1
Concurs de invenții urbaneadresat tinerilor profesioniști până în 35 ani
Orașul posibil
O: F: P:
CONCURS: 24 februarie - 24 mai 2011 I EXPOZIȚIE CU VOT PUBLIC: 1-19 iunie 2011, GALAȚI I SIMPOZION: 18-20 iunie 2011, GALAȚI
www.
plus
min
usga
lati.w
ordp
ress
.com
observatorul urban
Caiet documentar
episodul Galați 2050
2
Caiet documentar Concurs invenții urbane: Orașul posibil - episodul Galați 2050
© plusminus 2011
Studiu elaborat în cadrul proiectului cultural SOS Galati - Analiza si monitorizare interventii,
finanţare: Taxa timbrul arhitecturii, Observatorului Urban, Uniunea Arhitecţilor din România, 2010
coordonator: Elena STOIAN (arh.urb.)
echipa: Mirela NIŢU (arh.urb.), Marius MITRAN (arh.urb.)
PR / Violeta Piciorus, traduceri/ Cosmina DIACONEASA, Luminita STOIAN
3
Concurs de inventii urbane ORASUL POSIbIL - EPISODUL GALATI 2050
INTRO / 4
DOCUMENTATIE CONCURS / 5Exrema SEGalati-braila, braila-GalatiPod peste DunareFond construit, 55 aniIndustrie si locuireSpatii urbane strategiceFaleza si frontul la apaFaleza. Comportament in spatiul public urbanPortul turistic galati, un paradox?Un prim port de ambarcatiuni“Galatii de altadata”back to scratch !?La 2′ de km zeroCe se intampla cu centrele de cartier, comerciale?Strada brailei, centru civic?Tiglina. Ce s-a intamplat cu spatiul “dintre”?In fata blocului – scenariiSpatiul “dintre” – scenariiTiglina. Indici de ocupareDezvoltare imobiliara Tiglina-FalezaCombinatulbiserica in oras Educatie universitara si preuniversitara
PLAN ORAS / 27
REGULAMENT CONCURS / 28
ALTE INFORMATII www.plusminusgalati.wordpress.com
4
INTRO
Cum sa devii un tanar inventator?
Pentru noi, un concurs de idei nu este doar un concurs despre imaginea finala. Suntem de parere ca, in Romania, concursul poate deveni mai mult decat o urna 6/49, din care extragem solutii [aparent] castigatoare. In intampinarea acestui gand propunem un altfel de concurs, un instrument de cercetare urbana. Cum cercetarea pare sa nu-si gaseasca un loc in contextul educatiei si practicii, credem ca este nevoie de o provocare, un motiv pentru a cauta. Drept urmare, Orasul Posibil reprezinta o AVENTURA URbANA bazate pe explorarea orasului romanesc in toate cele 3 etape: documentarea, schitarea temei si interventiilor in cadrul general propus de concurs, premierea castigatorilor.
Orașul posibil se găsește la granița dintre real și imaginar, într-un teritoriu al experimentului, prin testarea de invenții urbane. Orașul posibil lansează la nivel național o platformă pentru noi abordări capabile de a structura și modela transformările urbane actuale, cu metode și soluții diferite de cele practicate până în prezent. În cadrul acestei platforme orașul Galați a fost ales ca și studiu de caz. Proiectele elaborate în cadrul concursului trebuie să dea un impuls pentru o dezbatere pe tema abordată de fiecare participant și mai puțin să ofere propuneri exhaustive. Proiectele pot să îmbine elemente concrete și elemente utopice, care vor urmări transformări culturale, sociale, economice, spațiale, structurale pe teritoriul orașului. Accentul va fi pus pe proces prin explicarea mijloacelor și instrumentelor folosite. Chestionând metodele și abordarea practicii curente de urbanism și raportarea arhitecturii la oraș, scopul concursului este de a introduce inovația și creativitatea ca și alternativă în demersul de lucru cu orașul românesc. Cum arată orașul viitorului?
Concursul este deschis tuturor specialiștilor până în 35 ani (arhitecți, urbaniști, designeri, artiști, sociologi, antropologi, etc.), în mod individual sau în echipe, cu desemnarea unui coordonator de proiect, absolvent de studii superioare. Se ofera astfel tinerilor ocazia sa-si defineasca propria identitate culturala si profesionala. Artist, jurist, ase-ist, arhitect, antropolog sau sociolog, pe scurt, orice tanar cu idei despre oras, insa nascut dupa anul 1975 si stapanit de spiritul de aventura, este incurajat sa participe la acest concurs. Vom numi toti participantii la concurs cu titlul de TINERI INVENTATORI URbANI.
Site-ul concursului www.plusminusgalati.wordpress.com
5
DOCUMENTATIE CONCURS
Extrema SE
Galatiul este punct de frontieră cu Republica Moldova şi se afla la o distanţă de 8km de graniţa cu Ucraina.
Cel mai apropiat oraș este brăila, la doar 15km spre sud.
Situat pe malul nordic al Dunării, ocupă o suprafață de 246,4 km2, la confluența râurilor Siret și Prut, lângă Lacul brateș, la circa 80 km de Marea Neagră. Regiunea face parte din rezervatia naturala Prutul de Jos, o continuare a biosferei Deltei.
Orasul este situat intr-o zona cu seismicitate ridicata (8,5 grd), pe un relief dezvoltat pe loess si sensibil la fundare. In ciuda avantajelor amplasamentului exista probleme mari de ordin constructiv. Toate constructiile realizate incepand cu anii ’60 sunt sustinute de o retea densa de piloti.
Galati-Braila, Braila-Galati
La nivel international, dezvoltarea urbana ia in calcul factori precum scaderea si imbatranirea populatiei, parasirea platformelor industriale si imagineaza chiar reducerea suprafetei oraselor. In Romania inca se discuta despre dezvoltarea zonelor periurbane in directia urbanizarii si maririi suprafetei intravilanului oraselor.Sistemul urban Galati-braila sau braila-Galati este un subiect mult discutat in studii geografice / planificarea urbana la nivel national. Intradevar cele mai apropiate aglomeratii urbane din tara, orasele par sa fi ramas la viziunea de dezvoltare din perioada comunista*.
Extinderea si unirea morfologica a celor doua orase a inceput să prinda contur la nivel de proiect acum foarte multi ani. A fost propusa construirea de cartiere rezidentiale intre cele doua orase, construirea unui aeroport, etc. Declinul economic, evolutia demografica negativa, rivalitatea intre cele doua orase, problemele de constructie datorate solului au impiedicat si impiedica in continuare crearea unui organism functional. Costisitorul cartier Siret, inceput langa Galati, a demonstrat acest lucru.
www.wikipedia.org
Judetele patriei, 1980
6
Totusi, o viitoare zona metropolitana incluzand aceste orase este posibila. Datorita pozitiei periferice, dezvoltarea acesteia ar trebui sa tina cont de o colaborare transfrontaliera.
*”Dezvoltarea continua a municipiului resedinta de judet va permite apropierea acestuia de orasul vecin, Braila – aglomerari urbane ce vor putea fi legate cu o sosea, amplasata pe malul Dunarii, artera cu mai multe benzi, dotata cu trenuri de tramvaie, ce vor permite legatura foarte rapida intre cele doua municipii. Intre ele va putea fi amplasata o viitoare platforma industriala, orase muncitoresti satelit. Prin aceasta legatura se va realize o aglomerare ce va putea atinge in anul 2000 circa un million de locuitori, citadela comparabila cu alte mari orase de pe Dunare…” * sau http://urbanismul.blogspot.com/2010/05/studiu-privind-dezvoltarea-zonei.html
www.wikimapia.org
fotografie aeriana regiunea
Galati - Braila
Prut
MOLDOVA UCRAINAROMANIA
Siret
Dunarea
Galati
Braila
7
Pod peste Dunare
Vrem Pod peste Dunare! este unul din grafitiurile care a tot circulat prin oras. Alaturi de aceasta sintagma – discutia daca e mai bine sa se construiasca un pod in Galati sau mai bine in braila. Se aduc argumente pro si contra.
In 1960, cu ocazia constructiei podului peste Dunare de la Giurgeni – Vadu Oii, au fost elaborate o serie de studii comparative cu posibile treceri permanente atat in Galati cat si in braila. Tema a fost reluata cu diverse ocazii pana in 1990.
Lucrarea ce reuneste aceste studii* explica cum pentru rezolvarea circulatiei in tranzit spre Constanta, litoralul Marii Negre, delta Dunarii sau legatura cu drumuri europene spre bulgaria si Turcia, s-a pus problema realizarii unor traversari permanente in Galati, braila si Calarasi. Totusi, podurile peste Dunare trebuie sa reprezinte mai mult decat legatura intre cele doua maluri ale Dunarii. Acestea trebuie sa asigure dezvoltarea economica si sociala a municipiilor existente si in al doilea rand, imbunatatirea conditiilor de tranzit, care se desfasoara acum prin traversari nepermanente, influentate de conditiile atmosferice si limitate de serviciile de transbordare.
Fond construit, 55 ani
“Galatii este poate orasul care a resimtit cel mai mult distrugerile razboiului; in nici unul din celelate puncte ale tarii noastre aceste distrugeri nu au fost atat de concentrate si nu au avariat in asa masura centrul unui oras. Datorita apropierii de port, vechiul centru al orasului a disparut aproape in intregime in urma bombardamentelor si mai ales in urma minarii strazilor…”
* Podurile Viitorului pe
Dunarea de Jos, 2006,
ing. Gheoghe Buzuloiu,
sc Media Drumuri-Poduri srl
revista Arhitectura, 11/1956
8
Schita de sistematizare care fixa etapele de dezvoltare ale centrului orasului a fost aprobata de catre Consiliul de Ministri in 1955. In acel moment, lucrarea constituia prima de acest fel din tara. Piata centrala si promenada principala catre Dunare au fost conturate in cadrul acestui ansamblu. Intre 1961-65, in zona centrala a orasului au fost construite blocuri noi (3000 apartamente).Tot in aceiasi perioada, in zona de vest a orasului au fost ridicate cartierele Tiglina 1,2,3 (7000 apartamente). Dintre acestea, multe cladiri sunt in prezent in stare proasta, iar altele au fost chiar demolate. Configuratie spatiala initiala este greu recongnscibila.
Initial, orasul cobora pana la apa. In zona centrului efervescenta activitatilor portuare dadeau o anumit specific frontului la apa. Ulterior WW2 modul de raportare al orasului la apa s-a schimbat: parcelarul a suferit transformari puternice, faleza a fost sistematizata si apoi zona industriala a fost separata de oras. Dupa 1989, o activitate intensa de construcuctie se petrece din ce in ce mai aproape de apa.
orasul spre Dunare - tesutul
urban ante 1900 / suport
planul Manciulescu
orasul spre Dunare - tesutul
urban actual / suport plan
cadastral 1975
9
Industrie si locuire
In anii ’60 se schimba radical profilul industrial al orasului Galati prin noi unitati industriale in teritoriu, noi ramuri industriale dar in pricipal datorita noului combinat siderurgic. Inceput in 1962 in partea de vest a orasului, CS Gheorghe Gheorghiu Dej, urma sa devina doar dupa cativa ani un simbol al socialismului. 1967: 156.000 de locuitori in oras, 73.000 de angajați la combinat. In anii ’80 sectorul siderurgic Galati avea un record de 60% din productia tarii.
Orasul se estima sa ajunga in anul 2000 la 500 000 locuitori. Pentru a deservi platforma industriala au fost construite intr-o perioada de aprox. 30 ani toate cartierele de blocuri ale orasului (muncitori – Tiglina, Dunarea, Aeroport /specialistii straini adusi in perioada executiei santierului – Tiglina 1). Planul initial era prevazut cu o zona de protectie (padure). Acest plan a fost abandonat, suprafeta paltformei marindu-se.
Cele mai dense zone construite ale orasului aflate in imediata apropierea a zonei industriale / nu exista perdele verzi de protectie / balta Catiusa este folosita pentru deversarea deseurilor / combinatul extinde constant suprafata afectata prin haldele de zgura si alte deseuri /in continuare principalul producator in Europa de Est / plateste zeci de amenzi pentru poluare si nu intentioneaza sa amelioreze situatia / functioneaza partial si nu produce produse de mare calitate / primeste reduceri pentru utilitati dar reduce personalul … 2010: 290.000 locuitori, 9.000 de angajati in combinat. 2020, incotro?
industrie / densitatea locuirii
10
Spaţii urbane strategice
O schema a spatiilor publice urbane “reprezentative” in oras. intre verde si mineral/ intre reprezentativ si comun. verde pe plan
Dintre acestea, 2 spatii semi-naturale strategice ar putea sa influenteze dezvoltarea ulterioara a altor zone si prin urmarea cresterea calitatii vietii in oras: faleza si parcul Rizer*. Nu oricum, ci daca ar trece prin procesul unor concursuri publice, proiecte de calitate si amenajare corespunzatoare.Cele mai importante repere ale oamenilor se refera la spatiile verzi ale orasului (parcuri, gradini, faleza). De ce? Orasul e puternic construit, ne petrecem timpului liber in aceste zone, in oras nu exista dotari socio-culturale accesibile publicului larg (ex. cinematograf, sala concerte) si nici alt tip de spatiu urban nu exista amenajat in oras.
- faleza. Intregul spatiu al falezei constitue nucleul care prin revitalizare / restructurare va sustine importanta dezvoltarii retelei de spatii urbane din oras. Acest nucleu va iradia in principal in cartierele adiacente, zone cu potential nevalorificat (ex. cartierului Tiglina). Faleza reprezinta singurul reper de spatiu public major al Galatiului.
- parcul Rizer. Amplasat intr-un cartier de case si in apropierea Gradinii Publice, acest parc foarte interesant (forma, plantatii, relief), prin amenajare si nu prin construire (muzee, etc), ar putea genera revitalizare urbana in acea parte a orasului. In principal propunem vizarea siturilor industriale, bariere puternice in continuitatea tesutului urban. (roz pe desen)
* Toate reperele locale la care ne referim (unele identificate si in urma studiul sociologic pentru noul PUG) se refera la zone cu un important rol in viata orasului in trecut si folosite in prezent “in lipsa de altceva”.
directii posibile de dezvoltare
a spatiilor urbane
faleza Dunarii. imagine din
turnul de televiziune 2010
11
NOTA: Ca indicator de dezvoltare urbana studiile de specialitate releva ca spatiile verzi ar trebui sa acopere circa 30% din suprafata intravilanului unui oras (!) iar distributia acestora sa permita cetatenilor sa aiba acces la ele in aproximativ 15 minute de mers pe jos.
Faleza si frontul la apa. Faleza, in viitor o scena urbana de calitate?
Decizia recuperarii frontului la apa si amenajarea spatiilor urbane adiacente reprezinta in viata unui oras momentul in care se pune pret pe simboluri identitare, memorie, etc. Astfel, orasele isi creeaza o imagine prin intermediul spatiilor publice reprezentative si reusesc integrarea de succes a unor zone unice in viata orasului. Zona protejata dendrologic si cu potential peisagistic, faleza nu pare sa faca parte din tendintele recente de dezvoltare ale orasului. Administrator: PMG.
parcul Rizer 2009
12
distrugerea frontului la apa
utilizari neadaptate
Faleza este vazuta ca un parc public si utilizata pe un banal parcurs liniar asfaltat. Dubla promenada – faleza superioara si inferioara este accesata de intreaga populatie a orasului (segmentele 2-5). jos – 3 benzi dedicate pietonilor, rolelor si carucioarelor. sus – si bicicletelor.
Zona majora de dotari (“terase”, “vapoare restaurant”) se suprapune peste principalul acces catre apa (segment 3). Supraaglomerarea necontrolata a accesului si a frontului la apa subliniaza starea de nedefinire, lipsa viziunii pentru dezvoltarea spatiului falezei.
Multe buzunare tematice ale falezei sunt abandonate, iar statuile de metal prost intretinute. Totusi noi dotari parazit ocupa peluza: exemplul recent amenajatei piste de role in locul peluzei. Regulament pentru utilizarea pistelor de role: art.2 este interzisa patrunderea in zona pistei a masinilor, biciclistilor, carucioarelor si a persoanelor cu caini sau care nu insotesc copiii! (…???) Evident vorbim despre o zona protejata de fluxul pietonal.
13
comportament in spatiu public
Portul turistic galati, un paradox?
Cladirea Palatului Navigatiei din Galati (1912) este una din cladirile proiectate de arhitectul Petre Antonescu. Monumentul constitue reperul major al ultimului segment pietonal al falezei. Zona cu un puternic potential urban duce lipsa de mobilier urban, finisajele sunt degradate si carpite, spatiul verde nu este intretinut si nici utilizat, cladirea este flancata de parcaje. Interventiile din ultimii 20 de ani au o arhitectura discutabila…
Avand in vedere functiunile publice ale cladirilor din jur: administratia portuara, hotel, parcul de soft, gara fluviala, politia de frontiera, alte servicii s-ar putea impune un standard al spatiului public urban. Nu exista intentii de parteneriere in aceasta directie, in schimb se aud zvonuri despre intentia de construire a zonei / de amenajrea a unui port turistic. Scenariul: acostarea unor ambarcatiuni, dezvoltarea cartierelor orasului vechi. (?)
parc
ul d
e so
ft
adm
inis
tratia
por
tulu
i
adm
inis
tratia
fluv
iala
hote
l
parte
r ser
vici
i
polit
ia d
e fro
ntie
ra (s
antie
r)
14
scenariu optimist
scenariu previzibil
Uimiti, ne intrebam pentru ce ar veni atatia turisti la Galati? Zona adiacenta portului, Valea Orasului – cartierul badalan, bad Lands, chiar daca primul cartier al orasului este in prezent acaparat de port, cu un fond construit degradat, fara valoare si lipsit de infrastructura. Orasul nu are zone urbane de calitate sau multe atractii turistice de top. Pentru normalitate est-europeana da. Dar daca orasul ofera mai mult …
Un scenariu optimist: simplu / amenajarea unui piete urbane.
Un scenariu cu tente de scenariu real ar fi tansformarea parcului in parcare. Panoul de santier al sediului politiei de frontiera, in constructie, nu indica existenta unei parcari in cladier si nu prezinta nicio imagine de ansamblu a cladirii. Intuim ca nu va fi vorba de parcari subterane la 10m distanta de malul Dunarii.
Scenariul pesimist, construirea totala a zonei. Nu dorim ilustrarea.
15
colaj proiect / realizat
posibil?
Un prim port de ambarcatiuni
In 2004 a fost eleborat de către IPTANA un studiu de fezabilitate pentru amplasarea unui port de ambarcaţiuni mici în Galaţi (lungime~6/12m). Amplasat într-un buzunar al Dunării, marina prezenta posibilitatea separării funcţionale fata de zona pietonală a falezei, a branşării la pompe de alimentare, zone de reparaţii, etc. Zona este în comntinuare neamenajată, in schimb un ponton pentru ambarcaţiuni a fost realizat în 2009 la câţiva metri distanţă, într-o zona cu acces direct de pe promenadă. Realizarea a fost finanţata de Ministerul Turismului şi Primăria Galaţi.
Proiectul nu a vizat amenajarea zonei de mal (acces către pasarelă, mal paralel cu pontonul) ci doar asigurarea unor locuri de parcare pentru ambarcaţiuni. Având în vedere nivelul fluctuant al apei se pot imagina câteva soluţii de platforme care să avanseze pe suprafaţa apei şi să fie folosite pentru pescuit sau simpla belvedere şi care să ridice nivelul de amenajare a malului la “standardele” marinei.
16
axa istorica
“Galatii de altadata”
Strada domneasca – o zona istorica pastrata, partial intretinuta, partial abandonata, partial restructurata. Cu toate acestea, fiind cel mai plantat bulevard al orasului, ramane cel mai circulat pentru promenada dupa faleza. Din functiunile publice care atrageau altadata publicul, parte s-au inchis (cinema de vara, 2 cinematografe), altele sunt parasite sau transformate in cluburi. Altele sutin in continuare potentialul bulevardului (universitate, teatru, prefectura).
Zona gara-autogara, adiacenta acestu ax, e in plin proces de reorganizare (ANL, noua gara, mall….). Gradina publica si parcul Rizer – zone cu un potential extraordinar, necesita amenajare si dotare. In segmentul final al strazii nu s-a mai tinut cont de caracterul istoric al strazii in interventiile recente (praktiker!). Istoria catorva cladiri care sustin coloana vertebrala a zonei istorice si alte informatii: http://galatiidealtadata.volte.ro/.
Back to scratch !?
In anul 1954 s-a elaborat schita de sistematizare a centrului orasului Galati. Solutia propunea realizarea unui sistem de piete si esplanade care lega faleza cu cea mai veche strada rezidentiala a orasului (Republicii, azi Domneasca) si zona de vest a orasului cu zona portului. Ce s-a realizat respecta in mare masura aceasta schita.
In prezent, la nivel pietonal piata centrala nu este lizibila, spatiul fiind puternic plantat si mobilat. Acest lucru nu constitue o schimbare negativa fata de planul initial, intrucat zona pare o oaza verde in mijlocul orasului, iar mobilierul specific anilor ’80 are un farmec aparte. In schimb, in zona hotelurilor centrale amenajarile nu este valorificat potentialul spatiului. Precum in centrele altor orase dezvoltate si amenajate in comunism,
17
imagine anii 70. putem reveni?
piata centrala. macheta proiect
accentul a fost pus pe realizarea unor modele decorative din gresie, desen de plan vizibil doar de la etaje superioare ale cladirilor. Dupa unii arhitecti, amenajare recunoscuta si demna de pastrat. Aceste spatii devin foarte aride si neprimitoare vara si prin urmare nefolosite.
Mai mult, goana dupa suprafete inchise a adosat acestui hotel cutii de plastic si sticla. Un gand adresat proprietarilor hotelului Dunarea: Privind o imagine de la 1965 mesajul ar fi: ne putem intoarce la zero? Posibil, reversibil.
18
La 2′ de km zero. Mutatii ale centrului comercial Potcoava de Aur.
Ce se intampla cu centrele de cartier, comerciale?
In cartierul Tiglina 1 exista 2 “complexe” construite in anii ’55-’56 – unul abandonat (Francezi), altul partial demolat si incoltit de paraziti (Tiglina).
Aflat pe artera principala a orasului (! str. brailei), despartit de aceasta printr-un largo plantat, zona complexului Tiglina si-a pierdut identitatea de-a lungul anilor din cauza modului de ocupare al spatiului. Interventiile brutale si haotice au distrus spatialitatea initiala a ansamblului, au condus
rustic / modern. OMG
complexul
cinematograful
19
la pierderea caracterului specific si in final la conturarea unei imagini dezolante a zonei. NOW&THEN Stare vizibila de degradare a cladirilor cu caracter public / Alterarea spatiilor libere prin densificarea excesiva cu diverse constructii “temporare” / Supraglomerarea cu autoturisme si trafic pietonal ingreunat / cinematograful transformat in DISCOTECA! / Upgardarea centrului comerical la mall ! / …
Amplasat pe una dintre legaturile intre str. brailei si faleza (strada Regiment 11 Siret), complexul La francezi se deschidea spre Dunare si profita de o piata bine amenajata si insorita in fata. De peste 10 ani cladirea nu mai este folosita, se prabuseste, vederea spre apa este blocata de noi constructii, mobilierul din piata se dezintegreaza, etc. Spatiul, aflat in mijlocul unui cartier locuit si in proximitatea unei scoli, este utilizat de alcoolici (servicul de urgente are zilnic cazuri aici) si de breakdanceri. Spatiul e pe departe cu cel mai mare potential urban din oras.
o piata?!
self-distruct
20
Strada Brailei, centru civic?
Centru civic (?) – si anume cateva istitutii (banci) pe un ax si multe kioskuri. Un spatiu urban uzat fizic si moralunde regasim efecte fenomenului numit turbourbanism: panouri publicitare pe cladiri, in spatii verzi, pavaj neintretinut si peticit (asfalt, piscoturi, gresie sau asfalt vechi inerbat), masini parcate dezordonat, interventii neintegrate, etc. Parterurile blocurilor sunt extinse spre strada cu functiuni comerciale, in anumite zone blocand total permeabilitatea initiala a tesutului. Posibil studiu de caz pentru diversitate si consecventa a arhitecturii parazitare.
Pe anumite sectoare, spatiul strazii brailei este unul interesant la nivel pietonal, cu largouri, trotuare late sau parcuri longitudinale. Totusi, axul ramane un spatiu de reprezentare hibrid. Cladirile participante la spatiu au in principal functiunea de locuire. Gradinile de fatada sunt transformate, mobilarea urbana nu sustine serviciile adosate.
Autostrada este tranzitata zilnic de foarte multi oameni, deoarece constitue principala legatura cu centrul si totodata axul din care se merge spre faleza. Amenajata in anii ’80, zonei ii lipseste in prezent coerenta si viziunea unei amenajari urbane. Nici legaturile cu faleza Dunarii (o serie de strazi ce iriga tesutul) nu sustin potentialul pietonal al zonei (stationare si tranzit).
21
Tiglina. Ce s-a întâmplat cu spaţiul “dintre”?
Cartierul Tiglina 1 este unul din primele mari ansambluri de locuinte realizate in Romania [anii ‘60] si bazate pe principiile de organizare a unitatilor urbanistice complexe [microraioanele]. Principiile acestei metode de urbanizare [populare a unui teren liber cu constructii] constau in delimitarea unei suprafete de teren, amplasarea dotarilor necesare in functie de numarul viitorilor locuitori, minim de circulatii auto la interior, distante posibil de parcurs pe jos, circulatii majore care delimiteaza aceasta zona, spatii libere verzi. Un alt factor important era respectarea unor reguli de amplasare a dotarilor:
- scoala, gradinita, dispensarul orientate spre zone verzi;- centrele de cartier, centrele comerciale, institutii de importanta “oraseneasca” asezate periferic si orientate catre arterele principale.
La aceste principii s-a renuntat de-a lungul timpului, odata cu decizia de a eficientiza terenul liber al oraselor. Indesirea cartierelor de acest gen a constituit o practica recurenta in toate tara in perioada ulterioara [amplasarea unor constructii noi intre cele existe, in zonele verzi]. Odata cu cresterea numarului de masini in oras au aparut si garajele in interiorul acestor zone. Tot inlocuind spatiile libere si fragmentandu-le.
Cu toate aceste interventii, raportul dintre spatiul construit si spatiul liber [initial verde] este in aceast cartier impresionant. Acest spatiu era destinat … zonelor de joaca pentru copii, locurilor de odihna si recreatie pentru adulti si (!) se presupunea ca va trebui mentinut in timp cu plantatii – peluze, flori, arbusti si arbori.
cartierele Tiglina 1/2plan initial / plan actual cu marcarea interventiilor ulterioare. cu rosu, dotari publice
22
Comunitatea si autoritatile nu au valorificat de-a lungul anilor potentialul spatiilor din acest tip de cartier. Imaginile de mai jos ilustreaza modul in care societatea contemporana utilizeaza si intelege spatiul “dintre”: pamant, locuri de parcare oriunde, mobilier urban neintretinut, lipsa de respect pentru spatiile comune, etc.
In fata blocului – scenarii
Worst case scenario. bataie cu perne printre ciulini. acumulare de energii negative si neintelegere in folosirea spatiilor comune. best case scenario. Posibil exemplu de amenajare corespunzatoare a spatiului. ingrediente recomandate: pavaj, banci, plantatii atent culese.
Spaţiul “dintre” – scenarii
Worst case scenario. Gratare, mici si bere. Parc auto innoit. Multi se vor intreba: de ce e in acest capitol? Pentru ca ilustreaza un exemplu de utilizare inadecvata a spatiului! best case scenario. Peluza multifunctionala. Chiar daca ne bucura lucruri diferite, avem in comun un singur spatiu.
Tiglina. Indici de ocupare
De ce am inceput critica cu cel mai “verde” cartier al orasului? In principal pentru ca spatiul sau liber si cu potential (vezi propunerea spatiala initiala) a fost impanzit de cladiri parazit si parcari. Peste 90 ha spatiu public neamenajat! peste 1 500 garaje! Nicio parcare colectiva! Spatiile “dintre” sunt neintretinute si deloc verzi. Nu exista nicio strategie sau intentie de ameliorare a acestei situatii.
23
suprafata totala cartier – aprox.127hasuprafata la sol a cladirilor – aprox.23,7hasuprafata libera – aprox. 103,3ha – in proprietate publica!!!suprafata ocupata de garaje si alte anexe – aprox. 4ha (cu negru)suprafata trotuare, alei, strazi – aprox. 57hasuprafata “zone verzi” – aprox 42ha (?) (jardiniere, plantatii de aliniament, maidane, gradini, peluze, etc) (cu verde pe desen)
INFO: un garaj ocupa, la sol, in medie 25mp / in zona sunt aprox. 1500 garaje / un loc de parcare exterior are max. 2,5x5m adica 12,5mp / intr-o parcare suprafata ce revine unei masini (loc de parcare si circulatii) este de aprox. 20mp / folosind parcaje colective, supraetajate, suprafata ocupata la sol de o masina se reduce considerabil /
INFO: scuterele, bicicletele, trotinetele, rolele sunt mijloace alternative de locomotie. In orase de aceasta talie si in zone de acest tip e indicat a fi folosite!
24
Dezvoltare imobiliara Tiglina-Faleza
La momentul finalizarii ansamblului Tiglina 1 (1957-1965), in literatura de specialitate se aprecia ca monotona amplasarea a 8 unitati similare perpendicular pe cornisa Dunarii. Incepand cu 1997 s-a “remediat” greseala.
ecranul opac. solutie contemporana
in continuare verde ?!
25
Combinatul
~1,3 km distanta fata de zona de locuire densa / poluare / peisaj dezolant
Biserica in oras
In Romania organizarea administrativa a bisericii ortodoxe romane se prezinta astfel: mitropolii, arhiepiscopii, episcopii. Mai multe informatii pe wikipedia. La Galati - sediul Episcopiei Dunarea de Jos.
Ca si in alte orase, de Sf. Ioan botezatorul tineri curajosi se arunca in apa inghetata sa prinda crucea. Multe scoli sau licee au Sfinti protectori si ii serbeaza cu fast in prezenta episcopului. Din 1994, dupa investirea in functie a episcopului Casian, la Galati au inceput a fi organizate in cadrul unui mare eveniment Sarbatorile Galatiului. Orasul il are protector pe Sf. Andrei. Frig, vant, ploaie, casutzele de lemn invadeaza cateva zone ale orasului.Si concertele cu artistii in voga. biserica Precista si ... imagine
bulevardul central
26
Educatie universitara si preuniversitara
Galatiul are un centru universitar ce scolarizeaza in 2011 aproximativ 22.000 studenti. Orasul are aproximativ 290.000 locuitori. Studentii reprezinta una dintre cele mai mari categorii sociale din oras, dar acest lucru la fel de vizibil ca in alte centre universitare.
Actuala Universitate Dunarea de Jos a fost infiintata in 1974 si are 16 facultati / aprox. 14.000 studenti in 46 domenii / studii master si scoli doctorale. Universitatea are o pozitie favorabila in Regiunea de dezvoltare Sud-Est, ca centru universitar de traditie aflat într-o zonă de frontieră geo-politică. Extensia universitatii - Facultatea Transfrontalieră din Cahul are caracter unic in tara. Pe langa aceasta universitate de stat, mai functioneaza universitatile particulare Danubius (7000 studenti) si Spiru Haret (900 studenti).
In oras exista doua tipuri de licee, teoretice si vocationale. Cele teoretice de renume reprezinta pepiniera pentru universitatile din tara, restul pentru cele din oras. Scolile galatene trimit elevi in strainatate, ori cu burse ori la munca. Liceele cu traditie din Galati sunt mereu citate pentru numarul mare de elevi premiati la olimpiade sau participanti la diverse activitati conexe. Totusi orasul nu prezinta o infrastructura speciala adresata acestor elevi (alta decat spatiile scolilor). In Colegiul National Vasile Alecsandri, cel mai vechi liceu din oras, tineretul e pregatit pentru a pleca din oras: 85% pleaca, 15% raman (situatie orientativa).
ALTE INFORMATII www.plusminusgalati.wordpress.com
27
PLAN GALATI
fara detaliere in dreptul platformei combinatului
28
REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE Concurs de invenții urbane: Orașul posibil – episodul Galați 2050
Are orașul românesc un viitor? Cum arată orașul viitorului?Lipsa unor politici publice, dezvoltarea urbană necontrolată, progeria manifestată la nivelul fondului constuit recent, abandonul instituțiilor culturale și sociale, scăderea și îmbătrânirea populației, reducerea activității zonelor industriale sau iminenta ieșire din uz în 2050 a ansamblurilor (complexe) de locuit sunt câțiva dintre factorii care susțin nevoia de reorientare a orașelor postsocialiste românești. Se conturează astfel premisele unui nou început, al unei alternative în problematica urbană. Reevaluarea relației dintre spațiu și utilitatea sa și diversificarea formelor de intervenție primează în acest context.
Orașul posibil se găsește la granița dintre real și imaginar, într-un teritoriu al experimentului, prin testarea de invenții urbane. Orașul posibil lansează la nivel național o platformă pentru noi abordări capabile de a structura și modela transformările urbane actuale, cu metode și soluții diferite de cele practicate până în prezent. În cadrul acestei platforme orașul Galați a fost ales ca și studiu de caz. Situația actuală a Galațiului oferă oportunitatea schițării unor noi viziuni urbane evaluând valorile culturale sau modelele de gândire și acțiune existente.
Aflat în extrema sud-estică a țării, Galațiul și-a cunoscut apogeul în anii ’60 prin dezvoltarea industriei siderurgice. Desemnat în 2008 pol urban de dezvoltare, orașul trece pe o poziție ierarhică inferioară celei anterioare – de mare centru economic. Focalizându-și atentia doar către profilul industrial, orașul nu a exploatat contextul natural în care se află, proximitatea unui alt mare centru urban sau potențialul universitar și de cercetare. Fondul locativ, ce reprezintă în proporție mare rezultatul intervențiilor comuniste, este într-o stare precară și va ieși din uz în următorii 40 de ani. Efectele dezvoltării necontrolate și diminuarea puternică a activităților culturale din ultimii ani au condus către degradarea vizibilă a calităţii vieţii la nivelul oraşului în asemenea măsură încât ideea de aparţenență față de Galați a devenit inadecvată.
Proiectele elaborate în cadrul concursului trebuie să dea un impuls pentru o dezbatere pe tema abordată de fiecare participant și mai puțin să ofere propuneri exhaustive. Proiectele pot să îmbine elemente concrete și elemente utopice, care vor urmări transformări culturale, sociale, economice, spațiale, structurale pe teritoriul orașului. Accentul va fi pus pe proces prin explicarea mijloacelor și instrumentelor folosite. Chestionând metodele și abordarea practicii curente de urbanism, scopul concursului este de a introduce inovația și creativitatea ca și alternativă în demersul de lucru cu orașul românesc.
29
Cum stabilim ce funcționează? Există abordări informale care pot fi considerate modele pozitive de acțiune pentru oraș? Cum ar putea fi ele diseminate și amplificate? Cum ar putea avea impact asupra dezvoltării urbane? Cum adaptăm existentul? Care vor fi efectele iesirii din uz a ansamblurilor (complexe) de locuit asupra orașului? Dar a îmbătrânirii, reducerii populației? Cum pot fi spațiile existente adaptate unor noi tipuri de utilizare cu investiții minime? Ce efecte ar avea la nivelul orașului o decizie de împrospătare a populației? Ce facem cu moștenirea comunistă: demolăm, reevaluăm, reorganizăm sau imaginăm ceva nou? Cum integrăm alți factori? Cum schimbă/ afectează mentalitatea indivizilor sau criza identitară spațiul urban? Cum poate fi influențată pozitiv? Care e rolul mass-media în felul în care este perceput și utilizat orașul? Cum poate fi exploatată comunicarea / PR-ul urban? Cum construim orașul? Ce conferă coerență unui oraș în afara fondului construit? Cum e gândită infrastructura? Cum e spațiul urban modelat într-un oraș fără fonduri? Cum e spatiul urban modelat în proprietatea privată? Cum schimbăm regulile? Ce alte modele ar putea fi imaginate, de exemplu în legea proprietății? Sau la ce valori sociale s-ar putea face referire?Fără a acoperi toate posibilitățile de abordare, acestea sunt câteva direcții orientative de cercetare.
ProiecteleProiectele vor fi concepute ca și intervenții în spații reale ori aplicații în spații virtuale (media spaces), intervenții cu impact la nivelul orașului. Scara proiectelor poate varia, putând fi propuse intervenții punctuale, care prin activare pot genera rețele spațiale (prototip) sau abordări de ansamblu. Tipul interventiilor poate fi de asemenea variat, ajungand până la critici sociale sau utopii politice.
Documentație de concursDocumentația de concurs este pusă la dispoziția concurenților sub formă electronică și se poate descărca de la adresa de internet www.plusminusgalati.wordpress.com.
Procedura de concursOrașul posibil – episodul Galați 2050 este un concurs de idei structurat în două părți.
Prima fază presupune colectarea de aplicații, care trebuie să prezinte un stadiu intermediar al ideilor de proiect, propuse de fiecare participant. În baza aplicațiilor, un juriu va alege 10 proiecte care vor avea oportunitatea de a fi continuate în faza a doua. Odată anunțat, grupul de câștigători* poate beneficia de organizarea unei vizite în Galați**. În cadrul acestei vizite organizatorii concursului se vor angaja să asigure accesul la toate zonele de interes ale orașului (inclusiv port, platforma combinatului).
30
În faza a doua a concursului se vor detalia proiectele selecționate. Odată predate propunerile finale, va fi organizată o expoziție cu vot public, care va asigura implicarea locuitorilor din Galați în proiect. La final, într-un interval de 3 zile, finaliștii vor avea ocazia să-și prezinte și să discute propunerile în cadrul unui eveniment la care vor fi prezenți și reprezentanții administrației locale (membri ai Consiliului Local, Consiliului Județean, city manager, etc.) și în cadrul unor evenimente media (apariții tv și/sau radio).
Faza 1Aplicația va conține ideea proiectului:
- 1 planșă format 29,7x84cm, pdf 300dpi (concretizarea grafică a ideii) sau un format multimedia (la alegerea participantului)- 1 pagină A4 (text cu explicitarea temei abordate, scopul intervenției, descrierea și evaluarea ei).
Alături de proiect se va preda declarația pentru drepturile de autor și folosință a materialului și declarația de participare. Anonimatul proiectelor va fi asigurat prin marcarea, în partea dreaptă sus a documentelor, a unui număr format din 6 caractere.Aplicațiile se trimit până la data de 8.04.2011,16.00. Predarea pe e-mail.
Faza 2Proiectul va conține ideea de proiect, dezvoltată și prezentată în detaliu pe:
- 1 planșă format A1 (o imagine reprezentativă);- 1 caiet A5 de maxim 20 pagini (care să explice demersul proiectului);- o prezentare format multimedia max 5min (ppt, film, foto, etc).
Planșele vor continua sa aibă marcat în partea dreapta sus numărul de înregistrare.Proiectele se trimit până la data de 24 mai 2011. Predarea pe e-mail.
Condiții de participareConcursul este deschis tuturor specialiștilor până în 35 ani (arhitecți, urbaniști, designeri, artiști, sociologi, antropologi, etc.), în mod individual sau în echipe, cu desemnarea unui coordonator de proiect, absolvent de studii superioare. Coordonatorii concursului sunt excluși de la competiție.Un proiect se consideră înscris în concurs dacă este trimis pe e-mail la adresa [email protected] până la data limită de predare. Nu este necesară o înscriere prealabilă.
Calendar concurs- lansarea concursului: 24 februarie 2011- data limită de trimitere a aplicațiilor pe e-mail: 8 aprilie 2011- anunțarea proiectelor admise pentru faza 2: 11 aprilie 2011- vizită la Galați**: 14-15 aprilie 2011- data limită de trimitere a proiectelor pe e-mail: 24 mai 2011- expoziția proiectelor și vot public: 1-19 iunie 2011- eveniment pe teme urbane la Galați, festivitate premiere: 18-20iunie 2011
31
JuriulComponența juriului care va analiza soluțiile concursului și va decide care dintre ele vor fi premiate și continuate în faza 2 este următoarea:
- Șerban Popescu – Criveanu, urbanist- Dan Dinoiu, arhitect- Cristian Movilă, fotoreporter- Nicu Ciumacnco, viceprimar Galați
De asemenea juriul va stabili 3-5 categorii în care se încadrează proiectele. Pe baza acestora vom organiza votul public.
Câștigul concursuluiZbor cu elicopterul deasupra regiunii Galați.Vizitarea unor zone de interes greu accesibile (acesta poate fi efectuate la începutul celei de-a doua etape a concursului** sau la final).Accesul la Evenimentul de la Galați, prin asigurarea tuturor cheltuielilor de participare.
* Grupul de câștigători reprezintă grupul alcătuit din coordonatorii celor 10 proiecte. La evenimente pot fi prezenți și alți membri ai echipelor câștigătoare cu asigurarea cheltuielilor.** Datorită perioadei scurte de desfășurare a concursului, această vizită se va face la cerere.
Drepturi de autor și folosința materialuluiToate documentele predate de participanți vor fi printate de organizatori și vor rămâne în posesia acestora. Drepturile de autor asupra lucrărilor rămân ale autorilor. Autorii consimt, prin participarea la concurs, să cedeze drepturile de publicare asupra materialelor predate către organizatori. Autorilor li se va menționa numele, dar nu vor fi acordate alte remunerații.
Organizatorii concursuluiConcursul este organizat de Asociația Plusminus în parteneriat cu OAR filiala Dunărea de Jos, prin coordonator proiect: Elena Stoian, asistenți proiect: Mirela Nițu, Marius Mitran, Violeta Picioruș. Proiect finanțat din Taxa Timbrul Arhitecturii, 2010.
Asociația Plusminus, str. Tipografiei nr. 18, 1 I ro 400101 I Cluj-NapocaOAR filiala Dunărea de Jos, str. Portului nr 23, 012 I ro 80025 I Galați
32
un proiect al asociaţiei PLUSMINUSstr. Tipografiei 18/1, 400101 Cluj-Napoca
GA
LATI
www.plusminusgalati.wordpress.cominformează-te! exprimă-te!
