+ All Categories
Home > Documents > Curs Conta IV PEIS-2014

Curs Conta IV PEIS-2014

Date post: 19-Jan-2016
Category:
Upload: larisa-gota
View: 23 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
conta
86
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ - NAPOCA CONTABILITATE SUPORT DE CURS - ANUL IV PEISAGISTICA
Transcript
Page 1: Curs Conta IV PEIS-2014

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ

CLUJ - NAPOCA

CONTABILITATE

SUPORT DE CURS - ANUL IV PEISAGISTICA

LUCICA ARMANCA

2013/2014

Page 2: Curs Conta IV PEIS-2014

1. INTRODUCERE ÎN GESTIUNEA ŞI CONTABILITATEA AFACERILOR DE PRESTĂRI SERVICII

1.1. Aspecte specifice privind organizarea şi motivaţia afacerilor în domeniul lucrări- servicii peisagistice şi horticole

Afacerile din domeniul prestărilor de servicii şi executării de lucrări pot fi organizate ca societăţi comerciale.Societatea comercială este o persoană juridică- subiect de drept autonom- cu scop lucrativ şi formată din cel puţin două persoane care se învoiesc să pună la cale ceva în comun pentru a desfăşura acte şi fapte de comerţ şi a împărţii foloasele rezultate.Legea nr.31/1990, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată instituie o singură excepţie a definirii de mai sus, prin care prevede că manifestarea de voinţă a unei singure persoane, asociatul unic, este suficientă pentru constituirea unei societăţi comerciale. Astfel, societatea comercială dobândeşte personalitate juridică doar dacă a fost legal constituită, adică indeplineşte formalităţile impuse de lege.Cadrul legal pentru organizarea activităţii societăţilor comerciale a întreprinzătorilor privaţi, la această dată este format din:Legea nr.31/1990,republicată, a societăţilor comerciale (reglementează formele legale de infiinţare, funcţionare şi dizolvare pentru persoanele juridice care desfăşoară fapte de comerţ);Legea 26/1990 privind Registrul comerţului ( regglementează înmatricularea obligatorie a comercianţilor, regimul denumirilor, firmelor şi emblemelor, asigură caracterul public al faptelor de comerţ) aşa cum a fost modificată prin numeroase Ordonanţe ale Guvernului dea lungul timpului;Hotărârea Guvernului nr.1346/2002 privind serviciile de asistenţă prestate de Oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor;Hotărârea Guvernului nr.573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionării comercianţilorOrdinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr.601/2002 privind autorizarea Clasificării activităţilor din economia naţională –CAEN.Societatea comercială se manifestă prin afaceri , înţelese ca activităţi aducătoare de profit, prin realizarea de produse şi servicii.Intr-o afacere pot fi implicate şi persoane fizice:- Autorizate să desfăşoare o activitate (Legea 300/2004);- Asociate în participaţie ( conform Codului comercial art.252-255).Desfăşurarea activităţii prin societatea comercială presupune unele avantaje şi dezavantaje:Avantajele afacerilor derulate prin societăţi comerciale:Mai multe resurse financiare pentru investiţii;Răspunderea limitată( partenerii sunt responsabili în limita aporturilor lor la capitalul social);Posibilităţi nelimitate de dezvoltare.Dezavantajele afacerilor derulate prin societăţi comerciale:Costuri mari de pornire a afacerii;Birocraţia activităţilor firmei datorată registrelor comerciale care trebuie întocmite;Distribuirea profitului pentru investiţii şi pentru plata dividendelor;Creşterea în mărime a societăţii comerciale generează inflexibilitate privind adaptarea la nevoile pieţei;Greutăţi legate de eventuala dizolvare a societăţii.Avantajele afacerii cu asociat unic sunt următoarele:Uşurinţa de a porni şi de a ieşi dintr-o afacere;

2

Page 3: Curs Conta IV PEIS-2014

Întrprinzătorul este propriul său şef;Mândria şi satisfacţia personală de a fi administrator unic;Nedistribuirea profitului între parteneri.Dezavantajele afacerii ca asociat unic sunt:Riscul afacerii este suportat doar de proprietar;Responsabilitatea nelimitată( garantarea afacerilor cu proprietăţile personale);Muncă intensă pe tot parcursul zilei şi în weekend;Profituri personale puţine , legate de lipsa vacanţelor, concedii medicale, etcLipsa consultării cu partenerii de afaceri;Durata limitată a afacerii, în timp ( dispare odată cu moartea persoanei ).Avantajele parteneriatului în afaceri:Mai multe resurse financiare;Uşurarea conducerii afacerii prin împărţirea sarcinilor.

Dezavantajele parteneriatului sunt:

Divizarea profitului între parteneri;Neînţelegeri între parteneri;Dificultatea de a ieşi din afacere.

Vă prezentăm în continuare principalele caracteristici ale societăţilor cu răspundere limitată, întrucât acest tip de societate reprezintă varianta optimă pentru desfăşurarea activităţii dvs. în acest domeniu, al prestărilor de servicii, iar pentru a studia comparativ S.R.L.-ul cu celelalte tipuri de societăţi comerciale vă prezentăm şi un tabel ce conţine caracteristicile esenţiale ale societăţilor comerciale şi ale societăţilor agricole.

Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.)

Capitalul social: capitalul social, minim, al unei astfel de societate este de 200 lei şi poate fi reprezentat de sume băneşti,dar şi de bunuri mobile sau imobile ce sunt aduse ca aport în natură. În cazul aportului în natură trebuie respectată proporţia ; valoarea aportului în natura reprezintă 80% , iar diferenţa de 20% trebuie să fie aport în numerar. Prestaţiile în muncă nu pot constitui aport la capital. Se poate concepe ca prin contractul de societate, un asociat să fie obligat la prestaţii periodice în natură, care trebuie să fie clar determinate, să se prevadă durata efectuarii lor, remuneraţia cuvenită şi sancţiunile în cazul nerespectării lor. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociaţii sunt obligaţi numai la plata părţilor sociale deţinute în societate.Cesiunea (vânzarea) părţilor sociale: se poate face prin cesiune de drept civil, în limita părţilor sociale deţinute . Pentru cesionarea lor se întocmeşte contractul de cesiune, un înscris autentic sau certificat de către un avocat, urmând ca asociaţii rămaşi să efectueze formalităţile de publicitate ale actului adiţional la Monitorul Oficial şi înregistrarea lui ca menţiune la Oficiul Registrului Comerţului.

Societatea pe acţiuni ( S.A.)

3

Page 4: Curs Conta IV PEIS-2014

Capitalul social: din punct de vedere al capitalului, acesta poate fi vărsat integral, dar societatea se poate înfiinţa şi prin vărsarea a numai 30% din capitalul subscris, urmând ca diferenţa să fie vărdată ulterior, până la o dată stabilită .O societate pe acţiuni se poate înfiinţa şi prin subscripţie publică, printr-un prospect de emisiune al fondatorilor , vizat de instanţa de judecată. Practic, realizarea unei societăţi pe acţiuni prin subscripţie publică se face prin vărsarea a minim 30% şi prin emiterea de acţiuni ce se pun în vânzare publică pentru completarea capitalului efectiv.Cenzorii şi contabilii: societatea pe acţiuni trebuie să aibă obligatoriu un număr de cel puţin trei cenzori şi trei supleanţi (art. 154) al Legii 31/1990 republicată). Dacă numărul cenzorilor este mai mare, ei trebuie obligatoriu să fie în număr impar. Cenzorii se aleg la început de adunarea constitutivă, mandatul lor este de trei ani şi pot fi realeşi. Cel puţin unul dintre ei trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil. Majoritatea cenzorilor vor fi cetăţeni români. Cenzorii trebuie să fie acţionari, cu excepţia cenzorilor contabili (art.156 al Legii nr.31/1990, republicată ). Ei au obligaţia de a supraveghea gestiunea societăţii, de a verifica dacă bilanţul şi contul de profit şi pierderi sunt legal întocmite şi dacă registrele au fost ţinute în mod regulat.Administrarea: un administrator trebuie să depună o garanţie care nu poate fi mai mică decât valoarea a 10% din acţiuni sau dublul remuneraţiei lunare (art.137 al Legii nr.31 /1990 republicată). Semnăturile administratorilor şi a cenzorilor, în scris, se depun la Oficiul Registrului Comerţului. Consiliul de administraţie poate delega o poarte din puterile sale unui comitet de direcţie , compus din membrii aleşi de către administratori.Vânzarea acţiunilor: se face în funcţie de caracterul nominativ sau la purtător al acţiunilor. În cazul primelor, ele se transmit numai după respectarea unei reguli de publicitate , în speţă transcrierea lor în Registrul de acţiuni al societăţii. În cazul acţiunilor la purtător, transmiterea se face liber, prin tradiţiune, adică prin vânzarea lor fără nici un fel de formalitate prevăzută de lege.

Societatea agricolă ( S. Ag.)

Societatea agricolă este o societate de tip privat, cu capital variabil şi un număr nelimitat şi variabil de asociaţi, având ca obiect exploatarea agricolă a pământului, uneltelor, animalelor şi altor mijloace aduse în societate, precum şi realizarea de investiţii de interes agricol . Exploatarea agricolă poate consta în:organizarea şi efectuarea de lucrări agricole şi îmbunătăţiri funciare;utilizarea de maşini şi instalaţii, aprovizionarea, prelucrarea şi valorificarea produselor agricole şi neagricole şi alte asemenea activităţi (art. 5 din Legea 36/1991).Există două modalităţi normative de a înfiinţa societăţi agricole şi anume:- prin asocierea proprietarilor de terenuri agricole care beneficiază de prevederile Legii fondului funciar nr.18 /1991 în forme simple, pe bază de înţelegere, între două sau mai multe familii, în scopul exploatării agricole, asocieri ce se pot constituii prin înţelegere verbală sau scrisă, fără altă formalitate juridică,- forme de asociere lipsite de personalitate juridică şi societăţi agricole cu personalitate juridică, pentru a căror constituire şi funcţionare legea reglemetează un cadru şi un traseu bine determinate.Capitalul social: uneltele agricole şi alte utilaje, mijloacele materiale şi băneşti precum şi animalele pot fi aduse în proprietatea sau numai în folosinţa societăţii agricole, după caz. La intrarea în societatea agricolă, bunurile mobile şi imobile se vor evalua pentru a se determina părţile sociale subscrise de fiecare asociat.

4

Page 5: Curs Conta IV PEIS-2014

Conducerea societăţii: consiliul de administraţie numeşte administratorii, stabilind competenţa, indatoririle şi responsabilităţile lor.

Principalele caracteristici ale societatilor comerciale

Tip de societateIndicatori

Societati in nume colectiv SNC

Societati in comandita simpla SCS

Societati in comandita pe actiuni SCA

Societati pe actiuni SA

Societati cu raspundere limitata SRL

Marimea minima a capitalului social

25.000euro, in echivalent lei, sau90.000 lei

25.000euro, in echivalent lei, sau90.000lei

200lei

Capitalul este divizat in: Parti sociale Parti sociale actiuni actiuni Parti socialeValoarea nominala minima a unei actiuni/parti sociale

0.10lei 0.10lei 10lei

Numar de proprietari Minim 2 Minim 2 Maxim 50Responsabilitatea proprietarilor

Nelimitata si solidara

Nelimitata si solidara a tuturor asociatilor comanditati

Nelimitata si solidara a tuturor asociatilor comanditati

Sunt obligati numai la plata actiunilor lor

Sunt obligati numai pana la concurenta aportului

Asociaţii - drepturi şi obligaţii

Drepturi

1. Dreptul la beneficiiAcesta este scopul pentru care a fost creată societatea, respectiv cumpărarea de acţiuni, deosebind esenţial societatea de persoanele juridice fară scop lucrativ ( fundaţiile). Nici un asociat nu poate fi exclus de la beneficii .Părţile prin contractul de societate, sunt suverane să prevadă modul de stabilire a participării la beneficii. Lipsa unei clauze exprese privitoare la participarea la beneficii face ca beneficiile să fie stabilite în raport cu părţile sociale.2. Dreptul de control al gestiunii şi al contabilităţii societăţiiExercitarea acestui drept se face în condiţiile prevăzute în actul constitutiv , iar în lipsa acestor prevederi, printr-o cerere adresată administratorului societăţii. Refuzul de a permite unui asociat controlul gestiunii societăţii dă dreptul celui lezat la o acţiune în justiţie.3. Dreptul la dividendeSe naşte din momentul în care bilanţul ar fi trebuit aprobat şi depus la Administraţia financiară şi la Registrul comerţului.Din acest moment curge şi termenul de nu mai mult de 8 luni, depăşirea acestui termen poate atrage dobânzi pe care societatea să le datoreze pentru sumele datorate cu acest titlu.Din momentul în care ia naştere dreptul la dividende, sumele concrete fac parte din patrimoniul asociatului şi vor putea fi urmărite şi poprite de creditorii săi particulari.4. Dreptul de a participa la adunările generale ale societăţii şi a-şi exercita dreptul de vot

5

Page 6: Curs Conta IV PEIS-2014

Fiecare asociat, indiferent de părţile sociale sau acţiunile ce le deţine, trebuie să fie convocat la toate adunările generale sau extraordinare ale societăţii, neanunţarea hotărârii acestuia îi dă dreptul să acţioneze pentru anularea hotărârii luate fără participarea sa.Cu ocazia adunărilor generale, fiecare asociat îşi va exercita dreptul de vot în condiţiile stabilite prin contractul de societate şi statut.5. Dreptul la rambursarea sumelor depuse ( cu titlu de împrumut) de asociat, în folosul societăţii, , inclusiv drepturile la dobânzile legale care curg de drept potrivit art.43 Codul comercial.6. Dreptul de a dministrare a societăţii în următoarele condiţii:Când nu există un administrator numit;Când, deşi există administrator, operaţiunea a fost încuviinţată de către acesta sau de către adunarea generală a asociatului neadministrator;În cazul gestiunii de afaceri , când prin fapta asociatului a fost împiedicată o pagubă a societăţii.

Obligaţii1. Aducerea aportului social prevăzut în contract.Interzicerea de a desfăşura în subsidiar activităţi comerciale prin care s-ar face concurenţă societăţii în care are calitatea de asociat. Astfel de activităţi nu pot fi desfăşurate în nume propriu sau prin persoane interpuse.2. Să nu fie administrator sau asociat în alte societăţi care ar avea acelaşi obiect de activitate cu societatea din care face parte. O singură excepţie- poate fi asociat în alte societăţi cu acelaşi obiect când toţi asociaţii ş-au dat consimţământul.3. Prin fapta sa să nu dăuneze în nici un mod afacerilor societăţii , să nu divulge informaţii despre secretul operaţiunii comerciale efectuate de către societate.4. Să participe la adunările generale atunci când legea prevede că pentru luarea hotărârilor este nevoie de unanimitate de voturi. Sancţiunea nerespectării acestor indatoriri constă în:- excluderea asociatului în culpă, iar atunci când a săvârşit fapte penale, sesizarea organelor competente;- exercitarea unei acţiuni în daune în contra asociatului, paguba putând fi dovedită cu toate mijloacele de probă, în condiţiile prevăzute de art.46 Cod comercial.

Obligaţiile administratorilor

1. Administratorii sunt obligaţi să ia parte la toate adunările societăţii, la consiliile de administraţie şi la organele de conducere similare acestora.Administratorii sunt solidari răspunzători faţă de firmă pentru:- realitatea vărsămintelor efectuate de a sociaţi;- existenţa reală a dividendelor plătite;- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;- exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.2. Administratorul , care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect , interese contrare intereselor firmei, are obligaţia să înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori şi să nu ia parte la nici o deliberare privitoare la a această operaţiune. Aceeaşi obligaţie o are

6

Page 7: Curs Conta IV PEIS-2014

administratorul în cazul în care într-o anumită operaţiune , ştie că sunt interesate soţia, rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.

Prin lege se interzice creditarea de către firmă a administratorilor sau a directorilor acesteia, prin intermediul unor operaţiuni precum:Acordarea de imprumuturi administratorilor sau directorilor;Acordarea de avantaje financiare administratorilor sau directorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executarea de lucrări;Garantarea directă sau indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor sau directorilor, concomitentă sau ulterioră acordării împrumutului;Garantarea directă sau indirectă, în tot sau în parte, a executării de către administratori sau directori a oricăror altor obligaţii personale ale acestora faţă de terţe persoane;Dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terţă persoană administratorilor sau directorilor ori o altă prestaţie personală a acestora.

1.2. Răspunderea administratorului, natura şi scopul informaţiilor oferite de contabilitatea afacerii şi registrele contabile

Potrivit art.1 din Legea nr.82/1991- numită Legea contabilităţii - societăţile comerciale, societăţile comerciale/companii naţionale, regii autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare , societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi contabilitate de gestiune adaptată la specificul activităţii. Toate entităţile menţionate trebuie sa organizeze şi să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale, acestea fiind documentele oficiale de prezentare a situaţiei economico- financiare, fiind stabilite potrivit legii, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare , a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată.Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii oricărui tip de entitate mai sus menţionat revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie( obligatoriu studii economice superioare).Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, incheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic, contabilului şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul din subordine, precum şi administratorul societăţii. În cazul în care contabilitatea este condusă pe bază de contract de prestări de servicii încheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestora, potrivt legii şi prevederilor contractuale şi administratorului societăţii.

7

Page 8: Curs Conta IV PEIS-2014

Natura şi scopul informaţiile oferite de contabilitatea afaceri

Procesul managerial al oricărei entităţi nu este de conceput fără informaţii, iar principala sursă de informaţii atât structurate cât şi sistematice este contabilitatea. Informaţiile contabile se completează cu informaţiile oferite de piaţa financiară, adică, piaţa monetar-valutară, cea de capital, de asigurări şi cea imobiliară. Constituirea şi dezvoltarea entităţilor cu profil prestări servicii, prin activităţile lor curente , chiar şi cele extraordinare, generează informaţii pe care societăţile le produc şi le utilizează în mod obişnuit, dar şi cu frecvenţe diferite. Contabilitatea este un proces de colectare, de clasificare şi de comunicare a informaţiilor privind tranzacţiile economice şi financiare, înregistrate prin imagini codificate, cu ajutorul unui limbaj specific. Societatea comerciala este:spaţiul economico-social în care se organizează contabilitatea , caracterizat prin urmatoarele elemente:-existenţa unui centru de decizie care foloseşte informaţia contabilă;-activitatea acesteia are la bază o autonomie funcţională;-deţine un patrimoniu;Patrimoniul are o triplă reprezentare: juridică, economică şi socială.Entitatea juridică este deţinătoarea unui patrimoniu şi este angajată într-un raport juridic complex de drepturi şi obligaţii ce privesc constituirea şi dezvoltarea patrimoniului acesteia.Entitatea economică este reprezentată de unitatea economică deţinătoare de patrimoniu care alocă şi utilizează factorii de producţie cu scopul obţinerii de profit.Entitatea socială reprezintă o unitate deţinătoare de patrimoniu ce utilizează resurse umane cu scopul atingerii unui scop social. Informaţiile furnizate de contabilitate sunt instrumente ale managerului, în procesul luării deciziilor, al planificării operaţionale şi strategice. De asemenea aceste informatii sunt utilizate şi in procesul de control şi audit.

Informaţiile produse de entităţile din sfera prestărilor de servicii pot fi clasificate în patru categorii:

--informaţii operaţionale--informaţii privind contabilitatea financiară--informaţii privind contabilitatea de gestiune--informaţii contabile privind satisfacerea necesităţilor fiscale

Informaţiile operaţionale sunt cerute de conducerea zilnică a activităţilor entităţii, spre exemplu: comenzile pentru prestat de la clienţi, numărul şi valoarea prestaţiilor efectuate sau realizate zilnic, măsura în care nu se încasează la timp, facturile de la clinţi, sumele datorate şi de plată salariaţilor, reţinerile din veniturile salariale,etc.Ele stau la baza alimentării cu informaţii a celorlalte categorii de informaţii amintite.

Informaţiile privind contabilitatea financiară sunt necesare atât pentru utilizatorii interni cât şi pentru cei externi entităţii. Cel mai frecvent utilizator intern este managerul(administratorul) întreprinderii, iar din suita utilizatorilor externi amintim: investitorii actuali , dar şi cei potenţiali, finanţatorii bancari , dar şi alţi creditorii, puterea publică(agenţiile guvernamentale), consilieri şi analişti finaciari, partenerii comerciali, salariaţii, iar uneori –publicul.

8

Page 9: Curs Conta IV PEIS-2014

Oferta informaţiilor din partea entităţilor, poate fi pusă sub presiune de diferiţi utilizatori, dar în virtutea existenţei principiului unicităţii ofertei de informaţii, asigurat prin acelaşi set de reguli contabile, va permite diverşilor utilizatori externi realizarea unei comparabilităţi între pachetele de informaţii puse la dispoziţie de două sau mai multe entităţi, poate chiar concurente.

Informaţiile privind contabilitatea de gestiune satisfac nevoia de informaţii numai la nivelul managerilor (directori sau administratori).

Informaţiile furnizate de contabilitatea financiară nu sunt suficiente pentru deciziile manageriale, prin urmare contabilitatea de gestiune îşi atinge obiectivele sale prin:determinarea costurilor pe unitate de serviciu prestat, pe activităţi, dar şi pe centre de responsabilitate (fabrica, locaţie, punct de lucru,etc), furnizarea informaţiilor pentru măsurarea performanţelor etc. Acest tip de informaţii sunt utilizate pentru realizarea funcţiilor manageriale cum sunt: planificarea, implementarea şi controlul.

Cele prezentate nu ţin să sublinieze că scopul contabilităţii este doar de a pregătii informaţia pentru un proces decizional pertinent şi fiabil, contabilitatea îşi asumă şi răspunderea pentru cea mai bună calitate a informaţiei contabile, fenomen verificat de auditul financiar.

Sistemul contabil românesc este în plin proces de armonizare şi convergenţă cu normele contabile internaţionale,Standardele Internaţionale de Contabilitate,( IAS) ; Standardele Internaţionale de Raportare Financiar-contabilă,(IFRS) ; chiar şi IAS 41 ,,Agricultura”.

Armonizarea contabilă este determinată în principal de posibilitatea comparării situaţiilor financiare anuale nu numai pe plan intern, ci şi extern, astfel în contextul globalizării economice, obiectivele contabilităţii‚ nu mai sunt doar un răspuns al teoriei contabile ci şi a intereselor principalelor grupuri de utilizatori şi a normelor contabile regionale şi internaţionale.

Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul – jurnal Registrul inventar Registrul unic de control Registrul pentru evidenţa salariaţilor Cartea mareRegistrul- jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează zilnic, în mod cronologic, operaţie cu operaţie, fără spaţii libere, toate modificările patrimoniului firmei.Fiecare înregistrare in Registrul- jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul şi data documentului justificativ, explicaţii privind operaţiile respective şi conturile debitoare şi creditoare în care s-au înregistrat sumele corespunzătoare operaţiilor efectuate.Firmele cu un volum mare de operaţii pot utilize pentru detaliere jurnale auxiliare pentru : operaţiile de casă şi bancă, decontările cu furnizorii, situaţia încasării – achitării facturilor, situaţia avansurilor de trezorerie, etc. În această situaţie, sumele centralizate pe conturi din aceste jurnale se înregistrează în Registrul – jurnal.Registrul – inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, grupat, toate elementele patrimoniale înventariate şi deţinute în firmă, conform Legii contabilităţii şi a altor acte normative în vigoare.La sfârşitul fiecărui an, în acest Registru se înscriu, într-o formă recapitulativă, elementele patrimoniale după natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecăreia

9

Page 10: Curs Conta IV PEIS-2014

dintre posturile bilanţului contabil. Registrul- inventar se completează pe baza inventarierii faptice:

la înfiinţare, anual la încheierea exerciţiului cu ocazia fuziunii, divizării sau lichidării.Dacă inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul- inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarului, la care se adaugă intrările şi se scad ieşirile de la data inventarierii până la data închiderii exerciţiului.

Registrul unic de controlPrin Legea nr.252 din 10 iunie 2003 s-a instituit obligativitatea Registrului unic de control care se prezintă de către reprezentantul firmei organului de control. Neprezentarea acestuia se sancţionează de organul de control cu amendă.Firmele nou înfiinţate sunt obligate să achiziţoineze Registrul unic d control în termen de 30 de zile de la data înregistrării. Nerespectarea acestui termen şi neachiziţionarea se sancţionează de organul de control cu amendă.Registrul unic de control se numerotează, se sigilează şi se păstrează de reprezententul legal al firmei la sediul social şi la fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize, autorizaţii şi sau acorduri de funcţionare.Acest registru are drept scop evidenţierea tuturor controalelor desfăşurate la firme de către toate organele de control specializate, în domeniile : financiar- fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, protecţia consumatorului, protecţia muncii, inspecţia muncii precum şi alte tematici de control prevăzute de lege.Evidenţierea controalelor în Registrul unic de control se face cu semnăturile reprezentantului legal al firmei şi organului de control.Organele de control au obligaţia de a consemna în registru, înaintea începerii controlului, următoarele elemente:

numele şi prenumele persoanelor împuternicite de a efectua control; unitatea de care aparţin organele de control; numărul legitimaţiei de control; numărul şi data delegaţiei/ordinului de deplasare; obiectivele controlului; perioada controlului şi perioada controlată; baza legală în temeiul căreia se efectuează controlul.

După finalizarea controlului, în registrul unic de control se înscriu obligatoriu numărul şi data actului de control întocmit.

Registrul pentru evidenţa salariaţilorRegistru obligatoriu pentru toate entităţile care au salariaţi. Acest registru ţine evidenţa cronologică a personalului angajat, cu detalii despre salariat, numărul contractului individual de muncă, perioada contractului, data începerii activităţii salariatului, data încetării activităţii şi temeiul legal al întreruperii activităţii salariatului, etc.Acest registru se transmite electronic la Inspectoratul Teritorial de Muncă, iar orice modificare ulterioară referitoare la prestaţia salariaţilor se tramsmite electronic la data modificării respective ( un nou contract de muncă, decizia de încetare a raporturilor de muncă, schimbarea funcţiei, a timpului de lucru, etc.).

10

Page 11: Curs Conta IV PEIS-2014

1.3. Gestionarea patrimoniului şi obiectul contabilităţii

Obiectul contabilităţii entităţilor economice îl formează:

-patrimoniul,

-rezultatele economico-financiare,

-elementele extrapatrimoniale.

Patrimoniul devine şi este obiect de studiu al contabilităţii unei persoane juridice sau fizice numai dacă este utilizat în activitatea economică a acesteia ,cu scopul realizării de bunuri sau prestarea de servicii destinate terţilor. De asemenea patrimoniul poate fi utilizat şi în activităţi administrative şi social culturale în scopul satisfacerii unor cerinţe ale entităţilor.

Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică aparţinând unui subiect de drepturi şi obligaţii (entitate numită titular de patrimoniu) şi a tuturor bunurilor şi valorilor economice la care acestea se referă (obiecte de drepturi şi obligaţii).Interpretarea acestei definiţii se poate deduce prin explicitarea câtorva concepţii privind obiectul contabilitaţii:1.Concepţia juridică: prezintă realitatea economică prin prisma raporturilor juridice, a drepturilor şi a obligaţiilor băneşti ale unui titular de patrimoniu dar şi a bunurilor şi valorilor corespunzătoare.2.Concepţia financiară: priveşte resursele ce aparţin investitorilor într-o entitate. Aceste resurse se numesc, pe de o parte, resurse financiare , care pot fi aduse de proprietarii entităţii şi atrase de la terţi, iar pe de altă parte pot fi numite resurse economice, în momentul utilizării concrete a resurselor financiare.3.Concepţia economică: priveşte capitalul care aparţine investitorilor într-o entitate economică, mai mult cu referire la existenţa, starea, mişcarea şi transformarea acestuia în cadrul entităţii.4.Termeni foarte uzuali:active patrimoniale şi pasive patrimoniale.

Activele patrimoniale reprezintă totalitatea drepturilor de proprietate şi creanţe care se constituie în bunurile şi valorile economice ale titularului de patrimoniu.Pasivele patrimoniale reprezintă obligaţiile entităţii faţă de proprietarii săi, respectiv faţă de terţi.( cu toate că titularul de patrimoniu are drepturi si obligaţii).

Patrimoniul prezintă o serie de trăsături:

este unic şi indivizibil,este personal, adică aparţine unei persoane şi este netransmisibil,se referă la o globalizare juridică, economică şi financiară a entităţii pe care o reprezintă.

In practica contabilă românescă , dar şi in scop didactic se face uz de îmbinarea concepţiilor economică şi juridică a patrimoniului, potrivit căreia, acesta se prezintă ca patrimoniu economic şi ca patrimoniu juridic.

11

Page 12: Curs Conta IV PEIS-2014

Prezentarea patrimoniului, în contabilitate, este sub forma unei balanţe cu două părţi egale, astfel, partea din stânga egalităţii este numită patrimoniu economic, iar cea din dreapta egalităţii este numită patrimoniu juridic.

Patrimoniul economic = Patrimoniu juridic

Patrimoniul din punct de vedere juridic, este definit ca totalitatea drepturilor, a obligaţiilor exprimate în formă bănească şi care aparţin unei persoane fizice sau juridice. Este format din drepturile şi obligaţiile cu valoare economică şi care sunt cauza sau provenienţa juridică a elementelor patrimoniale ale unei entităţi.Patrimoniul, din punct de vedere economic este definit ca totalitatea valorilor corporale şi necorporale ce aparţin unei persoane fizice sau juridice.Este format din bunurile economice evaluabile în bani şi care îi formează substanţa materială (terenuri, clădiri, maşini, materiale,mărfuri, creanţe, valori în curs de decontare, disponibilităţi, cheltuieli inregistrate in avans etc)..Ţinând sema de componentele menţionate se poate formula o nouă prezentare a patrimoniului în contabilitatea unei societăţi:

Bunuri economice = Capitaluri(Drepturi)+Obligaţii

Active patrimoniale = Pasive patrimoniale.

Patrimoniul oricarei entitati este prezentat in documetele de sinteza economico-financiara , prin elementele patrimoniale detinute .Elementele patrimoniale reflecta la un moment dat existenta bunurilor si valorilor economice detinute de un titular de patrimoniu , precum si drepturile , repectiv obligatiile rezultate, din posesia şi exploatarea bunurilor economice.

1.Activele patrimoniale prezintă următoarea structură:

a)Active imobilizate

Necorporale Corporale FinanciareCheltuieli de constituire, Cheltuieli de dezvoltare,Fond comercial,Concesiuni, brevete,Alte imobilizari necorporale.

Terenuri,Constructii,Instalatii tehnice,Mijloace de transport,Animale si plantatiiAlte imobilizari corporale.

Titluri de participare,Interese de participare,Creante imobilizate.

b) Active circulante

12

Page 13: Curs Conta IV PEIS-2014

Stocuri Creante pe termen scurt

Investitii financiare pe termen scurt

Disponibilitati banesti

Materii prime,Materiale consumabile,Materiale de natura obiectelor de inventar,Produse finite, reziduale, Marfuri, Ambalaje

Avansuri acordate furnizorilor,Clienti,Efecte comerciale de primit,Decontari cu asociatii privind capitalul

Titluri de plasament, Actiuni proprii,Alte investitii financiare pe termen scurt

Numerarul din caseria unitatii, Disponibilitatile banesti aflate in conturi bancare,Alte valori(tichete de masa, timbre etc.)Avansuri de trezorerie

c)Cheltuieli inregistrate in avans

Abonamente si chirii platite in avans Cheltuielile inregistrate , in cursul anului curent pentru culturile agricole cu timp de recoltare in anul urmator

2.Pasivele patrimoniale prezinta următoarea structură:

a)Datorii

Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurtImprumuturi din emisiuni de obligatiuni,Sume datorate institutiilor de credit

Credite bancare pe termen scurt,Furnizori, Efecte comerciale de plata,Datorii fata de personal,fata de bugetul consolidat al statului si alte organisme si institutii

b)Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioane pentru litigii, pentru garantii acordate clientilor si alte provizioane

13

Page 14: Curs Conta IV PEIS-2014

c) Venituri în avans

Venituri in avans, Subventii pentru investitii

d) Capitaluri proprii

De provenienţă externă De provenienţă internăCapital social,Primele legate de capital

Rezultatul exercitiului,Rezerve din reevaluare,Rezerve legale, alte rezerveRezultatul reportat

Intr-o entitate viabilă, cu activitate permanentă, patrimoniul administrat este supus unor mişcări şi transformări complexe în derularea obiectului său de activitate, cu scopul obţinerii unor rezultate financiare (economico-financiare). Mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale, prin procesele economice dintr-o entitate , generează atât cheltuieli, dar şi venituri; ce vor fi reflectate în contabilitatea entităţii respective. Rezultatul - o mărime valorică, pozitivă, denumită profit sau beneficiu, când valoarea veniturilor este mai mare decât valaorea cheltuielilor,-o mărime valorică negativă , denumita pierdere când valaorea veniturile este mai mică decât valoarea cheltuielilor.a)Cheltuielile sunt sumele, respectiv valorile date in consum,conform documentelor justificative; consumate si facturate indiferent că sunt plătite sau de plătit, grupate după cum urmează:

Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinareCu stocurile,Cu lucrările şi serviciile executate de terţi,Cu impozite, taxe si varsăminte asmilate,Cu personalul,cu asigurările şi protecţia socială,Cu amortizările şi provizioanele

Privind imobilizările financiare,Privind investiţiile financiare pe termen scurtDin diferenţe de curs valutarPrivind dobânzile,Privind sconturile acordate.

Privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare

b)Veniturile sunt sumele sau valorile facturate clienţilor, in urma livrărilor de bunuri,a executării de lucrări sau prestării de servicii,indiferent că sunt încasate sau nu, grupate după cum urmează:Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinareDin vânzarea produselor finite, recoltateDin vânzarea mărfurilor,Din executarea de lucrări şi prestări de servicii,Din producţia stocată (depozitată),

Din imobilizări financiare,Din investiţii financiare pe termen scurt,Din creanţe imobilizate,Din diferenţe de curs valutar,Din dobânzi,

Din subventii pentru evenimente extraordinare şi altele asimilate

14

Page 15: Curs Conta IV PEIS-2014

Din producţia de imobilizări,Din subvenţii de exploatare sau investiţii,Din provizioane

Venituri – Cheltuieli = Rezultat economico-financiar

Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare = Rezultat din exploatare Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Rezultat financiar Venituri extraordinare -Cheltuieli extraordinare = Rezultat extraordinar Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar = Rezultatul curentRezultatul curent + Rezultatul extraordinar – Cheltuiala cu impozitul pe profit/ /impozitul pe venit = Rezultatul net al exerciţiului economico-financiar

Elementele extrapatrimoniale Societăţile comerciale se pot afla în situaţia în care unele elemente patrimoniale să nu poată fi integrate în activele şi pasivele societăţii,dar sunt exploatate în interesul acesteia, motiv pentru care sunt considerate extrapatrimoniale. Dintre acestea amintim:angajamente ( giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii;mijloace fixe luate cu chirie;valori materiale primite spre prelucrare , în păstrare sau custodie;stocuri de natura obiectelor de inventar;efecte scontate şi neajunse la scadenţă;terenurile agricole exploatate ( închiriate, în arendă, comodat,etc);alte valori extrapatrimoniale.Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizează cu ajutorul conturilor înafara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.

2 . Contabilitatea financiară ( în partidă dublă)

2.1. Obiectivul şi rolul contabilităţii financiare în entităţi prestatoare de servicii

Obiectivul fundamental al contabilităţii îl reprezintă furnizarea de informaţii care să ofere o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniului şi rezultatelor obţinute de orice unitate economică. Contabilitatea financiară a afacerilor de prestări servicii este o contabilitate de angajamente. Astfel efectele tranzacţiilor şi a altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce trezoreria (sau echivalentul său) este încasată sau plătită. În acest fel, apariţia angajamentului (suma de plată, suma de încasat), este înregistrată în contabilitate într-o primă etapă, urmând ca decontarea lui ( plata, încasarea) să aibă loc într-o altă etapă. Înfăptuirea imaginii fidele de către contabilitate necesită ca informaţiile furnizate de către acestea să îndeplinească următoarele condiţii1:datele contabile să fie înregistrate în contabilitate în timp util pentru a fi prelucrate şi utilizate,informaţiile contabile să ofere utilizatorilor o descriere adecvată, să fie corecte şi complete,

1 Ristea M.,Noul sistem contabil din România, Editura Cartimpex, Bucureşti,1993,pag.20

15

Page 16: Curs Conta IV PEIS-2014

contabilizarea faptelor să fie în acord cu baza lor juridică şi economică,informaţiile de sinteză să servească utilizatorilor pentru luarea deciziilor economice,informaţiile furnizate de contabilitate să rezulte din aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedeelor contabile.

Contabilitatea financiară, numită şi generală, are ca obiect înregistrarea tuturor operaţiilor care afecteză patrimoniul unităţii, spre a determina rezultatul financiar al acesteia. Faptul că obiectul său este omogen, face ca în practică, contabilitatea financiară să fie unitară şi în acelaşi timp obligatorie, prezintă un interes major pentru stat, care vrea să controleze aplicarea metodelor de evaluare a diferitelor elemente ale patrimoniului şi stabilirea rezultatelor ce formează baza de determinare a impozitelor pretinse de fisc.

2.2. Evaluarea contabilă

Prin actele normative în spetă s-au stabilit următoarele reguli: la data intrării în entitate bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de

intrare denumită valoare contabilă care se stabileşte astfel:bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării.Bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea justă. ( valaorea justă este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi, aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv),Bunurile procurate cu titlu oneros, la cost de achiziţie,Bunurile produse în entitate, la cost de producţie.Definiţii:Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele de import şi taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare şi alte cheltuieli acesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în gestiune a bunului respectiv. Reducerile comerciale şi alte elemente asimilate acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie.Costul de producţie al unui bun economic cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie , ca fiind legate de producerea bunului respectiv.În costul unui activ cu ciclu de producţie lung(depăşeşte anul calendaristic (31.12...) pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare pot fi incluse şi dobânzile plătite la creditele bancare contactate pentru producţia respectivă.

Cu ocazia inventarierii: evaluarea bunurilor se face la valoarea actuală a fiecăruia denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului , starea acestuia şi preţul pieţei.

În cazul creanţelor şi datoriilor, această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, sau de plată.

La încheierea exerciţiului financiar, elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare , respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

Valoarea contabilă netă este valoarea de intrare mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate, pentru bunurile amortizabile din punct de vedere legal.La fiecare dată a închiderii exerciţiului economico-financiar , elementele monetare şi nemonetare exprimate în valută trebuiesc raportate utilizând cursul de schimb valutar de la data 31.12. a fiecărui an. Diferenţele de curs valutar favorabile sau cele nefavorabile se vor înregistra la venituri sau cheltuieli financiare, după caz.

16

Page 17: Curs Conta IV PEIS-2014

La data ieşirii din unitate , bunurile se evaluează şi se scad din gestiunea patrimonială la valoarea lor de intrare, denumită şi valoare contabilă sau cost istoric.

Pentru bunurile de natura stocurilor şi a titlurilor de valoare similare, evaluarea se poate face folosind, după caz una din următoarele metode: costul mediu ponderat, metoda primei intrări primei ieşiri, metoda ultimei intrări primei ieşiri, metoda costului standard, etc.

2.3. Contabilitatea capitalurilor

Capitalurile proprii reprezintă dreptul titularilor de patrimoniu ( actionari sau asociaţi) asupra activelor unei entităţi, dup deducerea tuturor datoriilor.Capitalurile proprii se constituie din aportul proprietarilor, din profit şi din alte surse proprii:

CAPITALURI PROPRII = ACTIVE - DATORII

Capitalul social ═ valoarea totală a aporturilor subscrise şi/sau depuse de acţionari sau asociaţi.care se înregistrează în contabilitate pe baza documentelor : actul constitutiv, documentele justificative privind vărsămintele de capital, Registrul acţionarilor (asociaţilor),se poate majora prin noi aporturi în natură sau numerar , prin încorporarea rezervelor sau a profiturilor etc.evidenţa analitică se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprimzând numărul şi valoarea nominală a acşiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate.Acţiunile sau părţile sociale se pot evalua la următoarele valori:valoarea nominală (raportul dintre valoarea capitalului şi numărul de titluri emise ), valoarea de piaţă ( valaorea de vânzare-cumpărare a titlurilor, care se stabileşte de regulă, prin negociere la bursa de valori),preţul de emisiune sau cursul acţiunilor ( preţul ce trebuie plătit de persoanele care subscriu acţiunile sau părţile sociale ),valoarea financiară ( calcul, dividendul distribuit pe acţiune raportat la rata medie a dobânzii pe piaţă ),valoarea de randament ,calcul , (dividend distribuit pe acţiune+ cota parte din profit pe acţiune încorporată în rezerve) :rata medie a dobânzii pe piaţă,valoarea contabilă sau bilanţieră, calcul, raport între activul net contabil şi numărul de titluri.

Rezervele

-sunt profituri capitalizate în mod durabil de către entitatea din domeniul agricol şi alte surse:primele de capital şi rezervele din reevaluare,-consolidează baza materială a entităţii, sporesc capacitatea acesteia de a face faţă unor conjuncture nefavorabile şi eventualelor pierderi.Rezervele legale se constituie anual în procent de cel puţin 5% din profitul societăţii comerciale până ce vor atinge minim o cincime din capitalul social2,în cazul în care sunt utilizate , următoarea lor constituire nu este deductibilă fiscal,

2 Legea nr.31/1990, modificată prin Legea 302/2005

17

Page 18: Curs Conta IV PEIS-2014

Rezervele statutare se constituie din profitul net şi sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor, finanţarea investiţiilor, sau majorarea capitalului social potrivit clauzelor prevăzute în actul constitutiv al societăţii.

Alte rezerve ( rezerve libere sau facultative) se pot constituii din profitul net pe baza Hotărârii Adunării Generale a acţionarilor sau a asociaţilor, pentru diferite utilizări( acoperirea pierderilor, distribuiri de dividende în exerciţiile cu pierderi, majorarea capitalului social, etc).

Rezultatul exerciţiului financiar

Reprezintă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, poate fi: profit sau pierdere şi se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar,Profitul contabil net se repartizează în mod provizoriu , de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar pe următoarele destinaţii:Destinaţii prevăzute obligatoriu prin lege:rezerve legale,în primul an, când rezultatul obţinut permite acest lucru, pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi, vărsăminte la bugetul statului,50%, la entităţile cu capital de stat, Destinaţii stabilite prin actul constitutiv-rezervele statutare,Destinaţii hotărâte de Adunarea Generală a Acţionarilor ( AGA): surse proprii de finanţare, participarea salariaţilor la profit (10%),dividende, capital social, etc.

Rezultatul reportat

Reprezintă profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperită din exerciţiile financiare precedenteProfitul reportat urmează a se repartiza pe destinaţiile precizate, în exerciţiile financiare următoare,Pierderea reportată urmează a se acoperii din profiturile exerciţiilor viitoare sau din rezerve, capital social, potrivit hotărârii AGA.

2.4. Contabilitatea activelor imobilizate

Activele imobilizate sunt bunurile deţinute pe o perioadă mai mare de un an, generatoare de beneficii economice viitoare. După natura lor pot fi grupate în: imobilizări necorporale, imobilizări corporale şi imobilizări financiare, cu excepţia ultimelor nominalizate , imobilizările sunt supuse deprecierii fizice şi morale, depreciere numită, amortizare, intr-o anumită perioadă de timp, legal stabilită şi a cărei expresie valorică se include în mod eşalonat pe cheltuieli.Imobilizările necorporaleactive identificabile, nemonetare, reprezentate de valori nemateriale şi de documente juridice şi comerciale3, ce trebuie să indeplinească următoarele condiţii: obţinerea de beneficii viitoare ce pot fi atribuite activului respectiv şi costul bunurilor respective să poată fi măsurat credibil,sub forma cheltuieli de constituire, ocazionate de înfiinţarea afacerii, modificarea actelor de constituire, sub forma taxelor de inscriere, înmatriculare, emitere de acţiuni, prospectare de piaţă, amortizarea lor se face intr-o perioadă de cel mult 5 ani.

3 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească,ed. Intelcredo, 2006, pag.37

18

Page 19: Curs Conta IV PEIS-2014

Sub forma concesiunii, a licenţelor, marci de fabricaţie, de servicii, uzufructul, dreptul de superficie, franciza. Cheltuielile ocazionate de achiziţia acestora se amortizează pe perioada contractului, sau pe durata de utilizare, Sub forma fondului comercial, ca sumă suplimentară achitată în cazul achiziţionării unei firme sau a unor bunuri imobile, durata de amortizare este de regulă în maxim 5 ani,sub forma programelor informatice, ca elemente ale muncii intelectuale stocate pe diferite suporturi tehnice, se amortizează pe o perioadă de 3 ani.

Imobilizările corporalecunoscute şi sub denumirea de imobilizări materiale, cuprind bunurile materiale de folosintă îndelungată, care îndeplinesc următoarele caracteristici concomitent:utilizate în producţia de bunuri, în prestarea de servicii, în activităţi administrative sau sunt închiriate terţilor, având valoarea de achiziţie mai mare de 1800leiau durata normală de funcţionare mai mare de un an.Includ: terenuri, amenajări la terenuri, construcţii, maşini utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsurare,control şi reglare, mijloace de transport, animalele de producţie şi reproducţie, plantaţii pe rod , mobilier, aparatură birotică, avansuri pentru investiţii, etc.Nu includ: componentele imobilizărilor corporale procurate cu ocazia reparaţiilor, care au ca scop restabilirea parametrilor tehnici iniţiali ale acestora, construcţiile şi instalaţiile provizorii, animalele tinere, animalele la îngrăşat, păsările şi coloniile de albine, pădurile.Amortizarea se calculează pe baza unui plan de amortizare, din luna următoare punerii acestora în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii de intrare. Nu se supun amortizării: terenurile,;lacurile, bălţile şi iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii; tablourile şi operele de artă, bunurile din domeniul public finaţate din surse bugetare, casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, etc. În cazul imobilizărilor corporale achiziţionate care au durata normală de utilizare expirată, valoarea de intrare se va recupera pe o durată stabilită, de către o comisie tehnică.Regimurile de amortizare sunt: liniară , degresivă, cu sau fără influienţa uzurii morale şi amortizarea accelerată ( includerea în primul an de funcţionare , în cheltuielile de exploatare a unei amortizări în cotă de 50% din valoarea de intrare), în conformitate cu duratele normale de utilizare stabilite in Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Ordinul 2139 din 2004.

Extras din Catalogul mai sus mentionat, pentru bunurile de natura imobilizarilor corporale specifice intreprinderilor (afacerilor) din domeniul prestărilor de servicii, agricol şi adiacente.

Denumirea activelor fixe Durate normale de

functionare (ani)

Grupa: Constructii-construcţii uşoare cu structuri metalice( hale de producţie, hale de montaj) -barăci, şoproane, cabane-construcţii agricole uşoare-sere, solarii, răsadniţe şi ciupercării: -din zidărie beton, metal sau lemn şi sticlă -construcţie uşoară din lemn şi folie din masă plastică-centre de afaceri-cladiri comerciale pentru depozitare-comercializare şi distribuţie. Magazine-platforme pentru depozitare şi activităţi comerciale-construcţii uşoare pentru afaceri şi comerţ(barăci, magazii, şoproane, etc)-alte construcţii pentru afaceri, comerţ, depozitare neregăsite în grupele de mai sus-împrejmuiri din lemn-împrejmuiri din zidărie, beton armat, metal

16-24 8-12

16-24 2- 440-6032-4820-30 8-1216-24

19

Page 20: Curs Conta IV PEIS-2014

-clădiri administrative-construcţii suport pentru panouri de afişare şi publicitate-construcţii pentru turnuri de ceas, turnuri de pază şi alte amenajări asemănătoare

8-1220-3040-60 6-10 9-15

Grupa: Echipamente tehnologice(masini, utilaje si instalatii de lucru)-generatoare de curent continuu, de curent alternativ, generatoare de frecvenţă-aparate de sudură electrică-portabilă-unelte, dispozitive, instrumente şi truse de scule specializate folosite în industrie-maşini şi utilaje pentru lucrarea solului -tractoare agricole,maşini pentru administrarea ingrăşămintelor şi pentru tratarea culturilor -utilaje şi instalaţii pentru irigaţii, pentru lucrarea şi cultivarea pământului -grape, netezitoare şi nivelatoare-centrale automate(telefonice şi telegrafice), analogice de oficiu-echipamente digitale de telecomunicaţii şi instalaţii aferente(electroalimentare, climatizare)-maşini, utilaje şi instalaţii de salubritate şi îngrijirea spaţiilor verzi

12-18 4-6 2-4 4-8

8-12 5-9 12-18 5-9

6-10

Grupa: Aparate si instalatii pentru masurare,control si reglare-calculatoare electronice si echipamente periferice.Masini si aparate de casa, control si facturat 2-4Grupa:Mijloace de transportmijloace de transport pentru marfuri:-autocamioane si autocamionete cu platforma fixa, autofurgonete, autofurgoane si autodube de capacitate pana la 4,5 t exclusive-autocamioane,autodube si autofurgonete cu platforma fixa, cu capacitate de peste 4,5 t -autocisterne,autoizoterme si autofrigorifere-remorci:cisterne, izoterme si frigorifice-semiremorci auto:platforma, furgon, cisterne, izoterme si frigorifice, port transcontainere-electro si motostivuitoare

4-6

4-8

4-64-6

4-8Grupa: Plantaţii-meri, peri, pruni, gutui, duzi,, migdali, castani-cireşi, vişini, piersici, aluni şi caişi-nuci-agrişi, coacăzi şi trandafiri de dulceaţă-zmeura şi alţi arbuşti şi subarbuşti(muri, căpşuni)-vii altoite(nobile) şi portaltoi vie-vii indigene, vii hibride, producători direcţi-plantaţii de protecţie şi consolidare: -foioase şi răşinoase -plopi, salcâmi şi sălcii-răchitării

16-24 9-1524-36 6-10 4-616-2412-1850-70 8-1224-36 5-9

Grupa : Mobilier-mobilier comercial de prezentare din lemn si plastic cu structura metalica usoara-firme, panouri si reclame luminoaseGrupa: Aparatura birotica-aparate de telecomunicatii pentru birou:aparate telefonice,aparate telefax, instalatii de comanda prin radio-echipamente de protectie mecanica-grilaje, gratare -sisteme de protectie la incendiu, centrale de semnalizare si actionare-sisteme pentru identificare si controlul accesului, supraveghere si alarma la efractie-unităţi de depozitare valori şi putători de date (case de bani, seifuri, dulapuri ignifuge)

3-5 2-4

3-5

16-24 12-18 8-12 16-24

20

Page 21: Curs Conta IV PEIS-2014

Documentele privind intrarea în gestiune a activelor imobilizate4

Categoria de active imobilizate Căi de intrare Documente de evidenţăImobilizări necorporale şi corporale

Cumpărare Factura fiscală,contract de vânzare-cumpărare, process verbal de recepţie, Registrul numerelor de inventar

Producţie proprie Proiecte pentru studii şi cercetări, Deviz pentru lucrări executate, proces verbal de recepţie, Registrul numerelor de inventar

Aport social în natură Act constitutive,expertiza tehnică, declaraţie de subscriere,proces verbal de recepţie, Registrul numerelor de inventar

Donaţie Proces verbal de predare-primire, Registrul numerelor de inventar

Plusuri la inventar Proces verbal de inventariere, Registrul numerelor de inventar

Concesionare, locaţie de gestiune, închiriere

Contract de concesionare, locaţie de gestiune, închiriere, caiet de sarcini al concesiunii, proces verbal de recepţie, registrul de evidenţa elemente extrapatrimoniale

Imobilizări fianciare Achiziţionare Ordin de cumpărare, contract de vânzare-cumpărare, prospect de vânzare al acţiunilor

Achiziţionate şi achitate Ordin deplată,bilet la ordin, cec, chitanţa

Aport social Act constitutive,raport de evaluare

4 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească,ed. Intelcredo, 2006, pag.33-34

21

Page 22: Curs Conta IV PEIS-2014

Documentele privind ieşirea din gestiune a activelor imobilizate 5

Categoria de active imobilizate Căi de ieşire Documente de evidenţăImobilizări necorporale şi corporale

Casare Proces verbal de scoatere din funcţiune, declasare a unor bunri materiale, Registrul numerelor de inventar

Vânzare Factura fiscală, process verbal de vânzare-cumpărare, raport de evaluare, Registrul numerelor de inventar

Retase de către asociaţi Cerere de retragere, proces verbal de predare-primire, Registrul numerelor de inventar

Donaţie Process verbal de predare-primire, Registrul numerelor de inventar

Concesionare, locaţie de gestiune, închiriere

Contract de concesionare, locaţie de gestiune, închiriere, Registrul imobilizărilor date spre expoatare

Situaţii excepţionale(calamităţi, furt etc.)

Contract de asigurare, Registrul nuemrelor de inventar

Imobilizări necorporale şi corporale în curs de execuţie

Transferarea la imobilizări necorporale sau corporale

Proces verbal de recepţie

Imobilizări financiare vânzare Ordin de vânzare a titlurilor, ordin de plată, cec, bilet la ordin, chitanţa

2.5. Contabilitatea activelor circulante

Definirea activului circulant , atunci când:Este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteapţă să fie realizat în termen de 12 luni de la închiderea exerciţiului financiar,Este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare,Este reprezentat de trezorerie sau echivalenţe de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată,

Clasificarea activelor circulante potrivit reglementărilor contabile conforme cu directivele europene:Stocuri, inclusive valoarea serviciilor prestate pentru care nu s-a emis factură,Investiţii pe termen scurt,Disponibilităţi în bănci şi casierie,Creanţe.

5 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească,ed. Intelcredo, 2006, pag.34

22

Page 23: Curs Conta IV PEIS-2014

Stocurile, după forma fizică şi destinaţie:Mărfuri-stocuri cumpărate în vederea revânzării acestora în aceeaşi stare sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii,Materii prime-participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul final integral sau parţial,Materiale consumabile- participă sau ajută la procesul de fabricaţie, de producţie, fără a se regăsi de regulă, în produsul finit,Materiale de natura obiectelor de inventar- bunuri care nu indeplinesc condiţiile de valoare şi /sau de durată pentru a se include în categoria imobilizărilor corporale,Produsele-reprezentate de semifabricate, produse finite şi produse reziduale,Animale şi păsări-reprezentate de animalele născute şi cele tinere de orice fel(viţei, miei, pucei, mânji etc) crescute şi folosite pentru reproducţie, animale şi păsări la îngrăşat pentru a fi valorificate, animale pentru producţie (lână, lapte, blană, ouă), coloniile de albine,Ambalajele-bunuri utilizate pentru păstrarea bunurilor pe timpul transportului şi al depozitării.

Evaluarea stocurilorLa ieşirea din patrimoniu , prin vânzare, consum, donaţii, distrugere, etc stocurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare utilizându-se una din următoarele metode:costului ponderat,prima intrare prima ieşire (FIFO),ultima intrare-prima ieşire (LIFO). Pentru activitatea comercială, mărfurile se evaluează la preţ cu amănuntul ( costul de producţie/preţ de cumpărare+ adaosul comercial)+cota de tva, (dacă este cazul).

Documentele de evidenţă a stocurilorÎn cadrul unei entităţi, activele circulante materiale ocazionează numeroase operaţiuni, (fiecare dintre acestea fiind consemnată în documente de evidenţă operative a stocurilor): aprovizionare, păstrare, eliberare din magazie, prelucrare în procesul de producţie, vânzare, inventariere, etc.Dintre cele mai uzitate documente de evidenţă a stocurilor amintim: nota de recepţie şi constatare de diferenţe, fişa de magazie, bonul de consum individual sau colectiv,bon de predare transfer-restituire, registrul stocurilor, fişa de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă, liste de inventariere, fişa consumului de furaje, bon de recoltare zilnică sau Jurnalul recoltatului, Jurnalul de mulsori, actul de fătare, actul de mutaţie, actul de cântărire a animalelor, actul de moarte-dispariţie-tăiere a animalelor, Registrul evoluţiei efectivelor de animale, Registrul pentru evidenţa animalelor tinere, avizul de insoţire a mărfii, factura sau factura fiscală, etc.

2.6. Contabilitatea decontărilor cu terţii

Pentru realizarea obiectului de activitate , orice entitate intră în relaţii cu diferite persoane fizice şi juridice, care în contabilitate poartă numele de terţi, cum ar fi: furnizori, clienţi, salariaţi, asociaţi, bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, debitori, diverşi creditori, etc. Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valaorea lor nminală înscrisă pe documente. Datoriile sunt surse externe (străine) de finanţare, puse la dispoziţia firmei de către creditori.

23

Page 24: Curs Conta IV PEIS-2014

Creditorul este o entitate de la care s-a primit o valoare economică, căreia urmează să I se achite un echivalent valoric sau o contraprestaţie. Datoriile sunt reflectate în contabilitate din momentul creeării angajamentului până în momentul stingerii (plăţii lor).

Cele mai frecvente datorii şi documentele în care acestea se reflectă6:

Categoria de terti

Natura datoriilor Documente privind angajarea datoriilor

Documente privind plata datoriilor

Furnizori Datorii din operatiuni de aprovizionare cu bunuri, lucrari si servicii

Factura cu sau fara tva, avizul de insotire al marfii

Ordin de plata, ce, bilet la ordin, chitanta, etc

Personalul anagajat

Salarii brute,indemnizatiile pentru concediul de odihna, , premii, participarea la profit, etc

Statul de plata al salariilor, lista de indemnizatii, ordin de deplasare, etc

Stat de plata al salariilor, lista pentru plati partiale, ordin de deplasare, ordin de plata pentru alimentarea cardurilor de salarii,etc

Asociati si actionari

Restituirea aportului, dividende, alte sume datorate, etc.

Nota de contabilitate, situatii de calcul.

Dispozitia de plata catre caserie, ordin de plata pentru alimentarea conturilor de card,etc.

Bugetul statului Impozit pe profit, impozit pe venit, TVA de plata, impozit pe veniturile salariale, alte impozite si taxe,etc.

Jurnal de cumparari, jurnal de vanzari, , decont privind TVA, stat de plata al salariilor, situatii de calcul.

Ordin de plata, chitanta de trezorerie.

Bugetul asigurarilor sociale,protectiei sociale si al fondurilor speciale

Contributia la asigurarile sociale, contributia pentru asigurarile sociale de sanatate, , ajutorul de somaj, etc.

Stat de salarii, lista de indemnizatii, desfasuratorul contributiilor sociale

Ordin de plata, chitanta-trezorerie

Cienti-creditori Avansuri primite Nota de contabilitate, situatii de calcul,etc.

Billet la ordin, chitanta, ordin de plata, etc.

Creanţele sunt drepturile cuvenite entităţii de a cere , de a pretinde de la debitori, clienţi, anumite sume de bani, bunuri sau servicii. Clientul este persoana, fizică sau juridică, care a primit o valaore economică şi urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestaţie. Creanţele se reflectă în contabilitate din momentul creeării dreptului faţă de terţi până în momentul stingerii (încasării lor).

Cele mai frecvente creanţe şi documentele în care acestea se reflectă7:

Categoria de terti

Natura creantelor Documente privind crearea drepturilor

Documente privind incasarea drepturilor

Furnizori-debitori

Avansuri acordate Factura cu sau fara tva Ordin de plata, billet la ordin,chitanta

Clienti Creante din operatiuni de livrare de bunuri,lucrari, sevicii

Factura cu sau fara tva,aviz de insotire a marfii

Ordin de plata,cec, billet la ordin,chitanta, etc.

Personalul salariat

Avansuri acordate, salarii platite in plus

Stat de plata al salariilor,lista de polata a

Stat de plata al salariilor,lista de

6 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească,ed. Intelcredo, 2006, pag.2147 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească,ed. Intelcredo, 2006, pag.214-215

24

Page 25: Curs Conta IV PEIS-2014

indemnizatiilor, lista de avans chenzinal,etc.

indemnizatii,lista de avans chenzinal,chitanta, etc.

Bugetul asigurarilor sociale, protectiei sociale si al fondurilor speciale

Indemnizatii sociale Desfasuratorul indemnizatiilor sociale

Ordin de plata

Bugetul statului

Impozite varsate in plus, TVA de recuperat

Jjurnal de cumparari, jurnal de vanzari, decont privind tva, statul de salarii, situatii de calcul

Ordin de plata

Asociati si actionari

Aport social subscris Declaratia de subscriere, act de constituire

Foaie de varsamant,proces verbal de predare-preluare

2.7. Contabilitatea trezoreriei

Trezoreria, ca noţiune cuprinde ansamblul lichidităţilor monetare şi a echivalentelor de numerar de care dispune o entitate pentru a face faţă plăţilor scadente.

Definiţii:

Lichidităţile monetare sunt mijloacele băneşti efective pe care le deţine unitatea economică şi care pot îmbrăca următoarele forme: numerarul din casierie, disponibilităţile băneşti aflate în conturile din bănci şi avansurile de trezorerie.

Echivalentele de numerar sunt investiţii financiare pe termen scurt , sunt uşor convertibile în mijloace băneşti şi care pot îmbrăca următoarele forme: valori de încasat(efecte comerciale, cecuri),titluri de plasament (acţiuni, obligaţiuni),alte valori(bonuri valorice, tichete de masă, cecuri de călătorie, etc).

Fluxuri de trezorerie sunt totalitatea operaţiilor monetare şi financiare pe care le efectuează o entitate economică pentru a-şi asigura mijloacele băneşti necesare efectuării decontărilor curente.

Operaţii financiare sunt asimilate trezoreriei dar generează angajamente sub forma creditelor bancare pe termen scurt.

Organizarea contabilităţii trezoreriei impune respectarea câtorva obiective:Efectuarea plăţilor şi a încasărilor la termenele scadente,Evidenţa şi controlul operativ al operaţiilor de trezorerie cu şi fără numerar,Gestionarea corectă şi eficientă a investiţiilor financiare şi a creditelor bancare pe termen scurt,Fundamentarea bugetuui de trezorerie,Respectarea legislaţiei finaciar-bancare.

Documentele de evidenţă a mijloacelor băneşti

25

Page 26: Curs Conta IV PEIS-2014

Decontările în numerar, constau în încasări şi plăţi imediate prin mişcarea directă a sumelor băneşti. Documentul pentru înregistrarea operativă a încasărilor şi plăţilor efectuate prin casierie este Registrul de casă, iar documentele justificative pot fi: dispoziţie de plată-încasare către casierie, chitanţă, monetar, bon de vânzare, cec de numerar sau ordin de plată în numerar, borderou de achiziţie, statul de salarii, lista de avans chenzinal, , foaie de vărsământ sau chitanţă de depunere.Decontările fără numerar, constau în încasări şi plăţi fără numerar, exitând un decalaj între momentul iniţierii şi cel al finalizării decontării, prin intermediul băncilor. Acest tip de plăţi utilizează instrumente sau mijloace de plată emise pe suport de hârtie, magnetic sau electronic. Acest tip de decontări se înregistrează în extrasele de cont, care sunt emise de către bănci numai persoanei împuternicite de către entitate, prezentând în mod cronologic încasările, plăţile şi soldul după fiecare operaţie economică. Ca instrumente de plată fără numerar uzitate sunt: ordin de plată, bilet la ordin, cecul, cambia, etc.

2.8. Contabilitatea provizioanelor şi a subvenţiilor

Provizioanele sunt datorii cu exigibilitate sau cu valoare incertă .Recunoaşterea în Situaţiile financiare anuale se poate face numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:entitatea are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior,pentru respectarea obligaţiei, este necesară o ieşire de resurse,valoarea obligaţiei poate fi estimată în mod credibil.Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor de exploatare, sunt nedeductibile fiscal, sau au deductibilitate limitată, potrivit Codului fiscal, sunt revizuite la finele fiecărui exerciţiu financiar şi ajustate prin majorare sau diminuare pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă.Tipuri de provizioaneprovizioane pentru litigii, de regulă se constituie la sfârşitul exerciţiului financiar, pentru litigiile aflate în curs, deoarece există riscul ca să se finalizeze în defavoarea entităţii,provizioane pentru garanţii acordate în perioadele următoare,clienţilor, în general pentru lucrări si servicii executate acestora, la nivelul cotelor prevăzute în contracte,provizioane prevăzute pentru restructurare: în cazul vânzării sau încetării activităţii unei părţi de afacere, închiderea unor sedii sau puncte de lucru, modificări în structura conducerii,rorganizări fundamentale, etc.Provizioane pentru impozite, se constituie pentru amenzi, majorări, impozite viitoare, de plată, pentru care nu s-a înregistrat obligaţia faţă de bugetul statului.

Subvenţiile sunt sume primite cu titlu gratuit (nerambursabile şi nepurtătoare de dobânzi) şi pot fi:aferente activelor, sume primate gratuit cu îndeplinirea condiţiei principale ca entitatea să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze active imobilizate.aferente veniturilor, sunt toate celelalte subvenţii, altele decât pentru active, putem nominaliza:subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ la anumite bunuri şi servicii, subvenţionarea locurilor de muncă în cazul angajării de asolvenţi şi de şomeri. Subvenţiile se reflectă distinct:Subvenţii guvernamentaleSubvenţii nerambursabile cu caracter de investiţiiAlte sume primite cu caracter de subvenţii

26

Page 27: Curs Conta IV PEIS-2014

2.9. Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor

Cheltuielile sunt valorile plătite sau de plătit pentru consumuri de stocuri,lucrări executate şi servicii prestate executate de terţi, pentru personalul angajat, pentru executarea unor obligaţii legale sau contractuale.În funcţie de natura lor economică, pot fi grupate în:cheltuieli de exploatarecheltuieli finaciarecheltuieli extraordinareCheltuielile de exploatare sunt aferente activităţii de exploatare a entităţii şi reprezintă în principal, expresia bănească a consumurilor materiale şi de forţă de muncă necesare desfăşurării activităţii entităţii respective. Principalele categorii de cheltuieli de exploatare sunt:Cheltuielile cu materii prime, cu materiale consumabile stocate, nestocate, animale, etc.Costul de achiziţie al mărfurilor şi ambalajelor vândute.Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi( reparaţii, redevenţe, renta agricolă, locaţii de gestiune, chirii, studii, colaborări, comisioane şi onorarii, transport de bunuri şi persoane, deplasări şi detaşări, servicii bancare, cheltuieli poştale şi telefonie, de protocol, publicitate şi reclamă, asigurări de bunuri, inclusiv culturi.Cheltuieli cu impozite şi taxe, cu impozitul pe profit/venit.Cheltuieli cu personalul ( salarii, asigurări sociale, fond şomaj şi alte fonduri).Alte cheltuieli de exploatare(pierderi din creanţe, amenzi, penalităţi, cu donaţii, cu activele cedate, cu provizioanele, privind amortizările,etc.Cheltuielile financiare sunt aferente activităţii financiare a entităţii şi se referă la :Pierderi din creanţe imobilizate,Cheltuieli privind investitiile financiare cedate,Diferenţele nefavorabile de curs valutar,Dobânzile plătite sau de plătit,Discount-urile acordate clienţilor,Provizioane, etc.Cheltuielile extraordinare, sunt aferente activităţii ce nu are un caracter ordinar, normal şi nu sunt generate de activitatea curentă, Acestea se referă la calamităţi şi alte evenimente extraordinare.

Veniturile sunt atât sumele sau valorile încasate sau de încasat, în nume propriu, din activităţile curente , cât şi câştigurile din orice alte surse.Veniturile din activităţile curente se pot regăsi şi sub alte denumiri, cum ar fi: comisioane, vânzări, dividende, etcDupă natura lor economică, veniturile sunt grupate în:-venituri de exploatare,-venituri financiare,-venituri extraordinare.

Veniturile din exploatare sunt sumele încasate sau de încasat care provin din următoarele activităţi:Vânzarea produselor, a mărfurilor, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate,

27

Page 28: Curs Conta IV PEIS-2014

Variaţia( creşterea sau descreşterea) valorii producţiei stocate la sfârşitul perioadei faţă de soldul existent la începutul perioadei,Producţia de imobilizări din producţie proprie, evaluată la cost de producţie,Subvenţii de exploatare pentru acoperirea diferenţelor de preţ, pentru acoperirea pierderilor,Venituri din despăgubiri, amenzi, penalită, donaţii, active cedate, etc.

Veniturile financiare sunt următoarele:Venituri din imobilizari finaciare,Venituri din investiţii financiare cedate,Venituri din investiţii pe termen scurt,Diferenţele favorabile de curs valutar,Dobânzi încasate sau de încasat,Discount-uri obţinute de la furnizori,Alte venituri financiare.

Veniturile extraordinare cuprind subvenţiile pentru dezastre naturale, daunele pretinse şi încasate de deţinătorii de poliţe în urma producerii de calamităţi, etc.

3 . CONTABILITATEA DE GESTIUNE

3.1. Rolul şi funcţiile contabilităţii de gestiune

Potrivit cu opinia unor autori, dar şi cu Reglamentul de aplicare al legii contabilităţii contabilitatea de gestiune este destinată în principal pentru înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii, respectiv pe activităţi, faze de producţie,decontarea producţiei, precum şi calculul costului de producţie al produselor recoltate şi destinate pieţei, a lucrărilor executate sau al serviciilor prestate terţilor. Modul de organizare al contabilităţii de gestiune este la alegerea fiecărei unităţi economice , în funcţie de specificul şi de necesităţile proprii ale acesteia,fiind însă obligatorie. Cel mai utilizat mod de culegere a informaţiilor privind cheltuielile unităţii îl reprezintă colectarea acestora, după destinaţie şi natura elementelor, din contabilitatea financiară. Informaţiile furnizate de contabilitatea de gestiune , sunt exclusive pentru conducerea unităţii economice, este o contabilitate confidenţială, netransparentă, nestandardizată şi care trebuie să răspundă nevoilor interne pentru buna administrare a entităţii.Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii funcţiile contabilităţii de gestiune sunt următoarele:

De calcul al costurilor pe centre de responsabilitate, pe activităţi, pe produse, pe lucrări executate şi servicii prestate. Cunoaşterea costului, ca expresie a consumurilor are importanţă

28

Page 29: Curs Conta IV PEIS-2014

deosebită pentru actul decizional la toate nuvelurile mai cu seamă în condiţiile de creştere a complexităţii serviciilor prestate sau de prestat. Rezultatul este dat de diferenţa dintre valoarea produselor vândute şi costul aferent obţinerii lor.Obiectivul urmărit de conducerea unităţii este obţinerea de rezultate maxime posibile, dar cu cel mai mic consum de resurse posibil.

De calcul al rezultatelor analitice, se poate realize prin compararea preţului de vânzare al produselor, al lucrărilor şi al serviciilor, cu costul acestora. Rezultatul analitic pe produs recoltat, lucrare sau serviciu prestat, astfel calculate, reprezintă în mărime relativă rata rentabilităţii pe produse, lucrări sau servicii.

Previzională , adică furnizarea de informaţii necesare elaborării bugetelor de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea şi controlul executării acestor bugete.

Costul prestabilit este un cost antecalculat al produsului de realizat sau al serviciului de prestat. Este un cost ce se poate delimita sub forma costurilor standard, previzionate sau normate şi poate avea caracter de normă. In contabilitatea financiară ele pot fi folosite pentru înregistrarea produselor fabricatere, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate în timpul lunii , urmând apoi, înregistrările de corecţie, numite ,,diferenţe de preţ”, respectiv diferenţe de cost, între costul standard sau normat şi costul efectiv, cel realizat. Diferenţa de preţ sau diferenţa de cost, reprezintă abaterea în sens pozitiv sau negativ faţă de planificare.Costul efectiv realizat este determinat pe baza documentelor justificative, este furnizat de contabilitatea financiară, in urma inregistrării cheltuielilor de exploatare aferente producţiei sau serviciilor şi care intră în perimetrul calculaţiei costurilor.

4 . INVENTARIEREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE

Inventarierea este una dintre cele opt lucrări premergătoare pentru întocmirea SFA. Inventarierea este un procedeu la metodei contabilităţii prin care se stabileşte concordanţa dintre informaţiile scriptice şi cele reale, sau Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează.8

Funcţiile inventarierii :De control a concordanţei dintre datele scriptice şi cele faptice, cu ajutorul inventarierii se verifică integritatea patrimoniului, prin compararea datelor faptice, stabilite la inventariere, cu informaţiile din contabilitate,

De actualizare a valorii de înregistrare a elementelor patrimoniale, valorile stabilite cu ocazia inventarierii vor actualize datele contabile, generând plusuri sau minusuri, care se vor contabiliza, după caz,

8 ? Norma din 9.10.2009, MF, MO 704 DIN 20.10.2009-Inventarierea

29

Page 30: Curs Conta IV PEIS-2014

De stabilire a Situaţiei nete şi a rezultatului exerciţiului financiar,urmare inventarierii se stabileşte situaţia reală atât a elementelor de active, cât şi de pasiv, în acest mod se determină,

SITUAŢIA NETĂ a patrimoniului (activul net contabil) =ACTIVE inventariate - DATORII inventariate

de calcul şi evidenţa stocurilor, consumurilor şi a vânzărilor, aplicată mai ales la entităţile ce uitilizează metoda inventarului intermitent, conform căruia:IEŞIRI = STOCURI inţiale + INTRĂRI – STOCURI finale

Felurile inventarierii:- după intervalul de timp:

o inventariere periodică ( 1 lună, 3, 6 luni), de exemplu: mijloacele băneşti se inventariază lunar, iar mărfurile de 2-3 ori pe an;

o inventariere anuală, se efectuează la sfârşitul anului, având ca scop întocmirea SFA ;

- după gradul de cuprindere:o inventarierea generală a tutoror elementelor patrimoniale;o inventarierea parţială prin care se verifică numai anumite elemente patrimoniale;

- după condiţiile în care se desfăşoară:o inventarierea ordinară, are caracter normal, la termene planificate, astfel entităţile

au obligaţia de aefectua inventarierea patrimoniul la începutul activităţii(pentru stabilirea şi evaluarea aportului social al asociaţilor) şi cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării;

o inventarierea extraordinară, este impusă de anumite situaţii deosebite cum ar fi: fuzionare sau încetare de activitate, schimbarea administratorului sau reorganizarea patrimonială, modificări de preţuri, cazuri de forţă majoră( incendii, inundaţii, furturi), cererea organelor de control, sau indicii de plusuri sau minusuri în gestiune.

Etapele inventarierii

Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere potrivit Legii contabilităţii nr.82/1991, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării patrimoniului şi care elaborează şi transmit comisiilor de inventariere instrucţiuni scrise în acest sens, adaptate la specificul unităţii.

1) Pregătirea inventarierii: determinarea obiectului inventarierii, sfera de cuprindere; constituirea comisiilor de inventariere, prin decizie scrisă;durata inventarierii; sistarea operaţiilor de intrare-ieşire a bunurilor; declaraţia scrisă a gestionarului privind bunurile administrate; aşezarea bunurilor patrimoniale separate de cele extrapatrimoniale;

2) Inventarierea propriu-zisă: constatarea faptică şi descrierea elementelor patrimoniale în listele de inventar, separate pe m categorii de bunuri economice identificate şi în liste separate pe fiecare loc de depozitare.

3) Stabilirea rezultatelor inventarierii: prin compararea cantităţilor şi a valorilor consemnate în listele de inventariere şi în situaţiile analitice cu valorile şi cantităţile înregistrate în contabilitate, în scopul stabilirii diferenţelor de inventariere. Diferenţele pot fi : cantitative , concretizate în plusuri sau minusuri de inventar sau diferenţe valorice , determinate de actualizarea valorii contabile a elementelor patrimoniale cu valoarea de inventar.

4) Înregistrarea diferenţelor de inventar. Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate în evidenţa tehnico-operativă în termen de cel mult 3 zile de la data aprobării procesului

30

Page 31: Curs Conta IV PEIS-2014

verbal de inventariere, de către administrator. In contabilitate rezultatele inventarierii se înregistrează astfel:

- plusurile cantitative , ca intrări în patrimoniu ale elementelor respective- lipsurile cantitative, ca ieşiri din patrimoniu ale elementelor respective- deprecierile reversibile, sub forma ajustărilor pentru deprecieri, sau pierdere de valoare- deprecierile ireversibile ale imobilizărilor amortizabile, sub forma unor amortizări

suplimentare.

Rezultatele inventarierii anuale se vor consemna in Registrul-inventar au unităţii economice, responsabilitatea pentru această consemnare, revine administratorului entităţii.

5 . SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

5.1.Importanţa şi rolul Situaţiilor Finaciare anuale

Standardele Internaţionale de Contabilitate,Standardele de Raportare Financiar contabilă prezintă importanţa SFA prin setul de documente componente:

1) BILANŢUL2) CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE3) SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU4) SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE5) POLITICILE CONTABILE ŞI NOTELE EXPLICATIVE

Situaţiile financiare anuale ce trebuie intocmite de persoanele juridice diferă în funcţie de mărimea acestora. Astfel persoanele juridice, care la încheierea exerciţiului financiar, depăşesc limitele a doua dintre următoarele criterii:-cifra de afaceri 7,3 milioane euro-total active 3,65 milioane euro-nr. mediu de salariaţi 50 Vor întocmii SFA în a căror componenţă este setul de documente mai sus prezentat, cu menţiunea că acestea trebuiesc auditate potrivit legii. Persoanele juridice care nu indeplinesc limitele a două dintre criteriile de mărime, menţionate mai sus, vor întocmii Situaţii Financiare anuale simplificate, în a căror componenţă intră: Bilanţ prescurtat, Contul de profit şi pierdere şi Notele explicative. SFA sunt un tot unitar şi vor fi însoţite de o Declaraţie de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea acestor situaţii anuale şi de raportul administratorului9 .

Situaţiile financiare au ca obiectiv prezentarea fidelă a informaţiilor despre: Poziţia financiară

9 Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată

31

Page 32: Curs Conta IV PEIS-2014

Performanţa afacerii Modificările poziţiei financiare

Poziţia financiară este capacitatea întreprinderii de a se adapta mediului cu schimbările permanente la

care e supus. Este reflectată prin bilanţ pe seama resurselor economice controlate de întreprindere

(activele), a structurii de finanţare(datoriile şi capitalurile proprii) şi cu ajutorul indicatorilor economico-financiari (lichiditate, solvabilitate)

Oferă informaţii despre capacitatea întreprinderii de a degaja fluxuri viitoare de numerar, despre nevoia de creditare viitoare şi capacitatea de rambursare a acestora, precum şi despre viitoarele repartizări şi plăţi către creditori, acţionari(asociaţi) şi alte entităţi.

Performanţa este capacitatea întreprinderii de a genera profit. Este reflectată prin contul de profit şi pierdere Oferă informaţii legate de capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de

numerar viitoare(venituri) prin folosirea resurselor existente(cheltuieli ale perioadei), precum şi gradul de eficienţă în utilizarea de noi resurse(profit sau pierdere).

Modificările poziţiei financiare reprezintă evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri viitoare de

numerar în cadrul principalelor grupe de activităţi. Este reflectată prin situaţia fluxurilor de numerar Oferă informaţii legate de fluxurile de numerar ce au rezultat din activitatea

de exploatare, din cea de finanţare şi cea investiţională şi influienţele acestora asupra numerarului şi a echivalentelor de numerar.

5.2. Bilanţul contabil

Bilanţul este documentul contabil de sinteză, componenta de bază a situaţiilor financiare prin care se prezintă ansamblul elementelor de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în cazul fuziunii, divizării sau încetării activităţii.Activul reprezintă forma materială a patrimoniului , iar datoriile şi capitalul propriu forma abstractă a patrimoniului . Elementele de activ sunt ordonate în bilanţ după natură şi lichiditate, iar datoriile şi capitalul propriu , după natură şi exigibilitate.Rolul bilanţului este deosebit atât din punct de vedere teoretic cât şi în practica contabilă. Din punct de vedere teoretic, bilanţul traduce în practică unul din principiile de bază ale contabilităţii, în partidă dublă şi anume, dubla reprezentare, prin care elementele patrimoniale sunt reflectate atât sub aspectul componenţei materiale cât şi sub aspectul surselor de provenienţă.Din punct de vedere practic , bilanţul reprezintă o sursă de informaţii pe baza cărora se poate analiza activitatea economică a entităţii şi a rezultatelor obţinute, pentru luarea unor decizii optime privind ameliorarea situaţiei existente.Funcţiile bilanţului :

32

Page 33: Curs Conta IV PEIS-2014

De generalizare a informaţiei contabile, datele contabile sunt grupate şi sistematizate, obţinându-se o centralizare şi generalizare a informaţiilor la nivelul societăţii comerciale, dar şi la nivelul tuturor treptelor organizatorice ale economiei naţionale.

De informare, cu ajutorul bilanţului se asigură culegerea,înregistrarea, prelucrarea şi generalizarea informaţiilor contabile, care sunt necesare factorilor de decizie din entitate, cât şi altor persoane fizice şi juridice interesate, cum sunt:acţionari, asociaţi, salariaţi, organe fiscale, instituţiile bancare, etc.

De analiză, cu informaţiile din bilanţ se determină anumiţi indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora se poate stabili diagnosticul situaţiei financiare şi a rentabilităţii societăţii.

Schema verticală de bilanţului: Ordonează structurile patrimoniale în active, datorii şi capitaluri proprii, tocmai pentru

a pune în evidenţă poziţia financiră netă sau situaţia netă,SITUAŢIA NETĂ = ACTIVE - DATORII faţă de terţi Este o structură pragmatică asupra prezentării periodice a patrimoniului deoarece pune

în mod explicit, în evidenţă doi indicatori:

Fondul de rulment = Active circulante - Obligaţii nete

Poziţia financiară netă curentă = Total active - Obligaţii curente

BILANŢ PRESCURTATla data de ..........

- lei -

Denumirea elementului

Nr.rd.

Sold la:Începutul exerciţiului financiar

Sfârşitul exerciţiului financiar

A B 1 2A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE(ct. 201 + 203 + 205 + 2071 + 208 + 233 + 234 – 280 – 290 – 2933) 01II. IMOBILIZĂRI CORPORALE(ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 231 + 232 – 281 – 291 – 2931)

02III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE(ct. 261 + 263 + 265 + 267 – 296) 03ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01 la 03) 04

B. ACTIVE CIRCULANTEI. STOCURI(ct. 301 + 302 + 303 +/ – 308 + 331 + 332 + 341 + 345 + 346 + / – 348 + 351 + 354 + 356 + 357 + 358 + 361 + / – 368 + 371 + / – 378 + 381 + /– 388 – 391 – 392 – 393 – 394 – 395 – 396 – 397 – 398 + 4091 – 4428)

05

33

Page 34: Curs Conta IV PEIS-2014

- lei -

Denumirea elementului

Nr.rd.

Sold la:Începutul exerciţiului financiar

Sfârşitul exerciţiului financiar

A B 1 2II. CREANŢE(ct. 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 + 4282 + 431* + 437* + 4382 + 441* + 4424 + 4428* + 444* + 445 + 446* + 447* + 4482 + 451* + 453* + 456* + 4582 + 461 + 473*– 491 – 495 – 496 + 5187)

06III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT(ct. 501 + 505 + 506 + 508 + 5113 + 5114 – 591– 595 – 596 – 598) 07IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI(c. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542) 08ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05 la 08) 09

C. CHELTUIELI ÎN AVANS(ct. 471) 10

D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 – 169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431** + 437** + 4381 + 441** + 4423 + 4428** + 444** + 446** + 447** + 4481 + 451** + 453** + 455 + 456** + 457 + 4581 + 462 + 473** + 509 + 5186 + 519)

11

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE(rd. 09 + 10 - 11 - 18)

12F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

(rd. 04 + 12 – 17) 13G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O

PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 – 169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431** + 437** + 4381 + 441** + 4423 + 4428** + 444** + 446** + 447** + 4481 + 451** + 453** + 455 + 456** + 457 + 4581 + 462 + 473** + 509 + 5186 + 519)

14H. PROVIZIOANE

(ct. 151) 15I. VENITURI ÎN AVANS

(rd. 17 la 19), din care: 16ct. 131 + 132 + 133 + 134 + 138 17ct. 472 18ct. 2075 19

J. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITAL (rd. 21 la 23), din care: 20- capital subscris vărsat(ct. 1012) 21- capital subscris nevărsat(ct. 1011) 22- patrimoniul regiei(ct. 1015) 23

34

Page 35: Curs Conta IV PEIS-2014

- lei -

Denumirea elementului

Nr.rd.

Sold la:Începutul exerciţiului financiar

Sfârşitul exerciţiului financiar

A B 1 2II. PRIME DE CAPITAL(ct. 104) 24III. REZERVE DIN REEVALUARE(ct. 105) 25IV. REZERVE (ct. 106) 26Acţiuni proprii (ct. 109)

27

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)(ct. 117)

SOLD C 28

SOLD D 29

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR(ct. 121)

SOLD C30

SOLD D 31Repartizarea profitului(ct. 129)

32

CAPITALURI PROPRII – TOTAL(rd. 20 + 24 + 25 + 26 - 27 + 28 - 29 + 30 – 31-32)

33

Patrimoniul public(ct. 1016)

34

CAPITALURI – TOTAL (rd. 33 + 34) 35

*) Solduri debitoare ale conturilor respective.**) Solduri creditoare ale conturilor respective.

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele ________________ Numele şi prenumele ________________Semnătura ________________________ Calitatea

Semnătura ________________________Ştampila unităţii

După cum rezultă din modelul prezentat mai sus , în cadrul bilanţului sunt prezentate mai întâi elementele de activ cu cel mai mic grad de lichiditate, iar la sfârşit activele cu lichiditate maximă. Elementele de pasiv sunt structurate în ordinea descrescătoare a exigibilităţii lor, prezentându-se mai întâi pasivele cu termenul cel mai mic de exigibilitate (datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an), iar la sfârşit pasivele cu termenul cel mai mare de exigibilitate ( capitalul şi rezervele).

BILANŢ SIMPLIFICAT

(prezentare didactică)

35

Page 36: Curs Conta IV PEIS-2014

ACTIV PASIV

Active imobilizate:

Imobilizări necorporale(cheltuieli de

constituire,cheltuieli de cercetare dezvoltare,

concesiuni, brevete, fond comercial, etc.)

Imobilizări corporale(terenuri, activele fixe, active

biologice de reproducere, imobilizări în curs etc.)

Imobilizări financiare(titlurile de participare creanţe

imobilizate etc.)

Capitaluri proprii:

Capital social

Prime legate de capital

Diferenţe din reevaluare

Rezerve

Rezultatul reportat,rezultatul exerciţiului

Subvenţii

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

Active circulante:

Stocuri(materii prime şi materiale, materiale de

natura obiectelor de inventar, producţie în curs de

execuţie,produse, produse agricole, active biologice

consumabile, mărfuri etc.)

Active realizabile (avansurile către furnizori, clienţi,

efecte de primit,debitori, etc)

Active disponibile(conturi la bănci,casa, alte valori

etc)

3.Obligatii

Împrumuturi şi datorii asimilate(împrumuturi din

emisiuni de obligaţiuni,credite bancare, dobânzi la

credite etc.)

Furnizori şi conturi asimilate(furnizori, avansuri de la

clienţi,etc.)

Alte obligatii (faţă de salariaţi,faţă de asigurările

sociale, asigurările de şomaj, bugetul statului,

creditori diverşi etc.)

Posibilităţile de aşezare a posturilor din activ, respectiv pasiv, este variată, ea diferă de la o ţară la

alta.Dar, în general, ele sunt dispuse de sus în jos, de la cele mai trainice la cele mai disponibile atât în

activ cât şi în pasiv.

5.3.Contul de profit si pierdere

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

la data de ...........

36

Page 37: Curs Conta IV PEIS-2014

- lei -

Denumirea indicatorilorNr.rd.

Exerciţiul financiarprecedent curent

A B 1 21. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 04) 01

Producţia vândută(ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)

02Venituri din vânzarea mărfurilor(ct. 707) 03Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411)

042. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei

în curs de execuţie(ct. 711)

Sold C05

Sold D 063. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată

(ct. 721 + 722)07

4. Alte venituri din exploatare(ct. 758 + 7417) 08

VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL(rd. 01 + 05 – 06 + 07 + 08) 09

5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile(ct. 601 + 602 – 7412)

10Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 11b) Alte cheltuieli externe(cu energie şi apă)(ct. 605 – 7413) 12c) Cheltuieli privind mărfurile(ct. 607) 13

6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16), din care: 14a) Salarii şi indemnizaţii(ct. 641 + 642 – 7414) 15b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială(ct. 645 – 7415)

167. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd. 18

– 19) 17a.1) Cheltuieli(ct. 6811 + 6813)

18

a.2) Venituri(ct. 7813+7815) 19b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 21 – 22)

20b.1) Cheltuieli(ct. 654 + 6814) 21b.2) Venituri(ct. 754 + 7814) 22

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23

37

Page 38: Curs Conta IV PEIS-2014

- lei -

Denumirea indicatorilorNr.rd.

Exerciţiul financiarprecedent curent

A B 1 28.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe(ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 – 7416)

248.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate(ct. 635)

258.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate(ct. 658)

26Ajustări privind provizioanele (rd. 28 – 29) 27- Cheltuieli(ct. 6812) 28- Venituri(ct. 7812) 29

CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL(rd. 10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27) 30PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE

- Profit (rd. 09 – 30) 31- Pierdere (rd. 30 – 09) 32

9. Venituri din interese de participare(ct. 7613) 33- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate

3410. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele

imobilizate(ct. 7611 + 763) 35- din care, veniturile obţinute de la entitătile afiliate

3611. Venituri din dobânzi

(ct. 766) 37- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate

38Alte venituri financiare(ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768) 39

VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 33 + 35 + 37 + 39) 40

12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante (rd. 42 – 43)

41- Cheltuieli(ct. 686) 42- Venituri(ct. 786) 43

13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666 - 7418) 44- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate

45Alte cheltuieli financiare(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 46

38

Page 39: Curs Conta IV PEIS-2014

- lei -

Denumirea indicatorilorNr.rd.

Exerciţiul financiarprecedent curent

A B 1 2CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL(rd. 41 + 44 + 46) 47PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):

48- Profit (rd. 40 – 47)- Pierdere (rd. 47 – 40) 49

14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):

- Profit (rd. 09 + 40 – 30 – 47) 50- Pierdere (rd. 30 + 47 – 09 – 40) 51

15. Venituri extraordinare(ct. 771) 52

16. Cheltuieli extraordinare(ct. 671) 53

17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ:- Profit (rd. 52 – 53) 54- Pierdere (rd. 53 – 52) 55

VENITURI TOTALE (rd. 09 + 40 + 52) 56CHELTUIELI TOTALE (rd. 30 + 47 + 53) 57

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):- Profit (rd. 56 – 57) 58- Pierdere (rd. 57 – 56) 59

18. Impozitul pe profit(ct. 691) 60

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus(ct. 698)

6120. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) EXERCIŢIULUI

FINANCIAR:- Profit (rd. 58 – 60 – 61) 62- Pierdere (rd. 59 + 60 + 61);(rd. 60 + 61 – 58) 63

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele ________________ Numele şi prenumele ________________Semnătura ________________________ Calitatea

Semnătura ________________________Ştampila unităţii

Prevederi referitoare la contul de profit şi pierdere

39

Page 40: Curs Conta IV PEIS-2014

Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă,veniturile şi cheltuielile exerciţiului, ce sunt grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).Cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executatea de lucrări şi prestările de servicii , precum şi alte venituri din exploatare, mai puţin rabaturile şi alte reduceri acordate clienţilor.Permite compararea veniturilor, a cheltuielilor realizate în anul curent cu valorile realizate in anul precedent, stabilindu-se astfel valorile absolute de creştere sau descreştere , faţă de perioada precedentă.

5.4. NOTELE EXPLICATIVE

Documentele oficiale, de reprezentare a afacerii, prezentate până acum sunt complete, detaliate, dar sunt puse şi mai mult în valoare cu ajutorul notelor explicative.Notele explicative trebuie să ofere informaţii suplimentare despre bazele de întocmire a situaţiilor financiare şi politicile contabile specifice, selectate ţi care au fost aplicate, aceste informaţii nu se mai regăsesc în alte documente, oferă o prezentare reală şi fidelă .

Reglementările româneşti cu privire la conţinutul notelor explicative.

Se face precizarea ca acestea să conţină mai multe secţiuni:- Informaţii despre întreprindere, datele de identificare ale acesteia, situaţiile financiare

întocmite, moneda de raportare, modalitatea de exprimare a cifrelor etc.- Prezentarea politicilor contabile utilizate, metodele de evaluare, folosirea unor politici

contabile specifice etc.- Informaţii pentru completarea bilanţului, detalii despre structura şi starea capitalului

social, numărul şi tipul de acţiuni emise, natura şi scopul rezervelor, provizioane şi variaţia acestora, tipul şi valoarea datoriilor, a garanţiilor şi a altor obligaţii contractuale financiare.

- Informaţii referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere cu detalierea costurilor (chirii, onorarii de audit etc), cu privire la impozitul pe profit, cu variaţia faţă de anii precedenţi, proporţia din impozit ce revine diferitelor activităţi din intreprindere, reconcilierea rezultatului contabil cu cel fiscal, informaţii referitoare la cifra de afaceri, iar dacă e cazul cu detalierea pe segmente de activitate sau geografice şi identificarea riscurilor, a beneficiilor pe segmente.

- Informaţii referitoare la salarii şi salariaţi, cu detalii despre salariile administratorului, a directorilor, constând în sume, obligaţii contractuale, credite acordate, detalii depre salariaţi, cu volumul salariilor, numărul mediu în cursul anului etc.

- Alte aspecte.Nota 1 “Active imobilizate”Nota 2 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”

40

Page 41: Curs Conta IV PEIS-2014

Nota 3 “Repartizarea profitului”Nota 4 “Analiza rezultatului din exploatare”Nota 5 “Situaţia creanţelor şi datoriilor”Nota 6 “Principii, politici şi metode contabile”Nota 7 “Acţiuni şi obligaţiuni”Nota 8 “Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”Nota 9 “Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari”Nota10 “Alte informaţii”.

Prezentarea Notei explicative nr.9

1.Indicatori de lichiditate

Indicatorul lichidităţii curente= Active curente Datorii curente

Indicator ce oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente Valoarea aceeptabilă este in jurul de 2.

Indicatorul lichidităţii imediate =Active curente-Stocuri Datorii curente

2. Indicatori de risc

Indicatorul gradului de îndatorare=Capital împrumutat X 100 Capital propriu Sau =Capital împrumutat X 100 Capital angajat Unde:

Capital împrumutat însemnă credite peste un an.Capital angajat însemnă capital împrumutat plus capital propriu. Permite determinarea de câte ori întreprinderea poate achita cheltuielile cu dobânda.Dacă valoarea indicatorului este mică, poziţia ăntreprinderii se consideră riscantă.

3. Indicatori de activitate, numiţi şi indicatori de gestiune

Viteza de rotaţie a stocurilor = Costul vânzărilor = Număr de ori (rulajul stocurilor) Stocul mediu

Sau, =Stoc mediu X 365 Costul vânzărilor

41

Page 42: Curs Conta IV PEIS-2014

Exprimă viteza de intrare sau ieşire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii, Exprimă capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant al întreprinderii şi activităţile comerciale ale întreprinderii, Aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului, sau Indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în întreprindere.

Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi =Sold mediu clienti X 365 Cifra de afaceri

Determină eficacitatea cu care întrprinderea îşi colectează creanţele sale, Exprimă numărul de zile până la data la care debitorii işi vor achita datoriile către întreprindere. O valoare crescătoare a acestui indicator indică probleme privind creditul acordat clienţilor, deci apariţia unor clienţi rău platnici. Viteza de rotaţie a creditelor-firnizori=Sold mediu furnizori X 365 Achizitii de bunuri

Este indicatorul care aproximează numarul de zile de creditare pe care întreprinderea îl obţine de la furnizorii săi.

4. Indicatori de profitabilitate

Rentabilitatea capitalului angajat= Profitul înaintea plăţii dobânzii şi impozit profit Capitalul angajat

Este indicatorul ce exprimă profitul pe care îl obţine întreprinderea din banii investiţi în afacere,iar capitalul angajat este reprezentat de banii investiţi de către acţionari, asociaţi, creditorii pe termen lung , capitalul propriu şi datoriile pe termen lung.

Marja brută din vânzări = Profitul brut din v ânzări X 100 Cifra de afaceri

Scăderea procentului acestui indicator indică faptul că întreprinderea nu este capabilă să-şi controleze costurile de producţie, implicit să obţină un preţ de vânzare sau un tarif acceptabil.

6. Aplicarea Codului fiscal pentru entităţile prestatoare de servicii

42

Page 43: Curs Conta IV PEIS-2014

Codul Fiscal al României a fost adoptat prin Legea nr.571 di 22 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.De asemenea au fost şi sunt elaborate Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal cu modificările şi completările ulterioare , instrucţiuni şi ordine în aplicarea prezentului cod şi a convenţiilor de evitare a dublei impuneri, autorizat find Ministerul Finanţelor Publice.Prezentul Cod Fiscal stabileşte cadrul legal pentru impozitele şi taxele care constituie venituri la bugetul de stat şi bugetele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite şi taxe precum şi modul de calcul şi de plată al aestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite şi taxe.In materie fiscală, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative , în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal.Impozitele şi taxele reglementate de Codul fiscal al României sunt:

a) impozit pe profit;b) impozitul pe venit;c) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;d) impozitul pe reprezentanţe;e) taxa pe valoarea adăugată;f) accizele;g) impozitul pe veniturile microintreprinderilor-până la

31.12.2009, cu revenire, la cerere din 01.01.2011 şi de la 01.02.2013, obligatoriu pentru toţi agenţii economici are au realizat o cifră de afaceri sub 220.000lei, în cursul anului 2012, respectiv 2013.

h) impozitele şi taxele locale.Principiile fiscalităţiiImpozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:

- neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului roman şi străin;

- certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influienţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinilor lor fiscale;

- echitatea fiscală la nivelul persoanelor fiscale, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora;

- eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoanele fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionale majore.

Reguli de aplicare generalăa) moneda de plată şi de calcul a impozitelor şi taxelor Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda naţională a Românie, Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională a României,iar cursul de schimb valutar folosit este cel comunicat de Banca Naţională a României.

43

Page 44: Curs Conta IV PEIS-2014

b) venituri în natură, în înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar şi/sau în natură. În cazul venitului în natură, valoarea a cestuai se stabileşte pe baza cantităţii şi a preţului de piaţă pentru bunurile sau serviciile respective.

c) Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal. La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.Autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie efectuată de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

d) venituri obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate sub formă de: - venituri atribuibile unui sediu permanent în România; - venituri din activităţi dependente desfăşurate în România; - dividende de la o persoană juridică română; - dobânzi de la un rezident; - dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobînda este o cheltuială a sediului permanent; - redevenţe de la un rezident; - redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent; - venituri din propriet[‚i imobiliare situate în România inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, venituri din folosirea proprietăţii imobilire situate în România şi venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăţilor imobiliare situate în România; - venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică; - venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat; - venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport; - venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România; - venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române; - comisioane de la un rezident; - comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent; - venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane; - venituri din premii acordate la concursuri organizate în România; - orice alte venituri obţinute dintr-o activitate desfăşurată în România; - venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice române.

Impozitul pe profit

a) Contribuabili- sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu următoarele persoane: persoanele juridice române, persoanele juridice

44

Page 45: Curs Conta IV PEIS-2014

străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

b) Sfera de cuprindere a impozitului - se aplică : în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România cât şi din străinătate; în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane; în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din / sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/concesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; în cazul persoanelor fizice rezidente associate cu persoanele juridice române care realizează venituri atât în România , cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

c) Anul fiscal – este anul calendaristic. Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioad impozabilă este periada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

d) Cotele de impozit – cota de impozit pe profi care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

e) Reguli generale – profitul impozabil se calculează ca diferenţă intre veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se a daugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

a) Taxa pe valoarea adăugată - este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.

b) Persoane impozabile şi activitatea economică – este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc activităţi economice , oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi. ( activităţile producătorilor, comerciaţilor, prestatorilor de servicii inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora, de asemenea constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracer de continuitate).

c) Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA – la infiinţare, dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire ( echivalentul in lei a 65.000euro sau 220.000lei); la momentul atingerii plafonului la cifra de afaceri ( echivalentul în lei a 65.000euro sau 220.000lei), când se depunere în mod obligatoriu cerere de luare în evidenţa fiscală ca plătitor de TVA, în termen de 30 zile la Administraţia Financiară Fiscală Teritorială, ( menţiuni la Vectorul fiscal), devenind astfel plătitor de TVA, cu perioada fiscală- trimestrul-, iar în cazul depăşirii cifrei de afaceri, echivalentul în lei a 100.000euro, se va face menţiune în Vectorul fiscal şi începând cu anul calendaristic următor, entitatea va avea perioada fiscală privind TVA, luna calendaristică.

45

Page 46: Curs Conta IV PEIS-2014

d) Decontul de taxă – persoanele înregistrate trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă. Decontul de taxă intocmit cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare şi suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada de raportare.

e) Responsabilitatea plătitorilor şi a organelor fiscale- orice persoană obligată la plata taxei poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a taxei către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a decontului la organul fiscal competent.

f) Registrul persoanelor impozabile înregistrate ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată- este realizată de Ministerul de Finanţe – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală- ce deţin baza de date electronică cu toţi contribuabilii cu atribut fiscal RO.

Bibliografie selectivă

1.Pantea Iacob Petru,Bodea Gheorghe: Contabilitatea financiara romanesca conforma cu directivele europene, Ed. Intelcredo, 2006

2. Pantea Iacob Petru,Bodea Gheorghe: Microintreprinderile in economia romanesca, Ed.Intelcredo, 2002

3.Bavita Ilie si altii:Contabilitate in agricultura-abordari teoretice si pratice, Ed.Contaplus,2008

** **Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in Monitorul Oficial nr.48/2005, cu modificarile si completarile ulterioare

46

Page 47: Curs Conta IV PEIS-2014

** **Ordinul ministrului finantelor publice nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr.766bis/2009

** **Ordinul ministrului finantelor publice nr.907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, respectiv reglementari contabile conforme cu directivele europene

** **Codul fiscal al Romaniei-Legea 571/200

Exemplu de verificare- pentru testarea cunostintelor

1.Afacerea este:-individuala-activitate desfasurata in diferite forme de organizare juridica-intermedierea unui schimb de bunuri si servicii-in parteneriat-capacitatea de a atrage capital si de crestere a acesteia-obtinerea profiturilor maxime2.Afacerea in parteneriat este:-o forma de organizare a afacerii-este asimilata unei speculatii sau tranzactii financiare-are raspundere limitata-este destul de greu de format3.Interesul pentru o afacere este reprezentat de :-organizatiile neguvernamentale-salariati, creditori investitori-manangerii, conducatorii, directori ai altor afaceri-mostenitorii afacerii respective-doar de fisc4.Activul net este:-Activul total –Obligatii-averea proprietarilor-echilibrul financiar-scopul financiar- cuvenit proprietarilor si creditorilor5.Preluarea unei afaceri existente presupune aspecte privind:-proprietarii si experienta acestora in afaceri-inventarierea si cunoasterea valorii ramase si a performantelor aferente imobilizarilor corporale si necorporale detinute de afacere-verificarea lichiditatilor afacerii-cunoasterea creantelor-standardele de angajare-metodele de finantare6.Ce este societatea comerciala:-un proces managerial-spatiu economico-social ce detine un patrimoniu-are o tripla reprezentare-un ansamblu de informatii cu privire la tranzactiile economice si financiare

47

Page 48: Curs Conta IV PEIS-2014

7.Informatiile privind contabilitatea financiara:-utilizate numai la nivelul managerilor-utilizate atat pentru utilizatorii interni cat si cei externi-pregatesc procesul decizional prin analiza financiara-stau la baza alimentarii cu informatie a altor tipuri de contabilitate8.Patrimoniul este:-unicul obiect de studiu al contabilitatii- reprezinta drepturi, bunuri economice si obligatii-unic si indivizibil-se refera la o globalizare juridica, economica si financiara a societatii pe care o reprezinta9.Activele circulante fac referire la:-stocuri, creante, disponibiltati si investitii financiare-produse finite, materii prime, materiale-abonamente si chirii platite in avans-terenuri, constructii, creante imobilizate-Brevete, Cheltuieli de dezvoltare10.Activele imobilizate fac referire la:-furnizori si efecte comerciale-clienti si efecte de incasat-imobilzarile corporale, necorporale si financiare-veniturile in avans si subventii11.Evaluarea imobilizarilor corporale se face la :-valoarea de intrare-valoarea de inventar-valoarea de aport-valoarea justa12.Amortizarea este:-un plan de amortizare-o obligatie fiscala-valoarea uzurii ce se include in cheltuieli-facultativa, tine sema de aceasta, doar cine doreste13.Evaluarea stocurilor se face:-la valoarea justa-la costul de productie-la pretul de vanzare-la cost de achizitie14.Creantele sunt:-obligatii fata de furnizori-datorii de rambursat-drepturi de a pretinde un achivalent valoric-sunt clientii, debitorii,etc15.Factura este un document privind:-datoriile catre terti- creantele cu tertii-avansurile acordate-dividendele si alte sume datorate-aportul social subscris16.Ordinul de plata este:-document privind plata datoriilor

48

Page 49: Curs Conta IV PEIS-2014

-document privind incasarea drepturilor-o dispozitie catre caserie-o dispozitie verbala a directorului17.Trezoreria este:-lichiditatea monetara si numerarul aflat in caseria unitatii-echivalentele de numerar si lichiditatile monetare-este o operatie monetara de incasari sau plati in numerar-nu trebuie sa respecte legislatia financiar-bancara18.Activele patrimoniale reprezinta:-pasivele patrimoniale-resursele financiare aduse de proprietari sau de administrator-resursele economice-creantele si dreptul de proprietate asupra bunrilor si valorilor economice ale titularului de patrimoniu19.Pasivele patrimoniale sunt:-datorii,provizioane, capitaluri,etc-stocuri si disponibilitati banesti-activele circulante si cheltuielile inregistrate in avans-active patrimoniale20.Capitalul social este:-aportul subscris si varsat de proprietar/proprietari-registrul actionarilor-constituit din aportul proprietarilor, din profit si alte surse proprii-nu este necesar intr-o afacere organizata-se poate retrage oricand21.Veniturile sunt:-valori facturate catre clienti pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii-venituri din exploatare, financiare si extraordinare-rezultatul economico-financiar-rezultatul economico-financiar+cheltuieli22.Cheltuielile sunt:-valori date in consum,utilitati consumate-cheltuieli de exploatare, financiare si extraordinare-rezultatul economico-financiar-rezultatul economico-financiar+venituri23.Principiul continuitatii activitatii presupune:-continuarea in mod mormal a activitatii in decursul exercitiul financiar-delimitarea in timp a veniturilor si a cheltuielilor-evaluarea elementelor patrimoniale-inventarierea elementelor patrimoniale24.Costul de productie este:-costul de achizitie plus valoarea justa-costul de achizitie minus valoarea justa-pretul de cumparare al bunurilor-costul materiilor prime, materiale, alte cheltuieli directe si cota cheltuieli indirecte legate de obtinerea productiei25.Inventarierea patrimoniala:-nu este obligatorie, ci doar la dorinta managerului-se face ori de cate ori intervine o predare de gestiune

49

Page 50: Curs Conta IV PEIS-2014

-este o operatiune legata de conversia elementelor patrimoniale-se face la iesirea bunurilor din unitate26.Documentele justificative :-trebuie sa fie intocmite in trei exemplare-trebuie sa fie semnate neaparat de administratorul unitatii-trebuie sa cuprinda denumirea, numarul si data,....numele persoanelor care le-au intocmit si vizat, stampila-este doar bilantul contabil27.Bonul de consum:-poate fi inlocuit de fisa de magazie-se intocmaste separat pentru fiecare material gestionat-este document justificativ de inregistrare in contabilitate si in evidenta magaziei-serveste ca document de incarcare a gestiunii28.Registrele de contabilitate:-sunt documente justificative-este doar unul, la alegerea administratorului-sunt doar cele alese de administrator-necesare pentru prelucrarea informatiilor din documentele justificative-sunt :Registrul salariatilor si cel unic de control29.Obiectivul situatiilor financiare anuale este:-bilantul contabil-prezentarea fidela a informatiilor-prezentarea pozitiei financiare,a performatelor si a modificarilor pozitiei financiare-respectarea Legii contabilitatii-conducerea contabilitatii conform directivelor europene-de a genera profit-document de sinteza ce prezinta elementele de activ si de pasiv30.Cifra de afaceri:-este contul de profit si pierdere-este prezentata in Notele explicative- este insumarea veniturilor din livrarile de bunuri, prestari servicii si alte venituri din exploatare- reprezinta sumele incasate din afacere-este un indicator de lichiditateeste un indicator de profitabilitate31.Stabiliti valoarea patrimoniala :-mijloace de transport 40.000lei, amortizarea aferenta 41.000lei-utilaje tehnologice 25.000lei, amortizarea aferenta 22.000lei-terenuri in exploatare 50.000lei-marfuri in comertul cu amanuntul 50.000lei, adaosul aferent 15.000lei. tva aferent7.983lei-credite bancare 2.000lei, amortizarea aferenta 200lei-obiecte de inventar 1.000lei, uzura aferenta 800lei-cifra de afaceri 50.000lei, cheltuielile aferente 51.000lei-activul net patrimonial 12.000lei, total pasiv patrimonial 24.000lei-constructie speciala 50.000lei, amortizarea aferenta 500lei32.Identificati elementele patrimoniale:-contractul individual de munca, salariu negociat 2.000lei-factura fiscala: valoare fara tva 5000lei, tva 950lei, total factura 5.950lei-impozit pe veniturile salariale 500lei

50

Page 51: Curs Conta IV PEIS-2014

-impozitul pe venit 400lei-furnizori 300lei-clienti 4.000lei-disponibilitati banesti in caserie 300lei-credite bancare 2.500lei-disponibilitati in contul bancar 600lei-contractul de inchiriere spatiu comercial, valoarea chiriei lunare 700lei-cladire utilizata conform contractului de inchiriere, chiria 500lei, lunar-capital social 200lei-rezultatul economico-financiar -2000lei-pierdere 2000lei-profit 2000lei-cheltuieli cu personalul si asigurarile sociale 50.000lei-cheltuielile privind amortizarea 300lei-venituri din vanzarea marfurilor 5.000lei33.Structurati bilantul patrimonial cunoscand:capitalul social 200leifurnizori 200leicredit bancar 500leiclienti 400leiutilaje tehnologice 25.000lei, amortizarea aferenta 24.500lei34.Determinati rezultatul economico-financiar cunoscand:Veniturile totale inregistrate 60.000leiCheltuielile totale inregistrate 58.000lei, Impozitul pe profit 320leiCapitalul social 200leiCheltuielile de protocol 50lei35.Determinati rezultatul economico-financiar pe activitati:venituri din prestari servicii 20.000leivenituri din vanzarea marfurilor 200.000leivenituri din diferente de curs valutar 200leivenituri din dobanzi 200leicheltuieli aferente activitatii de exploatare 225.000leicheltuieli cu serviciile bancare 500leicheltuieli de protocol 300leicheltuieli de sponsorizare 500leicheltuieli cu dobanzile 6000leicheltuieli cu amenzi si penalitati 500lei

Teste de autoevaluare 1

1. După forma juridică de organizare a unităţilor agricole, acestea pot fi:

a. gospodării ţărăneşti

b. exploataţii de producţie vegetală

51

Page 52: Curs Conta IV PEIS-2014

c. societăţi comerciale agricole cu capital mixt

d. societate cu răspundere limitată.

2. Cine este subdiviziunea organizatorică predominantă

a. ferma

b. societatea agricolă

c. asociaţia familială

d. structura managerială

3. Contabilitatea este

a. un proces de colectare

b. o tranzacţie economică

c. răspunderea administratorului

d. sursă de informaţii

4. Patrimoniul

a. obiectul de studiu al contabilităţii

b. este un activ patrimonial

c. valoarea economică a tutror bunrilor, drepturilor şi obligaţiilor

d. este economic şi juridic

e. un element extrapatrimonial

5. Activele imobilizate sunt:

a. pasive patrimoniale

b. sunt necorporale, corporale şi financiare

c. stocuri, creanţe şi disponibilităţi băneşti

d. componente ale activelor patrimoniale

6. Cheltuielile înregistrate în avans sunt:

a. abonamente şi chirii plăţite în avans

b avansuri acordate furnizorilor

c. subvenţii pentru investiţii

d. sunt cheltuieli de exploatare

7. Veniturile din exploatare sunt:

52

Page 53: Curs Conta IV PEIS-2014

a. din vânzarea mărfurilor

b. suma veniturilor financiare şi cele extraordinare

c. cheltuielile de sponsorizare şi de protocol

d. rezultatul plus cheltuielile

e. rezultatul minus cheltuielile

8. Care este formula corectă?

a. Venituri - Cheltuieli = Rezultat economico-financiar

b. Venituri din exploatare + Cheltuielile de exploatare =Rezultat ec-fin

c. Active = Pasive

d. Cheltuieli inregistrate in avans = Venituri inregistrate in avans

Întrebări de verificare:

1. Care este obiectul contabilităţii financiare şi ce este imaginea fidelă?

2. Ce este costul de producţie?

3. Care este deosebirea dintre capitalul social şi capitalurile proprii?

4. Asemănările şi deosebirile dintre rezerve şi rezultatul reportat?

5. În ce situaţii imobilizările necorporale se amortizeară?

Teste de autoevaluare 2

1. Cum se calculează capitalul social al unei firme?

a. nu se calculează

b. stabilit prin lege

c. are limită minimă stabilită prin lege

d. 5% din profitul societăţii

2. Rezultatul exerciţiului financiar se calculează astfel:

a. 20% din capitalul social

b. diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, cumulat de la începutul anului

c. este egal cu rezultatul reportat

3. Amortizarea este:

a. un element patrimonial

b. calculată este o cheltuială financiară

53

Page 54: Curs Conta IV PEIS-2014

c. calculată este o cheltuială de exploatare

d. nesemnificativă pentru manager

4. Ce sunt datoriile şi cum se calculează?

a. sunt elemente patrimoniale

b. se calculează în funcţie de disponibilităţile băneşti

c. Total active - Activul net contabil

d. Total active - Creanţe

Întrebări de verificare:

1. Care este menirea contabilităţii de gestiune intr-o fermă de creştere a animalelor şi procesarea laptelui?

2. Ce reprezintă costul prestabilit?

3. Ce reprezintă costul efectiv pentru manager, intr-o societate de procesare a produselor agricole?

Întrebări de verificare:

1. Inventarierea este un procedeu al contabilităţii sau o componentă a SFA

2. Care sunt etapele inventarierii?

3. De ce este necesară inventarierea?

4. Funcţiile inventarierii?

Teste de autoevaluare 3

1. Cine efectuează inventarierea, managerul, contabilul, sau nu se efectuează

a. comisia de inventariere, umare a deciziei scrise a managerului

b. contabilul nu are dreptul sa participe la inventariere

c. neefectuarea inventarierii patrimoniale constituie contravenţie

54

Page 55: Curs Conta IV PEIS-2014

2. Cum se inventariază combustibilii din gestiune

a. se măsoară

b. se cântăresc

c. nu se inventariază

d. se face un plin al rezervorului şi se scade cantitatea alimentată

3. Ce importanţă are rezultatul inventarierii pentru administratorul firmei

a. nici o importanţă

b. prezintă interes pentru contabil

4. De câte ori se face un inventar extraordinar

a. niciodată

b. în timpul cel mai scurt

c. cu ocazia unui fenomen extraordinar

Întrebări de verificare:

1. Care este structura SFA obligatorie?

2. Informaţiile oferite de Contul de profit şi pierdere se referă la elemente

patrimoniale, la care dintre acestea?

3. Poziţia financiară este un obiectiv al SFA, sau face referire doar la Contul de profit

şi pierdere?

4. Analiza economico-financiară a activităţii firmei se poate realiza răspunzând

cerinţelor Notei explicative nr.9, dacă da, precizaţi la care indicatori vă referiţi?

Teste de autoevaluare 4

1. Funcţiile Bilanţului contabil sunt:

a. de informare

b. imagine a fluxului de numerar

c. de analiză

d. de poziţie financiară

55

Page 56: Curs Conta IV PEIS-2014

2. Modificarile poziţiei financiare presupun:

a. informaţii legate de fluxurile e numerar

b. informaţii despre capacitatea intreprinderii

c. valoarea indicatorului de lichiditate = 2

d. analiza rezultatului din exploatare

3. Contul de profit şi pierdere

a. are o structură obligatorie

b. prezintă importanţă şi pentru cifra de afaceri

c. foloseşte la analiză, pentru calculul indicatorilor

4. Indicatorii de activitate sau de gestiune

a. prezintă capacitatea intreprinderii de a controla capitalul circulant

b. permite stabilirea cheltuielilor cu dobânda

c. determină rentabilitatea capitalului agajat

d. exprimă numărul de zile de creanţă şi/sau creditare

56

Page 57: Curs Conta IV PEIS-2014

TEMATICA EXAMEN - CONTABILITATE - AN IV PEISAGISTICĂ

- Forme de organizare a afacerilor agro-horticole

- Structura managerială a unei afaceri

- Ce presupune preluarea unei afaceri existente

- Definiţi contabilitatea

- Definiţi societatea comercială

- Forme de organizare şi conducere a contabilităţii

- Deosebirea dintre contabilitatea financiară şi cea de gestiune

- Registrele de contabilitate

- Registrul jurnal

- Registrul inventar

- Definiţi imaginea fidelă reflectată de contabilitate

- Capitalurile proprii ale unei afaceri

- Deosebiri între SA şi SRL, privind capitalul social

- Rezultatul exerciţiului

- Imobilizările necorporale şi particularităţile acestora

- Imobilizările corporale şi particularităţile acestora

- Documentele privind activele imobilizate

- Clasificarea activelor circulante

- Stocurile şi evaluarea acestora

- Contabilitatea decontărilor cu terţii

- Documentele de reflectare a datoriilor

- Documentele de reflectare a creanţelor

- Obiectivele contabilităţii trezoreriei

- Documentele de evidenţă a mijloacelor băneşti

- Cheltuielile şi gruparea lor

- Veniturile şi gruparea acestora

- Inventarierea- definiţie

- Funcţiile inventarierii

- Felurile inventarierii

57

Page 58: Curs Conta IV PEIS-2014

- Etapele inventarierii

- Componentele Situaţiilor financiare anuale

- Obiectivul Situaţiilor financiare anuale

- Poziţia financiară şi Bilanţul contabil

- Performanţa afacerii şi Contul de profit şi pierdere

- Modificarea poziţiei financiare

- Funcţiile bilanţului

- Prevederi referitoare la Contul de profit şi pierdere

- Notele explicative

- Indicatori de lichiditate

- Indicatori de activitate

Pe biletul de examinare va fi o singura temă, din cele de mai sus.

Spor şi succese!

58


Recommended