Post on 20-Feb-2018
transcript
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
1/17
Implicatiile
economice aleprocesului deimbatranire apopulatiei in Romania
BCR CercetareMartie 2013
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
2/17
2
O privire de ansamblu asupra evolutiilor demografice
1 din 7 romani are peste 65 de ani in prezent; in lipsa unei imbunatatiri rapide a natalitatii, 1 din 5romani va avea peste 65 de ani in 2030, iar in 2060 raportul va ajunge la 1 din 3.
In anul 2030 femeile vor trai la pensie 22 de ani iar barbatii 17 ani; cresterea graduala a niveluluide trai din timpul vietii active va face ca persoanele pensionate sa fie putin dispuse sa accepte oschimbare a standardului de viata dupa 65 de ani datorita diminuarii veniturilor; pensia publicatrebuie completata cu alte resurse financiare care trebuie acumulate incepand cu varsta de 30 deani.
Scaderea populatiei si imbatranirea produc trei efecte economice majore: reducerea PIB-uluipotential, mentinerea dependentei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului destat.
Imbatranirea populatiei ocupate din Romania este mult mai accentuata in agricultura, unde 1/3 dinpersoanele ocupate au varsta de peste 55 de ani.
Evolutia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asuprasistemelor publice de sanatate si pensii in jurul anului 2035.
In 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat incepand din 1998 iar inprezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; la orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5pensionari.
Activele financiare ale unui roman sunt de 13 ori mai mici decat cele ale unui german iar structuraacestora este dominata de active ilichide, ceea ce ridica probleme majore cu privire la resurselefinanciare care pot fi utilizate la batranete.
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
3/17
3
Romania va cunoaste un proces accentuat de imbatranire a populatiei pana in2040
Populatia totala a Romaniei, pe grupe de varsta
Imbatranirea populatiei este unfenomen global ce afecteaza indeosebitarile dezvoltate din punct de vedereeconomic; pe langa acest fenomen,Romania se va confrunta in continuarecu o scadere a numarului total delocuitori, chiar daca sporul naturalnegativ va fi mai atenuat fata de celconsemnat intre 2002 si 2011. Este deasteptat ca migratia romanilor spre altetari membre ale Uniunii Europene sa
incetineasca in anii urmatori.
Romania se afla in top 5 state membreUE (alaturi de Slovacia, Polonia, Letoniasi Slovenia) care vor cunoaste cel mairapid ritm de imbatranire a populatiei in
urmatoarele decenii. Mediana varsteipopulatiei totala va ajunge la 46 de aniin 2030 si 52 de ani in 2060, de la 39 deani in 2011.
Sursa: INS, Eurostat, BCR Cercetare
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
2011 2015e 2020e 2025e 2030e 2035e 2040e 2045e 2050e 2055e 2060e
milioane
Populatia 0-15 Populatia activa (15-65) Populatia 65+
Mediana varstei populatiei totale a Romaniei
39
42
46
50
5152
35
37
39
41
43
45
47
49
51
53
55
35
37
39
41
43
45
47
49
51
53
55
2011 2020e 2030e 2040e 2050e 2060e
AniAni
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
4/17
4
Forta de munca nu va avea o contributie semnificativ pozitiva la PIB-ulpotential in anii urmatoriContributia factorilor de productie la cresterea PIB-ului potential
O prima consecinta economica aimbatranirii si reducerii populatiei totaleeste scaderea PIB-ului potential, prindiminuarea contributiei fortei de muncadar si a capitalului in conditiile afectariieconomisirii interne. PIB-ul potential alRomaniei a scazut la 1,3% in 2013 de la5% in 2004, pe seama contractieiinvestitiilor private.
Procesul de imbatranire si de reducere a
numarului de locuitori se suprapune pesteproblemele structurale ale pietei munciidin Romania, respectiv o ocupareexcesiva in agricultura si inca redusa indomeniul serviciilor. 29% din forta demunca din Romania se regaseste in
agricultura fata de 3,4% in Zona Euro.Sectorul serviciilor reprezinta 42% dinforta de munca ocupata in Romania, fatade 72% in Zona Euro.
Sursa: CE, BCR Cercetare
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013e
2014e
%%
Productivi tatea totala a factori lor Forta de muncaCapital PIB potential
Populatia ocupata pe domenii de activitate (mii persoane)
45%
29%
29%
42%
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
2000 2004 2008 2012
Comert s i servic ii Construct ii
Industrie Agricultura
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
5/17
5
Populatia inactiva in varsta de peste 50 de ani a crescut incepand din 2008
Oferirea de alternative viabile pe piatafortei de munca persoanelor cu varsta depeste 50 de ani reprezinta o prioritatepentru Romania, in conditiile in carepopulatia inactiva din aceasta grupa devarsta a crescut puternic dupa anul 2008datorita pensionarilor efectuate inclusiv pefondul recesiunii economice.
Reforma agriculturii, cu participareasectorului privat si public, poate fi o solutie
in acest sens; o lege care sa stimulezecomasarea terenurilor agricole in mariexploatatii, prin subventionareacheltuielilor notariale si de cadastruefectuate de fermierii varstnici cu ocaziavanzarii terenurilor, ar fi benefica.
Cele 1,5 miliarde de euro atrase inagricultura sub forma de investitii strainedirecte pana in prezent plaseaza Romaniape unul din primele locuri in regiune.
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
92
94
96
98
100
102
104
106
108
110112
92
94
96
98
100
102
104
106
108
110112
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
(2005=100)
15-64 de ani 65 de ani si peste 50-64 de ani
Populatia inactiva pe categorii de varsta
0 10 20 30 40 50 60
Pensionare
Boala/ invaliditate
Alte motive
Gandul ca nu exista unjob disponibil
Alte responsabilitatipersonale/ familiale
Educatie
Ingrijirea copiilor/ adultilorcu handicap
(%)
65 de ani si peste 50-64 de ani 15-64 de ani
Principalele motive pentru a ramane in categoria populatiei
inactive (2011)
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
6/17
6
Presiunea asupra bugetului de stat va creste in urma procesului de imbatranirea populatiei
Veniturile bugetare si cheltuielile cu protectia sociala inUE in 2011 (% din PIB)
A doua consecinta a imbatranirii sireducerii populatiei totale este presiuneatot mai mare asupra bugetului de stat,atat pe partea de venituri prin afectareacresterii economice cat si pe partea decheltuieli, prin majorarea cheltuielilorpentru asistenta sociala si sanatate.
Orice crestere a cheltuielilor publicepentru protectie sociala peste nivelulactual poate avea loc numai in conditiile
in care are loc si o crestere a ponderiiveniturilor bugetare in PIB, care suntprintre cele mai mici din UniuneaEuropeana la 32,9% din PIB in 2011.Cresterea veniturilor bugetare in PIBtrebuie sa se faca prin intensificarea
luptei impotriva evaziunii fiscale si nuprin majorarea fiscalitatii, care ardegrada mediul de afaceri.
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
Cheltuieli cu asistenta sociala si investitii publice la
100 lei venituri (lei)
Sursa: Ministerul de Finante, BCR Cercetare
BE
BG
CZ
DK
DE
EE
IE
GR
ES
FR
IT
CY
LV
LT
LU
HU
MT
NLAT
PL
PT
RO
SI
SK
FI
SE
UK
30
35
40
45
50
55
60
15 20 25 30 35
Venituri totale(% din PIB)
Cheltuieli cu protectia sociala (% din PIB)
0
15
30
45
0
15
30
45
2007 2008 2009 2010 2011 2012Cheltuieli cu asistenta sociala la o suta lei venituri bugetare
Investitii publice la o suta lei venituri bugetare
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
7/17
7
Romania se afla in prezent intr-o zona relativ sigura a finantelor publice inEuropa, dar reforma sistemului public de pensii trebuie sa continue
Deficitul bugetar si datoria publica in UE si SUA in anul 2012
Implementarea de catre Romania aunor masuri dure dar absolut necesarede ajustare fiscala inca in anul 2010 acondus la reducerea deficitului bugetarsub 3% din PIB in 2012; datoria publicase mentine sub control, in jurul niveluluide 36% din PIB.
Reforma sistemului public de pensii dejainceputa este un pas in directia corecta,iar eforturile trebuie continuate cu
reforma sistemului public de sanatatedupa un model relativ similar.
Introducerea sistemului de pensiiprivate in anul 2007 dupa recomandarileBancii Mondiale a fost urmata in 2010
de cresterea graduala a varstei depensionare, limitarea indexarii pensiilorcu inflatia, extinderea bazei decontributii si inasprirea pensionariloranticipate si pe caz de boala.
Sursa: Eurostat, FMI, BCR Cercetare
Impuls fiscal vs deviatia PIB in Europa Centrala si de Est
Sursa: CE, BCR Cercetare
BG
CZEE
GR
LVLT
HU PL
RO
SK
BG
CZ
EE
GRLV
LT
HU
PL
RO
SK
-10
-8
-6
-4
-2
0
2
4
6
8
10
12
-3.0 -2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
Medie 2006-2008
Medie 2009-2012
Impuls fiscal
Deviatia PIB(% din PIB potential)
Foarte contractionist Foarte stimulativStimulativNeutralContractionist
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
8/17
8
Imbatranirea si reducerea populatiei vor pune presiune asupra ratei interne deeconomisire
Depozitele institutiilor financiar monetare si soldulcontului curent in tarile UE in 2012 (% din PIB)
A treia consecinta a imbatranirii sireducerii populatiei este afectarea rateiinterne de economisire si implicit ainvestitiilor. De-a lungul vietii indiviziitind sa niveleze consumul care esterelativ constant, in timp ce veniturileurmeaza o curba in forma de clopot, cuvalori mari in timpul vietii active si mici incopilarie si la batranete. Imbatranireapopulatiei creste ponderea gospodariilorcu o rata redusa de economisire.
Stimularea economisirii populatiei esteesentiala pentru reducerea dependenteiRomaniei de fluxurile externe de capitalsi finantarea interna a cresteriieconomice depozite bancare clasice,
fonduri de pensii private, fonduri deinvestitii cu diverse grade de risc,asigurari de viata cu o componentainvestitionala, obligatiuni de stat, piatade capital.
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
Rata interna de economisire si rata interna de investitii in
Romania (% din PIB)
Sursa: INS, BCR Cercetare
0%
20%
40%
60%
80%
100%
120%
140%
160%
-6% -4% -2% 0% 2% 4% 6% 8% 10%
soldul contului curent in PIB
soldul depozitelorbancare in PIB
NL
DE
SE
AT
SK
HU
ES
PT BE
ITFR
GR
PL
EE
ROLVLT
CZ
BG
FI
15%
20%
25%
30%
35%
Dec-08
Mar-09
Jun-09
Sep-09
Dec-09
Mar-10
Jun-10
Sep-10
Dec-10
Mar-11
Jun-11
Sep-11
Dec-11
Mar-12
Jun-12
Sep-12
rata interna de economisire
rata interna de investitii
deficit de cont
curent
Sept 2012:3,4% din PIB
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
9/17
9
O zona sigura a deficitului de cont curent al Romaniei ar fi 2-3% din PIB, fata de4% din PIB in prezent
Structura balantei de plati (% din PIB, 2012)
Romania are in continuare un deficit decont curent mare in raport cu noul setde indicatori de evaluare avulnerabilitatii macroeconomice lanivelul Uniunii Europene care solicita ovaloare cuprinsa intre -4% si +6% dinPIB in ultimii trei ani. Politicile derestrangere a creditului de consum invaluta sunt justificate in acest context.
Performanta slaba a Romaniei in
domeniul serviciilor comercializabile(turism) lasa loc suficient pentru oimbunatatire a deficitului de cont curent.In 2012, Romania a avut un soldnegativ al serviciilor de turism in balantade plati de 300 de milioane de euro, in
timp ce Bulgaria a avut intrari nete de1,9 miliarde euro.
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
Soldul contului curent si cresterea economica evolutii
comparative in UE
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
-15%
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
20%
Romania Ungaria Polonia Cehia Bulgaria Slovacia Turcia
Investitii de portofoliu Investi tii stra ine directe
Transferuri curente Balanta veniturilor
Balanta serviciilor Balanta comerciala (bunuri)
Contul curent
-8%
-6%
-4%
-2%
0%
2%
4%
6%
8%
-25% -20% -15% -10% -5% 0% 5%
soldul contului curent (% din PIB)
crestereeconomica
medie 2006-2008medie 2010-2012
RO
RO
soldul contului curent (% din PIB)
crestereeconomica
RO
RO
BG
BG
LV
LV
LT
LTEEEE
GR
GR
ES
ES
HU
HU
IT
IT
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
10/17
10
Rata natalitatii din Romania a scazut in prezent la jumatate fata de ceainregistrata inainte de 1990
Rata totala de fertilitate*
Reducerea natalitatii de dupa 1990 afost cauzata de abrogarea legislatieicare interzicea avortul si contraceptiaprecum si a schimbarilor economice sisociale in contextul trecerii la un nou tipde organizare a societatii. Rata denatalitate a scazut sub 10 nascuti vii la1000 de locuitori atat in perioada 2001-2003 cat si dupa 2009, fata de o mediede 16 nascuti vii la 1000 de locuitori inanii 80 sau 27 nascuti vii la 1000 de
locuitori in 1967 1968.
In anul 2011 numai Ungaria avea o ratatotala de fertilitate mai mica decat cea aRomaniei in Uniunea Europeana. Ratascazuta de fertilitate reprezinta
principalul motiv al persistentei valorilornegative ale sporului natural alpopulatiei in Romania.
Migratia neta si sporul natural al populatiei
* Diferenta intre imigranti si emigranti; ** diferenta intre numarulnascutilor vii si cel al persoanelor decedate.
0.6
0.8
1.0
1.2
1.4
1.6
1.8
0.6
0.8
1.0
1.2
1.4
1.6
1.8
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
UE-27 2005-2011
*Numarul mediu de copii la o femeie.
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
miimii Sporul natural al populatiei**Migratia neta*
Sursa: INS, BCR Cercetare
Sursa: INS, BCR Cercetare
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
11/17
11
Speranta medie de viata la nastere va creste cu 4 ani pana in 2030, atat pentrufemei cat si pentru barbati
Speranta de viata, pe sexe
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
Rata de dependenta a varstnicilor* (%)
* Populatia cu varsta de peste 65 de ani raportata lapopulatia de varsta activa 15-64 de ani.
10
20
30
40
50
60
70
10
20
30
40
50
60
70
2011 2020e 2030e 2040e 2050e 2060e
RO UE-27
12pp
8pp
Cresterea sperantei medii de viata lanastere la 75 de ani in 2011, de la 70 deani in 1990, a condus la consolidareaponderii populatiei de peste 65 de ani intotal populatie. In 2011 la fiecarepersoana de peste 65 de ani existau 5persoane apte de munca (15-64 ani), darmai putin de o persoana era salariat careplatea contributii pentru sistemul publicde pensii.
Variatia atipica a numarului de nasteri dinperioada 1967-1970 in comparatie curestul anilor, dupa adoptarea decretuluidin anul 1966 care interzicea intreruperilede sarcina, va amplifica presiunea asuprasistemelor publice de pensii si sanatate in
jurul anului 2035. Romania trebuie sadezvolte pana atunci sisteme private depensii si sanatate suficient de puternicepentru a prelua o parte din povaraexistenta in sectorul public.Sursa: Eurostat, BCRCercetare
67
71
75
73
78
82
1314
17
15
18
20
7075
78
14
16
18
0
5
10
15
20
25
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
1990 2011 2030e 1990 2011 2030e
AniAni
Barbati Femei Totala
Speranta deviata la nastere Speranta de viata lavarsta de 65 de ani
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
12/17
12
Pensionarile au reprezentat in trecut un substitut pentru trimiterea in somaj iaraceasta practica pune presiune asupra sistemului public de pensii
Reducerea treptata a numarului decontribuabili la sistemul public de pensiiconcomitent cu cresterea numarului debeneficiari au accentuat presiunile ininteriorul sistemului public de pensii.Practica pensionarii a inceput sa fiefolosita ca un substitut pentru trimitereain somaj a angajatilor din intreprinderileneviabile de stat inca din anii 90, iarintroducerea pensiilor anticipate partialin anul 2001 a accentuat un trend care
oricum era negativ.
Inregistrarea permanenta a unei rate dedependenta supraunitara in sistemulpublic de pensii incepand din anul 1998,precum si majorarea semnificativa a
ratei medii de inlocuire a castiguluisalarial prin pensie incepand din anul2008 conduc la un deficit al sistemuluipublic de pensii.
Evolutia numarului de pensionari si de salariati
Sursa: INS, BCR Cercetare
Rata de inlocuire pensie/ castig salarial net
Sursa: INS, BCR Cercetare
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
1.4
1.6
0
1,000
2,000
3,000
4,000
5,000
6,000
7,000
8,000
9,000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
mii persoane
Nr mediu al pensionarilorNr mediu al salariatilorRaportul intre pensionari si salariati (sc. din dr.)
0,4
1,2
0
200
400
600
800
1,000
1,200
1,400
1,600
1,800
20
25
30
35
40
45
50
55
60
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
lei% Pensia medie lunara (sc. dreapta)
Castigul salarial mediu net (sc. dreapta)
Rata de inlocuire pensie/castig salarial
34%
50%
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
13/17
13
Scaderea veniturilor asigurate prin intermediul sistemului public de pensiiimplica necesitatea economisirii / investirii individuale in timpul vietii active
Distributia salariatilor si a pensionarilor de asigurari sociale destat dupa nivelul veniturilor la sfarsitul anului 2011
1 din 3 angajati romani avea un salariubrut de peste 2000 de lei la finalul anului2011; pe de alta parte numai 1 din 70de pensionari cuprinsi in sistemulasigurarilor sociale de stat avea opensie mai mare de 2000 de lei la aceadata. Completarea veniturilor labatranete din surse alternative devineastfel o necesitate majora pilonul 2 si3 al sistemului privat de pensii, fonduride investitii, depozite bancare clasice,
asigurari de viata cu o componentainvestitionala, actiuni tranzactionate peo bursa de valori.
Reducerea abrupta a venitului asiguratprin intermediul sistemului public de
pensii in comparatie cu venitul dintimpul vietii active conduce laschimbarea stilului de viata la batranete,un pas pe care nu multi dintre romanisunt pregatiti sa il accepte.
Sursa: INS, BCR Research
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
0
5
10
15
20
25
30
0
5
10
15
20
25
30
panala800
801-1000
1001-1500
1501-2000
2001-3000
3001-4000
4001-5000
peste5000
panala800
801-1000
1001-1500
1501-2000
2001-3000
3001-4000
4001-5000
peste5000
% %59%Salariati Pensionari
0
20
40
60
80
100
O vacanta anuala de osaptamana
Cheltuieli financiareneprevazute
Sa manance carne sipeste la fiecare 2 zile
Sa incalzeascalocuinta adecvat
Persoane cu varsta 65-
Persoane cu varsta 65+
(%)
Ponderea populatiei din Romania care nu isi permite anumiteactivitati
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
14/17
14
Persoanele de peste 65 de ani sunt mai expuse saraciei materiale severeNumarul de persoane expuse saraciei (2011)
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
Ponderea persoanelor afectate de saracie materiala severa in
total populatie in functie de varsta (%)
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
Asigurarea resurselor financiare alepersoanelor varstnice se face prin patrumetode principale: sistemul public depensii, sistemele private de pensii (pilon 2si 3), transferul de resurse de la membriimai tineri ai familiei catre cei varstnici siutilizarea activelor financiare sinefinanciare acumulate pe parcursul vietiiactive. Toate aceste metode cunoscconstrangeri in cazul Romaniei.
In 2011, 29% din populatia totala aRomaniei era afectata de saraciemateriala severa. Vulnerabilitateavarstnicilor in fata saraciei materialesevere este usor mai mare decat apersoanelor cu varsta sub 65 de ani.
Raspunsul principal al autoritatilor trebuiesa fie dezvoltarea domeniilor economicecare pot reduce saracia (agriculturaorientata spre piata) si numai in subsidiaracordarea de ajutoare sociale.
0
10
20
30
40
50
60
Bulgaria Letonia Romania Lituania Polonia Germania Cehia
Persoane cu varsta 65-
Persoane cu varsta 65+
%
Saraciemonetarapersoanele careau un venitdisponibil maimic de 60% dinmediana venituluinationaldisponibil
Saracie materialaseverapersoanele carenu isi permit oserie de cheltuielibine determinate
Intensitate a muncii foarte scazutapersoanele care traiesc in gospodarii undeadultii au lucrat in medie in anul precedent maiputin de 20% din potentialul lor total
1,577
2,960
166
326
336
2,128
181
mii persoane
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
15/17
15
Activele financiare detinute de un roman sunt de 2 ori mai mici decat cele aleunui polonez si de 13 ori mai mici decat cele ale unui german
Structura activelor financiare ale populatiei (EUR/locuitor, 2011)
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
Procesul de economisire / investire dinRomania a fost afectat in anii 90 deinflatia foarte ridicata, de lipsa deincredere a populatiei in fondurile deinvestitii in urma unor falimenterasunatoare, de lipsa de dezvoltare a
Bursei de Valori si de intrarea tarzie pepiata a companiilor de asigurari de viatasi a fondurilor private de pensii.
Plasamentele ilichide de tipul actiunilor
necotate si alte participatii suntpredominante in structura activelorfinanciare ale romanilor cu o pondere de47% in total, fata de un nivel de 16% inPolonia si 5% in Germania.
Spre deosebire de alte tari din EuropaCentrala si de Est, populatia Romanieiva imbatrani intr-un ritm mai accelerat inurmatorii 20 de ani fata de ultimii 20 deani.
Evolutia medianei varstei populatiei (ani) in Europa:
1990 2011 2030
30
35
40
45
50
Germania Letonia Cehia Romania Bulgaria Polonia Lituania
1990
2011
2030
ani
Sursa: Eurostat, BCR Cercetare
0
2000
4000
6000
8000
10000
Romania Bulgaria Lituania Letonia Polonia Cehia Germania
Fonduri private de pensii si asigurari de viata
Numerar si depozite
Actiuni cotate
Actiuni necotate
Fonduri de investitii
19700EUR
23600EUR
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
16/17
16
Va multumim !
7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania
17/17
17
Nota catre investitori
Analistii certifica faptul ca opiniile lor privind companiile sau instrumentele financiare la care acest raport se refera sunt exprimate cu buna credinta sica nu au primit si nu vor primi, direct sau indirect, vreun beneficiu in schimbul publicarii anumitor opinii sau recomandari, astfel cum sunt prevazute in
cuprinsul raportului. Detalii privind autorul raportului precum si limitari / avertismente specifice sunt prevazute in cuprinsul raportului. Acest documenteste conceput ca o sursa suplimentara de informare destinata clientilor nostri. La baza acestuia stau cele mai bune resurse disponibile autorilor in
momentul publicarii. Informatia si sursele datelor folosite sunt considerate a fi demne de incredere. Cu toate acestea, Erste Group Bank AG cat siafiliatii sai nu isi asuma responsabilitatea pentru acuratetea sau intregimea informatiilor cuprinse aici. Rezumatul si raportul de cercetare la care serefera constituie o analiza financiar(research) si nu reprezintconsultanta pentru investitii sau o recomandare in acest sens.
Datele statistice utilizate in acest raport sunt cele disponibile la data de 15 martie 2013. Cele mai recente date cu privire la Recensamantul Populatiei si
Locuintelor 2011 sunt cele cuprinse in comunicatul de presa al Institutului National de Statistica din data de 24 august 2012, cu rezultate preliminare aleRecensamantului Populatiei si Locuintelor 2011. Datele preliminare arata ca populatia stabila a Romaniei era de 19.043.767 persoane in anul 2011.
Publicarea rezultatelor finale ale Recensamantului Populatiei si Locuintelor 2011 se va realiza in a doua parte a anului 2013. Seriile de date dinstatisticile demografice pentru perioada intercensitar(2002-2011) vor fi recalculate i diseminate de catre Institutul National de Statistica in perioada
2014-2015. Consideram ca modificarile care pot interveni asupra seriilor de date demografice sunt relativ minore si nu vor influenta semnificativconcluziile acestui raport. Ipotezele privind evolutia structurii pe varste si a numarului total al populatiei Romaniei corespund unui scenariu moderat alautorilor acestui raport.