EXPECTORAŢIA & SPUTA

Definiţie

Expectoraţia = eliminarea pe gură, prin tuse, a secreţiilor patologice acumulate în căile respiratorii.

Sputa = produsul expectoraţiei.

EtiopatogenieÎn mod normal, zilnic este produsă o cantitate

redusă de secreţie bronşică alcătuită din:Transudatul seros de la nivelul membranei

alveolo-capilareMici cantităţi de surfactantSecreţia glandelor mucoase şi celulelor

caliciforme (goblet cells).Această secreţie bronşică acoperă într-un strat

subţire epiteliul ciliat al mucoasei, cu rol în reţinerea şi eliminarea impurităţilor din aerul inspirat.

Acest strat superficial este împins mereu de mişcările ritmice ale cililor spre faringe, unde este inconştient înghiţit.

Atâta timp cât se menţine echilibrul dintre formarea şi eliminarea secreţiei bronşice cu ajutorul elevatorului ciliar, tusea nu aduce nici un beneficiu suplimentar.

Abia în momentul când aparatul muco-ciliar se dovedeşte ineficient datorită hipersecreţiei bronşice patologice, tusea devine esenţială pentru clearance-ul căilor respiratorii şi apare expectoraţia.

În momentul exteriorizării, sputa este formată din:Secreţia şi exsudaţia bronho-pulmonară

patologică±Detritusuri tisulare± Sânge± Materiale patologice pătrunse în bronşii prin

fistulizarea unei adenopatii traheo-bronşice, unei colecţii pleurale / pericardice, peritoneale, a esofagului sau chiar a ficatului

±Corpi străiniSalivă Secreţii nazo-faringiene.

Caractere semiologice

VolumulAspectul macroscopicMirosul

Volumul sputei va fi apreciat după colectarea zilnică a acesteia, deoarece el poate varia de la o zi la alta şi chiar pe parcursul aceleiaşi zile (cantitatea de spută eliminată dimineaţa este în general mai mare decât cea eliminată ulterior). Variaţiile de volum ale sputei se datorează:

Bolii cauzale Stării generale a pacientului (care dictează

eficienţa tusei, forţa de expectoraţie) Gradului de hidratare a pacientului Eficienţei tratamentului.

În aprecierea volumului sputei se va ţine cont că anumiţi bolnavi (copii, bâtrâni, oligofreni, bolnavi psihici) nu expectorează, ci înghit o mare parte a sputei!

Volumul sputei trebuie consemnat zilnic pe foaia de temperatură, rezultând un grafic de mare importanţă în urmărirea evoluţiei bolii sub tratament.

Ex: Pacientul cu abces pulmonar este febril până la

deschiderea acestuia într-o bronşie. Odată abcesul drenat, febra scade, iar volumul

consemnat al sputei creşte. Când traiectul fistulos este obstruat de

detritusuri, febra creşte din nou, iar volumul sputei scade.

Sputa are volum redus, este vâscoasă, aderentă şi încheie criza de astm bronşic (eliberează bolnavul)

Cantităţi mari de spută sunt caracteristice Bronşiectaziei Edemului pulmonar acut (EPA) Fistulei pleuro-pulmonare Mucoviscidozei.

Vomica = evacuare masivă (100-1000 ml) şi brutală a conţinutului patologic al unei cavităţi din parenchimul pulmonar, dintr-un organ de vecinătate sau al cavităţii pleurale în urma efracţiei unei bronşii.

Eliminarea este explozivă şi inundă bronşiile, cavitatea bucală şi fosele nazale, prezentând riscul de asfixie.

În funcţie de mărimea efracţiei, vomica poate fi: Masivă: comunicare bronşică largă, care

permite evacuarea conţinutului patologic într-o singură repriză

Fracţionată: efracţie bronşică de tip fisură, cu vomici de mai mică amploare, dar repetate.

Aspectul macroscopic:Sputa mucoasăSputa seroasăSputa purulentăSputa muco-purulentăSputa sero-muco-purulentăSputa pseudo-membranoasăSputa cu corpi străini

Sputa mucoasă este cel mai frecvent tip de spută. Caracteristici:

Culoare albă, semitransparentă Consistenţă gelatinoasă Apare în bronşitele acute şi astmul bronşic În asmul bronşic, mucusul poate îmbrăca

diverse aspecte:-dopuri opalescente, asemănătoare perlelor

(sputa perlată)-elemente spiralate cu diametrul de cca 1 mm şi

lungimea de 1-15 mm (spiralele Curschmann)-fragmente solidificate alungite şi ramificate

(mulaje bronşice).

Sputa mucoasă

Sputa seroasă: Culoare alb-rozată Consistenţă lichidă, spumoasă Apare în IVS acută (EPA) şi mai rar în

bronşita bolnavilor cu insuficienţă renală cronică, sau după inhalarea de gaze toxice.

Edem pulmonar acut

Sputa purulentă: Culoare galben-verzuie Consistenţă cremoasă Apare în abcesul pulmonar, TBC cavitară,

colecţiile purulente pleurale sau subdiafragmatice (abcesul subfrenic) fistulizate în bronşii.

Sputa muco-purulentă: Culoare alb-gălbuie, uneori verzuie, opacă Consistenţă cremoasă Apare în bronşite, bronşiectazii şi TBC În bronşiectazii şi mai ales în TBC, sputa muco-

purulentă poate căpăta aspect numular (lat, nummulus = monedă mică): formaţiuni discoidale galben-verzui înglobate în mucus.

Sputa sero-muco-purulentă este pusă în evidenţă după sedimentare în recipientul în care a fost colectată şi se caracterizează prin depunerea în 4 straturi:

-un strat spumos, aerat, superficial -un strat muco-purulent, în care uneori apar

mici formaţiuni nodulare galben-verzui, fetide, formate din acizi graşi, numite dopuri Dittrich

-un strat mucos -un strat purulent grunjos pe fundul vasului.Apare în supuraţiile pulmonare (bronşiectazii,

abcesul pulmonar).

Sputa sero-muco-purulentă

Sputa pseudo-membranoasă poate fi pusă în evidenţă prin introducerea ei în apă, imediat după eliminare, unde apar lambouri solide, adevărate mulaje bronşice alcătuite din fibrină.

Apare în:

-bronşita cronică pseudo-membranoasă

-difterie.

Sputa cu corpi străini: Sputa cu membrane sau vezicule hidatice fiice

apare prin deschiderea unui chist hidatic (Echinococcus granulosus) pulmonar într-o bronşie. Într-un lichid clar ca apa de stâncă, sau într-o atmosferă de puroi (chistul hidatic infectat) înoată membrane albe şi vezicule cu diametrul de la câţiva mm la 1-2 cm. Cel mai frecvent acest tip de spută îmbracă aspectul de vomică.

Sputa cu ascarizi apare în infestările masive Sputa cu Strongyloides stercoralis Sputa cu Entamoeba hystolitica are culoare

caracteristică brun-şocolatieM

Chist hidatic pulmonar drept: imagine radiologică

Chist hidatic pulmonar stâng: imagine CT

Chist hidatic: aspect macroscopic

Echinococcus granulosus

Ascaridioză masivă

Ascaris lumbricoides în plămân

Sputa cu bronşioliţi conţine calculi unici sau multipli, formaţi din fosfat sau carbonat de Ca, proveniţi din fistulizarea unui ganglion calcificat într-o bronşie

Sputa cu particule alimentare apare în fistulele eso-traheale sau eso-bronşice

Sputa cu fire de păr apare în urma fistulizării unui chist dermoid într-o bronşie.

Mirosul sputei este de obicei discret şi fad.Sputa fetidă (lat, foetor = miros urât şi puternic)

apare în supuraţiile pulmonare (bronşiectazii suprainfectate, abces pulmonar deschis în bronşie) şi se datorează proteolizei produse de germenii anaerobi implicaţi în etiologia acestor afecţiuni. Mirosul poate fi atât de pătrunzător încât să facă statul în aceeaşi cameră cu pacientul imposibil.

Semnificaţie clinică

Expectoraţia = etiologie bronho-pulmonară a tusei!