+ All Categories
Home > Documents > HISTOLOGIE EXAMEN CURS SEM I.doc

HISTOLOGIE EXAMEN CURS SEM I.doc

Date post: 07-Oct-2015
Category:
Upload: claudiagheorghe
View: 67 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
22
1. Epitelii de acoperire simple: definitie, structura, clasificare, exemple DEFINITIE: Ele sunt prezente fie la suprafata corpului fie tapeateaza cavitatiile di care comunica cu exteriorul direct / indirect la fel cum pot tapeta cavitati care nu cu mediul extern STRUTUR!: un singur rand de celule "!SIFI!RE #dupa forma$: pavimentoase #forma turtita% faciliteaza sc&im'ul de su'stante intre ( medii d endotelii% capsula )o*man% cavitatea pleurala% pericardica% peritoneala #mezote interna timpan% la'irintul mem'ranos din urec&ea interna cu'ice #forma cu'ica% nuclei rotunzi asezati ec&idistanti$: epiteliul ovarian% 'iliar% tu'ii uriniferi% tu'ii 'elini din rinic&i cilindirce #rand unic de celule de talie inalta/columnare% nuclei ovalari% este polarizata + organitele secretorii sunt localizate su'nuclear si veziculele se localizate la polul apical alaturi de specializari de mem'rana precum microvili tu'ul digestiv su'diafragmatic% intestin su'tire si gros% vezicula 'iliara% tro uter% canal epididimar 2. Epitelii de acoperire stratificate: definitie, structura, clasificare, exemple DEFINITIE: Ele sunt prezente fie la suprafata corpului fie tapeateaza cavitatiile di care comunica cu exteriorul direct / indirect la fel cum pot tapeta cavitati care nu cu mediul extern STRUTUR!: ( sau mai multe straturi celulare "!SIFI!RE #dupa forma$: ,luristratificate ,avimentoase #malpig&iene$: celulele sunt asezate pe mai multe randuri% s superficial este alcatuit din celule aplatizate% rol de protectie -stratificat pavimentos fara .eratinizare # straturi + 'azal% intermedia superficial$: cavitatea 'ucala% epiteliul esofagian% anal% vaginal -stratificat pavimentos cu .eratinizare 0 scleroproteina cu rol de 'arier des&idratarii #1 straturi + 'azal% spinos% granulos% lucios% cornos% desc celulele din stratul superficial nu au nucleu dar are .eratina si invers: care au contact cu aerul )istratificate u'ice: glande salivare% sudoripare ilindrice: uretra spongioasa Epiteliu de tranzitie/paramalpig&ian# straturi: 'azal% intermediar% superficial/cuticula$: isi modifica aspectul in functie de starea de vacui multistratificat$ si plenitudine #aspect 'istratificat$: cai urinare extra 2
Transcript

1. Epitelii de acoperire simple: definitie, structura, clasificare, exemple DEFINITIE: Ele sunt prezente fie la suprafata corpului fie tapeateaza cavitatiile din organism care comunica cu exteriorul direct / indirect la fel cum pot tapeta cavitati care nu comunica deloc cu mediul externSTRUCTURA: un singur rand de celule

CLASIFICARE (dupa forma):

pavimentoase (forma turtita, faciliteaza schimbul de substante intre 2 medii diferite): endotelii, capsula Bowman, cavitatea pleurala, pericardica, peritoneala (mezotelii), fata interna timpan, labirintul membranos din urechea interna

cubice (forma cubica, nuclei rotunzi asezati echidistanti): epiteliul ovarian, canalicul biliar, tubii uriniferi, tubii belini din rinichi

cilindirce (rand unic de celule de talie inalta/columnare, nuclei ovalari, este o celula polarizata organitele secretorii sunt localizate subnuclear si veziculele secretorii sunt localizate la polul apical alaturi de specializari de membrana precum microvili sau cili): tubul digestiv subdiafragmatic, intestin subtire si gros, vezicula biliara, trompe uterine, uter, canal epididimar

2. Epitelii de acoperire stratificate: definitie, structura, clasificare, exemple DEFINITIE: Ele sunt prezente fie la suprafata corpului fie tapeateaza cavitatiile din organism care comunica cu exteriorul direct / indirect la fel cum pot tapeta cavitati care nu comunica deloc cu mediul extern

STRUCTURA: 2 sau mai multe straturi celulare

CLASIFICARE (dupa forma):

PluristratificatePavimentoase (malpighiene): celulele sunt asezate pe mai multe randuri, stratul superficial este alcatuit din celule aplatizate, rol de protectie

-stratificat pavimentos fara keratinizare (3 straturi bazal, intermediar, superficial): cavitatea bucala, epiteliul esofagian, anal, vaginal

-stratificat pavimentos cu keratinizare = scleroproteina cu rol de bariera impotriva deshidratarii (6 straturi bazal, spinos, granulos, lucios, cornos, descuamat) celulele din stratul superficial nu au nucleu dar are keratina si invers: suprafete care au contact cu aerul BistratificateCubice: glande salivare, sudoripare

Cilindrice: uretra spongioasa

Epiteliu de tranzitie/paramalpighian(3 straturi: bazal, intermediar, superficial/cuticula): isi modifica aspectul in functie de starea de vacuitate (aspect multistratificat) si plenitudine (aspect bistratificat): cai urinare extrarenale

3. Membrana bazala -Se dezvolta la intre epiteliu si tesutul conjunctiv, participand ambele tipuri de tesuturi

-Este greu de identificat in coloratia cu HE, poate fi identificata cand are grosime apreciabila ca in cazul sectiunilor de trahee, pentru evidentierea ei se folosesc in MO impregnarea argentica in care se coloreaza in negru si coloratia PAS care determina colorarea in roz a membranei bazale deoarece evidentiaza gruparile zaharidice din moleculele de proteoglicani

In ME ea este alcatuita din 3 straturi suprapuse (aspect trilaminat):

1. lamina lucida: intre celulele epiteliale si stratul mijlociu al membranei bazale colagen IV, laminina

2. Lamina densa: colagen IX, heparin-sulfat-laminina

3. Lamina reticularis: fibre de reticulina care apartin tesutului conjunctiv

Biochimic este alcatuita din : colagen de tip IV (asigura integritatea structurala) molecule de proteoglicani (asigura V necesar membranei bazale si transportul ionic prin membrana bazala) Laminina (glicoproteina, face legatura intre membrana bazala si celulele epiteliale) colagen de tip VII (stabilizeaza legatura dintre lamina densa si lamina reticularis)Functii:

-Asigura legatura intre tesutul epitelial si conjunctiv-Asigura filtrarea selectiva a substantelor care o traverseaza, functie indeplinita prin incarcatura ionica specifica -Orienteaza si ghideaza dezvolatrea epiteliului atat in procesul embriogenezei cat si in procesul de regenerare aparut in timpul vindecarii plagilor.

-Suport pt epiteliu

-Se ingroasa in diabetul zaharat si glomerulonefrita (devine mai permeabila si in acest fel apar modificari semnificative ale compozitiei urinei si modificari metabolice(se pierd proteine glucoza etc)

4. Glande exocrine endoepiteliale (celula caliciforma) -Este prezenta in epiteliul tubului digestiv si in epiteliul respirator-Caracteristici: polul apical dilatat (la acest nivel membrana celulara este prevazuta cu microvili si se gasesc granule secretorii care contin mucus glicoproteina care se elimina prin exogitoza, rol de lubrefiere si protectie) polul bazal ingust (se gaseste nucleul ovalar) citoplasma prezinta organite (RER, ribosomi, mitocondrii pol bazal), este o citoplasma intens bazofila peri-nuclear

in HE celula apare cu aspect dilatat si foarte palida datorita mucusului coloratiile speciale de evidentiere a mucusului: PAS este un reactiv prin care se evidentiaza continutul in zaharuri al acestor glicoproteine (mucusul apare colorat in roz) si mucicarmin (mucusul apare colorat in rosu intens)

5. Glandele exocrine tubulare -Adenomerul are forma de eprubeta (tub), include: Glande tubulare drepte: glandele intestinale (Lieberkuhn)

Glande tubulare sinuoase: glandele gastrice, glandele endometriale din faza secretorie a mucoasei uterine Glandele tubulare ramificate: glandele Bruner (submucoasa esofagiana) Glandele tubulo-glomerulate: glanda sudoripara

6. Acinul seros -produc zimogen-este cel mai mic, forma sferica si lumen ingust de forma stelata si greu de identificat in MO- este alcatuit la randul lui din celule secretorii de forma piramidala, asezate pe un glandilem, care delimiteaza lumenul acinului prin polul apical

-nucleu rotund situat in treimea bazala, citoplasma este intens bazofila perinuclear (organite: RER, ribosomi, aparat Golgi)-la polul apical citoplasma este acidofila si este ocupata de numeroase granulatii secretorii, care contin zimogen (secretie apoasa, contine enzime - proteine)-membrana celulara prezinta pe fetele laterale complexe jonctionaleLocalizare: glanda parotida, glanda lacrimala, pancreas exocrin

7. Acinul mucos -produc mucus

-dimensiuni mai mari decat acinul seros, forma sferica-lumenul este rotund si usor de identificat in MO-celulele secretorii care alcatuiesc acinul sunt de forma trapezoidala, nucleu lenticular aplatizat, citoplasma este condensata perinuclear (organite: RER, mitocondrii, aparat Golgi)

-restul celulei, cu exceptia zonei perinucleare, este ocupat de vezicule secretorii continand mucus -membrana celulara prezinta pe fetele laterale complexe jonctionaleLocalizare: glande Weber (glande salivare mici)

8. Acinul mixt -este cel mai mare dintre toti acinii, are o forma neregulata, fiind alcatuit dintr-o baza de celule cu secretie mucoasa la care se adauga un grup de celule de forma semilunara, celule cu secretie seroasa (care produc zimogen) - acest grup de tip seros se numeste semiluna lui Gianuzzi-isi varsa produsul de secretie in acelasi lumen*In toate tipurile de acini exista un alt tip celular - celulele mio-epiteliale (sunt localizate intre polul bazal al celulelor secretorii si glandilem, in citoplasma au miofilamente de actina, iar prin contractia acestor celule este favorizata eliminarea produsului de secretie in lumenul acinului)Localizare: glanda salivara submandibulara (predominant seroasa),glanda salivara sublinguala (predominant mucoasa)

9. Glande exocrine alveolare -contin o portiune secretorie dilatata, continuata cu un duct excretor scurt / gatul glandei- 2 tipuri de glande:

1. glanda sebacee/glanda alveolara plina: adenomerul este ocupat de celule secretorii2. glanda prostata/glanda alveolara goala: lumenul adenomerului este liber, sau odata cu varsta poate fi ocupat de concretiunile prostatice

10. Clasificare glandelor exocrine dupa modalitatea de eliminare a produsului secretat 1. Glandele merocrine: celula secretorie isi elibereaza produsul de secretie prin exocitoza in timpul excretiei (celula nu este afectata si poate reincepe imediat un nou ciclu secretor)2. Glandele holocrine: celula acumuleaza in citoplasma material specific si in momentul cand celula este plina cu acest material ea este eliminata din glanda sub forma produsului de secretie al glandelor (in produsul de excretie are loc o pierdere celulara care este inlocuita prin diviziuni mitotice ale celulelor localizate in ductul excretor)3. Glande apocrine/holomenocrine: in momentul excretiei numai polul apical al celulei secretorii se desprinde si se pierde impreuna cu continutul celular (pentru a incepe un nou ciclu secretor este necesara o perioada de latenta in care celula sa isi refaca membrana si polul apical) glanda mamara in lactatie

11. Clasificarea glandelor endocrine

-glande in care isi elibereaza produsul de secretie direct in sange-lipsite de duct excretor -produsul de secretie se numeste hormon-actioneaza asupra celulelor tinta care se clasifica in:

1. Glande cordonale: celulele secretorii sunt dispuse in cordoane (adenohipofiza, paratiroidele, suprarenalele, insulele Lagerhans din pancreas)2. Glandele foliculare: celulele secretorii sunt formate din foliculi, delimiteaza o cavitatea plina cu un material coloid si se stocheaza precursori hormonali (glanda tiroida)3. Glandele interstitiale: celule secretorii localizate in parenchimul unor organe (celulele Leydig din testicul alcatuiesc glandele interstitiului testicular, glande interstitiale a ovulului formate din celule cu secretie endocrina, produsul de excretie estrogen/progesteron)

12. Celula mezenchimala nediferentiata si celula reticulara Celulele tesutului conjunctiv: celule fixe/proprii ale t conj, celule migratorii/tranzitorii care provin din limfa

Celulele fixe: tinere, adulte Celule tinere: celulele prezente la embrion si fat, numarul lor la adult fiind extrem de redus Celula mezenchimala nediferentiata: celula multipotenta cu mare capacitate de diviziune mitotica (se poate diferentia fie in alte celule ale tesutului conj, celule musculare, celule hemopoetice) localizata in jurul vaselor de sange

forma stelata cu numeroase prelungiri citoplasmatice

35-40 microni, citoplasma abundenta relativ bazofila, un nucleu cu 1-2 nucleoli, organite putine

Celula reticulara: are originea in celula mezenchimala nediferentiata, pastreaza capacitatea de diferentiere in alte tipuri celulare si este specializata de asemenea pentru functia de fibrologeneza (este capabila sa produca fibre subtiri de reticulina)

localizata in tesuturile embrionare si fetale 20 microm, forma stelata, citoplasma slab bazofila (organite: RER, ribozomi), nucleu hiporcrom

13. Fibroblast. Fibrocitul. Miofibroblast. Celulele tesutului conjunctiv: celule fixe/proprii ale t conj, celule migratorii/tranzitorii care provin din limfa

Celulele fixe: tinere, adulte Celulele adulte

Fibroblastul: celula principala a tesutului conj, responsabila de sinteza fibrilara (produce fibre de colagen, elastina si reticulina), sintetizeaza componente ale substantei fundamentale si este capabila ca prin diferentiere sa formeze si alte tipuri celulare de tesut conj

forma stelata, citoplasma bazofila (organite: RER,ribosomi, aparat Golgi, mitocondrii), nucleul voluminos si hipocrom

Fibrocitul (forma inacvtiva a fibroblastului): forma ovalara, fara prelungiri citoplasmatice, citoplasma redusa cantitativ cu organite putine si predominant acidofila si nucleu hipercrom

Miofibroblastul: are caractere comune intre fibroblast si miocit (celula musculara neteda) - de la fibroblast pastreaza capacitatea de sinteza fibrilara si de la miocit preia capacitatea contractila oferita de filamentele de actina din citoplasma, acestea confera capacitate contractila celulei

14. Histiocitul Celulele tesutului conjunctiv: celule fixe/proprii ale t conj, celule migratorii/tranzitorii care provin din limfa

Celulele fixe: tinere, adulte

Celulele adulte

Histiocit: macrofagul tesutului conj, celula fagocitara care face parte din sistemul fagocitar mononuclear al organismului

localizare in jurul vaselor de sange, numarul lor este mare in organele hemolimfopoetice 10-30 microni, forma ovalara, nucleul are un aspect caracteristic reniform si este localizat excentric, citoplasma este relativ abundenta (contine lizozomi, aparat Golgi) in HE nu se diferentiaza de fibroblast, coloratiile speciale pentru evidentierea histocitului sunt coloratia cu albastru de Tripan si coloratia cu tus de China

sunt responsabile de ingestia si digerarea particulelor straine din tesut, ele participa impreuna cu limfotictele la elaborarea raspunsului imun si prin aceasta asigura rezistenta antimicrobiana si antitumorala mediata celular

15. Mastocitul Celulele tesutului conjunctiv: celule fixe/proprii ale t conj, celule migratorii/tranzitorii care provin din limfa

Celulele fixe: tinere, adulte

Celulele adulte

Mastocit: celula granulata a t conj

localizata in jurul capilarelor

forma ovalara, 20 microni, citoplasma relativ abundenta (organite: RER, ribosomi, aparat Golgi) dar principalul component al citoplasmei raman granulatiile bazofile si metacromatice (capacitatea unui substrat de a schimba culoarea colorantului folosit, foarte numeroase si care uneori acopera nucleul facandu-l invizibil in MO

membrana celulara este prevazuta cu receptori pentru IGE, atunci cand organismul vine in contact cu un Ag, la care acesta deja a fost sensibilizat, formeaza complexe cu IGE, se fixeaza pe receptorii de membrana ai mastocitului, membrana celulara se rupe si continutul citoplasmei si al granulatiilor se elibereaza in spatiul extracelular prin acumularea acestor efecte in tesut apare edemul urmat de toate simptomele inflamatiei (durere, roseata, temperatura locala crescuta si impotenta functionala a segmentului afectat)

16. Plasmocitul Celulele tesutului conjunctiv: celule fixe/proprii ale t conj, celule migratorii/tranzitorii care provin din limfa

Celulele fixe: tinere, adulte

Celulele adulte

Plasmocit: celula care isi are originea in limf B

localizat la nivelul mucoasei digestive (mucoasa intestinala), numarul acestor celule creste in timpul inflamatiilor cronice

forma ovalara, 20 microni, citoplasma bazofila (organite: RER, ribosomi, aparat Golgi) cu numeroase incluziuni acidofile - corpii Russel in care se depoziteaza IG anticorpi

nucleul rotund, situat excentric in celula cu aspectul unei roti cu spite datorita dispunerii ariilor de heterocromatina dense, intunecate printre filamente clare de eucromatina

principala functie este sinteza si productia de anticorpi din toate cele 5 clase: IG - A, M, G, D si E (este o celula implicata in elaborarea RI) durata de viata este 10-30 zile

17. Adipocitul Celulele tesutului conjunctiv: celule fixe/proprii ale t conj, celule migratorii/tranzitorii care provin din limfa

Celulele fixe: tinere, adulte

Celulele adulte

Adipocit: celula specializata in stocarea lipidelor

apare fie prin diferentierea din celula mezenchimala nediferentiata sau prin diferentierea din fibroblast pe masura ce acesta se incarca cu picaturi lipidice

se prezinta in corpul uman sub 2 forme (adipocitul alb si adipocitul brun)

Adipocitul alb: individul adult uman 50-100 microni, aspect de inel cu pecete (pentru ca o data cu acumularea de lipide nucleul este impins in periferie, devine aplatizat si ramane inconjurat de o cantitate redusa de citoplasma), citoplasma (organite: RER, REN, ribozomi, aparat Golgi, mitocondrii si microfilamente) restul celulei este ocupat de o picatura unica de grasime, lipidele care sunt stocate intracelular sunt reprezentate 90% din trigliceride si sunt utilizate ca resursa energetica

membrana apare dublata la exterior de o retea de fibre de reticulina

in HE lipidele se dizolva, celula apare necolorata, pare goala de continut, coloratii speciale pentru evidentierea lipidelor (Sudan III-portocaliu, Sudan IV-negru si Scharlach-Rott-rosu)

Adipocitul brun: prezent numai in perioada fetala si la NN pentru ca este inlocuit progresiv de adipocitul alb in primii 10 ani de viata

are dimensiuni mici, nucleul rotund si situat excentric, citoplasma (RER, REN, ribozomi, aparat Golgi, mitocondrii si microfilamente) mitocondriile sunt lipsite de particulele elementare - cele localizate pe membrana, sunt particule necesare sintezei de ATP, din aceasta cauza adipocitul brun foloseste energia si o disipeaza sub forma de caldura si nu o poate stoca sub forma de molecula macroergica de ATP

18. Substanta fundamentala a tesutului conjunctiv -material amorf, transparent, vascos, localizat intre celule si fibrele tesutului conj

-in HE urmare nu poate fi identificata, de aceea ea poate fi vizualizata numai pe preparatele congelate (colorate cu coloranti bazici sau PAS)

-permite difuziunea O2 si a substantelor nutritive intre patul vascular si tesuturile inconjuratoare

-compozitia chimica are la baza molecule de proteoglicani

glicozoaminoglicanii: polizaharide cu lant lung, formate din unitati repetitive de dizaharide

-au o accentuata incarcatura electrica negativa, datorita gruparilor sulfat si carboxil de pe moleculele zaharidice

-sarcinile negative atrag moleculele de H2O ceea ce conduce la formarea unui gel puternic hidratat, favorizand difuziunea rapida a moleculelor solubile, incetinind difuziunea moleculelor mari si bacteriilor

-dupa caracteristicile gruparilor zaharidice si gradul de sulfatare se clasifica: acid hialuronic (formata din unitati zaharidice), glicozoaminoglicani sulfatati: condroitin-sulfat, dermatan-sulfat, heparin-sulfat, heparina

19. Fibra de colagen -colagenul este proteina care reprezinta peste 30% din greutatea uscata a organismului uman pentru ca are proprietati fizice de tip rezistenta mare la tractiune si flexibilitate, chiar daca sunt lipsite de elasticitate

-pe preparatele proaspete fibrele de colagen apar de culoare alb-sidefie (tendoane, ligamente) sunt niste fibre birefringente (se transforma ireversibil prin fierbere in gelatina) -se coloreaza cu eozina - roz, dar se pot colora cu o mare varietate de colorati (albastru de anilina albastru, Masson verde, Sirius rosu)

-la ME se observa ca fiecare fibra de colagen este alcatuita din subunitati numite fibrile de colagen, in fiecare fibrila sunt prezente benzi clare si intunecate, acest aspect se datoreaza modalitatii de aranjare a moleculelor de colagen numit tropocolagen in interiorul fibrilelor (moleculele de tropocolagen sunt asezate in siruri in modalitate cap-coada si in siruri suprapuse, fiind atasate intre ele prin legaturi covalente)

-aceasta molecula de tropocolagen este o proteina alcatuita dintr-un lant de aminoacizi, in structura colagenului aminoacidul cel mai frecvent intalnit este glicina, iar in structura tropocolagenului pot fi prezenti oricare din ceilalti aminoacizi, in functie de componenta in aminoacizi au fost descrise peste 20 de tipuri de colagen, dar cele mai intalnite si mai bine studiate sunt primele 5 tipuri:

Colagenul de tip I: aminoacizii sunt dispusi in lanturi numite lanturi alfa (3 lanturi) rasucite unul in jurul celuilalt sub forma unui triplu helix

exista 2 lanturi alfa identice denumite alfa 1 si un lant diferit alfa 2, fiecare al treilea aminoacid este in aceste lanturi glicina, alti aminoacizi bine reprezentati sunt prolina (12%) si hidroxiprolina(10%)

Localizari: dermul pielii, la nivelul dentinei, oase, tendoane, ligamente, la nivelul capsulelor de organ si are cea mai larga raspandire din organism

Colagenul de tip II: difera prin aceea ca este alcatuit din 3 lanturi alfa identice

Localizari: cartilajul hialin, cartilajul elastic (asigura rezistenta la presiune a acestor structuri)

Colagenul de tip III: alcatuit din 3 lanturi alfa identice, colagen care formeaza fibrile mai subtiri decat cel de tip I, un colagen care asigura elasticitate si suport structural organelor Localizari: stroma hepatica, stroma rinichiului, plaman, uter, in jurul vaselor de sange si in jurul miocitelor

Colagenul de tip IV: tip special de colagen pentru ca nu alcatuieste fibrile

Localizare: structura membranelor bazale, la nivelul tesuturilor epiteliale, la nivelul rinichiului si cristalinului

Colagenul de tip V: colagen care intra in alcatuirea stromei diferitelor organe, asociat cu functia de suport structural

20. Fibra elastica -limiteaza destinderea excesiva si previn ruperea tesuturilor, prin proprietatile lor elastic

-sunt fibre mai subitri decat cele de collagen, dispuse sub forma de retele tridimensionale

-se coloreaza slab cu eozina si nu pot fi diferentiate de cele de colagen, pentru evidentiere se folosesc coloratii special (orceina-rosu brun, rezorcin-fuxina rosu)

-localizarea este in ligamentele elastice ale coloanei vertebrale, in tunica media a arterelor elastic, in cartilajele elastic ale laringelui si perialveolar, in parenchimul pulmonar

-in structural lor sunt prezente

elastina: proteina bogata in glicina si continut scazut de hidroxiprolina, este singura care contine desmozina, izodesmozina (aminoacizi cu molecula mare, responsabili de realizarea legaturilor covalente dintre molecule si elastina)

-structura rasucita a elastinei ii permite intinderea acesteia si revenirea la forma initiala dupa incetarea actiunii fortei de intindere

-in ME apare ca o structura amorfa, cu densitate slaba la fluxul de electroni

microfibrile: alcatuite din glicoproteine fibrilare, dense la fluxul de electroni, apar primele in fibra elastic si orienteaza dezvoltarea lor

-in fibra matura, sunt localizate in interiorul si exteriorul fibrei

21. Fibra de reticulina -sunt asemanatoare fibrelor de colagen, alcatuite din molecule de colagen tip III

-sunt subtiri, 20 nm, se organizeaza in benzi groase

-in HE nu se diferentiaza de cele de colagen, pentru evidentierea lor se foloseste coloratia PAS care pune in evidenta prezenta gruparilor zaharidice din structura fibrei /impregnare argentica negru

-in tesut se organizeaza sub forma de retea tridimensionala, in ochiurile careia se dispun parenchim si vasculare, ele sunt fibre ramificate, anastomozate si prezinta nodozitati pe traiect

-localizarea este la nivelul memnbranelor bazale, in jurul adipocitelor, a vaselor mici de sange, a nervilor, fibrelor musculare netede (ele formeaza stroma organelor hemolimfopoietice cu exceptia timusului)

22. Tesuturi conjunctive tinere Tesutul mezenchimatos: prezent la embrion si fat

substanta fundamentala abundenta, componenta fibrilara este foarte slab reprezentata sau absenta, celulele pe care le contine sunt celule mezenchimale nediferentiate sau celule reticulare

celulele au aspect caracteristic stelat si ofera aspect reticulat tesutului, insa in stadii mai avansate de dezvoltare aceste celule isi retracta prelungirile citoplasmatice si incepe procesul de fibrinogeneza, mezenchimul se va diferentia cel mai frecvent in t conj lax la adult

Tesutul conjunctiv mucos/gelatina Wharthon: prezent in cordonul ombilical, la adult foarte mica raspandire(pulpa dintilor temporari sau in nucleul pulpos al discurilor intervertebrale)

substanta fundamentala abundenta, puternic hidratata si de consistenta gelatinoasa, contine mult acid hialuronic si este PAS pozitiva. Are putine celule conjunctive, iar componenta fibrilara este si ea redusa numeric si este reprezentata in special de fibre de reticulina si mai putin fibre de colagen subtiri

functia indeplinita de acest tesut este aceea de protectie a vaselor ombilicale impotriva fortelor de presiune externa care le-ar putea afecta

23. Tesuturi conjunctive lax 2.Tesuturile conjunctive adulte, sunt caracteristice individului adult si care se subimpart in 2 categorii:

a) tesuturile conjunctive propriu-zise Tesut conjunctiv lax cea mai raspandita varietate, se gaseste in jurul vaselor de sange, in jurul fibrelor nervoase, formeaza structura de sustinere a epiteliilor si a mezoteliilor, intra in structura lectomeningelor (piamater si arahnoida), formeaza corionul si submucoasa tubului respirator, digestiv, urinar etc, intra in alcatuirea stratului papilar al dermului si umple spatiile dintre organele interne

microscopic are un aspect relativ dezorganizat pentru ca cele 3 componente ale sale, celule, fibre, substanta fundamentala sunt prezente in proportii relative egale, vascozitatea substantei fundamentale este moderata si aceasta substanta fundamentala include toate tipurile de celule precum si toate tipurile de fibre (dispozitie in retea)

este foarte bine vascularizat si prin aceasta asigura nutritia epiteliilor prin populatia celulara pe care o contine indeplineste si functie de aparare imunologica, functie care se manifesta impotriva antigenelor care patrund in organism fie pe cale directa sau pe cale hematogena

24. Tesutul conjunctiv dens ordonat ( definitie, structura, exemple) fibrele de colagen au dispozitie paralela una cu cealalta, iar dispozitia se face in functie de fortele mecanice care actioneaza pe zona respective, in acest caz tesutul este insa mult mai putin vascularizat, de obicei se hraneste prin difuziune, acest tesut formeaza structuri care indeplinesc o functie mecanica si care sunt situate in locul de tractiune si presiune maxima cum ar fi: tendoanele, ligamentele si aponevrozele

tendonul face legatura intre muschi si os, fibrele de colagen se organizeaza in benzi groase numite fibre tendinoase in interiorul carora sunt prezente fascicule de dimensiuni mai mici primare si prin solidarizarea lor apar fasciculele secundare de collagen, in jurul acestor fascicule exista membrane de delimitare formate din t conj lax = endotenoniu in jurul fasciculelor primare, iar in jurul celor secundare membrana = peritenoniu

tendonul este inconjurat la exterior de o alta capsula conjunctiva = epitenoniu, iar printre fibrele tendinoase se gasesc siruri de celule de tip fibroblast = tenocite, celule cu nucleu aplatizat si citoplasma extinsa sub forma unor expansiuni care inconjoara fibra de colagen = prelungiri alare

substanta fundamentala in acest tesut este redusa, ligamentele fac legatura intre oase, structura histologica este asemanatoare tendonului, dar dispozitia paralela a fibrelor nu este la fel de riguroasa

in unele localizari (ligamentele intervertebrale unde este necesara o elasticitate crescuta) printre fibrele de colagen sunt prezente si fibre elastice, iar aponevroza formeaza si este o structura membranara de protectie localizata la exteriorul muschilor, fibrele de colagen paralele intre ele sunt insa dispuse pe mai multe planuri, intre planuri diferite existand un unghi de 90 de grade, solidarizarea dintre acestea facandu-se cu niste fibre de ancoraj care imbunatatesc rezistenta la tractiune a acestui tesut, substanta fundamentala este putina si celulele reduse numeric

25. Tesut conjunctiv elastic Tesuturile conjunctive in care predomina fibrele elastic (t conj elastic): pe langa predominanta fibrelor de elastina in acest tesut pot fi prezente si putine fibre de collagen, in populatia celulara gasim fibroblasti redusi numeric, citoplasma putin abundenta si nuclei ovalari

Tesutul conjunctiv elastic neordonat: in care fibrele elastice sunt dispuse fara o orientare precisa este destul de rar intalnit in organism, de exemplu in peretele corzilor vocale inferioare si in peretele alveolelor pulmonare. Fibrele elastice sunt ramificate, orientate in directii diferite si de obicei elicoidal in jurul alveolelor (fibrele din peretele alveolar au rolul de a ajuta in expir eliminarea aerului din alveolele pulmonare)

Tesut conjunctiv elastic lamellar: fibrele elastice sunt organizate in benzi mai groase cu orientare paralela, cu traiect ondulat, celulele sunt reprezentate de fibroblasti insa pot fi prezente si alte tipuri celulare, substanta fundamentala putina. Printre benzile de fibre elastice se gasesc insule de t conj lax, localizarea acestui tip de tesut este data de tunica medie a arterelor mari de tip elastic, formeaza limitantele elastice interna si externa din peretii vasculari, intra si in structura ligamentelor intervertebrale

26. Tesutul conjunctiv reticular Intr-un t conj pot sa predomine nu numai fibrele de colagen, ci si celelalte tipuri, de exemplu atunci cand fibrele de reticulina sunt cele predominante denumim tesutul conjuctiv reticular, care la randul lui se prezinta sunt 2 forme:

T conj reticular spongios (neordonat) contine numeroase fibre de reticulina organizate intr-o retea tridimensionala pe care se ancoreaza atat celulele reticulare dar si alte tipuri de cellule (limfocitele), substanta fundamental este relativ putina, asigura suportul morfologic pentru variate tipuri celulare si filtrarea fluidelor (limfa, sange)

Localizarea: alcatuieste stroma organelor hemolimfopoetice cu exceptia timusului, prezent si in mucoasa digestiva, respiratorie, precum si in jurul sinusoidelor hepatice

T conj reticular lamelar (ordonat) presupune predominanta fibrelor de reticulina cu orientare paralela care alcatuiesc lamele membraniforme

Localizarea: structura membranelor bazale, structura glandilemului, in jurul adipocitelor si al fibrelor musculare

27. Tesutul adipos b)tesuturi conjunctive specializate Tesutul adipos tesut specializat pentru stocarea de lipide, este o varietate de t conj in care predomina celulele numite adipocite, alaturi de ele sunt prezente fibre de reticulina care se dispun sub forma unei retele dense in jurul adipocitului, unde formeaza o structura asemanatoare membranei bazala

substanta fundamentala este foarte slab reprezentata, functia este de a stoca lipide avand in vedere ca ele sunt principala resursa energetica a organismului.

adipocitele se grupeaza in tesut in niste lobi si lobuli adiposi numiti paniculi care sunt delimitati de niste fibre conjunctive de grosime variabila care contin si elemente vasculare, este foarte bine vascularizat si inervat, contine multe terminatiuni adrenergice si polinergice, dovada faptului ca are o activitate metabolica intensa. In functie de localizare, morfologie si fiziologie se clasifica in 2 tipuri:

Tesutul adipos alb: tesutul cel mai abundent prezent la adult, formeaza hipodermul, la copii formeaza un strat continuu subcutanat cu rol principal de izolator termic, pe cand la adult se dispune diferit in functie de sex, varsta si aport caloric individual

- are o origine dubla pentru ca adipocitul se poate forma din celula mezenchimala nediferentiata formand tesutul adipos primar/structural sau se poate forma din fibroblast sau histiocit care se incarca cu grasime neutral si formeaza tesutul adipos secundar/grasimea de rezerva (acesta se lizeaza primul in stari de denutritie sau inanitie)

- adipocitul alb stocheaza lipidele sub forma de trigliceride, acestea sufera modificari chimice in mod continuu, acizii grasi pe care ii elibereaza reprezinta o sursa de energie chimica atat pentru metabolismul celular insa reprezinta si o sursa de materie prima pentru sinteza fosfolipidelor care sunt componenta majora in structura membranelor celulare

-factorii care influenteaza depozitarea grasimilor pot fi: dieta hipercalorica, hormonali (insulina stimuleaza captarea glucozei in adipocit si sinteza trigliceridelor din carbohidrati, in sens invers grasimile pot fi mobilizate din adipocit fie prin inaintie sau pot prelungit sau prin exercitii fizice prelungite, factori endrocrini de tipul noradrenalina, ACTH si glucagon sau sub influenta hormonilor tiroidieni) Tesutul adipos brun: caracteristic speciilor care hiberneaza dar poate fi rar intalnit la fat si la NN unde se localizeaza in axila, regiunea gatului, mediastinului si in jurul hilului renal, este caracterizat de predominanta celulelor grupate in lobuli, substanta fundamentala redusa cantitativ, este bine vascularizat si inervat in special prin terminatiuni nervoase amielinice

-activitatea metabolica este mult mai intensa pentru ca in conditii de temperatura scazuta sistemul nervos autonom simpatic determina in mitocondrii decuplarea mecanismului orientat catre sinteza de ATP si determina eliberarea energiei acumulate sub forma de caldura si datorita numeroaselor vase de sange din tesutul adipos brun caldura produsa este transferata mai departe intregului organism

28. Cartilagiul hialin -Matricea extracelulara in care sunt incluse fibrele conjunctive si substanta fundamentala.

in functie de caract. acestei matrici extracelulare tesutul cartilaginos este impartit in 3 vcarietati:

1. Cartilajul hialin cea mai rasp. varietate de tesut cartilaginos din organism, este prezent la embrion si fat unde in primele luni de viata alcatuieste intregul schelet. La adult cart. hialin formeaza cart. articulare, cart. costale, cart. cailor respiratorii superioare (ex trahee si bronhii extralobulare), alc. septul nazal, cart. diafizo-epifizar (cart de crestere) formeaza apendicele xifoid precum si unele din cartilajele laringelui (cart. tiroid, cricoid, aritenoid). Apare la ochiul liber culare alb-albastrui este un tesut compact, dur si elastic.

Componente

Celule de cart. hialin ( condroblaste. Ele iau nastere prin diferentiere din celula mezenchimala dar se pot forma si prin metaplatia mezoblastului. Este o celula ovalara, membrana este faldurata, nucleul este situat excentric in celula cu nucleol proeminent si citoplasma bazofila. Organitele prezente in citoplasma sunt de tipul RER si aparat golgi sunt bine dezvoltate, citoplasma contine foarte rar si incluziuni lipidice sub forma de picaturi, rolul acestor celule ca si la fibroblast este acela de a sintetiza componenta fibrilara a cartilajului si componente ale subst. fundamentale in plus celulele retin si pastreaza o mare capacitate de diviziune.

Aceste celule sunt localizate in matrice in niste spatii denumite lacune (condoplaste). In interiorul lacunelor, celulele pot fi prezente fie singure sau in grupuri. Aceste grupuri de celule se numesc grupuri izogene (aceeasi celula parentala). Celuele dintr-un grup iau nastere din diviziunea unei singure celule care se divide in mod repetat.

In functie de modalitatea de aranjare a celulelor in grupuri au fost descrise 2 tipuri de grupuri si anume : grupuri izogene axiale in care condrocitele sunt dispuse liniar si grupuri izogene coronare in care condrocitele sunt dispuse radiar sau circular.

Condrocitele sunt cel. mature ale cart., nu prezinta prelungiri citoplasmatice, nucleu sit central si hipercrom. In citoplasma organitele implicate in sinteza proteica sunt mai slab reprezentate, citoplasma contine picaturi lipidice si incluziuni de glicogen.

Fibrele din cart. hialin sunt fibre de colagen II. Acest colagen se dispune sub forma de fibrile subtiri care nu se organizeaza in benzi groase de obicei. Dispunerea lor este sub forma de retea sau uneori orientarea lor depinde de fortele care se exercita pe piesa de cart. Fibrele de colagen au indice de refractie aproape egal cu substanta fundamentala (se vad greu).

Substanta fundamentala, este abundenta in tesutul cart. o descriem ca fiind bazofila, PAS pozitiva si metacromatica, caract. sale sunt continutul mare de apa, impregnarea cu saruri minerale si cu subst. organice. Compozitia chimica este reprezentata de glicoz-amino-glicani (GAG). Din GAG predomina condroitin sulfatul si ac. hialuronic mai putin celelalte molecule sulfatate. Alte molecule prezente sunt proteoglicanii (proteina la care se ataseaza GAG). Se ancoreaza pe molecula foarte lunga de Ac.hialuronic, iar elementele care asigura legarea acestor componente intre ele sunt glicoproteine de tipul fibronectina si condronectina (proteine de legatura) si care leaga elementele de matrice intre ele precum si matricea de componenta celulara.

Fluidul tisular care este un ultrafiltrat de plasma sanguina si care asigura nutritia cartilajului.

In jurul celulelor se afla capsule (Care nu sunt capsule efectiv) care se coloreaza inchis datorita glicoproteinelor sulfatate.

29. Cartilagiul elastic 2. Cartilajul elastic are in stare proaspata o culoare galbuie si o flexibilitate mai mare decat cart. hialin, struct. cart. elastic include celule condroblaste si matrice extracelulara cu deosebirea ca in matrice sunt prezente numeroase fibre elastice , ele sunt ramificate si anastomo. alcatuind o retea d estul de densa.

Pt. a evidentia fibrele elastice se folosesc (orceina sau rezorcin fucsina). Ca si la cart. hialin fiecare piesa de cart. este inconjurata de pericondru.

Cart. leastic este prezent la niv. pavilionului auricular. Formeaza cea mai mare parte a peretelui conductului auditiv extern, peretii trompei lui Eustachio, aripile nazale si intra in alcatuirea unor cart laringiene. De obicei formeaza cart. mici (apofizele sau vf. cart aritenoide, cart corniculate si cart. cuneiforme). Dintre toate cart. mari laringiene exista 1 singur elastic si anume cart. epiglotic.

Tesutul asigura un suport flexibil pt. toate structurile in componenta carora se afla.

30. Cartilagiul fibros 3. Cartilajul fibros (sau fibrocartilaj) pt usurinta intelegerii aspectului microscopic el este definit ca fiind o asociere intre 2 tipuri de tesuturi, tesut conjunctiv dens fibros in care predomina fibrele de colagen tip I organizate in benzi groase cu orientare relativ paralela si care se pot intretaia la intretaierea lor apar niste spatii in care se localizeaza insule de tesut de cartilaj hialin.

In subst. fundamentala sunt prezente cant. egale de condroitinsulfat si dermatan sulfat, grupurile izogene sunt predominant axial, sunt putine pe unitate de suprafata.

Pericondrul lipseste in aceasta varietate de cartilaj.

Localizare: in zonele care necesita rezistenta mare si care sunt supuse actiunii unor factori mecanici importanti si este prezent in locurile in care este necesara o mobilitate redusa (ex: la nivelul simfizei pubiene, alcatuieste discul fibros de la niv. discurilor intervertebrale, alcatuieste discurile articulare din art. sterno-claviculara si din a. temporo-mandibulara, in art. genunchiului la niv. meniscurilor si in zonele de legatura dintre tendon si os)

31. Pericondrul Pericondrul este o membrana conjunctiva care acopera la ext. piesele de cartilaj (cu unele exceptii). Din punct de vdr histologic (microscopic) pericondrul este format din 2 straturi suprapuse :

1. Un pericondru extern (superficial) este un strat predominant fibrilar, el contine numeroase fibre de colagen si foarte rare fibre elastice, printre ele afalndu-se putine celule de tip fibroblast. In patura externa sunt prezente numeroase vase de sange responsabile pt. hranirea piesei de cartilaj.

2. Un pericondru intern (profund)

El reprezinta un strat predominant celular, celulele prezente sunt maj. de tip fibroblast, contine si foarte putine fibre de colagen. Vasele de sange sunt relativ reduse numeric.Fibroblastele din pericondrul intern au capacitatea de a se diferentia in condroblase, de aceea se mai numeste si strat condrogenic, el asigura crestearea in grosime sau apozitie a cartilajului.

Acest pericondru lipseste in cartilajele articulare deoarece acestea se hranesc prin difuziune chiar prin lichidul sinovial.

32. Celulele tesutului osos (fara osteoclast) 1.Celule osteoprogenitoare sunt slab diferentiate, localizate pe suprafata piesei osoase in periost si la nivelul endostului. Au aspect pavimentos, nuclei ovalari si citoplasma redusa cantitativ. Sunt celule care sunt capabile de diviziuni mitotice si de diferentiere in ele putandu-se transforma in osteoblaste.

2.Osteoblaste sunt celule tinere, ele sunt specializate in sinteza componentei fibrilare a tesutului osos si specializate in sinteza substantei fundamentale. Sunt localizate la suprafata pieselor osoase in locurile unde umreaza sa se formeze matrice osoasa. Are de obicei forma cubica cu un diam 20 microni, nucleu sferic situat central, nucleoli proemineti (1-2), fiind o celula care sintetizeaza proteine din fibre conjunctive prezinta citoplasma intens bazofila bogata in ribozomi RER, complex golgi si mitocondrii. Important in citoplasma este prezenta unei enzime (fosfataza alcalina) ea este cea care initiaza procesul de mineralizare a matricei osoase prin cca. de a precipita sarurile de Ca. Citoplasma contine si alte enzime atp-aza sau enzime din categ. oxidoreducatoare. Osteoblastul este celula care produce matrice osoasa. Factorii care stimuleaza depunerea matricei osoase sunt calcitonina, hormonul de crestere (somatotrop) si hormonii tiroidieni. Matricea se depune progresiv in jurul celulei, pana cand aceasta este complet inconjurata de prorpiul produs de secretie, in acest moment celula se transforma in osteocit care este celula matura a tesutului osos si care ramane localizata in niste spatii sapate in matrice numite lacune sau osteoplaste.

3.Osteocitul reprezinta celula matura a tesutului osos, are forma stelata, pt ca prezinta numeroase prelungiri citoplasmatice. Corpul celular ovalar este situat in lacune, au diam. pana la 15 microni. Nucleul acestora este aplatizat, iar citoplasma mai slab bazofila contine Rer,mitocondrii, aparat golgi si lizozomi. Prelungirile citoplasmatice ale osteocitelor raman inclavate in niste spatii inguste ale matricei numite canaliculi ososi. In interiorul acestor canaliculi, prelungirile citoplasmatice se afla in legatura unele cu celelalte prin niste jonctiuni de comunicare de tip gap. Osteocitului poate functiona atat ca celula secretorie care produce elemente de matrice osoasa, dar poate functiona si ca celula absorbanta care lizeaza si reabsoarbe componenete de matrice, activitatea ei fiind relativ redusa. Parathormonul stimuleaza activitatea osteolitica a osteocitului si dezvoltarea lizozomilor in citoplasma.

33. Osteoclastul .Osteoclastul reprezinta un sincitiu multinucleat. Este un sincitiu ce poate contine intre 2-50 nuclei si sunt niste structuri a caror functie principala este resorbtia si remodelarea osoasa (se ocupa cu distrugerea de matrice). Tesutul osos este in continua formare si distrugere. Aspectul tesutului osos este rezultanta a echilibrului dintre procesul de formare si distrugere de matrice. Osteoclastul apartine sistemului mononuclear fagocitar deoarece deriva din monoblastul din maduva si din monocitele circulante si au ca functie principala fagocitoza. Diam de pana la 100 microni. Sunt localizate pe suprafata pieselor osoase in niste depresiuni numite lacune Howship (?). Lacunele howship sunt indicativul microscopic al functiei lor fagocitare. Citoplasma este abundenta acidofila, numerosi lizozomi si mitocondrii precum si un aparat Golgi bine dezvoltat. Membrana celulara este puternic faldurata pe fata orientata catre matricea osoasa. In spatiile dintre faldurile citoplasmatice se elibereaza numeroase enzime (fosfataza acida, sau hidrolaze), enzimele realizeaza dezintegrarea matricei osoase si elibereaza din matrice ionii de Ca. Acest proces se numeste proces de resorbtie osoasa. Parathormonul este hormonul care stimuleaza reabsorbtia osoasa si restabileste nivelul calcemiei. Antagonistul sau calcitonina stimuleaza formarea de matrice osoasa si depunerea de Ca in oase.

34. Substanta fundamentala a tesutului osos -Matricea extracelulara este alcatuita dintr-o componenta organica numita si osteolit si o componenta anorganica in proportie de aprox 50% pt fiecare.

-Componenta organica contine substanta fundamentala si fibrele. Substanta fundamentala este formata din glicozaminoglicani de tipul condroitinsulfat si keratan-sulfat, proteine atat de legatura cat si fosfoproteine si sialoproteine precum si cantitati foarte reduse de proteoglicani si foarte putine lipide.

-Fibrele sunt reprezentate de colagen tip I si reprezinta peste 90 % din componenta organica. Au acelasi indice de refractie cu subst fundamentala. Ele nu se diferentiaza pe preparatele obisnuite de rutina, in osul matur ele au o dispozitie ordonata, paralela in functie de fortele care se exercita pe piesa osoasa respectiva. Aceste fibre de colagen impreuna cu subst. fundamentala care le uneste, formeaza in structura osului niste structuri numite lamele osoase. Aceste lamele au o grosime de pana la 12-15 microni, in interiorul carora fibrele sunt asezate paralel insa se afla sub un anumit unghi fata de fibrele din lamelele invecinate.

-Componenta anorganica este reprezentata de sarurile minerale de Ca si P alaturi de care sunt prezente in cant mai mici saruri de Mg, K si Na. Aceste saruri de Ca se organizeaza in matrice sub forma cristalelor de hidroxiapatita. Ele au forma ascutita (acciforma) si se ataseaza de componentele de subst. fundamentala.

-Greutatea componentei anorganice reprez 75% din greutatea intregului os iar componenta organica restul.

35. Tesut osos compact -Tesutul osos compact este variatetaea cu cea mai mare raspandire in organism. Este localizat in diafiza oaselor lungi precum si in corticala oaselor scurte unde impreuna cu tesutul osos fibros formeaza o structura dura.

-Este un tesut rezistent si foarte bine adaptat pt a rezista la actiunea fortelor mecanice.

-Indicativul microscopic al tesutului osos compact sunt sistemele haversiene numite si osteoane.

-Sistemul Havers sau osteonul este o unitate de forma cilindrica centrata de un canal vascular numit canalul Havers si care este inconjurat de 7-14 lamele osoase cu dispozitie concentrica fata de axul osteonului.

-Acest osteon are orientare paralela cu canalul medular central al osului lung in diafiza acestuia.

-Lacunele sau osteoplastele sit. in grosimea sau intre lamele comunica prin canaliculi ososi. Canaliculii ososi din lamela interna a osteonului se deschid in canalul Havers si prelungirile osteocitelor pot venii in contact cu celulele conjunctive din interiorul canalului. Pe alta parte canaliculii din lamela externa nu trec in afara osteonului ci se recurbeaza, raman in lamela din care au luat nastere si vin in legatura cu osteoplastele din acea lamela.

-Fibrele de colagen sunt orientate paralel una cu cealalta in interiorul unei lamele, dar sunt orientate sub un anumit unghi fata de fibrele din lamelele invecinate. Aceasta orientare caract. tesutul osos matur si care confera un aspect microscopic caracteristic la examinarea in lumina polarizata. Acest aspect caracteristic este descris cu aspectul crucii de malta care arata o alternanta de zone clare si intunecate de forma bratelor crucii si care arata maturizarea tesutului osos si dispunerea ordonata a fibrelor de colagen.

-Sistemele havers invecinate comunica intre ele prin niste canale de legatura cu directie oblica numite canale Volkmann, ele sunt tot canale vasculare, sunt si ele tapetate de endost, dar nu sunt inconjurate de lamele osoase.

36. Tesut osos spongios -Tesutul osos spoingios este format din trabecule sau travee conjunctive de tip osos care sunt ramificate si anastomo. si care formeaza o retea care delimiteaza spatii numite areole de forme si dimensiuni variate.

-Traveele osoase sunt formate la randul lor din lamele osoase.

-Areolele tesutului osos sunt tapetate de endost, ele contin tesut conjunctiv, vase de sange si terminatiuni nervoase si pe langa acestea in functie de varsta contin maduva osoase fie rosie (copii si tineri) maduva osoasa galbena cu tesut adipos (adult) sau maduva cenusie (la batrani).

-tesutul osos spongios este adaptat la forte mecanice dar nu de intensitate foarte mare si care se exercita din mai multe directii. Prezenta areolelor determ. o rezistenta scazuta a acestui tesut osos, el putand fi usor distrus.

-Este localizat de epifizele oaselor lungi, zona centrala a oaselor scurte si in diploia a oaselor late.

37. Periost si endost Periost

-Tapeteaza la exterior piesa osoasa, este o membrana conjunctiva alcatuita din 2 straturi : periostul extern cu structura predominant fibrilara in care predomina fibrele de colagen orientate longitudinal, contine putine fibre elastice si putine fibroblaste in schimb este bogat in vase de sange, terminatiuni nervoase si chiar corpusculi incapsulati.

-Periostul intern este un strat predominant central cu celule de tip fibroblast care pastreaza cca. de transformare in osteoblaste.

-In periostul intern sunt prezente si fibre de colagen, desi reduse numeric o parte dintre ele patrund in subst. fundamentala a tesutului osos si ancoreaza periostul de os. Acestea se numesc fibrele Sharpey.

-Functiile pe care le indeplineste periostul :

nutritie/vascularizatie

functie de protectie (prin structura conjunctiva a membranei)

functia osteogenica (prin populatia celulara din periostul intern)

in caz de fracturi intervine in formarea calusului, iar in aabsenta lui tesutul osos se necrozeaza fiind lipsit de vasele de la acest nivel.

Endostul

-Este o membrana conjucntiva mai subtire care tapeteaza toate cav. interne ale osului (cav medulara di diafiza oaselor lungi, areolele din tesutul osos spongios precum si lacunele sau osteoplastele din tesutul osos compact).

-Este alcatuit din fibre conjunctive subtiri si din celule osteo-progenitoare cu substanta fundamentala extrem de redusa cantitativ.

-In viata intra-uterina el are o activitate osteogena, aceasta se pastreaza si la adult dar la un nivel foarte scazut.

38. Histoarhitectonia unui os lung -Pe o sectiune transversala se identifica in diafiza urmatoarele elemente:

central se afla canalul medular tapetat de endost si care contine maduva osoasa.

de jur imprejurul canalului un sistem format din 5-10 lamele osoase denumit sistemul fundamental intern.

zona centralaa diafizei si cea mai voluminoasa este alcatuita din numeroase sisteme haversiene, orientate de-a lungul diafizei si paralel cu canalul medular intre acestea aflandu-se sistemele inter haversiene (sau intermediare) care nu sunt altceva decat reminiscente ale unor osteoane mai vechi rezultate prin actiunea osteoclastica. Sunt fragmente de lamele osoase sub forma unor arcuri, necentrate de canale Havers si umplu spatiile dintre osteoane. Atat sistemele Havers impreuna cu sistemele inter-haversiene formeaza componenta cea mai dura si rezistenta a diafizei. In jurul acestora catre exterior exista un nou sistem de lamele care formeaza sistemul fundamental extern, ele sunt localizate sub periost si alcatuiesc un strat relativ subtire in care ramificatii ale canalelor Volkmann se indreapta spre periost.

la exterior membrana conjunctiva mai groasa, periostul cu rol in hranirea si formarea tesutului osos.

39. Osificarea encondrala1. Osificare encondrala (sau de cartilaj). Este un mecanism care presupune formarea de tesut osos plecand de la un model de cartilaj hialin . Celula de la care se pleaca este celula cartilaginoasa si modelul de cartilaj. Este mecanismul prin care se fomreaza maj. oaselor din organism si caracterizeaza in special oasele lungi. In timpul vietii intra-uterine, perioada embrionara si fetala, tot scheletul este alcatuit din cartilaj hialin. Acesta incepe sa se transforme in tesut osos numai dupa nastere. Primele semne ca tesutul cartilaginos se transforma in teusut osos apar la nivelul pericondrului cand foita interna numai da nastere condroblastelor si dimpotriva incepe sa dea nastere osteoblastelor. Acestea depun matrice osoasa si formeaza un inel osos in jurul modelului de cartilaj. Al doilea punct in care osificarea este evidenta se afla in mijlocul diafizei viitorului os lung unde condroblastele incep sa se divida cu o rata mare, numarul acesta crescut de celule determina aranjarea lor in coloane paralele si formeaza asa numita zona de cartilaj seriat sau zona de proliferare. Aceste condroblaste se hipertrofiaza, zona poarta numele de zona de maturare sau de cartilaj hipertrofiat. Ele nu se mai divid in acest moment, volumul lor foarte mare determina ca in matrice, spatiile ocupate de acetea sa fie din ce in ce mai reduse, hranirea devine deficitara, ele se necrozeaza si mor. In aceasta zona in care raman numai cavitati, patrund din periost muguri vasculari si odata cu acesti muguri vasculari ajung in aceste spatii si celule conjunctive care au cca. de diferentiere in osteoblaste. Aceste celule se depun pe resturile de matrice, se transforma in osteoblaste si incep sa depuna matrice. Aceasta zona se numeste zona de vascularizatie si eroziune. Odata ce matricea este depusa se formeaza zona osteoida in care matricea osoasa este nemineralizata, urmeaza un proces de mineralizare, si zona se transforma in zona osiforma (os imatur) si prin procese de remaniera osoasa se dezvolta zona osificata (os matur). Procesul continua din mijlocul modelului de cartilaj catre periferia acestuia pana cand diafiza este complet osificata. Al doilea centru de osificare apare si in epifizele oaselor lungi, procesul de crestere a a cestui os lung continua pana la 16-18 ani, timp in care intre diafiza si epifiza ramane constant placa diafizo-epifizara formata exclusiv din tesut cartilaginos. 40. Numarul, forma, dimensiunea si culoarea hematiilor 41. Hematia - structura microscopica 42. Polimorfonuclearul (granulocitul) neutrofil 43. Polimorfonuclearul (granulocitul) bazofil 44. Polimorfonuclearul ( granulocitul) eozinofil 45. Limfocitul 46. Monocitul 47. Plachetele sangvine 48. Conceptii privind formarea elementelor figurate ale sangelui 49. Eritropoeza 50. Granulocitopoeza 51. Fibra musculara striata scheletala in MO 52. Sarcomerul 53. Fibra musculara neteda 54. Morfologia contractiei musculare 55. Inervatia motorie a tesutului muscular striat scheletal 56. Miocard ( fara tesut nodal) 57. Miocardul specific (tesutul nodal) 58. Endocardul, pericardul, scheletul cardiac si valvulele inimii 59. Artere de tip elastic 60. Artere de tip muscular 61. Arteriole 62. Vene 63. Capilarul sanguin de tip continuu (tip I) 64. Capilarul sanguin fenestrat si sinusoid 65. Pericarionul 66. Dendrite si axonul 67. Clasificarea morfologica a neuronilor 68. Clasificarea functionala a neuronilor 69. Nevroglia centrala 70. SinapsaPAGE 10


Recommended