EVALUAREA INTELIGENŢEIEVALUAREA INTELIGENŢEI
CE ESTE INTELIGENŢA?
??????
Definiţii ale inteligenţei capacitatea de a rezolva probleme gândire abstractă utilizarea de resurse minime adaptare la mediu raţionament verbal şi non-verbal cunoştinţe dobândite Memorie Capacitatea de a învăţa lucruri noi
De ce este utilă operarea cu conceptul de “inteligenţă”?
- Ce prezice un scor IQ mare?- Este inteligenţa universală?- In ce măsură diferite culturi valorizează un
anumit tip de inteligenţă?
Ce prezice un scor IQ?Ce prezice un scor IQ? Predictia - Scop al psihologiei ca ştiinţă Index al abilităţii mintale generale (IQ) ca predictor pentru criteriile
succesului în viaţă – este prin definitie un concept cultural, ce tine de ideologie – SUA vs. Franta
Educaţie şi dezvoltarea cognitivă (Vygotsky, 1978) Testele de inteligenţă au fost de la început construite cu scopul de a
prezice perf. şcolare (0,4-0,5) – moderatori – corelaţia este mai mare când se utilizează ca indicatori ai perf. şcolare un scor compozit
IQ explică 25% din perf. şcolară – factori individuali, de mediu, self-efiicacy (Bandura, 1996), aşteptările părinţilor.
Este IQ modificabil?Este IQ modificabil?
Studiile de adopţie – Iran (Dennis, 1973), Romania (Rutter, 1996)
Studiile de intervenţie – IQ este relativ stabil Efectul “Flynn” – James Flynn (1984) – IQ creşte
inter-generaţie – (18 puncte/generaţie). Inteligenţa este modificabilă – atenţie la factorii
moderatori! – cum este măsurată
Utilitatea studiului diferenţelor cognitive- Hunter&Hunter, 1984
Utilitatea studiului diferenţelor cognitive- Hunter&Hunter, 1984
Predictori ai performanţei în muncă:Scor compozit la testele cognitive – 0,53 (0,27-0,61)Teste situaţionale – 0,44Studiul informaţiilor biografice – 0,37Recomandările – 0,26Experienţa – 0,18Interviul – 0,14Interesele - 0,1Vârsta -0,01Grafologia 0,02
De ce aceste valori?
testele de aptitudini cognitive sunt aplicabile într-un domeniu larg de meserii (IQ prezice între 4-30% din perf. în muncă)
Utilizarea termenului de “inteligenţă” Termen rar utilizat înainte de ultima parte a
secolului 19. Francis Galton introduce termenul pentru a
descrie aptitudinile cognitive Vărul lui Charles Darwin
Repere istorice in evaluarea inteligenţei Antichitate- diferite teste utilizate de Împărat pentru a evalua
performanţele angajaţilor din guvern- studiul diferenţelor individuale
Evul mediu – Revoluţia franceză Nu era timpul pentru evaluarea diferenţelor
individuale- presiuni religioase şi sociale
Renaştereaaccentul era pus pe individualitate
Darwin, teoria evoluţiei, diferenţele de grup Teoria evoluţiei
Adaptarea speciilor la mediuSelecţia naturală
Explicaţia diferenţelor cognitive între grupuridarwinisnul social
Sir Francis Galton
Background Sir Francis Galton (Londra)
Ereditate
Inteligenţă şi simţuri (teste senzorio-motorii pentru evaluarea inteligenţei
Galton şi K. Pearson
Utilizarea unor tehnici statistici noi, bazate pe CORELAŢIE
“Idioţii” şi inteligenţa – capacitatea de discriminare senzorială
Eşecul testelor senzorio-motorii Rezultate negative
Jastrow, Cattell, Wissler
O reevaluare a “testelor” de inteligenţăApariţia scalelor “moderne” de inteligenţă
Orientări la începutul secolului XX
Reforme educaţionale Metode de clasificare a bolilor mentale Servicii de specialitate
Alfred Binet
Background- studentul lui W. Wundt
La Societe (1903) 1905 Scala Binet-Simon
revizuită în1908, 1911 “vârstă mentală”
Concepţia lui Binet privind inteligenţa
Cerinţe practice Asumpţii
1916 Stanford-Binet
Henry Goddard Lewis Terman IQ: MA/CA Critici ale “IQ” Ce este totuşi inteligenţa?
IQ = MA/CA x 100IQ = MA/CA x 100
Lewis Terman
Teorii ale inteligenţei
Măsuri ale inteligenţei
Teorii ale inteligenţei
1. Teorii factorialeCharles Spearman şi factorul “g”L. L. Thurstone şi teoria factorilor multipliRaymond Cattell şi John HornJohn Carroll
Charles Spearman şi factorul “g”
Teoria celor 2 factoriPerformanţa la test = g + s
gg
s s 11
s s 22
s s 33
test 1test 1
test 2test 2
test 3test 3
L. Thurstone şi teoria factorilor multipli Thursthone (1887-1955)
– psihometrician
A realizat o analiza factoriala a testelor de inteligenta – A fost printre primii care a argumentat astfel ca o
persoana poate fi inteligenta in mai multe feluri Inteligenţa este o sumă de factori multipli, de aptitudini
distincte “intelligence not one thing but many”
L. Thurstone şi teoria factorilor multipliL. Thurstone şi teoria factorilor multipli Teoria factorilor multipli Identifica 7 abilitati
mentale primare:Intelegere verbalaFluenta verbalaAptitudine numericaAptitudine spatialaMemorieViteza perceptualaRationament
Aptit. 1Aptit. 1 test 1test 1
Aptit. 2Aptit. 2 test 2test 2
Aptit. 3Aptit. 3 test 3test 3
Aptit. nAptit. n test ntest n
Raymond Cattell
Inteligenţa fluidă şi cristalizatăfluidă (Gf): nonverbală, înnăscută, aptitudinea de a rezolva probleme
– TESTE NONVERBALE, INDEPENDENTE DE EDUCATIE
cristalizată (Gc): cunoştinţe dobândite şi care sunt puternic dependente de expunerea la un mediu cultural sau la o serie de procese de învăţare
– TESTE
Distincţia inteligenţa fluidă vs. cristalizată la Wechsler
John HornJohn Horn University of Southern California, Los Angeles
Elev al lui Cattell
Sustine acceasi dihotomie – fluid vs cristalizat Inteligenta A vs. Inteligenta B
Argumente pentru o structură a inteligenţei de tipul Gf-Gc John Carroll (1993): analizează mai mult de 460
de baze de date diferite care includ cele mai importante studii de analiză factorială a aptitudinilor cognitive
Un model pe trei nivele al structurii cognitive “Human Cognitive Abilities” - 1993
Structura factorială a inteligenţei Factori de ordinul 1: aplicarea tehnicilor de analiza
factorială la setul original de date
Factori de ordinul 2 : aplicarea tehnicilor de analiza factorială la datele obţinute la nivelul 1
Factori de ordinul 3 : aplicarea tehnicilor de analiza factorială la datele obţinute la nivelul 2
Carroll- 1993
Identifică 3 nivele ale funcţiilor cognitive:îngust (nivelul III)larg (nivelul II)general (nivelul I)
Nivelul I şi nivelul II
Inteligenţagenerală
Inteligenţa fluidăInteligenţa fluidă
Inteligenţa cristalizatăInteligenţa cristalizată
Memorie şi învăţareMemorie şi învăţare
Percepţie vizualăPercepţie vizuală
Percepţie auditivăPercepţie auditivă
Eficienţa accesării informaţieiEficienţa accesării informaţiei
Viteza cognitivăViteza cognitivă
Viteza de procesare a informaţiei (TR şi de decizie)Viteza de procesare a informaţiei (TR şi de decizie)
Nivelul I Nivelul II
Exemplu: Carroll Structura pe nivele a inteligenţei fluide
Inteligenţa generală
Inteligenţa fluidă
Nivelul I Nivelul II Nivelul III
Raţionament secvenţial
Iraţionament inductiv
Raţionament cantitativ
Viteza de procesare a informaţiei
Structura pe nivele a inteligenţei cristalizate
Inteligenţa generală
Inteligenţa cristalizată
Nivelul I Nivelul II Nivelul III
Înţelegere verbalăDecodarea citiriiViteza citiriiAptitudini foneticeAptitudini legate de scrisEficienţa asimilării unei limbi străineDezvoltarea limbajuluiCunoştinţe lexicaleCodaj foneticAptitudinea de comunicareFluenţa verbalăSensibilitate gramaticalăÎnţelegere verbală
Teorii ale inteligenţei – TESTE
1. Teorii factorialeCharles Spearman şi factorul “g”L. L. Thurstone şi teoria
factorilor multipliRaymond Cattell şi John HornJohn Carroll
TESTE DE INTELIGENTAMatricile Progresive Raven???? Gardner
Scalele Wechsler
Teoria triarhică a inteligenţei (Robert Sternberg.) Teoria inteligenţelor multiple (Howard Gardner) Teoria PASS (Das, Naglieri, J., Kirby, John) Teoria ecologică a inteligenţei (Steven Ceci ) Mike Anderson
ABORDĂRI MODERNE ALE INTELIGENŢEIABORDĂRI MODERNE ALE INTELIGENŢEI
Teoria triarhică a inteligenţei 3 componente de bază ale inteligenţei
metacomponenteleComponentele de performanţăComponente contextuale
SternbergSternberg (1985) (1985)
Metacomponente
Componentele Componentele de performanţăde performanţă Componente contextualeComponente contextuale
Dimesiuni
Context Capacitatea de a rezolva probleme noi Automatizarea procesării
SternbergSternberg
Dimesiuni Adaptare
Diferite contexte pot determina diferite tipuri de dezvoltare a aptitudinilor cognitive
“Shaping”Schimbarea mediului
Selecţie
Teoria inteligenţelor multiple Argumente
Biologice – leziuni– Evoluţionist
Analiza logicăOntogeneticePsihologice – Experimentale– Psihometrice
7 tipuri de inteligenţălingvisticălogico-matematicămuzicalăspaţialăkinestezic-motricăinterpersonalăintrapersonală
Gardner (1983)Gardner (1983)
Gardner
Pune în discuţie factorul “g” Metode de evaluare Inteligenţa este văzută într-un mediu specific Nu există structuri generale Propune metode alternative de evaluare
PASS – Das, Naglieri, Kirby, 1994PlanificareAtenţieProcesări simultaneProcesări succesive