Procesul de îmbătrânire al populaţiei, care este şi facotrul principal de risc legat de strucutra populaţiei, reprezintă una dintre multiplele amenniţări globale la adresa omenirii. Aşadar, ameninţarea globală asupra civilizaţiei, care este pusă în pericol, deoarece din cauza îmbătrânirii, populaţia nu mai poate evolua. De fapt, litearatura de specialitate 1 remarcă faptul că, şi anume, creşterea ponderii şi numărul vârstnicilor, sunt probleme de ordin social, care au soluţii sociale şi mai puţin probleme de ordin demografic, care să poată fi soluţionate prin măsuri de politică demografică. Prin urmare, îmbătrânirea demografică a populaţiei reprezintă procesul de modificare a structurii populaţiei pe vârste, în favoarea grupelor de vârstă înaintată, ca tendinţă fermă şi de lungă durată 2 . 1 Completez mai tz!!! 2 Asandului, Laura - ,, Elemente de demografie”, Editura, Iaşi, p.
Transcript
Procesul de îmbătrânire al populaţiei, care este şi facotrul principal de risc legat de
strucutra populaţiei, reprezintă una dintre multiplele amenniţări globale la adresa omenirii.
Aşadar, ameninţarea globală asupra civilizaţiei, care este pusă în pericol, deoarece din cauza
îmbătrânirii, populaţia nu mai poate evolua.
De fapt, litearatura de specialitate1 remarcă faptul că, şi anume, creşterea ponderii şi
numărul vârstnicilor, sunt probleme de ordin social, care au soluţii sociale şi mai puţin probleme
de ordin demografic, care să poată fi soluţionate prin măsuri de politică demografică.
Prin urmare, îmbătrânirea demografică a populaţiei reprezintă procesul de modificare a
structurii populaţiei pe vârste, în favoarea grupelor de vârstă înaintată, ca tendinţă fermă şi de
lungă durată2.
Imbatranirea populatiei, costurile ridicate ale noilor tehnologii medicale, cresterea
exigentelor populatiei sporesc cererea de servicii de sanatate. Guvernele se confrunta cu o
crestere a costurilor peste capacitatea cetatenilor de a plati pentru serviciile de sanatate, in
special prin mijloace colective precum asigurarea sociala. Cea mai afectata categorie de
populatie ramane aceea a varstnicilor, cei mai mari consumatori de servicii de sanatate, cu
cele mai mici venituri. - Ponderea persoanelor apartinand varstei a treia a crescut
spectaculos in ultimele decenii, atat in tara noastra, cat si in celelalte tari. Datele statistice
furnizate de ONU arata ca numarul populatiei varstnice din intreaga lume a ajuns la peste
500 de milioane de persoane. In 1950, pe Glob existau numai 200 de milioane de varstnici,
1 Completez mai tz!!!2 Asandului, Laura - ,, Elemente de demografie”, Editura, Iaşi, p.
in timp ce inaintea celui de-al doilea razboi mondial erau mai putin de 100 de milioane de
batrani. Potrivit acelorasi surse, se estimeaza ca, in 2025, numarul persoanelor varstnice va
fi de 1 miliard, ceea ce reprezinta mai mult de 14% din populatia planetei. Raportat la
situatia mondiala, Romania apare deja cu un procent de 17% de persoane imbatranite fata
de populatia generala, dar cu perspectiva de accentuare in urmatorii ani. Faptul ca
populatia mondiala imbatraneste este o certitudine. In Italia si Grecia, mai mult de 22 de
procente din populatie au varste mai mari de 60 de ani, comparativ cu 16,5% in SUA. Se
estimeaza ca din 1996 si pana in 2025 procentul de persoane de peste 60 de ani va creste cu
17, pana la 82% in tarile europene si cu 200% in tarile dezvoltate. Pana in 2025, in Italia si
Japonia se asteapta sa fie cea mai mare proportie de persoane peste 60 de ani, aproximativ
o treime din populatie. Oricum, datorita faptului ca tari in curs de dezvoltare precum
China si India au cel mai mare numar de locuitori, acestea vor avea in continuare cel mai
mare numar, in valori absolute, de varstnici. In 1996, cel mai mare numar de persoane
peste 75 de ani traia in China, urmat de SUA si India. Cresterea exploziva a procentului de
varstnici in toata lumea este corelata cu descresterea substantiala a ratei natalitatii in
ultimii 20 de ani in numeroase tari, migrarii populatiei tinere din anumite zone din motive
economice si descresterea generala a mortalitatii, inclusiv cea cauzata de bolile infectioase
in tarile dezvoltate, si a bolilor coronariene si cerebrovasculare in Europa si alte tari
dezvoltate. In SUA, Canada si Australia, mortalitatea cauzata de bolile coronariene a
scazut cu aproximativ 25% in ultimii 25 de ani.- In Romania In 2002, conform Institutului
National de Statistica, comparativ cu 1992, se observa tendinta clara de crestere a grupei de
varsta peste 60 de ani pe fundalul unei natalitati scazute sugerate de scaderea numarului de
locuitori cu varste cuprinse in intervalul 0-14 ani. Numarul mediu al pensionarilor in
trimestrul I 2005 a fost de 6.187 mii persoane, in scadere cu 25.000 de persoane fata de
trimestrul IV 2004. Pensia medie lunara a pensionarilor de asigurari sociale de stat in
trimestrul I 2005 a fost de 2.599.307 lei lunar, in crestere cu 3,4% fata de trimestrul IV
2004. Raportul dintre pensia medie de asigurari sociale de stat pentru limita de varsta, cu
stagiu complet de cotizare (fara impozit) si castigul salarial mediu net in trimestrul I 2005 a
fost de 51,5%. - -Mortalitate si morbiditate In SUA, aproximativ 70% din decese survin
dupa varsta de 65 de ani. Pana in 2025 se asteapta ca procentul de decese asociate varstei
inaintate sa creasca si pe restul globului, cu mai mult de 60% din decese dupa 65 de ani si
mai mult de 40% dupa varsta de 75 de ani. In majoritatea tarilor, declinul global al ratei
mortalitatii este foarte bine documentat, dar cauzele deceselor, mai ales la varste inaintate,
variaza de la o regiune la alta. Ratele deceselor de cauze coronariene, cea mai comuna
cauza de deces, variaza, de asemenea, in lume. In 1990, acest indicator avea o valoare de
peste 2.000 la suta de mii de barbati peste 65 de ani in Irlanda, Finlanda, Danemarca,
Regatul Unit, Noua Zeelanda si fosta Uniune Sovietica si de sub 700 la suta de mii de
barbati in Spania, Franta, China, Japonia si Hong Kong. Rate similare ale mortalitatii se
intalneau si la femei. In Europa, mortalitatea prin accident vascular cerebral merge de la
mai putin de 494 la suta de mii de barbati cu varste mai mari de 65 de ani in Franta pana la
mai mult de 1.954 la suta de mii de barbati in Portugalia. Deoarece datele despre rata
deceselor la varstnici sunt foarte putine, se impune cooperarea intre tari pentru a colecta si
compara informatiile si pentru a intelege mai bine cauzele longevitatii extreme. In
Romania, cea mai mare mortalitate se inregistreaza, in continuare, prin boli ale aparatului
circulator (in crestere fata de 1990) si prin tumori (oarecum in scadere fata de 1990). - " -
fondurile pentru sanatatea romanilor nu sunt suficiente. In timp ce Romania cheltuieste
pentru sanatate 80 de euro/persoana, in tarile europene media este de 800 de
euro/persoana. Cifrele vorbesc singure. Este evidenta subfinantarea."œ Prof. dr. Mircea
Cinteza, fost ministru al Sanatatii - -Speranta de viata conform unor date din 1996 este cea
mai mare pentru femeile din Canada, Japonia si Australia. In cele mai multe tari, barbatii
au o speranta de viata mai mica decat femeile. In ciuda faptului ca in SUA speranta de viata
nu este cea mai mare, persoanele in varsta traiesc mai mult decat in alte tari. Pentru femeile
in varsta de 80 de ani, speranta de viata este de 9,1, mai mare decat in Japonia, Suedia,
Franta si Anglia. Acelasi lucru este valabil si pentru barbatii americani. In tara noastra,
durata medie de viata era in 2002 de 67,6 ani pentru barbati si 74,5 ani pentru femei, in
crestere cu un an pentru fiecare comparativ cu perioada 1997-1999. Acest lucru se
datoreaza imbunatatirii accesului la serviciile medicale, tratamente si medicamente tot mai
performante, precum si promovarii unei alimentatii sanatoase. Consumul de servicii de
sanatate Deoarece numarul persoanelor in varsta este in crestere, procentul de boli cronice
asociate varstei, precum boli cardiovasculare, fractura de sold si boala Alzheimer creste si
el. Persoanele afectate de aceste patologii sunt consumatoare mai mari de servicii medicale
si au nevoie de ingrijire la domiciliu. De exemplu, fractura de sold cauzeaza limitare fizica,
spitalizare, morbiditate continua si mortalitate excesiva. Prin compararea incidentelor
fracturii de sold in 6 tari, acestea cresc cu varsta si sunt mai mari la femei decat la barbati.
Proportia persoanelor spitalizate in fiecare an variaza foarte mult in cadrul tarilor
industrializate. In 1996, cele mai mari rate ale spitalizarii se intalneau in Austria, Finlanda
si Islanda (1 din 4 persoane), iar cele mai mici, in Japonia (1 din 10) si Mexic (1 din 7).
Media pentru tarile industrializate a fost de 1 din 6 persoane spitalizate (1 din 8 pentru
SUA). - Costurile spitalizarii au fost: mai mult de 1.000$ in SUA, 632$ in Danemarca, intre
300 si 500$ in Canada, Spania, Italia si Regatul Unit. Cele mai mici sume cheltuite s-au
incadrat intre 100 si 200$ in Islanda, Luxemburg, Finlanda, Grecia, Norvegia si Austria si
mai putin de 100$ in Japonia, Cehia si Turcia. In tara noastra, subfinantarea sistemului
sanitar este evidenta, iar cei care sunt cei mai mari consumatori de servicii de sanatate,
varstnicii, populatia cu veniturile cele mai mici, au de suferit de pe urma acestui fenomen.
Institutionalizarea Fracturile de sold si invaliditatile fizice implica institutionalizarea, dar
cel mai important factor ramane invaliditatea cognitiva. Prevalenta pentru
institutionalizare la pacienti cu varste mai mari de 65 de ani s-a incadrat intre 2 si 8 in
diferite tari. - Markerii biologici ai imbatranirii Schimbarile impuse de varsta sunt frecvent
asociate cu o probabilitate de crestere relativa a mortalitatii, dar nu este cazul tuturor
modificarilor. Albirea parului este un semn al inaintarii in varsta, dar nu creste
probabilitatea mortalitatii. Schimbarile datorate varstei care nu sunt asociate cu o boala
specifica, dar care sunt asociate cu o crestere generalizata a mortalitatii pot fi catalogate
drept biomarkeri ai imbatranirii si ajuta la distingerea varstei biologice de cea cronologica.
Biomarkerii sunt predictori mai buni ai probabilitatii de mortalitate decat trecerea
timpului. Incrucisarea fibrelor de colagen, rezistenta insulinica sau capacitatea expiratorie
pulmonara au fost propuse drept candidati, dar pana in prezent nici un biomarker al
imbatranirii nu a fost validat si universal acceptat. - -Pensionarea Un factor indirect, dar
important in atingerea unei varste inaintate intr-o stare de sanatate cat mai buna este
consecinta financiara a pensionarii. In 1992, procentul de persoane peste 65 de ani, care
participau la procesul de productie (ce erau economic activi), era de 5,5% in Italia si 3,5%
in Franta; in SUA - 15,5% si 16,5% in Irlanda (cifra valabila pentru aceste doua tari doar
pentru barbati). Unele tari au programe foarte complete de pensionare, in timp ce altele
asigura cu dificultate o remunerare dupa varsta pensionarii. In SUA si Marea Britanie,
aproape 100% din persoanele care muncesc sunt acoperite de serviciile sociale si alte
societati, dar in China si India, doar 20% vor beneficia de pensie. Exista azi in randul
populatiei anumite opinii, prejudecati, clisee, care considera ca batranii sunt complet
inadaptabili la schimbari, conservatori, demodati, dominati de mentalitati si conceptii
invechite, egoisti, irascibili, neajutorati, dependenti de ceilalti, rigizi, bolnavi si inutili. Se
impune insa crearea unei opinii favorabile fata de varstnic si problemele sale, deoarece
persoana varstnica isi gaseste din ce in ce mai greu loc in societatea moderna, societate care
genereaza batranete, dar tinde sa o respinga si sa o izoleze. Un rol deosebit ii revine
medicului de familie catre care batranii se adreseaza cu preponderenta. Medicul de familie
este primul cu care varstnicul vine in contact si care adesea se vede nevoit sa rezolve multe
din problemele de sanatate ale acestuia. In numeroase cazuri, insa, pacientul varstnic se
confrunta cu exacerbari ale unor patologii cronice care impun spitalizare si care apoi
necesita ingrijire la domiciliu. -Imbatranirea, un proces ireversibil Imbatranirea este un
fenomen universal si, deocamdata, ireversibil care are la baza schimbari ce determina
degenerarea progresiva a organismului. Acest fenomen vizeaza moleculele (ADN, proteine,
lipide), celulele si organele. Bolile asociate varstei inaintate precum artrita, osteoporoza,
bolile cardiace, cancerul, boala Alzheimer, sunt adesea de sine statatoare. Chiar daca
procesul de imbatranire este distinct de bolile asociate fenomenului, se intelege de la sine ca
procesul de imbatranire determina acele modificari care cresc probabilitatea ca o maladie
asociata imbatranirii sa survina. Unii gerontologi prefera termenul de senescenta, deoarece
imbatranirea implica trecerea timpului necesar pentru a rezulta deteriorarea care incepe
de la varste mici (inca de la 10-12 ani). Modificarile induse de varsta inaintata Pentru
oamenii din tarile dezvoltate, modificarile induse de varsta includ o scadere a auzului, mai
ales pentru frecventele mai inalte, precum si declinul abilitatii de a simti gustul sarat si
amar (dulce si acru este mult mai putin afectat). Nivelul de anticorpi creste cu varsta, iar o
treime din barbati si jumatate din femeile peste 65 de ani reclama simptomele unei artrite.
Se stie, de asemenea, ca jumatate dintre cei peste 65 de ani isi pierd toti dintii. Batranii au
nevoie de o cantitate dubla de insulina pentru ca glucoza sa ajunga la nivelurile din sangele
celor tineri si ca, pe langa acest fenomen, survine si o reducere a sensibilitatii la factori de
crestere si hormoni datorita scaderii numarului de receptori si disfunctionalitatii post-
receptor. Greutatea corporala sufera un declin dupa 55 de ani datorita pierderii de tesut
muscular, apa si tesut osos (masa celulelor la varsta de 70 de ani este 36% din cea de la
varsta de 25 de ani). Procentul de grasime corporala creste spre varsta de 60 de ani, iar
forta musculara la barbatii de 80 de ani sufera un declin cu 30-40% fata de cei de 30 de ani.
Timpul de reactie la 60 de ani este cu 20% mai mare decat cel de la 20 de ani. Varstnicii
tind sa aiba un somn mai superficial, sa adoarma mai frecvent si pentru perioade mai mici
insotite de o reducere a somnului REM. Presbiopsia survine la 42% dintre indivizii cu
varste cuprinse in intervalul 52-64 de ani, la 73% dintre cei aflati in intervalul 65-74 si la
92% dintre cei peste 75 de ani. Aproximativ jumatate dintre varstnicii peste 85 de ani au
intre 3 si 9 conditii patologice asociate si cauza mortii pentru acestia ramane frecvent
necunoscuta. Privire de ansamblu asupra fenomenului imbatranirii -Multi cercetatori s-au
intrebat daca exista o singura cauza (celulara sau hormonala) care se afla in spatele
fenomenului de imbatranire sau daca imbatranirea este multicauzala. Diferentele sperantei
de viata intre specii au ridicat mari semne de intrebare in aceasta privinta. Prin vindecarea
unor maladii, precum cele cardiovasculare sau cancerul, speranta de viata nu se modifica
spectaculos. Prin vindecarea cancerului nu se adauga decat 2 ani, in plus, de viata, iar daca
se elimina afectiunile cardiovasculare, rezulta inca 3-4 ani in plus. Speranta de viata medie
variaza cu susceptibilitatea crescuta pentru boli, accidente si suicid, iar speranta de viata
maxima este determinata de rata de imbatranire. Substante chimice, restrictia calorica si o
nutritie adecvata, precum si alte interventii care cresc speranta de viata incetinesc si
procesul de imbatranire. Daca fiintele umane nu ar mai suferi de boli sau nu ar mai
imbatrani, iar singurele cauze de deces ar fi accidentele, suicidul si homicidul, la o populatie
de un miliard, un individ de 12 ani ar avea o speranta de viata medie de 1200 de ani si o
speranta de viata maxima de 25000 ani. In 1825, Benjamin Gompertz descoperea ca
probabilitatea de deces creste exponential cu varsta dupa maturitate, o observatie empirica
ce a rezistat in timp. Un individ de 35 de ani are probabilitatea de deces de doua ori mai
mare decat unul de 25 de ani, iar o persoana cu varsta de 25 de ani, o probabilitate de 2 ori
mai mare decat unul de 15 ani. Cresterea exponentiala nu continua dupa varsta de 80 de
ani si rata de deces poate chiar sa sufere un declin dupa 110 ani. Alimentatia de tip
mediteranean a determinat un platou liniar al ratei de deces cand ramane 20-25% din
populatie. In mod similar, riscul de a dezvolta boala Alzheimer se dubleaza la fiecare 5 ani
dupa varsta de 60 de ani, care probabil atinge un platou dupa 90 de ani (cand jumatate din
populatie sufera de dementa). Riscul de cancer creste exponential cu varsta, dar pare si el
sa atinga un platou la populatia foarte varstnica. O explicatie ar putea fi faptul ca un
segment de populatie care este considerabil mai rezistenta datorita bagajului genetic si
comportamentului ce ar putea ramane dupa ce marea majoritate heterogena a decedat. O
alta explicatie ce sugereaza eliminarea completa a fortelor de selectie naturala la varste
extrem de inaintate care cauzeaza supravietuirea ulterioara este in totalitate rezultatul unei
tendinte aleatorii genetice. -Prin compararea sperantei de viata a speciilor, a rezultat ca
longevitatea este influentata genetic. Un elefant traieste de aproape 10-20 ori mai mult
decat un soarece, dar ambele specii au acelasi numar de batai cardiace si de respiratii pe
parcursul vietii. In plus, potentialul metabolic este acelasi, aproximativ 200 kcal. Acest
indicator este similar pentru majoritatea speciilor de mamifere, dar la oameni atinge
valoarea de 800 kcal. Creierul foloseste mai multa energie decat orice alt organ. Relativa
speranta de viata mare a oamenilor este explicata partial in termeni moleculari prin
niveluri scazute de producere a radicalilor liberi, un nivel scazut de acizi grasi nesaturati si
al numarului mare de enzime de reparare a ADN-ului. O explicatie revolutionara face
referire la faptul ca avantajele supravietuirii conferite de un creier mai mare si de un
volum corporal mai mare justifica investitia metabolica in construirea unor structuri
celulare si tisulare mai rezistente care sa le protejeze prin enzime antioxidante, prin enzime
de reparare a ADN-ului si printr-un sistem imun puternic. Contributia hranei la
supravietuirea mult peste varsta fertila justifica faptul ca parintii traiesc cu mult peste
perioada in care pot procrea. Progeria, o maladie teribila Numita si "sindromul
Hutchinson-Gilford", progeria este o afectiune genetica rara care apare la copii si este
caracterizata prin imbatranire prematura. Desi exista mai multe forme de progeria, tipul
initial al afectiunii a fost descoperit de medicii al caror nume il poarta (1886-1897, Anglia).
Incidenta acestei boli este de 1 la 4-8 milioane de nou-nascuti. Ambele sexe si toate rasele
sunt afectate in egala masura; au fost raportate cazuri in intreaga lume, inclusiv in
Romania. Desi la nastere copiii par sanatosi, ei incep sa dezvolte simptomele de progeria
inainte sa implineasca 2 ani. Ei inceteaza sa mai creasca, aspectul pielii este unul
imbatranit, articulatiile functioneaza cu dificultate, riscul de fracturi si de stop cardiac
creste si se generalizeaza ateroscleroza. Acesta din urma este si cauza de deces a copiilor
bolnavi de progeria, care supravietuiesc foarte greu 13 ani, in medie (in unele cazuri se
poate ajunge pana la 21 de ani, dar au fost decese si la 8 ani). Cauza acestei boli este o
mutatie a genei LMNA. Aceasta produce o proteina, Lamin A, considerata liantul care
pastreaza grupate nucleele celulare. Cercetatorii considera ca deficienta de Lamin A face
nucleele instabile, iar aceasta instabilitate celulara pare sa duca la imbatranire prematura,
fapt confirmat in octombrie 2002 dupa ce s-a reusit izolarea genei incriminate in acest
proces. - Lupta cu imbatranirea Gerontologia este stiinta care studiaza cauzele si
mecanismele fenomenului de imbatranire, stiinta care a facut progrese importante prin
studii de biologie moleculara si, mai recent, prin studii de inginerie genetica. De cealalta
parte, geriatria este o disciplina medicala, ca toate celelalte, ce are in centrul atentiei
tratamentul persoanei de varsta a treia, cu toata polipatologia aferenta, fiind stiut ca la
varstnici apar mai multe afectiuni cronice, care, de multe ori, se acutizeaza. Geriatria este
ramura medicala creata de prof. dr. Ana Aslan, o disciplina care capata din ce in ce mai
mare importanta. In anul 1951, prof. dr. Ana Aslan intemeia, la Otopeni, institutul care
astazi ii poarta numele, institut la care s-au tratat mari personalitati ale lumii. Cea mai
importanta realizare a prof. dr. Ana Aslan a fost descoperirea efectului eutrofic si
regenerativ al procainei si elaborarea produsului care a facut inconjurul lumii: Gerovital
H3 cu efect profilactic si curativ asupra imbatranirii premature si a bolilor asociate varstei:
reumatism, depresie, ateroscleroza, Parkinson, regenerare capilara si repigmentare, vitiligo
si alte boli cronice. La ora actuala, exista doua strategii generale pentru prelungirea vietii,
si anume: eforturi pentru a invinge bolile majore si eforturi pentru modificarea proceselor
biologice care insotesc imbatranirea. Abuzul de medicamente, automedicatia sunt mai
frecvent practicate de varstnici, in speranta unei vindecari a maladiilor de care sufera.
Specialistii subliniaza ca medicamentele recomandate varstnicilor au adesea efecte negative,
unele dand reactii secundare nedorite, mai nocive decat boala pentru care au fost
administrate. Cu toate ca nu s-a dovedit cu certitudine ca exista vreo substanta care
mareste durata de viata maxima, cateva studii indica faptul ca anumiti suplimente nutritive
ar putea prelungi supravietuirea unor mamifere in laborator. Substante precum procaina,
deanolul, deprenylul, levodopa, fenforminul si fenitoinul (din clasa medicamentelor) si
vitamina E, piridoxina, pantotenatul, melatonina, cisteina, cromul si coenzima Q10. Exista
5 mecanisme identificate prin intermediul carora suplimentele actioneaza: antioxidant;
antiglicare; influentarea metabolismului; imbunatatirea sistemului imun; actiunea la nivel
cerebral. Pe aceste efecte se bazeaza multitudinea de suplimente nutritive care se
promoveaza pe piata la ora actuala. In incercarea de a vinde populatiei speranta unei
prelungiri a vietii, comerciantii recurg, de multe ori, la tehnici spectaculoase de marketing.
Cert este ca un "elixir al tineretii" nu exista, iar procesul de imbatranire este ireversibil.
Cea ce poate face medicina la momentul actual este sa incetineasca procesul imbatranirii
prin promovarea unui mod de viata sanatos, lipsit de excese si printr-o integrare sociala
puternica a varstnicilor. Aparitia unor programe viabile de integrare in campul muncii si
dupa varsta actuala a pensionarii trebuie sa constituie o politica de stat, in conditiile in care
pentru anul 2025 se estimeaza ca procentul varstnicilor va fi de aproximativ 14% din
totalul populatiei. de dr. Razvan Constantinescu - Bibliografie The Merck Manual of
Geriatrics-Chapter 2, Demographics-World demographics. Journals of Gerontology
58A(6):B495-B507 (2003). Science 280:855-860 (1998). Proceedings of The National
Academy of Sciences (USA) 93:15.249-15.253 (1996).
Îmbătrânim împreună cu Europa
Europenii trăiesc mai mult, sunt mai sănătoşi, iar femeile au acces egal cu bărbaţii la piaţa
forţei de muncă - iată una dintre realităţile europene. Cu toate acestea, Uniunea Europeană
trebuie să-şi adapteze politicile economice la nişte indici noi, arată în studiu al Comisiei
Europene. Şi asta, deoarece îmbătrânirea populaţiei - condiţionată de scăderea natalităţii şi
creşterea speranţei de viaţă - este o provocare fără precedent pentru Europa. Conform
estimărilor, rata natalităţii este atât de scăzută, încât populaţia se poate reduce dramatic în
următorii 50 de ani.
�Să privim prin ochelari demografici��
Analizând fenomenul îmbătrânirii populaţiei, Vladimir Spidla, Comisarul european pentru
Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Şanse Egale, a calificat problema demografică a
Europei drept o �bombă cu ceas�. �În viitor va trebui să privim toate politicile noastre prin
ochelari demografici. Schimbările vor fi evidente la nivelul pieţei forţei de muncă, al sistemelor
de sănătate şi pensii, dar îmbătrânirea demografică va fi o provocare şi pentru sistemul de
educaţie, planificarea urbană sau infrastructură�, a subliniat comisarul european.
�Până în 2050, şi populaţia României va îmbătrâni, reducându-se numeric, aceasta fără a ţine
cont de migraţie. Numărul românilor va scădea la 16 milioane din cele 21,6 câte sunt acum.
Înainte de integrarea în UE, guvernul român a elaborat politici sectoriale, menite să
îmbunătăţească serviciile sociale şi de sănătate pentru vârstnici. Iar Ministerul Administraţiei şi
Internelor controlează fenomenul migraţiei şi aplică măsuri pentru muncitorii plecaţi în
străinătate care ar dori să se întoarcă în România�, spune Dr. Laurian Arghişan, coordonator
de programe UNFPA România.
În 2002, la Reuniunea internaţională de la Madrid privind îmbătrânirea populaţiei a fost adoptat
un Plan de Acţiuni, recomandate tuturor statelor-membre ale ONU. Planul califică oamenii în
etate drept resurse umane importante în dezvoltarea socială. Guvernele ţărilor-membre ONU şi-
au asumat răspunderea faţă de calitatea vieţii şi a sănătăţii bătrânilor.
�Bătrânii nu sunt trataţi ca resurse umane�
Savanţi din peste 20 de ţări din UE, Asia şi CSI s-au reunit săptămâna trecută la Chişinău, în
cadrul conferinţei �Îmbătrânirea populaţiei - provocări şi oportunităţi pentru ţările din Europa de
Est, Caucaz şi Asia Centrală�, organizată de Fondul ONU pentru Populaţie din RM şi Comisia
Economică Europeană (UNECE). Experţii au pus în relief politici care ar urma să dezvolte statele
în domeniul social şi economic, în favoarea celor vârstnici.
�Spre regret, în RM nu există o continuitate a reformelor. Încă în 1998 a fost elaborată
Strategia de reformare a sistemului de asigurare cu pensii. Reforma urma să garanteze fondurile
de pensii, indexarea lor anuală în raport cu indicele de consum, crearea sistemului suplimentar
privat de pensii etc. Au fost realizate doar unele măsuri, trecerea la sistemul nou fiind
preconizată pentru viitor�, a menţionat Olga Poalelungi, consultant UNFPA. Implicarea
societăţii civile în realizarea Planului de Acţiuni de la Madrid este una minoră, a subliniat
expertul. Dintre cele 3000 de ONG-uri, numai 33 au conlucrat cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul
Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, dintre care numai două abordează problemele
persoanelor de vârsta a treia. Accesul la serviciile de sănătate, reabilitarea socială a bătrânilor,
crearea unor alternative de asistenţă pentru aceştia ar fi câteva dintre chestiunile aduse în prim-
planul guvernului.
�Nu cunosc nicio ţară post-sovietică, unde bătrânii ar fi trataţi ca resurse umane de dezvoltare
a societăţii. Aş vrea să se producă o asemenea schimbare, deoarece e un lux pentru aceste ţări
sărace să nu ţină cont de această categorie de oameni. Asta nu înseamnă că bătrânii trebuie siliţi
să lucreze, ci să li se creeze condiţii normale de activitate, dacă statul nu vrea să piardă aceste
resurse. Şi guvernul moldovean ar putea să ţină cont de anumite recomandări ale Planului de
Acţiuni ONU de la Madrid�, a spus Alexandr Sidorenko, coordonator UNFPA din New York.
R. Moldova, singura fără politici demografice
Cât priveşte RM, aceasta este singura ţară din regiune care, deocamdată, nu are politici şi strategii
demografice. Asta în condiţiile când declinul demografic nu ne ocoleşte, problema îmbătrânirii
populaţiei la noi fiind una majoră. Conform statisticilor, fiecare a şaptea femeie din RM nu poate
da naştere unui copil, iar circa 17 cupluri dintr-o sută sunt sterile. În fiecare familie din
localităţile rurale există, cel puţin, o persoană de vârstă tânără plecată în străinătate. Între anii
2001-2005, numărul populaţiei active s-a redus cu 13%, iar cel al pensionarilor - doar cu 7%.
Angelina Olaru, TIMPUL
ONU consideră că, până în 2050, populaţia globului va creşte de la şase la 8,9 miliarde, iar cea
a UE se va reduce cu şase procente. Dacă tendinţele actuale se menţin, în 2050 Italia va avea
45 milioane de locuitori faţă de 57,5 milioane în 2000, iar Spania va avea cu trei milioane mai
puţini decât astăzi (37 faţă de 40). La sfârşitul secolului XXI, Germania se poate trezi cu doar
25 de milioane de locuitori faţă de 80 de milioane în prezent.
De 16 ani, populatia Romaniei este intr-o continua scadere, iar despre iesirea din aceasta situatie
inca nu se poate discuta.
Migratia externa negativa, mortalitatea generala crescuta si natalitatea tot mai scazuta constituie
principalele cauze care au dus la micsorarea si imbatranirea populatiei din Romania. Pentru a
stabili masurile ce se impun a fi luate, Institutul National de Cercetari Economice, Centrul de
Cercetari Demografice "Vladimir Trebici", cu sprijinul Fondului Natiunilor Unite pentru
Populatie au organizat o dezbatere stiintifica la care au participat mai multi specialisti.
Specialistii spun ca nu doar Romania se confrunta cu problema privind situatia demografica si ca
toate tarile aflate in tranzitie economica si sociala traverseaza o astfel de criza. Insa unul dintre
factorii specifici tarii noastre, de care ar trebui sa se tina cont, il reprezinta evolutiile care au fost
consemnate in anii 1990, care isi aveau originea in demografia de politica pronatalista fortata a
regimului comunist.
Scade populatia tanara si creste cea varstnica
La inceputul anului 2005, populatia Romaniei a fost de 21.658.500 locuitori, din care 10.561.700
barbati (48,8%) si 11.096.800 femei (51,2%). Din 1.000 de persoane adulte, 211 aveau peste 65
de ani, fata de 166, cat se inregistra in 1992. Imbatranirea demografica este mai vizibila in mediul
rural, unde aproape 19% din populatia rurala a depasit varsta de 65 de ani si peste, in totalul
populatiei feminine rurale ponderea femeilor de varsta a treia fiind de 21,7%. Si daca categoria
"varstnica"a inregistrat in acest an 14,7%, fata de 11,0% in 1992, un fapt si mai ingrijorator il
constituie reducerea populatiei tinere de 0-14 ani, de la 22,7%, in 1992, la 15,9% in 2005. De
asemenea, comparativ cu acelasi an, cand erau de doua ori mai multe persoane in varsta de 15-64
ani decat persoane tinere si varstnice la un loc, anul acesta raportul s-a marit la 2,3 ori.
Imbatranirea demografica este determinata in principal de scaderea natalitatii si de cresterea
mortalitatii.
Bolile aparatului circulator si tumorile - principalele cauze de deces
In 2004 au fost 258.900 decese, cu 7.685 mai putine decat in 2003, rata mortalitatii ajungand la
11,9%. Chiar daca in ultimii doi ani numarul deceselor a scazut usor, aceasta componenta a
reducerii populatiei este inca destul de ridicata. Principalele cauze le constituie bolile aparatului
circulator si tumorile. Din totalul deceselor inregistrate in 2004, 78,5% au avut astfel de cauze. S-
a ajuns la o situatie alarmanta, intrucat in tarile dezvoltate ele nu depasesc 30-40%, in timp ce la
noi reprezinta doua treimi din ansamblul deceselor. In cazul copiilor din grupa de varsta 0-14 ani,
cele mai multe decese au fost cauzate de leziuni traumatice si otraviri. Specialistii spun ca e
important sa continuam reducerea mortalitatii, dar atrag atentia asupra faptului ca pe termen scurt
o astfel de scadere nu va putea sa redreseze substantial reducerea declinului demografic.
Singura solutie: cresterea natalitatii
La ora actuala, natalitatea ramane singura componenta asupra careia se poate actiona cu rezultate
eficiente. In anul 2004, aceasta rata a crescut, ajungandu-se la 10 nascuti-vii la 1.000 de locuitori.
Cu toate acestea, numarul mediu de copii pe care i-ar naste o femeie in conditiile fertilitatii pe
varste se afla sub valoarea care ar asigura simpla inlocuire in timp a generatiilor. Astfel, modelul
de fertilitate din ultimii ani indica o scadere de un copil la o femeie. De asemenea, din 1995 a
inceput sa creasca varsta medie a mamei la nastere. Tot mai multe cupluri amana aducerea pe
lume a unui copil, astfel ca, in 2004, varsta medie a mamei a fost de 26,4 ani. In acelasi timp, a
crescut si ponderea femeilor fara copii, precum si a copiilor nascuti in afara casatoriei. Astfel,
peste un sfert din nascutii-vii din 2004 proveneau din afara casatoriei.
Previziunile specialistilor nu sunt deloc optimiste. Se preconizeaza ca ponderea populatiei de 65
de ani si peste va creste numeric pana in 2015, astfel ca in mai putin de doua decenii, fiecare al
cincilea locuitor al Romaniei va intra in categoria "varstnicilor".
Sursa: Curentul.ro, 16 Decembrie 2005
Autor: Alexa Aurelia
Romania va avea in 2020 cu doua milioane de cetateni mai putin
Fii primul care comenteaza articolul "Romania va avea in 2020 cu doua milioane de cetateni mai
putin"
26 August 2006
Populatia Romaniei va scadea - conform unui raport al Comisiei Nationale de Prognoza -
cu aproape 2 milioane pana in 2020, iar fiecare al cincilea roman va intra in
categoria \"oamenilor batrani\", se arata intr-un comunicat al MIE remis agentiei NewsIn
Populatia Romaniei s-a redus - in perioada 1992-2002 - cu mai mult de un milion de persoane,
tendinta de scadere mentinandu-se si in anii urmatori, arata sursa citata. in plus, "in mai putin de
20 de ani, fiecare al cincilea roman va intra in categoria oameni in varsta". Proportia celor cu
varsta de peste 60 de ani se estimeaza a fi de 22,3% din populatia Romaniei pana in 2030.
Cauzele imbatranirii populatiei sunt reducerea natalitatii si migratia. Numarul tinerilor intre 0-14
ani a scazut de la 22,7% in 1992 la 15,9% in 2005, iar cel al varstnicilor a crescut de la 11% in
1992 la 14,7% in 2005.
MIE a lansat un proces de consultare la nivel de experti, in scopul de a schita contributia
Romaniei la cartea verde lansata de Comisia Europeana privind demografia la nivel comunitar.
La nivel european, imbatranirea populatiei implica puternice presiuni - pe termen mediu si lung -
asupra stabilitatii macroeconomice. Este efectul - conform cartii verzi elaborate de partea romana
- care trebuie evitat in cazul noilor membri ai UE, Romania si Bulgaria.
