“Omul Vitruvian” - Leonardo da Vinci

(1452 – 1519)

APARATUL LOCOMOTOR

OSTEOLOGIE + MIOLOGIE + ARTROLOGIE

Sindesmologie (sindesmos = ligament); juncturae ossium

ARTICULATIA reprezintă locul de contact a două sau mai multe oase, prevăzut cu grade de mobilitate variabilă si care permite miscări mai mult sau mai putin ample.

Este alcatuită din totalitatea elementelor prin care oasele se unesc între ele:

- elemente conjunctive – studiate la artrologie - muschi – studiati la miologie.

BICHAT, Marie-Francois-Xavier

(1771-1802)

“Parintele artrologiei”

Clasifică articulatiile:

- fixe

- semimobile

- mobile

NB- Clasificare valabilă si in prezent!

Dezvoltarea articulatiilor Origine mezodermică (mezenchimala)

saptamânile 6-8 ♦- mezenchimul interzonal (blastemul articular) seinterpune intre oasele informare;- remanierea caracteristicăa acestuia duce la aparitia celor trei tipuri de articulatii.

CRITERIUL EMBRIOLOGIC DE CLASIFICARE

1. ARTICULATII FIBROASE (SINARTROZE) - suturi - sindesmoze - gomfoze

2. ARTICULATII CARTILAGINOASE (AMFIARTROZE)

- temporare = cartilaje de crestere - permanente = SINCONDROZE (craniene, sternale) SIMFIZE

3. ARTICULATII SINOVIALE (DIARTROZE)

FIXE

SEMIMOBILE

MOBILE

DIARTROZELE(articulatii sinoviale)

Sin.Juncturae synoviales

-Cele mai multe in organism;-Cele mai perfectionate; Se caracterizează prin:

• Prezenta cavitătii articulare;• Mobilitate cu amplitudine diferită;• Suprafetele articulare se deplasează

una fată de alta.

NB- Cele mai complexe ca structura.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE

DIARTROZELOR

1.Suprafete articulare2.Cartilaje articulare3.Mijloace de unire: - capsula articulară - ligamente4. Formatiuni de realizare a congruentei osoase5. Cavitatea articulară

I. SUPRAFETELE ARTICULARE(facies articularis)

Definitie: Reprezinta portiunea de os care vine in contact imediat cu osul/oasele care participa la realizarea unei articulatii.

NB – cunoasterea lor anatomica permite intelegerea biomecanicii articulare !NB – nu toata extremitatea unui os participa la realizarea unei artic.!

Definitie: Reprezinta portiunea de os care vine in contact imediat cu osul/oasele care participa la realizarea unei articulatii.

NB – cunoasterea lor anatomica permite intelegerea biomecanicii articulare !NB – nu toata extremitatea unui os participa la realizarea unei artic.!

Caracteristici: sunt intotdeauna netede; forma geometrica simpla: - suprafete plane - suprafete curbe (concave/convexe) congruente/incongruente acoperite de cartilaj hialin

Caracteristici: sunt intotdeauna netede; forma geometrica simpla: - suprafete plane - suprafete curbe (concave/convexe) congruente/incongruente acoperite de cartilaj hialin

II. CARTILAJELE ARTICULARE(cartilago articularis)

Fiecare supraf.artic. Esteacoperita de cartilaj hialin.Acesta corespunde formeiSuprafetei articulare.

Prezinta: -doua fete (aderenta si libera) -o margine (se continua cu periostul; se termina membra-na sinoviala)

Latime si grosime variabile.(“legea intinderii”, “legeapresiunii Sappey”)

Fiecare supraf.artic. Esteacoperita de cartilaj hialin.Acesta corespunde formeiSuprafetei articulare.

Prezinta: -doua fete (aderenta si libera) -o margine (se continua cu periostul; se termina membra-na sinoviala)

Latime si grosime variabile.(“legea intinderii”, “legeapresiunii Sappey”)

CARACTERISTICILE CARTILAJELOR ARTICULARE

Culoare alba cu reflexe albastre;Solide si suple, netede;Compresibile si elastice;Protejeaza de uzura; faciliteaza miscarile;Avasculare (imbibitie)Lipsite de inervatie; cresc pe seama pericondruluiCca.60% apa (pierdere apa - artroze senile)

CARACTERISTICILE CARTILAJELOR ARTICULARE

Culoare alba cu reflexe albastre;Solide si suple, netede;Compresibile si elastice;Protejeaza de uzura; faciliteaza miscarile;Avasculare (imbibitie)Lipsite de inervatie; cresc pe seama pericondruluiCca.60% apa (pierdere apa - artroze senile)

Imobilizarea articulatiei▼

Invadare capilara▼

Tesut osos▼

Anchiloza

III. MIJLOACELE DE UNIRE

1. Capsula articulara- membrana fibroasa- membrana sinoviala

2. Ligamentele articulare

Mai contribuie:- muschii (agenti motori)- presiunea atmosferica

1. Capsula articulara- membrana fibroasa- membrana sinoviala

2. Ligamentele articulare

Mai contribuie:- muschii (agenti motori)- presiunea atmosferica

Membrana fibroasa

Din fibre conjunctive (+elastice),orientate diferit fata de axul articular.

Forma de manson cu: - doua circumferinte - doua fete – externa (muschi) interna (sinoviala)

Grosime diferita;Insertii in functie de mobilitate;Mm. tensori ai capsulei;Orificii (herniaza sinoviala)

Membrana fibroasa

Din fibre conjunctive (+elastice),orientate diferit fata de axul articular.

Forma de manson cu: - doua circumferinte - doua fete – externa (muschi) interna (sinoviala)

Grosime diferita;Insertii in functie de mobilitate;Mm. tensori ai capsulei;Orificii (herniaza sinoviala)

Ligamentele articulare

Benzi fibroase care se insera pe oasele careformeaza o articulatie.Mentin contactul dintre suprafetele articulare;Rezistente – inextensibile – flexibile;Se opun miscarilor exagerate (entorsa/luxatia)

Ligamentele articulare

Benzi fibroase care se insera pe oasele careformeaza o articulatie.Mentin contactul dintre suprafetele articulare;Rezistente – inextensibile – flexibile;Se opun miscarilor exagerate (entorsa/luxatia)

CLASIFICARI:- dupa localizare: intracapsulare/extracapsulare- dupa structura: - capsulare (diferentiere)

- tendinoase (ligam.patelar)

- musculare (lig. acromiocoracoidian)

- fibrozate (lig.stilohioidian)

CLASIFICARI:- dupa localizare: intracapsulare/extracapsulare- dupa structura: - capsulare (diferentiere)

- tendinoase (ligam.patelar)

- musculare (lig. acromiocoracoidian)

- fibrozate (lig.stilohioidian)

Membrana sinoviala

Definitie : o membrana subtire, neteda, lucioasa careînveleste la interior membrana fibroasa si suprafetele osoase intracapsulare-nearticulare.

-Se opreste la limita cartilaj–os;-Nu este perforata;-Are 2 fete (interna si externa)-Acopera formatiunile intra- capsulare insa extrasinoviale

Membrana sinoviala

Definitie : o membrana subtire, neteda, lucioasa careînveleste la interior membrana fibroasa si suprafetele osoase intracapsulare-nearticulare.

-Se opreste la limita cartilaj–os;-Nu este perforata;-Are 2 fete (interna si externa)-Acopera formatiunile intra- capsulare insa extrasinoviale

PRELUNGIRILESINOVIALEI

EXTERNE: - cripte (foliculi) - recesuri (fund sac) INTERNE: - ciucuri (franjuri) - vilozitati

PRELUNGIRILESINOVIALEI

EXTERNE: - cripte (foliculi) - recesuri (fund sac) INTERNE: - ciucuri (franjuri) - vilozitati

Lichidul sinovial- galbui, limpede, filant, in cantitate redusa;- provine din capilarele perisinoviale (transudat). ROL: - nutritie - lubrifiere NB – importanta miscarii - curatire - hidartroza

Lichidul sinovial- galbui, limpede, filant, in cantitate redusa;- provine din capilarele perisinoviale (transudat). ROL: - nutritie - lubrifiere NB – importanta miscarii - curatire - hidartroza

IV. FORMATIUNIDE REALIZARE A

CONGRUENTEI

1. Fibrocartilajul de marire (labru particular; burelet marginal)

Fibrocartilaj inelar, imprejurul unei suprafete articulare; Mareste cavitatea articulara; Realizeaza congruenta (EXEMPLU – artic.

scapulo-humerala)

2. Fibrocartilajele intra-articulare(discuri si meniscuri)

Piese mobile, intraarticulare; Interpuse intre suprafetele articulare; Restabilesc congruenta; Se deplaseaza in timpul miscarii.

1. Fibrocartilajul de marire (labru particular; burelet marginal)

Fibrocartilaj inelar, imprejurul unei suprafete articulare; Mareste cavitatea articulara; Realizeaza congruenta (EXEMPLU – artic.

scapulo-humerala)

2. Fibrocartilajele intra-articulare(discuri si meniscuri)

Piese mobile, intraarticulare; Interpuse intre suprafetele articulare; Restabilesc congruenta; Se deplaseaza in timpul miscarii.

FIBROCARTILAJ DEMARIRE

FIBROCARTILAJEINTRAARTICULARE

Labrum glenoidale

Labrumacetabulare

Meniscuri

V. CAVITATEA ARTICULARA(cavum articulare)

Spatiul virtual delimitat de cartilajele articulare si mansonul sinoval (+portiuni osoase intracapsulare-nearticulare); Ocupat de pelicula capilara de lichid sinovial; In conditii patologice devine cavitate reala.

Toate elementele unei articulatii sunt intim aplicate intre ele datorita: factor pasiv – capsula + ligamentele factor activ – muschi + tendoane periarticulare factor general – presiunea atmosferica (1kh/cm2)

Toate elementele unei articulatii sunt intim aplicate intre ele datorita: factor pasiv – capsula + ligamentele factor activ – muschi + tendoane periarticulare factor general – presiunea atmosferica (1kh/cm2)

TIPURI DE MISCARI ARTICULARETIPURI DE MISCARI ARTICULARE

1. FLEXIE2. EXTENSIE

3. ABDUCTIE4. ADDUCTIE

5. CIRCUMDUCTIE

8. PRONATIE9. SUPINATIE

6. ROTATIE INTERNA7. ROTATIE EXTERNA

10. INVERSIE11. EVERSIE

REZULTANTA MUSCULARA

Definitie: Linia dreapta care uneste mijlocul suprafetei deorigine cu mijlocul suprafeteide insertie a unui muschi.Importanta: Actiunea/actiunile muschiului.

REZULTANTA MUSCULARA

Definitie: Linia dreapta care uneste mijlocul suprafetei deorigine cu mijlocul suprafeteide insertie a unui muschi.Importanta: Actiunea/actiunile muschiului.

Exemplu: m.flexor carpi radialis

1. Muschi cu fibre paralele2. Muschi penati ▼ SECTIUNEA ANATOMICA (SA)

- sectiunea perpendicularape axul lung al muschiului.

SECTIUNEA FIZIOLOGICA (SF)- sectiunea perpendiculara

pe directia fibrelor musculare

1. Muschi cu fibre paralele2. Muschi penati ▼ SECTIUNEA ANATOMICA (SA)

- sectiunea perpendicularape axul lung al muschiului.

SECTIUNEA FIZIOLOGICA (SF)- sectiunea perpendiculara

pe directia fibrelor musculare SA

SA

SF

SF

muschi cu fibre paralele

muschi penat (bipenat)1 cm² de sect. fiziologica = 10 kgf

SUFICIENT

SUFICIENT