COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMICGH.CHIŢU CRAIOVA

PROIECT ATESTATPENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

LICEU,NIVEL 3CALIFICARE PROFESIONALA :

TEHNICIAN COMERCIANT

COORDONATORProf.ANCA STEFANESCU

Elev IVAN ALINA

Cls XIII-aI

-2013-

CUPRINS

CAPITOLUL 1PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

1.1 Prezentarea generală a SC “NICVIRSOR”SRL din

punct de vedere juridic.

1.2 Prezentarea generală a SC” NICVIRSOR” SRL din

punct de vedere organizatoric.

CAPITOLUL IIEVIDENTA OPERATIVA PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI

2.1Noţiunea, conţinutul şi funcţiile balanţei de verificare

2.2Documente de evidenţă primară şi operativă

privind intocmirea balantei

CAPITOLUL III EVIDENŢA CONTABILĂ PRIVIND OPERAŢIILE DE INTOCMIRE A BALANTEI

3.1 Tipurile de balante folosite in contabilitate.

3.2 Contabilitatea sintetică şi analitică a operatiilor de

intocmire a balantei de verificare

3.3 Studiu de caz oferit de contabilitatea societăţii studiate

BIBLIOGRFIEANEXE

2

ARGUMENT

Operaţiile economice care se realizează zi de zi într-o unitate economică se înregistreză în

conturi. În orice moment al activităţii economice, fiecare cont în parte pune în evidenţă

situaţia elementelor patrimoniale: existenţele la începutul perioadei, creşterile, micşorările,

totalul mişcărilor cumulate de la începutul anului, dar şi existenţele finale.

Necesităţile de conducere, control şi analiză a activităţii unităţilor patrimoniale impun

generalizarea şi prezentarea, într-un tablou de ansamblu, a întregii activităţi desfăşurate.

Metoda contabilităţii impune ca periodic, şi în mod obligatoriu cu ocazia elaborării bilanţului,

să se facă verificarea exactităţii înregistrărilor făcute în contabilitate, cît şi a calculelor

efectuate cu ocazia determinării rulajelor, sumelor totale şi a soldurilor conturilor.

Mi-am ales această lucrare deoarece consider ca prin intocmirea balanţei de verificare se

poate estima lunar situaţia unei societăţi astfel incât până la sfârşitul anului,când se

întocmeşte Bilanţul final,administratorul firmei să-şi facă un calcul referitor la situaţia

rezultatului exerciţiului care poate fi profit sau pierdere.Prin evaluarea lunară,se poate calcula

necesarul financiar pentru dezvoltarea societăţii,prin diminuarea cheltuielilor diferite la nivel

de firmă,astfel încât societatea să-si menţină potenţialul pe piata comercială .indiferent de

tendinţele de dezvoltare ale agentului economic,

Balanţa de verificare concentrează informaţiile din toate conturile folosite în

contabilitatea curentă a unităţii. Această legătură se concretizează în faptul că datele din

bilanţul anual reprezintă soldurile finale ale conturilor, preluate din balanţa de verificare

prelucrate şi grupate conform necesităţilor de întocmire a bilanţului. Soldurile iniţiale ale

conturilor la începutul anului sunt preluate din bilanţul anual, potrivit principiului

intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să corespundă cu bilanţul

de închidere a exerciţiului precedent.

Cuprinzînd, sub forma centralizată, toate datele privitoare la existenţele şi mişcările

elementelor patrimoniale înregistrate în conturile sintetice şi analitice, pe o anumită perioadă

3

de timp, balanţa de verificare asigură compararea datelor de la începutul unei perioade de

gestiune cu cele de la sfîrşitul ei şi cu alte perioade de gestiune expirate. Astfel, se pot stabili

schimbările produse în mărimea şi structura patrimoniului economic, eficienţa plasării

resurselor etc..

4

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

1.1 Prezentarea generală a SC “NICVIRSOR”SRL din punct de vedere juridic.

1.2 Prezentarea generală a SC “NICVIRSOR”SRL din punct de vedere

organizatoric

Societăţile comerciale sunt unităţi patrimoniale cu personalitate juridică,create prin libera

voinţă şi iniţiativă a investitorilor;fiind deplin autonome in raport cu terţii.

Obiectul de activitate al SC , ca şi colectivităţi de persoane fizice sau juridice, poate fi

fabricarea unui produs sau a unei game de produse, comercializarea produselor, executarea

de lucrări sau prestarea de servicii.Formele de organizare a SC, diferă in funcţie de modul de

constituire a capitalului social şi a limitelor patrimoniale care-şi garantează obligaţiile

asumate faţă de terţi rezultate din contractul şi statutul acestora.

1.1 PREZENTAREA GENERALĂ A SC “NICVIRSOR” SRL DIN PUNCT DE

VEDERE JURIDIC

S.C. " NICVIRSOR»SRL este formă principală de societate şi anume cu

răspundere limitată.

In funcţionarea ei integrează atât elemente de la societaţile de persoane cât şi de la

cele de capital. Astfel, capitalul social este divizat în părţi sociale, iar asociaţii (în cazul nostru

două persone), răspunde pentru obligaţiile societăţii, numai în limita aportului la capital.

S.C" NICVIRSOR »SRL dispune de un capital propriu de 200 lei, are ca obiect de

activitate comerţul cu amănuntul la magazin specializat cafea şi dulciuri.

Societatea s-a constituit şi funcţionează pe baza prevederilor Legii 31/1990, a

legislaţiei române şi a prezentului contract.

Sediul societăţii este in Bratovoiesti sat Badosi judetul Dolj, având ca patron pe d_na

Nicolaescu Aurelia.., în calitate de administrator si d-l Preda I. în calitate de asociat.

5

Societatea este înscrisă la Camera de Comerţ cu nrJ16/186/2001, şi are CODUL UNIC

DE INREGISTRARE R 23140372

. Activitatea societăţii se desfăşoară la magazinul din comuna . Societatea isi achita

datoriile prin Trezoreria Craiova Societatea este constituită pe o durată nedeterminată,

lichidarea ei putându-se face numai în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 şi a

contractului societăţii.

Obiectul de activitate constă în:

- comercializarea de produse alimentare,dulciuri, cafea, .

Capitalul social

Capitalul social total al societăţii este în valoare de 200 lei.

1.2. PREZENTAREA GENERALA A SC “NICVIRSOR “ SRL DIN PUNCT DE

VEDERE ORGANIZATORIC

Finantarea activităţii

Finanţarea activităţii SC NICVIRSOR "SRL. pentru organizarea ,desfăşurarea şi

dezvoltarea activităţii societaţii, se va asigura din capitalul social, precum şi din credite pe

care societatea le va deţine în relaţiile sale cu terţii, sau de la bănci, pe baza de garanţii proprii

. Cei doi asociaţi, ca unici raspunzatori pentru activitatea SC..au drept de semnatură în

bancă. Angajarea personalului societaţii (vânzatori, ,contabil) se face de către conducătorul

unităţii pe baza de contract de muncă si convenţie de muncă,cu respectarea dispoziţiilor

legale referitoare la Codul Muncii si regimului de asigurări sociale şi impozitul pe salariu.

Administrarea societaţii

Administrarea societăţii se face de către patron-administrator care are drepturi depline în

organizarea şi conducerea ei.Problemele societăţii se discută la nivelul societăţii între cei doi

asociaţi care o patronează.

Personalul şi raportul de muncă

Personalul societaţii este format din:

Asociat 1

Asociat 2

-vanzători

6

-contabil

Nivelul salariilor este stabilit pe categorii de calificare şi funcţii stabilite şi poate fi

modificat de către director, în funcţie de stadiul şi munca efectiv prestată, cu respectarea

limitei minime de salarizare prevazută de lege.,760 lei/conf.legii salarizarii treapta I/2013

Plata salariilor, impozitelor pe salarii şi a cotei de asigurări sociale se face in lei .

Modificarea formei juridice, fuziunea, dizolvarea şi lichidarea societaţii

Fuziunea a două sau mai multe societăţi poate avea loc atunci când există unitate de

interese şi numai cu hotărârea fiecărei societăţi, prin unul din cele două moduri:

* una sau mai multe societăti işi încetează activitatea, activul şi pasivul poate fi

preluat de o altă societate, la care aceasta se afiliază.

* mai multe societăţi se unifică şi crează o societate comercială nouă

Societatea comercială care fuzioneaza işi încheie bilanţul, pe care îl depune la

Registrul Comerţului impreună cu o cerere de inscriere a hotarârii de fuziune si a unei

declaraţii privind modul cum a stabilit să stingă pasivul său.

Fuziunea are ca efect o perioadă de 3 luni de la publicarea in Monitorul Oficial.

Noua societate rezultată din fuziune,sau cea care ramâne în fiinţă urmează să aibă

drepturile şi să preia toate obligaţiile societăţilor care şi-au încetat activitatea prin fuziune.

Fuziunea constituie actul juridic şi economic prin care două societaţi decid să formeze,

prin unificare o societate nouă.în derularea fuziunii, fiecare din societaţile în cauză alcătuiesc

bilanţ pe baza căruia se stabileşte situaţia netă a patrimoniului şi a datoriilor de achitat.

ASOCIAT 1,2

CONTABIL

VÎNZĂTOR

VÎNZĂTOR

VÎNZĂTOR

7

Societatea care încetează să mai existe în urma fuziunii, depune la Registrul

Comerţului o declaraţie asupra modului cum a hotarât să stingă pasivul său.

In cadrul fuziunii se determină aportul net al celor două societăţi care fuzionează

Aportul real = Total Activ - Activ fictiv

Lichidarea societăţii apare atunci când intreprinderea este falimentată oficial

(declarată prin tribunal), sau în cazul luării deciziei de către proprietari, determinată de

pierderea unei părţi importante din capitalul social sau celelalte situaţii.

Se procedează la numirea lichidatorilor, care se face de asociaţi şi respectiv Adunarea

Generala ( in cazul societaţilor pe acţiuni ).

Lichidatorii au dreptul şi răspunderea pentru a infăptui toate operaţiunile până la incheierea

lichidării Şi anume:

* să execute şi să termine operaţiile de comerţ referitoare la lichidare;

* să lichideze creditorii şi să incaseze creanţele societăţii;

* să vândă prin licitaţie publică imobilele sau orice avere imobiliară a societăţii.

După terminarea lichidării, lichidatorii intocmesc bilanţul contabil, arătând partea care

se cuvine fiecărui acţionar, din activul rămas al societăţii.

Asigurări

Societatea va asigura bunurile contra riscului de incendii, inundaţii în

schimbul promisiunii că urmează să primească în viitor o valoare corespunzatoare.

ROLUL SI IMPORTANŢA CONTABILITĂŢII ÎN ACTIVITATEA

MANAGERIALĂ A SC" NICVIRSOR" SRL

Dacă pentru contabilitatea clasică era suficientă prezentarea în sinteză a situaţiei

patrimoniale şi a rezultatului global al activităţii interne, în organizarea unei contabilităţi

moderne care sa răspundă sarcinilor noii etape cu privire la realizarea simbiozei:"evidenţă -

conducere-eficientă" şi totul în deplină ordine economică şi fiscală, trebuie să aibă în vedere

conceptele noi cu privire la realizarea aşa numitei"contabilităţi manageriale"ceeace avansează

ideea de a nu accepta o conducere "oricum", ci o conducere competentă , eficientă şi loială.

8

Conform prevederilor legii contabilităţii , agenţii economici şi orice alte organisme cu

personalitate juridică au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească

bilanţul contabil împreună cu componentele sale după "modelele" elaborate de Ministerul

Finanţelor.

Deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu, a oricăror

drepturi şi obligaţii fiscale, precum şi efectuarea de obligaţii patrimoniale, fără înregistrarea în

contabilitate , este interzisă , întrucât ocoleşte circuitul normal financiar al agentului

economic.

Agenţii economici au obligaţia să asigure:

-înregistrarea cronologică , prelucrarea , publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire

la situaţia patrimoniului atât pentru necesităţile proprii ale unităţii, cât şi în relaţiile acesteia cu

acţionarii sau asociaţii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice

sau fizice.

-controlul operaţiilor patrimoniale efectuate şi exactitatea datelor contabile, precum şi

a proceselor de prelucrare a acestora.

-furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului

public naţional, precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului general pe ansamblul

economiei naţionale.

Potrivit prevederilor legii, obligativitatea organizării şi conducerii contabilităţii, ce

revine tuturor unităţilor patrimoniale, trebuie să se realizeze ca un atribut al autonomiei, dar şi

"alinierii" fiscale a acestora , intr-o manieră unică, ce se inscrie intr-un cadru general, capabil

să asigure:

-intocmirea documentelor justificative pentru orice operaţie care afectează într-un fel

sau altul patrimoniul untăţii.

-inregistrarea în contabilitate a operaţiilor patrimoniale

-intocmirtea bilanţului contabil

-controlul asupra operaţiilor patrimoniale efectuate

-furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi

rezultatelor obţinute de unitate.

9

CAPITOLUL IIEVIDENTA OPERATIVA PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI2.1Noţiunea, conţinutul şi funcţiile balanţei de verificare

2.2Documente de evidenţă primară şi operativă

privind intocmirea balantei

2.1Noţiunea, conţinutul şi funcţiile balanţei de verificare

Operaţiile economice care se realizează zi de zi într-o unitate economică se

înregistreză în conturi. În orice moment al activităţii economice, fiecare cont în parte pune în

evidenţă situaţia elementelor patrimoniale: existenţele la începutul perioadei, creşterile,

micşorările, totalul mişcărilor cumulate de la începutul anului, dar şi existenţele finale.

Necesităţile de conducere, control şi analiză a activităţii unităţilor patrimoniale impun

generalizarea şi prezentarea, într-un tablou de ansamblu, a întregii activităţi desfăşurate.

Metoda contabilităţii impune ca periodic, şi în mod obligatoriu cu ocazia elaborării bilanţului,

să se facă verificarea exactităţii înregistrărilor făcute în contabilitate, cît şi a calculelor

efectuate cu ocazia determinării rulajelor, sumelor totale şi a soldurilor conturilor.

Balanţa de verificare sau balanţa conturilor este un procedeu specific al metodei

contabilităţii care asigură verificarea exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi,

legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ, legătura dintre conturile sintetice şi conturile

analitice, precum şi centralizarea datelor contabilităţii curente. Balanţa de verificare se

prezintă sub forma unei situaţii tabelare, în care se înscriu datele valorice preluate din conturi.

În cadrul balanţei de verificare se obţin anumite egalităţi structurale şi globale proprii

dublei înregistrări şi corespondenţei conturilor.

Aceste egalităţi exprimă un echilibru permanent între aceste date, de unde provine şi

denumirea de ”balanţă”. Balanţa de verificare conţine toate conturile folosite de o unitate

patrimonială, fiecare cont fiind înscris cu soldul iniţial, rulajele perioadei curente, totalul

sumelor şi soldul final de la sfîrşitul lunii pentru care se încheie balanţa respectivă. Legea

contabilităţii prevede că ”pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor

se întocmeşte, lunar, balanţa de verificare”.

10

Din cele prezentate mai sus, reiese şi definiţia balanţei de verificare, şi anume:

a) Funcţia de verificare a exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi.

Această funcţie constă în controlul şi identificarea erorilor de înregistrare în conturi,

prin intermediul diferitelor egalităţi valorice care trebuie să existe în cadrul balanţei de

verificare, precum şi prin intermediul unor corelaţii valorice stabilite cu ajutorul ei.

Înregistrarea greşită a unor operaţii economice ca urmare a nerespectării principiului dublei

înregistrări, trecerea eronată a sumelor din Registrul Jurnal în Registrul Cartea Mare şi de aici

în balanţă, efectuarea unor calcule greşite în formulele contabile complexe, stabilirea eronată

a rulajelor şi a soldurilor conturilor, determină inegalităţi între totalurile balanţei, care se

semnalizează cu ajutorul ei, fapt ce îi conferă caracterul unui instrument de verificare, de

control. Lipsa unei egalităţi valorice sau a unor corelaţii constituie dovada existenţei unor

erori, care trebuie să fie identificate şi corectate. Deşi în condiţiiile utilizării calculatoarelor

electronice în munca de contabilitate creşte exactitatea calculelor, funcţia de control a balanţei

de verificare se menţine, iar corelaţiile pe care se bazează, servesc la prevederea unor chei de

control în programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.

b) Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi bilanţ

Balanţa de verificare concentrează informaţiile din toate conturile folosite în

contabilitatea curentă a unităţii. Această legătură se concretizează în faptul că datele din

bilanţul anual reprezintă soldurile finale ale conturilor, preluate din balanţa de verificare

prelucrate şi grupate conform necesităţilor de întocmire a bilanţului. Soldurile iniţiale ale

conturilor la începutul anului sunt preluate din bilanţul anual, potrivit principiului

intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să corespundă cu bilanţul

de închidere a exerciţiului precedent.

c) Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi cele analitice

Această funcţie constă în întocmirea unor balanţe de verificare ale conturilor analitice

pentru fiecare cont sintetic care se desfăşoară pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balanţe

se controlează concordanţa care trebuie să existe între datele înregistrate în contul sintetic şi

conturile sale analitice.

11

d) Funcţia de centralizare a existenţelor, mişcărilor şi transformărilor

elementelor patrimoniale

Gruparea şi centralizarea datelor înregistrate în conturi cu ajutorul balanţei de

verificare oferă conducerii unităţilor posibilitatea de a cunoaşte totalul modificărilor

intervenite în volumul şi structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obţinute în

urma activităţilor desfăşurate etc..

Cuprinzînd, sub forma centralizată, toate datele privitoare la existenţele şi mişcările

elementelor patrimoniale înregistrate în conturile sintetice şi analitice, pe o anumită perioadă

de timp, balanţa de verificare asigură compararea datelor de la începutul unei perioade de

gestiune cu cele de la sfîrşitul ei şi cu alte perioade de gestiune expirate. Astfel, se pot stabili

schimbările produse în mărimea şi structura patrimoniului economic, eficienţa plasării

resurselor etc..

e) Funcţia de analiză a activităţii economice

Balanţa de verificare are un rol deosebit de important în analiza situaţiei economico -

financiare pe perioade scurte de timp, şi în intervalul dintre două bilanţuri, fiind astfel,

singurul instrument care furnizează informaţiile necesare conducerii operative a unităţilor

patrimoniale. Această analiză are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza

pe baza bilanţului contabil, cu ajutorul balanţelor de verificare obţinându-se un grad mai redus

de sintetizare a datelor contabil

2.2Documente de evidenţă primară şi operativă privind intocmirea balantei

-serveşte ca:

*-document obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a mişcării

patrimoniului unităţii

*-probă in litigiu.

-se întocmeşte

12

REGISTRUL JURNAL

*într-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, şnuruit certificat şi parafat

*zilnic sau lunar prin înregistrare cronologică a documentelor în care se reflectă

mişcarea patrimoniului unităţii

*-se trec toate operaţiile economice privind mişcarea patrimoniului unităţii, indiferent

daca acestea au loc în numerar sau prin conturi de decontare de la bancă ,

-se parafează de către organele în drept, la inceperea activităţii , la încetarea ei, precum şi ori

de câte ori este cazul.

-nu circulă , fiind document deîinregistrare contabilă.

se arhiveazăa de către unitatea care este obligată să-l păstreze împreuna cu documentele

justificative care au stat la baza întocmirii lui.

- se intocmeşte pentru incasările sau plaţile, respectiv pentru toate operaţiile care au loc într-o

societate în decursul unui exerciţiu financiar –contabil.

- este document purtător de informaţii, întocmit în compartimentul financiar-contabil.Are

circulaţie internă, şi conţine operaţii pe baza cărora se efectuează înregistrări în

contabilitate.Operaţiile sunt înscrise în formule contabile, cu respectarea egalitaţii valorilor in

DEBIT şi în CREDIT.

Este document justificativ de înregistrare în contabilitatea sintetică şi analitică, de regulă

pentru operaţiile care nu au la bază documente ustificative (stornări, virăari, etc)

Acest document serveşte la :

*exactitatea înregistrărilor

controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi analitică

*la întocmirea situaţiei trimestriale a principalilor indicatori economico-financiari,a

situaţiei lunare, a calcului impozitului pe profit şi a bilanţului contabil

-se întocmeşte

de către compartimentul fianaciar-contabil

într-un singur exemplar

13

NOTA CONTABILĂ

BALANŢA DE VERICARE

-cuprinde următoarele elemente   :

soldul iniţial debitor/creditor

total sume debitoare/creditoare pe luna precedentă

rulaj lunăa debitor/creditor

totalul sumelor debitoare/creditoare

soldul final debitor/creditor

-nu circulă, fiind document de sinteză

-se arhivează la compartimentul financiar-contabil 

este un document de ordine interioara

se intocmeste la compartimentul contabilitate,intr-un singur exemplar

cuprinde urmatoarele rubrici:

a) denumire/simbol conturi afectate in luna

b) rulajul DEBITOR(cu valoarea conturilor afectate pe debit)

c) rulajul CREDITOR(cu valoarea conturilor afectate pe credit)

La final trebuie respectata egalitatea:

TOTAL RULAJ DEBITOR = TOTAL RULAJ CREDITOR

Valorile inscrise in conturi se iau din Jurnalul Rulajelor/Registrul jurnal

14

BALANTA RULAJELOR

CAPITOLUL III EVIDENŢA CONTABILĂ PRIVIND OPERAŢIILE DE INTOCMIRE A BALANTEI

3.1 Tipurile de balante folosite in contabilitate.

3.2 Contabilitatea sintetică şi analitică a operatiilor de

intocmire a balantei de verificare

3.3 Studiu de caz oferit de contabilitatea societăţii studiate

3.1 Tipurile de balante folosite in contabilitate.

Balanţele de verificare a conturilor se clasifică după mai multe criterii, şi anume:

a) După natura conturilor pe care le conţin pot fi balanţe de verificare ale conturilor

sintetice (generale) şi balanţe de verificare ale conturilor analitice.

Balanţele de verificare ale conturilor sintetice se întocmesc pe baza datelor preluate

din conturile sintetice şi cuprind toate conturile sintetice folosite în contabilitatea curentă a

unei unităţi patrimoniale, într-o anumită perioadă de gestiune.

Balanţele de verificare ale conturilor analitice se întocmesc înaintea elborării balanţei

conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balanţele de verificare

analitice se întocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfăşurat pe conturi analitice.

Aceste balanţe se mai numesc şi balanţe de verificare auxiliare sau secundare. Spre deosebire

de balanţa de verificare a conturilor sintetice, care este una singură pe întreprindere, numărul

balanţelor de verificare ale conturilor analitice depinde de numărul conturilor care au fost

desfăşurate pe conturi analitice.

b) După numărul de egalităţi pe care le cuprind, balanţele de verificare ale

conturilor sintetice pot fi: balanţe de verificare cu o egalitate, balanţe de verificare cu două

egalităţi, balanţe de verificare cu trei egalităţi şi balanţe de verificare cu patru egalităţi. Ele pot

fi întocmite într+o singură variantă sau în două variante.

1. Balanţa de verificare cu o singură egalitate

15

Balanţa de verificare cu o egalitate se prezintă în două variante: fie ca balanţă a

sumelor, fie ca balanţă a soldurilor. Ea cuprinde numai o singură egalitate:

Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

(∑Tsd) (∑Tsc)

sau:

Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)

2. Balanţa de verificare a conturilor cu două egalităţi

Denumită şi balanţa sumelor şi a soldurilor rezultă din combinarea balanţei sumelor cu

balanţa soldurilor. Ea cuprinde patru coloane, două pentru totalul sumelor debitoare şi

creditoare şi două coloane pentru soldurile finale, debitoare şi creditoare.

Egalităţile sunt:

1) Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

(∑Tsd) (∑Tsc)

2) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)

3) Balanţa de verificare a conturilor cu trei egalităţi

Balanţa de verificare a conturilor cu trei egalităţi se caracterizează prin separarea

soldurilor iniţiale de rulajele lunii curente. Ea se întocmeşte în două variante:

a) balanţă tabelară;

b) balanţă de verificare şah.

Balanţa de verificare cu trei egalităţi a fost concepută pentru sporirea proprietăţilor

informative ale balanţelor de verificare cu una şi cu două egalităţi. Pe baza ei se pot stabili

următoarele egalităţi:

16

1) Totalul soldurilor iniţiale = Totalul soldurilor iniţiale

debitoare (∑Sid) creditoare (∑Sic)

2) Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare

(∑Rd) (∑Rc)

3) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)

În plus, cu ajutorul acestei balanţe de verificare se poate stabili şi următoare corelaţie:

totalul rulajelor din balanţa de verificare trebuie să fie egal cu totalul rulajelor din evidenţa

cronologică (din Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe care le oferă balanţa de verificare cu

trei egalităţi în formă tabelară, faţă de balanşa de verificare cu două egalităţi, ea prezintă şu

neajuns, şi anume: deşi redă volumul valoric al activităţii desfăşurate într-o perioadă de

gestiune, nu reflectă natura operaţiilor efectuate.

Pentru înlăturarea acestui neajuns se foloseşte balanţa de verificare cu trei egalităţi în

forma şah. Aceasta permite şi redarea corespondenţei conturilor în care s-au înregistrat

operaţiile economice în funcţie de conţinutul lor economic.

Balanţa de verificare şah se prezintă sub forma unei table de şah, întocmită după

principiul matriceal. Cu ajutorul ei se obţin aceleaşi trei egalităţi, cu deosebirea că aceste trei

egalităţi nu se mai obţin între totalurile coloanelor perechi, ci la întretăierea rândurilor cu

coloanele, în care rulajele din perioada curentă se înscriu pe conturi corespondente.

4) Balanţa de verificare a conturilor cu patru egalităţi

Această balanţă reprezintă o combinare a balanţei de sume şi solduri cu balanţa de

rulaje lunare cu solduri iniţiale. Din acest motiv, ea mai poartă denumirea de balanţa de rulaje

lunare cu sume precedente. Cu ajutorul ei se obţin următoarele egalităţi:

1) Totalul sumelor debitoare Totalul sumelor creditoare

din balanţa (perioada) = din balanţa (perioada)

17

precedntă (∑Tsdp) precedntă (∑Tscp)

2) Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare

ale lunii curente (∑Rd) ale lunii curente (∑Rc)

3) Totalul sumelor debitoare la = Totalul sumelor creditoare la

data întocmirii balanţei data întocmirii balanţei

(∑Tsdf) (∑Tscf)

4) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)

Balanţa de verificare cu patru egalităţi se întocmeşte în două variante, care iau naştere

din conţinutul diferit al primelor coloane, astfel:

a) în cazul lunii ianuarie, balanţa de verificare cu patru egalităţi cuprinde soldurile

iniţiale debitoare şi creditoare, iar egalitatea se stabileşte între aceste totaluri ale soldurilor

iniţiale debitoare şi creditoare;

b) la sfîrşitul celorlalte luni ale anului, primele două coloane conţin date privind totalul

sumelor precedente debitoare şi creditoare.

Cu toate avantajele pe care le prezintă faţă de celelalte balanţe de verificare, balanţa

conturilor cu patru egalităţi are următorul neajuns: nu reflectă rulajele conturilor din lunile

precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile iniţiale de la începutul anului.

Înlăturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin întocmirea unei balanţe de verificare

cu cinci egalităţi.

3.2 Contabilitatea sintetică şi analitică a operatiilor de intocmire a balantei de

verificareBalanta de verificare se intocmeste parcurgand urmatoarele etape :

1) –se preiau operatiunile din Registrul Jurnal in Cartea Mare (inregistrandu-se

sistematic)

2) –se totalizeaza sumele inregistrate sistematic in debitul si creditul fiecarui

cont,determinand rulajele lunii;

18

3) –se preiau sumele precedente din balanta anterioara,se inscriu rulajele lunii,se

calculeaza total sume si soldurile finale;

4) –se aduna toate coloanele, determinand egalitatea intre coloanele debitoare si

creditoare.

Trebuie sa fie indeplinita corelatia;

3.3 Studiu de caz oferit de contabilitatea societăţii studiate

1.Pe adata de 20.02.2013, societatea s-a aprovizionat de la SC 98XKX LOGISTIC SRL,cu

marfuri in valoare de 229.97 lei.Dupa intocmirea NIR-ului valoarea marfii la vanzare a

fost stabilita la 293,06 lei..

2.Tot pe 20.02.2013, se face o aprovizionare de la SC TRANSILVANIA SRL in valoare

de 240,31 lei, stabilindu-se un pret de vanzare conform NIR-ului de 330 lei.

3.Se cumpara tot de la SC TRANSILVANIA SRL,pe 21.02.2013, bere in valoare totala

factura de 247,75 lei si se stabileste conform NIR-ului un pret de vanzare total/factura in

valoare de 340 lei.

.......................................................

Societatea face si alte aprovizionari reflectate in Registrul jurnal din anexa.

Se face urmatoarea inregistrare contabila:

371 = % 3217,15

378 276,69

401 2488,98

4428 451,48

apoi 4426 = 401 446,05

unde:

contul 371 „MARFURI”

378 „DIFERENTE PRET MARFURI”

401 „FURNIZORI”

19

Total rulaj luna (din balanta precedenta) = Total rulaj luna (din Registrul

jurnal)

4428”TVA ”NEEXIGIBIL”

4426 „TVA DEDUCTIBIL”

3. O parte din facturi s-au achitat cu numerar

401 = 5311 2304,58

altele in valoare de 151.30.au ramas de plata prin aplicarea principiului „tva la

incasare”(atunci 4428 se transforma in 4426)

4428 = 401 151.30

4. Conform Registrului de casa, se inregistreaza operatiile de incasari si plati efectuate

in decursul lunii, in valoare de 2570,59 lei(pentru plati) si 2992,76 lei (pentru incasari

din vanzari marfa)

% = 5311 2570,59

401 2154.42

4311 150,00

4311.1 1,00

4312 76,00

4313 37,00

4314 40,00

4315 6,00

4371 4,00

4371.2 2,00

4372 4,00

4426 40,17

444 56,00

5311 = % 2992,76

4427 592,37

707 2400,39

unde :

20

Contul 401 „FURNIZORI”

4311 „CAS”angajator

4311.1”CAS”fond accidente

4312”CAS”angajat

4313”CASS”angajtor

4314”CASS”angjat

4315”CASS”concedii medicale

4371”SOMAJ”angjator”

4371.2”SOMAJ”fond garantare

4372”SOMAJ”angajat

4426”TVA”deductibil

444”IMPOZIT SALARIU”

4427”TVA”colectat

707”VENITURI DIN EXPLOATARE”

5.Alte operatii din Registrul jurnal / ANEXA/, reflecta inregistrarea salariilor,a

obliagatiilor bugetare,a diferitelor operatii de plata cu tva,creditarea societatii,cat si

inmchiderea conturilor de rezultate.

6.La finalul lunii, pentru intocmirea balantei se centralizeaza datele din notele

contabile, din Registrul Jurnal, se tine cont de date

le din Jurnalul de Vanzari si din Juranalul de cumparari,se inchid conturile de rezultate

si conturile de tva.

D 121 C

2925,43 2099,85

3299,58 2400,39

TSD6225,01 TSC4500,24

SFD 1724,77

BALANTA RULAJELOR

21

SIMBOL DENUMIRE CONT RULAJ

DEBITOR

RULAJ

CREDITOR

121 Profit si pierdere 3299,58 2400,39

371 Marfuri 3217,15 3060,50

378 Diferente pret la marfuri 480,93 276,69

401 Furnizori 4559,00 3353,71

421 Salarii personal 760 760

4311 CAS angajator 150 158

4311.1 CAS accidente de munca 1 1

4312 CAS angajat 76 80

4312.1 CAS conventii/prestari serv. - 11

4313 CASS angajator 37 40

4314 CASS angajat 40 42

4315 CASS/concedii si indemniz. 6 6

4371 SOMAJ angajator 4 4

4372 SOMAJ angajat 4 4

4371.2 SOMAJ/fd.garantare 2 2

441 Impozit microantrepr.3% - 74

4423 TVAde plata 106,15 106,15

4424 TVA de recuperat - 106,15

4426 TVA deductibil 486,22 486,22

4427 TVA colectat 592,37 592,37

4428 TVA neexigibil 743,67 451,48

444 Impozit salarii 56 61

444.1 Impozit contract prestari - 9

4551 Asociati conturi curente - 2300

5311 Casa in lei 5292,76 5528,17

605 Chelt.cu energia si apa 149,72 149,72

607 Chelt.cu marfurile 1987,2 1987,2

621 Chelt.cu colaboratorii 100 100

626 Chelt.postale si taxe telec. 17,66 17,66

22

641 Chelt.cu salariile 760 760

6451 Chelt.cu asigirarile sociale 159 159

6452 Chelt.cu ajutorul de somaj 6 6

6453 Chelt. cu sanatatea 46 46

691 Chelt,cu impozitul pe profit 74 74

707 Venituri marfuri 2468,13 2468,13

TOTAL RULAJ 25681,54 25681,54

La intocmirea balantei de verificare se tine cont de formula:

Sold initial debitor + Rulaj debitor = Total sume debitoare

Sau in cazul nostru:

Total sume precedente debitoare + Rulaj debitor = Total sume debitoare

Total sume precedente creditoare + Rulaj creditor = Total sume creditoare

Soldul final debitor = Total sume debitoare – Total sume creditoare,

Atunci cand ,

Total sume debitoare > Total sume creditoare

Soldul final creditor = Total sume creditoare – Total sume debitoare,

Atunci cand

Total sume creditoare > Total sume debitoare

Exemplu, pentru contul 371 „Marfuri” :

Total sume debitoare = 92734,07 + 3217,15 = 95951,22

Total sume creditoare = 2603,80 + 3060,50 = 5664,30

Soldul final va fi : 95951,22 – 5664,30 = 90286,92 Sold final debitor

(asa se procedeaza cu toate conturile)

23

BIBLIOGRAFIE

1. Bătrâncea I. “Analiza financiară pe bază de bilanţ”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000;

2. Oprean I. “ Bazele contabilităţii, logica înregistrărilor contabile”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;

3. Oprean I. “ Control şi audit financiar contabil” Ed. Intelcredo, Deva, 2002;

4. Pântea I.P. “ Managementul contabilităţii româneşti”, Ed. Intelcredo, Deva, 1999;

5. Pântea I.P. “ Contabilitatea practică – stidii de caz şi teste grilă”, Ed. Intelcredo, Deva, 2002;

6. Pântea I.P. “ Contabilitatea românească armonizată cu Directivele Contabile Europene”, Ed. Intelcredo, Deva, 2003;

7. Pop A. “ Contabilitatea financiară românească”, Ed. Intelcredo, Deva, 2002;

8. Duţescu A. “ Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate”, Ed.

9. Matiş D. “ Bazele contabilităţii”, Ed. Intelcredo, Deva, 1995;

24