Post on 07-Sep-2015
description
transcript
BILET 1:
1.Muschii masticatori
2.Subsanta cenusie medulara
3.Analizatorul cutanat si kinestezic
1. Muschii masticatori
muschi masticatori - mobilizeaz articulatia temporomandibulara
-impreun asigur masticaia, deglutiia, fonaia, respiraia i funcionarea unor
organe de sim.
Muchii masticatori se mpart n:
- muschi ridictori ai mandibulei: temporal, maseter, pterigoidian intern
- muschi cobortori:
propriu-zii: milohioidian, geniohioidian, burta anterioara a digastricului
indireci: burta posterioara a digastricului, stilohioidian, muschii subhioidieni(sterno-hioidian, omohioidian, tiro-hioidian)
- propulsori: pterigoidian extern
- retropulsori: fasciculul posterior al muschiului temporal
- diductori(miscari de lateralitate a mandibulei)
Micrile mandibulei
- ridicare:
temporal: poziionarea mandibulei
maseter i pterigoidian intern: nchiderea gurii
- coborre:
burta anterioara a digastricului
+ muchii supra/subhioidieni (milohioidian, geniohioidian, platysma)
+ greutatea mandibulei
- retropulsia: - fibrele posterioare ale temporalului i burta anterioara digastric
- propulsia: - pterigoidian extern: drept i sting simultan
- diducia (lateralitate): - pterigoidian extern de partea opus
2. Subsanta cenusie medulara
- pe sectiune orizontala se prezinta sub forma a doua bare ventro-dorsale, reunite printr-o punte transversala numita comisura cenusie a maduvei
- in centrul comisurii cenusii se afla canalul ependimar
canalul ependimar se intinde in tot lungul maduvei si se deschide superior, in unghiul inferior al ventriculului IV, si se termina printr-o portiune dilatata numita ventricul terminal a lui Krause
lumenul canalului ependimar contine lichid cefalo-rahidian
un plan frontal conventional dus prin canalul ependimar imparte comisura cenusie intr-o portiune preependimara si o portiune retroependimara
acelasi plan frontal conventional imparte bratele H-lui substantei cenusii in cite 2 coarne: cornul ventral si cornul dorsal
cornul ventral este mare, cu conturul zimtat si distantat de suprafata exterioara a maduvei; prezinta o portiune anterioara numita cap si o portiune posterioara numita baza
cornul dorsal este subtire si aproape atinge suprafata maduvei, de care ramine separat printr-o zona subtire de substanta alba, numita zona marginala a lui Lissauer; cornul dorsal este impartit de gitul cornului dorsal in : o portiune periferica(posterioara), numita capul cornului dorsal, si o portiune anterioara, numita baza cornului dorsal
capul cornului dorsal prezinta dinspre periferie spre baza cornului mai multe zone:
o zona periferica stratul zonal a lui Waldayer
substanta gelatinoasa a lui Rolando bogata in celule gliale si neuroni de asociatie intercalari
nucleul capului
baza cornului dorsal prezinta pe ambele margini proeminente corespunzatoare fiecare unei coloane neuronale:
o coloana interna = coloana lui Clarke
o coloana externa = coloana lui Bechterev
la limita dintre cornul ventral si cornul dorsal se desprinde un corn lateral, care este mai bine reprezentat in regiunea toracala superioara
Structura functionala a substantei cenusii
din punct de vedere morfo-functional substanta cenusie se imparte in 4 zone:
1. zona somato-motorie - cuprinde capetele coarnelor ventral
2. zona somato-senzitiva cuprinde capetele si bazele coarnelor dorsale
(comisura cenusie, bazele coarnelor ventral si coarnele laterale formeaza zona vegetativa (pars intermedia)) *un plan frontal dus prin canalul ependimar separa zona vegetativa in:
3. zona viscero-motorie situata anterior de acest plan
4. zona viscero-senzitiva situata posterior de acest plan
3. Analizatorul cutanat si kinestezic
Pielea este un imens camp receptor datorita numeroaselor si variatelor terminatii ale analizatorului cutanat, care informeaza centrii nervosi superiori asupra proprietatii obiectelor si fenomenelor cu care organismul vine in contact.
Pielea este alcatuita din trei straturi principale: epidermul, dermul si hipodermul.
Epidermul, stratul superficial al pielii, avand grosime variabila, este un epiteliu stratificat de tip cornos. Epidermul este strabatut de fire de par, canale excretoare ale glandelor sudoripare si terminatii nervoase receptoare.
Dermul. Situat sub epiderm, este format din tesut conjunctiv dens. In derm se gasesc glande sebacee, canale de excretie ale glandelor sudoripare, foliculi pilosi, muschii firului de par, reteaua vasculara si receptori nervosi.
Hipodermul stratul profund al pielii este format din tesut conjunctiv lax, bogat in celule adipoase, constituind un depozit de lipide al organismului0 si, in acelasi timp, contribuie la termoreglare prin limitarea termolizei.
Prin numeroasele si variatele tipuri de receptori, pielea deserveste mai multe sensibilitati: tactila, termica si dureroasa.
Sensibilitatea tactila terminatiile nervoase libere, raspandite atat in epiderm cat si in derm, sunt receptori ai tactului si presiunii, dar si ai durerii. Corpusculii Meissner sunt prezenti in numar mare in derm, in special in regiunile caracterizate printr-o capacitate crescuta de a diferentia caracte-rele spatiale ale obiectelor (degete, buze), in schimb sunt rari in pielea trunchiului si absenti in tegu-mentul cu par. Deoarece se adapteaza foarte rapid, se presupune ca sunt sensibili in special la atingeri foarte fine si vibratii cu frecventa joasa.
Sensibilitatea termica percepe temperaturi superioare sau inferioare celei a organismului (cald si rece); deci, este declansata de grade diferite de caldura, deoarece frigul nu este o forma de energie. Repartitia receptorilor termici este variabila, acestia fiind mai numerosi la nivelul tegumentelor mainii si fetei si mai putin la membrele inferioare.
Sensibilitatea dureroasa, spre deosebire de celelalte sensibilitati, nu are un stimul adecvat, dure-rea putand fi declansata de orice stimul foarte puternic care produce leziuni celulare. Senzatia de dure-re are uneori o importanta deosebita, deoarece semnalizeaza prezenta unor boli si ajuta la diagnostica-rea lor. Receptorii durerii sunt terminatiile nervoase libere, prezente in tegumente si in alte structuri (tendoane, muschi, submucoasa viscerelor etc.). La nivelul tegumentului, densitatea acestor terminatii este mai mare decat in viscere, ceea ce explica posibilitatea localizarii precise a durerii cutanate si ca-racterul vag al durerii viscerale.
Stimulii care declanseaza durerea sunt reprezentati la nivelul tegumentului de agenti mecanici, termici, electrici, chimici etc., iar la nivelul organelor interne de distensia brusca sau spasmelor visce-relor cavitare, tractiunea mecanica sau compresiunea, inflamatiile etc.
BILET 2:
1.Articulatia temporo-mandibulara
2.Substanta alba maduva spinarii
3.Caile sensibilitatii cutanate si kinestezice
1. Articulatia temporo-mandibulara
Este o articulatie bilaterala, singura mobila de la niv.capului, stabilind leg intre mandibula si baza craniului reprez de cele 2 oase temporale. Este o diartroza bicondiliana
2. Substanta alba maduva spinarii
inconjoara la exterior substanta cenusie
este impartita in 3 cordoane de fiecare parte:
a. cordonul ventral
b. cordonul lateral
c. cordonul dorsal
- cele 2 cordoane ventrale comunica intre ele printr-o banda transversala de substanta alba , numita comisura alba a maduvei;
- cornul ventral si cornul lateral comunica intre ele, putind fi inglobate sub numele de cordon ventro-lateral
- cordoanele dorsale sunt despartite intre ele de septul median dorsal
in structura tuturor cordoanelor intra fibre nervoase mielinizate:
1.fibrele provenite din ganglionii nervilor spinali sau din centrii nervosi supra-medulari ai encefalului , reprezinta majoritatea fibrelor din fibrele nervoase mielinizate; aceste fibre iau parte la alcatuirea cailor nervoase ascendente si descendente fibre exogene
2. fibre cu origine in substanta cenusie reprezinta axonii neuronilor cordonali ; se numesc fibre endogene (intersegmentare)
3. Caile sensibilitatii cutanate si kinestezice
BILET 3:
1.Muschii mimicii
2.Trunchiul cerebral conformatie externa
3.Urechea externa
1. Muschii mimicii
Muchii capului se impart in:
muschi ai mimicii(pielosi) - determin expresia feei
muschi masticatori - mobilizeaz articulatia temporomandibulara
-impreun asigur masticaia, deglutiia, fonaia, respiraia i funcionarea unor organe de sim.
Caractere generale:
- se inser cu o extremitate pe faa profund a dermului = m. cutanai = m. pieloi
- inervai motor de nervul facial
- rol n definitivarea fizionomiei, exteriorizarea strilor emoionale
- particip la masticaie, deglutiie, fonaie, respiraie
- se mpart n:
muchii neurocraniului: frontal, occipital i ai pavilionului urechii
muchii viscerocraniului: n jurul orificiilor orbitare, nazale, bucale.
A. Muchii neurocraniului: Muschiul occipital, Muschiul frontal, Muschii pavilionului urechii.
B. Muchii cutanai ai viscerocraniului:
-Muschii orificiului palpebral (Muschiul orbicularul pleoapelor, Muschiul sprncenos )
-Muchii piramidei nazale (Muschiul piramidalul nasului, Muschiul transversul nasului, Muschiul dilatatorul nrilor, Muschiul mirtiform )
- Muchii orificiului bucal :
- constrictori:
orbicularul buzelor
compresorul buzelor
- dilatatori:
profunzi: canin, buccinator, ptratul brbiei i moul brbiei
superficiali: ridictorul comun al aripii nasului i buzei sup., ridictorul propriu al buzei sup., marele i micul zigomatic, rizorius al lui Santorini, triunghiularul buzelor i pielosul gtului (platysma)
Trunchiul cerebral conformatie externa
alcatuit de jos in sus din:
bulbul rahidian
puntea lui Varolio
pedunculii cerebrali
lama cvadrigeminala
este strabatut de caile motricitatii, caile sensibilitatii, o parte din caile senzoriale si caile cerebeloase
prelungeste maduva si se intinde cranial pina la diencefal
situate sub cortul cerebelului, in fosa cerebeloasa; posterior se gaseste cerebelul, de care este separat prin ventriculul IV cerebral
Trunchiul cerebral are forma de trunchi de con, cu baza in sus; inaltime de 9-10 cm
prezinta 4 fete:
Fata anterioara:
1. etajul bulbar 2. etajul pontin 3. etajul mezencefalic
Fata posterioara
1.etajul bulbar:
- cuprinde o parte inferioara extraventriculara si o parte superioara intraventriculara
2.etajul pontin
- corespunde segmentului superior al plafonului ventriculului IV
- este marginit de cei 2 pedunculi cerebelosi superiori; intre ei se gaseste valvula lui Vieussens
3.etajul mezencefalic
- este reprezentat de lama cvadrigeminala(tectala) sau tuberculii cvadrigemeni anteriori(superiori) si tuberculii cvadrigemeni posteriori(inferiori)
- intre tuberculii cvadrigemeni se gaseste santul cruciform
Fetele laterale
1.etajul bulbar
- este delimitat de cele 2 santuri colaterale, ventral si dorsal
- inapoia santului colateral ventral se gaseste oliva bulbara; in profunzimea olivei se geseste nucleul olivar
- superior se afla foseta supra-olivara, unde isi au originea aparenta nervii VII(facial) si VII bis(intermediarul lui Wrisberg)
- posterior de foseta supra-olivara se gaseste gropita lateral a bulbului, ce prezinta originea aparenta a nervului acustico-vestibular(VIII)
- inferior se gaseste tuberculul cenusiu al lui Rolando
- fetele laterale ale bulbului mai vin in raport cu amigdalele cerebeloase
b.etajul pontin
- se continua cu pedunculul cerebelos mijlociu
c.etajul mezencefalic
- fata laterala a pedunculului cerebral prezinta santul lateral al istmului, ce imparte fata lateral in 2 regiuni: superioara(dorsal) si inferioara(ventral)
- regiunea superioara triunghiul lui Reil
- regiunea inferioara piciorul pedunculului cerebral
3. Urechea externa
ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR (Organul vestibulo-cochlear)
Este organul auzului i echilibrului i la fel ca ceilali analizatori este format din trei segmente:
- segmentul receptor periferic, reprezentat de ureche;
- segmentul intermediar, de transmisie - calea acustico vestibulara
-segmentul central sau cortical de integrare
SEGMENTUL receptor periferic - urechea - prezint trei pari:
urechea externa, urechea medie, urechea intern
I. Urechea externa(auris externa) - cuprinde la rndul ei dou pri :
- o parte externa sub forma unei pilnii cu aspect neregulat numit pavilionul urechii i,
- o parte intern de forma unui canal ce o continu pe precedenta i care se numete conductul auditiv extern
Pavilionul urechii (auricula) - este o expansiune lamelar situata de o parte i de alta a capului, aderent prin 1/3 sa anterioar i liber prin 2/3 posterioar, formnd cu capul un unghi cu deschiderea posterioar numit unghiul cefalo-auricular.
Este aezat naintea apofizei mastoide, ndrtul articulaiei temporo-mandibulare, iar limitele superioar i inferioara fiind fixate convenional prin dou paralele, una dus prin coada sprncenii, iar cealalt prin baza septului nazal.
BILET 4:
1.Nervul mandibular
2.Subsanta cenusie bulb rahidian
3.Urechea medie
1. Nervul mandibular
Nervul trigemen da 3 ramuri terminale:
- nervul oftalmic al lui Willis cu ggl. oftalmic
- nervul maxilar cu ggl. sfenopalatin Meckel
- nervul mandibular cu ggl. otic (Arnold)
Nervul mandibular
- este un nerv mixt: senzitiv si motor
- este cel mai voluminos ram al trigemenului
- rezulta din unirea a 2 rdcini:
1. senzitiv, se desprinde din partea ant-ext a ggl. Gasser
2. motorie, subtire, situata sub radacina senzitiva - reprezinta axonii neuronilor din nucleul masticator
Traiect: gaura oval - fosa zigomatic da ramuri terminale:
1. nv. temporal profund mijlociu (V-3-1) pe faa prof. a muschiului temporal
2. nv. temporobucal (V-3-2) se mparte n: nv. temporal profund anterior si nv. bucal: pielea si mucoasa obrajilor
3. nv. temporomaseterin (V-3-3)- la nivelul crestei sfenotemporale da 2 ramuri:
nv. maseterin: m. maseter
nv. temporal (temporal prof. posterior): pentru muschiul temporal
4. nv. auriculotemporal (V-3-4): - in traiectul sau da filete:
senzitive: articulatia temporo-mandibulara(ATM), conductul auditiv extern(CAE), timpan, pavilion ureche
parasimpatice: parotida
5.nv. dentar inf. (V-3-5), cel mai voluminos, merge mpreun cu artera dentar inferioara - canalul mandibular - gaura mentonier, unde da 2 ramuri terminale:
ram incisiv: incisivi, canin, gingie
ram mentonier: mucoasa i pielea buzei inf., pielea brbiei
Din nervul mandibular se desprind si ramuri colaterle:
nv. milohioidian: muschiul omohioidian,muschiul burta ant. digastric
rr. dentare: premolari, molari si gingia mandibulei
6. nv lingual (V-3-6): mucoasa lingual naintea "V"-ului lingual
7. trunchi comun (V-3-7) - pentru muschii pterigoidian int., peristafilin ext. si muschiul ciocanului
2.Subsanta cenusie bulb rahidian
3. Urechea medie
Urechea medie
Este o cavitate spat n stinca temporalului, fiind cuprins ntre conductul auditiv extern l urechea intern.
Se numete n mod obinuit casa timpanului i prezint pentru descriere 6 perei, un coninut i dou comunicrii una cu faringele si cealalt eu antrul mastoidian.
Coninutul urechii medii
Este reprezentat de oscioarele urechii, ligamente,muchi, nervi i mucoasa urechii medii.
BILET 5:
1.Nervul maxilar
2.Substanta cenusie a puntii
3.Urechea interna analizator vestibular
1. Nervul maxilar
Nervul trigemen da 3 ramuri terminale:
- nervul oftalmic al lui Willis cu ggl. oftalmic
- nervul maxilar cu ggl. sfenopalatin Meckel
- nervul mandibular cu ggl. otic (Arnold)
Nervul maxilar (V-2)
- este un nerv senzitiv
Traiect: ggl Gasser (poriunea mijlocie) - gaura mare rotund aripa mare sfenoid - fosa pterigomaxilar - fanta sfenomaxilar - anul suborbitar - canalul suborbitar - gaura suborbitar(de unde devine nervul suborbitar)
Colateralele nervului maxilar:
- nv. meningeal mijlociu
- nv. orbitar (zigomatic):
ram palpebral (pleoapa inf.)
ram temporo-malar
ram temporal
ram malar
- nervul sfenopalatin - d urmatoarele ramuri terminale:
nv. nazali sup.
nv. nazopalatin - canalul palatin ant.
nervii palatini:
- nervul palatin anterior: canalul palatin post.
- nervul palatin mijlociu: canalul palatin accesor
- nervul palatin posterior: mucoasa valului palatin(ramul anterior) si muschii valului palatin(ramul posterior)
- nv. dentari sup. post. (alveolari post): tuberozitate maxilar - plex alveolar i peridentar - molarii i premolarii sup.
- nv. dentar sup. ant. (alveolar ant.): canal suborbitar - perete ant. sinus maxilar (canalul dentar ant.) - incisivi sup. i canini
Nervii dentari post. si ant. se anastomozeaz ntre ei formnd plexul dentar sup. ce d filete dentare, osteo-periostice i alveolare pt. maxilar i filete mucoase pt. gingie.
2. Substanta cenusie a puntii
3. Urechea interna analizator vestibular
BILET 6:
1.Nervul facial
2.Cerebelul
3.Urechea interna analizator acustic
1. Nevul facial
- este un nerv complex ce prezint fibre: motorii, senzitive, senzoriale si parasimpatice
- are 2 rdcini:
- motorie (nervul facial propriu-zis)
- senzitivo-senzoriala (intermediarul lui Wriesberg)
OR:
- fibrele motorii - nucleul somatomotor al facialului (calota puntii)
- fibrele senzitivo-senzoriale -ggl. geniculat (apeduct Fallope)
- fibrele parasimpatice:
nucleul lacrimomuconazal
nucleul salivar superior
OA:
- santul bulboprotuberantial
Traiect:
- de la originea aparent - conduct auditiv intern - apeductul lui Fallope - gaura stilomastoidian - patrulaterul facialului - loja parotidian
Rapoarte:
- prezinta 3 poriuni:
a) intracranian -n loja cerebeloas
b) intrapietroas prezinta 3 poriuni: labirintic, timpanic si mastoidian
c) extracranian
Dupa ce iese din apeductul lui Fallope nervul facial patrunde in patrulaterul facialului.
Ramurile terminale: temporal,zigomatic,bucal, mandibular si cervical
Ramuri colaterale:
a)Ramuri intrapietroase:
- marele nv. pietros superficial, micul nv. pietros superficial, nv. muchiului scriei, nv. coarda timpanului si ram senzitiv al conductului auditiv extern(CAE)
b)Ramuri extrapietroase: ram auricular post., nv. stilo-hioidian, nv. pentru burta post a muschiului digastric, nv. lingual din nervul facial
Anastomoze nervul facial face anastomoze cu:
- nervii cranieni - nervul auditiv
- nv. glosofaringian cu care formeaza ansa lui Haller
- nv. trigemen
- nv. pneumogastric
- plexul cervical superficial
- simpaticul cervical
Vascularizatie:
- artera auditiv intern
- artera stilomastoidian
Inervatie:
a). motorie:
muschii pielosi ai capului si gtului
muschii pavilionului urechii i muschii scriei
orbicularul pleoapelor, frontal, sprncenos
b). senzitivo-senzorial: - impresii exteroceptive din zona senzitiv a facialului
- gustul n 2/3 ant. ale limbii
c).parasimpatica: - gl. lacrimal, glandele mucoasei nazale, glandele submaxilare, glandele sublinguale
2. Cerebelul
este asezat posterior de trunchiul cerebral si este despartit de fata dorsala a bulbului si puntii prin cavitatea ventriculului IV
superior vine in raport cu lobii occipital ai emisferelor cerebrale, de care este separat printr-o prelungire a durei mater, numita cortul cerebelului
inferior se sprijina pe fata endocraniana a solzului occipitalului; impreuna cu cortul cerebelului inched loja cerebeloasa; loja cerebeloasa comunica cu loja cerebrala prin orificiul lui Pacchioni
cerebelul este situate posterior de trunchiul cerebral, si este legat de acesta prin 3 perechi de pedunculi cerebelosi:
a. doi pedunculi cerebelosi inferiori
b.doi pedunculi cerebelosi mijlocii
c.doi peduncului cerebelosi superiori
Configuratie externa
cerebelul are forma unui ovoid cu axul mare transversal de 8-10 cm, diametrul antero-posterior si diametrul vertical de 5 cm, si greutatea de 150-200 gr.
cerebelul prezinta: a. o portiune mediana, numita vermisul cerebelos
b. doua parti laterale, numite emisfere cerebeloase
Structura interna
este format din substanta cenusie(dispusa la exterior), ce formeaza cortexul cerebelos si substanta alba(dispusa central)
substanta cenusie ce se gaseste in substanta alba alcatuieste nuclei cerebelosi(centrali ai cerebelului)
Scoarta cerebelului
grosimea ei este de aprox.1-2 cm
este alcatuita din 3 straturi neuronale(dinspre exterior spre interior):
stratul molecular
stratul ganglionar
stratul granular
3. Urechea
BILET 7:
1.Nervul glosofaringian
2.Pedunculii cerebrali : subsanta alba, subsanta cenusie
3.Calea vestibulara, calea acustica
1. Nervul glosofaringian (IX)
- este un nerv complex cu fibre:
motorii somatice (muschii faringelui i a limbii)
vegetative parasimpatice (parotida)
senzitive exteroceptive:
somatice: conductul auditiv extern(CAE), partea post. a urechii externe
viscerale: orofaringe, palat moale, arc palato-glos, amigdala palatin, 1/3 post. a feei dorsale a limbii, tuba auditiv i urechea medie, presoreceptorii sinusului carotidian i chemoreceptorii corpusculului carotidian), senzoriale.
OR:
- fibrele somatomotorii: nucleul ambiguu (bulb)
- fibrele senzitivo-senzoriale:
- fibrele secretomotorii parasimpatice: nucleul salivar inferior (bulb)
OA:
- sanul lateral posterior al bulbului
Traiect:
- gaura jugular (rupt post.) - loja retrostilian (raporturi cu ACI, VJI, nervii
X, XI, XII, ggl. simpatic cervical sup.) - regiunea amigdalian - palatul moale -
baza limbii
Ramuri colaterale:
- nv. timpanic Jacobson - reintr n craniu prin orificiul inf. al canalului timpanic -iese prin orificiul sup. - urechea medie da 6 ramuri terminale:
2 rr. posterioare: casa timpanului
2 rr. anterioare: ram tubar si ram carotico-timpanic
2 rr. superioare:
- marele nv. pietros profund (mpreun cu marele nv. pietros superf. din nervul facial formeaz nv. vidian se termina in ggl. pterigo-palatin)
- micul nv. pietros profund (se anastomozeaz cu micul nv. pietros superf., duc fibre secretorii de la nucleul salivar inf. la ggl. otic)
rr. carotidiene - formeaz mpreun cu X i simpaticul cervical plexul intercarotidian - sinusul carotidian
rr. faringiene - formeaz plexul faringian cu X i simpaticul cervical - faringe
rr. amigdaliene - plexul amigdalian Andersch - amigdala palatin i pilierii vlului palatin
nv. stilofaringianului
nv. stiloglosului
Ramuri terminale:
- la baza limbii formeaz plexul coronar al gurii oarbe al lui Valentin din care pornesc fibre:
simpatice: gl mucoasei linguale, vasomotricitatea
ale sensibilitii generale: posterior de V-ul lingual
2. Pedunculii cerebrali: subsanta alba, subsanta cenusie
Trunchiul cerebral este alcatuit de jos in sus din:
bulbul rahidian
puntea lui Varolio
pedunculii cerebrali
lama cvadrigeminala
3. Calea vestibulara, calea acustica
BILET 8:
1.Nervul vag
2.Talamusul
3.Receptorii analizatorului gustative
1. Nervul vag (pneumogastric) (X)
- este cel mai lung nerv cranian, traverseaz regiunile cervical, toracal, abdominal
- contine:
fibre eferente viscerale motorii (palatul moale, faringe, laringe)
fibre eferente viscerale parasimpatice (inima, m netezi i glandele viscerelor toracice i abdominale)
fibre senzitive aferente viscerale (faringe, esofag, stomac, intestin pn la flexura colic dr., ficat, pancreas, laringe, bronhii, plmn, presoreceptorii arcului aortic, atriilor i ventriculelor, arborelui bronic, chemoreceptori arteriali)
fibre senzoriale aferente (sensibilitatea gustativ la nivelul epiglotei)
OR:
- fibre somatomotorii: nucleul ambiguu
- fibre parasimpatice: nucleul dorsal al vagului
- fibre senzitivo-senzoriale: ggl.jugular(sup) i ggl. plexiform(inf)
OA:
- anul lateral post. al bulbului, prin 8-10 fascicule
Traiect:
- etajul post. al craniului, merge paralel cu nervul IX - gaura jugular loja retrostilian (unde are raporturi cu: nervii IX, XI, XII, simpaticul cervical) - regiunea carotidian (unde are raporturi cu: ACI, apoi ACP si VJI
a. in torace:
vagul drept - fata dreapt a traheei - posterior de bronhia dr. - latura dr. esofag - fata posterioara a esofagului;
vagul stg.: crosa arterei aorta - faa post. pedicul pulmonar stg. - latura stg. apoi faa ant. esofag
b. in abdomen(intra mpreun cu esofagul)
vagul dr: faa post. esofag abdominal ia parte la formarea plexului solar;
vagul stg: faa ant. esofag abdominal - da filete gastrice pe faa ant. stomac , si filete hepatice
Ramuri colaterale:
1. ramuri cervicale:
ram meningeal
nv. auricular
rr. carotidiene
rr. faringiene
rr. cardiace superioare
ramul anastomotic al fosei jugulare(Curveilhier)
nv. laringeu superior: laringeu int. si laringeu ext.
2. Talamusul
este un nucleu voluminos situate pe peretele lateral al ventriculului III si inglobat partial in emisferul cerebral
are forma ovoidala
cei 2 nuclei talamici sunt mai apropiati la polul anterior si mai distantati posterior
are lungimea de 4 cm, largimea de 2 cm si grosimea de 2cm
Configuratie exterioara
se descriu 4 fete si 2 poli (anterior si posterior)
Structura interna
este constituit din peste 150 de nuclei
nuclei sunt delimitati prin lame de substanta alba; sunt 2 lame de substanta alba:
lama medulara externa
lama medulara interna
lama medulara externa imparte talamusul in 4 grupe nucleare:
1. grupul anterior
2. grupul posterior
3. grupul medial
4. grupul lateral
3. Receptorii analizatorului gustative
BILET 9:
1.Nervul 11
2.Hipotalamusul
3.Calea gustativa
1.Nervul accesor al lui Willis (XI)
- este un nerv exclusiv motor
OR:
- rdcina medular: cornul anterior al mduvei intre mielomerii(segment medular) cervicali C1-C5
- rdcina bulbar: nucleul ambiguu (bulb)
OA:
- rdcina medular: fata lateral a maduva spinarii(MS)
- rdcina bulbar: santul lateral post. al bulbului
Traiect: gaura mare a occipitalului (pentru rdcina medular) - gaura jugular(rupt posterioara) dupa ce iese prin gaura rupta posterioara da 2 ramuri terminale:
ram intern (fibre bulbare) - ggl. plexiform (inf.) al vagului
ram extern (fibre medulare) muschii sternocleidomastoidian(SCM), si trapez
2.Hipotalamusul
reprezinta portiunea bazala a diencefalului
nu este acoperit de telencefal
formeaza planseul ventriculului III
este o regiune vegetativa si neurosecretorie
anterior este delimitat de lamela supraoptica, posterior formeaza fasciculul retro-reflex ce il separa de trunchiul cerebral; lateral hipotalamusul se continua cu regiunile subtalamica si sublenticulara
Configuratie exterioara
prezinta 2 fete:
fata posterioara priveste spre cavitatea ventriculului III, caruia ii formeaza planseul
fata inferioara este singura care se vede si poate fi vazuta la baza creierului
Structura interna
este format din nuclei si fibre:
A. In hipotalamusul anterior: nucleul supraoptic, nucleul paraventricular, nucleul preoptic
B. In hipotalamusul mijlociu: nucleul dorsal al tuberului, nucleul ventral al tuberului, nucleul arcuat, nucleul hipotalamic posterior
C. In hipotalamusul posterior: nucleul mamilar medial,nucleul mamilar lateral, nucleul premamilar(intermediar), nucleul supramamilar
D.Partile laterale ale hipotalamusului cuprind cate un nucleu lateral
Fibrele hipotalamusului
sunt fibre aferente si fibre eferente si alcatuiesc conexiunile hipotalamusului;
Exista 4 zone functionale distincte hipotalamice:
Zona trofogena
Zona dinamogena
Zona sexuala
Zona mnezica
3. Calea gustativa
BILET 10:
1.Nervul 12
2.Fata externa a emisferului cerebral
3.Invelisurile globului ocular
1. Nervul hipoglos XII
- este un nerv motor al muchilor limbii (cu exceptia palatoglosului, ram din plexul faringian , ram din nervul vag)
OR:
- nucleul hipoglosului (bulb)
OA:
santul preolivar, prin 10-15 filete radiculare.
2. Fata externa a emisferului cerebral
3. Invelisurile globului ocular
BILET 11:
1.Limba
2.Fata interna a emisferului cerebral
3.Mediile transparente glob ocular
1. Limba
2. Fata interna a emisferului cerebral
3. Mediile transparente glob ocular
BILET 12:
1.Glanda parotida
2.Fata inferioara a emisferului cerebral
3.Retina, calea optica
1. Glanda parotida
Glandele salivare
- glandele salivare se impart in 2 categorii: glande salivare mari si glande salivare mici
1. Glandele salivare mici
- sunt situate in grosimea mucoasei cavitatii bucale
-se deschid direct sau prin canale foarte scurte
- glandele salivare mici se impart in 4 grupe: palatine, labiale, jugale si linguale
2. Glandele salivare mari sunt in numar de 3 perechi: parotide, submaxilare si sublinguale.
- se gasesc in forma de potcoav de-a lungul marginii inferioare a mandibulei
Glanda parotida
-este cea mai voluminoasa glanda salivara
-cintareste 25-30 g la adult
-are culoare galben-cenusie si consistenta ferma
-glanda parotida este formata din:
- un corp
- 3 prelungiri: - prelungirea maseterina (la nivelul ei se deschide canalul lui Stenon)
- prelungirea faringiana este situata intern si se gaseste in loja prestiliana
- prelungirea sternocleidomastoidiana
-glanda parotida este asezata in loja parotidiana (situata inapoia ramurii mandibulei); loja parotidiana este de forma triunghiulara, si prezinta 3 pereti:extern, anterior si posterior.
- canalul excretor al glandei parotide se numeste canalul lui Stenon; are o lungime de 5 cm si un diametru de 5 mm
Vascularizatia
-vascularizatia arteriala este data de ramuri provenite din artera carotida externa si artera auriculara posterioara
- venele se varsa in vena jugulara externa
- limfaticele merg la ganglionii parotidieni
Inervatia
-provine din nucleul salivar inferior din bulb
- fibrele nervoase vegetative pleaca de la nucleul salivar inferior din bulb si merg mai intii pe nervul glosofaringian(IX), apoi pe nervul lui Jacobson, micul nerv pietros profund, pina la ganglionul otic unde fac sinapsa; filetele postganglionare merg pe nervul auriculotemporal pina la glanda parotida
2. Fata inferioara a emisferului cerebral
3. Retina, calea optica
BILET 13:
1.Glandele submandibulare si sublinguale
2.Nucleii centrali a emisferei cerebrale
3.Anexe glob ocular
1. Glandele submandibulare si sublinguale
Glandele salivare
- glandele salivare se impart in 2 categorii: glande salivare mari si glande salivare mici
1. Glandele salivare mici
- sunt situate in grosimea mucoasei cavitatii bucale
-se deschid direct sau prin canale foarte scurte
- glandele salivare mici se impart in 4 grupe: palatine, labiale, jugale si linguale
2. Glandele salivare mari sunt in numar de 3 perechi: parotide, submaxilare si sublinguale.
- se gasesc in forma de potcoav de-a lungul marginii inferioare a mandibulei
Glanda submandibulara
-cintareste aproximativ 7 g
- este situata in partea laterala a regiunii hioidiene intr-o loja numita loja submandibulara
- se gaseste sub planseul bucal, in partea laterala a regiunii suprahioidiene, de-a lungul marginii inferioare a corpului mandibulei
- glanda submaxilara este formata din 2 portiuni:
- o portiune superficiala
- o portiune profunda este prelungirea anterioara a glandei, ce inconjura marginea posterioara a muschiului milohioidian
- canalul excretor al glandei submaxilare se numeste canalul lui Wharton; are o lungime de 5 cm si un diametru de 3 mm
Vascularizatie:
-vascularizatia arteriala este data de artere ce provin din artera submentala si artera faciala
- venele se varsa in vena faciala
- limfaticele merg la ganglionii submaxilari(submandibulari) si la ganglionii superiori ai lantului jugular intern
Inervatia
-parasimpatica: vine de la nucleul salivar superior din punte; si - simpatica - din ganglionii cervical superiori
Glanda sublinguala
-este situata in grosimea planseului bucal, in loja sublinguala
- cintareste 3-4 g, are o lungime de 3 cm, o inaltime de 15 mm si o largime de 7-8 mm
- glanda sublinguala este formata dintr-o aglomerare de glande mai mici, ce elimina prin 15-30 de canale excretoare, care se deschid pe planseul cavitatii bucale
- dintre aceste 15-30 de canale excretoare, un canal este mai mare si se desprinde din portiunea mijlocie a fetei interne a glandei; acest canal principal poarta numele de canalul lui Bartholin, care impreuna cu canalele accesorii ale lui Rivinus si canalul lui Wahrton se deschid in cavitatea bucala in lungul plicii sublinguale
Vascularizatia
-vascularizatia arteriala este asigurata de artera sublinguala (ram din artera linguala, ram din artera carotida externa) si artera submentala (ram din artera faciala, ram din artera carotida externa)
- vascularizatia venoasa venele se varsa in vena linguala profunda, ce se varsa in vena jugulara interna
- limfaticele merg la ganglionii submaxilari (submandibulari) si la ganglionii jugulari interni superiori
Inervatia
-parasimpatica - vine de la nucleul salivar superior din punte pe traiectul nervului facial si nervul coarda timpanului, la ganglionul sublingual, de la care pornesc apoi filete postganglionare, ce ajung la glanda sublinguala
- simpatica este asigurata de lantul simpatic cervical
2. Nucleii centrali a emisferei cerebrale
3. Anexe glob ocular
BILET 14:
1.Faringele
2.Scoarta emisferului cerebral
3.Muschii globului ocuar (3, 4, 5)
1. Faringele
este al doilea segment al tubului digestiv
este un conduct musculo-membranos, comun al aparatului digestiv si respirator
reprezinta locul unde traseul bolului alimentar se intersecteaza cu caile aeriene
prezinta urmatoarele raporturi:
posterior - coloana vertebrala
anterior fosele nazale, cavitatea bucala si laringele
superior - baza craniului
inferior esofagul
-faringele are o directie verticala si se prezinta sub forma de jgheab, ce priveste cu concavitatea anterior
- scheletotopic se intinde de la baza craniului pina la nivelul C6-C7 si are o lungime de 13-14 cm
faringele se imparte in:
rinofaringele - 5 cm
orofaringele 4 cm
laringofaringele 4 cm
- peretii faringelui sunt constituiti din 3 tunici asezate concentric:
- tunica externa formata din muschii faringelui
- tunica mijlocie (fibroasa) formeaza aponevroza intra-faringiana
- tunica interna - formeaza mucoasa faringiana
2. Scoarta emisferului cerebral
3. Muschii globului ocuar (3, 4, 5)
BILET 15:
1.Laringele
2.Ventriculii laterali
3.Analizatorul olfactiv
1. Laringele ?
Laringele
este in acelasi timp un conduct aerifer si organul in care se produc sunetele
este situat in portiunea mediana si anterioara a gitului, anterior de faringe, inferior de osul hioid, superior de trahee si posterior de glanda tiroida
scheletotopic se intinde intre vertebrele C4-C6
este un organ mobil, se ridica in timpul fiecarei deglutitii, sau cind sunt emise sunete inalte, si se coboara cind sunt emise sunete joase
laringele este format din:
cartilaje care formeaza scheletul laringelui
ligamente unesc cartilajele
muschi mobilizeaza cartilajele
mucoasa/submucoasa captuseste suprafata interioara a acestui organ
A. Cartilajele laringelui
sunt in numar de 11, perechi si neperechi:
cartilajele neperechi sunt: cartilajul cricoid, cartilajul tiroid, cartilajul epiglotic
cartilajele perechi sunt: cartilajele aritenoide, cartilajele corniculate ale lui Santorini, cartilajele cuneiforme ale lui Morgagni, cartilajele sesamoide anterioare
mai exista inca 3 cartilaje inconstante: cartilajul inter-aritenoidian si cartilajele sesamoide posterioare.
B. Ligamentele laringelui se impart in 2 grupe:ligamente intrinseci si ligament extrinseci.
2. Ventriculii laterali
fiecare emisfer prezinta in interiorul sau cite o cavitate neregulata, dispusa in jurul corpului striat, denumita ventricul lateral
are forma de potcoava cu deschiderea anterioare
ii putem descrie:
1. o prelungire frontala cornul frontal
2. o prelungire occipitala cornul occipital
3. raspintia ventriculara locul de intilnire a celor 3 prelungiri:
Prelungirea frontala incepe la 3 cm de polul frontal si tine pina la raspintia ventriculara.
Prelungirea occipitala este in grosimea lobului occipital.
Prelungirea temporala(sfenoidala) este situata in grosimea lobului temporal.
Raspintia ventriculara este portiunea cea mai larga a ventriculului lateral, unde se intilnesc cele 3 prelungiri.
3. Analizatorul olfactiv
BILET 16:
1.Cavitatea bucala
2.Ventriculul 3
3.Calea olfactiva
1. Cavitatea bucala
2. Ventriculul 3
este situat median intre cei 2 nuclei talamici, inferior de trigonul cerebral si superior de hipotalamus
comunica cu ventriculii laterali prin orificiile lui Monro, iar cu ventriculul IV prin apeductul lui Sylvius
are forma de pilnie turtita lateral si cu baza orientate in sus
prezinta 2 pereti laterali, o baza(plafon) si un planseu(format din 2 versante, una anterioara si una posterioara ce se unesc si formeaza virful ventriculului III (infundibulul))
peretii laterali prezinta un sant antero-posterior numit santul lui Monro; acest sant imparte peretele lateral in 2 etaje: etajul superior (talamic) si etajul inferior (hipotalamic)
etajul talamic este delimitat superior de plafon prin habena (pedunculul anterior al epifizei); este format de fata interna a talamusului
etajul hipotalamic este constituit din regiunea infundibulo-tuberiana a hipotalamusului
plafonul este format de sus in jos de: membrana tectoria, valul coroidian superior
membrana tectoria se intinde de la un talamus la altul si se rasfringe pe fetele interne ale nucleilor talamici cu membrane ependimara a ventriculului III; superior adera de fata inferioara a valului coronoidian superior
planseul prezinta un versant anterior si un versant posterior; locul de intilnire al versantilor reprezinta virful ventriculului III
versantul anterior este alcatuit din mai multe formatiuni: anterior si superior sunt stilpii anteriori ai trigonului cerebral, ce delimiteaza un spatiu numit vulva, cu baza in jos spre comisura alba anterioara; sub comisura alba se gaseste lama terminala(supraoptica)
versantul posterior este alcatuit de la virful ventricului III spre indarat din: versantul posterior al tuber cinereumului, spatial perforat posterior, substanta alba a pedunculilor cerebrali, orificiul superior al apeductului lui Sylvius
virful ventriculului III se continua descendent cu tija pituitara sau tulpina hipofizei
cavitatea ventriculului III este captusita de membrane ependimara si contine LCR
3. Calea olfactiva
BILET 17:
1.Muschii suprahioidieni si subhioidieni
2.Ventriculul 4
3.Trahtul ureal (corp cilar. Iris)
1. Muschii suprahioidieni si subhioidieni
Muchii gtului: muchii regiunii anterolaterale si muchii cefei
A. Muchii regiunii anterolaterale
- sunt 6 grupuri: superficial (supraaponevrotic), antero-lateral,suprahioidian,subhioidian,profund lateral si profund median (prevertebral)
Grupul muchii suprahioidieni
- dispui n 3 planuri:
superficial:
- stilohioidian
- digastric
mijlociu - milohioidian
profund - geniohioidian
Grupul muchilor subhioidieni
- situai anterior de viscerele gtului
- sunt asezati pe 2 planuri:
superficial
- omohioidianul
- sterno-cleido-hioidianul (SCH)
profund
- sternotiroidianul
- tirohioidianul
2. Ventriculul 4
este delimitat anterior de fata posterioara a bulbului si puntii; posterior de cerebel; si pe partile laterale de pedunculii cerebelosi superiori si inferiori
are forma rombica, cu marele ax longitudinal de 30-35 mm si cu micul ax transversal de 16-20 mm
prezinta 2 pereti, 4 laturi si 4 unghiuri:
a. peretele anterior bulbo-protuberantial
b. peretele posterior cerebelo-tectorial
Marginile ventriculului IV sunt:
2 margini supero-externe
2 margini infero-externe
Unghiurile ventriculului IV:
unghiul superior se continuna cu apectul lui Sylvius
unghiul inferior se continua cu canalul ependimar
unghiurile laterale se prelungesc lateral cu recesurile laterale
Prin orificiile lui Magendie si Luschka, LCR se scurge din sistemnul ventricular in spatiul subarahnoidian.
3. Trahtul ureal (corp cilar. Iris)
BILET 18:
1.Artera carotida primitiva
2.Dura matter
3.Moarea apoasa
1. Artera carotida primitiva
Vascularizaia arterial a extremitii cefalice este asigurat de cele dou artere
carotide primitive (ACP) i ramurile lor terminale: artera carotid externa (ACE) i artera carotid intern (ACI) precum i de cele dou artere subclaviculare.
Artera carotida primitiva(ACP)
- cele dou ACP au origini diferite:
cea stg. se desprinde din crosa Ao
cea dr: din trunchiul arterial brahiocefalic
- n poriunea cervical, cele dou ACP au rapoarte cu:
ant: tiroida
ext: vena jugulara interna(VJI)
int: faringe, laringe, esofag, trahee
post: muschii prevertebrali i aponevroza cervical profund
- sunt cuprinse ntr-o teac vascular mpreun cu vena jugulara interna VJI i nervul vag
- la 1 cm deasupra cartilajului tiroid ACP se imparte n cele dou ramuri terminale: ACE, ACI; posterior de bifurcarea ACP se gsete ggl. intercarotidian cu rol de chemoreceptor ce produce adaptri ale ritmului cardiac n funcie de variaiile compoziiei chimice sangvine.
2. Dura mater
BILET 19:
1. Artera carotida externa ramuri anterioare
2. Arahnoida, pia matter
3. Vestibulul osos
1. Artera carotida externa ramuri anterioare
Vascularizaia arterial a extremitii cefalice este asigurat de cele dou artere
carotide primitive (ACP) i ramurile lor terminale: artera carotid externa (ACE) i artera carotid intern (ACI) precum i de cele dou artere subclaviculare.
Colaterale ACE:
a) de pe faa anterioara: tiroidian superioara, lingual, facial
1. Artera tiroidiana sup. - d 5 ramuri colaterale: subhioidian, sternocleidomastoidian mijlocie, pentru muchii subhioidieni, laringiana sup., laringiana inf.
2. Artera linguala
- se gsete n aria triunghiului lui Beclard (delimitat de marg. post.muschi hioglos, burta post. digastric i cornul mare hioid) i n aria triunghiului lui Pirogoff (ntre nv. hipoglos, marginea post. a milohioidianului i tendonul intermediar al digastricului)
Colaterale ale arterei linguale: suprahioidian, dorsala limbii, sublingual
3.Artera faciala
- la origine se gsete n triunghiul lui Farabeuf
- prezinta 2 poiuni: cervical si facial
- 8 colaterale, cte 4 din fiecare poriune: palatina ascendent, pterigoidian, artera principal a glandei submaxilare,submental, maseterin inf., artera labiala superioara, artera labiala inferioara, artera aripei nasului
- ramul terminal: a angular care prin anastomoza cu a. nazal din a. oftalmic, la nivelul unghiului intern al orbitei, realizeaz o legtur ntre sistemul carotidian extern i cel intern.
2. Arahnoida, pia mater
Meningele
SNC este invelit de 3 membrane concentrice ce il separa de peretele osos cranio-spinal(meningele)
cele 3 membrane sunt(din exterior spre interior): dura mater, arahnoida, si pia mater
Arahnoida
este subtire si elastica
este aplicata pe fata interna a durei mater
este formata din 2 foite: parietala si viscerala
intre fata viscerala a arahnoidei si pia mater este spatiul subarahnoidian
Pia mater
inveleste intim toata suprafata exterioara a nevraxului
Arahnoida, spatiul subarahnoidan si pia mater alcatuiesc meningele moale.
3. Vestibulul osos
BILET 20:
1. Artera carotida externa ramuri posterioare
2. Vascularizatia arteriala a encefalului
3. Melcul osos
1. Artera carotida externa ramuri posterioare
Vascularizaia arterial a extremitii cefalice este asigurat de cele dou artere
carotide primitive (ACP) i ramurile lor terminale: artera carotid externa (ACE) i artera carotid intern (ACI) precum i de cele dou artere subclaviculare.
Colaterale ACE de pe faa posterioara: occipital si auricular post.
Artera occipital
Colaterale:
- sternocleidomastoidiana sup.
- ramuri musculare pt. muchii vecini
- artera stilomastoidian
- artera meningee
- 2 ramuri terminale
Artera auriculara posterioara
- colaterale musculare, glandulare i tegumentare
- 2 ramuri terminale
ant: auricular
post: mastoidian
2. Vascularizatia arteriala a encefalului
3. Melcul osos
BILET 21:
1. Artera carotida externa- ramuri terminale
2. Sinusurile osoase ale durei matter
3. Melcul membranos
1. Artera carotida externa- ramuri terminale
Vascularizaia arterial a extremitii cefalice este asigurat de cele dou artere
carotide primitive (ACP) i ramurile lor terminale: artera carotid externa (ACE) i artera carotid intern (ACI) precum i de cele dou artere subclaviculare.
Ramurile terminale ale ACE:
- artera temporala superficiala (ATS)
- artera maxilara interna
a.Artera temporala superficiala (ATS)
- este ramul extern i superficial al ACE
- iese din loja parotidian mpreun cu nv. auriculotemporal, trece ant. de tragus i ncrucieaz perpendicular rdcina post. a apofizei zigomatice.
b.Artera maxilar intern
- este ramul cel mai voluminos al ACE, intern i profund
- ine din regiunea parotidian pn n fundul fosei pterigomaxilare unde se termin prin a. sfenopalatin.
2. Sinusurile osoase ale durei matter
3. Melcul membranos
BILET 22:
1. Arteara carotida interna ramuri colaterale si terminale
2. Formatiuni interemisferice
3. Vestibulul membranos
1. Arteara carotida interna ramuri colaterale si terminale
Vascularizaia arterial a extremitii cefalice este asigurat de cele dou artere
carotide primitive (ACP) i ramurile lor terminale: artera carotid externa (ACE) i artera carotid intern (ACI) precum i de cele dou artere subclaviculare.
Ramuri colaterale:
cervicale: o arter occipital
n canalul carotidian: ramul caroticotimpanic
n sinusul cavernos: ramuri mici pt ganglionul Gasser, pt. pereii sinusului i ramuri trigeminale
n cavitatea cranian: a oftalmic care iese prin gaura optic mpreun cu nv. optic, ajunge n cavitatea orbitar iar n unghiul intern al orbitei se mparte n 2 ramuri
Ramurile terminale ACI:
- a. cerebral ant., se anastomozeaz cu cea opus prin comunicanta ant.
- a. cerebral mijl. intr n fisura lateral a emisferelor = a. sylvian
- a. comunicant post. se anastomozeaz cu a. cerebral post. (din trunchiul bazilar), ia parte la formarea poligonului arterial Willis
- a coroidian ant. se ndreapt ctre ventriculii laterali
2. Formatiuni interemisferice
sunt reprezentate de: corpul calos, trigonul cerebral, comisura alba anterioara
Corpul calos
cea mai larga formatiune comisurala, are forma de lama patrulatera si este situata in portiunea mijlocie a scizurii interemisferice
are lungime de 8-10 cm, latime de 1 cm(anterior) si 2 cm(posterior)
grosime de 1 cm
corpul calos prezinta un corp(trunchi), care are: 2 fete (superioara si inferioara) si 2 margini laterale
Trigonul cerebral(fornixul)
este numit si bolta cu patru stilpi a lui Winslow
are forma triunghiulara, cu baza posterior
este situat sub corpul calos si superior de talamus si ventriculul III
are lungime de 4-4,2 cm, si o latime la baza de 3,8-4 cm
prezinta:
2 fete (superioara si inferioara)
3 margini(dreapta, stinga si posterioara)
3 unghiuri (unul anterior si 2 postero-laterale)
2 extremitati (anterioara si posterioara)
Comisura alba anterioara
este reprezentata de un cordon compact situat pe peretele anterior al ventriculului III, sub ciocul corpului calos
prezinta 3 portiuni:
mijlocie corespunde ventriculului III
laterala trece inferior de nucleul lenticular
terminala are aspectul unui evantai de fibre spre nucleul amigdalian
contine fibre ce fac legatura intre nucleii amigdalieni, reprezentind o comisura interemisferica ce apartine rinencefalului
3. Vestibulul membranos
BILET 23:
1. Vena jugulara interna
2. Corpul callos
3. Osisoarele urechii medii
1. Vena jugulara interna
2. Corpul callos
3. Osisoarele urechii medii