CONTABILITATE
GANEA GABRIELA IULIA1
AN I, 2015
CONTABILITATE
1. Un salariat obine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni,
venituri pentru munca prestat n sum de 850 lei. n cursul lunii
salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical
pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz
minim brut pe ar este de 975 lei, iar luna are un numr de 22 zile
lucrtoare.
Stabilii baza de calcul a contribuiei de asigurri sociale i
contribuia de asigurri sociale datorat de angajator.ART. 296^11
Baza de calcul al contribuiilor sociale pentru veniturile sub forma
indemnizaiilor de asigurri sociale de sntatePe perioada n care
persoanele prevzute laart. 296^3lit. a) i b), precum i cele
prevzute la art. 1 alin. (2), la art. 23 alin. (2) i la art. 32 din
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 158/2005, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 339/2006, cu modificrile i completrile
ulterioare, beneficiaz de concedii medicale i de indemnizaii de
asigurri sociale de sntate, cu excepia cazurilor de accident de
munc sau boal profesional, baza lunar de calcul al contribuiei de
asigurri sociale datorate bugetului asigurrilor sociale de stat
este suma reprezentnd 35% din ctigul salarial mediu brut, prevzut
laart. 296^4alin. (3), corespunztor numrului zilelor lucrtoare din
concediul medical.Venitul aferent perioadei lucrate (12 zile) = 850
lei
Baza de calcul pentru contribuia de asigurri sociale va fi:
lei,
Unde 850 lei reprezint baza de calcul aferent venitului
perioadei lucrate
384,20 lei reprezint baza de calcul aferent zilelor lucrtoare
din concediul medical
2415 lei este valoarea salariului mediu brut pe economie n anul
2015
Presupunem c angajatul si desfoar activitatea n condiii normale
de munc, caz n care se aplica procentul de 15,8% pentru contribuia
pentru asigurri sociale datorat de angajator
lei
2. O societate comercial nregistreaz drepturi de personal
neridicate n sum de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii i 250
lei indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc.
Dup 2 ani un salariat se prezint i i ridic drepturile ce i se
cuvin n sum de 900 lei.
Restul drepturilor de personal n sum de 1.100 lei nu sunt
ridicate n termenul legal de prescriere i se nregistreaz la
venituri. nregistrare drepturi de personal neridicate:
%
= 426 "Drepturi de personal neridicate" 2.000 lei421 "Personal -
salarii datorate"
1.750 lei
423 "Personal - ajutoare materiale datorate"
250 lei
Ridicarea dup 2 ani a drepturilor de personal cuvenite, n sum de
900 lei
426 "Drepturi de personal neridicate" = 5311 "Casa n lei" 900
lei
Prescriere drepturi de personal (1100 lei), neridicate la
termen
426 "Drepturi de personal neridicate" = 7588 "Alte venituri din
exploatare" 1.100 lei3. O entitate economic acord salariailor si
avantaje n natur reprezentnd produse finite, conform contractului
colectiv de munc, la preul de nregistrare n contabilitate de 3.000
lei.
Valoarea avantajelor acordate n natur majoreaz venitul brut
realizat de ctre salariai, nregistrndu-se n fondul de salarii,
intrnd astfel att n baza de calcul a contribuiilor angajatorului i
a salariailor, precum i n baza de calcul a impozitului pe
veniturile din salarii. n baza bonului de consum, societatea va
descrca din gestiune produsele finite:
711 = 345 3.000 lei
Variaia stocurilor Produse finite
Costul produselor finite va fi considerat cheltuial deductibil n
concordan cu art. 21 alin. (4) lit. l) din Codul Fiscal, conform
cruia cheltuiala ar fi nedeductibila dac nu ar fi impozitat la
angajai. n cazul de fa, societatea impoziteaz suma la angajai ca
avantaj n natur.
Se va colecta T.V.A. pentru costul de producie al produselor
finite
635 = 4427 720 leiCheltuieli cu impozitele TVA colectata
si taxele
Conform art. 21 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, aceast
cheltuial va fi considerat, de asemenea, deductibil, deoarece
produsele vor fi considerate avantaj n natur i se vor impozita prin
reinere la surs.
Evidenierea i impozitarea avantajului n natur
1.Venituri in natur (3.000 + 720)
3.720 lei2.Contribuia la fondul de omaj 0,5% 19 lei3.Contribuia
individual de asigurri sociale 10,5%
391 lei4.Contribuia angajatului la asig. sociale de sntate
5,5%
205 lei5.Venit net (1-2-3-4)
3.105 lei6.Deducere personal
0 lei7.Venit impozabil (7-8)
3.105 lei8. Impozit pe salarii
497 lei9.Salariu net (5-8)
2.608 leiCalculul contribuiilor datorate de angajator:
Contribuia la asigurri sociale datorat de societate (15,8%) este
de 588 lei, determinat astfel: 3.720 x 15,8% = 588
Contribuia la asigurri sociale de sntate datorat de societate
(5,2%) este de 193 lei, determinat astfel: 3.720 x 5,2% = 193
Contribuia societtii la fondul de omaj (0,5%) este de 19 lei,
determinat astfel: 3.720 x 0,5% = 19
Contribuia la fondul de garantare a salariilor (0,25%) este de 9
lei, determinat astfel: 3.720 x 0,25% = 9
Contribuia la concedii si indemnizaii (0,85%) este de 32 lei,
determinat astfel: 3.720 x 0,85% = 32
Contribuia la fondul de accidente (0.5% 4%) este de 19 lei,
determinat astfel: 3.720 x 0,5% = 19
nregistrarea avantajului n natur, a reinerilor aferente i
contribuiilor angajatorului a) nregistrarea avantajului n
natur:
6421 = 421 3.720 lei ,, Cheltuieli cu avantajele
Personal-salarii datorate
n natur acordate salariailor
b) nregistrarea reinerilor aferente avantajului n natur: 421 =
%. 1.112 leiPersonal-salarii 4372
19 leidatorate Contrib. personalului la fondul de somaj
4312
391 lei Contrib. personalului laasigurarile sociale
4314
205 lei Contrib. angajatilor laasig. soc. de sanatate
444 497 lei Impozit pe venituri de natura salariilor
c) nregistrarea contribuiei de asigurri sociale datorate de
angajator: 6451 =
4311 588 lei
,,Cheltuieli privind ,,Contribuia unittii
contribuia unitii la asigurrile sociale la asigurrile socialed)
nregistrarea contribuiei la asigurrile sociale de sntate datorate
de angajator: 6453 =4313 193 lei ,,Cheltuieli privind
,,Contribuia angajatorului
contributia angajatorului pentru asigurrile sociale pentru
asigurrile sociale de sntate de sntate e) nregistrarea contribuiei
la fondul de omaj datorate de angajator: 6452 =4371 19 lei
,,Cheltuieli privind
,,Contribuia unitii contributia unitii la fondul de omaj pentru
ajutorul de omajf) nregistrarea fondului de garantare pentru plata
creanelor salariale: 6458.analitic = 4481.analitic 9 lei ,,Alte
cheltuieli privind ,,Alte datorii fa de asigurrile i
proteciabugetul statului socialg) nregistrarea contribuiei pentru
concedii si indemnizaii:6458.analitic = 4481.analitic 32 lei ,,Alte
cheltuieli privind ,,Alte datorii fa de asigurrile i
proteciabugetul statului socialh) nregistrarea contribuiei de
asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale:6458.analitic
= 4481.analitic 19 lei ,,Alte cheltuieli privind ,,Alte datorii fa
de asigurrile i proteciabugetul statului social4. O societate
comercial import mrfuri din afara comunitii, la preul de factur de
15.000 Euro. Costurile de transport al mrfurilor, stabilite pe baza
facturii emise de transportator sunt n sum de 1.500 Euro. Taxele
vamale datorate pentru mrfurile respective sunt n cuantum de 10%.
Cursul de schimb valabil pentru data efecturii importului este 1
Euro = 4,4500 lei.
ART.139Baza de impozitare pentru import(1)Baza de impozitare
pentru importul de bunuri este valoarea n vam a bunurilor, stabilit
conform legislaiei vamale n vigoare, la care se adaug orice taxe,
impozite, comisioane i alte taxe datorate n afara Romniei, precum i
cele datorate ca urmare a importului bunurilor n Romnia, cu excepia
taxei pe valoarea adugat care urmeaz a fi
perceput.15000*4,4500=66750 lei
1500*4,4500=6675 lei
(66750+6675)*10%=7342,50 lei
Total valoare la care se calculeaza TVA =80767,50 lei
66750+6675+7342,5=80767,50 lei
Tva de plata 80767,50*24%=19384,20 lei
-achizitie de marfa
371=401 66750 lei
-taxe vamale aferente marfurilor
371=446 6675lei
-TVA plata in vama
4426=5151 19384,20 lei
-plata taxelor vamale
446=5121 6675 lei
5. La SC OMEGA SA se majoreaza capitalul social prin
ncorporarea:
- profitului de la finele exercitiului ncheiat cu 500 lei;
121 = 129 500
129 = 1012 500 - profitului net din exercitiile precedente cu
1.500 lei;
1171 = 1012 1.500- alte rezerve 2.000 lei;
1068 = 1012 2.000 - de prime legate de capital 700 lei;
104 = 1012 700
- de rezerve din reevaluare n plus 300 lei.
105 = 1012 300FISCALITATE
Problema 1. O entitate de distribuie a energiei electrice a
livrat unei persoane fizice ntr-o lun calendaristic, energie
electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90
Kwh, pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului
necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe valoarea adugat
menionat n factura fiscal.
TVA = 90*0.3840 = 34,56*24% = 8.29
90 * 0,3840 = 34,56 lei
90 * 0,2000 = 18,00
TVA facturat = 52,56 *24%= 12,61 lei
Total factura 52.56 lei (prt consum fara tva) + 12.61 lei TVA =
65.17 lei
Problema 2. n cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secii
care produc condensat de gaz natural: Roman, Filitelnic i Dane. La
sfritul fiecrei perioade contabile, efii celor 3 secii trimit
Serviciului Contabilitate al Sucursalei Media situaia condensului
captat n acea lun.
Secia de Producie Gaze Roman este singura secie care a vndut
condens n luna martie 2007. Pe baza celor 2 avize de nsoire a mrfii
constatm c au fost efectuate dou vnzri, astfel: 35.500 l cu o
densitate de 0.741 i respectiv, 35.500 l cu o densitate de
0.740.
S se determine impozitul pe iei suportat de ctre
entitate.ART.176Nivelul accizelor(1)Nivelul accizelor armonizate
este cel prevzut nanexa nr. 1care face parte integrant din
prezentul titlu i se aplic ncepnd cu 1 ianuarie 2015, cu excepia
nivelului accizelor pentru igarete care se aplic de la data de 1
aprilie 2015. Pentru anii urmtori, nivelul accizelor armonizate
aplicabil ncepnd cu data de 1 ianuarie a fiecrui an, respectiv 1
aprilie a fiecrui an pentru igarete, este nivelul actualizat
calculat conform alin. (1^1).15Gaz naturalGJ
15.1. utilizat drept combustibil pentru motor12,32
15.2. utilizat drept combustibil pentru nclzire
15.2.1. n scop comercial0,81
15.2.2. n scop necomercial1,52
Vnzri = 35.500 L * 0,741 + 35.500 L* 0,740 = 52.575,50 kg =
52,57to
Acciza datorat = 52,57to * 0.81 euro/to = 42.58 euro
Problema 3. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele
venituri salariale n sum de 970 lei i are n ntreinere soia care
deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o
suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net.
(7)Nu sunt considerate persoane aflate n ntreinere:a)persoanele
fizice care dein terenuri agricole i silvice n suprafa de peste
10.000 mp n zonele colinare i de es i de peste 20.000 mp n zonele
montane;
Salariul net = 970 102(CAS) 53(CASS) 5(SOMAJ) 90(IMP./SALAR) =
720 lei.Problema 4. O persoan fizic deine n proprietate un teren
dobndit n anul 2000, preul de achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul
este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000 lei. S se
stabileasc impozitul de pltit de ctre persoana fizic ca urmare a
transferului dreptului de proprietate i care este destinaia
acetuia?b)pentru imobilele descrise la lit. a), dobndite la o dat
mai mare de 3 ani:- 2% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
2.400 lei
(7)Impozitul stabilit n condiiile alin. (1) i (3) se distribuie
astfel:a)o cot de 50% se face venit la bugetul consolidat;b)o cot
de 50% se face venit la bugetul unitilor administrativ-teritoriale
pe teritoriul crora se afl bunurile imobile ce au fcut obiectul
nstrinrii.Problema 5. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare,
a comercializat ntr-o perioad bunuri second-hand, pre de vnzare,
exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost de
62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt
nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat.
S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat,
aferent livrrilor efectuate de ctre S.C. X S.R.L.(2)Persoana
impozabil revnztoare va aplica regimul special pentru livrrile de
bunuri second-hand, opere de art, obiecte de colecie i antichiti,
altele dect operele de art livrate de autorii sau succesorii de
drept ai acestora, pentru care exist obligaia colectrii taxei,
bunuri pe care le-a achiziionat din interiorul Comunitii, de la
unul dintre urmtorii furnizori:a)o persoan neimpozabil;(4)n cazul
livrrilor prevzute la alin. (2) i (3), pentru care se exercit
opiunea prevzut la alin. (3), baza de impozitare este marja
profitului, determinat conform alin. (1) lit. g), exclusiv valoarea
taxei aferente.
Marja de profit = 75.000 62.000 = 13.000 lei
Taxa pe valoare adugat colectat = 13.000 * 24% = 3.120
leiANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII
1. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul
precedent se cunosc urmtoarele informaii:
Indicator u.m.
Cheltuieli de exploatare platibile 1500
Amortizare 100
Cheltuieli cu dobnzi 200
Impozit pe profit 60
S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i
cele de rentabilitate pentru ntreprindere.Ratele de
solvabilitate:Solvabilitatea generala = datorii totale / active
totale totale =2.300 / 4.000 = 0.58
Valoarea fiind mult mai mic de 2 nu ofera garania acoperirii
datoriilor curente din activitatea curent
Solvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) =
capitalpropriu / total pasiv = 1700/4000= 0,43; (O valoare mai mic
de1,5 dovedete c societatea nu are capacitatea de a-i achita
datoriile pe termen scurt, mediu i lung)
Ratele de rentabilitate:
Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 /
0,16 =375 (presupunem cota de impozit pe profit = 16%)
Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investitiei) =
profit /active totale * 100 =
= 375 / 4000 *100 = 9.38%
Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu *
100 =
(375 -60) / 1700 * 100 = 18.52 %
Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 /
1.000=0.2
Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit
/cheltuieli de exploatare * 100=
375 / 1500 * 100 = 25%2. S se calculeze capacitatea de
autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile prezentate
mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 1000
Producia vndut 18000
Producia stocat 2500
Subvenii de exploatare 2000
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2500
Costul mrfurilor vndute 700
Cheltuieli salariale 10000
Cheltuieli cu amortizarea 600
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurri sociale 1200
Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate 400
Impozite i taxe 300
Venituri din dobnzi 200
Venituri din diferene favorabile de curs valutar 200
Cheltuieli cu dobnzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 300
Rata de distribuire a profitului 40%
CAF = RNE +Amp-Vpv, unde
- RNE reprezint rezultatul net al exerciiului;
- Amp reprezint cheltuieli cu amortizarea i provizioanele
calculate, elemente care se preiau din rulajul debitor al
conturilor din grupa 68.
- Vpv reprezint venituri din provizioane care se preiau din
rulajul creditor al conturilor din grupa 78.Autofinanarea = CAF
DivTOTAL VENITURITOTAL COSTURI
Indicatoru.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor1,0001,000
Producia vndut18,00018,000
Producia stocat2,5002,500
Subvenii de exploatare2,0002,000
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe600600
Cheltuieli cu materii prime2,5002,500
Costul mrfurilor vndute 700700
Cheltuieli salariale 10,00010,000
Cheltuieli cu amortizarea 600600
Cheltuieli cu provizioane 200200
Cheltuieli cu chirii 200200
Cheltuieli cu asigurri sociale 1,2001,200
Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate 400400
Impozite i taxe 300300
Venituri din dobnzi 200200
Venituri din diferene favorabile de curs valutar 200200
Cheltuieli cu dobnzi 800800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100100
Impozit pe profit 300300
Rata de distribuire a profitului 0.40
24,50017,300
PROFIT BRUT7,200
IMPOZIT PROFIT1,152
PROFIT NET6,048
DIVIDENDE2419.2
CAF=PROFIT NET+AMORTIZ/PROV-VPROV6,848
AUTOFINANT=PROFIT NET-DIVID3,629
ADMINISTRAREA I LICHIDAREA NTREPRINDERII1. De ctre cine sunt
numii membrii consiliului de supraveghere? Desemnarea membrilor
consiliului de supraveghere se face de adunarea generala a
actionarilor, cu exceptia primilor membrii, care sunt numiti prin
act constitutiv.Pentru a fi valabila din punct de vedere juridic,
persoana desemnata in calitate de membru al consiliului de
supraveghere trebuie sa accepte numirea sa.
-Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere.a)
exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre
directorat
b) numeste si revoca membrii directoratului
c) verifica conformitatea cu legea, actul constitutive si
hotaririle adunarii generale a operatiunilor de conducere a
societatii
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a
actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere
desfasurata.2. Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? In cazul
SA si SCA, legea impune ca societatea sa aiba 3 cenzori si un
cenzor supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar
mai mare.In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie
impar. - Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni: gestiunea
societatii comerciale,
legalitatea intocmirii situatiilor financiare si concordanta
acestora cu registrele societatii,
modalitatea si legalitatea tinerii registrelor precum si
evaluarea elementelor patrimoniale care trebuie efectuate conform
regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare.
Totodata, cenzorii pot sa facapropuneri legate de situatiile
financiare precum si de repartizarea profitului societatii.
- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
Majorarea capitalului social se poate realiza fie prin hotararea
adunarii generale a asociatilor, fie prin decizia consiliului de
administratie sau a directoratului, cu obligatia ca actul
modificator sa fie mentionat in registrul comertului si publicat in
Monitorul Oficial.Majorarea capitalului social se poate realiza
prin
Aporturi noi
Prin anumite procedee contabile
Reducerea capitalului social nu se poate realiza decat prin
hotararea adunarii generale, adoptata in conditiile de cvorum
prevazute pentru adunarea generala extraordinara, cu o majoritate
de cel putin 2 treimi din drepturile de vot detinute de actionarii
prezenti sau reprezentati si care trebuie mentionata in registrul
comertului si publicata in MO.
3. Cine pot fi lichidatorii?Poate fi lichidator o persoana
fizica sau juridica.Lichidatorul persoana fizica, ca si persoana
fizica desemnata ca reprezentant permanent de catre lichidatorul
persoana juridica trebuie sa fie lichidator autorizat.Lichidatorii
sunt numiti prin hotararea adunarii asociatilor, astfel
In cazul SNC, SCS, SRL, hotararea trebuie luata in unanimitate,
daca in actul constitutiv nu se prevede altfel In cazul SA sau SCA,
hotararea trebuie sa se adopte cu majoritatea prevazuta de lege
pentru modificarea actului constitutivORGANIZAREA AUDITULUI INTERN
I CONTROLUL INTERN AL NTREPRINDERII 1. Inventarierea patrimoniului.
Proceduri . Studiu de caz
AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE
1. Definiti termenul de prag de semnificatie. Prin prag de
semnificatie se intelege nivelul sau marirea unei sume peste care
auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune
poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare,
dar si imaginea fidela a rezultatului si a patrimoniului
firmei.
Este seminificativ tot ceea ce modifica sensibil prezentarea
financiara sau aduce prejudicii intreprinderii sau uni tert.,
2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului
continuitatii activitatii.
Auditorul trebuie convins ca entitatea isi va continua
activitatea si in viitor. Aceasta implica nu numai evaluarea
pozitiei prezente a companiei ci si evaluarea resurselor adecvate
pentru a continua activitatea pe o perioada de 12 luni de la data
bilantului. Situatiile financiare cuprind prezentarile, daca exista
astfel de prezentari, referitoare la continuitatea activitatii,
necesare pentru a oferi o imagine fidela.
Auditorul trebuie sa obtina informatii despre administratori si
sa examineze informatiile disponibile; si avand in vedere perioada
viitoare careia administratorii i-au acordat o atentie deosebita la
evaluarea continuitatii activitatii, auditorul trebuie sa
stabileasca si sa documenteze gradul de preocupare (daca exista)
privind capacitatea clientului de a-si continua activitatea.
La stabilirea gradului de preocupare, auditorii trebuie sa aiba
in vedere toate informatiile relevante de care au luat cunostinta
in timpul auditului. Procedurile minimale de audit contin proceduri
specifice referitoare la continuitatea activitatii astfel:
1. Se obtin prognoze ale fluxurilor de numerar, ale contului de
profit si pierdere si ale bilantului). Se analizeaza si se
documenteaza rentabilitatea,evolutiafluxurilor de numerar
2. Se consulta directorii si se revizuiesc informatiile obtinute
deja in timpul procesului de audit.
3. Se analizeaza si se documenteaza factori precum:
-comenzi de vanzare /pierderea unor clienti importanti;
-probabilitatea ca personalul sa ramana la dispozitia
societatii, precum si ca societatea sa continue sa aiba acces la
bunuri si servicii necesare desfasurarii activitatii sale;
-capacitatea societatii de a se adapta la circumstante noi;
-probleme financiare;
-perioada pentru care firma a obtinut acces la facilitati
financiar-bancare;
-cerinte de rambursare a imprumuturilor cu termen fix;
-investitii de capital importante, planificate sau anulate;
-mijloacele fixe uzate si cele care trebuie inlocuite utilizarea
finantarii pe termen scurt pentru nevoi pe termen lung;
-finantare prin intarzierea platilor catre furnizori si bugetul
de stat;
-reducerea sau crestereaexcesiva a stocurilor; probleme de
lichiditate;
-vechimea mijloacelor fixe si probabilitatea necesitatii
inlocuirii lor;- contingente si angajamente privind capitalul.
4. Dupa analizarea factorilor mai sus mentionati, este
principiul contabil al continuitatii activitatii o baza potrivita
pentru intocmirea situatiilor financiare?
Daca nu:
Mai ofera situatiile financiare o imagine fidela a companiei?
(Au facut directorii prezentarile adecvate?)
Este necesara intocmirea unui raport de audit cu rezerve sau
sunt necesare prezentari suplimentare in raportul de audit?
suplimentare n raportul de audit?
Dac da:
Intocmii adugirile la raportul de audit.
5.n revizuirea statutului societii n ceea ce privete
principiului continuitii activitii, au luat n considerare
directorii o perioad de un an de la aprobarea situaiilor
financiare?
Dac nu:
S-a menionat aceasta n raportul directorilor.
3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul
separarii exercitiilor financiare.
Principiul independenei exerciiului se refer la delimitarea n
timp a cheltuielilor iveniturilor aferente activitii agentului
economic pe msura angajrii acestora i a trecerii lor la rezultatul
exerciiului la care se refer. Astfel, efectele tranzaciilor i ale
altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd acestea se produc i nu
pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit i
este nregistrat n evidenele contabile i raportat n situaiile
financiare ale perioadelor aferente.
Situaiile financiare care respect acest principiu ofer informaii
utilizatorilor nu numai despre tranzaciile trecute, care au
implicat pli i ncasri, dar i despre obligaiile de plat din viitor i
despre resursele privind ncasrile viitoare
Auditorul trebuie s se asigure c toate veniturile i cheltuielile
aferente activitii agentului economic sunt delimitate n timp pe
msura angajrii i decontate asupra rezultatului exerciiului
la care se refera.
Auditorul trebuie s obin un grad rezonabil de asigurare c
bilanul respect concepiile fundamentale de baz ale contabilitii: -
contabilitatea de angajamente.
Bilanul contabil ofer comparabilitatea elementelor patrimoniale
pe cel puin dou exerciii financiare, metodele de evaluare i
prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dac sunt
modificri, ele s fie nscrise i justificate n notele ataate
bilanului;-elementele de activ i de pasiv sunt evaluate fr a se
face compensri ntre active i pasive, ntre cheltuieli i
venituri;
-bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere a
exerciiului precedent;
- auditorul procedeaz pentru fiecare cont la verificarea
contabil a credibilitii componentelor sale i a soldului su;
- datele de inventar ale elementelor de activ i de pasiv sunt
regrupate n registrul inventar cantitativ i valoric, dup caz.
4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul
principiul prudentei.
Principiul prudentei trebuie sa raspunda, potrivit Directivei a
IV a la doua imperative
a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot
fi inscrise in acest cont.
b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de
pierderile eventuale care au aparut in cursul exercitiului sau al
unui exercitiu anterior , chiar daca aceste riscuri sau pierderi nu
sunt cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data
de intocmire a bilantului.
Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca
exercitiul se incheie cu pierderi sau cu beneficii.
Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite
supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor , respectiv
subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont
dedeprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de
desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau
anterior.
In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini
care inevitabil sunt recunoscute prin prezentarea naturii si a
valorii lor.
De exemplu, incasarea creantelor incerte si litigioase, durata
de viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu
privire la produsele in garantie.
In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve
sau provizioane fara obiect sau supradimensionate, subevaluarea
constienta a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea
deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor. Astfel, situatiile
financiare nu mai pot fi credibile.
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
1. Indicati formula de calcul a profitabilittii economice, ca
indicator specific diagnosticului financiar.
Marja profitului net formula de calcul:
Profit net/Cifra de afaceri
Marja de profit indica marimea profitabilitatii agentului
economic; o rata a profitului ridicata indica o profitabilitate
mare a agentului.
Rata rentabilitatii activelor:
(Profit net/Active totale)*1000
Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat
rata este mai mare cu atat este mai bine.
2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute
valoare patrimonial a ntreprinderii. Valoarea substantiala bruta
reprezinta activul net reevaluat la care se adauga valoarea
bunurilor fosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora si
din care se scade valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in
patrimonial intreprinderii nu sunt folosite din diverse cause. 3.
Ce relatie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar si
valoarea ntreprinderii?
K=1/i
Este inversul ratei de capitalizare i exprim nr. de ani de
profit net pe care cumprtorul este dispus s-l plteasc.Vr=P*k,
P=profit
Vr = P/i
Valoarea de rentabilitate este direct proporional cu capacitatea
ntreprinderii de a produce profit i inversproporional cu rata de
plasament a disponibilitilor pe piaa financiar.EXPERTIZA
CONTABILA
1. Care sunt rspunderile experilor contabili? Expertii contabili
si contabilii autorizati raspund in exercitarea profesiei
disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz , potrivit
legii.2. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale
membrilor Corpului? a) Efectuarea de expertize contabile
extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe baza
unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala de
expert contabil
b) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului
profesional
c) Nerespectarea standardului profesional nr.35, Expertizele
contabile
d) Efectuarea de expertize contabile judiciare si/sau
extrajudiciare fara viza anuala pentru exercitarea profesiei, legal
acordata
e) Incalcarea cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor
de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de Corp, daca
fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau
material.3. n ce const secretul profesional i confidenialitatea
expertului contabil?Expertul contabil trebuie sa respecte secretul
si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si
de care a luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor
contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti,
cu exceptia cazurilor in care a fost autorizat expres in acest scop
sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de
divulgare.STUDII DE FEZABILITATE3. Ce este un plan de afaceri; cele
trei elemente ale acestuia; Planul de afaceri este documentul
construit pentru a determina drumul de parcurs al unei
intreprinderi intr-o anumita perioada de timp.
El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de
actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul
unei perioade viitoare determinate.
Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument
de lucru al managerilor) cat si externa (pentru obtinerea unei
finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta
firma).
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre
intreprinzatori, potentialii finantatori si investitori.
El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor
atributiilor stabilite, si rolul pe care acestia il au in cadrul
firmei.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele trei elemente:
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient
anumite riscuri i care vrea s obin un anumit profit;- mai multe
activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de
afacere);- un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de
afaceri).
2. De ce este nevoie de un plan de afaceri; Inaintea aplicarii
oricarei idei de afaceri, conceptul firmei se naste in mintea
fiecarui intreprinzator si se dezvolta conform
urmatoareloretape:-lainceputa fostideata de
afacere-apoidinides-anascutviziuneasimisiunea - au fost stabilite
obiectivele si strategiaintreprinderii -si infinal pentrua aplica
strategiaa fostredactat planul afacerii tale.
Planul de afacere reprezinta pe de o parte instrumentul intern
prin care poti conduce si controla, procesul de demarare si de
functionare ulterioara a afacerii tale.
Pe de alta parte, planul de afacere reprezinta un excelent
instrument extern de comunicare cu mediul economic.
Un plan de afaceri fundamentat si redactat bine transmite
tuturor celor din jurul tau (clienti, furnizori, parteneri
strategici, finantatori, actionari), castapanesti ceea ce ai de
facut,ca afacerea ta este o afacere de succes.
Intr-o economie de piata functionala, partenerii tai de afaceri
seriosi apreciaza acest lucru si te vor percepe ca un actor
pertinent al mediului economic
3. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile?
Dezvoltai pe scurt.
cea mai intalnita este investitia tehnica privind
achizitia,constructia si montajul unor masini, utilaje, mijloace de
transport; investitia umana pentru formarea
calificarea,specializarea personalului; investitia sociala
(constructia la intreprindere a unei cantine); investitii
financiare cumpararea de titluri de participare la alte societati;
investitii comerciale pentru publicitate si reclama.4. Sub aspect
strategic, ce presupune o investiie de demarare?
Investiia poate fi privit ca o cheltuial pe care o fac
persoanele fizice sau juridice cuscopul de a obine bunuri i
servicii. Sunt acele renunri la o satisfacie imediat i sigur,n
schimbul unei sperane al crei suport sunt tocmai resursele
investite, cu alte cuvinte,sunt acele cheltuieli certe pentru
venituri viitoare incerte.
Noiunea de investiie are un sens larg i unul restrns. n sens
restrns, investiiile sunt mijloace financiare destinate
achiziionrii unor bunuri de folosin ndelungat sau de capital fix
pentru lrgirea i modernizarea produciei. n sens larg, investiiile
nglobeaz att cheltuielile cu procurarea mijloacelor de munc, ct i
pe cele destinate achiziionrii materiilor prime, materialelor,
plata salariilor, precum i pentru diverse operaiuni bancare, adic
toate resursele financiare folosite n mod curent ntr-o unitate
economic pentru finanarea produciei. ntre aceste dou interpretri
date noiunii de investiie exist deosebiri eseniale de coninut.
Astfel, definiia n sens larg include unele elemente de costuri
specifice procesului de producie i suprapune noiunea de investiii
cu cea carepoart denumirea de cheltuieli de producie.
Cu toate acestea, ntre noiunile prezentate exist anumite
diferenieri care rezult din coninutul material al investiiei care
se transform ntotdeauna n capital fix comparativ cu cheltuielile de
producie care se transform n produse i servicii, dar exist i un
aspect financiar. Investiiile sunteconomiile fcute de o persoan
fizic, juridic sau de societate n totalitatea ei, rezultate ca
excedent de venituri peste cheltuielile de consum i care sunt
plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea
capitalului fix nvederea obinerii unui flux durabil de ctig
viitor.Aceste interpretri date noiunii de investiie au n vedere
investiiile de capital, care sunt caracteristice i proiectelor de
investiii PAGE 1
_1234567890.unknown
_1234567891.unknown
