediu zilnic de apă de circa 3000 mc/zi, reprezentând

62% din necesarul de apă, calculat în funcŃie de populaŃie şi activitatea industrială.

În acest moment, din punct de vedere cantitativ, sistemul existent de alimentare cu apă a

oraşului satisface, parŃial, următoarele tipuri de nevoi:

� nevoi gospodăreşti - definite de STAS 1343 -1/2006 - ca fiind consumul de apă de

băut, preparare hrană, spălatul corpului, spălatul rufelor şi a vaselor, curăŃenia

locuinŃei, utilizarea WC-ului, precum şi pentru animalele de pe lângă gospodăriile

populaŃiei.

Conform acestui act de reglementare, oraşul Copşa Mică este structurat în

două zone de consum, în funcŃie de gradul de dotare a gospodăriilor cu instalaŃii

interioare consumatoare de apă:

− zona de confort edilitar 3 - zona de est, caracterizată prin prezenŃa

locuinŃelor unifamiliale, cu un grad mediu de echipare, unde locuieşte

aproximativ 38 - 40 % din populaŃia oraşului;

− zona de confort edilitar 4 - zona de sud-est, unde locuieşte circa 58-60

% din populaŃia oraşului şi unde locuinŃele, fiind la bloc, dispun de

instalaŃii interioare de apă, care stimulează consumul.

� nevoi publice - definite de acelaşi normativ ca nevoile de funcŃionare a unităŃilor

de învăŃământ de toate gradele, creşe, spitale, policlinici, cantine, cămine, hoteluri,

restaurante, magazine, cofetării, altele privind consumul de apa.

� nevoia de apă pentru incendii

� nevoi pentru funcŃionarea sistemului de alimentare cu apa şi acoperirea pierderilor

� nevoi gospodăreşti - edilitare: spălatul străzilor, stropitul spaŃiilor verzi şi altele.



Consumul real de apă nu se cunoaşte cu exactitate, datorită, în primul rând, regimului de

proprietate asupra sistemului de alimentare cu apă şi, implicit,datorita imposibilităŃii monitorizării

centralizate şi, în al doilea rând, datorită imperfecŃiunilor sistemului existent: pierderi în reŃea,

lipsa parŃială a contoarelor etc.

Din punct de vedere calitativ, apa distribuită în sistem este necorespunzătoare. StaŃia de

tratare existentă a fost realizată în jurul anului 1960, având în acest moment o vechime de

peste 50 de ani, fiind uzată fizic şi moral, cu randament foarte scăzut. Practic, apa livrată este

netratată. Prelevată din râul Târnava Mare ca apă de calitatea III-IV, apa staŃionează în lacul

Ighiş unde, în mod natural, se decantează şi se aerează, iar de aici este condusă prin staŃia de

tratare, la consumatori.

Apa din sistem nu corespunde cerinŃelor Legii 458/2002, iar această situaŃie este adusă

la cunoştinŃa populaŃiei care, în deplină cunoştinŃă de cauză, consumă o apă practic nepotabilă,

neavând altă alternativă.

b) Descrierea sistemului de alimentare cu apă

Caracterul industrial al localităŃii, conferit de cele două mari unităŃi industriale (în

domeniul metalelor neferoase şi, respectiv, al producerii negrului de fum), a atras după sine, în

anii 60-70, realizarea unor investiŃii în domeniul social. Sistemul de alimentare cu apă a oraşului

funcŃionează de peste 50 de ani, şi a fost realizat pe structura actualei „SOMETRA” S.A., care

este proprietara, aproape în exclusivitate, a acestuia.

Sistemul conŃine:

− sursa de apă - râul Târnava Mare şi lacul de acumulare Ighiş;

− tratarea de apă;

− aducŃiunea de apă Ighiş - Uzina de apă;

− capacităŃi de stocare şi pompare;

− reŃeaua de distribuŃie a apei.

Elementele componente ale sistemului actual sunt în stare tehnică necorespunzătoare

cerinŃelor legale de funcŃionare.

În contextul elaborării studiilor şi proiectelor pentru o nouă investiŃie în domeniu, sistemul

existent a fost identificat, descris şi analizat cunoscându-se exact situaŃia existentă; segmentele

din sistem, corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi al funcŃionalităŃii, urmează a fi

integrate în noul sistem proiectat.




� Principala disfuncŃionalitate constă în aceea că, la această dată, Primăria Copşa

Mică nu dispune de un sistem propriu de alimentare cu apă, organizat şi

centralizat. ConstrucŃiile şi echipamentele existente sunt, în cea mai mare parte, în

proprietatea societăŃii SOMETRA.

� Sistemul existent este vechi - construit în perioada 1960 - 1970, reparat parŃial în

decursul timpului, în fapt, în stare tehnică necorespunzătoare.

� Calitatea apei prelevate din râul Târnava Mare este necorespunzătoare;

performanŃele de tratare a actualei Uzine de apă nu asigură o calitate bună a apei

distribuite în sistem, iar funcŃionarea Uzinei nu este avizată de A.S.P. Sibiu.

� Componentele sistemului nu sunt dimensionate în corespondenŃă cu cerinŃele de

consum reale manifestate în oraş.

2.9.3. Canalizarea apelor uzate

a) RestituŃia de apă uzată

Consumul de apă (industrială şi menajeră) şi, în mod corespunzător, restituŃia de apă

uzată a oraşului, fac din serviciile de canalizare o activitate importantă pe linia gospodăririi

oraşului, cel puŃin prin problemele pe care le ridică.

La această dată, restituŃia de apă uzată se prezintă astfel:

− ape uzate menajere: max 30%;

− ape uzate industriale şi preepurate: min 70%.

Sistemul actual de colectare a apelor uzate asigură doar parŃial procesul de colectare,

fiind concentrat, în special, în zona blocurilor. Astfel, apa uzată nu ajunge decât în foarte mică

măsură în staŃia de epurare, o parte importantă fiind deversată, necontrolat, în factorii de mediu.

Din apele uzate menajere, sub 10% din total, ajung în staŃia de epurare. Un alt aspect al

restituŃiei de apă este că, sistemul fiind atât unitar cât şi separativ, apele menajere se amestecă

cu apele pluviale, astfel încât cunoaşterea exactă a restituŃiei de apă este, practic, imposibilă.

b) Descrierea sistemului de canalizare

Componentele principale ale sistemului de canalizare existent sunt:

− colectoare secundare;

− colectoare secundare;

− staŃie de epurare.



Sistemul de conducte de colectare este incomplet, conductele existente asigurând

doar,colectarea apelor uzate din zona blocurilor. Din punct de vedere al duratei de serviciu, cea

mai mare parte a colectoarelor existente sunt vechi de peste 30 de ani, iar o mică parte sunt

executate după anul 1989, dar în soluŃie tehnică învechită (tuburi din beton cu cep şi buză), la

fel cu restul conductelor existente.

Din punct de vedere al regimului proprietăŃii, se precizează că reŃeaua colectoare este

proprietate publică.

StaŃia de epurare, proprietatea privată a S.C. „SOMETRA” S.A., a fost proiectată şi

realizată pentru tratamentele speciale ale apei uzate tehnologic, provenite din uzina de metale

neferoase. Procesul de îndepărtare a metalelor grele şi a altor compuşi toxici existenŃi în

apele uzate, nu se cunoaşte în întregime, ca urmare, în principal, a imposibilităŃii de accesare în

incinta uzinei; vechimea staŃiei lasă să se înŃeleagă că epurarea nu este perfectă.

Prin bunăvoinŃa conducerii uzinei SOMETRA s-a obŃinut permisiunea de a se aduce spre

epurare apele uzate colectate din zona blocurilor. Nu se cunoaşte din a cui dispoziŃie apele

uzate colectate nu sunt, însă, dirijate aici ci sunt conduse printr-o conductă construită după

1989, direct în râul Visa.

Colectarea şi transportul apelor uzate nu implică prezenŃa staŃiilor de pompare.

c) DisfuncŃionalităŃi

� DisfuncŃionalitatea majoră este că oraşul Copşa Mică nu dispune de un sistem de

canalizare propriu, care să poată fi gestionat în mod centralizat; actualul sistem

este supus proprietăŃii publice (conducte colectoare) şi proprietăŃii private a S.C.

„SOMETRA” S.A.(staŃie de epurare).

� Apa uzată menajeră din cartierul de blocuri este, în prezent, dirijată printr-o

conductă improvizată, direct în râul Visa, fără a fi epurată.

� Sistemul este conceput atât de tip separativ, cât şi de tip unitar, amestecând apele

uzate cu apele pluviale, fapt ce implică, pe lângă alte consecinŃe, suprasolicitarea

staŃiei de epurare.

� Sistemul existent, în ansamblul său, este vechi şi nefuncŃional, şi nu acoperă

întregul teritoriu intravilan.

� IntervenŃiile realizate în timp, asupra reŃelei de colectare, nu se cunosc în totalitate

(ca amplasament şi dimensionare).



2.9.4. Alimentare cu energie electrică

a) Integrarea în sistemul energetic naŃional

Localitatea Copşa Mică este încadrată, din punct de vedere al asigurării consumului de

energie electrică, în sistemul de distribuŃie şi furnizare a acesteia prin instalaŃiile existente,

astfel:

� StaŃii de transformare - localitatea Copşa Mică este racordată la sistemul

energetic prin intermediul staŃiei de transformare 110/ 20 KV Copşa Mică.

� Linii de înaltă tensiune - staŃia de transformare este racordată cu intrare -

ieşire din linia de transport 110/ 20 KV Sibiu - Copşa Mică - Mediaş, pe partea de

110 KV.

� DistribuŃia de 20 KV - este compusă din:

- linii de 20 KV - din distribuŃia de 20 KV a staŃiei Copşa se asigură

racordarea tuturor posturilor de transformare din zonă, prin reŃele de

20KV, aeriene şi/ sau subterane.

- posturi de transformare de 20/0,4 KV.

� DistribuŃia de 0,4 KV - consumatorii casnici, edilitari şi iluminatul public se

racordează în distribuŃia de 0,4 KV din posturile de transformare, prin reŃele aeriene

sau subterane, prin circuite separate mono sau trifazice, funcŃie de cererea de

consum. Comanda iluminatului se face centralizat.

b) Descrierea sistemului de alimentare cu energie electrică

Oraşul Copşa Mică este alimentat cu energie electrică de pe barele staŃiei de

transformare de 110/ 20 KV Copşa, care se află în perimetrul localităŃii. Din staŃia de

transformare se alimentează toate posturile de transformare din localitate, prin reŃele de 20 KV,

aeriene şi subterane.

Racordarea posturilor de transformare este realizată în buclă. Din posturile de

transformare se realizează distribuŃia de 0,4 KV, iluminat şi forŃă, pe toate străzile şi aleile

localităŃii, prin reŃele aeriene şi subterane.

Exploatarea şi întreŃinerea curentă a tuturor reŃelelor este în sarcina S.C. ELECTRICA

S.A. Sibiu.

DistribuŃia de 20 KV

Perimetrul localităŃii Copşa Mică este echipat cu instalaŃii electrice de 20 KV, linii şi

posturi de transformare (20/ 0,4 KV).



Liniile de 20 KV sunt de tip aerian, pe stâlpi de beton de tip SC şi SE, cu conductori oŃel-

aluminiu de 50/ 8 mmp, şi de tip cabină zidită sau metalică, cu racord în cablu subteran, cu

secŃiuni de 3X120 mmp şi 3X150 mmp.

Toate posturile de transformare sunt racordate în buclă, la reŃeaua de 20 KV, aeriană

sau în cablu.

În total, în localitate există un număr de 15 posturi de transformare pentru utilitate publică

(consum casnic, edilitar şi iluminat public). Consumul este structurat, în principal, în consum

trifazic şi consum monofazic.

DistribuŃia de 0,4 KV

Prin această distribuŃie se realizează racordarea tuturor consumatorilor la reŃeaua de 0,4

KV. Această reŃea este diferenŃiată, din punct de vedere al consumului, pe:

- consumatori casnici;

- consumatori utilitari (instituŃii publice);

- consumatori agenŃi economici;

- iluminat public.

ReŃelele de joasă tensiune (0,4 KV) sunt aeriene, pe stâlpi de beton sau subterane, şi

sunt racordate, în cea mai mare parte, în buclă, între două posturi de transformare.

FuncŃie de zonă, acestea sunt realizate astfel:

- în zonele cu locuinŃe individuale, reŃeaua este de tip aerian, pe stâlpi comuni pentru

utilizări şi iluminat public, cu conductoare clasice şi conductori tip TYIR (torsadat).

- în zonele cu blocuri, distribuŃia este în cablu subteran, atât pentru utilizatori, cât şi

pentru iluminat, pe circuite separate din posturile de transformare, care sunt echipate

cu tablouri de joasă tensiune, cu secŃiuni separate pentru forŃă şi pentru iluminat, cu

automate de comandă a iluminatului realizate centralizat, pentru întreaga reŃea de

iluminat existentă.

Conductoarele folosite pot fi: de tip aerian, cu conductor de 16; 25; 35 şi 50 mmp, iar

pentru cele în cablu, de 3X50X25 mmp; 3X70X35 mmp; 3X95X50 mmp; 3X120X70 mmp;

3X150X95 mmp.

Pentru iluminat public, sunt montate corpuri de iluminat C 200, în instalaŃiile mai vechi, şi

corpuri de iluminat cu vapori de mercur, tip PVB, de 250 W, pe străzile principale, şi corpuri de

iluminat tip lampadar, de 125 W, pe aleile pietonale. Conductoarele folosite sunt, la cele

aeriene, de 16 şi 25 mmp, iar la cele subterane, cu cablu de ACYY 3X35X16 mmp.



Pe strada principală din localitate, pe unele porŃiuni, conform planului de situaŃie, reŃeaua

de iluminat este realizată, pe ambele părŃi ale străzii, cu circuite alimentate din reŃele aeriene,

cât şi din cablu subteran. Corpurile de iluminat sunt, în principal, PVB-uri de 250 W.


Alimentarea cu energie electrică a oraşului este asigurată prin infrastructura specifică

existentă, gestionată de proprietar în condiŃii medii. Analiza situaŃiei existente a scos la vedere o

serie de mici disfuncŃionalităŃi, astfel:

� La reŃeaua de joasă tensiune sunt anumite porŃiuni (la capete de reŃea) cu reŃea

aeriană unde, datorită creşterii consumului pe traseul acesteia (apariŃiei de

consumatori noi şi/ sau amplificării consumului în gospodării), căderea de tensiune

depăşeşte limitele admise.

� Se evidenŃiază cazuri de trasee nesistematizate, aliniamentul fiind compromis.

� ReŃeaua de iluminat public, în zonele periferice, este deficitară, corpurile de iluminat

fiind necorespunzătoare, iar în unele cazuri, alinierea şi poziŃia corpului de iluminat nu

este cea mai indicată.

� Pe drumul naŃional DN 14 poziŃionarea stâlpilor este necorespunzătoare, încât apar

două rânduri de stâlpi pe aceeaşi parte a străzii.

Aceste disfuncŃionalităŃi se pot rezolva la iniŃiativa Primărie, de către proprietarul reŃelei,

în baza unei ordini de priorităŃi stabilite de comun acord.

2.9.5. Telefonia

Infrastructura de telefonie - materie şi câmp, este reprezentată prin reŃelele specifice

telefonie fixe şi mobile având ca proprietari ROMTELECOM, ORANGE, VODAFONE,

COSMOTE.

ReŃeaua ROMTELECOM asigură cca 800 de posturi de telefonie fixe iar reŃelele de

telefonie mobilă acoperă nevoia de comunicare a tineretului. SoluŃia tehnică adoptată este în

fibră optică.

Nu s-au sesizat disfuncŃionalităŃi specifice oraşului Copşa Mică în ceea ce priveşte

telecomunicaŃia.



2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale

a) Indicatori de consum

Gazul metan este folosit în oraşul Copşa Mică drept combustibil, pentru încălzirea

spaŃiilor de locuit, pentru încălzirea apei în gopodării şi pentru prepararea hranei.

Până în anul 1989, gospodăriile de tip rural nu aveau posibilitatea de a utiliza gazul la

încălzirea apei calde pentru baie. În cea mai mare parte, gospodăriile dispuneau de 2 focuri,

unul pentru încălzire şi unul pentru bucătărie. După anul 1989, consumatorilor casnici li s-a

permis instalarea unui al treilea foc, la cerere, pentru încălzirea apei de baie.

Consumul de gaze naturale nu a înregistrat in ultima perioada, creşteri spectaculoase, ca

urmare a preŃului său foarte ridicat; din ce în ce mai multe gospodării au revenit la utilizarea

lemnului drept combustibil pentru încălzire, lemnul găsindu-se în zonă şi fiind, relativ, ieftin.

Debitul de gaze instalat pentru consumul casnic variază, în medie, de la 1,5 la 3,0 Nmc/h

şi pe gospodărie, în funcŃie de instalaŃiile interioare ale clădirilor, iar consumul real se situează

în jurul a 30.000.000 Nmc/an, respectiv circa 5.800 Nmc/an/persoană.

Consumul de gaze naturale este urmărit de către unităŃile specializate în distribuŃia

gazelor şi contorizat integral. Accesul la consumul de gaz este controlat, atât din raŃionamente

economice, cât şi din punct de vedere al siguranŃei în exploatare.

b) Descrierea sistemului de alimentare cu gaze naturale

Pe teritoriul administrativ al oraşului Copşa Mică s-au identificat, în secolul trecut,

importante câmpuri gazeifiere, iar oraşul a beneficiat de gaz metan drept combustibil din anul

1960. În prezent, oraşul Copşa Mică are o reŃea de distribuŃie a gazelor de presiune medie, în

lungime totală de circa 16 km, amplasată subteran, din polietilenă, înlocuirea vechii reŃele

efectuându-se în perioada 1998 - 1999.

Sistemul de distribuŃie a gazelor naturale (staŃie de reglare – măsurare, conducte de

distribuire şi branşamentul până la limita proprietăŃii utilizatorului) este gestionat de către

societatea „E-On GAZ” S.A. În prezent, sistemul existent este funcŃional, bine întreŃinut şi

urmărit permanent de subunitatea de specialitate a S.C, „E-On GAZ” S.A. cu sediul în Copşa

Mică.


� Principala disfuncŃionalitate în funcŃionarea sistemului de alimentare cu gaze

naturale este aceea că preŃul gazului este mult peste limita de suportabilitate

financiară a populaŃiei oraşului, populaŃie care, în prezent, realizează venituri mici



si care este forŃată, astfel, să găsească soluŃii alternative, sau să renunŃe la

încălzire.

� Prin avizul pe care urmează să îl elibereze proprietarul reŃelei de gaze, privind

prezenta documentaŃie, Primăria Copşa Mică va cunoaşte posibilitatea de

extindere a reŃelelor existente în zonele funcŃionale ce reprezintă extinderi de

intravilan, şi va cunoaşte eventualele condiŃii impuse de proprietar.

2.9.7. Gospodărirea comunală

a) Salubrizare şi gestionare deşeuri de tip urban

În prezent, străzile oraşului Copşa Mică nu sunt spălate. Salubrizarea lor constă în

măturarea periodică. Activitatea de salubrizare este deservită de un compartiment de

specialitate din cadrul Primăriei, cu 22 de angajaŃi. Ridicarea gunoaielor se face de 2-3 ori pe

săptămână. Deşeurile colectate sunt depozitate în depozitul Axente Sever. În prezent,

colectarea deşeurilor nu se face selectiv, deşi structura deşeurilor arată că acest lucru este

absolut necesar. Pentru depozitarea cadavrelor de animale culese de pe străzi, Primăria

dispune încă de un puŃ sec funcŃional, deşi normele specifice în vigoare nu permit acest lucru.

Deşeurile de natură electrică sunt colectate periodic, prin grija serviciului public

specializat şi depozitate în punctul de colectare amenajat în strada Laboratorului.

Deşeurile rezultate din activitatea de demolare-construire se depozitează pe un teren

proprietate privată, cu acceptul proprietarului, teren aflat la limita cu teritoriul comunei Axente

Sever.

În situaŃia în care, diferite tipuri de deşeuri sunt depuse necontrolat şi fraudulos în

teritoriul extravilan, în proximitatea drumurilor de exploatare, serviciul public realizează

ecologizarea zonei afectate.

În prezent, activitatea de salubrizare şi gospodărire a deşeurilor tinde să fie sub control,

Primăria depunând eforturi susŃinute, atât pentru asigurarea infrastructurii, cât şi pentru

conştientizarea şi educarea populaŃiei pentru un mediu curat. În situaŃia în care depozitele

neecologice se vor închide, Primăria negociază cu S.C. „ECOSAL” S.A. Mediaş un contract de

preluare a deşeurilor în staŃia de transfer a acestei societăŃi.

b) Cimitire

Înhumarea cadavrelor umane este deservită de o infrastructură apreciată ca fiind

satisfăcătoare şi suficientă: 4 cimitire, distribuite bine în teritoriu, uşor accesibile, cu capacităŃi

încă neutilizate. În cele mai multe cazuri, cimitirele sunt împrejmuite şi întreŃinute la condiŃii



normale de utilizare. DiscuŃiile purtate cu autorităŃile au condus la ideea de a nu extinde

intravilanul pentru această zonă funcŃională.


Deşi zona afectată acestei funcŃiuni este suficientă din punct de vedere cantitativ, s-au

identificat o serie de disfuncŃionalităŃi care se pot îndepărta prin investiŃii:

− refacerea şi modernizarea împrejmuirilor;

− îmbunătăŃirea calităŃii aleilor de circulaŃie interioară;

− construirea de capele mortuare;

− îmbunătăŃirea accesului din drumurile şi străzile oraşului;

− stabilizarea terenurilor în zonele cu alunecări de teren;

− plantarea şi întreŃinerea mai bună a vegetaŃiei, întreŃinerea mai bună a

mormintelor.

2.9.8. Transportul local

PrezenŃa drumului naŃional DN 14, cu ramura sa, DN 14B, în peisajul oraşului, asigură

circulaŃia de mărfuri şi persoane dinspre şi înspre Copşa Mică, şi constituie, în acelaşi timp,

suportul cel mai utilizat pentru transportul local, împreună cu DC 8 Copşa Mică - Târnăvioara.

Transportul local se desfăşoară în baza unui program, efectuându-se circa 5 curse pe zi

pentru transportul elevilor şi bătrânilor.

Pentru acest tip de transport se utilizează două mijloace de transport, de tip microbuz cu

16+1 locuri şi, respectiv, 8+1 locuri, proprietatea Primăriei Copşa Mică. Mijloacele de transport

sunt deservite de 3 şoferi, angajaŃii Primăriei, acoperind orarul şi cursele conform programului.

PopulaŃia deŃine un număr de circa 500 de autoturisme, motociclete, motorete, biciclete,

care rezolvă parŃial nevoia de transport local şi de circulaŃie în afara localităŃii.

Principalele disfuncŃionalităŃi manifestate în această direcŃie sunt:

− lipsa unei infrastructuri de transport de calitate bună, distribuită în tot oraşul;

− lipsa marcajelor de circulaŃie;

− lipsa spaŃiilor de parcare;

− lipsa aleilor pentru biciclişti;

− lipsa unei centuri ocolitoare a oraşului, pentru transportul greu.

2.9.9. Infrastructura pentru sport

Copşa Mică are o infrastructură ce deserveşte activităŃile în domeniul sportului, suficientă

din punct de vedere cantitativ, şi în stare tehnică bună, concretizându-se astfel:



− pentru sportul din şcoli, care antrenează practic toŃi elevii din clasele I - XII, fiecare

şcoală are un teren de sport neacoperit, suficient pentru fiecare şcoală în parte.

− prin grija Primăriei, s-a construit o sală de sport cu 50 de locuri, amplasată relativ

central (vis a vis de Gara C.F.R.), accesibilă din drumul naŃional DN14. Aceasta s-

a realizat în cadrul Programului NaŃional de construire a sălilor de sport, derulat

prin Campania NaŃională de InvestiŃii.

− există un teren de sport privat, aflat în proprietatea firmei POLIGLOT, pe care

aceştia intenŃionează să deruleze investiŃii de modernizare a infrastructurii.

− Primăria dispune de o pistă de MOTOCROS, unde se organizează competiŃii în

cadrul campionatului naŃional de motocros; pista este amenajată pe teren

proprietate privată a Primăriei, este omologată corespunzător, iar în anul 2009 se

organizează a treia ediŃie a campionatului, pentru echipamente cu capacitatea

cilindrică de până la 250 cm3.

2.10. Probleme de mediu

2.10.1. Descrierea situaŃiei existente

Oraşul Copşa Mică face parte din rândul celor câteva oraşe ale României cu reale

probleme de mediu, în care, cu condiŃia derulării unui program susŃinut de reconstrucŃie a

mediului, nivelul de poluare ar putea fi normal peste 30-50 de ani. Poluarea istorică a atins cote

alarmante, atât în ceea ce priveşte aria afectată, cât şi în ceea ce priveşte depăşirea

concentraŃiilor de metale grele, care au poluat mediul în ansamblul său.

Astfel, aria suprafeŃei afectate de poluare, centrată pe platforma industrială a oraşului

Copşa Mică, s-a extins până în Mediaş, Valea Viilor, Micăsasa, Şeica Mare şi Şeica Mică,

această largă dispersie fiind favorizată şi de curenŃii de aer din valea râului Târnava Mare.

Nici una din componentele mediului, în cea mai largă accepŃiune, nu a scăpat neatinsă

de poluare, înregistrând, pentru fiecare componentă, recorduri absolute, caracterizate astfel:

� Apele de suprafaŃă, în principal râul Târnava Mare, Visa şi altele, sunt poluate

permanent, dar cu intensitate din ce în ce mai redusă. Râul Târnava Mare are, în

amonte, clasa de calitate II, iar în aval, secŃiunea Micăsasa are clasa de calitate III, iar

starea chimică foarte proastă, ca urmare a prezenŃei metalelor grele: cupru, cadmiu,

plumb. Râul Visa, în amonte de confluenŃa sa cu râul Târnava Mare, are clasa de calitate

IV.

În apele de suprafaŃă, concentraŃiile admise de metale grele au fost depăşite, în

decursul timpului, câteodată, şi de 30 de ori, şi adesea, de câte 10 ori.



Poluarea apelor de suprafaŃă nu se poate păstra la nivel local; apele curg şi duc

cu ele elemente poluatoare, distribuindu-le la distanŃe mari, în detrimentul mediului.

Poluarea din oraşul Copşa Mică a accentuat nivelul de declasare a apelor de

suprafaŃă şi aşa poluate, în special râul Târnava Mare, care este sursa de apă potabilă

şi, totodată, emisar de descărcare a apelor uzate din mai multe oraşe în parcursul său,

din munŃii Harghitei şi până la Copşa Mică.

� Apele subterane de mică, medie şi mare adâncime, sunt poluate cu metale grele,

atingând cote alarmante în Copşa Mică, Micăsasa şi Târnăvioara. Poluarea accentuată a

fost identificată în sistemul acvatic din lunca râului Târnava Mare. Poluarea pânzei

freatice s-a realizat într-un proces lung şi interdependent cu poluarea celorlalŃi factori de

mediu: sol, ape de suprafaŃă, aer. Cauzele principale ale poluării sunt: emisiile de

poluanŃi în aer şi deversarea în râul Târnava Mare a apelor epurate incomplet, staŃia de

epurare SOMETRA neavând treapta de tratare chimică.

� Solul - este cel mai afectat dintre factorii de mediu, în cadrul poluării istorice din Copşa

Mică. Particulele şi compuşii metalelor grele vehiculate în cadrul actualei S.C. SOMETRA

S.A., fosta Întreprindere de Metale Neferoase, s-au aşezat pe sol, determinând câteva

situri extrem de contaminate în Copşa Mică, Mediaş, Micăsasa, Târnava şi Axente

Sever.

Solul a fost poluat pe arii extinse, atât la suprafaŃă cât şi în profunzime, atingând şi

apele subterane. În afara poluării chimice, solul a mai fost afectat şi de mişcări mecanice

- alunecări de teren, mişcări datorate tot poluării, în ultimă instanŃă: poluare sol - lipsă

vegetaŃie - degradare sol - eroziune - alunecări de teren. Constituind suportul desfăşurării

vieŃii vegetale şi animale, un sol contaminat şi-a pus amprenta asupra regnurilor naturale

şi a influenŃat viaŃa sub toate aspectele ei.

Specialiştii au identificat pe sol, pe lângă metalele grele, în sine, şi compuşi ai

acestora extrem de nocivi şi cu putere mare de circulaŃie şi dispersie. ConcentraŃiile reale

de metale grele pe sol au depăşit, de multe ori, concentraŃiile maxime admise,

determinând efecte negative puternice asupra oamenilor, animalelor şi plantelor.

� Aerul - a fost poluat, în principal cu dioxid de sulf şi negru de fum, emise din coşurile

fabricilor, dar şi din antrenarea pulberilor de pe sol. Pe lângă aceste două componente

esenŃiale, în aer s-au eliminat cantităŃi importante de oxid şi dioxid de carbon, arseniu,

plumb, cupru, zinc, cadmiu.



2.10.2. Analiza critică a situaŃiei existente

Primăria Copşa Mică, autorităŃile în domeniul protecŃiei mediului, Consiliul JudeŃean Sibiu

şi Prefectura JudeŃului Sibiu cunosc situaŃia exactă şi au dezvoltat o serie de acŃiuni pentru

reducerea poluării, rezultatele acestor măsuri fiind remarcabile. Deşi emisiile de poluanŃi în

factorii de mediu au scăzut odată cu căderea industriei grele, mare poluatoare, poluarea istorică

a rămas.

Sunt apreciate ca nesatisfăcătoare măsurile de reconstrucŃie a mediului sau de eliminare

a surselor de poluare, altele decât producŃia industrială; de asemenea, se apreciază că nu a

fost dus integral la îndeplinire, de către S.C. „SOMETRA” S.A., programul de conformare impus

cu ocazia obŃinerii autorizaŃiei integrate de mediu. Planul de conformare impus stabilea o serie

de măsuri şi termene ferme de finalizare în perioada 2005 - 2011, dar autorităŃile în domeniu au

fost foarte înŃelegătoare faŃă de plătitorul de impozite, bun contribuabil, cel puŃin la bugetul local

Copşa Mică.

Nu este acesta momentul şi nici locul potrivit pentru a aduce critici la adresa unităŃilor

responsabile cu protecŃia mediului în judeŃul Sibiu; prezentul Plan Urbanistic General are

menirea de a inventaria problemele reale, de mediu, de a identifica o serie de măsuri capabile

să găsească o soluŃie la problemele de mediu, astfel încât, într-o anumită perspectivă de timp,

să se poată reface mediul natural la nişte parametri normali, pentru secolul XXI.

Problemele majore în domeniul mediului în Copşa Mică se pot sintetiza astfel:

− Nivel înalt de poluare, pentru toate componentele mediului şi pentru biodiversitate,

în ansamblul ei, în această zonă.

− Atitudine prea înŃelegătoare faŃă de poluatorii existenŃi, chiar dacă intensitatea

poluării a scăzut ca urmare a scăderii producŃiei.

− Întârziere mare în rezolvarea problemelor legate de infrastructura fizică de bază:

sisteme performante de alimentare cu apă, canalizare ape uzate menajere,

gestionare deşeuri, circulaŃie, transport, gospodărire comunală.

− Lucrări puŃine de reconstrucŃie a mediului în domeniile: tratarea solurilor,

eliminarea resturilor de construcŃii cu funcŃiuni tehnologice, plantarea arborilor şi

arbuştilor, lucrări de îmbunătăŃiri funciare, eliminarea deşeurilor industriale de pe

platforma industrială, sau amenajarea unei halde ecologice, ecologizarea spaŃiilor

din incinta companiilor existente pe platforma industrială, consolidarea malurilor

celor două cursuri principale de apă, regularizarea văilor din intravilanul localităŃii,

reabilitarea fondului construit.



− AcŃiuni puŃine de monitorizare şi măsurare a calităŃii reale a mediului prin mai mulŃi

parametri, în mod permanent.

Un aspect favorabil în domeniul protecŃiei mediului îl reprezintă reuşita Primăriei în

derularea a trei proiecte importante în măsură să contribuie fundamental la protecŃia reală a

mediului, inclusiv a competenŃei umane:

- reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare;

- crearea infrastructurii specifice de colectare selectivă şi transfer a deşeurilor;

- reabilitarea faŃadelor principalelor imobile din oraş.

2.11. DisfuncŃionalităŃi privind situaŃia existentă

Oraşul Copşa Mică este într-un plin proces de reconstrucŃie şi de regăsire a identităŃii

sale, după o lungă perioadă nefastă în istoria sa, alături de multe alte oraşe din România.

Pe parcursul capitolului II din prezentul Plan Urbanistic General s-a analizat stadiul

actual al dezvoltării oraşului, în ansamblul său, cauzele şi efectele acestora, precum şi

posibilităŃile de eliminare, în viitor. Scara timpului, în ceea ce priveşte evoluŃia socio -

urbanistică a unui oraş, este diferită de la un oraş la altul, pentru Copşa Mică, în special, având

un gradient larg. Numai perioade lungi de timp vor însemna ceva pentru acest oraş, care în

ultimii 50 de ani, a înregistrat câteva extreme negative.

În ceea ce priveşte încadrarea în teritoriu şi relaŃiile desfăşurate cu exteriorul, oraşul

are o serie de puncte tari:

� oraş în centrul Ńării, în Regiunea economică 7 centru, într-o zonă cu condiŃii

naturale foarte bune;

� important nod de cale ferată;

� proximitatea faŃă de un drum naŃional;

� relaŃii economice şi administrative stabile;

� apartenenŃa la un pol de dezvoltare împreună cu Mediaş, Dumbrăveni, Agnita,

dar şi o serie de puncte slabe:

� drumul naŃional traversează oraşul cu transporturi de tot felul, datorită lipsei

centurii ocolitoare;

� relaŃii economice şi culturale destul de reduse cu municipiul Sibiu - capitală

europeană, care oferă foarte multe oportunităŃi.

Referitor la dezvoltarea economică, se precizează că aceasta este zona cu cele mai

multe disfuncŃionalităŃi şi, astfel, de cele mai acute nevoi. Punctele slabe identificate cu această

ocazie se pot prezenta sintetic astfel:

� structura pe ramuri ale economiei este nesatisfăcătoare;



� posibilităŃile de diversificare a activităŃii economice sunt reduse, ca urmare a

caracteristicilor specifice ale mediului, în general: condiŃii improprii pentru

dezvoltarea ramurii agroindustriale şi a turismului;

� zona urbanistică cu funcŃiuni industriale este neatractivă datorită poluării şi datorită

prezenŃei vestigiilor fostei industrii;

� infrastructura fizică de tip urban este necorespunzătoare. Chiar şi stadiul actual -

execuŃie lucrări de infrastructură - este în măsură să abată atenŃia investitorilor de

la oraş, aceştia orientându-se către alte locaŃii mai atractive.

Punctele tari în dezvoltarea economică a oraşului, de la care se poate porni o

reconstrucŃie, sunt următoarele:

� există un potenŃial uman bun, stabil, cu un postament economic solid, legat

puternic de aceste locuri, prin: etnie, cultură, proprietăŃi private, care a rezistat în

condiŃii de restrişte;

� există tradiŃie şi se poate stabili o anumită continuitate în dezvoltarea activităŃilor

economice ce se desfăşoară în prezent;

� resursele naturale existente oferă o serie de posibilităŃi de dezvoltare economică,

cum ar fi extracŃia materialelor de construcŃie;

� proximitatea faŃă de oraşul Mediaş ar putea constitui un avantaj, ca piaŃă de

desfacere pentru unele servicii, adresate acesteia: selecŃie şi plasare forŃă de

muncă, întreŃinere şi curăŃenie, salubritate , transport intern şi internaŃional, sport,

depozitare, comerŃ en gross cu materiale de construcŃie.

În ceea ce priveşte deservirea generală a oraşului: - administrare, învăŃământ, cultură,

cult, sport, agrement, gospodărire comunală - principala disfuncŃionalitate este lipsa unei

infrastructuri adecvate; pe toate liniile enunŃate sunt necesare investiŃii în construcŃii şi dotări

care trebuiesc finanŃate din fonduri publice limitate.

Pentru o mai bună desfăşurare a acestei activităŃi sunt necesare acŃiuni privind atragerea

medicilor, implementarea statutului funcŃionarului public, sprijinirea şi protejarea categoriilor

dezavantajate, educarea tineretului, reducerea şomajului, reducerea delicvenŃei. Pentru aceste

acŃiuni, indicatorii nu sunt niciodată suficient de buni, fiind nevoie de eforturi continue. Niciodată

şomajul, delicvenŃa nu vor fi suficient de mici, decât dacă nu există.

Aspectele pozitive identificate, prezentate în continuare, oferă o anumită garanŃie în

această direcŃie. Astfel, se precizează:

- InstituŃia Primarului - este bine organizată şi condusă, cu preocupări şi rezultate

bune în atragerea şi gestionarea fondurilor europene, şi în îmbunătăŃirea

serviciilor specifice adresate populaŃiei;



- Cadrele didactice existente sunt stabile, local fiind dezvoltat învăŃământul primar şi

mediu, cu tradiŃie în domeniul chimiei;

- Oraşul dispune de instituŃiile necesare administrării sale la un nivel mediu general

atins în judeŃ, care sigură desfăşurarea activităŃilor specifice, în condiŃiile

cunoaşterii exacte a situaŃiei existente.

2.12. NecesităŃi şi opŃiuni ale populaŃiei:

În ceea ce priveşte echiparea edilitară, principala necesitate a populaŃiei, a constituit-o în

ultimii 15 ani, satisfacerea nevoilor de consum de apă potabilă; Starea necorespunzătoare a

sistemului de alimentare cu apă potabilă şi canalizarea apelor uzate a indus o serie de efecte

negative asupra nivelului de confort şi asupra sănătăŃii populaŃiei. Această necesitate este pe

cale de a se rezolva prin amplul proiect desfăşurat pe programul „ZONE FIERBINłI”.

NecesităŃile de bază ale populaŃiei, exprimate cu diverse ocazii către administraŃia

publică, se referă la domeniul economic şi social:

o crearea de locuri de muncă;

o diversificarea activităŃilor economice;

o îmbunătăŃirea calităŃii serviciilor în domeniul sănătăŃii prin înfiinŃarea unui

spital local;

o construirea de locuinŃe sociale;

o reabilitarea prin fonduri europene a faŃadelor caselor degradate ca urmare

a poluării mediului;

o construirea unei pieŃe agroalimentare în zona centrală;

o extinderea spaŃiilor de parcare;

o extinderea spaŃiilor verzi;

o reabilitarea străzilor din cartierele de locuinŃe.



CAPITOLUL al III - lea

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. Studii de fundamentare

3.2. EvoluŃie posibilă a oraşului; PriorităŃi

3.3. Optimizarea relaŃiilor în teritoriu

3.4.Dezvoltarea activităŃilor economice

3.5. EvoluŃia populaŃiei

3.6. Organizarea circulaŃiei

3.7. Intravilan propus, bilanŃ teritorial şi

zonificare funcŃională propusă

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale

3.9.Dezvoltarea echipării edilitare

3.10. ProtecŃia mediului

3.11.Reglementări urbanistice

3.12. AdministraŃia Locală şi obiectivele

de utilitate publică



CAPITOLUL III

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. Studii de fundamentare:

Studiile de fundamentare la cererea beneficiarului precum şi documentarea în teren, pe

probleme, în vederea elaborării prezentului P.U.G. au avut caracter analitic (reambularea

suportului topografic, studiu geotehnic, protecŃia mediului, potenŃialul economic în general,

circulaŃia) sau prospectiv (evoluŃia socio demografică) şi s-au finalizat cu o sinteză privind

situaŃia existentă, urmărind, în principal identificarea disfuncŃionalităŃilor şi formularea unor

propuneri de diminuare şi eliminare a acestora.

În ceea ce priveşte caracterul prospectiv al unor studii, se menŃionează că previziunile au

fost făcute conform tehnicilor uzuale de prevedere a unor procese şi evenimente, cele mai

importante fiind previziunile în domeniul evoluŃiei demografice. De asemenea s-au avut în

vedere intenŃiile de acŃionare a administraŃiei publice locale, pentru dezvoltarea ulterioară a

oraşului.

Studiile de fundamentare realizate pun la dispoziŃie informaŃii suficiente care să asigure

baza pentru propunerile de dezvoltare urbanistică şi socială a oraşului în următorii 10 ani.

3.2. EvoluŃia posibilă a oraşului; PriorităŃi:

Deşi în dezvoltarea socio - economico - urbanistice a oraşului s-au identificat o serie de

disfuncŃionalităŃi, unele majore, evoluŃia posibilă a oraşului este privită optimist.

Viziunea proiectată în perspectiva următorilor 10 ani este un oraş curat, cu activitate

economică diversificată, cu o populaŃie stabilă, uşor, în creştere şi cu activitate socio -

culturală intensă. În 10 ani, schimbările nu pot fi fundamentale, dar se pot contura alte direcŃii

decât cele din prezent, astfel:

� oraşul poate fi, din ce în ce mai curat, resturile dezvoltării industriale de tip

comunist pot fi eliminate, solurile contaminate pot fi refăcute, vegetaŃia

distrusă poate fi înlocuită, fondul construit, afectat, poate fi reabilitat

populaŃia poate educată pentru păstrarea unui oraş curat;

� activitatea economică, în ansamblul ei se poate relansa într-o altă paletă,

evitându-se caracterul monoindustrial de până acum, şi valorificând, la

maximum, facilităŃile existente. Cu eforturi mici, se poate porni spre

dezvoltarea construcŃiilor, a transporturilor, a industriei prelucrătoare a



serviciilor, astfel încât descreşterea economică din prezent să fie

combătută;

� populaŃia stabilă a oraşului, ar putea înregistra o anumită creştere, în raport

cu posibilitatea integrării în muncă şi cu îmbunătăŃirea infrastructurii rurale;

ToŃi cei care au trebuit să plece din oraş au plecat la primele semne ale

recesiunii. Cei rămaşi sunt legaŃi economic şi emoŃional de oraş şi vor

constitui baza dezvoltării demografice ulterioare. Stabilizarea populaŃiei,

asigurarea unor venituri constante, dezvoltarea acŃiunilor cu caracter socio

- educativ sunt, în acelaşi timp cauză şi efect al derulării celorlalte aspecte

ale vieŃii cotidiene;

� activitatea socială şi culturală se poate relansa de pe alte principii - cele

democratice - insistându-se asupra unor categorii de populaŃie, după caz:

- se vor putea sprijini categoriile defavorizate (bătrâni, copii,

handicapaŃi, femei) prin acŃiuni umanitare, cu caracter, predominant

material;

- se va putea sprijini tânăra generaŃie pentru a rezista tentaŃiilor

nefaste de provenienŃa occidentală, tentaŃii la care cade victimă, în

primul rând, tineretul. Nici un efort nu trebuie precupeŃit pentru

aceasta, tineretul constituind viitorul comunităŃii;

- se va putea îmbunătăŃi consideraŃia comunităŃii faŃă de categoriile,

în prezent, defavorizate; Aceste persoane nu au nevoie doar de

alimente şi îmbrăcăminte ci şi de respectul şi consideraŃia

concetăŃenilor. Sunt momente în care, cei ce desfăşoară asemenea

acŃiuni, sunt complet depăşiŃi de fenomenele negative sau chiar

infracŃionale ale unor membri ai comunităŃii, dar activitatea lor nu

trebuie redusă sau oprită, cu nici un preŃ;

- se va putea atrage populaŃia în acŃiuni recreative, plăcute, prin

asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare şi prin organizarea de

evenimente;

- se va putea asigura o infrastructură urbană corespunzătoare pentru

activităŃile cu caracter socio - educativ prin dezvoltarea unor proiecte

de investiŃii.

PriorităŃile de intervenŃie asupra vieŃii cotidiene nu pot fi ierarhizate liniar, pentru simplul

motiv că aspectele acesteia sunt într-o independentă şi corelare strânsă.

Prioritizarea acŃiunilor se poate face doar pe segmente mari, şi se prezintă astfel:



1. AcŃiuni imediate de salvgardare a mediului adică, a vieŃii prin investiŃii,

acŃiuni educative în domenii majore: reabilitarea şi modernizarea

infrastructurii de apă canal, deşeuri, reconstrucŃia mediului, refacerea

cadrului natural, etc.; acŃiunile educative se vor adresa întregii comunităŃi,

prin metode specifice pe nivele de înŃelegere a situaŃiei; acŃiunile de

constrângere se vor adresa poluatorilor, conform principiului „poluatorul

plăteşte” pentru faptele deja comise, şi pe principiul „exploatării durabile a

mediului” pentru viitor.

2. AcŃiuni imediate de îmbunătăŃire a învăŃământului şi educaŃiei şi sănătăŃii,

se va avea în vedere faptul că tineretul este educat de familie şi de

societate, cadrul didactic având rol de corector şi formator, o perioadă

scurtă e timp, dar importantă. De asemenea se va cunoaşte exact, că

elevii, profesorii şi medicii îşi desfăşoară activitatea într-un cadru fizic

unde condiŃiile trebuiesc asigurate la un anumit nivel de confort sau la un

anumit standard de funcŃionalitate;

3. AcŃiuni de sprijinire a tuturor activităŃilor economice în vederea relansării,

de pe alte principii, a ramurilor economice, decăzute, în prezent, sau

pentru dezvoltarea acelor segmente ale producŃiei (şi serviciilor) care sunt

viabile, cu toate greutăŃile prezentului.

Sprijinirea activităŃilor economice se va putea face cu respectarea unor

principii şi cu instrumentele specifice de care dispune Primăria;

4. AcŃiuni de îmbunătăŃire a managementului administraŃiei în toate

aspectele sale astfel încât Primăria să reprezinte în mod real un organism

viu, eficient cu o acŃiune, concertantă, în sprijinul comunităŃii umane din

Copşa Mică.

AcŃiunile propuse în diverse direcŃii sunt centralizate într-un plan de

acŃiune elaborat de comun acord cu reprezentantul Primăriei Copşa Mică

(plan ataşat în anexă). Aceste acŃiuni se vor derula în paralel, într-un ritm

ce va putea fi impus de către administraŃie, rezultatele urmând a fi văzute,

diferenŃiat pe tip de acŃiune, aşa cum este prezentat în tabelul următor:

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

E

VO

LU

łIE

PO

SIB

ILĂ

- IN

DIC

AT

OR

I GE

NE

RA

LI

V

iziu

ne:

OR

AŞ

CU

RA

T C

U A

CT

IVIT

AT

E E

CO

NO

MIC

Ă D

IVE

RS

IFIC

AT

Ă C

U P

OP

UL

Ał

IE ÎN

CR

EŞ

TE

RE

ŞI C

U V

IAł

A S

OC

IO -

CU

LT

UR

AL

Ă

INT

EN

SĂ

A

NII

NR

. C

RT

. IN

DIC

AT

OR

I 20

10

2011

20

12

2013

20

14

2015

20

16

2017

20

18

2019

A.

ÎN D

OM

EN

IUL

S

AL

VG

AR

DĂ

RII

ME

DIU

LU

I:

- A

sigu

rare

a si

stem

elor

de

alim

enta

re c

u ap

ă po

tabi

lă ş

i de

cana

lizar

e a

apel

or

uzat

e şi

a a

pelo

r pl

uvia

le.

RE

ZU

LT

AT

E

-

Asi

gura

rea

unui

si

stem

de

cole

ctar

e se

lect

ivă

a de

şeur

ilor

R

EZ

UL

TA

TE

-

Asi

gura

rea

zone

lor

verz

i cor

espu

nzăt

or

nive

lulu

i eur

opea

n şi

al

indi

cato

rulu

i;

R

EZ

UL

TA

TE

-

Rea

lizar

ea

împă

durir

ilor

la

nive

lul a

nulu

i de

glor

ie a

l ora

şulu

i -

1950

-

Rec

onst

rucŃ

ia

med

iulu

i în

zona

indu

stria

lă -

foar

te

RE

ZU

LT

AT

E

A

Cł

IUN

I

A

Cł

IUN

I

AC

łIU

NI

AC

łIU

NI

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

grav

afe

ctat

ă de

polu

area

isto

rică

-

Edu

care

a

com

unită

Ńii în

spi

ritul

prot

ecŃie

i med

iulu

i în

ansa

mbl

ul s

ău

RE

ZU

LT

AT

E

B.

ÎN D

OM

EN

IUL

ÎMB

UN

ĂT

Ăł

IRII

ÎNV

Ăł

ĂM

ÂN

TU

LU

I,

ED

UC

Ał

IEI,

SĂ

NĂ

TĂ

łII:

- A

sigu

rare

a

infr

astr

uctu

rii.

RE

ZU

LT

AT

E

-

Cre

şter

ea c

alită

Ńii

serv

iciil

or

RE

ZU

LT

AT

E

C.

ÎN D

OM

EN

IUL

RE

LA

NS

ĂR

II

AC

TIV

ITĂ

łIL

OR

EC

ON

OM

ICE

:

- as

igur

area

infr

astr

uctu

rii

R

EZ

UL

TA

TE

-

asig

urar

ea u

nui

cadr

u de

afa

ceri

bine

reg

lem

enta

t,

stim

ulat

iv

R

EZ

UL

TA

TE

AC

łIU

NI

AC

łIU

NI

AC

łIU

NI

AC

łIU

NI

A

Cł

IUN

I



3.3. Optimizarea relaŃiilor în teritoriu: Amplasarea oraşului Copşa Mică în partea de nord - est a judeŃului Sibiu, conduce la

două direcŃii de acŃiune pe linia optimizării relaŃiilor în teritoriu:

� continuarea relaŃiilor de colaborare cu Primăria Mediaş precum şi cu celelalte

Primării implicate în polul de dezvoltare din nord - estul judeŃului: Agnita,

Dumbrăveni şi comunele învecinate. RelaŃiile care urmează a se îmbunătăŃi se

referă la:

- relaŃii economice: proiecte de investiŃie derulate împreună pe linia

îmbunătăŃirii infrastructurii de apă, canalizare, drumuri, gestionare

deşeuri, îmbunătăŃiri funciare;

- relaŃii economice pe linia sprijinirii iniŃiativelor private de dezvoltare a

unor sectoare productive, prin măsuri stimulative (reduceri de taxe

şi impozite, concesionări de terenuri, transport în comune);

- relaŃii de colaborare pe linia protecŃiei mediului prin derularea unor

proiecte comune privind: decontaminarea solului şi apelor de

suprafaŃă, împădurire, reducerea riscurilor naturale;

- proiecte culturale, mai bine organizate, de atragere a cetăŃenilor

Copşei la viaŃa culturală, mai intensă, din Municipiul Mediaş;

- proiecte educaŃionale, adresate elevilor din toate nivelurile, în

vederea îmbunătăŃirii procesului de învăŃământ şi reducerea

diferenŃelor existente, în special la nivelul învăŃământului liceal;

- îmbunătăŃirea accesului populaŃiei şi instituŃiilor la serviciile oferite

de piaŃa municipiului Mediaş, servicii mai diversificate şi mai bune.

3.4. Dezvoltarea activităŃilor economice: Misiunea de bază a administraŃiei locale este de a asigura relansarea economică a

oraşului, indiferent de forma de proprietate. Stă în puterea administraŃiei publice locale să facă

acest lucru prin mai multe direcŃii de acŃiune şi în baza unei strategii:

� se va face cât mai atractiv mediul de afaceri local prin derularea unor proiecte

care să asigure o infrastructură urbană bună, această direcŃie de acŃiune ar

putea stimula transporturile, construcŃiile şi activităŃile industriale desfăşurate

de investitori privaŃi;

� se vor stabili reguli de urbanism şi zone funcŃionale cu destinaŃia activităŃi

economice astfel încât să permită obŃinerea autorizaŃiilor de construire cerute

de cei interesaŃi;



� se vor lua măsuri speciale, dar legale, privitor la scutiri sau reduceri de taxe

locale pentru întreprinzători privaŃi sau privitor la acordarea concesiunilor cu

prioritate pentru dezvoltarea economică, cu condiŃia ca domeniile de activitate

să nu fie domenii poluante.

Posibilele direcŃii de dezvoltare a activităŃilor economice vizează sectoarele:

� construcŃii şi materiale de construcŃie;

� servicii;

� transporturi;

� sectoare industriale prelucrătoare;

� activităŃi agricole în mediu controlat;

� comerŃ en gross;

� dezvoltarea relaŃiilor cu municipiul reşedinŃă de judeŃ Sibiu - pe o gamă amplă

de aspecte

- pe linia protecŃie mediului, sănătăŃii populaŃiei, cadastrului funciar,

îmbunătăŃirilor funciare, relaŃiile trebuie în mod categoric

îmbunătăŃite urmând ca Primăria prin reprezentanŃii săi, să poată

rezolva în regim de urgenŃă o serie de probleme curente;

- pe linia învăŃământului de nivel înalt se va sprijini integrarea

absolvenŃilor de liceu din oraşul Copşa Mică în învăŃământul

superior din municipiul Sibiu;

- pe linie culturală se va susŃine accesul la oportunităŃile pe care le

oferă oraşul Sibiu în postura de capitală culturală europeană, cu o

infrastructură culturală foarte bine dezvoltată;

- pe linia economică - se poate asigura coordonarea unor acŃiuni

comune care să permită schimburi economice eficiente pentru

oraşul Copşa Mică: transport, comerŃ, servicii, industrie.

AdministraŃia locală prin Primar - va fi conştientizată de importanŃa optimizării relaŃiilor în

teritoriu, de stabilirea unor parteneriate comune, cu vecinii, pe toate direcŃiile de dezvoltare a

vieŃii economice sociale şi urbanistice.



3.5. EvoluŃia populaŃiei:

În acest moment al dezvoltării sociale în România, nu se pot face previziuni exacte

privind populaŃia oraşului Copşa Mică.

Toate planurile curente de dezvoltare privind infrastructura socială au la bază

următoarea previziune demografică: în situaŃia relansării economice, în ansamblu populaŃia

va putea înregistra o creştere de max. 2 ‰ pe an, prefigurându-se următoarea evoluŃie:

Nr. crt.

Anul PopulaŃia estimată locuitori

1. 2009 5200 2. 2010 5210 3. 2011 5221 4. 2012 5230 5. 2013 5242 6. 2014 5252 7. 2015 5263 8. 2016 5273 9. 2017 5884

10. 2018 5294 11. 2019 5305

Această previziune are la bază desfăşurarea unor indicatori urbanistici favorabili:

� creşterea uşoară a natalitatii

� eradicarea mortalităŃii infantile;

� prelungirea duratei medii de viaŃă;

� diminuarea şomajului;

� reducerea accentuată a delicvenŃei şi infracŃionalităŃii;

� stabilizarea populaŃiei şi reducerea migraŃiei;

� îmbunătăŃirea structurii pe vârste a populaŃiei;

� dezvoltarea economică de ansamblu;

� derularea unor programe cu caracter social.

În perspectiva următorilor 10 ani se aşteaptă ca resturile dezvoltării de tip comunist

(chiar dacă şi-au schimbat proprietarii) să fie eliminate sau restructurate fundamental şi ca

unele zone să aibă funcŃiuni dominante spre desfăşurarea activităŃilor economice.

AdministraŃia locală şi populaŃia oraşului nu-şi va putea face planuri pe linia dezvoltării

sectoarelor agricole şi zootehnic aceasta fiind o privaŃiune severă impusă de poluarea

remanentă.

Desigur, pe lângă gospodăriile populaŃiei se vor cultiva plante şi se vor creşte animale

de casă această activitate neputând fi împiedicată legal şi total. Cade în sarcina Primăriei se



desfăşoare o companie convingătoare împotriva comercializării şi consumării produselor

agricole şi agrozootehnice astfel obŃinute.

Ca urmare a măsurilor de reconstrucŃie a mediului natural, în următorul plan urbanistic

general se va putea construi o strategie e dezvoltare a acestor sectoare economice.

3.6. Organizarea circulaŃiei:

Specific secolului pe care îl parcurgem, în oraşul Copşa Mică, la fel ca în multe alte

oraşe, se poate vorbi despre o circulaŃie intensă de bunuri şi persoane, oraşul fiind un

important nod de circulaŃie auto şi feroviară.

Ca urmare a vechimii şi funcŃiunii sale, în Copşa Mică s-a configurat deja o infrastructură

de circulaŃie, adaptată la cerinŃele populaŃiei din punct de vedere cantitativ.

În perspectiva următorilor 10 ani, organizarea circulaŃiei se va referi, în special, la

creşterea calităŃii infrastructurii şi la favorizarea relaŃiilor de tranzitare şi transfer a oraşului în

transportul de bunuri şi persoane. Transporturile, ca ramura a economiei, pot constitui pentru

dezvoltarea economică a oraşului o alternativă şi o compensaŃie la aspectele induse de

poluare.

AcŃiunile şi măsurile preconizate pentru îmbunătăŃirea circulaŃiei, se vor orienta spre

eliminarea disfuncŃionalităŃilor constate în acest domeniu.

� Realizarea centurii ocolitoare care se va desprinde din DN 14, înainte de intrarea

acestuia, dinspre Mediaş în oraş şi care va traversa calea ferată şi va ocoli

oraşul prin partea de nord, intersectându-se cu DN 14B. Efectele economice ale

acestei căi de comunicaŃie vor fi majore, în special în contextul realizării unei

lucrări similare în municipiul Mediaş. În acest context oraşul va fi inclus în

traseele de transport majore spre Alba, Cluj, Tîrgu Mureş, Sibiu, Bucureşti;

� Redimensionarea elementelor geometrice a drumurilor comunale şi a străzilor

oraşului (lăŃimi, pante, curbe, etc., va asigura fluidizarea şi siguranŃa traficului;

� Modernizarea îmbrăcăminŃilor străzilor, marcarea şi semnalizarea

corespunzătoare, realizarea lucrărilor auxiliare complementare: parcări, şanŃuri,

rigole, va asigura creşterea confortului în trafic şi protejarea mediului

înconjurător.

În situaŃia în care în maximum doi ani, infrastructura de apă şi canalizare va fi complet

modernizată, se impune desfăşurarea unor ample acŃiuni pe linia îmbunătăŃirii infrastructurii de

circulaŃie.



3.7. Intravilan propus, bilanŃ teritorial şi zonificare funcŃională propusă:

Corespunzător condiŃiilor naturale existente oraşul Copşa mică se desfăşoară pe terasa

superioară a râului Târnava mare iar zonificarea funcŃională a intravilanului este, practic,

încheiată. Zonele funcŃionale tradiŃionale s-au conturat deja, iar o schimbare fundamentală a

zonificării funcŃionale nu este posibilă. Desigur, în acest moment, edilii oraşului şi întreaga

populaŃie şi-ar dori să nu fi existat niciodată zona industrială amplasată în nordul oraşului între

râul Târnava mare şi calea ferată; această zonă există însă, iar reabilitarea şi reconversia ei

constituie principala problemă a administraŃiei pe linia îmbunătăŃirii zonificării şi a protecŃiei

mediului înconjurător.

În urma discuŃiilor purtate cu reprezentanŃii primăriei prin prezentul P.U.G. se propune

extinderea intravilanului cu o suprafaŃă totală a extinderilor Sc = 123,19 ha. Extinderile de

intravilan sunt rezervate următoarelor funcŃiuni:

- locuire (în sudul şi estul oraşului);

- spaŃii verzi şi de agrement (în zona blocurilor şi în partea de sud – est a oraşului;

- gospodărire comunală (în partea de est a oraşului, impusă de necesitatea

îmbunătăŃirii infrastructurii e apă şi canalizare;

- dezvoltarea industrială (în estul localităŃii şi central, în completarea zonei

industriale existente).

SuprafeŃele propuse a fi introduse în intravilan, sunt prezentate centralizat în tabelul nr.

3.7.1.



Tabel nr. 3.7.1.

Extinderi intravilan

1. Lp 1 Locuire + funcŃiuni complementare 13,09 2. Lp 2 Locuire + funcŃiuni complementare 5,88 3. Lp 3 Locuire + funcŃiuni complementare 6,04 4. Lp 4 Locuire + funcŃiuni complementare 1,88 5. Lp 5 Locuire + funcŃiuni complementare 24,23

Total Lp 1 – Lp 5 51,12 6. Tap 1 SpaŃii verzi şi agrement 10,24 7. Tap 2 SpaŃii verzi şi agrement 2,43 8. Tap 3 SpaŃii verzi şi agrement 1,02 9. Tap 4 SpaŃii verzi şi agrement 32,48

Total Tsp1 – Tsp 4 46,17 10. Ep 1 Amenajări hidroedilitare 2,91 11. Ep 2 Amenajări hidroedilitare 3,80 12. Ep 3 Amenajări hidroedilitare 2,55 13. Ep 4 Amenajări hidroedilitare 0,91

Total Cep 1 - Cep4 10,17 14. Ip1 Industrie nepoluantă 5,35 15. Ip2 Industrie nepoluantă 3,95

Total Ip 1 – Ip2 9,30 16. Sp1 InstituŃii si servicii de interes public 6,44

Total Ip 1 – Ip2 6,44 TOTAL GENERAL 123,19

După introducerea în intravilan a acestor suprafeŃe, bilanŃul teritorial se prezintă cf. tabel

nr. 3.7.2. şi tabel nr. 3.7.3.



Tabel nr. 3.7.2.

BILANł TERITORIAL

AL FOLOSINłEI SUPRAFEłELOR DE TEREN DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV PROPUS

TERENURI AGRICOLE TERENURI NEAGRICOLE

ORAŞUL

COPŞA MICĂ

AR

AB

IL

PĂ

ŞU

NI

FÂ

NE

łE

VII

LIV

EZ

I

T

OT

AL

AG

RIC

OL

PĂ

DU

RI

TE

RE

NU

RI C

U

AP

E Ş

I ST

UF

DR

UM

UR

I

CU

Rł

I

CO

NS

TR

UC

łII

NE

PR

O-

DU

CT

IV

T

OT

AL

NE

AG

RIC

OL

TOTAL

INTRAVILAN

Copşa Mică +

Târnăvioara 100,29 33,67 11,43 - - 145,39 - 4,93 46,58 173,11 23,27 247,89 393,28

Trupuri

Independente 0.30 - - - - 0.30 - - - 6,00 0.61 6,61 6,91

TOTAL

INTRAVILAN 100,59 33,67 11,43 - - 145,69 - 4,93 46,58 179,11 23,88 254,50 400,19

EXTRAVILAN 376 188 49 - - 613 864 39 31 24 607 1.566 2.179

TOTAL

GENERAL 477 222 60 - - 759 864 44 78 203 631 1.820 2.579

Tabel nr. 3.7.3.

Existent Propus SuprafaŃa SuprafaŃa ZONE FUNCłIONALE

(ha)

Procent din intravilan

(ha)

Procent din

intravilan LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE 84,00 30,32% 118,96 29,73% UNITĂłI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE 110,00 39,71% 113,06 28,25% UNITĂłI AGRO-ZOOTEHNICE 0,12 0,04% 0,12 0,03% INSTITUłII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC 6,88 2,48% 16,17 4,04% CĂI DE COMUNICAłII ŞI TRANSPORT 43,00 15,52% 63,33 15,83% SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT ŞI PROTECłIE 8,00 2,89% 73,87 18,46% GOSPODĂRIRE COMUNALĂ, CIMITIRE 2,00 0,72% 2,59 0,65% APE 2,00 0,72% 2,27 0,57% TERENURI NEPRODUCTIVE 21,00 7,58% 0,00 0,00% CONSTRUCłII TEHNICO EDILITARE 0,00 0,00% 9,82 2,45% TOTAL INTRAVILAN 277,00 100,00% 400,19 100,00%

Propunerile de creştere a suprafeŃei teritoriului intravilan completează oraşul, atât în

ceea ce priveşte forma lui, în plan, cât şi funcŃiunile urbanistice proprii unui oraş; astfel, zonele

funcŃionale conturate se vor prezenta după cum urmează:



Zona centrală „C” - delimitată în partea de centru - vest - destinată în principal

deservirii administrative generale a oraşului şi locuirii. Zona include, pe lângă subzonele

existente şi subzone propuse,, cu funcŃiuni de locuire, spaŃii verzi şi agrement. Zona astfel

delimitată are o suprafaŃă totală Sc = 49,56 ha şi are următoarele funcŃiuni:

� FuncŃiune dominantă - deservirea generală administrativă a oraşului;

� FuncŃiuni complementare admise: locuire, sport, agrement, circulaŃie, echipare

edilitară.

Principalele instituŃii de deservire a oraşului amplasate în această zonă sunt:

- Primăria;

- PoliŃia;

- AdministraŃia Financiară;

- Oficiul Poştal;

- Sediul SMURD;

- Bibliotecă;

- Grup Şcolar „Nicolae Teclu”;

- GrădiniŃă;

- Creşă;

- Şcoală;

- Farmacie;

- Dispensar;

- Sala de sport;

- Cantina „Sometra”;

- Magazin universal, alte magazine şi chioşcuri;

- Restaurant;

- Banca Carpatica;

- Biserica ortodoxă;

- Canton CFR şi gară;

- Service şi parc auto;

- StaŃie PECO;

- Alte instituŃii şi societăŃi comerciale.

LocuinŃele sunt, în cea mai mare parte de tip „blocuri” cu P+1, aflate în stare tehnică

bună, cu utilităŃile esenŃiale asigurate. Completarea zonei cu subzona Lp1, S = 13,08 ha va

dubla, practic, suprafaŃa destinată locuirii, ca funcŃiuni complementară importantă a zonei.



SpaŃiile verzi şi agrementul, vor ocupa în cadrul zonei o suprafaŃă S = 10,24 ha,

respectiv 20,66% din suprafaŃa zonei centrale, fapt apreciat ca pozitiv în sensul consolidării

victoriei asupra poluării.

Pentru subzonele nou introduse în intravilan şi zona centrală s-au propus reguli clare în

ceea ce priveşte conformarea construcŃiilor, astfel încât să se împlinească atributele de zona

centrală.

Zona de locuinŃe „L” include subzonele existente (Le) şi subzonele propuse (Lp) şi

este desfăşurată de o parte şi de alta a principalei artere de circulaŃie - DN 14 Cartierul de est,

în partea sud vest a oraşului - Cartierul de vest şi în partea de nord - cartierul Târnăvioara.

Zona destinată locuirii are o suprafaŃă totală de 119,51 ha şi are următoarele funcŃiuni:

• FuncŃiunea dominantă - locuirea;

• FuncŃiuni complementare admise: cult, învăŃământ, cultură, comerŃ, circulaŃie,

spaŃii verzi, echipare edilitară.

Cartierul de est, include locuinŃe individuale de tip rural (casa în regim de înălŃime parter

sau parter + etaj însoŃită de anexe gospodăreşti diverse). Extinderea cartierului se va face în

partea de est, cu o suprafaŃă S = 24,23 ha, cu acces direct din DN 14.

Cartierul de vest, include locuinŃe de tip bloc iar în zona propusă pentru extindere (S =

13,09 ha) se preconizează aceeaşi structură morfologică.

Cartierul Târnăvioara - este proiectat să rămână în aceeaşi formă, fără extinderi;

Completările cu construcŃii, care mai sunt posibile se vor conforma la caracteristica principală a

cartierului: locuinŃe individuale, de tip rural (parter sau parter + etaj) cu anexe gospodăreşti.

Subzonele nou propuse pentru locuire se vor dezvolta controlat, în baza unor planuri

Urbanistice zonale ce vor viza dotarea corespunzătoare a zonei în vederea derulării funcŃiunilor

complementare admise; se vor realiza cu prioritate căile de acces şi reŃelele edilitare de strictă

necesitate, se vor rezerva spaŃii pentru amplasarea construcŃiilor pentru: grădiniŃe, şcoli,

biserici, magazine, cofetării, baruri, restaurante, terenuri de sport şi de joacă, spaŃii verzi,

conform cerinŃelor din Regulamentul Local de Urbanism.

În apropierea cartierului, pe malul stâng al râului Târnava Mare s-a propus o zonă de

locuinŃă (Lp4 cu S = 1,88 ha) cu acces direct din DC 8, asigurând continuitate zonei de locuire

din cartierul Târnăvioara cu cartierul de est.



Zona de unităŃi industriale şi depozite - „I” include subzonele existente (Ie1 şi Ie2)

precum şi pe cele propuse (Ip1 şi Ip2); în compoziŃia intravilanului, propunerile de extindere se

desfăşoară în partea de est (Ip2 S = 5,35 ha) şi în partea de nord, în continuarea subzonei Ie1,

(Ip1 cu S = 3,95 ha). Cu aceste propuneri de dezvoltare a zonei, suprafaŃa destinată amplasării

de unităŃi industriale şi depozite ajunge la S = 113,06 ha respectiv 28,28% din teritoriul

intravilan. Problema principală a zonei industriale în oraşul Copşa Mică nu constă în mărimea

ei ci în faptul că zona nu este, încă, atractivă pentru investitori; acest aspect va putea fi eliminat

prin măsuri speciale ce urmează a fi luate de către administraŃie:

• FuncŃiunea dominantă - amplasare de unităŃi industriale şi depozite;

• FuncŃiuni complementare admise: circulaŃie, echipare edilitară, spaŃii verzi.

SuprafeŃele alocate zonei sunt ocupate cu construcŃii speciale conform profilului

industrial şi sunt în proprietate privată. Prin regulamentul de urbanism s-au propus reguli clare

privind regimul construcŃiilor în această zonă, atât referitoare la construcŃiile existente cât şi la

cele viitoare.

Proprietarii vor fi obligaŃi să reabiliteze şi să întreŃină în mod corespunzător construcŃiile

existente pentru a se elimina din peisaj aspectul dezolant. Se va sprijini şi promova echiparea

edilitară completă a zonei (căi de acces, reŃele hidroedilitare, energie electrică, telefonie) şi

bordarea acesteia cu spaŃii verzi. Demolarea (desfiinŃarea construcŃiilor existente) precum şi

construirea de noi clădiri se va face în mod controlat urmărindu-se păstrarea funcŃiunii

dominante a zonei, interzicerea activităŃilor industriale poluante, reconstrucŃia mediului (în

special a solului).

Zona industrială a oraşului, în ansamblul său, face obiectul unor măsuri şi acŃiuni

speciale ale Primăriei cu scopul de a rezolva problemele incluse de poluarea istorică:

- limitarea la maximum posibil a poluării în cadrul activităŃilor existente;

- interzicerea oricăror noi activităŃi industriale poluante;

- reconstrucŃia zonei prin tehnologii moderne de tratare specială a solurilor contaminate

dar şi prin metoda tradiŃională: salubrizarea continuă, plantarea de arbori, arbuşti şi

ozon, demolarea construcŃiilor existente aflate în stare avansată de degradare.

Zona căilor de comunicaŃie şi transport „C”:

Aşa cum este descrisă în capitolul II - subcapitolul 2.7.2 zona căilor de comunicaŃie este

necorespunzătoare cerinŃelor de dezvoltare a oraşului fiind necesară extinderea acestei, astfel:

- s-a propus extinderea cu subzona Ccnp - centura ocolitoare;



- s-a propus extinderea subzonei Ces cu reŃeaua stradală aferentă extinderii zonei

de locuire (Lp1, Lp2, Lp3, Lp4 şi Lp5 şi cu o stradă de legătură între Le1 şi Lp1).

• FuncŃiunea dominantă - circulaŃia auto, feroviară şi pietonală;

• FuncŃiuni complementare admise: echipare edilitară, spaŃii verzi, parcări.

Extinderea reŃelei stradale în noile zone de locuinŃe se va realiza în baza unor

Planuri Urbanistice Zonale ce se vor întocmi prin grija administraŃiei locale urmărind integrarea

armonioasă a străzilor nou proiectate în ansamblul reŃelei stradale a oraşului.

Zona de gospodărire comunală - cimitire „Gc”:

Această zonă este compusă din 5 subzone distribuite echilibrat în teritoriul intravilan

care satisfac necesităŃile populaŃiei; nu s-a prevăzut extinderea zonei:

• FuncŃiunea dominantă: rămâne aceeaşi, de înhumare cadavre umane;

• FuncŃiunile complementare admise. Cult, circulaŃie, spaŃii verzi, amenajări spaŃii

de parcare.

Zona de construcŃii edilitare - „E”:

Toată infrastructura legată de echiparea hidroedilitară este veche de peste 30 de ani, iar

la data elaborării prezentului P.U.G, aceasta se află intr-un amplu proces de reabilitare şi

modernizare.

Conform proiectului tehnic ce stă la baza reabilitării, configuraŃia infrastructurii se va

schimba ca amplasament şi tehnologie. Zona E va include 4 subzone: Ep 1; Ep 2; Ep 3; Ep 4,

amplasate în lunca Târnavei Mari şi respectiv, în zona centrală a oraşului.

• FuncŃiunea dominantă - asigurarea alimentării cu apă potabilă şi a canalizării

apelor uzate menajere;

• FuncŃiuni complementare admise – circulaŃie spaŃii verzi, construcŃii speciale

impuse tehnologice.

SuprafaŃa totală a zonei de construcŃii edilitare va fi de 9,82 ha, ceea ce reprezintă 2,46%

din suprafaŃa teritoriului intravilan.

Zona de sport - turism - agrement - spaŃii verzi „Ta”:

Credincioşi sloganului „SPAłII VERZI CONTRA POLUARE LA COPŞA MICĂ”

propunerile de creştere a suprafeŃelor ocupate cu spaŃii verzi sau cele destinate sportului sau

agrementului, sunt generoase. Extinderea se va realiza in 4 subzone, cu o suprafaŃă totală de

S = 46,17 ha, distribuite în mod echilibrat în teritoriul intravilan.

• FuncŃiunea dominantă: sport, turism, agrement;



• FuncŃiuni complementare admise : circulaŃie, amenajare spaŃii de parcare,

amplasare de construcŃii speciale, echipare edilitară.

Zona agrozootehnică „A”

CondiŃiile de mediu determină limitarea la maximum posibil a activităŃilor

agrozootehnice, pentru această zonă nu s-au propus extinderi.

Posibilitatea reluării activităŃilor agrozootehnice în mediul natural sau controlat se va

reevalua, în baza unor studii de specialitate ce vor fi elaborate prin grija administraŃiei locale.

Prin măsurile imediate ce trebuiesc luare, se va urmări:

� reducerea suprafeŃelor cultivate cu plante destinate consumului oamenilor şi animalelor,

chiar şi în gospodăriile populaŃiei.

� găsirea unor soluŃii alternative la această reducere, cum ar fi cultivarea plantelor tehnice

sau desfăşurarea de activităŃi agrozootehnice în mediu controlat.

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Pe terenurile predispuse alunecărilor, se interzice defrişarea plantaŃiilor silvice,

amplasarea de construcŃii şi depozite grele, trasarea de căi de comunicaŃie, efectuarea de

săpături la piciorul unor versanŃi ameninŃaŃi de alunecare. Astfel de lucrări se vor efectua abia

după consolidări şi stabilizări executate în prealabil.

În lungul râului Târnava Mare se consideră necesară executarea unor lucrări de apărare

a malului drept împotriva apelor mari şi curăŃarea malurilor de vegetaŃia arborescentă pe toată

lungimea cartierului Târnăvioara.

De asemenea se va avea în vedere repararea digului şi plantarea de bariere pentru a

opri accesul auto şi al atelajelor.

În lungul pârâului Vorumloc considerăm necesară deblocarea cursului prin îndepărtarea

blocurilor de beton din albie şi decolmatarea (reprofilarea) bianuală a secŃiunii afectate,

înlăturând aluviunile acumulate în timp.

Pe afluentul de dreapta al râului Târnava Mare, ce traversează cartierul Târnăvioara

sunt necesare lucrări de regularizare pe întreaga lungime din cuprinsul intravilanului.

Torentul Valea Copşii care este folosit şi ca emisar al canalizării menajere din sudul

oraşului, necesită o decolmatare în sectorul median şi o reprofilare a secŃiunii la subtraversarea

drumului DN 14.

ObservaŃiile făcute în capitolele precedente, completate cu constatările ce se vor face

ulterior de personalul tehnic competent, vor putea să atragă cele mai bune soluŃii pentru



eliminarea zonelor cu risc de inundaŃie şi alunecărilor de teren existente pe teritoriul oraşului

Copşa Mică, creându-se în acest sens o convieŃuire normală a populaŃiei din zonă.

3.9. Dezvoltarea echipării edilitare:

Propunerile de dezvoltare a echipării edilitare au în vedere întreaga infrastructură şi sunt

posibil de realizat în contextul în care se va acorda un sprijin real pentru reabilitarea şi

modernizarea infrastructurii, la nivel naŃional.

3.9.1. Alimentarea cu apă potabilă

La această dată, alimentare cu apă este intr-un amplu proces de modernizare.

Astfel, prin grija Consiliului Local, s-a întocmit o documentaŃie pentru realizarea unui sistem

zonal de alimentare cu apă a oraşului Copşa Mică şi a 5 localităŃi limitrofe - Axente Sever,

Agârbiciu, Valea Viilor, Motiş, Târnava - sistem ce urmăreşte alimentarea cu apă pentru

nevoile gospodăreşti ale populaŃiei, apă pentru nevoile publice, apă pentru nevoile igienico -

sanitare ale personalului din unităŃile industriale precum şi pentru procese tehnologice ce

necesită apă potabilă, apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă, pentru

stingerea incendiilor şi apă pentru alte utilizări. Principalul efect al realizării acestui sistem

centralizat de alimentare cu apa este creşterea standardului vieŃii cotidiene, precum şi

dezvoltarea zonei de servicii si a zonei industriale.

Obiectele de investiŃie pentru obiectivul Sistem zonal de alimentare cu apă potabilă

sunt:

o StaŃie de pompare a apei brute;

o Conductă de aducŃiune a apei brute;

o StaŃie de tratare a apei în vederea potabilizării;

o Rezervor central de înmagazinare apă potabilă;

o AducŃiuni de apă potabilă;

o StaŃii de pompare a apei potabile;

o Rezervoare de înmagazinare apă potabilă sate;

o ReŃea de distribuŃie a apei - Copşa Mică şi Târnăvioara;

Extinderea reŃelei de distribuŃie a apei se va analiza în cadrul Planurilor Urbanistice

Zonale ale zonelor funcŃionale propuse pentru introducere in intravilan.



3.9.2. Canalizarea apelor uzate

In cadrul proiectului „SISTEM ZONAL DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ ŞI

CANALIZARE APE UZATE ÎN ORAŞUL COPŞA MICĂ ŞI LOCALITĂłILE LIMITROFE

AXENTE SEVER, AGÂRBICIU, VALEA VIILOR, MOTIŞ, TÂRNAVA” , elaborate de

S.C. ASSA ŞTEFĂNEL&COMP S.N.C. MEDIAŞ, se propune un sistem modern de colectare si

epurare a apelor uzate menajere provenite de la consumatorii de apa din localitatea Copşa

Mică. De asemenea soluŃionarea, în sistem separativ, colectarea şi deversarea în emisar, a

apelor pluviale din zona dezvoltată urbanistic a oraşului Copşa Mică.

Sistemul de colectoare propus a fost dimensionat astfel încât să răspundă solicitărilor de

colectare a apelor uzate menajere de la cele şase localităŃi avute în vedere şi dirijarea acestora

spre staŃia de epurare unică ce urmează a fi realizată în localitatea Copşa Mică. Prin soluŃia

propusă se urmăreşte în special colectarea apelor uzate menajere provenite de la populaŃie,

agenŃi economici sau din activităŃi publice. Se vor admite deversarea în reŃeaua de canalizare

şi a apelor uzate rezultate din procese tehnologice nepoluante, de preferinŃă din industria

alimentară, sau alte ramuri.

Obiectele de investiŃie pentru obiectivul Sistem zonal de canalizare apă uzată sunt:

o Colectoare ape uzate menajere - Copşa Mică;

o Colectoare ape pluviale - Copşa Mică;

o Conducte de refulare pentru canalizare;

o StaŃii de pompare ape uzate;

o StaŃie de epurare ape uzate.

Odată cu proiectarea reŃelei de canalizare menajeră s-au analizat şi debitele de apă

pluvială provenite din ploi excepŃionale, din perimetrul construibil al localităŃii Copşa Mică,

precum şi posibilităŃile de scurgere superficială a acestor debite astfel încât să nu producă

inundaŃii (pe străzi, alei, terenuri).

Stabilirea procedeului mixt de canalizare, s-a făcut pe baza analizei comparative a mai

multor variante luându-se în considerare caracteristicile apelor care se evacuează, posibilităŃile

de epurare, influenŃa apelor epurate asupra receptorului, eficienŃa economică etc. Astfel, s-a

stabilit realizarea unei reŃele colectoare pentru ape pluviale în zona locuinŃelor multifamiliale şi

a instituŃiilor publice din localitatea Copşa Mică. ReŃeaua va fi realizată din tuburi din PVC

pentru diametre de 315 mm şi din tuburi PAFSIN pentru diametre mai mari de 315 mm.

Rezolvarea canalizării pluviale în zonele de locuinŃe individuale din localitatea Copşa

Mică se va face prin intermediul rigolelor existente pe marginea străzilor locale, apele pluviale

fiind dirijate direct în emisarii naturali.



ReŃeaua de canalizare pluvială proiectată are avea lungimea totală de 3.625 m din care:

o colectoare din PVC DN 315 mm: 2.990 m;

o colectoare din PAFSIN DN 400 mm: 635 m.

Pentru racordarea gurilor de scurgere la colectoare vor fi prevăzute racorduri din PVC

DN 150 mm cu lungimea totală de 385 m.

Extinderea reŃelei de colectare si epurare a apelor uzate menajere, precum si

colectarea apelor pluviale se va analiza în cadrul Planurilor Urbanistice Zonale ale zonelor

funcŃionale propuse pentru introducere in intravilan.

3.9.3. Alimentarea cu energie electrică

Oraşul Copşa Mică este alimentat cu energie electrică de pe barele staŃiei de

transformare de 110/ 20 KV Copşa, care se află în perimetrul localităŃii. Din staŃia de

transformare se alimentează toate posturile de transformare din localitate, prin reŃele de 20 KV,

aeriene şi subterane.

Racordarea posturilor de transformare este realizată în buclă. Din posturile de

transformare se realizează distribuŃia de 0,4 KV, iluminat şi forŃă, pe toate străzile şi aleile

localităŃii, prin reŃele aeriene şi subterane.

Exploatarea şi întreŃinerea curentă a tuturor reŃelelor este în sarcina S.C. ELECTRICA

S.A. Sibiu.

Pentru iluminat public, sunt montate corpuri de iluminat C 200, în instalaŃiile mai vechi, şi

corpuri de iluminat cu vapori de mercur, tip PVB, de 250 W, pe străzile principale, şi corpuri de

iluminat tip lampadar, de 125 W, pe aleile pietonale. Conductoarele folosite sunt, la cele

aeriene, de 16 şi 25 mmp, iar la cele subterane, cu cablu de ACYY 3X35X16 mmp.

În urma îndesirii reŃelei cu posturi de transformare se va reconfigura reŃeaua de joasă

tensiune astfel încât să fie evitate tronsoanele cu căderi mari de tensiune.

De asemenea se va urmării sistematizarea aliniamentelor reŃelelor electrice aeriene sau

trecerea acestora în cablu, sistematizarea reŃelelor electrice din zona drumului naŃional astfel

încât aspectul general să fie îmbunătăŃit iar spaŃiul adiacent drumului să fie utilizat eficient.

Pentru creşterea eficientei reŃelei de iluminat public, se propune sistematizarea reŃelei

precum si recalibrarea si redimensionarea corpurilor de iluminat.

Extinderea reŃelei de medie tensiune şi a posturilor de transformare pe toate zonele

funcŃionale consumatoare de energie electrică propuse pentru introducerea în intravilan.



3.9.4. Telefonie:

ReŃeaua ROMTELECOM asigură cca 800 de posturi de telefonie fixă in timp ce antenele

de telefonie mobilă acoperă nevoia de comunicare in zonă.

Pe zone restrânse, în special în zona locuinŃelor individuale se constată o acoperire

deficitară a utilizatorilor de telefonie, cablu TV, reŃele de date. Astfel se propune extinderea

reŃelelor de telecomunicaŃii astfel încât să fie facilitată racordarea la acestea a întregii populaŃii

a localităŃii.

În cadrul Planurilor Urbanistice Zonale ale zonelor funcŃionale propuse pentru extindere,

se va face o analiză a modului de asigurare a acestora cu reŃele de telecomunicaŃii

3.9.5. Alimentare cu gaze naturale

Sistemul de distribuŃie a gazelor naturale (staŃie de reglare - măsurare, conducte de

distribuire şi branşamentul până la limita proprietăŃii utilizatorului) este gestionat de către

societatea „E-On GAZ” S.A. În prezent, sistemul existent este funcŃional, bine întreŃinut şi

urmărit permanent de subunitatea de specialitate a S.C, „E-On GAZ” S.A. cu sediul în Copşa

Mică.

În cadrul Planurilor Urbanistice Zonale ale zonelor funcŃionale propuse pentru extindere,

se va face o analiză a modului de asigurare cu gaze naturale a acestora luându-se toate

măsurile pentru evitarea suprasolicitării instalaŃiilor existente;

3.9.6. Gospodăria comunală

Activitatea desfăşurată în cadrul serviciului de gospodărie comunală de pe lângă

Primăria oraşului Copşa Mică va fi una complexă şi va cuprinde:

administrarea cimitirelor;

o administrarea spaŃiilor verzi şi de agrement;

o exploatarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă;

o exploatarea sistemului centralizat de canalizare şi epurare ape uzate

menajere;

o asigurarea salubrizării localităŃilor aparŃinătoare;

o colectarea selectivă a deşeurilor menajere;

În anul 2007, prin grija Primăriei Copşa Mică, sa întocmit un studiu privind colectarea

selectivă a deşeurilor, elaborat de S.C. ASSA ŞTEFĂNEL & COMP S.N.C.

Din punct de vedere constructiv, obiectivul de investiŃie cuprinde:

o platforme de colectare selectivă a deşeurilor;



o platforme de colectare a deşeurilor menajere;

o remiză de utilaje;

o utilaje, echipamente si obiecte de inventar;

Transferul deşeurilor colectate diferenŃiat operatorului de transport care va folosi utilajele

din dotare - autospecialele de compactat şi transportat deşeuri. Deşeurile vor fi transferate, în

staŃii de transfer autorizate, pe bază de contract.

3.10. ProtecŃia mediului:

Pe plan internaŃional conceptul de dezvoltare durabilă a aşezărilor umane poate fi atins

doar printr-o gestiune riguroasă, conştientă şi eficientă a mediului înconjurător şi implicit a

relaŃiei complexe om-mediu, în unele cazuri necesitând aprofundarea studiilor şi cercetărilor cu

caracter teoretic şi practic. Ca linie directoare, abordarea problemelor legate de dezvoltarea

durabilă a localităŃilor se face, în primul rând, prin analiza motivaŃiilor de ordin ecologic.

În plan naŃional, dezvoltarea urbanistică va Ńine cont de aplicarea conceptului global de

dezvoltare durabilă. În condiŃiile protejării, reabilitării, conservării şi punerii în valoare a

patrimoniului existent, planul de urbanism va stabili raporturi favorabile între nevoile umane şi

potenŃialul natural şi antropic, raporturi determinate în principal de nivelul economic şi socio-

demografic.

DirecŃiile de dezvoltare armonioasă a localităŃilor, propuse prin planul de urbanism,

integrează principiile şi cerinŃele pentru mediu şi dezvoltare durabilă la nivel naŃional, zonal şi

local, analiza complexă a situaŃiei existente incluzând şi evaluarea impactului asupra mediului.

a) Zonarea funcŃională şi asigurarea infrastructurii

Pentru a putea aplica principiile conceptului global de dezvoltare durabilă, se propune ca

dezvoltarea zonei de locuit să se realizeze pe terenuri care să nu fie scoase din circuitul agricol

sau, în anumite cazuri justificate, să nu se scoată din circuitul agricol soluri fertile.

PUG - ul face expres precizarea că acolo unde sunt semnalate alunecări de teren se vor

putea construi locuinŃe numai după efectuarea unor lucrări de stabilizare a terenului. De

asemenea, se recomandă plantări de arbori ca şi măsură agro-silvică, pentru stabilizarea

acestor zone.

Ocuparea terenurilor destinate industriei şi agriculturii va avea în vedere desfăşurarea

de activităŃi nepoluante; în cazul în care se vor desfăşura activităŃi poluante, se va cere avizul

AgenŃiei de ProtecŃie a Mediului şi se vor impune condiŃii speciale de colectare a deşeurilor şi

de epurare.



AdministraŃia locala va avea în vedere conştientizarea cetăŃenilor şi a agenŃilor

economici de necesitatea protejării mediului înconjurător şi a exploatării raŃionale a resurselor

naturale. In acest sens administraŃia locala va avea permanent in atenŃie popularizarea

legislaŃiei privind protecŃia mediului precum si a legislaŃiei privind avizarea investiŃiilor noi si

autorizarea activităŃilor existente.

b) Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare

Pentru îmbunătăŃirea calităŃii factorilor de mediu apă, aer şi sol, pentru diminuarea

impactului negativ produs de zgomot şi de colectarea şi depozitarea necorespunzătoare a

deşeurilor, se propun următoarele măsuri:

- In scopul asigurării protecŃiei albilor, malurilor, construcŃiilor hidrotehnice si

îmbunătăŃirii regimului de curgere a apelor, conform Legii 107/1996, se instituie zone

de protecŃie pentru albia minora a cursurilor de a cursurilor de apa, respectiv pentru

cursurile de apă cu lăŃimea intre 51-500 m, o zona cu lăŃimea de 30 m, începând de

la limita albiei minore.

- Finalizarea implementării sistemelor de alimentare cu apă potabilă , de canalizare a

apelor pluviale şi a apelor uzate menajere, prevăzut cu staŃie de epurare, din care sa

se deverse efluentul tratat, la parametrii ceruŃi prin normativele in vigoare, in

emisarul natural Târnava Mare.

– Prin lucrările existente, dar mai ales prin cele propuse spre realizare , se urmăreşte

atingerea obiectivelor propuse de AdministraŃia NaŃională „Apele Române” şi

îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi a pânzei freatice, astfel:

• staŃiile de tratare şi alimentare cu apă ale localităŃilor corectează potabilitatea apei

şi asigură un consum uniform şi contorizat, iar canalizările şi staŃia de epurare

contribuie la protecŃia calităŃii apelor;

• respectarea regimului deşeurilor conduce la îmbunătăŃirea calităŃii apelor, prin

desfiinŃarea depozitelor haotice şi evitarea infiltraŃiilor;

– Se asigură calitatea apei tratate la cerinŃele standardelor existente pentru apa

potabilă (Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile);

– Se asigură igiena, sănătatea populaŃiei şi protecŃia mediului, în general, şi a apelor,

în special;

– Racordarea tuturor gospodăriilor la sistemul centralizat de canalizare a apelor uzate;

– Evitarea deversărilor accidentale, în cursurile de apă;

– AutorităŃile locale – administraŃia publică locală – vor lua măsuri ca, împreună cu

Centrul JudeŃean pentru ConsultanŃă Agricolă (aparŃinând de A.N.C.A.), să



organizeze cursuri pentru instruire Agricultori şi Crescători de animale, deci pentru

pregătirea viitorilor fermieri, în cadrul programelor iniŃiate de către această instituŃie,

asigurându-le spaŃiile şi sprijinul necesar, în felul acesta contribuindu-se la

practicarea unei agriculturi ecologice, conform normelor europene (evitarea

chimizării excesive a agriculturii, executarea lucrărilor agrotehnice corect pentru

protecŃia solului, gospodărirea corectă a deşeurilor provenite din activităŃile

zootehnice etc.);

– În conformitate cu prevederile H.G. nr. 156/2004 de aprobare a Normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 348/2003 (Legea pomiculturii), se va avea în

vedere, permanent, ca deŃinătorii de plantaŃii pomicole să respecte normele juridice

în privinŃa defrişărilor plantaŃiilor pomicole, respectiv aceste operaŃiuni să se execute,

când este cazul, cu autorizaŃii emise de DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală JudeŃeană; în aceeaşi ordine de idei, deŃinătorii de plantaŃii pomicole sunt

obligaŃi să asigure protecŃia solurilor şi amenajărilor hidroameliorative, a drumurilor de

acces şi de exploatare;

– Se va pune accent pe organizarea de dezbateri publice, acŃiuni de informare şi

educare a cetăŃenilor comunei referitoare la problematica din domeniul protecŃiei

mediului, în privinŃa diferitelor programe care se vor derula la nivelul unităŃii teritorial-

administrative;

– Creşterea suprafeŃelor spaŃiilor plantate.

c) Epurarea apelor

Consiliul Local al comunei Copşa Mică a dat in execuŃie proiectele necesare pentru

realizarea sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate menajere pentru localitatea Copşa

Mică.

Epurarea apelor uzate menajere colectate în reŃelele de canalizare ale oraşului Copşa

Mică şi ale celor cinci localităŃi limitrofe se va face într-o staŃie modernă, ce va contribui la

eliminarea contaminării din zonă şi va facilita deversarea în emisar, râul Târnava Mare, a unei

ape având caracteristicile de calitate sub limitele maxime impuse prin Hotărârea 188/2002 şi

NTPA 001/2002.

Sistemul de epurare a fost dimensionat pentru o populaŃie echivalentă de 34.000

locuitori având în vedere dezvoltării în perspectivă a celor şase localităŃi atât în ceea ce

priveşte factorul de mărime al populaŃiei cât şi apariŃia de activităŃi industriale noi, ce vor

deversa ape menajere în staŃia de epurare. În acest sens, pentru a conferi staŃiei flexibilitate în



funcŃionare, aceasta a fost proiectată cu două linii de epurare identice, dispuse simetric, fiecare

putând epura o jumătate din cantitate.

FuncŃional, staŃia de epurare proiectată cuprinde două trepte distincte: mecanică şi

biologică şi o secŃiune de îngroşare gravitaŃională şi deshidratare prin centrifugare a nămolului.

d) Eliminarea deşeurilor

Principala caracteristică a deşeurilor menajere, în general, este aceea că sunt foarte

eterogene, cu variaŃii mari de la o localitate la alta, în funcŃie de anotimp, poziŃie geografică,

mărimea şi caracterul localităŃii, frecvenŃa colectării, sistemul de încălzire a locuinŃelor, modul

de viaŃă şi nivelul de trai, gradul de educare a populaŃiei.

Factorii care vor influenŃa gestiunea deşeurilor în perioada 2007 - 2015 sunt de natură

demografică, economică şi educaŃională. Un rol important în dinamica cantităŃilor de deşeuri

vor avea şi schimbările în sistemele de încălzire, racordarea localităŃilor la sistemele de

încălzire, racordarea localităŃilor la sisteme centrale de alimentare cu apă, de canalizare şi

epurare a apelor uzate, precum şi activităŃile de construcŃii.

Autoritatea Publică Locală ar trebui să ia măsuri pentru :

- Conştientizarea populaŃiei privind colectarea selectivă a deşeurilor menajere astfel

încât să fie îndeplinite obiectivele din cadrul programului „Program pilot pentru reabilitarea

zonei fierbinŃi Zlatna şi Copşa Mică” finanŃat prin ConvenŃia încheiata între Ministerul Mediului

şi Gospodăririi Apelor şi Consiliul Local Copşa Mică.

Pentru realizarea eficientă şi organizarea optimă a colectării şi a transportului deşeurilor

şi materialelor reciclabile, s-au avut în vedere anumite caracteristici de referinŃă:

– mărimea zonei de colectare;

– structura economică a zonei;

– nivelul de trai al populaŃiei;

– cerinŃele clienŃilor;

– alegerea sistemului adecvat de colectare.

- Organizarea şi funcŃionarea platformelor de depozitare a deşeurilor animaliere atât

în fermele de creştere de profil, cât şi în gospodăriile individuale vor Ńine seama de legislaŃia

specifică din domeniu (mediu, sănătate, agricultură), urmărindu-se păstrarea unui nivel

acceptabil atât al impactului asupra mediului (impermeabilizări de bazine de stocare, platforme

etc.), cât şi asupra sănătăŃii umane (respectarea distanŃelor minime faŃă de locuinŃe şi zone

protejate, împiedicarea infiltrării în puŃurile de alimentare cu apă etc.).

– Referitor la restul deşeurilor, deşeuri medicale, periculoase din eventuale unităŃi

de producŃie ; deşeuri metalice; uleiuri uzate; baterii şi acumulatori; ambalaje; electrocasnice



etc. se vor colecta separat şi se vor elimina respectând legislaŃia specifică pentru fiecare

categorie în parte, existând posibilitatea organizării acestui lucru şi sub egida Primăriei prin

contractarea unor agenŃi specializaŃi, autorizaŃi în acest sens.

– Eventualele deşeuri provenite din exploatarea staŃiilor de epurare se vor elimina

numai în condiŃiile legale în vigoare, în baza unor contracte ferme ale Primăriei cu agenŃi

specializaŃi

e) Recuperarea terenurilor degradate

Pentru consolidarea terenurilor instabile se vor aplica următoarele măsuri:

- nivelarea alunecărilor;

- împădurirea râpelor de desprindere;

- plantarea sau înierbarea naturală a corpurilor de alunecare;

- drenarea surselor de apă din zona alunecată;

- reconstrucŃia zidurilor de sprijin de la baza versanŃilor.

Se propune îndreptarea atenŃiei şi asupra studiului iniŃiat de mai mulŃi cercetători din cadrul

UniversităŃii de Stat „Lucian Blaga” din Sibiu studiu care se referă la "Remedierea şi utilizarea

durabilă a solurilor poluate cu metale grele din Copşa Mică"

După ce zeci de ani solurile de la Copşa Mică au fost poluate cu metale grele, concentraŃia

acestora a ajuns la niveluri mult peste limitele admise. Din sol, metalele grele, în special

cadmiul şi plumbul, sunt absorbite de plante (atât cele cultivate şi consumate de locuitori, cât şi

furajere), creând mari probleme de sănătate.

Proiectul îşi propune o abordare sistemică, în premieră pe plan naŃional, prin care se va

urmări imobilizarea metalelor grele în sol (folosind diferite materiale, accesibile şi ieftine), deci

obŃinerea de plante, inclusiv furaje, cu conŃinut de metale grele aflat în limitele legale, precum şi

cultivarea de plante cu valoare energetică mare, folosibile ca biocarburanŃi. În funcŃie de

rezultatele obŃinute cu aceste plante energetice şi de caracteristicile solurilor, se va opta fie

pentru stimularea extracŃiei de metale grele (fitoextractie), fie pentru imobilizarea acestora.

Criteriul principal de apreciere a poluării solurilor nu va mai fi cantitatea totală de metale grele,

ci cea extractabilă, care exprimă mai bine mobilitatea metalelor grele, folosind diverşii

extractanŃi.

Plantele pot fi utilizate ca resursă pentru fabricile de peleti, după uscare şi mărunŃire, un

hectar poate înlocui în jur de 6.000 - 7.000 de litri de combustibil.



f) Organizarea sistemelor de spatii verzi - zone de agrement

O atenŃie deosebită trebuie acordată zonelor amenajate şi spaŃiilor verzi, prin întreŃinerea

celor existente şi prin crearea altora noi.

Este necesară plantarea unor perdele de protecŃie din specii rezistente la poluare (plop,

salcâm) între străzi şi zonele de locuit sau între zona industrială şi zona de locuinŃe. De

asemenea, se propune amenajarea unor parcuri şi alei pentru odihnă şi plimbări recreative,

precum şi a traseelor turistice din zonă.

Pe lângă rolul de protecŃie, aceste amenajări contribuie la îmbunătăŃirea esteticii zonei şi la

creşterea stării de confort a populaŃiei.

g) Refacere peisagistică şi reabilitare urbană

Toate persoanele fizice şi juridice sunt obligate să întreŃină şi să înfrumuseŃeze clădirile,

curŃile şi împrejurimile acestora, spaŃiile verzi din curŃi şi dintre clădiri, arborii şi arbuştii plantaŃi.

În aceeaşi ordine de idei, se vor amenaja şi se vor întreŃine luciile de apă din interiorul

localităŃilor şi din zonele limitrofe acestora, se va înfrumuseŃa şi proteja peisajul şi se va

menŃine curăŃenia stradală.

Amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reŃelelor de

canalizare, a staŃiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale se

va face fără a se prejudicia salubritatea, ambientul, spaŃiile de odihnă, starea de sănătate şi de

confort a populaŃiei.

Consiliul local răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea

densităŃii de locuire, concomitent cu menŃinerea şi dezvoltarea spaŃiilor verzi, a parcurilor, a

aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecŃie stradală, a amenajamentelor peisagistice

cu funcŃie ecologică, estetică şi recreativă şi pentru iniŃierea pe plan local a unor proiecte de

întreŃinere şi dezvoltare a canalizării stradale.

3.11. Reglementări urbanistice:

Parte componentă a Planului Urbanistic General, Regulamentul Local de Urbanism este

prezentat în volumul al II-lea al lucrării şi conŃine o colecŃie unitară de reglementări, având rolul

de a transpune în practică prevederile Planului Urbanistic General.

Prin Regulamentul Local de Urbanism s-au rezolvat următoarele probleme:



• S-a făcut zonificarea funcŃională a terenurilor din intravilan, dându-se terenurilor o

destinaŃie precisă care devine obligatorie după aprobarea P.U.G.;

• S-a împărŃit teritoriul intravilan, în unităŃi teritoriale de referinŃă bine delimitate şi

tratate amănunŃit; prin punerea în aplicare a reglementărilor la nivelul zonelor

funcŃionale şi la nivelul unităŃilor teritoriale de referinŃă se va asigura dezvoltarea

armonioasă a localităŃii;

• S-au stabilit reglementări precise cu privire la:

- ocuparea terenurilor în intravilan şi în extravilan ;

- amplasarea şi conformarea construcŃiilor.

Deosebit de important, în sensul că nesocotirea lor poate avea o serie de efecte greu

de remediat, sunt regulile care prevăd instituirea interdicŃiilor temporare sau definitive de

construire sau instituirea zonelor de protecŃie sanitară severă în jurul construcŃiilor şi

amenajărilor speciale din cadrul sistemului de alimentare cu apă şi canalizare:

• permisiunea de construire cu condiŃii în noile teritorii introduse în intravilan, fie

destinate construcŃiilor de locuinŃe cu condiŃia parcelarii terenului şi elaborării unui

P.U.Z. însoŃit de un regulament corespunzător sau destinate industriei, cu

condiŃia elaborării de P.U.Z, însoŃit de regulamentul aferent;

• interdicŃia temporară de construire în zonele de risc natural, în zona de protecŃie

a drumurilor, în zona de protecŃie a monumentelor istorice.

În zona construcŃiilor edilitare ocuparea terenurilor se va face cu construcŃii şi amenajări

speciale (front de captare, staŃii de tratare, rezervoare, staŃie de epurare,) care vor fi

determinate din punct de vedere tehnologic.

Toate aceste terenuri şi construcŃii vor fi declarate zone de protecŃie sanitară, vor fi

împrejmuite şi păzite corespunzător.

3.12. AdministraŃia Locală şi obiectivele de utilitate publică:

Conform viziunii proiectate privind imaginea oraşului Copşa Mică peste 10 ani, se vor

implementa măsuri şi acŃiuni specifice care implică, în egală măsură, populaŃia şi administraŃia

şi care au drept scop dezvoltarea armonioasă a vieŃii economice - sociale - urbanistice a

oraşului.

La prezentul P.U.G., capitolul IV se ataşează plan orientativ de acŃiune (tabel nr. 4.1.4),

care ar putea constitui un punct de plecare, în ampla activitate viitoare desfăşurată de



administraŃie. Prin acest plan de măsuri şi acŃiuni s-a urmărit atingerea unor obiective specifice,

astfel:

- restructurarea activităŃii economice;

- îmbunătăŃirea relaŃiilor în teritoriu;

- valorificarea patrimoniului cultural;

- dezvoltarea turismului;

- îmbunătăŃirea nivelului de trai.

Un rol esenŃial în deservirea generală a activităŃii şi în sprijinirea desfăşurării în bune

condiŃii a planului de acŃiune prezentat mai sus îl are ansamblul obiectivelor de utilitate publică

existente precum şi al celor nou propuse a se înfiinŃa. Lista acestora este prezentată în tabelul

nr. 3.12.1.

Întregul plan de acŃiune se va desfăşura în baza unor principii şi reguli sintetizate în

tabelul 3.12.2.

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

Tab

el n

r. 3

.12.

1.

LI

ST

A O

BIE

CTI

VE

LOR

DE

UTI

LIT

AT

E P

UB

LIC

Ă

prop

use

a se

rea

liza

în p

erio

ada

2010

- 2

020

N

R.

CR

T.

OB

IEC

TIV

ELE

DE

UTI

LIT

ATE

PU

BLI

CĂ

Zo

na f

uncŃ

iona

lă

Sup

rafa

Ńa a

loca

tă (h

a)

A

DO

ME

NIU

L „

INF

RA

ST

RU

CT

UR

A M

AJO

RĂ

”

1.

C

EN

TU

RA

OC

OLI

TO

AR

E

/Ccn

p/13

,30

2.

FR

ON

T C

AP

TA

RE

AP

A P

OT

AB

ILĂ

/C

cep3

/3,4

4 3.

S

TA

łIE

DE

EP

UR

AR

E A

PĂ

UZ

AT

Ă M

EN

AJE

RĂ

/C

cep2

/0,8

0 4.

A

LEI P

IET

ON

ALE

, ST

RĂ

ZI,

PA

RC

ĂR

I (în

zon

ele

prop

use)

/Ccs

p/2,

37

5.

ST

RA

DA

DE

LE

GĂ

TU

RĂ

ÎNT

RE

ZO

NE

LE L

e 1

- Lp

1

/Ccs

p/0,

16

T

OT

AL

A

2

0,07

B

. D

OM

EN

IUL

„C

UL

T -

CU

LT

UR

Ă”

1.

B

ISE

RIC

A L

P1

/Lp1

/0,3

0 2.

C

AP

ELA

/L

p1/0

,15

T

OT

AL

B

/0,4

5

C

. D

OM

EN

IUL

„C

OM

ER

ł Ş

I SE

RV

ICII”

M

INIM

AR

KE

T

/Lp1

/0,0

5

MIN

IMA

RK

ET

/L

p5/0

,05

R

ES

TA

UR

AN

T -

CO

FE

TĂ

RIE

- B

AR

- IN

TE

RN

ET

CA

FE

/T

sp4/

0,7

C

OA

FO

R -

FR

IZE

RIE

- M

AN

ICH

IUR

Ă -

PE

DIC

HIU

RĂ

/L

p5/0

,09

S

PĂ

LĂT

OR

IE C

HIM

ICĂ

/L

p5/0

,06

B

EN

ZIN

ĂR

IE

/Lp5

/0,6

0

CH

IOŞ

CU

RI Î

N Z

ON

ELE

DE

LO

CU

INł

E

/Lp/

0,20

INT

ER

NE

T C

AF

E

/Lp/

0,05

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

S

TU

DIO

AU

DIO

- V

IDE

O

/Lp1

/0,0

5

PIA

łA

AG

RO

ALI

ME

NT

AR

Ă

/C/

T

OT

AL

C

1,85

D

. D

OM

EN

IUL

”F

INA

NC

IAR

- B

AN

CA

R”

1.

S

ED

IU F

ILIA

LĂ B

AN

CĂ

/L

c/0,

05

2.

BA

NC

OM

AT

/L

p1/-

3.

B

AN

CO

MA

T

/Lp2

/-

4.

BA

NC

OM

AT

/L

p5/-

TO

TA

L D

0,

05

E

. D

OM

EN

IUL

SP

OR

T -

TU

RIS

M -

AG

RE

ME

NT

-

S

PA

łII

VE

RZ

I (IN

CLU

SIV

PA

RC

UR

I)

/Tsp

/41,

35

B

AZ

IN D

E ÎN

OT

/T

sp4/

0,65

PIS

TA

DE

MO

TO

CR

OS

S

/Tsp

4/4,

6

TO

TA

L E

46

,6

T

OT

AL

GE

NE

RA

L

69,0

2



Tabel nr. 3.12.2.

REGULI DE AUR

ÎN ADMINISTRAłIA PUBLICĂ LOCALĂ ORAŞUL COPŞA MICĂ

1. TOTUL PENTRU COMUNITATE

Conform acestui criteriu, direcŃiile de acŃiune, programele şi proiectele vor fi în aşa fel

alese încât să se finalizeze cu influenŃe benefice asupra comunităŃii generaŃiilor actuale şi

viitoare, interesele comunităŃii fiind prioritare faŃă de interesele individuale.

2. TOTUL ÎNTRU DEPLINĂ RESPECTARE A CERINłELOR DE PROTECłIE

A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Conform acestui criteriu se vor putea promova numai acŃiuni de salvgardare a mediului

sau acŃiuni care nu periclitează în prezent şi viitor nici una dintre componentele de mediu.

În mod cu totul favorabil se vor promova lucrări de reconstrucŃie a mediului în zonele

antropică.

3. TOTUL ÎN CONDIłII DE EFICIENłĂ MAXIMĂ

Conform acestui criteriu, se vor promova acŃiuni pe baza unei pregătiri anterioare

adecvate, utilizând tehnici şi tehnologii corespunzătoare, într-o înlănŃuire tehnologică raŃională

şi într-o ierarhizare a priorităŃilor, cheltuind fondurile publice în condiŃii de eficienŃă.

4. TOTUL ÎN CONDIłIILE DE AVIZARE ŞI AUTORIZARE LEGALĂ

Nimic nu se va putea desfăşura pe teritoriul comunei fără ca acŃiunea respectivă să fie

avizată şi autorizată, conform prevederilor legale în vigoare, şi în special cu respectarea

normelor din Regulamentul de Urbanism.

5. TOTUL TRANSPARENT

Conform acestui criteriu, acŃiunile se vor desfăşura concomitent cu informarea populaŃiei

şi cu cunoaşterea şi respectarea opiniei publice.

6. TOTUL LA STANDARDE EUROPENE

Conform acestui criteriu se vor promova programe şi acŃiuni care asigură calitatea în

execuŃie sau proiectare, la cerinŃele europene, pe care în acest moment le cunoaşte toată

lumea, fără improvizaŃii şi abdicări de la calitate, pe considerentul că populaŃia comunei merită

să beneficieze de produse, servicii şi acŃiuni de calitate.

7. TOTUL ÎN DEPLIN ACORD CU LEGISLAłIA ROMÂNEASCĂ ŞI EUROPEANĂ ŞI ÎN

DEPLIN ACORD CU VALORILE MORALE ALE POPORULUI ROMÂN.



CAPITOLUL al IV - lea

CONCLUZII ŞI MĂSURI ÎN CONTINUARE

4.1. Concluzii

4.2. Măsuri în continuare



CAPITOLUL IV

CONCLUZII ŞI MĂSURI ÎN CONTINUARE

4.1. Concluzii:

În conformitate cu cerinŃele de elaborare a unui plan urbanistic general, care trebuie să

se constituie într-un instrument de reglementare şi de dezvoltare - la baza tuturor propunerilor

fundamentate în capitolul III a stat analiza situaŃiei existente (prezentată în capitolul II) care a

scos la iveală pe lângă aspecte negative (disfuncŃionalităŃi) şi aspecte pozitive legate de

potenŃial, concluzia de bază fiind aceea că oraşul Copşa Mică deŃine un potenŃial bun, iar

printr-o bună organizare se poate asigura dezvoltarea generală a oraşului în următorii 10 ani.

Referitor la imaginea urbană de ansamblu se pot formula următoarele concluzii:

� relaŃia de ansamblu natura - mediu construit, a eşuat lamentabil

determinând un peisaj urban urât, care cu greu va fi refăcut;

� în decursul timpului s-au constituit zone funcŃionale cu caracter morfologic

relativ omogen;

� s-au alăturat, nefericit, zone cu caracteristici funcŃionale contrastante

(industrie - locuinŃe);

� dezvoltările imobiliare recente sunt de slabă anvergură:

� structura urbană a oraşului este încorsetată de bariere naturale şi

construite (calea ferată, râul Târnava Mare, etc.) determinând o formă

ciudată în plan şi acces şi circulaŃie spre centrul oraşului, dificile; Râul

Târnava Mare, cu toate influenŃele benefice asupra comunităŃii umane,

se constituie într-o barieră pentru comunitatea din Târnăvioara;

� traficul este de tip radial, cu sisteme rudimentare de ocolire - penetrare,

fiind foarte greu să se asigure o structură ideală de tip radial - concentric,

care să includă şi centura ocolitoare pentru transportul greu;

� circulaŃia auto în interiorul oraşului, circulaŃia pietonală şi a bicicliştilor

reprezintă tot atâtea aspecte imperfecte care se mai pot îmbunătăŃi dar

nu sunt bine constituite şi nu se vor putea reconfigura.

Referitor la administrarea şi dezvoltarea economică a oraşului, se pot evidenŃia

următoarele concluzii:

� toată dezvoltarea economică ulterioară a oraşului este determinată de

poluarea istorică a zonei de către industria de timp comunist;



� administraŃia publică locală are de rezolvat probleme curente specifice

administraŃiei pe lângă problemele induse de poluarea care nu s-au avut

în vedere la aprobarea structurii administraŃiei locale;

� infrastructura urbană trebuie modificată din temelii şi adusă la standarde

europene în principal, datorită faptului că este foarte veche;

� şansele de relansare economică, reale, există şi trebuiesc valorificate în

sensul propunerilor prezentului P.U.G., din capitolul III.

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

Tab

el n

r. 4

.1.1

.

DE

ZVO

LTA

RE

A A

CTI

VIT

ĂłI

LOR

în p

erio

ada

2010

- 20

20

PL

AN

DE

AC

łIU

NE

Nr

crt

OB

IEC

TIV

E S

PE

CIF

ICE

O

BIE

CTI

VE

OP

ER

AłI

ON

ALE

A

CłI

UN

I

• E

labo

rare

a un

or

hotă

râri

pe

plan

loca

l de

st

imul

are

a ac

tivită

Ńilor

econ

omic

e de

ficita

re p

rin:

redu

ceri

de

taxe

şi

im

pozi

te

pent

ru

inve

stiŃi

ile

priv

ate

în

ram

urile

defic

itare

� e

labo

rare

a re

fera

telo

r de

că

tre

com

part

imen

tele

de

spec

ialit

ate

şi s

upun

erea

ace

stor

a C

onsi

liulu

i Lo

cal

� p

ublic

area

hot

ărâr

ilor

luat

e pe

ntru

a f

i cu

nosc

ute

de

posi

bilii

ben

efic

iari

1

RE

ST

RU

CT

UR

AR

EA

A

CT

IVIT

Ăł

II

EC

ON

OM

ICE

C

RE

AT

OA

RE

D

E

BU

NU

RI

DE

LA

RG

CO

NS

UM

SA

U

DE

FO

LOS

INł

Ă Î

ND

ELU

NG

AT

Ă Î

N

CO

RE

LAł

IE

CU

P

OT

EN

łIA

LUL

EC

ON

OM

IC E

XIS

TE

NT

• În

fiinŃ

area

un

or

punc

te

de

info

rmar

e şi

în

drum

are

pe

linia

abso

rbŃie

i de

fo

ndur

i în

in

tere

s

priv

at

� i

dent

ifica

rea

unei

loc

aŃii

uşor

acc

esib

ile î

n ca

re s

ă se

desf

ăşoa

re a

ctiv

itate

a de

info

rmar

e -

cons

ulta

nŃă

� a

loca

rea

unui

min

im d

e re

surs

e um

ane

preg

ătite

să

acor

de c

onsu

ltanŃ

ă de

spe

cial

itate

din

cad

rul

Prim

ărie

i

sau

din

exte

rior

� a

sigu

rare

a ec

hipa

men

telo

r şi

m

ater

iale

lor

nece

sare

desf

ăşur

ării

activ

ităŃii

� p

uner

ea la

dis

pozi

Ńie a

ghi

duril

or s

olic

itant

ului

� p

ublic

itate

a pr

ivin

d ac

Ńiune

a,

în

scop

ul

atra

gerii

pers

oane

lor

inte

resa

te

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

2

ÎMB

UN

ĂT

Ăł

IRE

A

TR

AN

SP

OR

TU

LUI D

E B

UN

UR

I ŞI

PE

RS

OA

NE

, IN

TE

GR

AR

EA

, MA

I

BU

NĂ

, ÎN

TE

RIT

OR

IUL

JUD

Eł

ULU

I

• E

labo

rare

a un

or

hotă

râri

pe

plan

loca

l de

mod

erni

zare

a d

rum

urilo

r

com

unal

e,

de

expl

oata

re

şi

secu

ndar

e în

sc

opul

flu

idiz

ării

circ

ulaŃ

iei

cetă

Ńeni

lor

şi a

bun

urilo

r

spre

/din

spre

or

aşel

e şi

co

mun

ele

înve

cina

te

• L

uare

a un

or d

eciz

ii pe

pla

n lo

cal d

e

cons

olid

are

a re

laŃii

lor

cu c

omun

ele

şi o

raşe

le î

nvec

inat

e, d

in p

arte

a de

nord

şi n

ord

- es

t

� î

ntoc

mire

a tu

turo

r do

cum

enta

Ńiilo

r ne

cesa

re î

n ve

dere

a

deru

lării

eta

pelo

r de

pro

iect

are

şi î

n ve

dere

a ob

Ńiner

ii

auto

rizaŃ

iei d

e co

nstr

uire

� o

bŃin

erea

fond

urilo

r ne

cesa

re r

ealiz

ării

lucr

ărilo

r

� a

sigu

rare

a co

ndiŃi

ilor

nece

sare

ex

ecuŃ

iei

lucr

ărilo

r

prop

riu-z

ise,

con

form

legi

slaŃ

iei î

n vi

goar

e

� o

rgan

izar

ea d

e ac

tivită

Ńi cu

ltura

le c

omun

e

� î

nfiin

Ńare

a un

or A

.D.I.

-uri

� d

ezvo

ltare

a tr

ansp

ortu

lui

loca

l, pr

in

asig

urar

ea

unei

mai

bun

e rit

mic

ităŃi

a cu

rsel

or

• L

uare

a un

or d

eciz

ii pe

pla

n lo

cal d

e

iden

tific

are,

rea

bilit

are

şi

c

onse

rvar

e a

mon

umen

telo

r is

toric

e

exis

tent

e pe

terit

oriu

l ora

şulu

i

�

elab

orar

ea s

tudi

ilor

isto

rice

şi a

tutu

ror

docu

men

taŃii

lor

nece

sare

în

ve

dere

a ob

Ńiner

ii au

toriz

aŃie

i de

cons

trui

re p

entr

u lu

crăr

ile d

e re

abili

tare

� a

sigu

rare

a fo

ndur

ilor

de in

vest

iŃie

� a

sigu

rare

a co

ndiŃi

ilor

nece

sare

ex

ecuŃ

iei

lucr

ărilo

r

prop

riu-z

ise,

con

form

legi

slaŃ

iei î

n vi

goar

e

� i

ntro

duce

rea

aces

tor

mon

umen

te

isto

rice

în

circ

uitu

l

turis

tic lo

cal,

naŃio

nal ş

i eur

opea

n

3

VA

LOR

IFIC

AR

EA

PA

TR

IMO

NIU

LUI

CU

LTU

RA

L Ş

I A

PA

TR

IMO

NIU

LUI

NA

TU

RA

L Ş

I D

EZ

VO

LTA

RE

A

TU

RIS

MU

LUI

• E

labo

rare

a un

or h

otăr

âri p

e pl

an lo

cal d

e

real

izare

de

noi

spaŃ

ii ve

rzi,

spaŃ

ii pe

ntru

spor

t şi

de

agre

men

t, pr

ecum

şi

de

� î

ntoc

mire

a tu

turo

r do

cum

enta

Ńiilo

r ne

cesa

re î

n ve

dere

a

deru

lării

eta

pelo

r de

pro

iect

are

şi î

n ve

dere

a ob

Ńiner

ii

auto

rizaŃ

iei d

e co

nstr

uire

� a

sigu

rare

a fo

ndur

ilor

de in

vest

iŃie

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

prot

ejar

e a

cadr

ului

nat

ural

exis

tent

� a

sigu

rare

a co

ndiŃi

ilor

nece

sare

ex

ecuŃ

iei

lucr

ărilo

r

prop

riu-z

ise,

con

form

legi

slaŃ

iei î

n vi

goar

e

� i

niŃie

rea

unor

con

curs

uri

cu p

rem

ii su

bsta

nŃia

le p

rivin

d

cură

Ńare

a si

eco

logi

zare

a zo

nei

� i

nstr

uire

a ce

tăŃe

nilo

r co

mun

ei c

u pr

ivire

la

resp

ecta

rea

norm

elor

de

prot

ecŃie

a m

ediu

lui

• L

uare

a un

or m

ăsur

i pe

plan

loca

l

de p

rom

ovar

e a

imag

inii

oraş

ului

ca

spaŃ

iu m

edie

val t

radi

Ńiona

l,

mul

ticul

tura

l, m

ultie

tnic

şi s

pirit

ual

� c

rear

ea

unor

ce

ntre

/ofic

ii de

in

form

are,

lo

cale

sa

u

jude

Ńene

, cu

priv

ire l

a zo

nele

şi

loca

Ńiile

cu

pote

nŃia

l

turis

tic

� o

rgan

izar

ea d

e tâ

rgur

i, ex

pozi

Ńii m

uzea

le e

tnog

rafic

e şi

man

ifest

ări

cultu

rale

, fe

stiv

alur

i, ac

Ńiuni

şi

cam

pani

i de

prom

ovar

e in

tegr

ată

a pr

odus

ului

turis

tic

� c

rear

ea u

nor

spaŃ

ii de

caz

are

pent

ru tu

rişti

● D

erul

area

uno

r ac

Ńiuni

ferm

e şi

perm

anen

te p

entr

u fin

aliz

area

mod

erni

zării

infr

astr

uctu

rii

edili

tare

: sis

tem

cen

tral

izat

de

cana

lizar

e m

enaj

eră,

sis

tem

cent

raliz

at d

e al

imen

tare

cu

apă

pota

bilă

, sis

tem

eco

logi

c de

gest

iona

re a

deş

euril

or m

enaj

ere.

� î

ntoc

mire

a tu

turo

r do

cum

enta

Ńiilo

r ne

cesa

re î

n ve

dere

a

deru

lării

eta

pelo

r de

pro

iect

are

şi î

n ve

dere

a ob

Ńiner

ii

auto

rizaŃ

iei d

e co

nstr

uire

� o

bŃin

erea

fond

urilo

r ne

cesa

re r

ealiz

ării

lucr

ărilo

r

� a

sigu

rare

a co

ndiŃi

ilor

nece

sare

ex

ecuŃ

iei

lucr

ărilo

r

prop

riu-z

ise,

con

form

legi

slaŃ

iei î

n vi

goar

e

4

ÎMB

UN

ĂT

Ăł

IRE

A N

IVE

LULU

I DE

TR

AI A

L T

UT

UR

OR

CE

TĂ

łE

NIL

OR

PR

IN

CO

NS

TIT

UIR

EA

INF

RA

ST

RU

CT

UR

ILO

R C

E

DE

SE

RV

ES

C ÎN

MO

D D

IRE

CT

VIA

łA

OA

ME

NIL

OR

ŞI P

RIN

DE

ZV

OLT

AR

EA

UN

OR

AC

łIU

NI

CU

LTU

RA

LE, E

DU

CA

TIV

E

PR

EV

EN

TIV

E

• L

uare

a un

or h

otăr

âri

la n

ivel

loc

al

de î

mbu

nătă

Ńire

a in

fras

truc

turii

de

� r

eabi

litar

ea ş

i mod

erni

zare

a cl

ădiri

lor

� m

oder

niza

rea

stru

ctur

ilor

ce d

eser

vesc

învă

Ńăm

ântu

l

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

învă

Ńăm

ânt

� o

rgan

izar

ea

de

man

ifest

ări

com

une

spec

ifice

învă

Ńăm

ântu

lui

• L

uare

a un

or h

otăr

âri

la n

ivel

loc

al

de

îmbu

nătă

Ńire

a in

fras

truc

turii

spec

ifice

cul

turii

� r

eabi

litar

ea

şi

mod

erni

zare

a că

min

ului

cu

ltura

l şi

a

bibl

iote

cii

� d

otar

ea b

iblio

teci

i

� î

nfiin

Ńare

a un

ui c

inem

atog

raf î

n co

mun

ă

� o

rgan

izar

ea d

e sp

ecta

cole

şi c

once

rte

• L

uare

a un

or h

otăr

âri

la n

ivel

loc

al

de

îmbu

nătă

Ńire

a in

fras

truc

turii

spec

ifice

cul

tulu

i

� r

eabi

litar

ea lă

caşe

lor

de c

ult e

xist

ente

• L

uare

a un

or h

otăr

âri

la n

ivel

loc

al

de

îmbu

nătă

Ńire

a in

fras

truc

turii

spec

ifice

turis

mul

ui

şi

petr

ecer

ii

timpu

lui l

iber

� o

rgan

izar

ea u

nor

acŃiu

ni s

port

ive,

dis

trac

tive,

cul

tura

le

sau

de e

colo

giza

re p

entr

u tin

eret

� s

priji

nire

a pr

oiec

telo

r de

rea

lizar

e a

spaŃ

iilor

de

caza

re

� s

priji

nire

a ac

tivită

Ńii p

rivat

e în

dom

eniu

l tur

ism

ului

• L

uare

a un

or h

otăr

âri

la n

ivel

loc

al

de

real

izar

e a

infr

astr

uctu

rii

spec

ifice

edu

caŃie

i tin

eret

ului

� c

rear

ea

unor

si

stem

e co

eren

te

de

info

rmar

e şi

cons

ilier

e pe

ntru

tine

ri

� s

priji

nire

a co

nstit

uirii

un

ei

infr

astr

uctu

ri sp

ortiv

e

perf

orm

ante

� s

priji

nire

a co

nstit

uirii

uno

r lo

curi

spec

iale

de

agre

men

t.

• L

uare

a un

or m

asur

i la

nive

l loc

al d

e

real

izar

e a

infr

astr

uctu

rii

spec

ifice

educ

aŃie

i tin

erel

or m

ame

� o

ferir

ea d

e as

iste

nŃă

soci

ală

pent

ru f

amili

ile a

flate

în

dific

ulta

te

� c

rear

ea u

nui c

entr

u de

pla

nnin

g fa

mili

al în

com

ună



4.2. Măsuri în continuare:

În tabelul 4.1.1. s-a prezentat un plan de acŃiune care să asigure dezvoltarea de

ansamblu a oraşului Copşa Mică în următorii 10 ani, cu scopul final de a creşte nivelul de trai

al comunităŃii umane din acest oraş.

Punerea în aplicare a acestui plan prin instrumente, tehnici, proceduri conform

prevederilor legale presupune crearea a două premise esenŃiale:

� constituirea unui grup de acŃiune la nivelul primăriei, cu sarcini

concret, specifice care să acŃioneze în sensul atingerii obiectivelor

propuse;

� asigurarea fondurilor necesare susŃinerii activităŃilor propuse prin

planul de acŃiune.

În tabelul 4.2.1. s-au prezentat principalele documentaŃii de urbanism ce vor fi realizate

prioritar în scopul detalierii propunerilor prezentului P.U.G. şi a reglementărilor din R.L.U.

Dezvoltarea ulterioară a acestor zone va fi orientată conform cu cerinŃele ce se vor

impune prin aceste documentaŃii.

În tabelul 4.2.2. s-a prezentat lista principalelor proiecte de investiŃie publice care vor

asigura infrastructura urbană ca bază de dezvoltare economică ulterioară.

În tabelul 4.2.3. s-au prezentat principalele acŃiuni cu caracter social ce se vor derula în

perioada următoare.

În tabelul 4.2.4. s-au inventariat proiectele sociale prioritare care urmează să stea în

atenŃia administraŃiei în perioada următoare.

DocumentaŃiile de urbanism - vizează, în principal zonele funcŃionale nou propuse a

se introduce în intravilan, cu funcŃiuni dominante locuire, sport - turism - agrement, dezvoltare

industrială.

Aceste documentaŃii se vor elabora în conformitate cu reglementarea tehnică Indicativ

nr.; GM -010-2000 Ghid privind metodologia şi conŃinutul cadru al Planului Urbanistic Zonal

aprobate cu Ordinul nr. 176/N/2000.

Planurile urbanistice zonale propuse vor avea caracter de reglementare detaliată,

pentru fiecare zonă în parte corelat cu propunerile prezentului P.U.G.

În funcŃie de situaŃia existentă P.U.Z.-ul aferent fiecărei zone va rezolva următoarele

probleme:

� organizarea reŃelei stradale;

� zonificarea funcŃională a terenurilor;

� organizarea urbanistic arhitecturală;



� dezvoltarea infrastructurii edilitare;

� menŃionarea obiectivelor de utilitate publică;

� stabilirea modului de protecŃie a mediului;

� reglementări specifice detaliate (permisiuni şi restricŃii);

� regimul juridic al terenurilor;

� identificarea zonelor de riscuri naturale.

Conform prevederilor legale în vigoare, Primăria Copşa Mică va urmări respectarea

următoarelor etape:

� iniŃierea şi aprobarea Consiliul Local privind elaborarea P.U.Z.-urilor după

necesităŃi;

� informarea populaŃiei;

� desemnarea elaboratorului şi comanda de elaborare;

� elaborarea temei program şi a listei studiilor de fundamentare;

� consultări pe parcursul elaborării documentaŃiilor;

� analiza propunerilor preliminare;

� consultarea populaŃiei;

� introducerea în documentaŃie a propunerilor;

� obŃinerea avizelor şi acordurilor;

� elaborarea P.U.Z.-ului definitivat;

� aprobarea P.U.Z.-ului;

� asigurarea accesului populaŃiei la propunerile P.U.Z.-ului.

Elaborarea proiectelor pentru investiŃiile publice:

Realizarea obiectivelor de utilitate publică se va derula sub atenta coordonare a acestei

acŃiuni, de către primăria Copşa Mică, care va asigura fondurile necesare pentru investiŃiile ce

cad în sarcina sa şi va asigura, prin reglementări specifice accesul întreprinzătorilor şi

stimularea acestora în sensul realizării a cât mai multe obiective de interes public.

Indiferent de investitor, proiectele se vor derula în conformitate cu prevederile legale în

vigoare şi cu reglementările din acest P.U.G, privind conformarea şi autorizarea construirii.

Pentru proiectele publice Primăria va derula fazele legale de proiectare (studii de

fezabilitate, studii tehnice de fundamentare, proiecte tehnice şi detalii de execuŃie, avize şi

acorduri, documentaŃii de autorizare a construirii).

O prioritizare şi o eşalonare a elaborării proiectelor este, absolut necesară din

următoarele motive:

� necesitatea şi oportunitatea proiectelor;



� caracterul limitat al fondurilor de investiŃie;

� complexitate mare a proiectelor;

� durata relativ mare de elaborare a proiectelor şi de organizare a licitaŃiilor de

proiectare şi execuŃie.

Prioritizarea şi replanificarea realizării unor obiective se va putea face, dinamic, în

funcŃie de posibilitatea de finanŃare sau cofinanŃare (în cazul fondurilor europene) a lor de

către Consiliul Local.



Tabel 4.2.1.

LISTA PRINICPALELOR DOCUMENTAłII URBANISTICE

ce se vor realiza în perioada 2010 - 2020

Nr. crt. DENUMIREA

DOCUMENTAłIEI

FUNCłIUNI DATA

REALIZĂRII

A1 P.U.Z. şi R.L.U. - zona L p1 Locuire şi funcŃiuni complementare admise 2010

A2 Locuire şi funcŃiuni complementare admise 2010




B1 P.U.Z. şi R.L.U. - zona Tsp1 Sport, turism, agrement 2011

B2 P.U.Z. şi R.L.U. . - zona Tsp2 Sport, turism, agrement 2011



C1 P.U.Z. şi R.L.U. . - zona Ie1 Activitate industrială şi activităŃi complementare permise

2012

C2 P.U.Z. şi R.L.U. . - zona Ip1 Activitate industrială şi activităŃi complementare permise

2012

C3 P.U.Z. şi R.L.U. . - zona Ip2 Activitate industrială şi activităŃi complementare permise

2012

D1 Studiu de zonă protejată Biserica

Evanghelică Târnăvioara

Monument istoric 2013

D2 Studiu de zonă protejată Biserica

Evanghelică Copşa sat

Monument istoric 2013

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

Tab

el n

r. 4

.2.2

.

LIS

TA

PR

OIE

CTE

LOR

DE

INV

ES

TIłI

I PU

BLI

CE

PR

IOR

ITA

RE

E

ŞA

LO

NA

RE

PE

AN

I N

R.

CR

T .

DE

NU

MIR

EA

OB

IEC

TIV

UL

UI

NE

CE

SIT

AT

E

OP

OR

TU

NIT

AT

E

OB

IEC

TIV

E

FA

ZA

DE

PR

OIE

CT

AR

E

2010

20

11

2012

20

13

2014

20

15

2016

20

17

2018

20

19

- S

PF

*

- S

tudi

i de

fund

amen

tare

*

- S

.F.

* *

- P

.T.

* *

- D

.T.A

.C.

*

1.

CE

NT

UR

A O

CO

LIT

OA

RE

O

biec

tiv im

port

ant

pent

ru

desc

onge

stio

nare

a tr

afic

ului

în in

terio

rul

loca

lităŃ

ii pr

in

prel

uare

a tr

ansp

ortu

rilor

gre

le.

Obi

ectiv

ul e

ste

urge

nt

şi p

resu

pune

aju

tor

de s

tat

- E

xecu

Ńie

* *

*

- S

PF

*

* *

- S

tudi

i de

fund

amen

tare

* *

* *

S.F

.

*

* *

* *

P.T

.

*

* *

* *

* *

D.T

.A.C

.

*

*

* *

* *

2.

VIA

BIL

IZA

RE

A

AM

PLA

SA

ME

NT

ELO

R

ZO

NE

LOR

NO

U IN

TR

OD

US

E

ÎN IN

TR

AV

ILA

N

Obi

ectiv

ele

(16

zone

no

u in

trod

use

în

intr

avila

n) p

e ca

re

urm

ează

a d

ezvo

lta

func

Ńiuni

le: l

ocui

re,

gosp

odăr

ire

com

unal

ă, s

port

-

turis

m -

agr

emen

t, in

dust

rie).

R

ealiz

area

ace

stor

ob

iect

ive

pre

supu

ne

clar

ifica

rea

regi

mul

ui

jurid

ic a

l ter

enur

ilor

şi

viab

iliza

rea

ampl

asam

ente

lor

Exe

cuŃie

*

* *

* *

* *

*

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

E

ŞA

LO

NA

RE

PE

AN

I N

R.

CR

T .

DE

NU

MIR

EA

OB

IEC

TIV

UL

UI

NE

CE

SIT

AT

E

OP

OR

TU

NIT

AT

E

OB

IEC

TIV

E

FA

ZA

DE

PR

OIE

CT

AR

E

2010

20

11

2012

20

13

2014

20

15

2016

20

17

2018

20

19

- S

.P.F

.

- S

tudi

i de

fund

amen

tare

*

- S

.F.

*

*

- P

.T.

*

- D

.T.A

.C.

*

3.

OB

IEC

TIV

ELE

DE

UT

ILIT

AT

E

PU

BLI

CĂ

ÎN D

OM

EN

IUL

CU

LTU

LUI Ş

I CU

LTU

RII

Obi

ectiv

e ne

cesa

re,

în p

ersp

ectiv

ă a

10

ani d

ar n

u fo

arte

ur

gent

e.

În fu

ncŃie

de

fond

urile

de

car

e va

dis

pune

P

rimăr

ia, a

cest

e lu

crăr

i se

vor

proi

ecta

şi

exe

cuta

în a

dou

a pe

rioad

ă de

va

labi

litat

e a

P.U

.G.

E -

Exe

cuŃie

* *

* -

S.P

.F.

- S

tudi

i de

Fun

dam

enta

re

*

- S

.F.

*

- P

.T.

*

- D

.T.A

.C.

*

4.

OB

IEC

TIV

ELE

DE

UT

ILIT

AT

E

PU

BLI

CĂ

ÎN D

OM

EN

IUL

SP

OR

T -

TU

RIS

M -

AG

RE

ME

NT

Obi

ectiv

e de

util

itate

publ

ică

cu u

n pu

tern

ic

impa

ct s

ocia

l car

e se

vor

deru

la p

e ba

za

opor

tuni

tăŃil

or o

ferit

e

de P

rogr

amel

e de

Dez

volta

re c

u

finan

Ńare

eur

opea

nă

- E

xecu

Ńie

*

* *

* *

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

Tab

el n

r. 4

.2.3

.

ZEC

E A

CłI

UN

I CU

CA

RA

CTE

R S

OC

IO-C

ULT

UR

AL

N

r.

crt.

D

EN

UM

IRE

A S

INT

ET

ICĂ

A

AC

łIU

NII

SC

OP

UL

AC

łIU

NII

BE

NE

FIC

IAR

II C

AR

AC

TE

RIS

TIC

ILE

A

Cł

IUN

II

1

ÎNF

IINł

AR

EA

"C

EN

TR

ULU

I DE

CO

NS

ILIE

RE

A

RO

MIL

OR

"

- a

cord

area

de

sprij

in e

tnie

i rom

e, e

tnie

de

favo

rizat

ă C

ET

Ăł

EN

II D

E E

TN

IE R

OM

Ă

DIN

OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

ac

Ńiune

com

plex

ă pe

dur

ată

nede

term

inat

ă

- c

unoa

şter

ea le

gisl

aŃie

i şi p

reve

nire

a co

ntra

venŃ

iilor

şi i

nfra

cŃiu

nilo

r

etap

ele

prin

cipa

le

- r

egle

men

tare

a do

cum

ente

lor

de

iden

titat

e a

pers

oane

lor

de e

tnie

rom

ă

- id

entif

icar

ea u

nei l

ocaŃ

ii pe

ntru

de

sfăş

urar

ea a

ctiv

ităŃii

- d

erul

area

şi s

priji

nire

a un

or p

rogr

ame

spec

iale

de

inve

stiŃi

e în

infr

astr

uctu

ra d

e lo

cuit

a et

niei

rom

e

- o

rgan

izar

ea fu

ncŃio

nării

cen

trul

ui

- id

entif

icar

ea s

urse

lor

de fi

nanŃ

are

a ac

tivită

Ńii

- m

onito

rizar

ea r

ezul

tate

lor

şi

iden

tific

area

lor

2 ÎN

FIIN

łA

RE

A "

CE

NT

RU

LUI D

E C

ON

SIL

IER

E Ş

I P

LAN

ING

FA

MIL

IAL"

- a

cord

area

de

cons

ilier

e fa

mili

ilor

tiner

e, a

flate

la v

ârst

a pr

ocre

ării,

in

dife

rent

de

etni

a lo

r

FA

MIL

IILE

TIN

ER

E C

U

DO

MIC

ILIU

L ÎN

OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

acŃiu

ne c

ompl

exă

pe d

urat

ă ne

dete

rmin

ată

3 P

RO

MO

VA

RE

A Ş

I SU

Sł

INE

RE

A

SĂ

RB

ĂT

OR

ILO

R A

NU

ALE

: -

pop

ular

izar

ea r

ealiz

ărilo

r ec

onom

ice

deos

ebite

C

ET

Ăł

EN

II O

RA

ŞU

LUI C

OP

ŞA

M

ICĂ

et

apel

e pr

inci

pale

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

"ZIU

A O

RA

ŞU

LUI C

OP

ŞA

MIC

Ă

- p

uner

ea în

val

oare

a p

atrim

oniu

lui

isto

ric ş

i cul

tura

l a s

atul

ui

- id

entif

icar

ea u

nei l

ocaŃ

ii pe

ntru

de

sfăş

urar

ea a

ctiv

ităŃii

"Z

IUA

RE

CO

LTE

I"

- a

sigu

rare

a un

or r

elaŃ

ii şi

par

tene

riate

- o

rgan

izar

ea fu

ncŃio

nării

cen

trul

ui

"Î

NT

RU

NIR

EA

FIIL

OR

OR

AŞ

ULU

I CO

PŞ

A M

ICĂ

”

-

iden

tific

area

sur

selo

r de

fina

nŃar

e a

activ

ităŃii

- m

onito

rizar

ea r

ezul

tate

lor

şi

iden

tific

area

lor

4 O

RG

AN

IZA

RE

A M

AN

IFE

ST

ĂR

II "B

ALU

L M

AJO

RA

TU

LUI"

-

edu

care

a tin

eret

ului

prin

soc

ializ

are

în

acŃiu

ni c

olec

tive

TIN

ER

II O

RA

ŞU

LUI C

OP

ŞA

M

ICĂ

LA

VÂ

RS

TA

M

AJO

RA

TU

LUI Ş

I ÎN

TR

EA

GA

C

OM

UN

ITA

TE

acŃiu

ne a

nual

ă, o

rgan

izat

e m

oder

n

- o

ferir

ea u

nor

posi

bilit

ăŃi d

e pu

nere

în

valo

are

a pe

rson

alită

Ńii in

divi

zilo

r, în

mod

or

gani

zat

etap

ele

prin

cipa

le:

- p

etre

cere

a ag

reab

ilă a

tim

pulu

i lib

er

- e

labo

rare

a re

gula

men

telo

r de

or

gani

zare

- id

entif

icar

ea s

pons

orilo

r

- o

rgan

izar

ea e

veni

men

tulu

i

5 O

RG

AN

IZA

RE

A M

AN

IFE

ST

ĂR

II "B

ALU

L P

EN

SIO

NA

RIL

OR

" -

ofe

rirea

unu

i mod

agr

eabi

l de

petr

ecer

e a

timpu

lui l

iber

PE

NS

ION

AR

II C

U D

OM

ICIL

IUL

ST

AB

IL ÎN

OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A

MIC

Ă, Î

MP

RE

UN

Ă C

U S

Oł

UL

(SO

łIA

)

acŃiu

ne a

nual

ă, o

rgan

izat

ă în

mod

tr

adiŃi

onal

- în

tărir

ea r

espe

ctul

ui fa

Ńă d

e ge

nera

Ńiile

în

vâr

stă

et

apel

e pr

inci

pale

:

- e

labo

rare

a re

gula

men

telo

r de

or

gani

zare

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

- id

entif

icar

ea s

pons

orilo

r

- o

rgan

izar

ea e

veni

men

tulu

i

- s

elec

tare

a ar

tiştil

or

6 ÎN

FIIN

łA

RE

A C

ON

CU

RS

ULU

I "F

AM

ILIA

EC

O"

PE

NT

RU

CE

A M

AI Î

NG

RIJ

ITĂ

GO

SP

OD

AR

IE

- s

timul

area

gus

tulu

i pen

tru

frum

os,

sănă

tos,

con

fort

abil

CE

TĂ

łE

NII

OR

AŞ

ULU

I CO

PŞ

A

MIC

Ă

- e

labo

rare

a re

gula

men

tulu

i de

part

icip

are

- id

entif

icar

ea s

pons

orilo

r

- o

rgan

izar

ea e

veni

men

telo

r

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

T

abel

nr.

4.2

.4.

AC

łIU

NI D

E S

PR

IJIN

IRE

A P

RO

IEC

TELO

R P

RIV

ATE

Nr.

cr

t.

DE

NU

MIR

EA

SIN

TE

TIC

Ă A

A

Cł

IUN

ILO

R

SC

OP

UL

AC

łIU

NII

BE

NE

FIC

IAR

I C

AR

AC

TE

RIS

TIC

ILE

A

Cł

IUN

II

1

ÎNF

IINł

AR

EA

CE

NT

RU

LUI D

E

CO

NS

ULT

AN

łĂ

ÎN D

OM

EN

IUL

FIN

AN

łĂ

RII

EU

RO

PE

NE

"E

UR

OF

OR

" C

OP

ŞA

MIC

Ă

- c

onsu

ltanŃ

ă pe

lini

a im

plem

entă

rii

proi

ecte

lor

cu fi

nanŃ

are

euro

pean

ă:

PR

IMĂ

RIA

CO

PŞ

A M

ICĂ

-

iniŃi

ere

în a

nul 2

009

- in

form

ări p

erio

dice

şi p

ublic

itate

priv

ind

prog

ram

ele

oper

aŃio

nale

;

ALT

E U

NIT

Ăł

I DE

DE

SE

RV

IRE

G

EN

ER

ALĂ

ÎN D

OM

EN

IILE

: IN

VĂ

łĂ

MÂ

NT

, SĂ

NĂ

TA

TE

, CU

LT,

CU

LTU

RĂ

- a

cŃiu

ne p

erm

anen

tă

- p

rocu

rare

a gh

idur

ilor

solic

itant

ului

şi

acor

dare

a as

iste

nŃei

în v

eder

ea

com

plet

ării

cere

rii d

e fin

anŃa

re;

CO

MP

AN

II P

RIV

AT

E D

E T

OA

TE

T

IPU

RIL

E

- n

umăr

de

cons

ulta

nŃi:

4-5

pers

.

- e

valu

area

elig

ibili

tăŃii

ben

efic

iaru

lui ş

i a

proi

ectu

lui;

PE

RS

OA

NE

FIZ

ICE

AU

TO

RIZ

AT

E

- ş

eful

iera

rhic

al c

entr

ului

: P

RIM

ĂR

IA o

raşu

lui C

OP

ŞA

MIC

Ă

- e

valu

area

cap

abili

tăŃii

ben

efic

iaru

lui d

e a

susŃ

ine

proi

ectu

l; C

ON

SO

Rł

II P

UB

LIC

-PR

IVA

TE

- u

nita

te c

are

func

Ńione

ază

în r

egim

de

aut

ofin

anŃa

re c

u pr

ogra

m z

ilnic

no

rmal

şi c

u or

gani

zare

spe

cific

ă ac

tivită

Ńii p

ublic

e

- id

entif

icar

ea p

rest

ator

ilor

de s

ervi

cii ş

i lu

crăr

i nec

esar

e im

plem

entă

rii p

roie

ctel

or

şi a

cord

area

spr

ijinu

lui d

e se

lect

are

a ac

esto

ra;

AS

OC

IAł

II N

ON

PR

OF

IT

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

- a

cord

area

de

cons

ulta

nŃă

finan

ciar

ă pr

ivin

d re

laŃia

cu

A.P

.I.A

.;

2 IM

PLE

ME

NT

AR

EA

PR

OG

RA

MU

LUI

"TA

XA

ÎN S

LUJB

A P

LĂT

ITO

RU

LUI E

I"

- s

priji

nire

a ac

tivită

Ńilor

eco

nom

ice

defic

itare

în c

adru

l ora

şulu

i Cop

şa M

ică

pr

in a

cord

area

de

redu

ceri

sau

scut

iri d

e ta

xe ş

i im

pozi

te d

ator

ate

prim

ărie

i.

INT

RE

PR

INZ

ĂT

OR

I PR

IVA

łI Î

N

OR

ICE

FO

RM

Ă D

E O

RG

AN

IZA

RE

LE

GA

LĂ

- in

iŃier

e în

anu

l 200

9

- a

cŃiu

ne c

ompl

exă

cu fu

ncŃio

nare

pe

perio

adă

dete

rmin

ată;

- e

tape

prin

cipa

le:

- id

entif

icar

ea ş

i ier

arhi

zare

a ac

tivită

Ńilor

def

icita

re

- el

abor

area

uno

r re

fera

te s

au

stud

ii cu

prin

zând

pro

pune

rile

de

redu

ceri

sau

scut

iri d

e ta

xe ş

i im

pozi

te

- el

abor

area

pro

iect

ului

de

hotă

râre

şi a

prob

area

hot

ărâr

ii

- im

plem

enta

rea

hotă

rârii

- do

cum

ente

le n

eces

are

- st

abili

rea

cerin

Ńelo

r de

aco

rdar

e a

taxe

i

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

3 D

ER

ULA

RE

A P

RO

GR

AM

ULU

I

"RE

DE

VE

Nł

A Z

ER

O"

- s

priji

nire

a ac

tivită

Ńilor

în d

omen

iul

prot

ecŃie

i şi r

econ

stru

cŃie

i med

iulu

i sau

in

vest

iŃiei

nep

olua

nte

prin

pun

erea

la

disp

oziŃi

e gr

atui

t a te

renu

lui p

ublic

ne

cesa

r ac

esto

r ac

tivită

Ńi

INT

RE

PR

INZ

ĂT

OR

I PR

IVA

łI Î

N

OR

ICE

FO

RM

Ă D

E O

RG

AN

IZA

RE

LE

GA

LĂ

- in

iŃier

e în

anu

l 200

9

- a

cŃiu

ne c

ompl

exă

cu fu

ncŃio

nare

pe

perio

adă

dete

rmin

ată;

- e

tape

prin

cipa

le:

- id

entif

icar

ea ş

i den

umire

a tip

ului

de

activ

ităŃi

elig

ibile

- p

regă

tirea

şi e

labo

rare

a ho

tărâ

rii C

onsi

liulu

i Loc

al

- s

tabi

lirea

cer

inŃe

lor

de

elig

ibili

tate

- d

ocum

ente

le n

eces

are

pent

ru

acor

dare

a fa

cilit

ăŃii

4 IN

FIIN

łA

RE

A C

ON

CU

RS

ULU

I

"

INV

ES

TIT

OR

UL

AN

ULU

I"

- în

cura

jare

a in

vest

iŃiilo

r pr

ivat

e şi

po

pula

rizar

ea r

ezul

tate

lor

pozi

tive

TO

łI I

NV

ES

TIT

OR

II C

U

CA

RE

DE

RU

LEA

ZĂ

INV

ES

TIł

II ÎN

O

RA

ŞU

L C

OP

ŞA

MIC

Ă

- in

iŃier

e în

anu

l 200

9

- a

cŃiu

ne c

ompl

exă

cu fu

ncŃio

nare

pe

perio

adă

dete

rmin

ată;

- e

tape

prin

cipa

le:

-

elab

orar

ea R

egul

amen

tulu

i de

conc

urs

-

iden

tific

area

sur

selo

r de

sp

onso

rizar

e a

prem

iulu

i

S.C

. AS

SA

GR

UP

S.R

.L.

P

.U.G

. OR

AŞ

UL

CO

PŞ

A M

ICĂ

Faz

a de

pro

iect

are:

PLA

N U

RB

AN

IST

IC G

EN

ER

AL

-

stab

ilire

a do

cum

ente

lor

cadr

u de

însc

riere

şi p

artic

ipar

e la

con

curs

-

stab

ilire

a co

mis

iei d

e ac

orda

re

a pr

emiu

lui

-

org

aniz

area

aco

rdăr

ii pr

emiu

lui î

n ca

dru

fest

iv.

5 O

RG

AN

IZA

RE

A A

Cł

IUN

II A

NU

ALE

"B

ALU

L IN

VE

ST

ITO

RU

LUI"

- în

cura

jare

a in

vest

iŃiilo

r pr

ivat

e şi

po

pula

rizar

ea r

ezul

tate

lor

pozi

tive

în a

cest

se

ns

CO

MU

NIT

AT

EA

UM

AN

Ă D

IN o

raşu

l C

OP

ŞA

MIC

Ă

- in

iŃier

e în

anu

l 200

9

- a

cŃiu

ne a

nual

ă

- e

tape

le p

rinci

pale

:

-

iden

tific

area

spo

nsor

ilor

-

org

aniz

area

bal

ului

cu

o pa

rtic

ipar

e la

rgă.

6 O

RG

AN

IZA

RE

AC

łIU

NI

"B

UR

SA

AN

UA

LĂ D

E P

RO

IEC

TE

" -

încu

raja

rea

inve

stiŃi

ilor

priv

ate

şi

popu

lariz

area

id

eilo

r de

pro

iect

e O

AM

EN

I DE

AF

AC

ER

I DIN

JU

DE

łU

L S

IBIU

ŞI D

IN J

UD

Eł

ELE

LIM

ITR

OF

E

- in

iŃier

e în

anu

l 200

9

- a

trag

erea

inve

stito

rilor

- e

tape

le p

rinci

pale

:

-

iden

tific

area

spo

nsor

ilor

-

org

aniz

area

bur

sei d

e pr

oiec

te

cu o

par

ticip

are

larg

ă

Date post:	05-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	vuongtu
View:	290 times
Download:	7 times

PUG Copsa Mica

Documents