Post on 06-Jul-2015
description
transcript
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 1/69
SCOALA POSTLICEALA SANITARA ”FUNDENI”
LUCRARE DE DIPLOMA
Ingrijirea pacientului cu ulcer
gastro-duodenal
ANUL 2011
CUPRINS
CAPITOLUL I
Istoricul boli
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 2/69
Definitie
Anatomia stomacului si duodenului
Fiziologia stomacului si duodenului
CAPITOLUL II
Notiuni generale ale ulcerului gastro-duodenal
CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-
duodenal
CAPITOLUL IV
STUDIU PE CAZURI
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 3/69
Istoricul bolii
Ulcerul gastric si cel duodenal continua sa fie o problema medicala
majora. Ele provoaca dureri puternice si tulburari digestive la aproximativ
10 la suta din oameni in anumite perioade ale vietii lor, iar in urma unor
complicatii severe, ca, de exemplu, hemoragia, pot constitui, chiar in zilele
noastre, cauza unei morti premature.
Pana in 1976, singurul tratament radical al ulcerului, menit sa tina
sub control secretia gastrica acida, era tratamentul chirurgical, in diferitele
lui variante. Interventiile chirurgicale nu erau totdeauna reusite, pacientul
ramanand adesea un infirm, incapabil sa se alimenteze in mod obisnuit.
Cu douazeci de ani in urma, cercetatori britanici au descoperit o
noua clasa de medicamente (antagonisti ai receptorilor H 2 ai histaminei),
care au schimbat viata suferinzilor de ulcer. Administrate in forma decomprimate, aceste medicamente au putut controla secretia gastrica acida,
determinand disparitia rapida a simptomelor. Totusi, acestea din urma
reapareau daca pacientii nu luau cate o doza mica in fiecare noapte.
Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o afectiune
minora. Cand incep sa simta arsuri gastrice inghit cateva comprimate
antiacide sau beau un pahar cu lapte. Nu isi dau seama ca ulcerul poate
deveni o boala foarte grava.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 4/69
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 5/69
DEFINITIE
Ulcerul gastro-duodenal reprezinta o lezare a mucoase digestive de la
nivelul stomacului sau duodenului, mergand de la o usoara leziune, pana la
perforarea peretelui tubului digestiv de la acest nivel pe intreaga sa
grosime. Afectarea mucoasei stomacului se numeste ulcer gastric, iar
lezarea mucoasei duodenului produce ulcerul duodenal.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 6/69
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie
a stomacului si duodenului
1.1 Anatomia stomacului si duodenului
Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie
principala este digestia. Segmentele tubului digestiv sunt: cavitatea bucala,
faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros. Pe langa
aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o serie de glande anexe, ale
caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor: glandele salivare,
ficatul si pancreasul. Tractul digestiv sau gastro-intestinal seamana cu un
tub, ale carui portiuni difera ca marime, structura si functie.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 7/69
Tubul digestiv
Tubul digestiv poate fi divizat in trei portiuni: portiunea ingestiva,deasupra stomacului, servind doar la transportul alimentelor, portiunea
digestiva, formata din stomac si intestinul subtire, unde alimentele sunt
pregatite pentru a fi absorbite si portiunea ejectiva, formata din intestinul
gros pe unde resturile digestive sunt eliminate.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 8/69
Stomacul
Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre
esofag si duoden. Este asezat in etajul superior al cavitatii abdominale,
intre diafragm, ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupand loja
gastrica.
Stomac
Zona de proiectie a stomacului la peretele abdominal ocupa o parte
din epigastru si cea mai mare parte a hipocondrului stang. In ortostatism, la
examenul radiologic, stomacul are forma de carlig cu o portiune lunga,
verticala si o portiune scurta, orizontala, orientata spre dreapta.
Stomacul are 2 fete, 2 margini si 2 extremitati:
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 9/69
fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara,
orientate in plan frontal.
marginile stomacului – dreapta sau mica curbura, cu
concavitatea spre dreapta si superior, stanga sau marea curbura,
cu convexitatea spre stanga si inferior.
extremitatile stomacului – superioara, orificiul cardia si
inferioara, orificiul piloric prin care se continua cu duodenul.
Anatomo-functional , stomacul are 2 portiuni:
verticala sau digestiva care se imparte in:
- fundul sau fornixul stomacului , situat deasupra planului
orizontal care trece prin cardia. Aceasta portiune din stomac
reprezinta camera cu aer, care nu se umple cu alimente.
- corpul stomacului – pana la incizura angulara.
orizontala sau de evacuare care cuprinde:
- antrul piloric
- canalul piloric
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 10/69
Separatia dintre cele doua portiuni este indicata de incizura angulara
si depresiunea data de sfincterul antrului. Prima este o depresiune
anatomica bine vizibila in orice imprejurare la examenul radiologic, iar cea
de-a doua este o depresiune functionala, realizata din actiunea fibrelor
musculare oblice ale stomacului. Portiunea verticala este mai voluminoasa,saculara si cuprinde aproximativ 2/3 din stomac, iar portiunea orizontala
este mai ingusta, tubulara si cuprinde 1/3 din stomac.
Ca dimensiuni, in stare de umplere moderata stomacul are o lungime
de 25 cm, latime maxima intre cele doua curburi 12 cm, grosime masurata
intre cei doi pereti 8 cm. Capacitatea mijlocie a stomacului este de
1300cm3. In anumite imprejurari, mai ales in stari patologice, capacitatea
sa se poate modifica – un obstacol la nivelul cardiei va ingreuna
patrunderea alimentelor in stomac, ceea ce va duce la micsorarea
capacitacii acestuia, iar un obstacol la nivelul regiunii pilorice va impiedica
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 11/69
evacuarea chimului gastric in duoden si astfel va determina cresterea
capacitacii gastrice.
Stomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fixare, este mentinut
la locul sau prin presiunea exercitata de contractia muschilor peretilor
abdominali, prin structura anatomica de continuitate a acestuia intre esofag
si duoden, prin pediculii vasculo-nervosi, prin diferite structuri peritoneale
care-l leaga de organele invecinate si prin aderenta fetei posterioare a
fundului stomacului la peretele posterior al abdomenului.
Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul
digestiv:
seroasa – reprezentata de peritoneul visceral
musculara – formata din fibre musculare netede dispuse in 3
straturi: longitudinal , extern, circular , mijlociu, care la nivelul
pilorului formeaza sfincterul piloric si oblic, intern. Muschiistomacului imprima peretilor acestuia doua tipuri de miscari:
- peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii
stomacului si se dispun in straturi
- peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.
submucoasa – care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului
si plexul nervos vegetativ Meissner.
mucoasa – care captuseste fata interna a stomacului, avand o
grosime de aproximativ 2 mm.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 12/69
Tunicile stomacului
Mucoasa formeaza numeroase cute sau plici mucoase, care suntmai accentuate cand stomacul este gol sau cand se contracta.
Mucoasa este formata dintr-un epiteliu de invelis cilindric simplu, unaparat glandular, un corion si o musculara a mucoasei.
Aparatul glandular este format din glande unicelulare, raspanditeprintre celulele epiteliale si care secreta mucus cu rol protector fatade actiunea fermentilor proteolitici; si din glande gastrice, situate in
Inervatia stomacului
parasimpatica – prin nervul vag, cu rol excitomotor si secretor
simpatica – prin plexul celiac, cu rol inhibitor.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 13/69
Vascularizatia si inervatia stomacului
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 14/69
Duodenul
Duodenul reprezinta prima portiune a intestinului subtire, este
fixat de peretele posterior al abdomenului. Este cuprins intre
sfincterul piloric si unghiul duodenojejunal. Are o lungime de 25 – 30
cm. Duodenul are forma unei potcoave, in care este cuprins capul
pancreasului.
Duodenului i se descriu 4 portiuni:
superioara sau subhepatica sau bulbul duodenal . Este
sediul de electie al ulcerului duodenal (D1).
descendenta care prezinta in zona mijlocie, ampula lui
Vater in care se deschid: canalul coledoc, canalul pancreatic
principal Wirsung (D2).
portiunea orizontala sau prevertebrala (D3).
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 15/69
portiunea ascendenta sau lateroaortica (D4).
Portiunea ascendenta se continua prin unghiul sau flexura
duodeno-jejunala cu jejunul. Duodenul este un organ
retroperitoneal, acoperit de peritoneu. El se proiecteaza pe:
- coloana vertebrala - intre L1-L4
- peretele abdominal anterior – in epigastru si regiuneaombilicala
Structura duodenului este reprezentata de cele 4 tunici
caracteristice tubului digestiv: seroasa, musculara, submucoasa si
mucoasa. Tunica musculara este formata din fibre netede
musculare dispuse intr-un strat:
- longitudinal extern
- circular intern
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 16/69
Tunicile duodenului
Tunica mucoasa contine glande Lieberkuhn si glande Brunner.
Vascularizatia duodenului
arteriala – este reprezentata de ramuri din artera
gastroduodenala si artera mezenterica superioara.
venoasa – care se varsa in vena porta.
Inervatia duodenului este data de ramuri din plexul celiac si
plexul mezenteric.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 17/69
Fiziologia stomacului si duodenului
In fiziologia stomacului si duodenului, sau in fiziologia digestiei
si absorbtiei mai exact, un rol deosebit il au si organele anexe ale
tractului digestiv si anume pancreasul si ficatul.
Pancreasul este o glanda cu secretie mixta: exo si endocrina.
Pancreasul exocrin este o glanda acinoasa, ai carui produsi de
secretie sunt enzimele digestice (tripsina, steapsina,etc).
Canaliculele acinoase conflueaza si se deschid in canalul excretor
principal. Pancreasul endocrin este reprezentat de insuleleLangerhans, insule celulare raspandite in pancreas, inconjurate de
o retea capilara sinusoidala, in care se varsa produsul de secretie,
hormonii insulina si glucogonul, cu rol in metabolismul glucidic.
Aparatul excretor al pancreasului este reprezentat de 2 canale:
canalul pancreatic principal Wirsung , care strabate glandade la coada la cap. Se uneste cu canalul coledoc formand
ampula Vater care se deschide in duoden la nivelul papilei
mari. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste sfincterul
Oddi .
canalul pancreatic accesor Santorini, care se deschide tot in
duoden la nivelul papilei mici.
Ficatul este o alta glanda anexa a tubului digestiv, cea mai
voluminoasa glanda a organismului. Produsul de secretie externa al
ficatului este bila. Secretia biliara a ficatului este continua, dar
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 18/69
evacuarea ei in intestin este ritmata de perioadele digestive. In
perioadele interdigestive, bila este depozitata in vezica biliara, unde
se concentreaza de aproximativ 20 de ori, prin absorbtia apei si a
sarurilor anorganice. Vezica biliara este situata pe fata inferioara a
ficatului. Este un organ cavitar.
Ficat, pancreas si vezica biliara
Digestia reprezinta totalitatea proceselor de transformare pe
care alimentele le suporta in trecerea prin tractul digestiv pentru
absorbtie. Digestia incepe in cavitatea bucala, unde alimentele
introduse sufera un proces de faramitare numit masticatie, dupa
care sunt imbibate cu saliva si transformate in bol alimentar .
Secretia salivara intervine si in degradarea enzimatica a
polizaharidelor. Dintre enzimele salivare, cea mai importanta este
amilaza salivara sau ptialina care degradeaza amidonul fiert sau
copt, in dextrine, care au molecule mai mici.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 19/69
Digestia intestinala
Digestia inceputa in cavitatea bucala este continuata in stomac
si terminata, finisata, in intestinul subtire. La digestia intestinala
participa:
sucul pancreatic
bila
sucul intestinal propriu-zis
Sucul pancreatic este produsul de secretie al pancreasului
exocrin. El se varsa in duoden prin canalul Wirsung si uneori prin
canalul Santorini. Sucul pancreatic are un bogat continut enzimatic
care actioneaza asupra celor trei principii alimentare (glucide, lipide,
proteine); cele mai importante sunt:
tripsina, desface polipeptidele sau peptonele in di-, tri- si
ditetrapeptide. Tripsina este secretata sub forma de
tripsinogen si activata de enterokinaza.
lipaza pancreatica este activata de sarurile biliare, Ca++ si
aminoacizi. Ea descompune grasimile in glicerina si acizi
grasi.
amilaza pancreatica are actiune mai puternica decat
amilaza salivara, descompunand si amidonul crud. Dozarea
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 20/69
amilazei in sange, da indicii asupra functiei pancreatice ( N=8-
32 unitati Wolgemuth).
Reglarea secretiei pancreatice se face prin mecanism nervos
vegetativ (vagul stimuleaza secretia de enzime pancreatice), si
umoral prin:
- secretina
- pancreozimina
- colecistokinina, acestea stimul secretia de suc
pancreatic.
Bila este produsul de secretie si excretie hepatica. Bila nu este
un suc digestiv propriu-zis, pentru ca nu contine enzime. Singura
enzima biliara care se excreta prin bila este fosfataza alcalina
( N=2-4,5 unitati Bodansky sau 21-91 u.i/l la 370C). Bila mai contine:
saruri biliare, care se formeaza pe seama colesterolului.
Functia sarurilor biliare: - emulsionarea grasimilor
(fractionarea lipidelor in picaturi foarte fine); - activeaza
lipazele din intestin; - favorizeaza absorbtia acizilor grasi.
pigmenti biliari , care rezulta din descompunerea
hemoglobinei la nivel hepatic. Se formeaza globina si fierul
care sunt reutilizate, iar porfirina se descompune in pigmenti
biliari. Din globina se formeaza biliverdina (culoare verde) care
este redusa la bilirubina (culoare galben-aurie). Bilirubina
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 21/69
circula in sange sub forma neconjugata, insolubila numita
bilirubina indirecta sau neconjugata. La nivelul ficatului
aceasta este conjugata cu acidul glicuronic si formeaza
bilirubina directa sau conjugata. Pigmentii biliari sunt
reprezentati de bilirubina care ajung prin caile biliare in
intestin. Acumularea pigmentilor biliari in tesuturi, da culoarea
galbena a tegumentelor si mucoaselor = icter.
colesterolul este o alta substanta organica care se
gaseste in bila; el este mentinut in suspensie datorita sarurilor
biliare. Cand concentratia sarurilor biliare scade, colesterolul
precipita si formeaza calculi biliari.
Reglarea secretiei biliare este stimulata de saruri biliare,
produsii de digestie proteica, grasimile si uleiurile (mai putin
glucidele), secretina (eliberata de glandele duodenale), nervul vag.
Substantele care maresc secretia biliara se numesc coleretice.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 22/69
Desi bila este secretata continuu, eliminarea ei in intestin este
ritmata de perioadele digestive. In perioadele interdigestive, bila se
acumuleaza in vezica biliara.
Nervos, evacuarea bilei este stimulata de vag si inhibata de
simpatic, iar umoral, evacuarea este stimulata de colecistokinina
(eliberata de mucoasa duodenala).
Fibre preganglionice ale nervului vag
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 23/69
Capitolul II
Ulcerul gastro-duodenal
Ulcerul gastro-duodenal este o boala caracterizata prin aparitia unor
ulceratii la nivelul mucoasei esofagiene, al stomacului si duodenului sau
ansa anastomotica a stomacului operat, strabatand mucoasa si depasind
muscularis mucosa. Clinic se manifesta prin sindrom ulceros, boala
interesand intreg organismul.
Ulcer gastro-duodenal
Prevalenta acestei boli in Romania este de 8-10%. Raportul
barbati/femei este de 1,5 pentru ulcerul gastric si 2,2 pentru ulcerul
duodenal.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 24/69
Clasificare – formele uzuale de ulcer:
ulcer asociat cu Helicobacter pylori (75% din ulcerul gastric si
90% din ulcerul duodenal);
ulcer asociat cu consumul de AINS (antiinflamatoare
nesteroidiene);
ulcer de stress.
Etiopatogenie
Exista trei linii de aparare la nivelul mucoasei:
mucus – strat aderent care impiedica actiunea pepsinei
asupra celulelor gastrice;
stratul epitelial – participa la aparare prin: membrana
apicala; glutation; excretia ionilor de H+, difuzati pasiv in
celula, prin transportori bazolaterali.
circulatia sangvina: preia ionii de H+; asigura aportul
energetic.
Cand aceste linii de aparare sunt depasite, intervin mecanismele
epiteliale de refacere a mucoasei, constituite din trei linii: reconstituirea
stratului epitelial prin acoperirea spatiilor libere de catre celulele adiacente;
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 25/69
replicarea celulelor epiteliale; vindecarea clasica prin tesut de granulatie,
angiogeneza si prin remodelarea membranei bazale.
Ulcerul apare, deci, prin insuficienta capacitatii de refacere a
mucoasei gastrice.Studiile cele mai recente au evidentiat faptul ca cele mai
frecvente cauze de ulcer sunt infectia cu Helicobacter pylori si consumul
de AINS, in absenta carora ulcerul este foarte rar.
Infectia cu Helicobacter pylori
Este cea mai raspandita infectie de pe glob, insa doar 10-20% dintre
cei infectati fac ulcer. Se asociaza deseori cu duodenita si cu inflamatie
cronica predominant antrala.
Principalele efecte ale infectiei cu Helicobacter pylori sunt:
- prin intermediul citokinelor produse de celulele inflamatorii,
se realizeaza o crestere a gastrinemiei;
- s-a observat ca pacientii infectati cu H.pylori au o secretie
scazuta de somatostatina, ceea ce determina o hipersecretie de
gastrina ca raspuns la stimuli alimentari (33% dintre bolnavii cu
ulcer duodenal au hiperaciditate).
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 26/69
Ulcer gastro-duodenal – determinat de H. pylori
Dar, pe langa efectul H.pylori in producerea hiperaciditatii, mai
intervin si alti factori predispozanti.
Consumul de AINS
Este cea de-a doua cauza frecventa a aparitiei bolii ulceroase. Aceste
medicamente pot afecta mucoasa gastrica prin contact direct , pe cale
sistemica sau prin circuit enterohepatic.
Actiunea acestor medicamente consta in inhibarea productiei
endogene de prostaglandine prin inhibarea ciclooxigenazei care catalizeaza
formarea endoperoxizilor din acidul arahidonic derivat din fosfolipidele
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 27/69
membranei celulare. In consecinta, este afectat mecanismul de aparare si
reparatie al mucoasei gastrice dependent de prostaglandine.
Leziunile care apar pot fi diferentiate in 3 categorii:
- leziuni superficiale – eroziuni si petesii (hemoragii
punctiforme intramucoase);
- „ulcer endoscopic” – evidentiat la 10-25% dintre consumatorii
de AINS;
- „ulcer clinic” – care se manifesta prin hemoragie, perforare
sau obstructie, intalnit la aproximativ 1-2% dintre consumatorii
de AINS.
Riscul de aparitie a complicatiilor este crescut la femeile varstnice,
probabil din cauza consumului crescut de AINS la acest grup de varsta.
Ulcerul duodenal
Etiopatogenie
In acest tip de ulcer apare o exacerbare a factorilor ulcerogeni (de
agresivitate a mucoasei gastrice). Astfel sunt:
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 28/69
masa celulelor parietale crescuta;
creste eliberarea de gastrina la diferiti stimulenti;
creste sensibilitatea celulei parietale la stimuli normali
(histamina, gastrina, alimente);
creste concentratia pepsinogenului I.
Factori ulcerogeni
Se produce astfel o hipersecretie de acid clorhidric (atat bazala cat si
stimulata).
Acestor conditii li se asociaza urmatorii factori patogeni: factorul
genetic, fumatul (creste secretia de acid clorhidric, scade secretia de
mucus, inhiba secretia prostaglandinelor , scade secretia de bicarbonat din
pancreas, stomac si duoden, scade presiunea sfincterului piloric), infectia
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 29/69
cu H.pylori (considerata factorul primordial al producerii ulcerului
duodenal).
Aproximativ 95% dintre ulcerele duodenale sunt localizate in prima
portiune a dupdenului, majoritatea fiind unice.
Microscopic, se deceleaza infiltrat inflamator cu necroza eozinofilica.
Majoritatea pacientilor cu ulcer duodenal asociaza gastrita antrala tip B si
leziuni de duodenita. La nivelul duodenului se descriu leziuni de
metaplazie gastrica, Helicobacter pylori colonizand doar mucoasa de tip
gastric.
Ulcer duodenal
Clinic
Durerea abdominala este cel mai frecvent simptom, fiind de
regula intensa, ca o senzatie de foame dureroasa, de gol dureros
epigastric, de arsura, de roadere sau de sfredelire. Apare la 90-180
minute postprandial, deseori trezeste bolnavul din somn, cel mai
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 30/69
adesea la orele 1-2 noaptea. Sediul durerii este, in general, in
epigastru inferior cu iradiere spre hipocondrul drept. Durata este
cuprinsa intre 30-60 minute. Durerea este calmata de ingestia
alimentara sau de administrarea de antiacide. Se descrie o
periodicitate sezoniera, crizele dureroase aparand mai ales primavara
si toamna, si dureaza aproximativ 2 saptamani. Se insoteste uneori
de o simptomatologie conexa ce cuprinde eructatii , regurgitatie
acida, pirozis, greturi si/sau varsaturi .
In functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele
situatii deosebite: cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la
ingestia alimentara sau la administrarea de antiacide, insotita de iradiere
posterioara, ne putem gandi la un ulcer penetrant in pancreas (a erodat
peretele gastric pana la nivelul subseroasei, determinand reatia inflamatorie
a pancreasului); cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de
varsaturi, sugereaza o stenoza pilorica; o durere extrem de severa,
cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului, sugereaza ulcer
perforat in marea cavitate peritoneala.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 31/69
Ulcer duodenal perforat in cavitatea peritoneala
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 32/69
Examenul fizic ne ofera urmatoarele semne:
- abdomen dureros la palpare in epigastrul inferior si
paraombilical drept;
- perforatia in marea cavitate abdominala determina aparitia
contracturii musculaturii abdominale, cu durere difuza a
intregului abdomen, iar auscultatia poate decela initial o
accentuare a zgomotelor intestinale;
- obstructia evacuarii gastrice se insoteste de clapotaj;
- paloarea cutaneomucoasa poate insoti hemoragia acuta sau
cronica;
- decelarea unei hipotensiuni arteriale cu tahicardie sugereaza
aparitia unei hemoragii acute.
Diagnostic
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele obtinute la examenul clinic
precum: durerea abdominala (caracterul, evolutia), simptomele insotitoare
si prezenta eventualilor factori agravanti (fumatul si antecedentele
heredocolaterale de ulcer).
Confirmarea suspiciunii de ulcer duodenal se realizeaza prinmijloace paraclinice, respectiv endoscopic si radiologic.
Endoscopia digestiva este net superioara tranzitului baritat
radiologic, care deceleaza doar 70-80% dintre cazuri, examinarea cu dublu
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 33/69
contrast marind sensibilitatea metodei la 90% (deci aproape similara cu a
endoscopiei).
La examenul radiologic se observa un plus de substanta de contrast
care depaseste conturul virtual al duodenului (nisa vizualizata din profil)
sau ca o opacitate rotunda inconjurata de o zona de edem in faza activa a
ulcerului, cu pliuri convergente (nisa vizualizata in imagine directa). Pot
aparea imagini false de ulcer din cauza pliurilor mucoasei duodenale sau a
bariului insuficient fluidizat.
La examenul endoscopic se vizualizeaza craterul ulceros de diferite
forme si dimensiuni, acoperit de o membrana alb-sidefie de fibrina.
Endoscopia este indicata ca prima investigatie paraclinica de
confirmare a ulcerului duodenal sau ca urmare a tranzitului baritat in
urmatoarele situatii:
radiologic nu se detecteaza ulcer duodenal la pacienti cusimptome tipice;
pacienti cu aspect radiologic de bulb deformat;
se impune atunci cand ulcerul este prea mic sau prea
superficial pentru a fi detectat radiologic;
in hemoragiile digestive superioare la care se
incrimineaza ulcer duodenal drept cauza.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 34/69
Duodenoscopie
Pentru ca ulcerul gastric este benign, nu este indicata efectuarea
biopsiei de mucoasa duodenala sau repetarea endoscopiei la sfarsitul
tratamentului. De mentionat ca studii repetate au aratat ca nu are nici o
justificare utilizarea de rutina a ambelor proceduri (endoscopica si
radiologica) pentru diagnosticarea ulcerului duodenal.
Chimismul gastric este inutil la pacientii cu ulcer duodenal.
Determinarea gastrinemiei se recomanda la pacientii cu suspiciune de
gastrinom sau la condidatii la tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 35/69
Tratament
Obiective:
- ameliorarea durerii;
- vindecarea ulcerului;
- prevenirea recidivelor;
- prevenirea complicatiilor;
- tratamentul complicatiilor.
Regim de viata si igieno-dietetic: renuntarea la fumat;
reducerea consumului de alcool; interzicerea utilizarii de AINS sau
asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine (daca nu se poate
renunta la ele – poliartrita, spondilita); dieta va exclude alimentele care
produc dureri: sosurile, tocaturile, carnatii, mezelurile, conservele,
condimentele si acriturile.
Tratamentul medical : durerea in ulcerul duodenal este
datorata atat tulburarilor de motilitate, cat si stimularii acide a
chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi
utilizate urmatoarele clase de medicamente: antiacide (Maalox, Gelusil,
Almagel, Calmogastrin, Dicarbocalm – acestea amelioreaza
simptomatologia, imbunatatesc vindecarea si reduc recurentele),
antagonisti H 2 (Cimetidina –Tagamet; Ranitidina, Famotidina – sunt utili
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 36/69
atat in calmarea durerii, cat si in vindecarea ulcerului si in scaderea
recurentelor), anticolinergice (Pirenzepina, Telenzepina – sunt mai rar
utilizate in prezent, din cauza efectelor adverse multiple, unele interferand
cu functia gastrointestinala), inhibitorii pompei de protoni (Omeprazol,
Lansoprazol – sunt cei mai puternici antiacizi, blocand ATP-aza H+-K + a
membranei celulei parietale gastrice, avand o durata lunga de actiune),
protectoare ale mucoasei – prostaglandine (Enprostil, Misoprostol,
Riboprostil – acestea cresc secretia de mucus gastric, cresc secretia de
bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastrica, stimuleaza
refacerea mucoasei) – agenti activi topici (Sucralfat – Carafate – la pH aciddevine polar si se leaga la suprafata craterului ulceros, creand o bariera
protectoare, leaga si inactiveaza pepsina si acizii biliari; Ulcogant; Bismut
coloidal – formeaza un film protector pe suprafata craterului ulceros si
previne contactul cu factorii de agresiune intraluminali, stimuleaza sinteza
de prostaglandine, stimuleaza sinteza glicoproteinelor din mucus, rol
bactericid fata de Helicobacter pylori; Carbenoxolona – stimuleaza sinteza
de mucus si de prostaglandine, dar este mai putin folosita din cauza
efectelor secundare: retentie hidrosalina, hipokaliemie, HTA), antibiotice
(Amoxicilina, Tetraciclina, Metronidazol, Claritromicina – se adauga in
primele 7-14 zile ale tratamentului antisecretor).
Tratamentul chirurgical – indicatiile acestuia sunt: esecul
tratamentului medical corect administrat: persistenta durerii abdominale,
semne radiologice sau endoscopice de ulcer, persistenta hiperaciditatii,
persistenta infectiei cu H.pylori; ulcere duodenale agresive (post-bulbare,
se recomanda interventie chirurgicala radicala pentru aceste doua situatii –
vagotomie cu bulbantrectomie si excizia ulcerului); tratamentul chirurgical
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 37/69
ca o alternativa a celui medical (exista o categorie de pacienti care sunt
greu de tratat medical si de urmarit pentru evaluare – vagotomie
supraselectiva laparoscopica).
Vagotomie
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 38/69
Hemoragie digestiva
Ulcer perforat in cavitatea abdominala
Endoscopie
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 39/69
Complicatiile ulcerului gastro-duodenal
Cele mai frecvente complicatii ale ulcerului sunt:
Hemoragia – incidenta
hemoragiei digestive superioare (HDS) majore este de
150:100000, iar peste 80% dintre acesti bolnavi relateaza un
istoric de boala ulceroasa simptomatica. Mortalitatea in HDS
se mentine ridicata, in ciuda imbunatatirii spectaculoase a
mijloacelor de diagnostic, de tratament si de ingrijire a
bolnavilor. Dintre bolnavii cu ulcer, 15-20% prezinta aceastacomplicatie in decursul evolutiei bolii. Clinic – peste 95%
dintre bolnavi se prezinta cu HDS evidenta prin: hematemeza
(varsatura cu sange proaspat rosu sau in “zat de cafea”);
melena (scaun moale, lucios, de culoare neagra – “ca
pacura”, urat mirositor); hematemeza si melena. Alte
simptome si semne asociate care apar sunt: astenia fizica,
sincopa, setea, transpiratiile, socul. Principalele etape de
interventie in caz de HDS sunt:
- prevenirea exsanguinarii este de prim ordin: resuscitarea – inainte
de stabilirea cauzei hemoragiei; internare in sectia de terapie
intensiva; consult terapeutic endoscopic si chirurgical cat mai
repede; tratament specific cauzei de hemoragie.
Nu se practica endoscopie de diagnostic!!!
- echilibrarea hemodinamica – instalarea unei linii venoase,
introducerea rapida de ser fiziologic 0,9%, transfuzie de sange
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 40/69
pentru mentinerea Hb in jur de 10 g/dl (nu ne orientamdupa
hematocrit!!).
- localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea
bolnavului, prin anamneza (istoric sau simptome sugestive de ulcer)
si endoscopie. In caz de sangerare activa, cheag aderent si vas
sangvin vizibil, se efectueaza tratamentul endoscopic al hemoragiei
prin injectare de alcool, substante sclerozante ori adrenalina sau prin
electrocauterizare.
Fotocoagulare hemoragie digestiva
Perforatia – apare de 4-8 ori mai frecvent la barbati
decat la femei. Consta in perforarea peretelui gastric de catre
craterul ulceros, cu deschiderea acestuia in cavitatea
peritoneala si eliminarea continutului gastric la acest nivel.
Clinic – se prezinta de cele mai multe ori ca un abdomen
acut , fiind o urgenta chirurgicala. Pacientul sta nemiscat in
pat, cu respiratii superficiale. Abdomenul este intens dureros,
predominant in epigastru, cu spasm al musculaturii
abdominale pana la contractura. Paraclinic analizele de
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 41/69
sange indica leucocitoza, uneori amilazemie. Radiografia
abdominala simpla evidentiaza pneumoperitoneul.
Tratamentul este chirurgical, de obicei cu sutura simpla a
perforatiei si vagotomie selectiva.
Ulcer perforat
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 42/69
Sutura perforatiei si vagotomie
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 43/69
Capitolul III
Rolul AM in ingrijirea pacientului cu
ulcer gastro-duodenal
Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire
Boala duce la pierderea calitatii vietii, modifica relatiile sociale
la nivel de familie, profesional, timp liber si genereaza anumite
probleme sociale, motive care impun asistentei medicale si
celorlalte cadre medicale un efort deosebit in realizarea unui mediu
de ingrijire optim.
Intr-un spital, indiferent de sistemul de constructie – pavilionar
/ monobloc , functioneaza mai multe servicii (sectii) in raport cu
structura acestuia.
Sectia de gastroenterologie are o structura speciala care confera o
functionalitate aparte si cuprinde : saloane cu paturi, sala de tratamente,
cabinete pentru investigatii paraclinice,anexe strict necesare pentru
desfasurarea activitatii – iar unele spitale avand chiar bloc operator si sala
de terapie intensiva la nivelul sectiei pentru a se putea interveni in cazul
unei urgente majore, cum este hemoragia digestiva, sau pentru a evita
transferul pacientului pe sectia de chirurgie, lucru care poate creea o stare
majora de teama si anxietate acestuia.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 44/69
Atunci cand sectia are in componenta bloc operator , acesta trebuie sa
reprezinte compartimentul specific si de baza al sectiei fiind o unitate
functionala aparte – el fiind izolat de restul sectiei, avand circuite separate
pentru septic si aseptic – construit din materiale ce pot fi dezinfectate usor.
Structura blocului operator trebuie sa cuprinda mai multe incaperi care sa-i
asigure functionalitatea:
camera “filtru” in care personalul medical se dezbraca de
tinuta de spital si imbraca alta curata si sterilizata.
camera de pregatire a medicilor chirurgi care cuprinde un
spatiu pentru spalarea mainilor, dotat cu 2-3 chiuvete cu
robinete speciale, apa sterile, sapun si solutii pentru
sterilizarea mainilor.
camera de imbracare a lenjeriei sterile pentru operatie,
prevazuta cu o masa pe care se gasesc halate, masti simanusi sterile.
sali de operatie (cel putin 3-4 pentru fiecare bloc
operator), complet izolate de exterior, climatizate cu trecerea
aerului prin filtre speciale, care sa asigure sterilizarea aerului,
cu o temparatura intre 180-220 si umiditatea de 50-70%.
Mobilierul unei sali de operatie trebuie sa fie redus la strictul
necesar si va cuprinde:
- masa de operatie de constructie speciala cu lampa scialitica
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 45/69
- mese pentru instrumentele necesare interventiei
- mese / polite pentru depozitarea casoletelor cu campuri sterile si a
cutiilor cu instrumentar
- aparatul pentru anestezie generala si masuta cu medicamente
- aspiratoare, bisturie electrice, aparate de chirurgie celioscopica,
aparatul Roentgen mobil, lampi mobile cu picior, lampi pentru US,
electrocauterizator, taburete rotative
camera de preanestezie si de trezire, in care se face
pregatirea anestezica si se asigura trezirea completa a
bolnavului operat.
camera de spalare a instrumentarului folosit in timpul
interventiei (de obicei o camera pentru 2 sali de operatie).
camera de depozitare a lenjeriei murdare, magazia cu
aparatura si instrumentar de rezerva, grup sanitar, o camera
de repaus pentru medici si personal
Sala de tratament serveste la pansarea bolnavilor precum si la
efectuarea unor examene clinice (tusee rectale / vaginale, anoscopii), a
unor proceduri speciale (spalaturi vaginale, clisme, punctii) sau la
recoltarea de analize. In principiu trebuie sa fie o sala aseptica si alta pentru
bolnavii septici. Intr-o sala de pansamente trebuie sa existe in mod
obligatoriu o canapea, o masa pentru examinare, caruciorul cu solutii,
instrumente, comprese pentru pansat, dulapuri pentru instrumente (sterile si
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 46/69
nesterile), chiuvete pentru spalat instrumente, cuve pentru dezinfectia unor
instrumente, seringi, ace, lame, eprubete pentru recoltat produse biologice.
Igiena generala si corporala
Asistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea
igienei bolnavului, un element primordial referindu-se la:
aerisirea salonului (in perioadele reci se va avea in
vedere ca pacientul sa fie intors cu spatele catre fereastradeschisa, sau va fi bine acoperit cu patura pe spate si cap); se
va evita asezarea in zone expuse curentilor de aer.
mentinerea curateniei riguroase a saloanelor si
dezinfectia periodica, aplicand masuri de asepsie si
antisepsie.
curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp –
schimbarea ei de cate ori este nevoie, sau protejarea patului
cu musama si aleza. Se urmareste ca lenjeria sa nu fie
stransa si mototolita – favorizeaza escarele de decubit.
Toaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai partiale sau
complete. In masura in care bolnavul poate fi mobilizat.
Asistenta medicala va lua masuri de precautie in timpul baii, pentru
ca bolnavii sa nu fie expusi curentilor de aer.
Curatarea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe regiuni,
descoperindu-se treptat numai zonele care se spala.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 47/69
Scopul efectuarii toaletei este indepartarea de pe suprafata pielii a
stratului cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee sau
sudoripare, a microbilor sau a altor substante straine care adera la piele,
avand ca efect activarea circulatiei cutanate, crearea unei satri de confort
pentru bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asistenta medicala trebuie sa aiba
in vedere urmatoarele:
- sa convinga pacientul cu mult tact si delicatete
- sa menajeze pacientul, protejandu-l cu un paravan fata de ceilalti
bolnavi
- sa asigure o temperatura adecvata in salon, pentru a-l feri de
raceala
- sa pregateasca materialul necesar in prealabil, pentru ca ingrijirile
sa fie cat mai operative
- sa actioneze rapid, sigur dar cu blandete pentru a scuti bolnavul
de alte suferinte si de efort sau oboseala.
Indiferent de regiunea careia i se face toaleta, patul este protejat cu
musama si aleza. Daca bolnavul se poate deplasa, se prefera efectuarea baii
generale in sala de dus.
Alimentatia se poate efectua activ sau pasiv in functie de starea
bolnavului, asigurandu-se o pozitie cat mai comoda (se aseaza un prosop
pe marginea patului), pacientul fiind asezat sprijinit (daca este posibil), fie
prin ridicarea patului, fie pe 2-3 perne, pe piept i se aseaza vasul cu
mancarea, iar asistenta medicala sta alaturi, il supravegheaza sau il ajuta.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 48/69
Daca alimentatia se face pasiv, asistenta medicala trebuie sa
manifeste calm si rabdare, sa nu incarce lingura prea mult, sa nu il zoreasca
pe pacient si de asemenea sa verifice temperatura alimentelor. Se va avea
grija ca firimiturile sa nu se imprastie sub pacient. Se va supraveghea si
efectua aranjarea patului si intinderea lenjeriei – deoarece favorizeaza
formarea escarelor.
Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta
medicala va avea in vedere orarul meselor, prezentarea alimentelor cat mai
estetic si pe cat posibil va tine cont de preferintele pacientului, in limita
restrictiilor impuse de medic. Asistenta medicala va respecta numarul de
calorii necesare, pentru a nu fi supraalimentat (problemele de tranzit fiind
prezente in marea majoritate a cazurilor de cancer de colon, precum si
evitarea obezitatii).
Pacientul trebuie educat de catre asistenta medicala in privinta uneialimentatii sanatoase, cu rol deosebit de important in cazul afectiunilor
canceroase.
Comportarea personalului fata de bolnavii imobilizati trebuie sa fie
cat se poate de atenta, deoarece acestia sunt anxiosi, irascibili, capriciosi.
Asistenta medicala va tine cont de starea psihica a bolnavului, avand
o comportare plina de blandete, calm, sa fie preocupata de programul
zilnic, sa-l scoata la aer (cu caruciorul sau eventual cu patul) – atentia cu
care este inconjurat contribuind la intarirea increderii in personalul sanitar
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 49/69
precum si la suportarea cu usurinta a perioadei de spitalizare de catre
bolnav.
In cazul pacientilor cu ulcer gastro-duodenal asigurarea regimului
igieno-dietetic are un rol primordial.
Se va administra un regim cat mai complet posibil care sa contina
alimente cu toti factorii nutritivi, cu pregatire corecta si sub toate formele
de pregatire, suficient ca aport caloric, in functie de varsta pacientului si
solicitarile energetice si neuropsihice profesionale si extraprofesionale ale
acestuia.
Asistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata
in functie de fazele evolutive ale bolii, alimentatia fiind repartizata in 5
mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic al pacientului, mai ales
postprandial in perioada dureroasa. Inaintea fiecarei mese intreaba
pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura ca acestea au
disparut dupa consumul de alimente. Va cantari bolnavul o data pe
sapatamana, pentru a observa din timp scaderile in greutate.
Atunci cand pacietul prezinta inapetenta datorata simptomelor de
greata si varsaturi si alimentatia si hidratarea este afectata prin deficit,
asistenta medicala alimenteaza pacientul parenteral pentru ca acesta sa fie
echilibrat hidroelectrolitic si nutritional, instituind perfuzii cu glucoza
5%,10%; hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi (Marisang,
Aminomel), vitamine si electroliti dupa indicatia medicului. Aceasta
calculeaza numarul de calorii in functie de diferite stari patologice,
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 50/69
adaugand 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370C; 20-30%
pentru agitatie, convulsii, distructii celulare.
Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati
mici de lichide reci, oderite cu lingurita.
Asistenta medicala exploreaza gusturile si obieceiurile alimentare ale
pacientului si constientizeaza pacientul asupra importantei regimului
alimentar in mentinerea sanatatii. Face bilantul lichidelor ingerate si
eliminate.
Serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore
regulate si prezentate atragator. Invata pacientul categoriile de alimente din
ghidul alimentar si echivalentele calitative si cantitative ale principiilor
alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment care declanseaza anumite
simptome cu altul. Echilibrarea psihica o face asigurand un climat cald,
confortabil, explicandu-i scopul interventiilor si incurajand pacientul.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 51/69
Rolul AM in aplicarea tratamentului
Tratamentul are ca obiective:
− ameliorarea durerii;
− vindecarea ulcerului;
− prevenirea recidivelor;
− prevenirea complicatiilor;
− tratamentul complicatiilor.
Daca in stabilirea diagnosticului prin etapele sale rolul major il are
medicul, asistenta medicala doar ajutandu-l pe acesta sau pe pacient, in
aplicarea tratamentului medical sarcina revine aproape in totalitate
acesteia.
In cazul ulcerului gastro-duodenal pot fi aplicate urmatoarele tipuri
de tratament:
regim de viata si igieno-dietetic
tratament medical
tratament chirurgical
Regim de viata si igieno-dietetic
- renuntarea la fumat
- reducerea consumului de alcool
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 52/69
- interzicerea utilizarii de AIND sau asocierea acestora cu
administrarea de prostaglandine – daca nu se poate renunta la ele,
cazul poliartritei, spondilitei
- dieta va exclude alimentele care produc dureri: sosuri, tocaturi,
carnati, mezeluri, conserve, condimente si muraturi.
Tratament medical
Durerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de
motilitate, cat si stimularii acide a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea
durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate urmatoarele clase de
medicamente: antiacide (Maalox, Gelusil, Almagel, Calmogastrin,
Dicarbocalm – acestea amelioreaza simptomatologia, imbunatatesc
vindecarea si reduc recurentele), antagonisti H 2 (Cimetidina –Tagamet;
Ranitidina, Famotidina – sunt utili atat in calmarea durerii, cat si in
vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor), anticolinergice
(Pirenzepina, Telenzepina – sunt mai rar utilizate in prezent, din cauza
efectelor adverse multiple, unele interferand cu functia gastrointestinala),
inhibitorii pompei de protoni (Omeprazol, Lansoprazol – sunt cei mai
puternici antiacizi, blocand ATP-aza H+-K + a membranei celulei parietale
gastrice, avand o durata lunga de actiune), protectoare ale mucoasei –
prostaglandine (Enprostil, Misoprostol, Riboprostil – acestea cresc secretia
de mucus gastric, cresc secretia de bicarbonat, cresc fluxul sangvin prinmucoasa gastrica, stimuleaza refacerea mucoasei) – agenti activi topici
(Sucralfat – Carafate – la pH acid devine polar si se leaga la suprafata
craterului ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si inactiveaza pepsina
si acizii biliari; Ulcogant; Bismut coloidal – formeaza un film protector pe
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 53/69
suprafata craterului ulceros si previne contactul cu factorii de agresiune
intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine, stimuleaza sinteza
glicoproteinelor din mucus, rol bactericid fata de Helicobacter pylori;
Carbenoxolona – stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine, dar
este mai putin folosita din cauza efectelor secundare: retentie hidrosalina,
hipokaliemie, HTA), antibiotice (Amoxicilina, Tetraciclina, Metronidazol,
Claritromicina – se adauga in primele 7-14 zile ale tratamentului
antisecretor).
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca mecanismul de actiune al
AINS, pentru a putea efectua educatia pacientului la care ulcerul s-a produs
pe fondul consumului acestora. AINS reprezinta un grup de substante care
actioneaza asupra unor etape ale raspunsului inflamator vizand diminuarea
acestuia.
Cele mai frecvente efecte secundare sunt:
digestive
renale
hepatice
hematologice
reactii alergice
Tulburarile digestive sunt urmarea inhibitiei rolului protector al PG
asupra mucoasei gastrice. In mod normal PG scad secretia acida si
o cresc pe cea de mucus. Inhibitia lor prin AINS duce la cresterea
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 54/69
secretiei acide si la distrugerea barierei de mucus, favorizand
aparitia / reactivarea ulcerului gastroduodenal.
Tulburarile renale se produc prin anularea efectului normal
vasodilatator produs de PG; de aceea, la bolnavii cu flux sangvin
renal scazut (insuficienta cardiaca, ciroza hepatica cu ascita) AINS
pot produce IRA.
Tulburarile hepatice sunt reversibile si se manifesta prin
cresterea enzimelor (TGP) si uneori prin cresterea bilirubinei si a
timpului de protrombina.
Modificarile hematologice cele mai frecvente sunt:
agranulocitoza, anemia aplastica sau tulburari ale hemostazei, iar
cele alergice: rinita, astm, reactii cutanate.
Pot apare si tulburari neurologice: cefalee, vertij.
Calea de administrare a medicamentelor este indicata de
medic in functie de:
rapiditatea asimilarii medicamentului de catre organism
resorbtia si metabolizarea medicamentului
interactiuni medicamentoase
compatibilitatea tesuturilor fata de substanta administrata
Asistenta medicala efectueaza administrarea medicamentelor
in conditii de igiena, asepsie, dezinfectie, sterilizare si mentinere a
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 55/69
masurilor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale sau
intraspitalicesti.
Pregatirea injectiei
Asistenta medicala are obligatia sa supravegheze si sa
participle activ la administrarea medicatiei, cunoscand foarte bine
regulile generale de administrare a medicamentelor precum si
efectele secundare ale acestora, pentru a putea invata pacientul sa
nu se sperie la aparitia lor, fapt care ar putea declansa starea de
anxietate a acestuia. Deosebit de importanta este cunoasterea de
catre asistenta medicala a cailor de administrare a
medicamentelor, aceasta putand fi orala sau enterala si parenterala
(ocoleste tractul digestiv, are efect mai rapid), precum si a tehnicilor
de efectuare a tratamentului medicamentos parenteral (injectii s.c.,
i.m., i.v.) cu respectarea regulilor de asepsie si antisepsie. Va urmari
functiile vitale si va nota in FO valorile acestora, pentru a putea
constata efectul medicatiei si diminuarea simptomelor bolii.
Medicamentele sunt substante folosite in scopul de a preveni,
a ameliora sau a vindeca bolile, extrase sau sintetizate din produse
vegetale, animale sau din substante minerale. Actiunea lor asupra
organismului depinde de structura lor chimica, de doza administrata
si de calea de administrare. Aceeasi substanta poate functiona ca
aliment, medicament sau toxic, dupa cantitatile introduse in
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 56/69
organism, asistenta medicala avand rolul de a cunoaste foarte bine
prezentarea medicamentelor, cantitatea de substanta continuta,
dozarea si timpul de actiune al acestora.
Diferentierea actiunii medicamentelor asupra organismului
este in functie de dozele de administrare. Se deosebesc:
doza terapeutica – doza utilizata pentru obtinerea efectului
terapeutic dorit, fara ca prin aceasta sa se produca vreo actiune
toxica asupra organismului;
doza maxima – este doza cea mai mare suportata de
organism fara sa apara fenomene toxice reactionale;
doza toxica – este cantitatea care, introdusa in organism,
provoaca o reactie toxica periculoasa;
doza letala – este doza care produce exitus-ul.
In vederea urmaririi efectului medicamentelor, asistenta medicala
trebuie sa cunoasca: efectul ce se asteapta de la medicamentul
respectiv, pentru care a fost de fapt administrat, timpul necesar
dupa care poate fi asteptat efectul, efectele secundare ale
medicamentelor, fenomenele de obisnuinta si de acumulare,
fenomenele de hipersensibilitate.
Administrarea medicamentelor se face tinand cont de anumite
reguli, dintre care amintim: respectarea intocmai a medicamentului
prescris, identificarea medicamentelor prin citirea etichetei si a datei
valabilitatii, verificarea calitatii acestora, respectarea cailor de
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 57/69
administrare, a dozajului prescris si a orarului de administrare,
respectarea somnului pacientului, evitarea incompatibilitatii intre
medicamente, administrarea imediata a medicamentelor deschise,
respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor
(solutii, picaturi, injectii, ovule vaginale, supozitoare), administrarea
medicamentelor in prezenta asistentei, servirea bolnavului cu doze
unice de medicament, respectarea asepsiei si antisepsiei la
administrarea parenterala, pentru evitarea infectiilor nozocomiale.
Caile de administrare ale medicamentelor sunt:
respiratorie,
orala / bucala,
percutana,
rectala,
parenterala,
prin aplicatii locale.
Calea orala sau bucala este calea naturala de administrare a
medicamentelor, acestea putand fi introduse sub diverse forme:
lichide (solutii, infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri, extracte) sau solide
(prafuri, tablete, granule, substante mucilaginoase).
Se renunta la aceasta cale de administrare cand:
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 58/69
• medicamentul se descompune sub influenta sucurilor
gastrice sau este inactivat de acestea;
•
bolnavul refuza luarea medicamentelor pe aceasta cale;
• medicamentul are proprietati iritante asupra mucoasei
digestive;
• bolnavul este inconstient (coma, are trismus)
• medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva;
• medicul doreste sa ocoleasca sistemul venei porte.
Medicamentele astfel introduse au efect: - local sau general,
acestea se resorb la nivelul mucoasei digestive, patrund in sange
desfasurandu-si efectul asupra intregului organism sau doar asupra
unor anumite organe. Medicamentele lichide se pot administra ca
atare sau diluate cu apa, ceai, lapte, iar pentru mascarea gustului
dezagreabil pot fi indulcite cu mire, siropuri. Cand medicamentele
solide nu pot fi inghitite ca atare, se mojareaza (se piseaza) apoi pot
fi diluate cu apa sau ceai.
Administrarea medicamentelor pe cale parenterala ofera
anumite avantaje ce nu pot fi neglijate:
absorbtia este usoara, iar efectul se instaleaza rapid;
dozajul este precis, absorbtia nefiind in functie de conditiile
speciale ale tubului digestiv;
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 59/69
medicamentele sensibile la actiunea sucurilor digestive, nu
sunt alterate sau modificate in stomac sau intestin;
se pot introduce medicamente si in caz de intolerantadigestiva sau cand calea enterala este contraindicata.
Prin calea parenterala se intelege de obicei ocolirea tubului
digestiv si administrarea medicamentelor prin injectare. Injectia
reprezinta introducerea substantelor in stare lichida in organism prin
intermediul unui ac ce traverseaza tesuturile.
Prin calea parenterala se intelege de obicei ocolirea tubului
digestiv si administrarea medicamentelor prin injectare. Injectia
reprezinta introducerea substantelor in stare lichida in organism prin
intermediul unui ac ce traverseaza tesuturile.
Astfel:
se utilizeaza calea subcutana cand substantele sunt usor
resorbabile, au densitate mica si presiune osmotica apropiata
cu cea a organismului, nu provoaca iritatia sau lipoliza
tesutului celular adipos de sub piele;
se recurge la calea intramusculara daca densitatea
medicamentului este mai mare, daca prin stagnarea in
tesuturi ar provoca iritatia acestora, iar efectul urmarit trebuie
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 60/69
sa se instaleze rapid sau daca intarzierea absorbtiei ar
produce modificari in compozitia medicamentului injectat;
calea intravenoasa se foloseste cand se asteapta o
actiune prompta si cand substanta medicamentoasa
introdusa printre tesuturi ar provoca distructii tisulare, nefiind
suportata de celulele tesuturilor moi.
Asistenta medicala are un rol deosebit de important in
administrarea medicamentelor pe cale parenterala, de aceea ea
trebuie sa cunoasca fiecare tehnica foarte bine, locurile de electie,
tipul solutiilor care pot fi injectate pe cale s.c., i.m. sau i.v.,regulile
de asepsie precum si modalitatea de a interveni in cazul unor
accidente sau incidente, dintre care amintim: durere vie prin lezarea
nervului sciatic (situatie in care se impune retragerea acului),
hematom prin inteparea unui vas (se evita aceasta situatie printr-o
aspirare dupa introducerea acului – daca apare sange se retrage
sau se introduce acul mai profund,pana trece de vasul de sange
respectiv), supuratie aseptica datorita unor substante ce nu sunt
resorbite, ruperea acului ce impune extractia chirurgicala (toate
acestea pentru injectia intramusculara); injectarea solutiei in tesutul
perivenos, manifestata prin tumefierea tesuturilor si durere, flebalgia
produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante
iritante, hematom prin strapungerea venei, ameteli, lipotimie sau
colaps (toate acestea in cazul injectiei i.v.);
Perfuzia endovenoasa urmareste introducerea in circuitul
sangvin, picatura cu picatura a unor solutii izotone, hipertone sau
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 61/69
hipotone cu scopul de a sustine aportul necesar de lichide si
electroliti sau pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si
volemica si introducerea unor medicamente prin care se urmareste
efectul prelungit.
Pe langa administrarea tratamentului asistenta medicala are
rolul de a monitoriza functiile vitale: respiratia, tensiunea arteriala,
temperatura, pulsul, diureza si scaunul.
Indicatiile tratamentului chirurgical pentru ulcerul
duodenal :
ulcerul complicat prin perforatie, penetratie, stenoza
(indicatii absolute), hemoragie (indicatii diferentiate in functie
de caz).
ulcerul rezistent la tratament medical corect condus 6-8
saptamani. De obicei astfel de cazuri au ca substrat ulcerepenetrante, prepilorice sau postbulbare, ulcere endocrine. De
mentionat de asemenea rezistenta relativ frecventa la
tratament medical a ulcerului aparut la adultul tanar sau
varstnic, sau in cazurile in care in antecedente exista un
episod hemoragic sau perforativ.
O indicatie relativa este constituita de imposibilitatea
bolnavului de a suporta costul ridicat al unui tratament medical
eficient care trebuie sa fie de lunga durata pentru prevenirea
recaderilor.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 62/69
Obiectivul principal al interventiei chirurgicale este reducerea
secretiei clorhidropeptice, factor patogenic esential in determinismul
ulcerului duodenal. In masura in care este posibil, operatia va ridica
si leziunea ulceroasa.
Interventia chirurgicala implica – pregatirea preoperatorie si
ingrijirile postoperatorii .
Pregatirea preoperatorie
Se efectueaza diferentiat in functie de terenul bolnavului (varsta,
tare biologice), de gravitatea bolii si complexitatea operatiei care va
trebui practicata .
Inaintea executarii interventiei chirurgicale, indiferent de varsta
pacientului, de afectiunea pentru care se interneaza si de durata
actului operator, bolnavii trebuie pregatiti psihic, biologic si
chirurgical.
Pregatirea psihica a bolnavului incepe din momentul
internarii si are drept scop adaptarea bolnavului la noile conditii de
viata, obtinerea increderii in personalul medical si restabilirea
echilibrului sau psihic.
Asistenta medicala are un rol foarte important in asigurarea
confortului – care este unul din factorii care ajuta bolnavul sa-si
mentina un tonus psihic optim – astfel saloanele vor fi bine aerisite
si luminate, cu temperatura de 200-220C. Aceasta va cuceri
increderea bolnavului printr-un comportament corect si binevoitor,
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 63/69
va calma teama care-l domina la gandul ca va suferi o interventie
chirurgicala cu posibile urmari nefaste, ii va explica, in termeni
simpli, in ce consta boala sa si ce posibilitati terapeutice exista, va
combate anxietatea acestuia prin administrare de tranchilizante
usoare / barbiturice (Fenobarbital, Diazepam).
Pregatirea biologica difera in functie de varsta, afectiune,
stare generala, natura interventiei si vizeaza atat cercetarea
constantelor hemostatice, cat si tratarea unor eventuale tare
biologice, ce ar putea ingreuna evolutia postoperatorie favorabila.
Pregatirea preoperatorie presupune realizarea unui bilant biologic
riguros. In afara HLG, a VSH-ului, a probelor hepatice si a celorlalte
constante sangvine, se recomanda si efectuarea unei radiografii
pulmonare si EKG. O urocultura de rutina se va efectua la cea mai
mica suspiciune de infectie urinara.
Examenul fizic si istoricul medical al pacientului pot impune
necesitatea efectuarii unor teste suplimentare sangvine si de alta
natura cum ar fi: grup sangvin si Rh, timp de sangerare si
coagulare, uree sangvina, proteinemie, colesterol, EAB pentru
intregirea investigatiilor si in cazul unei operatii mai mari.
Evaluarea preoperatorie corecta este importanta si pentru
anticiparea complicatiilor generate de substantele anestezice / alte
medicamente, mai ales cand coexista afectiuni cardiace,
pulmonare, hepatice sau renale grave. Anemia si nivelul scazut de
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 64/69
K trebuie corectate. Medicatia antiinflamatoare trebuie intrerupta cu
cateva zile inaintea interventiei chirurgicale.
Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei cu anestezie
generala i.v. / intubatie orotraheala, dar se poate efectua si
anestezie rahidiana / bloc epidural. Alegerea ii apartine
anestezistului si se bazeaza pe existenta unor probleme medicale
specifice.
Pregatirea chirurgicala a bolnavului, presupune aplicarea
unor masuri care sa asigure desfasurarea actului chirurgical in
conditii optime.
Igiena bolnavului trebuie avuta in vedere inca de la internare,
cand se face baie generala, apoi acesta va imbraca rufe curate. De
la aceasta regula fac exceptie doar urgentele majore a caror igiena
va fi facuta de asistenta medicala pe portiunea de interes chirugical.
In seara premergatoare interventiei bolnavul este din nou invitat
sa faca baie generala, imbraca lenjerie curata, tegumentele paroase
din zona de interes chirurgical vor fi rase apoi dezinfectate cu alcool
si derivati de iod si pansate steril.
Clisma preoperatorie nu este intotdeauna necesara – acelasi
efect se poate obtine prin administrarea cu 12-24 ore inainte de
operatie, de laxative usoare cu efect mai putin brutal si consumativ
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 65/69
si cu un mai mic efect psihologic neplacut asupra bolnavului. In
cazul persoanelor de sex feminine se indeparteaza machiajul si
lacul de unghii, pentru observarea corecta si atenta a circulatiei.
Ingrijiri postoperatorii
Scopul ingrijirilor in perioada postoperatorie este recuperarea
rapida a pacientului, prevenirea sau, dupa caz, recunoasterea si
tratarea complicatiilor, precum si asigurarea confortului pacientului
pana la externarea sa din spital.
In perioada postoperatorie ingrijirile acordate de asistenta
medicala joaca un rol foarte important in evolutia favorabila a
pacientului. Dupa operatie, pacientul va fi transportat, fie la salonul
de trezire, fie la sectia de terapie intensiva sau la salon, in functie de
tipul de interventie chirurgicala si de anestezie la care a fost supus
si de tarele asociate de care sufera. Transportul din sala de operatie
se face cu brancardul. Este indicat ca pe timpul transportului sa fie
insotit de medicul anestezist, care sa-i asigure o ventilatie optima.
Asistenta medicala din sectia in care este adus pacientul
trebuie sa ceara informatii despre tipul de operatie, pierderea de
sange estimata, tuburile de dren, diagnosticul postoperator si
complicatiile intraoperatorii.
Patul trebuie sa fie curat si incalzit, iar in sectia de terapie
intensiva, cand pacientul se afla inca sub efectul anesteziei, este
indicat ca acesta sa fie dotat cu bare de protectie laterala care sa
impiedice caderea. In apropierea patului trebuie sa se gaseasca:
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 66/69
tensiometru, stetoscop, aspirator, apasator de limba, pipa impotriva
inghitirii limbii, tavita renala, set de traheostomie, sursa de oxigen.
Pozitia bolnavului in pat trebuie sa permita miscarile
respiratorii si eliminarea secretiilor. Pozitia trebuie sa fie schimbata
obligatoriu odata la maximum 2 ore.
Asistenta medicala va fi pregatita sa dea date despre starea
pacientului, valorile pulsului, TA, temperaturii, drenajului, diurezei
precum si despre eventualele alterari ale semnelor vitale, iar aceste
date le va nota in FO.
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca continuu pacientul in
aceasta faza si sa semnaleze oricare din modificarile ce pot surveni
in starea acestuia. O atentie deosebita trebuie acordata calmarii
durerilor si a agitatiei de dupa trezire, existand acum posibilitateade control asupra durerii prin PCA sistem (patient control
analgezic). Acest sistem este deosebit de util in primele 6 ore dupa
o interventie chirurgicala, putand fi monitorizata durerea pacientului
si efectul analgezicelor administrate.
Asigurarea aportului de lichide se realizeaza prin perfuzii i.v. in
perioada imediat postoperatorie, administrarea per os facandu-se
imediat ce toleranta digestiva o permite, in prima zi dandu-i apa,
ceai neindulcit, limonada, zeama de compot, iar din a doua zi se
poate da supa de legume strecurata.
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 67/69
Pacientul fara sonda urinara trebuie sa urineze in primele 6-12
ore de la operatie, iar primul scaun trebuie sa apara la 48-72 ore
postoperator.
Pentru urmarirea evolutiei pacientului in perioada deconvalescenta asistenta medicala trebuie sa cunoasca o serie de
date clinice:
faciesul trebuie sa revina treptat la normal. Paloarea,
cianoza, faciesul vultuos trebuie sa ridice problema unor
complicatii circulatorii sau de alta natura.
limba uscata denota o proasta hidratare.
temperatura moderat crescuta (37,50-380) din primele trei
zile postoperator, denota o buna reactivitate a pacientului.
Febra care se mentine sau apare dupa trei zile de la operatie,
poate fi expresia unei infectii la plaga, a unor complicatii
respiratorii, circulatorii sau a unei reactii alergice.
diureza se evalueaza cantitativ si calitativ, notandeventualele modificari de culoare si transparenta, VN fiind de
~ 1500 ml/zi.
Un rol deosebit de important are asistenta medicala in
profilaxia complicatiilor postoperatorii. Aceste complicatii pot fi:
precoce (infectia, tromboza venoasa profunda, hemoragia)
tardive
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 68/69
Bibliografie
Patologie chirurgicala – Florea Ticmeanu, Sorin Simion,
Editura Medicala, Bucuresti – 2000
Chirurgie – Mircea Constantinescu, Editura didactica si
pedagogica, Bucuresti – 1996
Ghid de nursing – Lucretia Titirca, Editura Viata medicala
romaneasca, Bucuresti – 1998
Anatomia si fiziologia omului – I.C.Voiculescu,
I.C.Petricu, editia IV, Bucuresti – 1998
Tehnica ingrijirii bolnavului – Carol Mozes, Editura
Medicala, Bucuresti – 1999
Substante medicamentoase – Agenda medicala – 2000
Boli interne – Prof.dr. Dan Georgescu, Editura National,
Bucuresti – 1998
Patologie chirurgicala – Prof.dr.Nicolae Angelescu,
Editura Celsius, Bucuresti – 1997
Ingrijirea bolnavului – Karl Heinz Kristel, Editura All,
Bucuresti – 1998
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenta
medicala - Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti – 2000
Urgente medico-chirurgicale – Lucretia Titirca, Editura
medicala, Bucuresti – 1999
Chirurgie – Silvian Daschievici si Mihai Mihailescu,
Editura Medicala, Bucuresti – 1999
5/7/2018 Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientului-cu-ulcer-gastro-duodenal 69/69
Biologie – Manual pentru clasa a XI-a – I.T. Exarcu,
Ileana Ciuhat, Silvia Gherghescu, Maria Soigan, Editura
Ministerului Invatamantului, Bucuresti – 1996
Atlas de anatomie – Trevor Weston
Cursuri de nursing – Profesor instructor Maria Szabo
Manual de ingrijiri speciale acordate de asistenta
medicala – Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti - 2000
Curs de semiologie medicala – I. Petrescu, Editura
Didactica si pedagogica, Bucuresti – 1996 Ingrijirea omului bolnav si sanatos – Chiru Florian,
Editura Medicala – 1998