Imbatranirea Populatiei in Romania

7/24/2019 Imbatranirea Populatiei in Romania

1/17

Implicatiile

economice aleprocesului deimbatranire apopulatiei in Romania

BCR CercetareMartie 2013


2/17

2

O privire de ansamblu asupra evolutiilor demografice

1 din 7 romani are peste 65 de ani in prezent; in lipsa unei imbunatatiri rapide a natalitatii, 1 din 5romani va avea peste 65 de ani in 2030, iar in 2060 raportul va ajunge la 1 din 3.

In anul 2030 femeile vor trai la pensie 22 de ani iar barbatii 17 ani; cresterea graduala a niveluluide trai din timpul vietii active va face ca persoanele pensionate sa fie putin dispuse sa accepte oschimbare a standardului de viata dupa 65 de ani datorita diminuarii veniturilor; pensia publicatrebuie completata cu alte resurse financiare care trebuie acumulate incepand cu varsta de 30 deani.

Scaderea populatiei si imbatranirea produc trei efecte economice majore: reducerea PIB-uluipotential, mentinerea dependentei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului destat.

Imbatranirea populatiei ocupate din Romania este mult mai accentuata in agricultura, unde 1/3 dinpersoanele ocupate au varsta de peste 55 de ani.

Evolutia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asuprasistemelor publice de sanatate si pensii in jurul anului 2035.

In 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat incepand din 1998 iar inprezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; la orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5pensionari.

Activele financiare ale unui roman sunt de 13 ori mai mici decat cele ale unui german iar structuraacestora este dominata de active ilichide, ceea ce ridica probleme majore cu privire la resurselefinanciare care pot fi utilizate la batranete.


3/17

3

Romania va cunoaste un proces accentuat de imbatranire a populatiei pana in2040

Populatia totala a Romaniei, pe grupe de varsta

Imbatranirea populatiei este unfenomen global ce afecteaza indeosebitarile dezvoltate din punct de vedereeconomic; pe langa acest fenomen,Romania se va confrunta in continuarecu o scadere a numarului total delocuitori, chiar daca sporul naturalnegativ va fi mai atenuat fata de celconsemnat intre 2002 si 2011. Este deasteptat ca migratia romanilor spre altetari membre ale Uniunii Europene sa

incetineasca in anii urmatori.

Romania se afla in top 5 state membreUE (alaturi de Slovacia, Polonia, Letoniasi Slovenia) care vor cunoaste cel mairapid ritm de imbatranire a populatiei in

urmatoarele decenii. Mediana varsteipopulatiei totala va ajunge la 46 de aniin 2030 si 52 de ani in 2060, de la 39 deani in 2011.

Sursa: INS, Eurostat, BCR Cercetare

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

2011 2015e 2020e 2025e 2030e 2035e 2040e 2045e 2050e 2055e 2060e

milioane

Populatia 0-15 Populatia activa (15-65) Populatia 65+

Mediana varstei populatiei totale a Romaniei

39

42

46

50

5152

35

37

39

41

43

45

47

49

51

53

55

35

37

39

41

43

45

47

49

51

53

55

2011 2020e 2030e 2040e 2050e 2060e

AniAni

Sursa: Eurostat, BCR Cercetare


4/17

4

Forta de munca nu va avea o contributie semnificativ pozitiva la PIB-ulpotential in anii urmatoriContributia factorilor de productie la cresterea PIB-ului potential

O prima consecinta economica aimbatranirii si reducerii populatiei totaleeste scaderea PIB-ului potential, prindiminuarea contributiei fortei de muncadar si a capitalului in conditiile afectariieconomisirii interne. PIB-ul potential alRomaniei a scazut la 1,3% in 2013 de la5% in 2004, pe seama contractieiinvestitiilor private.

Procesul de imbatranire si de reducere a

numarului de locuitori se suprapune pesteproblemele structurale ale pietei munciidin Romania, respectiv o ocupareexcesiva in agricultura si inca redusa indomeniul serviciilor. 29% din forta demunca din Romania se regaseste in

agricultura fata de 3,4% in Zona Euro.Sectorul serviciilor reprezinta 42% dinforta de munca ocupata in Romania, fatade 72% in Zona Euro.

Sursa: CE, BCR Cercetare


-1

0

1

2

3

4

5

6

7

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013e

2014e

%%

Productivi tatea totala a factori lor Forta de muncaCapital PIB potential

Populatia ocupata pe domenii de activitate (mii persoane)

45%

29%

29%

42%

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2000 2004 2008 2012

Comert s i servic ii Construct ii

Industrie Agricultura


5/17

5

Populatia inactiva in varsta de peste 50 de ani a crescut incepand din 2008

Oferirea de alternative viabile pe piatafortei de munca persoanelor cu varsta depeste 50 de ani reprezinta o prioritatepentru Romania, in conditiile in carepopulatia inactiva din aceasta grupa devarsta a crescut puternic dupa anul 2008datorita pensionarilor efectuate inclusiv pefondul recesiunii economice.

Reforma agriculturii, cu participareasectorului privat si public, poate fi o solutie

in acest sens; o lege care sa stimulezecomasarea terenurilor agricole in mariexploatatii, prin subventionareacheltuielilor notariale si de cadastruefectuate de fermierii varstnici cu ocaziavanzarii terenurilor, ar fi benefica.

Cele 1,5 miliarde de euro atrase inagricultura sub forma de investitii strainedirecte pana in prezent plaseaza Romaniape unul din primele locuri in regiune.


92

94

96

98

100

102

104

106

108

110112

92

94

96

98

100

102

104

106

108

110112

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

(2005=100)

15-64 de ani 65 de ani si peste 50-64 de ani

Populatia inactiva pe categorii de varsta

0 10 20 30 40 50 60

Pensionare

Boala/ invaliditate

Alte motive

Gandul ca nu exista unjob disponibil

Alte responsabilitatipersonale/ familiale

Educatie

Ingrijirea copiilor/ adultilorcu handicap

(%)

65 de ani si peste 50-64 de ani 15-64 de ani

Principalele motive pentru a ramane in categoria populatiei

inactive (2011)



6/17

6

Presiunea asupra bugetului de stat va creste in urma procesului de imbatranirea populatiei

Veniturile bugetare si cheltuielile cu protectia sociala inUE in 2011 (% din PIB)

A doua consecinta a imbatranirii sireducerii populatiei totale este presiuneatot mai mare asupra bugetului de stat,atat pe partea de venituri prin afectareacresterii economice cat si pe partea decheltuieli, prin majorarea cheltuielilorpentru asistenta sociala si sanatate.

Orice crestere a cheltuielilor publicepentru protectie sociala peste nivelulactual poate avea loc numai in conditiile

in care are loc si o crestere a ponderiiveniturilor bugetare in PIB, care suntprintre cele mai mici din UniuneaEuropeana la 32,9% din PIB in 2011.Cresterea veniturilor bugetare in PIBtrebuie sa se faca prin intensificarea

luptei impotriva evaziunii fiscale si nuprin majorarea fiscalitatii, care ardegrada mediul de afaceri.


Cheltuieli cu asistenta sociala si investitii publice la

100 lei venituri (lei)

Sursa: Ministerul de Finante, BCR Cercetare

BE

BG

CZ

DK

DE

EE

IE

GR

ES

FR

IT

CY

LV

LT

LU

HU

MT

NLAT

PL

PT

RO

SI

SK

FI

SE

UK

30

35

40

45

50

55

60

15 20 25 30 35

Venituri totale(% din PIB)

Cheltuieli cu protectia sociala (% din PIB)

0

15

30

45

0

15

30

45

2007 2008 2009 2010 2011 2012Cheltuieli cu asistenta sociala la o suta lei venituri bugetare

Investitii publice la o suta lei venituri bugetare


7/17

7

Romania se afla in prezent intr-o zona relativ sigura a finantelor publice inEuropa, dar reforma sistemului public de pensii trebuie sa continue

Deficitul bugetar si datoria publica in UE si SUA in anul 2012

Implementarea de catre Romania aunor masuri dure dar absolut necesarede ajustare fiscala inca in anul 2010 acondus la reducerea deficitului bugetarsub 3% din PIB in 2012; datoria publicase mentine sub control, in jurul niveluluide 36% din PIB.

Reforma sistemului public de pensii dejainceputa este un pas in directia corecta,iar eforturile trebuie continuate cu

reforma sistemului public de sanatatedupa un model relativ similar.

Introducerea sistemului de pensiiprivate in anul 2007 dupa recomandarileBancii Mondiale a fost urmata in 2010

de cresterea graduala a varstei depensionare, limitarea indexarii pensiilorcu inflatia, extinderea bazei decontributii si inasprirea pensionariloranticipate si pe caz de boala.

Sursa: Eurostat, FMI, BCR Cercetare

Impuls fiscal vs deviatia PIB in Europa Centrala si de Est

Sursa: CE, BCR Cercetare

BG

CZEE

GR

LVLT

HU PL

RO

SK

BG

CZ

EE

GRLV

LT

HU

PL

RO

SK

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

-3.0 -2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0

Medie 2006-2008

Medie 2009-2012

Impuls fiscal

Deviatia PIB(% din PIB potential)

Foarte contractionist Foarte stimulativStimulativNeutralContractionist


8/17

8

Imbatranirea si reducerea populatiei vor pune presiune asupra ratei interne deeconomisire

Depozitele institutiilor financiar monetare si soldulcontului curent in tarile UE in 2012 (% din PIB)

A treia consecinta a imbatranirii sireducerii populatiei este afectarea rateiinterne de economisire si implicit ainvestitiilor. De-a lungul vietii indiviziitind sa niveleze consumul care esterelativ constant, in timp ce veniturileurmeaza o curba in forma de clopot, cuvalori mari in timpul vietii active si mici incopilarie si la batranete. Imbatranireapopulatiei creste ponderea gospodariilorcu o rata redusa de economisire.

Stimularea economisirii populatiei esteesentiala pentru reducerea dependenteiRomaniei de fluxurile externe de capitalsi finantarea interna a cresteriieconomice depozite bancare clasice,

fonduri de pensii private, fonduri deinvestitii cu diverse grade de risc,asigurari de viata cu o componentainvestitionala, obligatiuni de stat, piatade capital.


Rata interna de economisire si rata interna de investitii in

Romania (% din PIB)

Sursa: INS, BCR Cercetare

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

160%

-6% -4% -2% 0% 2% 4% 6% 8% 10%

soldul contului curent in PIB

soldul depozitelorbancare in PIB

NL

DE

SE

AT

SK

HU

ES

PT BE

ITFR

GR

PL

EE

ROLVLT

CZ

BG

FI

15%

20%

25%

30%

35%

Dec-08

Mar-09

Jun-09

Sep-09

Dec-09

Mar-10

Jun-10

Sep-10

Dec-10

Mar-11

Jun-11

Sep-11

Dec-11

Mar-12

Jun-12

Sep-12

rata interna de economisire

rata interna de investitii

deficit de cont

curent

Sept 2012:3,4% din PIB


9/17

9

O zona sigura a deficitului de cont curent al Romaniei ar fi 2-3% din PIB, fata de4% din PIB in prezent

Structura balantei de plati (% din PIB, 2012)

Romania are in continuare un deficit decont curent mare in raport cu noul setde indicatori de evaluare avulnerabilitatii macroeconomice lanivelul Uniunii Europene care solicita ovaloare cuprinsa intre -4% si +6% dinPIB in ultimii trei ani. Politicile derestrangere a creditului de consum invaluta sunt justificate in acest context.

Performanta slaba a Romaniei in

domeniul serviciilor comercializabile(turism) lasa loc suficient pentru oimbunatatire a deficitului de cont curent.In 2012, Romania a avut un soldnegativ al serviciilor de turism in balantade plati de 300 de milioane de euro, in

timp ce Bulgaria a avut intrari nete de1,9 miliarde euro.


Soldul contului curent si cresterea economica evolutii

comparative in UE


-15%

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

Romania Ungaria Polonia Cehia Bulgaria Slovacia Turcia

Investitii de portofoliu Investi tii stra ine directe

Transferuri curente Balanta veniturilor

Balanta serviciilor Balanta comerciala (bunuri)

Contul curent

-8%

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

-25% -20% -15% -10% -5% 0% 5%

soldul contului curent (% din PIB)

crestereeconomica

medie 2006-2008medie 2010-2012

RO

RO

soldul contului curent (% din PIB)

crestereeconomica

RO

RO

BG

BG

LV

LV

LT

LTEEEE

GR

GR

ES

ES

HU

HU

IT

IT


10/17

10

Rata natalitatii din Romania a scazut in prezent la jumatate fata de ceainregistrata inainte de 1990

Rata totala de fertilitate*

Reducerea natalitatii de dupa 1990 afost cauzata de abrogarea legislatieicare interzicea avortul si contraceptiaprecum si a schimbarilor economice sisociale in contextul trecerii la un nou tipde organizare a societatii. Rata denatalitate a scazut sub 10 nascuti vii la1000 de locuitori atat in perioada 2001-2003 cat si dupa 2009, fata de o mediede 16 nascuti vii la 1000 de locuitori inanii 80 sau 27 nascuti vii la 1000 de

locuitori in 1967 1968.

In anul 2011 numai Ungaria avea o ratatotala de fertilitate mai mica decat cea aRomaniei in Uniunea Europeana. Ratascazuta de fertilitate reprezinta

principalul motiv al persistentei valorilornegative ale sporului natural alpopulatiei in Romania.

Migratia neta si sporul natural al populatiei

* Diferenta intre imigranti si emigranti; ** diferenta intre numarulnascutilor vii si cel al persoanelor decedate.

0.6

0.8

1.0

1.2

1.4

1.6

1.8

0.6

0.8

1.0

1.2

1.4

1.6

1.8

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

UE-27 2005-2011

*Numarul mediu de copii la o femeie.

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

miimii Sporul natural al populatiei**Migratia neta*




11/17

11

Speranta medie de viata la nastere va creste cu 4 ani pana in 2030, atat pentrufemei cat si pentru barbati

Speranta de viata, pe sexe


Rata de dependenta a varstnicilor* (%)

* Populatia cu varsta de peste 65 de ani raportata lapopulatia de varsta activa 15-64 de ani.

10

20

30

40

50

60

70

10

20

30

40

50

60

70

2011 2020e 2030e 2040e 2050e 2060e

RO UE-27

12pp

8pp

Cresterea sperantei medii de viata lanastere la 75 de ani in 2011, de la 70 deani in 1990, a condus la consolidareaponderii populatiei de peste 65 de ani intotal populatie. In 2011 la fiecarepersoana de peste 65 de ani existau 5persoane apte de munca (15-64 ani), darmai putin de o persoana era salariat careplatea contributii pentru sistemul publicde pensii.

Variatia atipica a numarului de nasteri dinperioada 1967-1970 in comparatie curestul anilor, dupa adoptarea decretuluidin anul 1966 care interzicea intreruperilede sarcina, va amplifica presiunea asuprasistemelor publice de pensii si sanatate in

jurul anului 2035. Romania trebuie sadezvolte pana atunci sisteme private depensii si sanatate suficient de puternicepentru a prelua o parte din povaraexistenta in sectorul public.Sursa: Eurostat, BCRCercetare

67

71

75

73

78

82

1314

17

15

18

20

7075

78

14

16

18

0

5

10

15

20

25

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1990 2011 2030e 1990 2011 2030e

AniAni

Barbati Femei Totala

Speranta deviata la nastere Speranta de viata lavarsta de 65 de ani


12/17

12

Pensionarile au reprezentat in trecut un substitut pentru trimiterea in somaj iaraceasta practica pune presiune asupra sistemului public de pensii

Reducerea treptata a numarului decontribuabili la sistemul public de pensiiconcomitent cu cresterea numarului debeneficiari au accentuat presiunile ininteriorul sistemului public de pensii.Practica pensionarii a inceput sa fiefolosita ca un substitut pentru trimitereain somaj a angajatilor din intreprinderileneviabile de stat inca din anii 90, iarintroducerea pensiilor anticipate partialin anul 2001 a accentuat un trend care

oricum era negativ.

Inregistrarea permanenta a unei rate dedependenta supraunitara in sistemulpublic de pensii incepand din anul 1998,precum si majorarea semnificativa a

ratei medii de inlocuire a castiguluisalarial prin pensie incepand din anul2008 conduc la un deficit al sistemuluipublic de pensii.

Evolutia numarului de pensionari si de salariati


Rata de inlocuire pensie/ castig salarial net


0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

1.4

1.6

0

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

6,000

7,000

8,000

9,000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

mii persoane

Nr mediu al pensionarilorNr mediu al salariatilorRaportul intre pensionari si salariati (sc. din dr.)

0,4

1,2

0

200

400

600

800

1,000

1,200

1,400

1,600

1,800

20

25

30

35

40

45

50

55

60

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

lei% Pensia medie lunara (sc. dreapta)

Castigul salarial mediu net (sc. dreapta)

Rata de inlocuire pensie/castig salarial

34%

50%


13/17

13

Scaderea veniturilor asigurate prin intermediul sistemului public de pensiiimplica necesitatea economisirii / investirii individuale in timpul vietii active

Distributia salariatilor si a pensionarilor de asigurari sociale destat dupa nivelul veniturilor la sfarsitul anului 2011

1 din 3 angajati romani avea un salariubrut de peste 2000 de lei la finalul anului2011; pe de alta parte numai 1 din 70de pensionari cuprinsi in sistemulasigurarilor sociale de stat avea opensie mai mare de 2000 de lei la aceadata. Completarea veniturilor labatranete din surse alternative devineastfel o necesitate majora pilonul 2 si3 al sistemului privat de pensii, fonduride investitii, depozite bancare clasice,

asigurari de viata cu o componentainvestitionala, actiuni tranzactionate peo bursa de valori.

Reducerea abrupta a venitului asiguratprin intermediul sistemului public de

pensii in comparatie cu venitul dintimpul vietii active conduce laschimbarea stilului de viata la batranete,un pas pe care nu multi dintre romanisunt pregatiti sa il accepte.

Sursa: INS, BCR Research


0

5

10

15

20

25

30

0

5

10

15

20

25

30

panala800

801-1000

1001-1500

1501-2000

2001-3000

3001-4000

4001-5000

peste5000

panala800

801-1000

1001-1500

1501-2000

2001-3000

3001-4000

4001-5000

peste5000

% %59%Salariati Pensionari

0

20

40

60

80

100

O vacanta anuala de osaptamana

Cheltuieli financiareneprevazute

Sa manance carne sipeste la fiecare 2 zile

Sa incalzeascalocuinta adecvat

Persoane cu varsta 65-

Persoane cu varsta 65+

(%)

Ponderea populatiei din Romania care nu isi permite anumiteactivitati


14/17

14

Persoanele de peste 65 de ani sunt mai expuse saraciei materiale severeNumarul de persoane expuse saraciei (2011)


Ponderea persoanelor afectate de saracie materiala severa in

total populatie in functie de varsta (%)


Asigurarea resurselor financiare alepersoanelor varstnice se face prin patrumetode principale: sistemul public depensii, sistemele private de pensii (pilon 2si 3), transferul de resurse de la membriimai tineri ai familiei catre cei varstnici siutilizarea activelor financiare sinefinanciare acumulate pe parcursul vietiiactive. Toate aceste metode cunoscconstrangeri in cazul Romaniei.

In 2011, 29% din populatia totala aRomaniei era afectata de saraciemateriala severa. Vulnerabilitateavarstnicilor in fata saraciei materialesevere este usor mai mare decat apersoanelor cu varsta sub 65 de ani.

Raspunsul principal al autoritatilor trebuiesa fie dezvoltarea domeniilor economicecare pot reduce saracia (agriculturaorientata spre piata) si numai in subsidiaracordarea de ajutoare sociale.

0

10

20

30

40

50

60

Bulgaria Letonia Romania Lituania Polonia Germania Cehia

Persoane cu varsta 65-

Persoane cu varsta 65+

%

Saraciemonetarapersoanele careau un venitdisponibil maimic de 60% dinmediana venituluinationaldisponibil

Saracie materialaseverapersoanele carenu isi permit oserie de cheltuielibine determinate

Intensitate a muncii foarte scazutapersoanele care traiesc in gospodarii undeadultii au lucrat in medie in anul precedent maiputin de 20% din potentialul lor total

1,577

2,960

166

326

336

2,128

181

mii persoane


15/17

15

Activele financiare detinute de un roman sunt de 2 ori mai mici decat cele aleunui polonez si de 13 ori mai mici decat cele ale unui german

Structura activelor financiare ale populatiei (EUR/locuitor, 2011)


Procesul de economisire / investire dinRomania a fost afectat in anii 90 deinflatia foarte ridicata, de lipsa deincredere a populatiei in fondurile deinvestitii in urma unor falimenterasunatoare, de lipsa de dezvoltare a

Bursei de Valori si de intrarea tarzie pepiata a companiilor de asigurari de viatasi a fondurilor private de pensii.

Plasamentele ilichide de tipul actiunilor

necotate si alte participatii suntpredominante in structura activelorfinanciare ale romanilor cu o pondere de47% in total, fata de un nivel de 16% inPolonia si 5% in Germania.

Spre deosebire de alte tari din EuropaCentrala si de Est, populatia Romanieiva imbatrani intr-un ritm mai accelerat inurmatorii 20 de ani fata de ultimii 20 deani.

Evolutia medianei varstei populatiei (ani) in Europa:

1990 2011 2030

30

35

40

45

50

Germania Letonia Cehia Romania Bulgaria Polonia Lituania

1990

2011

2030

ani


0

2000

4000

6000

8000

10000

Romania Bulgaria Lituania Letonia Polonia Cehia Germania

Fonduri private de pensii si asigurari de viata

Numerar si depozite

Actiuni cotate

Actiuni necotate

Fonduri de investitii

19700EUR

23600EUR


16/17

16

Va multumim !


17/17

17

Nota catre investitori

Analistii certifica faptul ca opiniile lor privind companiile sau instrumentele financiare la care acest raport se refera sunt exprimate cu buna credinta sica nu au primit si nu vor primi, direct sau indirect, vreun beneficiu in schimbul publicarii anumitor opinii sau recomandari, astfel cum sunt prevazute in

cuprinsul raportului. Detalii privind autorul raportului precum si limitari / avertismente specifice sunt prevazute in cuprinsul raportului. Acest documenteste conceput ca o sursa suplimentara de informare destinata clientilor nostri. La baza acestuia stau cele mai bune resurse disponibile autorilor in

momentul publicarii. Informatia si sursele datelor folosite sunt considerate a fi demne de incredere. Cu toate acestea, Erste Group Bank AG cat siafiliatii sai nu isi asuma responsabilitatea pentru acuratetea sau intregimea informatiilor cuprinse aici. Rezumatul si raportul de cercetare la care serefera constituie o analiza financiar(research) si nu reprezintconsultanta pentru investitii sau o recomandare in acest sens.

Datele statistice utilizate in acest raport sunt cele disponibile la data de 15 martie 2013. Cele mai recente date cu privire la Recensamantul Populatiei si

Locuintelor 2011 sunt cele cuprinse in comunicatul de presa al Institutului National de Statistica din data de 24 august 2012, cu rezultate preliminare aleRecensamantului Populatiei si Locuintelor 2011. Datele preliminare arata ca populatia stabila a Romaniei era de 19.043.767 persoane in anul 2011.

Publicarea rezultatelor finale ale Recensamantului Populatiei si Locuintelor 2011 se va realiza in a doua parte a anului 2013. Seriile de date dinstatisticile demografice pentru perioada intercensitar(2002-2011) vor fi recalculate i diseminate de catre Institutul National de Statistica in perioada

2014-2015. Consideram ca modificarile care pot interveni asupra seriilor de date demografice sunt relativ minore si nu vor influenta semnificativconcluziile acestui raport. Ipotezele privind evolutia structurii pe varste si a numarului total al populatiei Romaniei corespund unui scenariu moderat alautorilor acestui raport.

Date post:	20-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	alexandra-bogdanoff
View:	224 times
Download:	0 times

Imbatranirea Populatiei in Romania

Documents