Home > Documents > AN I, SEM. I.doc

AN I, SEM. I.doc

Date post: 25-Sep-2015
Category:
Author: gabriela-iulia-ganea
View: 276 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 32 /32
GANEA GABRIELA IULIA 1 AN I, 2015 CONTABILITATE 1. Un salariat obţine pentru 12 zile lucrate în cursul unei luni, venituri pentru munca prestată în sumă de 850 lei. În cursul lunii salariatul beneficiază de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boală obişnuită, din care 10 zile lucrătoare. Salariul de bază minim brut pe ţară este de 975 lei, iar luna are un număr de 22 zile lucrătoare. Stabiliţi baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator. ART. 296^11 Baza de calcul al contribuţiilor sociale pentru veniturile sub forma indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate Pe perioada în care persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), precum şi cele prevăzute la art. 1 alin. (2), la art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 339/2006, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 296^4 alin. (3), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical. Venitul aferent perioadei lucrate (12 zile) = 850 lei Baza de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale va fi: lei, Unde 850 lei reprezintă baza de calcul aferentă venitului perioadei lucrate 384,20 lei reprezintă baza de calcul aferentă zilelor lucrătoare din concediul medical 2415 lei este valoarea salariului mediu brut pe economie în anul 2015 Presupunem că angajatul îsi desfăşoară activitatea în condiţii normale de muncă, caz în care se aplica procentul de 15,8% 1
Transcript

CONTABILITATE

GANEA GABRIELA IULIA1

AN I, 2015

CONTABILITATE

1. Un salariat obine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca prestat n sum de 850 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe ar este de 975 lei, iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare.

Stabilii baza de calcul a contribuiei de asigurri sociale i contribuia de asigurri sociale datorat de angajator.ART. 296^11 Baza de calcul al contribuiilor sociale pentru veniturile sub forma indemnizaiilor de asigurri sociale de sntatePe perioada n care persoanele prevzute laart. 296^3lit. a) i b), precum i cele prevzute la art. 1 alin. (2), la art. 23 alin. (2) i la art. 32 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 158/2005, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 339/2006, cu modificrile i completrile ulterioare, beneficiaz de concedii medicale i de indemnizaii de asigurri sociale de sntate, cu excepia cazurilor de accident de munc sau boal profesional, baza lunar de calcul al contribuiei de asigurri sociale datorate bugetului asigurrilor sociale de stat este suma reprezentnd 35% din ctigul salarial mediu brut, prevzut laart. 296^4alin. (3), corespunztor numrului zilelor lucrtoare din concediul medical.Venitul aferent perioadei lucrate (12 zile) = 850 lei

Baza de calcul pentru contribuia de asigurri sociale va fi:

lei,

Unde 850 lei reprezint baza de calcul aferent venitului perioadei lucrate

384,20 lei reprezint baza de calcul aferent zilelor lucrtoare din concediul medical

2415 lei este valoarea salariului mediu brut pe economie n anul 2015

Presupunem c angajatul si desfoar activitatea n condiii normale de munc, caz n care se aplica procentul de 15,8% pentru contribuia pentru asigurri sociale datorat de angajator

lei

2. O societate comercial nregistreaz drepturi de personal neridicate n sum de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii i 250 lei indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc.

Dup 2 ani un salariat se prezint i i ridic drepturile ce i se cuvin n sum de 900 lei.

Restul drepturilor de personal n sum de 1.100 lei nu sunt ridicate n termenul legal de prescriere i se nregistreaz la venituri. nregistrare drepturi de personal neridicate:

%

= 426 "Drepturi de personal neridicate" 2.000 lei421 "Personal - salarii datorate"

1.750 lei

423 "Personal - ajutoare materiale datorate"

250 lei

Ridicarea dup 2 ani a drepturilor de personal cuvenite, n sum de 900 lei

426 "Drepturi de personal neridicate" = 5311 "Casa n lei" 900 lei

Prescriere drepturi de personal (1100 lei), neridicate la termen

426 "Drepturi de personal neridicate" = 7588 "Alte venituri din exploatare" 1.100 lei3. O entitate economic acord salariailor si avantaje n natur reprezentnd produse finite, conform contractului colectiv de munc, la preul de nregistrare n contabilitate de 3.000 lei.

Valoarea avantajelor acordate n natur majoreaz venitul brut realizat de ctre salariai, nregistrndu-se n fondul de salarii, intrnd astfel att n baza de calcul a contribuiilor angajatorului i a salariailor, precum i n baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii. n baza bonului de consum, societatea va descrca din gestiune produsele finite:

711 = 345 3.000 lei

Variaia stocurilor Produse finite

Costul produselor finite va fi considerat cheltuial deductibil n concordan cu art. 21 alin. (4) lit. l) din Codul Fiscal, conform cruia cheltuiala ar fi nedeductibila dac nu ar fi impozitat la angajai. n cazul de fa, societatea impoziteaz suma la angajai ca avantaj n natur.

Se va colecta T.V.A. pentru costul de producie al produselor finite

635 = 4427 720 leiCheltuieli cu impozitele TVA colectata

si taxele

Conform art. 21 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, aceast cheltuial va fi considerat, de asemenea, deductibil, deoarece produsele vor fi considerate avantaj n natur i se vor impozita prin reinere la surs.

Evidenierea i impozitarea avantajului n natur

1.Venituri in natur (3.000 + 720)

3.720 lei2.Contribuia la fondul de omaj 0,5% 19 lei3.Contribuia individual de asigurri sociale 10,5%

391 lei4.Contribuia angajatului la asig. sociale de sntate 5,5%

205 lei5.Venit net (1-2-3-4)

3.105 lei6.Deducere personal

0 lei7.Venit impozabil (7-8)

3.105 lei8. Impozit pe salarii

497 lei9.Salariu net (5-8)

2.608 leiCalculul contribuiilor datorate de angajator:

Contribuia la asigurri sociale datorat de societate (15,8%) este de 588 lei, determinat astfel: 3.720 x 15,8% = 588

Contribuia la asigurri sociale de sntate datorat de societate (5,2%) este de 193 lei, determinat astfel: 3.720 x 5,2% = 193

Contribuia societtii la fondul de omaj (0,5%) este de 19 lei, determinat astfel: 3.720 x 0,5% = 19

Contribuia la fondul de garantare a salariilor (0,25%) este de 9 lei, determinat astfel: 3.720 x 0,25% = 9

Contribuia la concedii si indemnizaii (0,85%) este de 32 lei, determinat astfel: 3.720 x 0,85% = 32

Contribuia la fondul de accidente (0.5% 4%) este de 19 lei, determinat astfel: 3.720 x 0,5% = 19

nregistrarea avantajului n natur, a reinerilor aferente i contribuiilor angajatorului a) nregistrarea avantajului n natur:

6421 = 421 3.720 lei ,, Cheltuieli cu avantajele Personal-salarii datorate

n natur acordate salariailor

b) nregistrarea reinerilor aferente avantajului n natur: 421 = %. 1.112 leiPersonal-salarii 4372

19 leidatorate Contrib. personalului la fondul de somaj

4312

391 lei Contrib. personalului laasigurarile sociale

4314

205 lei Contrib. angajatilor laasig. soc. de sanatate

444 497 lei Impozit pe venituri de natura salariilor

c) nregistrarea contribuiei de asigurri sociale datorate de angajator: 6451 =

4311 588 lei

,,Cheltuieli privind ,,Contribuia unittii

contribuia unitii la asigurrile sociale la asigurrile socialed) nregistrarea contribuiei la asigurrile sociale de sntate datorate de angajator: 6453 =4313 193 lei ,,Cheltuieli privind

,,Contribuia angajatorului

contributia angajatorului pentru asigurrile sociale pentru asigurrile sociale de sntate de sntate e) nregistrarea contribuiei la fondul de omaj datorate de angajator: 6452 =4371 19 lei ,,Cheltuieli privind

,,Contribuia unitii contributia unitii la fondul de omaj pentru ajutorul de omajf) nregistrarea fondului de garantare pentru plata creanelor salariale: 6458.analitic = 4481.analitic 9 lei ,,Alte cheltuieli privind ,,Alte datorii fa de asigurrile i proteciabugetul statului socialg) nregistrarea contribuiei pentru concedii si indemnizaii:6458.analitic = 4481.analitic 32 lei ,,Alte cheltuieli privind ,,Alte datorii fa de asigurrile i proteciabugetul statului socialh) nregistrarea contribuiei de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale:6458.analitic = 4481.analitic 19 lei ,,Alte cheltuieli privind ,,Alte datorii fa de asigurrile i proteciabugetul statului social4. O societate comercial import mrfuri din afara comunitii, la preul de factur de 15.000 Euro. Costurile de transport al mrfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt n sum de 1.500 Euro. Taxele vamale datorate pentru mrfurile respective sunt n cuantum de 10%. Cursul de schimb valabil pentru data efecturii importului este 1 Euro = 4,4500 lei.

ART.139Baza de impozitare pentru import(1)Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea n vam a bunurilor, stabilit conform legislaiei vamale n vigoare, la care se adaug orice taxe, impozite, comisioane i alte taxe datorate n afara Romniei, precum i cele datorate ca urmare a importului bunurilor n Romnia, cu excepia taxei pe valoarea adugat care urmeaz a fi perceput.15000*4,4500=66750 lei

1500*4,4500=6675 lei

(66750+6675)*10%=7342,50 lei

Total valoare la care se calculeaza TVA =80767,50 lei

66750+6675+7342,5=80767,50 lei

Tva de plata 80767,50*24%=19384,20 lei

-achizitie de marfa

371=401 66750 lei

-taxe vamale aferente marfurilor

371=446 6675lei

-TVA plata in vama

4426=5151 19384,20 lei

-plata taxelor vamale

446=5121 6675 lei

5. La SC OMEGA SA se majoreaza capitalul social prin ncorporarea:

- profitului de la finele exercitiului ncheiat cu 500 lei;

121 = 129 500

129 = 1012 500 - profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei;

1171 = 1012 1.500- alte rezerve 2.000 lei;

1068 = 1012 2.000 - de prime legate de capital 700 lei;

104 = 1012 700

- de rezerve din reevaluare n plus 300 lei.

105 = 1012 300FISCALITATE

Problema 1. O entitate de distribuie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice ntr-o lun calendaristic, energie electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90 Kwh, pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe valoarea adugat menionat n factura fiscal.

TVA = 90*0.3840 = 34,56*24% = 8.29

90 * 0,3840 = 34,56 lei

90 * 0,2000 = 18,00

TVA facturat = 52,56 *24%= 12,61 lei

Total factura 52.56 lei (prt consum fara tva) + 12.61 lei TVA = 65.17 lei

Problema 2. n cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secii care produc condensat de gaz natural: Roman, Filitelnic i Dane. La sfritul fiecrei perioade contabile, efii celor 3 secii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Media situaia condensului captat n acea lun.

Secia de Producie Gaze Roman este singura secie care a vndut condens n luna martie 2007. Pe baza celor 2 avize de nsoire a mrfii constatm c au fost efectuate dou vnzri, astfel: 35.500 l cu o densitate de 0.741 i respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740.

S se determine impozitul pe iei suportat de ctre entitate.ART.176Nivelul accizelor(1)Nivelul accizelor armonizate este cel prevzut nanexa nr. 1care face parte integrant din prezentul titlu i se aplic ncepnd cu 1 ianuarie 2015, cu excepia nivelului accizelor pentru igarete care se aplic de la data de 1 aprilie 2015. Pentru anii urmtori, nivelul accizelor armonizate aplicabil ncepnd cu data de 1 ianuarie a fiecrui an, respectiv 1 aprilie a fiecrui an pentru igarete, este nivelul actualizat calculat conform alin. (1^1).15Gaz naturalGJ

15.1. utilizat drept combustibil pentru motor12,32

15.2. utilizat drept combustibil pentru nclzire

15.2.1. n scop comercial0,81

15.2.2. n scop necomercial1,52

Vnzri = 35.500 L * 0,741 + 35.500 L* 0,740 = 52.575,50 kg = 52,57to

Acciza datorat = 52,57to * 0.81 euro/to = 42.58 euro

Problema 3. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de 970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net.

(7)Nu sunt considerate persoane aflate n ntreinere:a)persoanele fizice care dein terenuri agricole i silvice n suprafa de peste 10.000 mp n zonele colinare i de es i de peste 20.000 mp n zonele montane;

Salariul net = 970 102(CAS) 53(CASS) 5(SOMAJ) 90(IMP./SALAR) = 720 lei.Problema 4. O persoan fizic deine n proprietate un teren dobndit n anul 2000, preul de achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000 lei. S se stabileasc impozitul de pltit de ctre persoana fizic ca urmare a transferului dreptului de proprietate i care este destinaia acetuia?b)pentru imobilele descrise la lit. a), dobndite la o dat mai mare de 3 ani:- 2% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

2.400 lei

(7)Impozitul stabilit n condiiile alin. (1) i (3) se distribuie astfel:a)o cot de 50% se face venit la bugetul consolidat;b)o cot de 50% se face venit la bugetul unitilor administrativ-teritoriale pe teritoriul crora se afl bunurile imobile ce au fcut obiectul nstrinrii.Problema 5. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat.

S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre S.C. X S.R.L.(2)Persoana impozabil revnztoare va aplica regimul special pentru livrrile de bunuri second-hand, opere de art, obiecte de colecie i antichiti, altele dect operele de art livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care exist obligaia colectrii taxei, bunuri pe care le-a achiziionat din interiorul Comunitii, de la unul dintre urmtorii furnizori:a)o persoan neimpozabil;(4)n cazul livrrilor prevzute la alin. (2) i (3), pentru care se exercit opiunea prevzut la alin. (3), baza de impozitare este marja profitului, determinat conform alin. (1) lit. g), exclusiv valoarea taxei aferente.

Marja de profit = 75.000 62.000 = 13.000 lei

Taxa pe valoare adugat colectat = 13.000 * 24% = 3.120 leiANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii:

Indicator u.m.

Cheltuieli de exploatare platibile 1500

Amortizare 100

Cheltuieli cu dobnzi 200

Impozit pe profit 60

S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere.Ratele de solvabilitate:Solvabilitatea generala = datorii totale / active totale totale =2.300 / 4.000 = 0.58

Valoarea fiind mult mai mic de 2 nu ofera garania acoperirii datoriilor curente din activitatea curent

Solvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) = capitalpropriu / total pasiv = 1700/4000= 0,43; (O valoare mai mic de1,5 dovedete c societatea nu are capacitatea de a-i achita datoriile pe termen scurt, mediu i lung)

Ratele de rentabilitate:

Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 =375 (presupunem cota de impozit pe profit = 16%)

Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investitiei) = profit /active totale * 100 =

= 375 / 4000 *100 = 9.38%

Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 =

(375 -60) / 1700 * 100 = 18.52 %

Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1.000=0.2

Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit /cheltuieli de exploatare * 100=

375 / 1500 * 100 = 25%2. S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile prezentate mai jos:

Indicator u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor 1000

Producia vndut 18000

Producia stocat 2500

Subvenii de exploatare 2000

Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 600

Cheltuieli cu materii prime 2500

Costul mrfurilor vndute 700

Cheltuieli salariale 10000

Cheltuieli cu amortizarea 600

Cheltuieli cu provizioane 200

Cheltuieli cu chirii 200

Cheltuieli cu asigurri sociale 1200

Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate 400

Impozite i taxe 300

Venituri din dobnzi 200

Venituri din diferene favorabile de curs valutar 200

Cheltuieli cu dobnzi 800

Cheltuieli cu provizioane financiare 100

Impozit pe profit 300

Rata de distribuire a profitului 40%

CAF = RNE +Amp-Vpv, unde

- RNE reprezint rezultatul net al exerciiului;

- Amp reprezint cheltuieli cu amortizarea i provizioanele calculate, elemente care se preiau din rulajul debitor al conturilor din grupa 68.

- Vpv reprezint venituri din provizioane care se preiau din rulajul creditor al conturilor din grupa 78.Autofinanarea = CAF DivTOTAL VENITURITOTAL COSTURI

Indicatoru.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor1,0001,000

Producia vndut18,00018,000

Producia stocat2,5002,500

Subvenii de exploatare2,0002,000

Venituri din vnzarea mijloacelor fixe600600

Cheltuieli cu materii prime2,5002,500

Costul mrfurilor vndute 700700

Cheltuieli salariale 10,00010,000

Cheltuieli cu amortizarea 600600

Cheltuieli cu provizioane 200200

Cheltuieli cu chirii 200200

Cheltuieli cu asigurri sociale 1,2001,200

Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate 400400

Impozite i taxe 300300

Venituri din dobnzi 200200

Venituri din diferene favorabile de curs valutar 200200

Cheltuieli cu dobnzi 800800

Cheltuieli cu provizioane financiare 100100

Impozit pe profit 300300

Rata de distribuire a profitului 0.40

24,50017,300

PROFIT BRUT7,200

IMPOZIT PROFIT1,152

PROFIT NET6,048

DIVIDENDE2419.2

CAF=PROFIT NET+AMORTIZ/PROV-VPROV6,848

AUTOFINANT=PROFIT NET-DIVID3,629

ADMINISTRAREA I LICHIDAREA NTREPRINDERII1. De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? Desemnarea membrilor consiliului de supraveghere se face de adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membrii, care sunt numiti prin act constitutiv.Pentru a fi valabila din punct de vedere juridic, persoana desemnata in calitate de membru al consiliului de supraveghere trebuie sa accepte numirea sa.

-Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere.a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat

b) numeste si revoca membrii directoratului

c) verifica conformitatea cu legea, actul constitutive si hotaririle adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii

d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata.2. Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? In cazul SA si SCA, legea impune ca societatea sa aiba 3 cenzori si un cenzor supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. - Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni: gestiunea societatii comerciale,

legalitatea intocmirii situatiilor financiare si concordanta acestora cu registrele societatii,

modalitatea si legalitatea tinerii registrelor precum si evaluarea elementelor patrimoniale care trebuie efectuate conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

Totodata, cenzorii pot sa facapropuneri legate de situatiile financiare precum si de repartizarea profitului societatii.

- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?

Majorarea capitalului social se poate realiza fie prin hotararea adunarii generale a asociatilor, fie prin decizia consiliului de administratie sau a directoratului, cu obligatia ca actul modificator sa fie mentionat in registrul comertului si publicat in Monitorul Oficial.Majorarea capitalului social se poate realiza prin

Aporturi noi

Prin anumite procedee contabile

Reducerea capitalului social nu se poate realiza decat prin hotararea adunarii generale, adoptata in conditiile de cvorum prevazute pentru adunarea generala extraordinara, cu o majoritate de cel putin 2 treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati si care trebuie mentionata in registrul comertului si publicata in MO.

3. Cine pot fi lichidatorii?Poate fi lichidator o persoana fizica sau juridica.Lichidatorul persoana fizica, ca si persoana fizica desemnata ca reprezentant permanent de catre lichidatorul persoana juridica trebuie sa fie lichidator autorizat.Lichidatorii sunt numiti prin hotararea adunarii asociatilor, astfel

In cazul SNC, SCS, SRL, hotararea trebuie luata in unanimitate, daca in actul constitutiv nu se prevede altfel In cazul SA sau SCA, hotararea trebuie sa se adopte cu majoritatea prevazuta de lege pentru modificarea actului constitutivORGANIZAREA AUDITULUI INTERN I CONTROLUL INTERN AL NTREPRINDERII 1. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Definiti termenul de prag de semnificatie. Prin prag de semnificatie se intelege nivelul sau marirea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, dar si imaginea fidela a rezultatului si a patrimoniului firmei.

Este seminificativ tot ceea ce modifica sensibil prezentarea financiara sau aduce prejudicii intreprinderii sau uni tert.,

2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.

Auditorul trebuie convins ca entitatea isi va continua activitatea si in viitor. Aceasta implica nu numai evaluarea pozitiei prezente a companiei ci si evaluarea resurselor adecvate pentru a continua activitatea pe o perioada de 12 luni de la data bilantului. Situatiile financiare cuprind prezentarile, daca exista astfel de prezentari, referitoare la continuitatea activitatii, necesare pentru a oferi o imagine fidela.

Auditorul trebuie sa obtina informatii despre administratori si sa examineze informatiile disponibile; si avand in vedere perioada viitoare careia administratorii i-au acordat o atentie deosebita la evaluarea continuitatii activitatii, auditorul trebuie sa stabileasca si sa documenteze gradul de preocupare (daca exista) privind capacitatea clientului de a-si continua activitatea.

La stabilirea gradului de preocupare, auditorii trebuie sa aiba in vedere toate informatiile relevante de care au luat cunostinta in timpul auditului. Procedurile minimale de audit contin proceduri specifice referitoare la continuitatea activitatii astfel:

1. Se obtin prognoze ale fluxurilor de numerar, ale contului de profit si pierdere si ale bilantului). Se analizeaza si se documenteaza rentabilitatea,evolutiafluxurilor de numerar

2. Se consulta directorii si se revizuiesc informatiile obtinute deja in timpul procesului de audit.

3. Se analizeaza si se documenteaza factori precum:

-comenzi de vanzare /pierderea unor clienti importanti;

-probabilitatea ca personalul sa ramana la dispozitia societatii, precum si ca societatea sa continue sa aiba acces la bunuri si servicii necesare desfasurarii activitatii sale;

-capacitatea societatii de a se adapta la circumstante noi;

-probleme financiare;

-perioada pentru care firma a obtinut acces la facilitati financiar-bancare;

-cerinte de rambursare a imprumuturilor cu termen fix;

-investitii de capital importante, planificate sau anulate;

-mijloacele fixe uzate si cele care trebuie inlocuite utilizarea finantarii pe termen scurt pentru nevoi pe termen lung;

-finantare prin intarzierea platilor catre furnizori si bugetul de stat;

-reducerea sau crestereaexcesiva a stocurilor; probleme de lichiditate;

-vechimea mijloacelor fixe si probabilitatea necesitatii inlocuirii lor;- contingente si angajamente privind capitalul.

4. Dupa analizarea factorilor mai sus mentionati, este principiul contabil al continuitatii activitatii o baza potrivita pentru intocmirea situatiilor financiare?

Daca nu:

Mai ofera situatiile financiare o imagine fidela a companiei? (Au facut directorii prezentarile adecvate?)

Este necesara intocmirea unui raport de audit cu rezerve sau sunt necesare prezentari suplimentare in raportul de audit? suplimentare n raportul de audit?

Dac da:

Intocmii adugirile la raportul de audit.

5.n revizuirea statutului societii n ceea ce privete principiului continuitii activitii, au luat n considerare directorii o perioad de un an de la aprobarea situaiilor financiare?

Dac nu:

S-a menionat aceasta n raportul directorilor.

3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.

Principiul independenei exerciiului se refer la delimitarea n timp a cheltuielilor iveniturilor aferente activitii agentului economic pe msura angajrii acestora i a trecerii lor la rezultatul exerciiului la care se refer. Astfel, efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd acestea se produc i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit i este nregistrat n evidenele contabile i raportat n situaiile financiare ale perioadelor aferente.

Situaiile financiare care respect acest principiu ofer informaii utilizatorilor nu numai despre tranzaciile trecute, care au implicat pli i ncasri, dar i despre obligaiile de plat din viitor i despre resursele privind ncasrile viitoare

Auditorul trebuie s se asigure c toate veniturile i cheltuielile aferente activitii agentului economic sunt delimitate n timp pe msura angajrii i decontate asupra rezultatului exerciiului

la care se refera.

Auditorul trebuie s obin un grad rezonabil de asigurare c bilanul respect concepiile fundamentale de baz ale contabilitii: - contabilitatea de angajamente.

Bilanul contabil ofer comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puin dou exerciii financiare, metodele de evaluare i prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dac sunt modificri, ele s fie nscrise i justificate n notele ataate bilanului;-elementele de activ i de pasiv sunt evaluate fr a se face compensri ntre active i pasive, ntre cheltuieli i venituri;

-bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere a exerciiului precedent;

- auditorul procedeaz pentru fiecare cont la verificarea contabil a credibilitii componentelor sale i a soldului su;

- datele de inventar ale elementelor de activ i de pasiv sunt regrupate n registrul inventar cantitativ i valoric, dup caz.

4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei.

Principiul prudentei trebuie sa raspunda, potrivit Directivei a IV a la doua imperative

a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest cont.

b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au aparut in cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior , chiar daca aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmire a bilantului.

Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderi sau cu beneficii.

Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont dedeprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior.

In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabil sunt recunoscute prin prezentarea naturii si a valorii lor.

De exemplu, incasarea creantelor incerte si litigioase, durata de viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu privire la produsele in garantie.

In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fara obiect sau supradimensionate, subevaluarea constienta a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor. Astfel, situatiile financiare nu mai pot fi credibile.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Indicati formula de calcul a profitabilittii economice, ca indicator specific diagnosticului financiar.

Marja profitului net formula de calcul:

Profit net/Cifra de afaceri

Marja de profit indica marimea profitabilitatii agentului economic; o rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a agentului.

Rata rentabilitatii activelor:

(Profit net/Active totale)*1000

Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat rata este mai mare cu atat este mai bine.

2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute valoare patrimonial a ntreprinderii. Valoarea substantiala bruta reprezinta activul net reevaluat la care se adauga valoarea bunurilor fosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora si din care se scade valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii nu sunt folosite din diverse cause. 3. Ce relatie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar si valoarea ntreprinderii?

K=1/i

Este inversul ratei de capitalizare i exprim nr. de ani de profit net pe care cumprtorul este dispus s-l plteasc.Vr=P*k,

P=profit

Vr = P/i

Valoarea de rentabilitate este direct proporional cu capacitatea ntreprinderii de a produce profit i inversproporional cu rata de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar.EXPERTIZA CONTABILA

1. Care sunt rspunderile experilor contabili? Expertii contabili si contabilii autorizati raspund in exercitarea profesiei disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz , potrivit legii.2. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? a) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala de expert contabil

b) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional

c) Nerespectarea standardului profesional nr.35, Expertizele contabile

d) Efectuarea de expertize contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru exercitarea profesiei, legal acordata

e) Incalcarea cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de Corp, daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.3. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor in care a fost autorizat expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.STUDII DE FEZABILITATE3. Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia; Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei intreprinderi intr-o anumita perioada de timp.

El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate.

Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat si externa (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta firma).

Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii finantatori si investitori.

El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor stabilite, si rolul pe care acestia il au in cadrul firmei.

Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele trei elemente:

- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea s obin un anumit profit;- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere);- un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de afaceri).

2. De ce este nevoie de un plan de afaceri; Inaintea aplicarii oricarei idei de afaceri, conceptul firmei se naste in mintea fiecarui intreprinzator si se dezvolta conform urmatoareloretape:-lainceputa fostideata de afacere-apoidinides-anascutviziuneasimisiunea - au fost stabilite obiectivele si strategiaintreprinderii -si infinal pentrua aplica strategiaa fostredactat planul afacerii tale.

Planul de afacere reprezinta pe de o parte instrumentul intern prin care poti conduce si controla, procesul de demarare si de functionare ulterioara a afacerii tale.

Pe de alta parte, planul de afacere reprezinta un excelent instrument extern de comunicare cu mediul economic.

Un plan de afaceri fundamentat si redactat bine transmite tuturor celor din jurul tau (clienti, furnizori, parteneri strategici, finantatori, actionari), castapanesti ceea ce ai de facut,ca afacerea ta este o afacere de succes.

Intr-o economie de piata functionala, partenerii tai de afaceri seriosi apreciaza acest lucru si te vor percepe ca un actor pertinent al mediului economic

3. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt.

cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia si montajul unor masini, utilaje, mijloace de transport; investitia umana pentru formarea calificarea,specializarea personalului; investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine); investitii financiare cumpararea de titluri de participare la alte societati; investitii comerciale pentru publicitate si reclama.4. Sub aspect strategic, ce presupune o investiie de demarare?

Investiia poate fi privit ca o cheltuial pe care o fac persoanele fizice sau juridice cuscopul de a obine bunuri i servicii. Sunt acele renunri la o satisfacie imediat i sigur,n schimbul unei sperane al crei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte,sunt acele cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerte.

Noiunea de investiie are un sens larg i unul restrns. n sens restrns, investiiile sunt mijloace financiare destinate achiziionrii unor bunuri de folosin ndelungat sau de capital fix pentru lrgirea i modernizarea produciei. n sens larg, investiiile nglobeaz att cheltuielile cu procurarea mijloacelor de munc, ct i pe cele destinate achiziionrii materiilor prime, materialelor, plata salariilor, precum i pentru diverse operaiuni bancare, adic toate resursele financiare folosite n mod curent ntr-o unitate economic pentru finanarea produciei. ntre aceste dou interpretri date noiunii de investiie exist deosebiri eseniale de coninut. Astfel, definiia n sens larg include unele elemente de costuri specifice procesului de producie i suprapune noiunea de investiii cu cea carepoart denumirea de cheltuieli de producie.

Cu toate acestea, ntre noiunile prezentate exist anumite diferenieri care rezult din coninutul material al investiiei care se transform ntotdeauna n capital fix comparativ cu cheltuielile de producie care se transform n produse i servicii, dar exist i un aspect financiar. Investiiile sunteconomiile fcute de o persoan fizic, juridic sau de societate n totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de consum i care sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix nvederea obinerii unui flux durabil de ctig viitor.Aceste interpretri date noiunii de investiie au n vedere investiiile de capital, care sunt caracteristice i proiectelor de investiii PAGE 1

_1234567890.unknown

_1234567891.unknown


Recommended