Post on 12-Apr-2016
transcript
COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMICGH.CHIŢU CRAIOVA
PROIECT ATESTATPENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE
LICEU,NIVEL 3CALIFICARE PROFESIONALA :
TEHNICIAN COMERCIANT
COORDONATORProf.ANCA STEFANESCU
Elev IVAN ALINA
Cls XIII-aI
-2013-
CUPRINS
CAPITOLUL 1PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII
1.1 Prezentarea generală a SC “NICVIRSOR”SRL din
punct de vedere juridic.
1.2 Prezentarea generală a SC” NICVIRSOR” SRL din
punct de vedere organizatoric.
CAPITOLUL IIEVIDENTA OPERATIVA PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI
2.1Noţiunea, conţinutul şi funcţiile balanţei de verificare
2.2Documente de evidenţă primară şi operativă
privind intocmirea balantei
CAPITOLUL III EVIDENŢA CONTABILĂ PRIVIND OPERAŢIILE DE INTOCMIRE A BALANTEI
3.1 Tipurile de balante folosite in contabilitate.
3.2 Contabilitatea sintetică şi analitică a operatiilor de
intocmire a balantei de verificare
3.3 Studiu de caz oferit de contabilitatea societăţii studiate
BIBLIOGRFIEANEXE
2
ARGUMENT
Operaţiile economice care se realizează zi de zi într-o unitate economică se înregistreză în
conturi. În orice moment al activităţii economice, fiecare cont în parte pune în evidenţă
situaţia elementelor patrimoniale: existenţele la începutul perioadei, creşterile, micşorările,
totalul mişcărilor cumulate de la începutul anului, dar şi existenţele finale.
Necesităţile de conducere, control şi analiză a activităţii unităţilor patrimoniale impun
generalizarea şi prezentarea, într-un tablou de ansamblu, a întregii activităţi desfăşurate.
Metoda contabilităţii impune ca periodic, şi în mod obligatoriu cu ocazia elaborării bilanţului,
să se facă verificarea exactităţii înregistrărilor făcute în contabilitate, cît şi a calculelor
efectuate cu ocazia determinării rulajelor, sumelor totale şi a soldurilor conturilor.
Mi-am ales această lucrare deoarece consider ca prin intocmirea balanţei de verificare se
poate estima lunar situaţia unei societăţi astfel incât până la sfârşitul anului,când se
întocmeşte Bilanţul final,administratorul firmei să-şi facă un calcul referitor la situaţia
rezultatului exerciţiului care poate fi profit sau pierdere.Prin evaluarea lunară,se poate calcula
necesarul financiar pentru dezvoltarea societăţii,prin diminuarea cheltuielilor diferite la nivel
de firmă,astfel încât societatea să-si menţină potenţialul pe piata comercială .indiferent de
tendinţele de dezvoltare ale agentului economic,
Balanţa de verificare concentrează informaţiile din toate conturile folosite în
contabilitatea curentă a unităţii. Această legătură se concretizează în faptul că datele din
bilanţul anual reprezintă soldurile finale ale conturilor, preluate din balanţa de verificare
prelucrate şi grupate conform necesităţilor de întocmire a bilanţului. Soldurile iniţiale ale
conturilor la începutul anului sunt preluate din bilanţul anual, potrivit principiului
intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să corespundă cu bilanţul
de închidere a exerciţiului precedent.
Cuprinzînd, sub forma centralizată, toate datele privitoare la existenţele şi mişcările
elementelor patrimoniale înregistrate în conturile sintetice şi analitice, pe o anumită perioadă
3
de timp, balanţa de verificare asigură compararea datelor de la începutul unei perioade de
gestiune cu cele de la sfîrşitul ei şi cu alte perioade de gestiune expirate. Astfel, se pot stabili
schimbările produse în mărimea şi structura patrimoniului economic, eficienţa plasării
resurselor etc..
4
CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII
1.1 Prezentarea generală a SC “NICVIRSOR”SRL din punct de vedere juridic.
1.2 Prezentarea generală a SC “NICVIRSOR”SRL din punct de vedere
organizatoric
Societăţile comerciale sunt unităţi patrimoniale cu personalitate juridică,create prin libera
voinţă şi iniţiativă a investitorilor;fiind deplin autonome in raport cu terţii.
Obiectul de activitate al SC , ca şi colectivităţi de persoane fizice sau juridice, poate fi
fabricarea unui produs sau a unei game de produse, comercializarea produselor, executarea
de lucrări sau prestarea de servicii.Formele de organizare a SC, diferă in funcţie de modul de
constituire a capitalului social şi a limitelor patrimoniale care-şi garantează obligaţiile
asumate faţă de terţi rezultate din contractul şi statutul acestora.
1.1 PREZENTAREA GENERALĂ A SC “NICVIRSOR” SRL DIN PUNCT DE
VEDERE JURIDIC
S.C. " NICVIRSOR»SRL este formă principală de societate şi anume cu
răspundere limitată.
In funcţionarea ei integrează atât elemente de la societaţile de persoane cât şi de la
cele de capital. Astfel, capitalul social este divizat în părţi sociale, iar asociaţii (în cazul nostru
două persone), răspunde pentru obligaţiile societăţii, numai în limita aportului la capital.
S.C" NICVIRSOR »SRL dispune de un capital propriu de 200 lei, are ca obiect de
activitate comerţul cu amănuntul la magazin specializat cafea şi dulciuri.
Societatea s-a constituit şi funcţionează pe baza prevederilor Legii 31/1990, a
legislaţiei române şi a prezentului contract.
Sediul societăţii este in Bratovoiesti sat Badosi judetul Dolj, având ca patron pe d_na
Nicolaescu Aurelia.., în calitate de administrator si d-l Preda I. în calitate de asociat.
5
Societatea este înscrisă la Camera de Comerţ cu nrJ16/186/2001, şi are CODUL UNIC
DE INREGISTRARE R 23140372
. Activitatea societăţii se desfăşoară la magazinul din comuna . Societatea isi achita
datoriile prin Trezoreria Craiova Societatea este constituită pe o durată nedeterminată,
lichidarea ei putându-se face numai în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 şi a
contractului societăţii.
Obiectul de activitate constă în:
- comercializarea de produse alimentare,dulciuri, cafea, .
Capitalul social
Capitalul social total al societăţii este în valoare de 200 lei.
1.2. PREZENTAREA GENERALA A SC “NICVIRSOR “ SRL DIN PUNCT DE
VEDERE ORGANIZATORIC
Finantarea activităţii
Finanţarea activităţii SC NICVIRSOR "SRL. pentru organizarea ,desfăşurarea şi
dezvoltarea activităţii societaţii, se va asigura din capitalul social, precum şi din credite pe
care societatea le va deţine în relaţiile sale cu terţii, sau de la bănci, pe baza de garanţii proprii
. Cei doi asociaţi, ca unici raspunzatori pentru activitatea SC..au drept de semnatură în
bancă. Angajarea personalului societaţii (vânzatori, ,contabil) se face de către conducătorul
unităţii pe baza de contract de muncă si convenţie de muncă,cu respectarea dispoziţiilor
legale referitoare la Codul Muncii si regimului de asigurări sociale şi impozitul pe salariu.
Administrarea societaţii
Administrarea societăţii se face de către patron-administrator care are drepturi depline în
organizarea şi conducerea ei.Problemele societăţii se discută la nivelul societăţii între cei doi
asociaţi care o patronează.
Personalul şi raportul de muncă
Personalul societaţii este format din:
Asociat 1
Asociat 2
-vanzători
6
-contabil
Nivelul salariilor este stabilit pe categorii de calificare şi funcţii stabilite şi poate fi
modificat de către director, în funcţie de stadiul şi munca efectiv prestată, cu respectarea
limitei minime de salarizare prevazută de lege.,760 lei/conf.legii salarizarii treapta I/2013
Plata salariilor, impozitelor pe salarii şi a cotei de asigurări sociale se face in lei .
Modificarea formei juridice, fuziunea, dizolvarea şi lichidarea societaţii
Fuziunea a două sau mai multe societăţi poate avea loc atunci când există unitate de
interese şi numai cu hotărârea fiecărei societăţi, prin unul din cele două moduri:
* una sau mai multe societăti işi încetează activitatea, activul şi pasivul poate fi
preluat de o altă societate, la care aceasta se afiliază.
* mai multe societăţi se unifică şi crează o societate comercială nouă
Societatea comercială care fuzioneaza işi încheie bilanţul, pe care îl depune la
Registrul Comerţului impreună cu o cerere de inscriere a hotarârii de fuziune si a unei
declaraţii privind modul cum a stabilit să stingă pasivul său.
Fuziunea are ca efect o perioadă de 3 luni de la publicarea in Monitorul Oficial.
Noua societate rezultată din fuziune,sau cea care ramâne în fiinţă urmează să aibă
drepturile şi să preia toate obligaţiile societăţilor care şi-au încetat activitatea prin fuziune.
Fuziunea constituie actul juridic şi economic prin care două societaţi decid să formeze,
prin unificare o societate nouă.în derularea fuziunii, fiecare din societaţile în cauză alcătuiesc
bilanţ pe baza căruia se stabileşte situaţia netă a patrimoniului şi a datoriilor de achitat.
ASOCIAT 1,2
CONTABIL
VÎNZĂTOR
VÎNZĂTOR
VÎNZĂTOR
7
Societatea care încetează să mai existe în urma fuziunii, depune la Registrul
Comerţului o declaraţie asupra modului cum a hotarât să stingă pasivul său.
In cadrul fuziunii se determină aportul net al celor două societăţi care fuzionează
Aportul real = Total Activ - Activ fictiv
Lichidarea societăţii apare atunci când intreprinderea este falimentată oficial
(declarată prin tribunal), sau în cazul luării deciziei de către proprietari, determinată de
pierderea unei părţi importante din capitalul social sau celelalte situaţii.
Se procedează la numirea lichidatorilor, care se face de asociaţi şi respectiv Adunarea
Generala ( in cazul societaţilor pe acţiuni ).
Lichidatorii au dreptul şi răspunderea pentru a infăptui toate operaţiunile până la incheierea
lichidării Şi anume:
* să execute şi să termine operaţiile de comerţ referitoare la lichidare;
* să lichideze creditorii şi să incaseze creanţele societăţii;
* să vândă prin licitaţie publică imobilele sau orice avere imobiliară a societăţii.
După terminarea lichidării, lichidatorii intocmesc bilanţul contabil, arătând partea care
se cuvine fiecărui acţionar, din activul rămas al societăţii.
Asigurări
Societatea va asigura bunurile contra riscului de incendii, inundaţii în
schimbul promisiunii că urmează să primească în viitor o valoare corespunzatoare.
ROLUL SI IMPORTANŢA CONTABILITĂŢII ÎN ACTIVITATEA
MANAGERIALĂ A SC" NICVIRSOR" SRL
Dacă pentru contabilitatea clasică era suficientă prezentarea în sinteză a situaţiei
patrimoniale şi a rezultatului global al activităţii interne, în organizarea unei contabilităţi
moderne care sa răspundă sarcinilor noii etape cu privire la realizarea simbiozei:"evidenţă -
conducere-eficientă" şi totul în deplină ordine economică şi fiscală, trebuie să aibă în vedere
conceptele noi cu privire la realizarea aşa numitei"contabilităţi manageriale"ceeace avansează
ideea de a nu accepta o conducere "oricum", ci o conducere competentă , eficientă şi loială.
8
Conform prevederilor legii contabilităţii , agenţii economici şi orice alte organisme cu
personalitate juridică au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească
bilanţul contabil împreună cu componentele sale după "modelele" elaborate de Ministerul
Finanţelor.
Deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu, a oricăror
drepturi şi obligaţii fiscale, precum şi efectuarea de obligaţii patrimoniale, fără înregistrarea în
contabilitate , este interzisă , întrucât ocoleşte circuitul normal financiar al agentului
economic.
Agenţii economici au obligaţia să asigure:
-înregistrarea cronologică , prelucrarea , publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire
la situaţia patrimoniului atât pentru necesităţile proprii ale unităţii, cât şi în relaţiile acesteia cu
acţionarii sau asociaţii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice
sau fizice.
-controlul operaţiilor patrimoniale efectuate şi exactitatea datelor contabile, precum şi
a proceselor de prelucrare a acestora.
-furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului
public naţional, precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului general pe ansamblul
economiei naţionale.
Potrivit prevederilor legii, obligativitatea organizării şi conducerii contabilităţii, ce
revine tuturor unităţilor patrimoniale, trebuie să se realizeze ca un atribut al autonomiei, dar şi
"alinierii" fiscale a acestora , intr-o manieră unică, ce se inscrie intr-un cadru general, capabil
să asigure:
-intocmirea documentelor justificative pentru orice operaţie care afectează într-un fel
sau altul patrimoniul untăţii.
-inregistrarea în contabilitate a operaţiilor patrimoniale
-intocmirtea bilanţului contabil
-controlul asupra operaţiilor patrimoniale efectuate
-furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi
rezultatelor obţinute de unitate.
9
CAPITOLUL IIEVIDENTA OPERATIVA PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI2.1Noţiunea, conţinutul şi funcţiile balanţei de verificare
2.2Documente de evidenţă primară şi operativă
privind intocmirea balantei
2.1Noţiunea, conţinutul şi funcţiile balanţei de verificare
Operaţiile economice care se realizează zi de zi într-o unitate economică se
înregistreză în conturi. În orice moment al activităţii economice, fiecare cont în parte pune în
evidenţă situaţia elementelor patrimoniale: existenţele la începutul perioadei, creşterile,
micşorările, totalul mişcărilor cumulate de la începutul anului, dar şi existenţele finale.
Necesităţile de conducere, control şi analiză a activităţii unităţilor patrimoniale impun
generalizarea şi prezentarea, într-un tablou de ansamblu, a întregii activităţi desfăşurate.
Metoda contabilităţii impune ca periodic, şi în mod obligatoriu cu ocazia elaborării bilanţului,
să se facă verificarea exactităţii înregistrărilor făcute în contabilitate, cît şi a calculelor
efectuate cu ocazia determinării rulajelor, sumelor totale şi a soldurilor conturilor.
Balanţa de verificare sau balanţa conturilor este un procedeu specific al metodei
contabilităţii care asigură verificarea exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi,
legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ, legătura dintre conturile sintetice şi conturile
analitice, precum şi centralizarea datelor contabilităţii curente. Balanţa de verificare se
prezintă sub forma unei situaţii tabelare, în care se înscriu datele valorice preluate din conturi.
În cadrul balanţei de verificare se obţin anumite egalităţi structurale şi globale proprii
dublei înregistrări şi corespondenţei conturilor.
Aceste egalităţi exprimă un echilibru permanent între aceste date, de unde provine şi
denumirea de ”balanţă”. Balanţa de verificare conţine toate conturile folosite de o unitate
patrimonială, fiecare cont fiind înscris cu soldul iniţial, rulajele perioadei curente, totalul
sumelor şi soldul final de la sfîrşitul lunii pentru care se încheie balanţa respectivă. Legea
contabilităţii prevede că ”pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor
se întocmeşte, lunar, balanţa de verificare”.
10
Din cele prezentate mai sus, reiese şi definiţia balanţei de verificare, şi anume:
a) Funcţia de verificare a exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi.
Această funcţie constă în controlul şi identificarea erorilor de înregistrare în conturi,
prin intermediul diferitelor egalităţi valorice care trebuie să existe în cadrul balanţei de
verificare, precum şi prin intermediul unor corelaţii valorice stabilite cu ajutorul ei.
Înregistrarea greşită a unor operaţii economice ca urmare a nerespectării principiului dublei
înregistrări, trecerea eronată a sumelor din Registrul Jurnal în Registrul Cartea Mare şi de aici
în balanţă, efectuarea unor calcule greşite în formulele contabile complexe, stabilirea eronată
a rulajelor şi a soldurilor conturilor, determină inegalităţi între totalurile balanţei, care se
semnalizează cu ajutorul ei, fapt ce îi conferă caracterul unui instrument de verificare, de
control. Lipsa unei egalităţi valorice sau a unor corelaţii constituie dovada existenţei unor
erori, care trebuie să fie identificate şi corectate. Deşi în condiţiiile utilizării calculatoarelor
electronice în munca de contabilitate creşte exactitatea calculelor, funcţia de control a balanţei
de verificare se menţine, iar corelaţiile pe care se bazează, servesc la prevederea unor chei de
control în programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.
b) Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi bilanţ
Balanţa de verificare concentrează informaţiile din toate conturile folosite în
contabilitatea curentă a unităţii. Această legătură se concretizează în faptul că datele din
bilanţul anual reprezintă soldurile finale ale conturilor, preluate din balanţa de verificare
prelucrate şi grupate conform necesităţilor de întocmire a bilanţului. Soldurile iniţiale ale
conturilor la începutul anului sunt preluate din bilanţul anual, potrivit principiului
intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să corespundă cu bilanţul
de închidere a exerciţiului precedent.
c) Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi cele analitice
Această funcţie constă în întocmirea unor balanţe de verificare ale conturilor analitice
pentru fiecare cont sintetic care se desfăşoară pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balanţe
se controlează concordanţa care trebuie să existe între datele înregistrate în contul sintetic şi
conturile sale analitice.
11
d) Funcţia de centralizare a existenţelor, mişcărilor şi transformărilor
elementelor patrimoniale
Gruparea şi centralizarea datelor înregistrate în conturi cu ajutorul balanţei de
verificare oferă conducerii unităţilor posibilitatea de a cunoaşte totalul modificărilor
intervenite în volumul şi structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obţinute în
urma activităţilor desfăşurate etc..
Cuprinzînd, sub forma centralizată, toate datele privitoare la existenţele şi mişcările
elementelor patrimoniale înregistrate în conturile sintetice şi analitice, pe o anumită perioadă
de timp, balanţa de verificare asigură compararea datelor de la începutul unei perioade de
gestiune cu cele de la sfîrşitul ei şi cu alte perioade de gestiune expirate. Astfel, se pot stabili
schimbările produse în mărimea şi structura patrimoniului economic, eficienţa plasării
resurselor etc..
e) Funcţia de analiză a activităţii economice
Balanţa de verificare are un rol deosebit de important în analiza situaţiei economico -
financiare pe perioade scurte de timp, şi în intervalul dintre două bilanţuri, fiind astfel,
singurul instrument care furnizează informaţiile necesare conducerii operative a unităţilor
patrimoniale. Această analiză are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza
pe baza bilanţului contabil, cu ajutorul balanţelor de verificare obţinându-se un grad mai redus
de sintetizare a datelor contabil
2.2Documente de evidenţă primară şi operativă privind intocmirea balantei
-serveşte ca:
*-document obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a mişcării
patrimoniului unităţii
*-probă in litigiu.
-se întocmeşte
12
REGISTRUL JURNAL
*într-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, şnuruit certificat şi parafat
*zilnic sau lunar prin înregistrare cronologică a documentelor în care se reflectă
mişcarea patrimoniului unităţii
*-se trec toate operaţiile economice privind mişcarea patrimoniului unităţii, indiferent
daca acestea au loc în numerar sau prin conturi de decontare de la bancă ,
-se parafează de către organele în drept, la inceperea activităţii , la încetarea ei, precum şi ori
de câte ori este cazul.
-nu circulă , fiind document deîinregistrare contabilă.
se arhiveazăa de către unitatea care este obligată să-l păstreze împreuna cu documentele
justificative care au stat la baza întocmirii lui.
- se intocmeşte pentru incasările sau plaţile, respectiv pentru toate operaţiile care au loc într-o
societate în decursul unui exerciţiu financiar –contabil.
- este document purtător de informaţii, întocmit în compartimentul financiar-contabil.Are
circulaţie internă, şi conţine operaţii pe baza cărora se efectuează înregistrări în
contabilitate.Operaţiile sunt înscrise în formule contabile, cu respectarea egalitaţii valorilor in
DEBIT şi în CREDIT.
Este document justificativ de înregistrare în contabilitatea sintetică şi analitică, de regulă
pentru operaţiile care nu au la bază documente ustificative (stornări, virăari, etc)
Acest document serveşte la :
*exactitatea înregistrărilor
controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi analitică
*la întocmirea situaţiei trimestriale a principalilor indicatori economico-financiari,a
situaţiei lunare, a calcului impozitului pe profit şi a bilanţului contabil
-se întocmeşte
de către compartimentul fianaciar-contabil
într-un singur exemplar
13
NOTA CONTABILĂ
BALANŢA DE VERICARE
-cuprinde următoarele elemente :
soldul iniţial debitor/creditor
total sume debitoare/creditoare pe luna precedentă
rulaj lunăa debitor/creditor
totalul sumelor debitoare/creditoare
soldul final debitor/creditor
-nu circulă, fiind document de sinteză
-se arhivează la compartimentul financiar-contabil
este un document de ordine interioara
se intocmeste la compartimentul contabilitate,intr-un singur exemplar
cuprinde urmatoarele rubrici:
a) denumire/simbol conturi afectate in luna
b) rulajul DEBITOR(cu valoarea conturilor afectate pe debit)
c) rulajul CREDITOR(cu valoarea conturilor afectate pe credit)
La final trebuie respectata egalitatea:
TOTAL RULAJ DEBITOR = TOTAL RULAJ CREDITOR
Valorile inscrise in conturi se iau din Jurnalul Rulajelor/Registrul jurnal
14
BALANTA RULAJELOR
CAPITOLUL III EVIDENŢA CONTABILĂ PRIVIND OPERAŢIILE DE INTOCMIRE A BALANTEI
3.1 Tipurile de balante folosite in contabilitate.
3.2 Contabilitatea sintetică şi analitică a operatiilor de
intocmire a balantei de verificare
3.3 Studiu de caz oferit de contabilitatea societăţii studiate
3.1 Tipurile de balante folosite in contabilitate.
Balanţele de verificare a conturilor se clasifică după mai multe criterii, şi anume:
a) După natura conturilor pe care le conţin pot fi balanţe de verificare ale conturilor
sintetice (generale) şi balanţe de verificare ale conturilor analitice.
Balanţele de verificare ale conturilor sintetice se întocmesc pe baza datelor preluate
din conturile sintetice şi cuprind toate conturile sintetice folosite în contabilitatea curentă a
unei unităţi patrimoniale, într-o anumită perioadă de gestiune.
Balanţele de verificare ale conturilor analitice se întocmesc înaintea elborării balanţei
conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balanţele de verificare
analitice se întocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfăşurat pe conturi analitice.
Aceste balanţe se mai numesc şi balanţe de verificare auxiliare sau secundare. Spre deosebire
de balanţa de verificare a conturilor sintetice, care este una singură pe întreprindere, numărul
balanţelor de verificare ale conturilor analitice depinde de numărul conturilor care au fost
desfăşurate pe conturi analitice.
b) După numărul de egalităţi pe care le cuprind, balanţele de verificare ale
conturilor sintetice pot fi: balanţe de verificare cu o egalitate, balanţe de verificare cu două
egalităţi, balanţe de verificare cu trei egalităţi şi balanţe de verificare cu patru egalităţi. Ele pot
fi întocmite într+o singură variantă sau în două variante.
1. Balanţa de verificare cu o singură egalitate
15
Balanţa de verificare cu o egalitate se prezintă în două variante: fie ca balanţă a
sumelor, fie ca balanţă a soldurilor. Ea cuprinde numai o singură egalitate:
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
(∑Tsd) (∑Tsc)
sau:
Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale
debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)
2. Balanţa de verificare a conturilor cu două egalităţi
Denumită şi balanţa sumelor şi a soldurilor rezultă din combinarea balanţei sumelor cu
balanţa soldurilor. Ea cuprinde patru coloane, două pentru totalul sumelor debitoare şi
creditoare şi două coloane pentru soldurile finale, debitoare şi creditoare.
Egalităţile sunt:
1) Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
(∑Tsd) (∑Tsc)
2) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale
debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)
3) Balanţa de verificare a conturilor cu trei egalităţi
Balanţa de verificare a conturilor cu trei egalităţi se caracterizează prin separarea
soldurilor iniţiale de rulajele lunii curente. Ea se întocmeşte în două variante:
a) balanţă tabelară;
b) balanţă de verificare şah.
Balanţa de verificare cu trei egalităţi a fost concepută pentru sporirea proprietăţilor
informative ale balanţelor de verificare cu una şi cu două egalităţi. Pe baza ei se pot stabili
următoarele egalităţi:
16
1) Totalul soldurilor iniţiale = Totalul soldurilor iniţiale
debitoare (∑Sid) creditoare (∑Sic)
2) Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
(∑Rd) (∑Rc)
3) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale
debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)
În plus, cu ajutorul acestei balanţe de verificare se poate stabili şi următoare corelaţie:
totalul rulajelor din balanţa de verificare trebuie să fie egal cu totalul rulajelor din evidenţa
cronologică (din Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe care le oferă balanţa de verificare cu
trei egalităţi în formă tabelară, faţă de balanşa de verificare cu două egalităţi, ea prezintă şu
neajuns, şi anume: deşi redă volumul valoric al activităţii desfăşurate într-o perioadă de
gestiune, nu reflectă natura operaţiilor efectuate.
Pentru înlăturarea acestui neajuns se foloseşte balanţa de verificare cu trei egalităţi în
forma şah. Aceasta permite şi redarea corespondenţei conturilor în care s-au înregistrat
operaţiile economice în funcţie de conţinutul lor economic.
Balanţa de verificare şah se prezintă sub forma unei table de şah, întocmită după
principiul matriceal. Cu ajutorul ei se obţin aceleaşi trei egalităţi, cu deosebirea că aceste trei
egalităţi nu se mai obţin între totalurile coloanelor perechi, ci la întretăierea rândurilor cu
coloanele, în care rulajele din perioada curentă se înscriu pe conturi corespondente.
4) Balanţa de verificare a conturilor cu patru egalităţi
Această balanţă reprezintă o combinare a balanţei de sume şi solduri cu balanţa de
rulaje lunare cu solduri iniţiale. Din acest motiv, ea mai poartă denumirea de balanţa de rulaje
lunare cu sume precedente. Cu ajutorul ei se obţin următoarele egalităţi:
1) Totalul sumelor debitoare Totalul sumelor creditoare
din balanţa (perioada) = din balanţa (perioada)
17
precedntă (∑Tsdp) precedntă (∑Tscp)
2) Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
ale lunii curente (∑Rd) ale lunii curente (∑Rc)
3) Totalul sumelor debitoare la = Totalul sumelor creditoare la
data întocmirii balanţei data întocmirii balanţei
(∑Tsdf) (∑Tscf)
4) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale
debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)
Balanţa de verificare cu patru egalităţi se întocmeşte în două variante, care iau naştere
din conţinutul diferit al primelor coloane, astfel:
a) în cazul lunii ianuarie, balanţa de verificare cu patru egalităţi cuprinde soldurile
iniţiale debitoare şi creditoare, iar egalitatea se stabileşte între aceste totaluri ale soldurilor
iniţiale debitoare şi creditoare;
b) la sfîrşitul celorlalte luni ale anului, primele două coloane conţin date privind totalul
sumelor precedente debitoare şi creditoare.
Cu toate avantajele pe care le prezintă faţă de celelalte balanţe de verificare, balanţa
conturilor cu patru egalităţi are următorul neajuns: nu reflectă rulajele conturilor din lunile
precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile iniţiale de la începutul anului.
Înlăturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin întocmirea unei balanţe de verificare
cu cinci egalităţi.
3.2 Contabilitatea sintetică şi analitică a operatiilor de intocmire a balantei de
verificareBalanta de verificare se intocmeste parcurgand urmatoarele etape :
1) –se preiau operatiunile din Registrul Jurnal in Cartea Mare (inregistrandu-se
sistematic)
2) –se totalizeaza sumele inregistrate sistematic in debitul si creditul fiecarui
cont,determinand rulajele lunii;
18
3) –se preiau sumele precedente din balanta anterioara,se inscriu rulajele lunii,se
calculeaza total sume si soldurile finale;
4) –se aduna toate coloanele, determinand egalitatea intre coloanele debitoare si
creditoare.
Trebuie sa fie indeplinita corelatia;
3.3 Studiu de caz oferit de contabilitatea societăţii studiate
1.Pe adata de 20.02.2013, societatea s-a aprovizionat de la SC 98XKX LOGISTIC SRL,cu
marfuri in valoare de 229.97 lei.Dupa intocmirea NIR-ului valoarea marfii la vanzare a
fost stabilita la 293,06 lei..
2.Tot pe 20.02.2013, se face o aprovizionare de la SC TRANSILVANIA SRL in valoare
de 240,31 lei, stabilindu-se un pret de vanzare conform NIR-ului de 330 lei.
3.Se cumpara tot de la SC TRANSILVANIA SRL,pe 21.02.2013, bere in valoare totala
factura de 247,75 lei si se stabileste conform NIR-ului un pret de vanzare total/factura in
valoare de 340 lei.
.......................................................
Societatea face si alte aprovizionari reflectate in Registrul jurnal din anexa.
Se face urmatoarea inregistrare contabila:
371 = % 3217,15
378 276,69
401 2488,98
4428 451,48
apoi 4426 = 401 446,05
unde:
contul 371 „MARFURI”
378 „DIFERENTE PRET MARFURI”
401 „FURNIZORI”
19
Total rulaj luna (din balanta precedenta) = Total rulaj luna (din Registrul
jurnal)
4428”TVA ”NEEXIGIBIL”
4426 „TVA DEDUCTIBIL”
3. O parte din facturi s-au achitat cu numerar
401 = 5311 2304,58
altele in valoare de 151.30.au ramas de plata prin aplicarea principiului „tva la
incasare”(atunci 4428 se transforma in 4426)
4428 = 401 151.30
4. Conform Registrului de casa, se inregistreaza operatiile de incasari si plati efectuate
in decursul lunii, in valoare de 2570,59 lei(pentru plati) si 2992,76 lei (pentru incasari
din vanzari marfa)
% = 5311 2570,59
401 2154.42
4311 150,00
4311.1 1,00
4312 76,00
4313 37,00
4314 40,00
4315 6,00
4371 4,00
4371.2 2,00
4372 4,00
4426 40,17
444 56,00
5311 = % 2992,76
4427 592,37
707 2400,39
unde :
20
Contul 401 „FURNIZORI”
4311 „CAS”angajator
4311.1”CAS”fond accidente
4312”CAS”angajat
4313”CASS”angajtor
4314”CASS”angjat
4315”CASS”concedii medicale
4371”SOMAJ”angjator”
4371.2”SOMAJ”fond garantare
4372”SOMAJ”angajat
4426”TVA”deductibil
444”IMPOZIT SALARIU”
4427”TVA”colectat
707”VENITURI DIN EXPLOATARE”
5.Alte operatii din Registrul jurnal / ANEXA/, reflecta inregistrarea salariilor,a
obliagatiilor bugetare,a diferitelor operatii de plata cu tva,creditarea societatii,cat si
inmchiderea conturilor de rezultate.
6.La finalul lunii, pentru intocmirea balantei se centralizeaza datele din notele
contabile, din Registrul Jurnal, se tine cont de date
le din Jurnalul de Vanzari si din Juranalul de cumparari,se inchid conturile de rezultate
si conturile de tva.
D 121 C
2925,43 2099,85
3299,58 2400,39
TSD6225,01 TSC4500,24
SFD 1724,77
BALANTA RULAJELOR
21
SIMBOL DENUMIRE CONT RULAJ
DEBITOR
RULAJ
CREDITOR
121 Profit si pierdere 3299,58 2400,39
371 Marfuri 3217,15 3060,50
378 Diferente pret la marfuri 480,93 276,69
401 Furnizori 4559,00 3353,71
421 Salarii personal 760 760
4311 CAS angajator 150 158
4311.1 CAS accidente de munca 1 1
4312 CAS angajat 76 80
4312.1 CAS conventii/prestari serv. - 11
4313 CASS angajator 37 40
4314 CASS angajat 40 42
4315 CASS/concedii si indemniz. 6 6
4371 SOMAJ angajator 4 4
4372 SOMAJ angajat 4 4
4371.2 SOMAJ/fd.garantare 2 2
441 Impozit microantrepr.3% - 74
4423 TVAde plata 106,15 106,15
4424 TVA de recuperat - 106,15
4426 TVA deductibil 486,22 486,22
4427 TVA colectat 592,37 592,37
4428 TVA neexigibil 743,67 451,48
444 Impozit salarii 56 61
444.1 Impozit contract prestari - 9
4551 Asociati conturi curente - 2300
5311 Casa in lei 5292,76 5528,17
605 Chelt.cu energia si apa 149,72 149,72
607 Chelt.cu marfurile 1987,2 1987,2
621 Chelt.cu colaboratorii 100 100
626 Chelt.postale si taxe telec. 17,66 17,66
22
641 Chelt.cu salariile 760 760
6451 Chelt.cu asigirarile sociale 159 159
6452 Chelt.cu ajutorul de somaj 6 6
6453 Chelt. cu sanatatea 46 46
691 Chelt,cu impozitul pe profit 74 74
707 Venituri marfuri 2468,13 2468,13
TOTAL RULAJ 25681,54 25681,54
La intocmirea balantei de verificare se tine cont de formula:
Sold initial debitor + Rulaj debitor = Total sume debitoare
Sau in cazul nostru:
Total sume precedente debitoare + Rulaj debitor = Total sume debitoare
Total sume precedente creditoare + Rulaj creditor = Total sume creditoare
Soldul final debitor = Total sume debitoare – Total sume creditoare,
Atunci cand ,
Total sume debitoare > Total sume creditoare
Soldul final creditor = Total sume creditoare – Total sume debitoare,
Atunci cand
Total sume creditoare > Total sume debitoare
Exemplu, pentru contul 371 „Marfuri” :
Total sume debitoare = 92734,07 + 3217,15 = 95951,22
Total sume creditoare = 2603,80 + 3060,50 = 5664,30
Soldul final va fi : 95951,22 – 5664,30 = 90286,92 Sold final debitor
(asa se procedeaza cu toate conturile)
23
BIBLIOGRAFIE
1. Bătrâncea I. “Analiza financiară pe bază de bilanţ”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000;
2. Oprean I. “ Bazele contabilităţii, logica înregistrărilor contabile”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
3. Oprean I. “ Control şi audit financiar contabil” Ed. Intelcredo, Deva, 2002;
4. Pântea I.P. “ Managementul contabilităţii româneşti”, Ed. Intelcredo, Deva, 1999;
5. Pântea I.P. “ Contabilitatea practică – stidii de caz şi teste grilă”, Ed. Intelcredo, Deva, 2002;
6. Pântea I.P. “ Contabilitatea românească armonizată cu Directivele Contabile Europene”, Ed. Intelcredo, Deva, 2003;
7. Pop A. “ Contabilitatea financiară românească”, Ed. Intelcredo, Deva, 2002;
8. Duţescu A. “ Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate”, Ed.
9. Matiş D. “ Bazele contabilităţii”, Ed. Intelcredo, Deva, 1995;
24