3

3.Contabilitatea analitica a marfurilorIn vederea determinarii costului de achizitie al marfurilor vandute si a nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune, este necesara organizarea unei contabilitati analitice.In principiu aceasta contabilitate este un atribut al gestiunii interne, dar din motive legate de mentinerea si controlul integritatii patrimoniale a fost transferata in contabilitatea financiara.In consecinta, in cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor, respectiv a stocurilor de marfuri si ambalaje, se poate organiza, in functie de specificul activitatii, dupa una din metodele:a) Metoda cantitativ-valorica, pe sortimente de marfuri, care se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont analitice, pentru valori materiale, deschise pe fiecare sortiment de marfa. Cuprind: data, explicatia, cantitatile intrate/iesite si stocul ramas dupa fiecare operatiune si valorile corespunzatoare (debit, credit, sold) precum si pretul unitar pentru fiecare miscare a marfii.Intrarile se completeaza pe baza notelor de receptie si constatare de diferente, iar iesirile, pe baza facturilor. Valoarea de intrare a marfii iesite se calculeaza prin metodele permise de Legea contabilitatii (cost mediu ponderat, FIFO sau LIFO).Permite practicarea de catre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de achizitie. Se poate aplica cu usurinta numai la intreprinderile en grosDa posibilitatea realizarii unei imagini fidele a patrimoniului (respectiv a situatiei marfurilor) si determinarii unui rezultat din vanzarea marfurilor corect.Metoda cantitativ-valorica permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic intre cantitatile de marfa inregistrate in fisele de magazie si cele din fisele de cont analitice de la contabilitate.b) Metoda global-valorica pe gestiune se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse deschise pe gestiuni. Acestea cuprind numai date valorice: valoarea marfurilor intrate (debit) iesite (credit) si a stocului (sold) care se inregistreaza pe baza documentelor centralizatoare: Recapitulatia marfurilor si ambalajelor primite in ziua de..- si Centralizatorul vanzarilor zilnice.Desi permite aplicarea unei singure metode de contabilizare a stocurilor si operatiilor cu marfuri si nume metoda inventarului intermitent, se practica si de catre agentii economici care aplica metoda inventarului permanent la pret de vanzare cu sau fara TVA. Respectiv unitati cu amanuntul si de alimentatie publica.In aceste conditii nu se asigura redarea unei imagini fidele a situatiei marfurilor si determinarea unui rezultat corect din vanzarea marfurilor.Metoda inventarului intermitentCaracterizareMetoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei.In acest caz:- conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile deteminate la inventariere si se crediteaza la inceputul perioadei urmatoare, cu ocazia includerii in cheltuieli a soldurilor constatate la sfarsitul perioadei precedente;- intrarile de stocuri din cursul perioadei se inregistreaza direct in conturile de cheltuieli , conform premisei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu pastrarii acestora in depozit.- iesirile de stocuri se determina prin calculul extracontabil , conform relatiei Costul de Valoarea Valoarea Valoareaachizitie a = stocului + intrarilor - stoculuimarfurilor initial finalvandute (Camv) (Si) (I) (Sf) sau altfel corelate elementele:iesiri = I + (Si Sf)Relatia Si Sf semnifica variatia stocurilor.Cand Sf < Si, Camv este mai mare decat costul de achizitie l intrarilor (Camv = I + Si Sf) si exprima o diminuare de stoc.Cand Sf > Si, Camv este mai mic decat costul de achizitie al intrarilor periodei (Camv = I + Si Sf) si exprima o majorare de stoc.Generalizand relatia se poate prezenta:Camv = I + Variatia stocurilor Dezavantajul acestei metode consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocurile existente in patrimoniu , la un moment dat . 4. Contabilitatea sintetica si analitica a marfurilor la pret cu amanuntul

Contabilitatea circulatiei marfurilor atat en gros, catsi en detail se organizeaza cu ajutorul a doua conturi sintetice de gradul I, 371 ,,Marfuri si 378 ,,Diferente de pret la marfuri, care constituie grupa 37 ,,Marfuri din cadrul clasei a 3-a ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie.Contul 371 ,,Mrfuri este de activ si reflecta in debit si, de asemenea, in credit, pretul de inregistrare aferent atat marfurilor intrate si respectiv iesite in si din gestiune, cat si al celor reflectate numai scriptic la intrari si iesiri.Contul analizat se debiteaz prin creditul conturilor care corespund modalitatilor de intrare a marfurilor in patrimoniu si anume: 401 Furnizori, 408 Furnizori facturi nesosite si 542 Avansuri de trezorerie, pentru achizitionari de la terti cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spre decontare; 357 ,,Marfuri aflate la terti si 401 ,,Furnizori, cu valoarea marfurilor aduse din pastrare sau custodie de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare si de prelucrare pentru acestea in cazul utilizrii costului efectiv de achizitie ca pret de inregistrare; 301 Materii prime, 302 Materiale consumabile, 381 ,,Ambalaje , pentru vnzarea unor asemenea active circulante materiale in starea in care au fost achizitionate (ca atare); 345 ,,Produse finite, in cazul transferarii produselor finite obtinute, din activitatea de exploatare, in magazinele proprii de prezentare si desfacere; 607 ,,Cheltuieli privind marfurile si 7582 ,,Venituri din donatii si subventii primite, pentru marfurile constatate in plus la inventariere si respectiv primite cu titlu gratuit; 446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, pentru taxele vamale aferente marfurilor importate; 378Diferente de pret la marfuri si 4428 ,,TVA neexigibila, cu adaosul comercial si TVA aferent pretului cu amnuntul corespunzatoare intrarilor in gestiune, in cazul in care acest pret este cel de inregistrare s.a.Contul 371 ,,Marfuri se crediteaz ca urmare a iesirilor din gestiune, prin debitul conturilor ce corespund cailor sau modalitatilor de iesire din patrimoniu, dupa cum urmeaza: 607 ,,Cheltuieli privind marfurile, pentru vanzari; 671 ,,Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare, cu lipsurile din calamitati; 357 ,,Marfuri aflate la terti, in situatia trimiterii sau lasarii de marfuri in pastrare sau in consignatie la terti; 4511 ,,Decontari in cadrul grupului si 4521 ,,Decontari privind interesele de participare, cu pretul de inregistrare aferent marfurilor livrate societatilor din cadrul grupului si respectiv altor societati legate de participatii; 378 ,,Diferente de pret la marfuri si 4428 TVA neexigibila, cu adaosul comercial si TVA aferenta pretului cu amanuntul, ambele corespunzatoare marfurilor iesite din gestiune, atunci cand evidenta este organizata la acest pret s.a.Soldul contului 371 ,,Marfuri este debitor si reprezinta pretul de inregistrare (costul efectiv de achizitie sau pretul prestabilit sau pretul de vanzare cu amanuntul sau en gros) aferent marfurilor existente in patrimoniu la sfarsitul perioadei de gestiune.Soldul contului in cauz, in functie de pretul de inregistrare utilizat, necesita anumite corectri in vederea stabilirii valorii nete ce se inscrie in activul bilantului contabil, intr-un post distinct existent in grupa activelor circulante, asa cum se prezinta in continuare.a.In cazul utilizarii costului efectiv de achizitie:

Valoarea neta =Cheltuielile de transport-aprovizionare +

Ajustarile pentru depreciereunde: * cheltuielile de transport-aprovizionare reprezinta soldul debitor al contului analitic deschis in acest scop la contul 371 ,,Marfuri; * ajustarile pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului 397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor'b.In situatia folosirii pretului prestabilit (standard):

INCLUDEPICTURE "http://www.scritube.com/files/economie/1611_poze/image004.gif" \* MERGEFORMATINET Pretul de inregistrare + Valoarea neta = Diferentele de pret la marfuri - Provizioanele pentru depreciere unde: * diferentele de pret in plus sau in minus la marfuri sunt stabilite sub forma soldului debitor si respectiv creditor la contul cu aceeasi denumire si simbolul 378.c.Atunci cand se utilizeaza pretul cu amanuntul, sau en gros, inclusiv TVA:Pretul de inregistrare

Adaosul comercial

+Valoarea neta = Cheltuielile de transport~aprovizionare

TVA neexigibila

Provizioane pentru depreciereunde: * adaosul comercial reprezinta soldul creditor al contului 378 Diferente de pret la marfuri sau 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercia1, dup caz; * cheltuielile de transport-aprovizionare sunt cumulate, in debitul contului 371 Mrfuri, cu pretul facturat de furnizor sau sunt reprezentate de soldul debitor al contului analitic 378.01 ,,Diferente de pret la mrfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare, dupa caz;* TVA neexigibila se refera la soldul creditor al contului cu aceeasi denumire si simbolul 4428.In cazul in care pretul de inregistrare este cel de vanzare en gros sau cu amnuntul, ambele fra TVA, se retine c, in comparatie cu varianta utilizarii pretului cu amnuntul sau en gros inclusiv TVA (lit. b), aceasta taxa nu se ia in calcul cu prilejul determinarii valorii contabile nete.In cadrul contului 371 ,,Marfuri este necesar sa se organizeze evidenta analitica global valoric pe unitati de desfacere en detail si la nivelul depozitelor sau gestiunilor de vanzare en gros, iar pentru acestea din urma se conduce in plus evidenta cantitativ-valoric pe feluri sau articole de marfuri.Contul 378 Diferente de pret la marfuri este rectificativ, bifunctional, iar continutul lui este influentat de pretul de inregistrare utilizat pentru mrfuri.Astfel, atunci cand se adopta pretul standard, el se utiiizeaza in mod similar cu celelalte conturi de diferente de pret.In cazul in care pretu1 de inregistrare este cel cu amanuntul sau cel de vanzare en gros, contul 378 ,,Diferente de pret la marfuri functioneaz ca un cont de pasiv si reflecta numai adaosul comercial, in credit pentru marfurile aprovizionate, iar in debit pentru mrfurile iesite din patrimoniu.In situatia utilizarii in activitatea practica a celor doua conturi analitice amintite anterior, contul 378 Diferente de pret la marfuri are continut si corespondente specifice, ceea ce se poate observa prin prezentarea continutului fiecaruia din cele doua conturi analitice amintite anterior.Contul analitic 378.01 ,Diferente de pret 1a marfuri privind cheltuielile de transport-aprovlzlonare este de activ, recticativ si og1indeste in debit cheltuielile de transport, incarcare, descarcare, receptie, taxe vamale, comisioane s.a. pe care le ocazioneaza marfurile ce se achizitioneaza de la terti, in corespondenta cu creditul conturilor corespunztoare modalitatilor de efectuare a lor si anume: 401 ,,Furnizori, pentru cele facturate atat de furnizorii de marfuri, inclusiv pierderile normale pe timpul transportului (suportate de beneficiar), cat si de unitatile de profil, 542 ,,Avansuri de trezorerie, cu ceea ce se p1ateste din avansuri spre decontare, 446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cu taxele vamale aferente mrfuribor importate s.a.In creditul contului analizat se reflecta cheltuielile de transport-aprovizionare aferente mrfurilor iesite din patrimoniu, in corespondenta cu debitul conturilor: 607 ,,Cheltuieli privind marfurile, pentru vanzari, 6582 ,,Donatii si subventii acordate si 671 ,,Cheltuieli privind calamittile si alte evenimente extraordinare, respectiv, in cazul donatiilor, lipsurilor neimputabile si pierderilor din calamitati s.a. Sumele care se inscriu in credit se stabibesc pe baza de coeficient mediu, ce se calculeaza in mod obisnuit, cu sume cumulate de la inceputul anului.Soldul contului analitic prezentat este debitor si reprezint cheltuielile de transport-aprovizionare aferente marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune.Contul analitic 378.02 ,,Diferente de pret la mrfuri privind adaosul comerclal este rectificativ, cu functia contabil de pasiv, inregistrand in credit adaosul comercial aferent mrfuribor intrate in patrimoniu, in corespondenta cu debitul contului 371. ,,Mrfuri. In debitul su se oglinde~te adaosul comercial corespunzator marfurilor iesite din patrimoniu, in corespondenta cu creditul contubui 371 ,,Marfuri, adaos care se determina pe baza de coeficient mediu de repartizare, ce se calculeaz dupa formula:

Soldul initial de la contul 378.02 + Rulajul creditor cumulat de la inceputulCoeficient

anului, aferent contului 378.02de

=repartizare Soldul initial de la contul371+ Rulajul debitor, cumulat de la

inceputul anului aferent contului 371a.Datele privind contul de marfuri, de la numitorul fractiei, nu contin TVA, fapt pentru care se impune ca in prealabil sa se diminueze fiecare element in cauza cu suma aferenta, folosindu-se cota de 15,966% care se aplica la pretul de vanzare total, inclusivTVA.Acest calcul se poate efectua si prin diminuarea pretului de vanzare total, inclusiv TVA, cu taxa neexigibila aferenta, care se determina astfel: Soldul initial creditor de la contul 4428 + Total rulaj creditor cumulat de la inceputul anului de la ace1asi cont.b.Coeficientul de repartizare care se determina se inmulteste cu valoarea marfurilor existente in stoc la sfarsitu1 lunii de referinta si evaluate la pretul de vanzare, exclusiv TVA neexigibila, obtinandu-se adaosul comercial aferent acestor marfuri, suma care va constitui soldul creditor, de la sfrsitul lunii pentru care se face calculul, al contului de diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial (378.02).c.Suma astfel obtinuta se deduce din soldul creditor al contului 378.02 ,,Diferente de pret la mrfuri privind adaosul comercial, existent inaintea operatiei de repartizare, determinandu-se adaosul comercial aferent marfurilor vandute, care se inscrie in debitul acestui cont si credituL contului 371 ,,Mrfuri, cu prilejul descarcarii gestiunii pentru iesirile din cursul perioadei, cand se debiteaza in plus conturile: 607 ,,CheLtuieli privind marfurile, pentru costul de achizitie si 4428 ,,TVA neexigibila~, cu taxa aferent, ambele elemente corespunzatoare marfurilor iesite din gestiune.Agentii economici cu cifra de afaceri de pana la 1,5 miliardc lei sunt scutiti de plata TVA, fapt pentru care TVA aferenta marfurilor aprovizionate de la tertii platitori de TVA se include in costul de achizitie al marfurilor, iar cu prilejul descarcarii gestiunii pentru marfurile iesite din patrimoniu nu se mai are in vedere aceasta taxa, atat sub aspectul determinrii coeficientului de repartizare al adaosului comercial, cat si in ceea ce priveste utilizarea contului 4428 ,,TVA neexigibila.Soldul contului 378.02 ,,Diferente de pret Ia marfuri privind adaosul comercial este creditor si reprezinta adaosul comercial aferent marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune, care se stabileste asa cum s-a prezentat anteriot.In ceea ce priveste organizarea contabilittii marfurilor se retine si faptul ca la inventarierea anuala se poate. constata deprecierea unora dintre ele, cum este cazul celor lent si greu vandabile, stabilindu-se o valoare de utilitate mai mic decat costul efectiv de achizitie. Pentru diferenta de valoare in minus se constituie ajustari , care se inregistreaza in creditul contului 397 ,,Ajustari pentru deprecierca mrfurilor, in corespondenta cu debitul contului 6814 ,,Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante~.Contul 397 ,,Provizioane pentru deprecierea marfurilor se debiteaz in exercitiile care urmeaza celui in care s-a creditat,in masura iesirii din patrimoniu a marfurilor pentru care s-au constituit provizioanele sau in cazul in care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica decat cea preconizat, creditandu-se contul 7814 ~Venituri din provizioane pentru deprecierea actvitatilor circulante.Soldul contului analizat poate fi creditor atunci cand unitatea are in stoc marfuri depreciate pentru care a constituit provizioane sau ajustari 5.Documente specifice contabilitatii marfurilor la pret cu amanuntulCHITANTAFormular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.Tiparit in carnete cu cate 100 de file.1. Serveste ca:- document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie;- document justificativ de inregistrare in Registrul-jurnal de incasari si plati si in contabilitate.2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasat, de catre contribuabilul sau casierul numit si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.3. Circula la depunator (exemplarul 1). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in Registrul-jurnal de incasari si plati.4. Se arhiveaza, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2.)FACTURA SI FACTURA FISCALAFormular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite: albastru - exemplarul 1, rosu - exemplarul 2, verde exemplarul 3.1. Serveste ca:- document de baza caruia se intocmeste documentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;- document de insotire a marfii pe timpul transportului;- document de incarcare in gestiunea primitorului;- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.2. Se intocmeste, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea produselor si a marfurilor la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de emitent.Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii din cauza unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura.3. Circula:- exemplarul 1 la cumparator;- exemplarul 2 la desfacere;- exemplarul 3 pentru inregistrarea in contabilitateMONETARFormular cu regim special de tiparire si numerotare.Formularul este tiparit in carnete cu cate 100 file.1. Serveste ca:- document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in casieri, corespunzator marfurilor comercializate;- document justificativ de inregistrare in contabilitate; - document justificativ pe baza caruia se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa de catre casier, respectiv de catre vanzator.Monetarul se utilizeaza numai in cazul vanzarii marfurilor cu amanuntul.Potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu suma din registrul de casa emis de aceste aparate, inclusiv cu suma inregistrata de mana in registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale.Valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu valoarea inscrisa in raportul de gestiune.2. Se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau de catre persoana imputernicita, la sfarsitul zile, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si de monede.4. Circula:-exemplarul 1 pentru inregistrarea in Registrul-jurnal de incasari si plati; -exemplarul 2 ramane in carnet.NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTEFormat A4, X4 tiparite pe ambele fete, in blocuri de 150 file1. Serveste ca:- document pentru receptia bunurilor aprovizionate;- document justificativ pentru incarcarea in gestiune- act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie;- document justificativ de inregistrare in contabilitate; Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul;a) bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite;b) bunurile materiale primite spre prelucrare in custodie sau in pastrare;c) bunuri materiale procurate de la persoane fizice ; d) bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;e) bunuri materiale care prezinta diferente la receptie;f) marfurilor intrate in gestiune la care evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul sau en gros; In cazurile mentionate mai sus, precum si pentru materialele nestocate a caror valoare se inregistreaza direct pe cheltuieli, receptia si incarcarea in gestiune se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.).2. Se intocmeste in 2 exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente. Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in 3 exemplare de catre comisia de receptie legal constituita. In cazul cand bunurile materiale sosesc in transa se intocmeste cate un formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii.Datele de pe verso formularului nu se completeaza decat Atunci cand se constata diferente la receptieJURNAL PENTRU CUMPARARIFormat X4, tiparit pe ambele fete in carnete a 50 si 100 file.1. Serveste ca:

- jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila; - document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.2. Se in tocmeste intr-un singur exemplar, avand paginile numerotate, in care se inregistreaza zilnic, fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a taxei pe valoarea adaugata deductibila.Se intocmeste un jurnal separat pentru cumparari de bunuri si servicii pentru nevoile firmei si, separat, pentru cumparari de bunuri (marfuri) care se vand ca atare.Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate privind cumpararile de valori materiale sau de prestari servicii.3. Circula:

- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoare adaugata. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.JURNAL PENTRU VANZARI Format X4, tiparit pe ambele fete, in carnete a 100 file. l. Serveste ca:- jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii:- document de stabilire lunara a taxei pe valoare adaugata colectata; - document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.2. Se intocmeste intr-un singur exemplar avand paginile numerotate, in care se inregistreaza zilnic sau lunar, dupa caz fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a TVA colectata datorata.Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate comune si specifice (facturi sau documente inlocuitoare) privind vanzarile de valori, materiale sau prestari de servicii, precum si pe baza Borderoului de vanzare (incasare) din ziua de3. Circula;

- la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adaugata.4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

CAPITOLUL II PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALECOMAT PRAHOVA1.1. Coordonate ale obiectului de activitate al societatii comerciale. Piata opereaza dupa criteriul profitului realizat prin concordanta activitatilor economice si comerciale, cu nevoile reale ale consumatorilor. In aceste conditii, pentru a produce profit, agentii economici trebuie sa aiba o inalta capacitate de adaptare la cerintele si legitatile economiei de piata, ale concurentei loiale. Pe langa initiativa libera si aportul material, financiar si uman, fizic si de inteligenta, o conditie esentiala a obtinerii profitului, este informatia operativa si reala cu privire la patrimoniu, activitatea economica si comerciala desfasurata si rezultatele acesteia, profit sau pierdere, cunoasterea patrimoniului, a capacitatii acestuia de a genera profit, a solventei comerciale ori de faliment in care se pot afla agentii economicii la un moment dat, se asigura cu ajutorul atat al contabilitatii reale, operative si stintific organizate, cat si al controlului financiar organizat si exercitat exigent si competent.Societatea Comerciala COMAT PRAHOVA Ploiesti, pana in anul 1990 a functionat ca intreprindere judeteana de stat pentru comertul cu ridicata pe raza judetului Prahova (B.J.A.T.M. Baza Judeteana de Aprovizionare Tehnico Materiala Prahova) si are sediul in municipiul Ploiesti, str. Petrolului nr. 1 .Prin H.G. nr.1176/1990 s-a reorganizat in Societate ComercialaCOMAT PRAHOVA S.A., ca persoana juridica romana, sub forma de societate pe actiuni, in subordinea Ministerului Industriilor, Comisia Nationala de Reciclare a Materilelor, cu capital integral de stat. Societatea a fost inmatriculata la Oficiul Judetean Prahova al Registrului Comertului sub nr. J29/40/12.02.1991, potrivit caruia functioneaza si in prezent, avand Cod fiscal (CUI) 1358024 si atribut fiscal R .In temeiul schimbarilor economico-politice survenite dupa decembrie 1989, de trecere de la o economie centralist dirijista de comanda, la o economie de piata, S.C. COMATPRAHOVA a actionat intr-un comportament strategic de adaptare la cerintele trecerii efective la economia de piata. Astfel, in luna iunie 1995 societatea s-a privatizat in conformitate cu prevederile Legi nr.77/1994 .Prin semnarea contractului cu nr.294/1995 cu Fondul Proprietatii de Stat, cei 493 de actionari salariati, au dobandit actiuni reprezentand 70% din capitalul social de 14.441.125 mii lei, respectiv 10.150.000 mii lei, format din 406.000 actiuni nominative, a cate 25.000 lei . Societatea Comerciala astfel privatizata si-a elaborat propriul STATUT, cu toate prevederile cerute de Legea nr.31/1990, privind societatile comerciale, obtinand autentificarea notariala sub nr. 312/18.12.1995, precum si cu modificarile ulterioare.S.C.COMAT PRAHOVA S.A. este cel mai mare en-grosist din judetul Prahova si are ca obiect de activitate, conform art.6 din STATUTUL societatii, urmatoarele : prospectarea pietei consumatorului pentru stabilirea fondului de marfa ce urmeaza a fi aprovizionat in vederea desfacerii;

asigurarea portofoliului de comenzi, perfectarea contractelor cu partenerii, pentru aprovizionarea agentilor economici in zona de deservire;

constituirea de stocuri materiale si produse asortate pentru a efectua, la cererea clientilor consumatori, livrari imediate din depozite;

preluarea aprovizionarii, partiale sau integrale, a unor unitati industriale sau de constructii din zona sa de activitate;

preluarea desfacerii, partiale sau integrale, a unor unitati producatoare din judet;

preluarea de la agentii economici a stocurilor de materiale care nu le mai sunt necesare si redistribuirea lor catre alti agenti economici;

intretinerea si repararea autovehiculelor si utilajelor aflate in dotare;

comert cu amanuntul in magazine nespecializate;

efectuarea de operatiuni de import-export si schimburi de materiale ramase disponibile, din activitatea de aprovizionare-desfacere;

confectionarea echipamentului de lucru si de protectie din materiale textile;

desfasurarea unor activitati cu caracter social in favoarea salariatilor;

prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului;

fabricarea de produse stratificate din lemn si fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii;

productia de ambalaje din lemn si fabricarea altor produse din lemn; fabricarea vopselurilor si a lacurilor si totodata fabricarea sapunurilor, detergentilor si a produselor de intretinere, cosmetice si de parfumerie; productia de articole de cauciuc si din material plastic;

fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse pentru constructii;

constructii metalice si fabricarea altor produse prelucrate din metal;

productia de mobilier;

fabricarea articolelor sportive si a altor produse manufacturiere;

recuperarea deseurilor si resturilor metalice si nemetalice reciclabile;

lucrari de instalatii, izolatii si instalari de echipamente si alte lucrari care dau functionalitate cladirilor si constructiilor;

lucrari de finisari;

diverse tipuri de comert cu amanuntul sau cu ridicata;

activitati imobiliare asupra bunurilor proprii sau inchiriate;

realizarea si furnizarea de programe;

activitati juridice, de contabilitate si revizie contabila, consultanta pentru afaceri si management, consultatii referitoare la impunere, activitati de studii de piata si de sondaj;

S.C.COMAT PRAHOVA S.A. isi desfasoara activitatea comerciala en-gross (75 % din activitate) si en-detail, precum si cea de productie cu obligatia respectarii dispozitiilor legale privind protectia mediului inconjurator, protectia muncii, norme de igiena sanitara, normele de paza, normele de prevenire si stingerea incendiilor, legislatia financiara, bancara, reglementarile de politica comerciala, legislatia muncii, raportarea statistica, etc.In acest context intretine relatii cu cercul sau de parteneri comerciali (furnizori, cumparatori beneficiari, intermediari distribuitori), cu firme concurente, respectand principiul concurentei loiale, cu firme straine, reprezentante comerciale dar si cu urmatoarele institutii publice: Camera de Comert si Industrie; Administratia financiara locala; Oficiul Judetean de Statistica; Directia Muncii si Protectiei Sociale; Oficiul Concurentei; Curtea de Conturi; Garda Financiara; Registrul Comertului.Dar si cu institutii de stat sau profesionale, in functie de necesitatile impuse de desfasurarea activitatilor societatii, precum si cu diferiti parteneri comerciali.1.2. Aspecte specifice privind organizarea societatii comerciale.Potrivit statutului autentificat notarial si aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor, conducerea generala a S.C. COMAT PRAHOVA S.A. este asigurata de:a) Adunarea Generala a Actionarilor;b) Consiliul de Administratie (C.A.);c) Directorul General;d) Comisia de Cenzori.Conform prevederilor statutare, Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere al societatii comerciale, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala. Hotararile Adunarii Generale se iau prin vot deschis sau secret (in cazul alegerii Consiliului de Administratie, a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor) .Societatea Comerciala COMAT PRAHOVA S.A. este administrata de catre Consiliul de Administratie, care este compus din 7 administratori alesi de AGA prin vot secret, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi. Presedintele Consiliului de Administratie este totodata si Directorul General al societatii, in care calitate conduce si Comitetul de Directie. Consiliul de Administratie se intruneste ori de cate ori este nevoie, cel putin o data pe luna, iar Comitetul de Directie de 2 ori pe saptamana.1.2.1. Structura organizatorica functionalaStructura organizatorica functionala a societatii comerciale include totalitatea directiilor, compartimentelor si serviciilor, cu atributii si responsabilitati, delimitate pe functii ale societatii. Astfel, conducerea executiva este asigurata prin urmatoarele diectii:- Directia manangement-marketing si Directia comert cu ridicata, din subordinea Directiei generale comerciale ;- Directia financiar-contabil ;- Directia tehnica si de productie. In subordinea nemijlocita a Directorului General functioneaza :- secretariat A.G.A. si Consiliul de Administratie ;- compartimentul actionariat ;- compartimentul juridic;- compartimentul de control financiar.In subordinea Directorului executiv pentru comertul cu ridicata, se afla :- serviciul nr.1 - pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular, laminate pline, obiecte sanitare si fitinguri, organe de asamblare, pietre polizor, abrazive, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 4 ;- serviciul nr. 2 - pentru cumparari si vanzari en-gross de laminate plane, neferoase, otel beton, trefilate, butoaie, armaturi interioare, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 4 ;- serviciul nr. 3 - pentru cumparari si vanzari en-gross de materiale chimice, materiale p.s.i., anvelope, produse petroliere, materiale de constructii, materiale ale industriei usoare, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 5;- serviciul compensari.In subordinea Directorului executiv tehnic si de productie exista:- atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale;- atelierul confectii textile, cu gestiunea de materii prime;- atelierul mecanizare;- compartimentul N.T.S. P.S.I., ISCIR, metrologie.In subordinea Directorului executiv economic se afla:- serviciul financiar, unde se efectueaza decontarile cu furnizorii, clientii,bugetul statului, controlul operatiilor de casa, etc.;- serviciul contabilitate, care asigura organizarea si conducerea contabilitatii sintetice si analitice a intregului patrimoniu, intocmirea balantei de verificare si a bilantului contabil, organizarea si verificarea evidentei operative a marfurilor, ambalajelor si a celorlalte valori materiale. 1. 2. 2. Structura organizatorica operativaStructura organizatorica operativa a societatii comerciale este compusa si reprezentata de ansamblul unitatilor fara personalitate juridica, prin care se desfasoara permanent procesul operativ de aprovizionare, stocare si desfacere de materii prime, materiale, produse asortate, subansamble, in conformitate cu contractele incheiate cu partenerii de afaceri; comert cu amanuntul in magazine nespecializate; confectionarea echipamentului de lucru si de protectie din materiale; intretinerea si repararea autovehicolelor si utilajelor din dotare; efectuarea pentru agentii economici a unor servicii specifice activitatii de aprovizionare depozitare desfacere, ca de exemplu: inchirieri de spatii de depozitare si conservare; inchirieri de utilaje si mijloace de transport; operatiuni de incarcari descarcari; etc.Aceste unitati dispun de spatii comerciale, mobilier, utilaje si dispozitive adecvate operatiunilor de receptionare, pastrare si vanzare a diferitelor produse, materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble, etc.Astfel putem spune ca avem :- serviciul comert cu amanuntul si magazine proprii in numar de 11, care se afla in subordinea Directorului executiv de management si marketing;- serviciul nr.1, pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular, laminate pline, obiecte sanitare si fitinguri, organe de asamblare, pietre de polizor, abrazive, care include depozitele (gestiuni) care sunt in numar de 4;- serviciul nr.2, care include un numar de 4 depozite (gestiuni) aferente pentru cumparari si vanzari en-gross de laminate plane, neferoase, otel beton, trefilate, butoaie, armaturi interioare;- serviciul nr.3, care include un numar de 5 depozite (gestiuni) aferente cumpararilor si vanzarilor en-gross de materiale electrice, aparataj de joasa tensiune, rulmenti, piese de schimb auto, scule, etc.;- serviciul nr.4, care are in componenta sa un numar de 5 depozite (gestiuni) aferente cumpararii si vanzarii en-gross de materiale chimice, materiale p.s.i., anvelope, produse petroliere, materiale de constructie, materiale ale industriei usoare .In planul productiei avem :- atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale;- atelierul confectii textile, in care exista si gestiunea de materii prime;- atelierul de mecanizare (intretinere, reparatii si microproductie) unde se afla gestiunea de echipament de protectie, carburanti si totodata si gestiunea de piese de schimb;- compartimentul N.T.S. P.S.I., ISCIR, metrologie Strategii si obiective ale dezvoltarii unitatii economiceConducerea societatii este asigurata de personal cu experienta, a caror pregatire profesionala este corespunzatoare domeniului de activitate. Varsta medie a cadrelor de conducere este de 45 ani .Numarul salariatilor in anul 2006 a fost de 279 fata de 295 in 2005, constatandu-se o scadere, datorita deceselor, pensionarilor dar si a unei restructurari . Structura personalului dupa studii se prezinta astfel:CategoriaNumar de persoanePonderea ( % )

2005200620052006

Studii superioare354811,8717,21

Studii medii18516662,7159,50

Studii generale756525,4223,29

TOTAL295279100,00100,00

Personalul cu studii superioare in 2006 este prezentat prin urmatoarele profile:Structura personalului cu studii superioare

Economisti27

Ingineri15

Juristi6

Total48

Ponderea de 59,50% a personalului cu studii liceale este conforma cu obiectul de activitate al societatii, in schimb ponderea de 17,21% a personalului cu studii superioare este inferioara fata de scopul si obiectivele ce-si propune a le realiza echipa managerial. Necesarul de economisti este aproape de cel preconizat, dar cel al inginerilor si al juristilor este sub necesar. Din numarul angajatilor de 279 in 2005, 172 sunt in varsta de pana la 40 de ani, ceea ce constituie o rezerva pentru activitatea viitoare a societatii, este comparabila cu aceea pe economie .Volumul total al aprovizionarilor se ridica in anul 2006 la 60.045 mld.lei, in comparatie cu anul 2005, cand a fost de 57.216 mld.lei, insemnand o crestere de 4,9%. Aprovizionarile se realizeaza prin 3.659 de agenti economici (furnizori), unde ponderea cea mai mare o detin urmatorii: Nr.FurnizoriPondere (%)

1S.C . SIDEX S.A Galati5,5

2S.C . AZUR S.A Timisoara5,0

3S.C . PETROTEL LUK OIL S.A Ploiesti4,7

4S.C . IAIFO S.A Zalau4,1

5S.C . SOCOMENT S.A Otelul Rosu4,0

6S.C . PETROBRAZI S.A Brazi3,7

7S.C . VICTORIA S.A Floresti3,5

8S.C . CHIMPROD S.A Oradea3,2

9S.C . ROMPETROL TRADING S.A Galati3,2

10S.C . OTEL INOX S.A Targoviste2,1

11S.C . DACIA SERVICE S.A Feleac Cluj1,3

12S.C . ELECTROCONTACT S.A Botosani1,2

13Alte societati comerciale30,7

14Companii si regii autonome21,7

TOTAL100,00

Piata de desfacere a societatii se intinde pe intreg teritoriul judetului si are un numar de 9.266 beneficiari.Volumul desfacerii in anul 2006 se cifra la 70.042 mld.lei, fata de anul 2005, cand a fost de 64.616 mld.lei, reprezentand deci, o crestere de 8,4 % . Principalii clienti (beneficiari) au fost urmatorii: Clienti / BeneficiariPondere(%)

1.S.C. UZTEL S.A. Ploiesti4,6

2.S.C. CIPROM S.A. Ploiesti3,3

3.S.C. ENERGOPETROL S.A. Campina2,4

4.S.C. 24 IANUARIE S.A. Ploiesti2,1

5.S.C. PETROUTILAJ S.A. Campina2,1

6.S.C. MUNTENIA S.A. Filipesti de Padure1,7

7.S.C. UPETROM S.A. Ploiesti1,4

8.S.C. ELECTROUTILAJ S.A. Campina1,2

9.S.C. PETROBRAZI SA1,1

10.S.C. UTILAJ PETROLIER S.A. Targoviste1,1

11.S.C. PETROTRANS S.A. Ploiesti1,0

12.S.C. ROMPETROL SA1,0

13.S.C. ROMFOR S.A. Scaieni0,9

14.S.C . PETROTEL LUK OIL SA PLOIESTI0,9

15.S.C . TIMKEN S.A Ploiesti0,7

16.S.C. COMPET S.A. PLOIESTI62,8

17.Companii si Regii autonome5,6

18.Persoane fizice3,8

19.Alte societati comerciale62,8

TOTAL 100,00

Economia de piata moderna reprezinta economia a carei organizare si functionare se realizeaza prin intermediul mecanismelor pietei, in cadrul unui regim juridic-legislativ conceput pe temeiul proprietatii private si care exclude orice interventii restrictive ale statului asupra actiunilor normale, loiale, promovate de agentii economici, cu conditia existentei pietei concurentiale, care prin mecanismul preturilor determina hotarator modul de alocare si utilizare a resurselor, organizarea gestiunii fiecarei unitati, precum si reglarea economiei in ansamblu. Economia de piata moderna din zilele noastre este proiectata pe un sistem de elemente modelatoare, dinamice, privind drepturile si obligatiile agentilor economici, statul adoptand continu normele si reglementarile in virtutea carora agentii economici se incadreaza in mecanismele pietei, raspunzand cerintelor ei, fara insa, ca el sa se impuna administrativ in activitatea firmelor.Intr-o economie de piata guverneaza legea cererii si a ofertei, ceea ce mai poate insemna ca in orice gen de activitate economica trebuie sa existe si sa se manifeste eficienta economica. Eficienta economica este forma concreta de manifestare a principiilor rentabilitatii in activitatea economica, atat la nivelul agentului economic, cat si pe ansamblul economiei nationale. Eficienta economica pune in balanta relatia dintre efectele obtinute (rezultate) si eforturile (cheltuielile) depuse intr-o activitate economica intr-o anumita perioada de timp.

Eficienta economica oglindeste efectele obtinute la o unitate de efort depus, sau consumul de factori de productie ce revine pe o unitate de efect economic si util. Eficienta economica inseamna maximul de efect cu minimul de efort. Cerintele eficientei trebuie sa guverneze practic orice domeniu de activitate umana, inclusiv cel social.CAPITOLUL III MONOGRAFIE CONTABILA Societatea comerciala COMAT SA PRAHOVA , prezinta la inceputul lunii FEBRUARIE 2007 urmatoarea situatie bilantiera simplificata :simbol contDenumire contSolduri initiale

debit credit

101.2Capital subscris varsat254.000

105Rezerve din reevaluare15.000

106.1Rezerve legale10.000

106.3Rezerve statutare 25.000

211.1Terenuri110.000

212Constructii600.000

213.1Echipamente tehnologice 18.000

213.2Aparate si instalatii110.000

213.3Mijloace de transport165.000

214Mobiler ,aparatura birotica 4.000

281Amortizarea imobilizarilor298.780

301Materii prime 100.000

302.1Materiale auxiliare 10.000

302.4Piese de schimb18.500

303Materiale de natura ob. de inventar 2.500

378Marfuri 130.280

401Furnizori625.000

404Furnizori de imobilizari175.000

411Clienti5.000

461Debitori diversi1.000

512.1Conturi la banci in lei 125.000

531.1Casa in lei 3.500

TOTAL 1.402.7801.402.780

Operatia 1 din 01.03.2007 Se preia la inceput lunii stocul de marfuri de la sfarsitul lunii februarie 2007 in valoare de 130.280 lei conform listei de inventariere nr.18. Analiza contabila 607 A + D 130.280 lei 371 A - C 130.280 lei Formula contabila 607 = 371 130.280 lei Cheltuieli privind marfurile Marfuri Operatia 2 din 03.03.2007 Se cumpara marfuri de la furnizori, pe baza facturii 12784/02.02.2007, la pret de cumparare de 12.000 lei, TVA 19%. Analiza contabila 401 P + C 14.280 lei607 A + D 12.000 lei4426 A + D 2.280 lei Formula contabila % = 401 14.280 lei 607 Furnizori 12.000 lei Cheltuieli privind marfurile4426 2.280 lei TVA deductibila Operatia 3 din 06.03.2007 Se vand marfuri unor clienti la prt de vanzare de 10.000 lei TVA 19% conform facturii 13.745/04.02.2007. Analiza contabila 4111 A + D 11.900 lei707 P + C 10.000 lei4427 P + C 1.900 leiFormula contabila 4111 = % 11.900 lei Clienti 707 10.000 lei Venituri din vanzarea marfurilor4427 1.900lei TVA colectata Operatia 4 din 09.03.2007 Se cumpara marfuri de la furnizori fara sa se primeasca si factura fiscala, pe baza avizului de expeditienr. 7583 , in valoare de 10.000 lei. Analiza contabila 408 P + C 11.900 lei

607 A + D 10.000 lei

4428 B + D 1.900 lei

Formula contabila % = 408 11.900 lei 607 Furnizori facturi nesosite 10.000 leiCheltuieli privind marfurile 4428 1.900 lei TVA neexigibila Operatia 5 din 11.03.2007 Ulterior se primeste factura fiscala nr.17.853, in valoare de 10.500 lei. Analiza contabila 401 P + C 12.495 lei

408 P - D 11.900 lei

607 A + D 500 lei

4426 A + D 95 lei

Formula contabila % = 401 12.495 lei 408 Furnizori 11.900 leiFurnizori facturi nesosite 607 500 leiCheltuieli privind marfurile4426 95 lei TVA deductibila

Analiza contabila 4426 A + D 1.900 lei

4428 B - C 1.900 lei

Formula contabila 4426 = 4428 1.900 lei TVA deductibila

TVA neexigibila Operatia 6 din 16.03.2007 Se majoreaza capitalul social prin noi aporturi in natura .Conform facturii nr .1985 din 16.03 2007, actionarii aduc aport marfuri in valoare de 2000 lei. Analiza contabila 607 A + D 2.000 lei

456 B - C 2.000 lei Formula contabila 607 = 456 2000 lei Cheltuieli privind marfurile Decontari cu actionarii

Analiza contabila 456 B + D 2.000 lei

1012 P + C 2.000 lei

Formula contabila 456 = 1012 2000 lei Decontari cu actionarii Capital subscris varsat Operatia 7 din 18.03.2007 Se inregistreaza marfuri primite cu titlu gratuit in valoare de 1.600 lei conform procesului verbal de donatie nr 19. Analiza contabila 607 A + D 1.600 lei

7582 P + C 1.600 lei Formula contabila 607 = 7582 1.600 leiCheltuieli privind marfurile Venituri din donatii si subventii primite Operatia 8 din 20.03.2007 Se vand marfuri unor clienti in val de 80.000 lei, TVA 19% conform facturii fiscale nr.75.892 din 20.03.2007. Analiza contabila 411 A + D 95.200 lei

707 P + C 80.000 lei

4427 P + C 15.200 lei

Formula contabila 411 = % 95.200 lei

Clienti

707

80.000 lei

Venituri din vanzarea marfurilor

4427

15.200 lei TVA colectata Operatia 9 din 22.03.2007 Se incaseaza creanta de la SC DUO STYL SRL Ploiesti , conform extrasului de cont si a OP nr.18. Analiza contabila 512.1 A + D 9520 lei

411 A - C 9520 lei Formula contabila 512.1 = 411 9520 leiConturi la banci in lei Clienti Operatia 10 din 24.03.2007 Pentru marfurile cumparate pe 04.03.2007 societatea emite biletul la ordin nr 89 in valoare de 12.495 lei. Analiza contabila

401 P - D 12495 lei 403 P + C 12495 lei Formula contabila 401

=

403 12.495 lei Furnizori Efecte de platit

Analiza contabila 403 P - D 12.495 lei 512.1 A - C 12.495 lei

Formula contabila 403 = 512.1 12.495 lei Efecte de platit

Conturi la banci Operatia 12 din 24.03.2007 Se ridica de la banca suma de 1.200 lei in valoarea achitarii avansului chenzinal salariatilor confom filei CEC nr 78.341 si a listei de avans . Analiza contabila 581 A + D 1.200 lei

5121 A - C 1.200 lei

Formula contabila

581 = 5121 1.200 lei Viramente interne Conturi la banci Analiza contabila 5311 A + D 1.200 lei

581 A - C 1.200 lei

Formula contabila 5311 = 581 1.200 lei Casa in lei

Viramente interne Operatia 12 din 24.03.2007 Se platesc avansurile salariatilor conform listei de avans chenzinal pe luna februarie 2007. Analiza contabila 425 A + D 1.200 lei

5311 A - C 1.200 leiFormula contabila 425

=

5311 1.200 lei Avansuri acordate personalului

Casa in lei Operatia 13 din 25.03.2007 Se cumpara de la furnizori din import marfuri in valoare de 15.000Euro. Pe parcursul extern societatea efectueaza cheltuieli de transport de 1000Euro.

Calculul pentru declaratia vamala de import este , iar cursul de schimb valutar 4,0 lei.

- pret extern 10.000Euro x 4 lei/Euro = 40.000 lei

- cost transport 1000Euro x 4 lei/Euro = 4.000 lei

TOTAL 1 franco frontiera romana FFR= 44.000 lei

- taxa vamala 10% x 44.000 lei = 4.400 lei

- comision vamal 0,5% x 44.000 lei = 220 lei

TOTAL 2 cost de acizitie = 48.620 lei - TVA 19% x 48.620 lei. Taxa vamala, comisionul vamal si TVA-ul se achita la vama.a) Primirea marfurilor in gestiunea firmei, pe baza facturii nr.17.850. Pentru cheltuielile de transport societatea nu primeste factura de la firma de expeditii. Analiza contabila 607 A + D 48.620 lei401 P + C 40.000 lei408 P + C 4.000 lei446 P + C 4.400 lei447 P + C 220 lei

Formula contabila 607

=

%

48.620 leiCheltuieli privind marfurile

401

40.000 lei

Clientii

408 4.000 lei

Furnizori-facturi nesosite

446 4.400 lei

Alte impozite, taxe

447

220 lei

Fonduri speciale-taxe b) Se achita datoriile in vama conform cecului de plata nr.18, 25, 27 Analiza contabila 5121 A - C 13.858 lei446 P - D 4.400 lei447 P - D 220 lei4426 A + D 9238 leiFormula contabila

% =

5121 13.858 lei

446

Conturi la banci 4.400 lei Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 447

220 leiFonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate

4426

9.238 lei Operatia 14 din 25.03.2007 Societatea nu dispune de valuta pentru achitarea importului si face schimbul valutar la banca sa la cursul de 4,1 lei/Euro pentru care plateste si comision bancar de 1 %.

10.000Euro x 4,1 lei/Euro = 41.000 lei

Comision bancar 41.000 x 1 % = 410 lei Analiza contabila

5121 A - C 41.000 lei

5125 A + D 41.000 lei

Formula contabila 5125=

5121

41.000 lei Sume in curs de decontare

Conturi la banci in lei Analiza contabila

5124 A + D 41.000 lei

5125 A - C 41.000 leiFormula contabila 5124=

5125

41.000 lei Conturi la banci in valuta Sume in curs de decontare Analiza contabila

627 A + D 410 lei

512 A - C 410 lei

Formula contabila 627

=

512 1 410 leiCheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Conturi curente la banci Operatia 15 din 25.03.2007 Se achita partenerul extern cu ordin de plata, nr.181, stabilind si diferentele de curs valutar.

-datoria catre furnizor 10.000Euro x 4,0 = 40.000 lei

-schimb valutar 10.000Euro x 4,1 = 41.000 lei

10.000 x 0,1 = 1000 lei Analiza contabila

5124 A - C 41.000 lei

401 P - D 40.000 lei

665 A + D 1.000 lei

Formula contabila %

=

5124 41.000 lei 401

Conturi la banci in valuta 40.000 lei Furnizori

665

1.000 lei Cheltuieli din diferente de curs valutar Operatia 16 din 26 .03.2007 Se primeste factura firmei de expeditie pentru cheltuielile de transport de 1.000Euro. Schimbul valutar se realizeaza la 4,0 lei/Euro. Analiza contabila

408 P - D 4.000 lei

401 P + C 4.000 lei

Formula contabila 408

=

401

4.000 lei Furnizori-facuri nesosite

Furnizori Operatia 17 din data 26 .03.2007 Societatea schimba lei pe valuta pentru aceasta datorie la cursul de 4,0 lei/Euro. Comision bancar 1 %. Analiza contabila

5125 A + D 4.000 lei

5121 A - C 4.000 lei

Formula contabila 5125

=

5121

4.000 lei Sume in curs de decontare Conturi la banci in leiAnaliza contabila

5124 A + D 4.000 lei

5125 A - C 4.000 lei Formula contabila 5124

=

5125

4.000 lei Conturi la banci in valuta Sume in curs de decontare Se achita comisionul vamal in valoare de 400 lei

Analiza contabila

627 A + D 400 lei

5121 A - C 400 lei

Formula contabila 627

=

5121

400 lei Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Conturi la banci in lei Operatia 18 din 26.03.2008 Se achita datoria fata de firma de expeditie cu ordin de plata nr.188 in valoare de 4.000 lei. Analiza contabila

401 P - D 4.000 lei

5124 A - C 4.000 lei

Formula contabila 401

=

5124

4.000 lei Furnizori Conturi la banci in valuta Operatia 19 din 30.03.2007 Se efectueaza regularizarea conturilor de TVA TVA 4426 = 13.513 lei TVA 4427 = 17.100 lei Analiza contabila

4427 P - D 17.100 lei

4426 A - C 13.513 lei

4423 P + C 3.587 lei

Formula contabila 4427

=

%

17.100 lei TVA colectata

4426

13.513 lei

TVA deductibila

4423

3.587 lei

TVA de plata Operatia 20 din 30.03.2007 La sfarsitul lunii se stabileste stocul de marfuri prin inventarierea de 105.000 lei, conform procesului verbal de inventariere nr201 si a listelor de inventar . Analiza contabila

371 A + D 105.000 lei

607 A - C 105.000 lei

Formula contabila 371

=

607

105.000 lei Marfuri Cheltuieli privind marfurile Operatia 21 din 29.03.2007 Se inchid conturile de venituri si cheltuieli.

121 = % 71.810 lei

607 70.000 lei

627 810 lei

665 1.000 lei

707 = 121 90.000 lei