GEOGRAFIA CUATERNARULUI

Tutore curs:

Conf. univ. dr. Marian ENE

GLACIAȚIUNEA DE CALOTĂ ȘI GLACIAȚIUNEA

MONTANĂ.

EXTINDEREA GHEȚARILOR CUATERNARI

Masele de gheaţă, care au început să se instaleze în regiunile polare şi subpolare încă de la sfârşitul Oligocenului (Antarctica) sau în timpul Pliocenului (Groenlanda, Islanda, Sierra Nevada, Alpi, etc.), au cunoscut o mare extindere în timpul Cuaternarului, acoperind peste 45 milioane km2, cam 30 % din uscatul Pământului, de trei ori mai mult decât gheţarii actuali

Continentul Maximul glaciar pleistocen Maximul ultimei glaciaţiuni Prezent

AMERICA DE NORD1.Calota Laurenţiană2.Calota Cordilierilor3.Cordilieri (cupole, gheţari separaţi) inclusiv Mexic şi Ins. Hawai4.Calota groenlandeză

17.895.00013.135.0002.500.000

 100.000

2.160.000

15.985.00012.535.0002.200.000

 90.000

1.160.000

2.032.797 

EUROPA1.Calota Siberiană2.Insulele Britanice3.Insulele Faeröer4.Islanda şi Jan Mayer5.Alte regiuni continentale

6.181.1005.500.000

435.00012.750

200.00033.350

4.818.6704.250.000

370.00010.000

155.00033.670

81.213

ASIA1.Calota siberiană2.Siberia Centrală3.Arh.Franz Josef4.Arh. Noua Siberie şi Ins. Vranghel5.Siberia de Est6.Munţii Koriaci7.Peninsula Kamceatka8.Zabaikalia Nagoria9.Alte regiuni cu gheţari din Siberia10.Altai11.Asia Centrală, inclusiv Himalaya12.Alte regiuni cu gheţari din Asia Centrală şi Asia de Est13.Caucaz şi Asia Mică

7.714.3154.216.520

18.13075.110

133.3851.139.600

113.96056.980

170.94025.900

455.8401.139.600

 155.40012.950

4.859.4872.165.240

-51.80090.650

932.40098.42049.210

139.86020.720

323.750867.650

 108.78011.007

179.083

AMERICA DE SUD1.Partea nordică a continentului2.Alte regiuni

940.000750.000190.000

830.000680.000150.000

25.000

AFRICA 515 465 30

AUSTRALIA (inclusiv Noua Zeelandă, Noua Guinee, Tasmania)

66.500 58.000 1.015

ANTARCTICA1.Antarctica2.Insulele subantarctice

13.210.00013.200.000

10.000

13.210.00013.200.000

10.000

12.653.000

TOTAL1.Emisfera nordică2.Emisfera sudică

45.236.22031.959.20513.277.015

40.048.54226.780.07713.268.465

14.972.1382.293.093

12.679.045

Marile calote glaciare pleistocene au avut cea mai mare dezvoltare în continentele din emisfera nordică, îndeosebi în America de Nord şi Europa, situate de o parte şi de alta a Atlanticului şi în jurul Oceanului Arctic

Extinderea maximă a glaciaţiunii pleistocene. 1. calote şi gheţari montani; 2. banchiză

GLACIAŢIUNEA DE CALOTĂ ŞI MONTANĂ DIN EUROPA

Principalele centre de dezvoltare a calotei nord-europene: I-Scandinavia; II-Peninsula Kola; III-Arhipelagul Britanic; IV-Novaia Zemlea; V-Arhipelagul Franz Josef; VI-Arhipelagul Spitzbergen; VII-Munţii Ural.

. Schema formării calotei Scandinave (după R.F. Flint, 1957)

Limitele calotei nord-europene în diferite faze glaciare şi în timpul deglaciaţiunii.

Variaţia climatului în timpul ultimului ciclu interglaciar (Eemian, Miculino) – glaciar (Vistula, Valdai) (după M. Eronen, 1990). A. Variaţia şi stadiile izotopilor de oxigen; B. Evoluţia vegetaţiei pe baza analizelor de polen – Grand Pille, Franţa; C. Evoluţia vegetaţiei pe baza analizelor de polen – Penaghi Phillipon, Grecia.

Reconstituirea şi grosimea învelişurilor glaciare din nordul Europei în timpul maximului glaciar al fazei Vistula (18.000 – 22.000 B.P.) (după A.A. Veliciko, 1987). 1. bazine acvatice principale în interiorul continentului; 2. Glacioizohipsele (în metri) învelişului de gheaţă; 3. Limita învelişului glaciar în domeniul continental; 4. Limita învelişului glaciar în domeniul marin; 5. regiuni cu prezenţa incertă a gheţarilor; I – IX Centre ale calotelor glaciare (I-Scandinavia; II-Spitzbergen; III-Franz Josef; IV-Novaia Zemlea; V-Munţii Ural; VI-Severnaia Zemlea; VII-Peninsula Taimâr; VIII-Podişul Putorana; IX-Arabar)

Reconstituirea calote glaciare din nordul Mării Barents (după L. Lliboutry, 1965, conf. G.M. Grosvald, 1980)

Oscilaţiile calotei în timpul fazei Vistula şi principalele stadiale care marchează retragerea marginii calotei

Tardiglaciarul în Europa

. Deglaciaţiunea Peninsulei Scandinave ilustrată prin liniile succesive ale marginii masei de gheaţă (cifrele indică vârsta morenelor stadiale) (după Lundqvist, 1986)

Topografia calotei Scandinave în timpul fazei Dryas III când s-au format morenele din stadiul Salpausselkä (după M. Punkari şi G.S. Boulton, 1995)

Litostratigrafia aliniamentelor de sedimente lacustre din SE Finlandei depuse la exteriorul morenelor Salpauselkä în timpul Dryasului III şi corelarea lor cu fazele de retragere a calotei Scandinave (după M. Punkari şi G.S. Boulton, 1995)

Evoluţia Mării Baltice (după G. de Geer, 1912; M. Sauramo, 1923, 1958; M. Eronen, 1988)

Masivele montane din Europa afectate de glaciaţiunea pleistocenă (după R.F. Flint, 1957). 1. calota glaciară nord-europeană în timpul extinderii sale maxime; 2. gheţari montani; 3. masive montane (1. Sierra Peña Negra, 2. Sierra Picos, 3. Culmea Europa, 4. Sierra de Estrela, 5. Sierra de Gredos, 6. Sierra cu Guadarrama, 7. Sierra Nevada, 8. Sierra Seboliera, 9. Munţii Pirinei, 10. Masivul Central Francez, 11. Munţii Vosgi, 12. Munţii Pădurea Neagră, 13. Munţii Jura Suabă, 14. Munţii Pădurrea Cehiei, 15. Munţii Metaliferi, 16. Munţii Beschizii vestici, 17. Munţii Tatra, 18. Munţii Beschizii răsăriteni, 19. Carpaţii Meridionali, 20. Munţii Alpi, 21. Apeninii Toscano-Emiliani, 22. Apeninii Abruzii, 23. Apeninii Lucani, 24. Munţii Corsicii, 25. Alpii Dinarici, 26. Munţii Pind, 27. Munţii Olimp, 28. Munţii Rodopi, 29. Munţii Caucaz).

Extinderea calotei glaciare în Munţii Alpi (după E. Anteus, 1929). 1. extinderea maximă a gheţarilor în timpul fazelor Riss şi Mindel; 2. extinderea maximă în timpul fazei glaciare Wűrm.

Lacul Garda şi morenele terminale wűrmiene (după A. Penck şi Ed Brűckner, 1909).1. roci precuaternare neacoperite de gheţari; 2. roci precuaternare acoperite de gheţari; 3. morene şi terase fluvio-glaciare pre-wűrmiene; 4. morene şi terase fluvio-glaciare wűrmiene; 5. terase fluvio-glaciare recente.

Calota glaciară jurasiană în timpul stadiului maxim al depunerilor morenelor interne (după M. Campy, 1982). 1. lacuri proglaciare; 2. canale proglaciare; 3. delte lacustre; 4. cursuri de apă care n-au fost împrumutate de apele provenite din topirea gheţarilor; 5. gheţari alpini; 6. gheţari jurasieni.

. Situarea bazinelor lacustre proglaciare din nord-vestul Munţilor Jura şi scurgerea apelor provenite din topirea gheţarilor (după M. Campy, 1982).

GLACIAŢIUNEA DE CALOTĂ ŞI MONTANĂ DIN AMERICA DE NORD

GLACIARInterglaciar

Cine a dat denumirea Unde a apărut pentru prima dată informaţia

WINCONSIN T.C. Chamberlin J. Geikie. "The great ice age", 1874, Londra

Sangamonian F. Leverett Joural geology, vol.6, 1898, pg.176

ILLINOIS F. Leverett T.C. Chamberlin, 1896, pg.874

Yarmouthian F. Lavarett Journal geology, vol.6, 1898, pg. 239

KANSAS T.C. Chamberlin J. Geikie, Journal geology, vol.3, 1895, pg.271

Aftonian T.C. Chamberlin Journal geology, vol.3, 1895, pg.270

NEBRANSKA B. Chimek Geol.Soc.Am.bull.,vol.20, 1909, pg.408

Schema formării calotei Laurentide (după R.F. Flint, 1957)

Schema formării calotei Cordilierilor (după R.F. Flint, 1957)

Fig. 6.36. Limitele sudice ale calotei Laurentide în cele patru faze glaciare pleistocene (după R.F. Flint, 1957). 1. faza glaciară Nebraska; 2. faza glaciară Kansas; 3. faza glaciară Illinois; 4. faza glaciară Wisconsin; 5. „driftless areas”.

Stadii Cordoane morenice (substadii)

Ani B.P. Poziţia morenelor

Valderian CochraneValders

7.00011.600-10.500

Cam la 400 km în nordul Marilor LacuriMarginea sudică a Lacului Superior

Two Ceeks   9.000-12.000  

  

Woodfordian

Mankato (Port Huron)CaryTazewel Iowa

14.000-12.50016.500-15.50018.000-17.50022.000-18.000

Marginea sudică a Lacului HuronMarginea sudică a Lacului Michigan şi a Lacului Erie200 km la sud de Lacul MichiganLobi avansaţi în Podişul Missouri şi în sudul Marilor Lacuri

Formdale   22.000-28.000  

Principalele stadii de retargere ale calotei Laurentide (după L. Lliboutry, 1965, cu modificări)

Morene stadiale depuse în timpul retragerii calotei Laurentide în regiunea Marilor Lacuri (după L. Lliboutry, 1965).

Fazele deglaciaţiunii din America de Nord

VĂ

MULŢUMESC

PENTRU

ATENŢIE!