CURS Digestie IV

transcript

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

Secreţia biliară• în hepatocite• eliminată în canaliculele biliare→canale

(ducte) biliare intrahepatice→canale (ducte) biliare extrahepatice →canale hepatice drept şi stâng→canal hepatic comun→canal cistic→VB→canal coledoc→duoden

Lobulul hepatic• hepatocite• capilare• canaliculi biliari

Alte roluri ale ficatului:•metabolismul

–lipidic–glucidic–proteinelor–vitaminelor

•formarea ureei•inactivarea hh gonadali şi polipeptidici•detoxifiere•eritropoieza (faza embrionară)•sinteză proteică (proteine de fază acută, albumine, factori ai coagulării, proteine transportoare)•imunitate (celulele Kupffer)

Bila: 800-1000 ml/24 hMecanismul de secreţie:1. Filtrare – proporţională cu debitul sangvin

hepatic– apă– electroliţi– glucide

2. Secreţie activă– acizi biliari– săruri biliare

3. Secreţie-reabsorbţie– apă, Na+, Cl-– la nivelul ductelor biliare– canalelor interlobulare

Bila = lichid cu culoare şi compoziţie diferite la nivel– hepatic– vezicula biliară

• Bila hepatică:– pH = 8-8,6– galben-aurie– clară– fluidă– izotonă cu plasma– 1011 g/l

Bila veziculară:• pH = 7-7,6• brună• tulbure – resturi epiteliale, mucină, săruri

de Ca2+

• vâscoasă• izotonă cu plasma• 1025-1050 g/l – concentrarea bilei de 8-10

ori (resorbţia apei)

Compoziţia bilei:• apă• săruri biliare• pigmenţi biliari• colesterol• lecitină• mucină• NaCl, KCl, bicarbonaţi, fosfaţi• fosfataza alcalină = singura enzimă

propriu-zisă

Sărurile biliare• = săruri de Na+ şi de K+, precum şi prin

conjugare cu AA (glicocol, taurina), ale acizilor biliari

Acizii biliari:• primari, formaţi în hepatocit din colesterol (ac.

colic şi chenodezoxicolic)• secundari, formaţi în tractul intestinal, din acizii

biliari primari, sub acţiunea florei microbiene (ac. dezoxicolic şi litocolic)

• acizi glicocolic şi taurocolic care + Na+ şi K+ → glicocolat şi taurocolat de Na+ şi de K+

Sărurile biliare:• rol detergent• emulsionarea grăsimilor• activarea lipazelor• absorbţia AG prin schimbarea sarcinilor

electrice ale acestora• circuitul hepato-entero-hepatic (90%) →

stimulează sinteza sărurilor biliare

• Pigmenţii biliari

Icter:• hemolitic: BT ↑↑, BI ↑↑, BD ↑;

urobilinogen ↑, stercobilinogen ↑• hepatitic: BT ↑↑, BI ↑, BD ↑; urobilinogen

↑, stercobilinogen ↓• obstructiv: BT ↑↑, BI ↑, BD ↑↑;

urobilinogen ↓, stercobilinogen ↓

Colesterolul• neesterificat

– exogen– endogen la nivel hepatic

• 40% în compoziţia sărurilor biliare• în intestin:

– parţial recuperat prin circuitul hepato-entero-hepatic– o parte se elimină în fecale (coprostanol)

• raportul colesterol/săruri biliare = 0,03-0,05

PL +AG+mucină +săruri minerale

• Bila - secreţie continuă:– 25 ml/h veghe– 15 ml/h somn

• SNV-S – inhibă secreţia biliară• SNV-PS – excitosecretor• Sărurile biliare cresc secreţia de bilă cu

Rolurile bilei:• emulsionarea lipidelor• activarea lipazelor (creşte activitatea lor

lipolitică)• solubilizarea AG şi MG• favorizează absorbţia:

– lipidelor– vitaminelor liposolubile– colesterolului– metalelor: Fe2+, Al3+

• acţiune antiputridă – acţionează asupra florei de putrefacţie din colonul distal

• împiedică coagularea mucusului la nivel intestinal– inhibă mucinaza– favorizează peristaltismul intestinal

• neutralizarea acidităţii chimului gastric

Reglarea secreţiei biliare:A. Reglare nervoasă:• importanţă redusă• modificarea debitului sangvin la nivel hepatic• secreţie continuă – prin mecanism vagal (SNV –

PS) care acţionează:– direct asupra hepatocitului– prin intermediul gastrinei cu efect stimulator prin reflex

vago-vagal• inhibarea secreţiei prin

– acţiunea SNV-S– distensia colonului

B. Reglare umorală• sărurile biliare (circuitul hepato-enterohepatic)

stimulează – prin feed-back pozitiv – secreţia biliară

• secretina (din mucoasa dd) – stim. secreţia de HCO3

-, NaCl, KCl• gastrina• glucagonul• histamina• CCK-PZ

Funcţiile căilor biliare:• 1. Funcţia secretorie - hidrocolereza, bogată în

cloruri, bicarbonaţi, mucus. • 2. Funcţia de concentrare a bilei - la nivelul

veziculei biliare • 3. Funcţia de rezervor a veziculei biliare -

capacitatea VB 20-60 ml bilă concentrată (corespunzând la 400-500 ml bilă hepatică dpdv al conţinutului în săruri biliare).

• 4. Funcţia de optimizare în evacuarea bilei - VB are contracţii ritmice, cu frecvenţa de 2-6/min, şi tonice, cu durata de 5-30 min.

Explorarea secreţiei biliare:Tubaj duodenal• simplu• minutat

– timp coledocian (sfincter Oddi închis)– timp de scurgere a bilei A– timp vezicular – bila B– timp hepatic – bila C

Secreţia intestinală• Intestinul subţire:

– duoden– jejun– ileon

• vilozităţi intestinale – suprafaţa creşte de 25-30 ori

• celulele epiteliului intestinal:– enterocite– celule caliciforme– celule Paneth– celule endocrine

Enterocitele:• celule cilindrice• zona apicală cu „marginea în perie” cu microvili

care conţin– enzime - digestie– transportori membranari (=complexe funcţionale) –

absorbţie• nr. mare de

– mitocondrii– lizozomi cu rol în degradarea oxidativă

• între microvili – glicoproteine – glicocalixul cu rol în: – digestie– protecţia mucoasei

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV• Celulele caliciforme – mucusul intestinal• Celulele Paneth

– zone de regenerare a epiteliului intestinal– turn-over de 2-5 zile– secretă defensine (=peptide AB naturale)

• Celule endocrine – sist. APUD (amine precursor uptake & decarboxylation)– Celule S – secretină– Enterocromafine – 5-HT– Celule ECL - histamină– Celule I - CCK– Celule G – gastrină– Celule EG - enteroglucagon

2 tipuri de glande:Gl. Lieberkühn:• între vilozităţi, pe toată lungimea IS şi IG• conţin toate tipurile de celule• structură tubulară• se întind până în apropierea mucoasei

Gl. Brunner• la niv. pilor şi dd• structură tubulară-acinoasă• f. ramificate• canale excretoare lungi

Sucul intestinal:• 2-3 l/24h• incolor (în ultima porţiune a IS e tulbure – celule

epiteliale descuamate, leucocite, bacterii)• pH = 7-8,3• apăS. anorganice:

– NaHCO3– NaCl (cant. mari)

• alcalinitate ce asigură protecţia mucoasei intestinale

S. organice – enzime:• erepsina (= enzime endocelulare):

oligopeptide (di- şi tripeptide)→AA• carboxipeptidaza• aminopeptidaza• di- şi tripeptidaze

• enterokinaza:– tripsinogen → tripsina– polipeptide

• nucleaze intestinală: ac. nc. izolaţi de pe nucleoproteine → nucleotide

• nucleotidaze: nucleotide→nucleozid + H3PO4

• nucleozidaze: nucleozide→pentoze+ baze purinice şi pirimidinice

• enzime de tip glucidic – dizaharidaze (diastaze):– invertaza: zaharoza→glucoză+fructoză– lactaza: lactoza→glucoză + galactoză– maltaza+izomaltaza: maltoza (izomaltoza)→ 2

glucoză• lipaza intestinală: 2-5% din totalul

grăsimilor→ grăsimi neutre• Sucul intestinal recoltat prin fistulă –

activitate enzimatică scăzută • Enzimele ajung în IS prin descuamarea

celulelor epiteliale

Gl. Lieberkühn:• pH: 6-7• lichid cu rol neprecizat – solvent?, fav.

absorbţia• enterokinaza secretată direct în lumenul ISGl. Brunner:• secr. mucoasă bogată în HCO3

- – protecţia mucoasei IS

Reglarea nervoasă a secreţiei IS:• reflexe mienterice locale :

– distensia peretelui intestinal– excitarea tactilă a mucoasei intestinale– iritarea mucoasei intestinale

• răspunsul secretor- proporţional cu cantitatea de chil intestinal

• SNV-PS – n. X• SNV-S – nn. splanhnici• stim n. X ↑ secreţia intestinală• secţ. nn. splanhnici ↑ secreţia intestinală

(scade tonusul vasomotor → vasodilataţie + ↑ permeabilitatea capilară)

• În perioadele interdigestive: acţ. inhibitoare a nn. splanhnici domină acţ. stim. a n. X

Reglarea umorală a secreţiei intestinale:• enterokinina stim.

– enterocitele – gl. intestinale

• → ↑ volumul secreţiei şi concentraţia enzimelor• duokrinină eliberată de muc. dd. – stim. gl.

Brunner• gastrina• CCK-PZ• secretina• VIP

• Toxina holerică stim. secr. gl. Lieberkühn, (jejun) – se pierd 5-10 l suc intest în primele zile→deshidratare→şoc→deces

• Creşte transportul activ de Cl- în cripte• Efect asemănător dar mai slab – toxina

dizenterică

Secreţia intestinului gros• Mai redusă cantitativ decât a IS• Mai bogată în mucus – numeroase cel.

caliciforme• Ioni de K+ şi de HCO3

- la schimb cu Cl- → secreţie alcalină

• Stim. de – Iritaţia mucoasei– Ff. colinergice

• Inh. de nn simpatici

• Compoziţie: • Mucus:

– pH = 8-8,4– vâscos– redus cantitativ 100-200 ml/zi– cant. mari de HCO3

– apă şi electroliţi în cant. mici – cant. mari ca răspuns la iritaţie

Rolurile mucusului:• Protecţie• Aderenţă pt. realizarea bolului fecal• Liant adecvat materiilor fecale• Barieră pt. acizii formaţi în int. materiilor

fecale• Alcalinizarea mediului

Reglarea secreţiei IG• Intrinsec:

– Reflexe locale prin plexurile mienterice– Stimulare tactilă

• Extrinsec:– SNV-S ↓ secreţia de mucus– SNV-PS ↑ secreţia de mucus– Tulburări emoţionale – stimulare

parasimpatică excesivă

Activitatea bacteriană• Flora saprofită – indispensabilă vieţii• Colon proximal:

– Floră de fermentaţie aerobă - glucide→ac organici, H+, CO2

• Colon distal:– Floră de putrefacţie anaerobă –

proteine→indol, scatol, amoniac

Alte roluri ale florei:• Sinteza şi abs. vit. hidrosolubile (B1, B2, B12, ac.

pantotenic) şi liposol. (K)• Deconjugarea diglucuronidului→stercobilină• Deconjugarea acizilor biliari

– eliminarea ac. dezoxicolic şi litocolic– reabs. prin circuitul HEH a ac. colic

• Stim. fcţ. de apărare – creşterea sintezei de IgA, IgM

CURS Digestie IV

Documents