Download - Stresul Profesional 2

Transcript

Stresul profesionalStresul profesional

Etimologie, istoricEtimologie, istoric

fr. fr. estreceestrece= = îîngustare, opresiunengustare, opresiune Lat. Lat. stringere= stringere= a strangea strange

Sec XVI –eng.- Sec XVI –eng.- îîncercare, mncercare, mââhnirehnire Sec .XXSec .XX

W. Cannon- reacW. Cannon- reacţţia de ia de luptluptăă sau fug sau fugăă (“fight or flight”) (“fight or flight”)

Hans Selye – Hans Selye – SGA- stresSGA- stres

Ce este stresul ?Ce este stresul ?

stare intensă şi neplăcută care, stare intensă şi neplăcută care, pe termen lung are efecte pe termen lung are efecte negative asupra sănătăţii, negative asupra sănătăţii, performanţelor şi productivităţiiperformanţelor şi productivităţii

reacţie individuală şi rezultatul reacţie individuală şi rezultatul interacţiunii dintre exigenţele interacţiunii dintre exigenţele mediului pe de o parte şi mediului pe de o parte şi resursele, capacităţile şi resursele, capacităţile şi posibilităţile individului pe de altă posibilităţile individului pe de altă parte parte

La locul de munca, stresul apare La locul de munca, stresul apare atunci când exigenţele atunci când exigenţele profesionale depăşesc resursele profesionale depăşesc resursele de care dispune fiinţa umană.de care dispune fiinţa umană.

““Când constrângerile ating o Când constrângerile ating o valoare critică specifică valoare critică specifică materialului,se produce rupturamaterialului,se produce ruptura.”.”

J. Courbon , Curs de rezistenţa materialelor, 1955 J. Courbon , Curs de rezistenţa materialelor, 1955

Este important de amintit că stresul Este important de amintit că stresul nu este numai rezultatul unor nu este numai rezultatul unor evenimente evenimente majore negativemajore negative ci de ci de asemenea al unor asemenea al unor tensiuni şi tensiuni şi presiuni zilnice.presiuni zilnice.

Acestea din urmă, prin frecvenţa lor, Acestea din urmă, prin frecvenţa lor, au un rol important în mediul au un rol important în mediul profesional şi afectează mai mult profesional şi afectează mai mult individul, decât evenimentele individul, decât evenimentele negative majore, dar mai rare.negative majore, dar mai rare.

Uneori, stresul profesional este Uneori, stresul profesional este considerat ca un element pozitiv, cu considerat ca un element pozitiv, cu efect benefic asupra performanţelor. efect benefic asupra performanţelor. Aceasta se referă la “EUSTRES” care Aceasta se referă la “EUSTRES” care se traduce prin activarea, mobilizarea se traduce prin activarea, mobilizarea resurselor individuale.resurselor individuale.

Este important să se facă distincţie Este important să se facă distincţie între între “eustres” şi “distres“eustres” şi “distres”, ca o stare ”, ca o stare de stres cu efecte benefice, respectiv de stres cu efecte benefice, respectiv cu efecte negative asupra sănătăţii.cu efecte negative asupra sănătăţii.

În condiţiile în care o exigenţă a În condiţiile în care o exigenţă a mediului profesional este motivantă mediului profesional este motivantă pentru individ, aceasta acţionează ca pentru individ, aceasta acţionează ca un factor de stres pozitiv. În acelaşi un factor de stres pozitiv. În acelaşi timp, dacă o constrângere este timp, dacă o constrângere este percepută ca neplăcută, dificilă şi se percepută ca neplăcută, dificilă şi se manifestă permanent, ea poate manifestă permanent, ea poate conduce la stres (“distres“) şi la conduce la stres (“distres“) şi la efectele sale negative.efectele sale negative.

Termenul de stres a fost introdus Termenul de stres a fost introdus de de Hans SelyeHans Selye în anul 1950. El în anul 1950. El defineşte stresul ca un “defineşte stresul ca un “sindrom sindrom general de adaptaregeneral de adaptare” pentru a ” pentru a desemna un ansamblu de reacţii desemna un ansamblu de reacţii adaptative ale organismului la adaptative ale organismului la acţiunea nespecifică a unor acţiunea nespecifică a unor “agresori fizici”.“agresori fizici”.

Diferiţi agenţi stresori produc nu Diferiţi agenţi stresori produc nu numai un numai un efect specificefect specific (leziuni, (leziuni, arsuri, reacţii imunitare, maladii arsuri, reacţii imunitare, maladii infecţioase etc) ci şi un infecţioase etc) ci şi un efect efect nespecificnespecific, comun tuturor acestor , comun tuturor acestor agenţi: starea de stres.agenţi: starea de stres.

Sindromul general de adaptare Sindromul general de adaptare comportă trei stadii: comportă trei stadii: de alarmă, de de alarmă, de rezistenţă rezistenţă şişi de epuizare de epuizare

Ioan-Bradu IamandescuIoan-Bradu Iamandescu, în lucrarea “Stresul , în lucrarea “Stresul psihic şi Bolile Interne” editura ALL, Bucureşti, psihic şi Bolile Interne” editura ALL, Bucureşti, 1993, defineşte stresul psihic1993, defineşte stresul psihic

“… “…Stresul psihic reprezintă un Stresul psihic reprezintă un sindrom constituit din sindrom constituit din exacerbareaexacerbarea, , dincolo de nivelul unor simple dincolo de nivelul unor simple ajustări homeostatice, a unor reacţii ajustări homeostatice, a unor reacţii psihice şi a corelatelor lor somatice psihice şi a corelatelor lor somatice (afectând cvasitotalitatea (afectând cvasitotalitatea compartimentelor organismului) în compartimentelor organismului) în legatură, cel mai adesea evidentă, legatură, cel mai adesea evidentă, cu o configuraţie de cu o configuraţie de factori factori declanşanţi ce acţionează intens, declanşanţi ce acţionează intens, surprinzător, brusc şi/sau persistentsurprinzător, brusc şi/sau persistent şi având adeseori un caracter şi având adeseori un caracter simbolic “simbolic “de ameninţare” (de ameninţare” (percepuţi percepuţi sau anticipaţi ca atare de subiect). sau anticipaţi ca atare de subiect).

Alteori constituit de o Alteori constituit de o suprasolicitaresuprasolicitare sau sau subsolicitaresubsolicitare a mecanismelor a mecanismelor cognitive (atenţie, operaţii ale cognitive (atenţie, operaţii ale gândirii etc) şi voliţionale, cel mai gândirii etc) şi voliţionale, cel mai frecvent stresul psihic este frecvent stresul psihic este caracterizat printr-o participare caracterizat printr-o participare afectivă pregnantă (ce poate însoţi afectivă pregnantă (ce poate însoţi ca rezonanţă afectivă negativă şi ca rezonanţă afectivă negativă şi formele de stres psihic prin formele de stres psihic prin suprasolicitare sau subsolicitare “ suprasolicitare sau subsolicitare “ fizică şi intelectuală.“fizică şi intelectuală.“

Mihai GoluMihai Golu, în “Dicţionar de , în “Dicţionar de Psihologie Socială” editura Psihologie Socială” editura Enciclopedică, Bucureşti, 1981Enciclopedică, Bucureşti, 1981

stresul psihic stresul psihic -- ” o stare de tensiune, ” o stare de tensiune, încordare şi disconfort încordare şi disconfort determinată de agenţi afectogeni determinată de agenţi afectogeni cu semnificaţie negativă, de cu semnificaţie negativă, de frustrarea sau reprimarea unor frustrarea sau reprimarea unor stări de motivaţie (trebuinţe, stări de motivaţie (trebuinţe, dorinţe, aspiraţii), de dificultatea dorinţe, aspiraţii), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor sau imposibilitatea rezolvării unor probleme”.probleme”.

Paul Popescu NeveanuPaul Popescu Neveanu, în ”Dicţionar , în ”Dicţionar de Psihologie”, editura Albatros, de Psihologie”, editura Albatros, Bucuresti, 1978, atribuie termenului de Bucuresti, 1978, atribuie termenului de stres …" doua accepţiuni:stres …" doua accepţiuni:

situaţie, stimul, ce pune organismul situaţie, stimul, ce pune organismul într-o stare de tensiune;într-o stare de tensiune;

însăşi starea de tensiune deosebită însăşi starea de tensiune deosebită a organismului prin care acesta îşi a organismului prin care acesta îşi mobilizează toate resursele sale de mobilizează toate resursele sale de apărare pentru a face faţă unei apărare pentru a face faţă unei agresiuni fizice sau psihice (emoţie agresiuni fizice sau psihice (emoţie puternică).puternică).

Stresul se caracterizează prin modificări Stresul se caracterizează prin modificări hormonale intense, secreţie masivă de hormonale intense, secreţie masivă de adrenalină. Se produc de asemenea adrenalină. Se produc de asemenea modificări morbide (hipertensiune, modificări morbide (hipertensiune, ulcere gastrice etc.).ulcere gastrice etc.).

Stresul psihologic este provocat de Stresul psihologic este provocat de emoţii prelungite datorate în primul rând emoţii prelungite datorate în primul rând frustraţiei, conflictelor, anxietăţii.frustraţiei, conflictelor, anxietăţii.

Există stres de suprasolicitare dar şi Există stres de suprasolicitare dar şi stres de subsolicitare. Un stres moderat stres de subsolicitare. Un stres moderat antrenează şi stimulează vitalitatea antrenează şi stimulează vitalitatea organismului.organismului.

Caracterul nociv al stresului apare Caracterul nociv al stresului apare atunci când degradările produse sunt atunci când degradările produse sunt prea ample, depăşind capacităţile prea ample, depăşind capacităţile adaptative.”adaptative.”

Stresul este reacţia pe care Stresul este reacţia pe care oamenii o pot avea atunci când oamenii o pot avea atunci când simt că nu se pot adapta simt că nu se pot adapta solicitărilor şi presiunilor cărora solicitărilor şi presiunilor cărora trebuie să le facă faţă în viaţa de trebuie să le facă faţă în viaţa de familie, personală sau la locul familie, personală sau la locul de muncă.de muncă.

Solicitările nu conduc neapărat Solicitările nu conduc neapărat la stres. Ele pot stimula la stres. Ele pot stimula succesul care conduce la succesul care conduce la satisfacţia în muncă. Problemele satisfacţia în muncă. Problemele apar atunci când solicitările sunt apar atunci când solicitările sunt prea mari şi pe termen lung sau prea mari şi pe termen lung sau acţionează din mai multe acţionează din mai multe direcţii; unele persoane işi pot direcţii; unele persoane işi pot pierde controlul ceea ce poate pierde controlul ceea ce poate conduce la stres.conduce la stres.

Stresul poate fi cauzat de Stresul poate fi cauzat de diferiţi diferiţi agenţi stresoriagenţi stresori atât la locul de atât la locul de muncă cât şi în afara acestuia. muncă cât şi în afara acestuia.

El poate avea diferite cauze şi El poate avea diferite cauze şi diferite forme de manifestare. diferite forme de manifestare.

Unele persoane se pot adapta Unele persoane se pot adapta mai bine la agenţii stresori, mai bine la agenţii stresori, altele mai puţin, în funcţie de altele mai puţin, în funcţie de personalitate şi circumstanţe.personalitate şi circumstanţe.

Cauzele stresului profesionalCauzele stresului profesional

Cerinte –cunostinte si Cerinte –cunostinte si abilitati- capacitatea de abilitati- capacitatea de adaptareadaptare

CerinteCerinte

Cunostinte Cunostinte si si

AbilitatiAbilitati

CapacitateaCapacitatea de adaptarede adaptare

Factorii de stres care acţionează Factorii de stres care acţionează în în viaţa de familieviaţa de familie sau în viaţa sau în viaţa personală pot afecta personală pot afecta comportamentul la locul de comportamentul la locul de muncă sau se pot cumula cu cei muncă sau se pot cumula cu cei de la locul de muncă, rezultând de la locul de muncă, rezultând probleme de sănătate.probleme de sănătate.

Fiecare Fiecare manager şi angajatmanager şi angajat trebuie să cunoască factorii care trebuie să cunoască factorii care conduc la stres (agenţii stresori), conduc la stres (agenţii stresori), cum poate fi identificat acesta şi cum poate fi identificat acesta şi ce se poate face pentru ce se poate face pentru eliminarea sau reducerea lui. eliminarea sau reducerea lui.

Lucrând împreună şi utilizând Lucrând împreună şi utilizând tehnicile de management pot fi tehnicile de management pot fi evitate aceste probleme.evitate aceste probleme.

Factori de stres la locul de Factori de stres la locul de muncamunca

Stilul de conducereStilul de conducere

lipsa unor obiective clarelipsa unor obiective clare slaba comunicare şi lipsa de slaba comunicare şi lipsa de

informare în cadrul organizaţieiinformare în cadrul organizaţiei neconsultarea şi neimplicarea neconsultarea şi neimplicarea

angajaţilor în schimbările şi angajaţilor în schimbările şi modificările de la locul de muncămodificările de la locul de muncă

lipsa sprijinului din partea conduceriilipsa sprijinului din partea conducerii

Statutul, rolul în organizaţieStatutul, rolul în organizaţie

statut neclar în organizaţiestatut neclar în organizaţie obiective şi priorităţi obiective şi priorităţi

contradictoriicontradictorii nivel înalt de responsabilitate la nivel înalt de responsabilitate la

locul de muncălocul de muncă

CarieraCariera

incertitudine în evoluţia cariereiincertitudine în evoluţia carierei frustrări în dezvoltarea cariereifrustrări în dezvoltarea carierei statut incert şi lipsa recunoaşterii statut incert şi lipsa recunoaşterii nesiguranţa locului de muncănesiguranţa locului de muncă insuficienţa programelor de instruireinsuficienţa programelor de instruire modificarea statutului în cadrul modificarea statutului în cadrul

organizaţieiorganizaţiei

Decizie si controlDecizie si control

slaba participare la luarea slaba participare la luarea deciziilordeciziilor

lipsa controlului asupra propriei lipsa controlului asupra propriei muncimunci

Relaţiile la locul de muncăRelaţiile la locul de muncă

izolare fizică sau socialăizolare fizică sau socială legături slabe cu superiorii, lipsa legături slabe cu superiorii, lipsa

de comunicarede comunicare conflicte interpersonaleconflicte interpersonale diferite tipuri de hărţuire diferite tipuri de hărţuire

(agresivitate verbală, hărţuire (agresivitate verbală, hărţuire sexuală etc)sexuală etc)

Proiectarea locului de Proiectarea locului de muncămuncă

sarcini de muncă repetitive şi sarcini de muncă repetitive şi monotonemonotone

riscuri semnificative de accidentare riscuri semnificative de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul şi îmbolnăvire profesională la locul de muncă (tehnologii cu riscuri de de muncă (tehnologii cu riscuri de accidentare, zgomot, noxe chimice accidentare, zgomot, noxe chimice etc)etc)

teama de tehnologie în raport cu teama de tehnologie în raport cu responsabilitatearesponsabilitatea

lipsa de competenţălipsa de competenţă

Sarcina de muncă şi ritmul Sarcina de muncă şi ritmul de muncăde muncă

lipsa controlului asupra ritmului lipsa controlului asupra ritmului de muncăde muncă

sarcini de muncă supra- sau sarcini de muncă supra- sau subîncărcatesubîncărcate

lipsa prioritizării activităţilorlipsa prioritizării activităţilor

Programul de lucruProgramul de lucru

program de lucru inflexibilprogram de lucru inflexibil apariţia imprevizibilă a unor apariţia imprevizibilă a unor

supraîncărcări ale sarcinii de supraîncărcări ale sarcinii de muncămuncă

ore de lucru suplimentare ore de lucru suplimentare neplanificateneplanificate

lucrul în schimburilucrul în schimburi lucrul suplimentar excesivlucrul suplimentar excesiv

Performanţa în muncăPerformanţa în muncă

scăderea performanţei în muncăscăderea performanţei în muncă ggreselireseli

lipsa de decizielipsa de decizie semne de obosealăsemne de oboseală

iritabilitateiritabilitate lapsuslapsus rezistenţa la schimbarerezistenţa la schimbare ore suplimentare excesiveore suplimentare excesive

NeimplicareNeimplicare

pierderea interesului pentru pierderea interesului pentru muncămuncă

întârzieriîntârzieri absenteism sau creşterea absenteism sau creşterea

absenţelor pe motive medicaleabsenţelor pe motive medicale pasivitate sau lipsă de implicarepasivitate sau lipsă de implicare

Comportament agresivComportament agresiv

criticarea celorlalţicriticarea celorlalţi abuzuri verbale, hărţuireabuzuri verbale, hărţuire vandalismvandalism

Comportament imaturComportament imatur

reacţii şi răspunsuri emoţionale reacţii şi răspunsuri emoţionale necontrolatenecontrolate

nervozitate, certuri, ton nervozitate, certuri, ton necorespunzătornecorespunzător

căderi de personalitatecăderi de personalitate

Comportament negativComportament negativ

refuzul de a asculta sfaturile şi refuzul de a asculta sfaturile şi sugestiile celor din jursugestiile celor din jur

repetarea aceloraşi argumenterepetarea aceloraşi argumente utilizarea de soluţii cunoscute a utilizarea de soluţii cunoscute a

fi necorespunzătoarefi necorespunzătoare agresivitateagresivitate

Alti factori stresori la locul de Alti factori stresori la locul de muncamunca

Volumul de muncaVolumul de munca Cultul performanteiCultul performantei Absenta greselilorAbsenta greselilor TimpulTimpul IntreruperileIntreruperile Invazia de e-mail-uriInvazia de e-mail-uri Schimbarile Schimbarile

““Homo homini lupus”Homo homini lupus”

Omul este un factor de stres Omul este un factor de stres pentru ompentru om ClientiiClientii Lipsa de politeteLipsa de politete Agresivitate zilnicaAgresivitate zilnica Atmosfera locului de muncaAtmosfera locului de munca Hartuire Hartuire Violenta Violenta

SIMPTOMELE STRESULUISIMPTOMELE STRESULUI

Lista de mai jos prezintă posibilele Lista de mai jos prezintă posibilele simptome ale stresului pe care simptome ale stresului pe care oamenii le pot avea din diferite oamenii le pot avea din diferite cauze.cauze.

Este necesar să poată fi cunoscute Este necesar să poată fi cunoscute schimbările fizice, emoţionale etc. schimbările fizice, emoţionale etc. care pot indica starea de stres.care pot indica starea de stres.

Unele persoane au o reacţie acută la Unele persoane au o reacţie acută la stres, altele pot avea simptome în stres, altele pot avea simptome în timp, acestea fiind cumulate cu timp, acestea fiind cumulate cu diferite alte probleme de sănătate. diferite alte probleme de sănătate.

Reacţia imediată Reacţia imediată acutăacută este de este de panică, anxietate, creşterea pulsului, panică, anxietate, creşterea pulsului, transpiraţie, senzaţie de uscăciune transpiraţie, senzaţie de uscăciune în gură sau tremurăturiîn gură sau tremurături..

Starea de stres pe o durată mai Starea de stres pe o durată mai îndelungatăîndelungată poate cauza poate cauza cefalee, cefalee, ameţeli, tulburări de vedere (vedere ameţeli, tulburări de vedere (vedere înceţoşată), dureri ale cefei şi înceţoşată), dureri ale cefei şi umerilor, mâncărimi ale pieliiumerilor, mâncărimi ale pielii etc. etc.

Simptome fiziceSimptome fizice cefaleecefalee hipertensiunehipertensiune stare de oboseală, lipsa relaxăriistare de oboseală, lipsa relaxării indigestieindigestie palpitaţiipalpitaţii dificultăţi respiratoriidificultăţi respiratorii stare de vomăstare de vomă iritaţii ale pieliiiritaţii ale pielii stare de leşinstare de leşin transpiraţie excesivătranspiraţie excesivă susceptibilitate la alergiisusceptibilitate la alergii constipaţie sau diareeconstipaţie sau diaree creştere sau scădere rapidă în greutatecreştere sau scădere rapidă în greutate frecvente răceli, gripe sau alte infecţii frecvente răceli, gripe sau alte infecţii

minoreminore

Simptome pe plan intelectualSimptome pe plan intelectual

dificultăţi în luarea deciziilordificultăţi în luarea deciziilor tulburări de memorietulburări de memorie incapacitate de concentrareincapacitate de concentrare tulburări ale somnuluitulburări ale somnului stare de îngrijorarestare de îngrijorare lipsă de ordine în gândirelipsă de ordine în gândire erorierori intuiţie scăzutăintuiţie scăzută persistenţa gândirii negativepersistenţa gândirii negative gândire pe termen scurt mai mult decât pe gândire pe termen scurt mai mult decât pe

termen lungtermen lung decizii pripitedecizii pripite

Simptome pe plan emoţionalSimptome pe plan emoţional nervozitate şi iritabilitatenervozitate şi iritabilitate anxietate, sentiment de insecuritateanxietate, sentiment de insecuritate proastă dispoziţieproastă dispoziţie sensibilitate mare la criticisensibilitate mare la critici mai multă suspiciunemai multă suspiciune deprimaredeprimare sentiment de încordare nervoasăsentiment de încordare nervoasă mai multă îngrijorare fără motivmai multă îngrijorare fără motiv lipsa entuziasmuluilipsa entuziasmului lipsa simţului umoruluilipsa simţului umorului alienarealienare mai puţină satisfacţie în viaţămai puţină satisfacţie în viaţă lipsa motivaţieilipsa motivaţiei subestimare, pierderea încrederii în sinesubestimare, pierderea încrederii în sine lipsa satisfacţiei în muncălipsa satisfacţiei în muncă

Schimbări de comportamentSchimbări de comportament nelinişte, agitaţienelinişte, agitaţie sociabilitate redusăsociabilitate redusă pierderea apetitului sau supraalimentarepierderea apetitului sau supraalimentare insomnieinsomnie consum mai mare de alcoolconsum mai mare de alcool consum mai mare de ţigareteconsum mai mare de ţigarete continuarea lucrului acasăcontinuarea lucrului acasă prea preocupat de problemele de serviciu prea preocupat de problemele de serviciu

pentru a se relaxa şi a se ocupa de propria pentru a se relaxa şi a se ocupa de propria persoanăpersoană

tendinţa de a minţi pentru a acoperi greşeliletendinţa de a minţi pentru a acoperi greşelile comportament necorespunzător (tendinţa de comportament necorespunzător (tendinţa de

a se certa, abuzuri verbale etc.)a se certa, abuzuri verbale etc.) productivitate redusăproductivitate redusă predispoziţie spre accidente de muncăpredispoziţie spre accidente de muncă dificultăţi în vorbire ( bâlbâială, tremur al dificultăţi în vorbire ( bâlbâială, tremur al

vocii)vocii)

Efectele stresului

profesional

Individuale Organizationale

Mintale-grabit, stresat

-Abuzat-Nervos

-Deprimat-Neglijent

-obosit

Economice-reducerea

performantei-cotrol scazut asupra calitatii

-mai putin creativ- Eficienta scazuta

Sociale-mai izolat social

-artagos si irascibil-Capacitate redusa

de a pastra sau de a lega relatiile

Fizice-mananca putin

-bea excesiv-nu are timp

de exercitii fizice-Doarme prost

-predispus infectii

AbsenteismRulaj

satisfactie↓Practici de muncaPractici de munca

riscanteriscante

Acţiuni de formare a strategiilor Acţiuni de formare a strategiilor de adaptare la stresde adaptare la stres

Conceptul de Conceptul de ""coping"coping" a fost a fost elaborat de Lazarus şi Launtier în elaborat de Lazarus şi Launtier în 1978, acesta 1978, acesta desemnând un desemnând un ansamblu de mecanisme şi ansamblu de mecanisme şi conduite pe care individul le conduite pe care individul le interpune între el şi evenimentul interpune între el şi evenimentul perceput ca ameninţător, pentru a perceput ca ameninţător, pentru a stăpâni, a stăpâni, a ţine sub control, pentru ţine sub control, pentru a tolera sau diminua impactula tolera sau diminua impactul acestuia asupra stării sale de acestuia asupra stării sale de confort fizic şi psihic.confort fizic şi psihic.

Lazarus şi Folkman (1984) l-au Lazarus şi Folkman (1984) l-au definit ca reprezentând definit ca reprezentând ansamblul eforturilor ansamblul eforturilor cognitive şi comportamentalecognitive şi comportamentale destinate destinate controlării, reducerii controlării, reducerii sau tolerării exigenţelorsau tolerării exigenţelor, , cerinţelor externe şi/sau interne cerinţelor externe şi/sau interne care care ameninţă sau depăşescameninţă sau depăşesc resursele unui individ.resursele unui individ.

Termenul "Termenul "coping strategy"coping strategy" sau sau "coping ability""coping ability" este utilizat în este utilizat în special în literatura anglo-special în literatura anglo-saxonă în timp ce "saxonă în timp ce "stratégie stratégie d'ajustement"d'ajustement" (Dantchev, 1989; (Dantchev, 1989; Dantzer, 1989) se utilizează în Dantzer, 1989) se utilizează în cea de limba franceză.cea de limba franceză.

factoride stres

în mediulextern

Percepereastresului

SolicitareEfecte

negative

Măsurareaefectelor stresului

Măsurareasuprasolicitării

SuportManagerial

Personalitate

Identificarea stresului perceput

Identificarea riscurilor

Răspunsurile individuluiRăspunsurile individului la factori la factori de stres, răspunsuri necesare de stres, răspunsuri necesare acestuia pentru a putea face faţă acestuia pentru a putea face faţă situaţiilor respective pot fi de natură situaţiilor respective pot fi de natură cognitivăcognitivă sau sau afectivăafectivă (exemplu: (exemplu: transformarea în plan imaginar a transformarea în plan imaginar a unei situaţii periculoase într-o ocazie unei situaţii periculoase într-o ocazie favorabilă de profit personal), dar şi favorabilă de profit personal), dar şi forme de comportamentforme de comportament (înfruntarea deschisă a problemelor, (înfruntarea deschisă a problemelor, adoptarea unei conduite de evitare adoptarea unei conduite de evitare etc.).etc.).

Studiile referitoare la strategiile Studiile referitoare la strategiile de adaptare (de "coping") au de adaptare (de "coping") au adus o schimbare fundamentală adus o schimbare fundamentală în cercetările referitoare la stres, în cercetările referitoare la stres, prin schimbarea orientării prin schimbarea orientării acestora de la descrierea acestora de la descrierea reacţiilor la stres la descrierea şi reacţiilor la stres la descrierea şi cercetarea modalităţilor prin cercetarea modalităţilor prin care individul care individul controlează controlează factorii şi situaţia stresantă.factorii şi situaţia stresantă.

Conform acestui nou mod de Conform acestui nou mod de abordare a problemelor, stresul nu abordare a problemelor, stresul nu trebuie căutat nici doar în raport cu trebuie căutat nici doar în raport cu individul, nici numai la nivelul individul, nici numai la nivelul evenimentului, ci în evenimentului, ci în relaţia individ-relaţia individ-mediumediu. Caracteristicile cantitative şi . Caracteristicile cantitative şi calitative ale unui factor stresor nu calitative ale unui factor stresor nu influenţează singure intensitatea influenţează singure intensitatea stării de stres; reacţia negativă la stării de stres; reacţia negativă la stres este rezultatul dezechilibrului stres este rezultatul dezechilibrului între exigenţe (interne sau externe) între exigenţe (interne sau externe) şi resursele individului de a face faţă şi resursele individului de a face faţă acestora. Factorii agresori parcurg acestora. Factorii agresori parcurg mai multe filtre individuale care mai multe filtre individuale care conduc la amplificarea sau conduc la amplificarea sau diminuarea reacţiilor, în funcţie de diminuarea reacţiilor, în funcţie de modul în care sunt percepuţi modul în care sunt percepuţi (apreciaţi, evaluaţi) factorii respectivi.(apreciaţi, evaluaţi) factorii respectivi.

Principalii Principalii mediatorimediatori ai relaţiei ai relaţiei factor de stres-tulburare a factor de stres-tulburare a echilibrului individual (în principal echilibrului individual (în principal emoţional) sunt reprezentaţi de:emoţional) sunt reprezentaţi de: perceperea stresuluiperceperea stresului sub influenţa sub influenţa

experienţei anterioareexperienţei anterioare cu acelaşi tip cu acelaşi tip de stres, susţinerii sociale şi de stres, susţinerii sociale şi religioase;religioase;

mecanismele individuale de apărare mecanismele individuale de apărare a Eului, care acţionează a Eului, care acţionează inconştient;inconştient;

eforturile eforturile conştiente:conştiente: punerea în punerea în funcţiune a unui plan de acţiune, funcţiune a unui plan de acţiune, recurgerea la diferite tehnici recurgerea la diferite tehnici (relaxare, exerciţii fizice etc.).(relaxare, exerciţii fizice etc.).

Aceşti mediatori sunt antrenaţi Aceşti mediatori sunt antrenaţi în în două procese de mediere a două procese de mediere a relaţieirelaţiei: : autoevaluarea propriilorautoevaluarea propriilor posibilităţi în raport cu situaţia posibilităţi în raport cu situaţia respectivă şi respectivă şi strategiile strategiile individualeindividuale de ajustare în raport de ajustare în raport cu aceasta.cu aceasta.

EvaluareaEvaluarea reprezintă un dublu reprezintă un dublu proces cognitiv de apreciere a proces cognitiv de apreciere a gradului de pericol pe care îl prezintă gradului de pericol pe care îl prezintă o situaţie anumită şi care poate o situaţie anumită şi care poate afecta individul şi a resurselor afecta individul şi a resurselor personale de "coping".personale de "coping".

Este vorba de o Este vorba de o evaluare primarăevaluare primară a a potenţialului stresant şi una potenţialului stresant şi una secundarăsecundară a resurselor individuale a resurselor individuale de adaptare.de adaptare.

Evaluarea primarăEvaluarea primară conduce la conduce la stabilirea stabilirea semnificaţiei semnificaţiei pentru pentru individ a factorului sau situaţiei individ a factorului sau situaţiei stresante şi, în funcţie de stresante şi, în funcţie de aceasta, la aceasta, la emoţiiemoţii de o anumită de o anumită calitate şi intensitate:calitate şi intensitate:

pierdere - emoţii negative: frică, pierdere - emoţii negative: frică, mânie, ruşine etc.mânie, ruşine etc.

ameninţareameninţare beneficiu - emoţii pozitive: beneficiu - emoţii pozitive:

pasiune, euforiepasiune, euforie

Evaluarea secundarăEvaluarea secundară pornind de la pornind de la întrebarea ce poate face individul întrebarea ce poate face individul pentru a preveni o pierdere, o pentru a preveni o pierdere, o ameninţare sau pentru a obţine ameninţare sau pentru a obţine beneficiul ajunge la a răspunde prin: beneficiul ajunge la a răspunde prin: schimbarea situaţiei, acceptarea ei, schimbarea situaţiei, acceptarea ei, fugă, evitare, căutarea unui plus de fugă, evitare, căutarea unui plus de informaţii, a unui suport social, acţiune informaţii, a unui suport social, acţiune impulsivă etc. Strategiile alese sunt de impulsivă etc. Strategiile alese sunt de două tipuri:două tipuri:

centrate pe emoţiicentrate pe emoţii: au ca obiectiv : au ca obiectiv reducerea tensiunii emoţionale fără a reducerea tensiunii emoţionale fără a schimba situaţia;schimba situaţia;

centrate pe problemăcentrate pe problemă: au ca obiectiv : au ca obiectiv modificarea situaţiei, acţionând indirect modificarea situaţiei, acţionând indirect asupra emoţiilor.asupra emoţiilor.

Procesul de evaluare a relaţiilor Procesul de evaluare a relaţiilor individ - eveniment este influenţatindivid - eveniment este influenţat de: de:

caracteristici individualecaracteristici individuale (resurse (resurse personale)personale)

credintecredinte religioase (evenimente stresante sunt religioase (evenimente stresante sunt

considerate ca încercări din partea lui considerate ca încercări din partea lui Dumnezeu, încercări pe care trebuie să le Dumnezeu, încercări pe care trebuie să le acceptam);acceptam);

în propria capacitate de control asupra stresului;în propria capacitate de control asupra stresului; rezistenţa la exigenţele exterioarerezistenţa la exigenţele exterioare

(capacitatea de a ţine sub control factorii şi (capacitatea de a ţine sub control factorii şi evenimentele stresante);evenimentele stresante);

trăsături de anxietatetrăsături de anxietate, care determină , care determină tendinţe de a percepe situaţiile de viaţă ca tendinţe de a percepe situaţiile de viaţă ca ameninţătoare, cu atât mai mult când sunt ameninţătoare, cu atât mai mult când sunt noi şi ambigue.noi şi ambigue.

variabile ambientalevariabile ambientale, care , care influenţează atât perceperea situaţiei influenţează atât perceperea situaţiei stresante, cât şi alegerea strategiei:stresante, cât şi alegerea strategiei: caracteristicile situaţieicaracteristicile situaţiei - natura - natura

pericolului, durata, iminenţa etc.; pericolului, durata, iminenţa etc.; dacă situaţia este evaluată ca dacă situaţia este evaluată ca susceptibilă la schimbare, sunt susceptibilă la schimbare, sunt utilizate mai frecvent strategiile utilizate mai frecvent strategiile centrate pe centrate pe rezolvarearezolvarea problemei; problemei; dacă situaţia este considerată ca dacă situaţia este considerată ca putând fi transformată sau, din putând fi transformată sau, din contra, ca nefiind controlabilă - se contra, ca nefiind controlabilă - se utilizează strategii centrate pe utilizează strategii centrate pe reducerea tensiunii emoţionalereducerea tensiunii emoţionale;;

variabile ambientalevariabile ambientale, care , care influenţează atât perceperea situaţiei influenţează atât perceperea situaţiei stresante, cât şi alegerea strategiei:stresante, cât şi alegerea strategiei: resursele socialeresursele sociale (suportul social) - (suportul social) -

reţeaua de susţinere socială a individului, reţeaua de susţinere socială a individului, reprezentând ansamblul relaţiilor reprezentând ansamblul relaţiilor interpersonale ale individului, care-i interpersonale ale individului, care-i furnizează o legătură afectivă pozitivă furnizează o legătură afectivă pozitivă (prietenii, dragoste etc.), un ajutor practic (prietenii, dragoste etc.), un ajutor practic (material, financiar), informaţii şi aprecieri (material, financiar), informaţii şi aprecieri referitoare la situaţie;referitoare la situaţie;

este foarte important modul în care este foarte important modul în care apreciază individul gradul de susţinere apreciază individul gradul de susţinere socială - cu cât îl apreciază ca fiind mai socială - cu cât îl apreciază ca fiind mai mare, cu atât îi creşte sentimentul mare, cu atât îi creşte sentimentul capacităţii proprii de control a situaţiei şi se capacităţii proprii de control a situaţiei şi se reduce efectul negativ al stresului.reduce efectul negativ al stresului.

Modalităţi de "coping"Modalităţi de "coping"

Aceste strategii de relationare cu Aceste strategii de relationare cu stresul pot modela conduita afectiva stresul pot modela conduita afectiva a individului în diferite feluri:a individului în diferite feluri:

Modificând sensul orientarii atentiei - Modificând sensul orientarii atentiei - deturnând-o de la sursa stresului deturnând-o de la sursa stresului ((strategii de evitarestrategii de evitare) sau, ) sau, dimpotriva, dirijând-o catre aceasta dimpotriva, dirijând-o catre aceasta ((strategii de vigilentastrategii de vigilenta).).

Strategiile de evitare Strategiile de evitare conduc la orientarea conduc la orientarea individului catre individului catre activitati de substituireactivitati de substituire comportamentala sau cognitiva tinzând spre comportamentala sau cognitiva tinzând spre eliminarea tensiunii emotionale (activitati sportive, eliminarea tensiunii emotionale (activitati sportive, jocuri, relaxare, etc.). Aceste strategii sunt totusi jocuri, relaxare, etc.). Aceste strategii sunt totusi mai eficace când sunt asociate cu cele de mai eficace când sunt asociate cu cele de confruntare cu evenimentul.confruntare cu evenimentul.

Printre strategiile de evitare se enumera si o alta Printre strategiile de evitare se enumera si o alta subgrupa mai putin adaptativa - cea a subgrupa mai putin adaptativa - cea a strategiilor de strategiilor de fugafuga - individul crede, de exemplu, ca scapa, se - individul crede, de exemplu, ca scapa, se elibereaza de stres, daca bea, fumeaza sau elibereaza de stres, daca bea, fumeaza sau foloseste medicamente; în realitate este vorba doar foloseste medicamente; în realitate este vorba doar de un ragaz temporar, putin eficace si cu efecte de un ragaz temporar, putin eficace si cu efecte secundare, pe termen mai mult sau mai putin lung, secundare, pe termen mai mult sau mai putin lung, nedorite, nocive pentru organism, atunci când nedorite, nocive pentru organism, atunci când situatia stresanta dureaza mai mult. situatia stresanta dureaza mai mult.

Cercetarile arata ca aceste strategii de fuga sunt Cercetarile arata ca aceste strategii de fuga sunt asociate cu asociate cu anxietate, depresiune si tulburari anxietate, depresiune si tulburari psihosomaticepsihosomatice..

Strategiile de vigilentaStrategiile de vigilenta directioneaza atentia individului spre directioneaza atentia individului spre situatia stresantasituatia stresanta pentru a o pentru a o controla si preveni efectele stresului. controla si preveni efectele stresului. Aceste strategii prezinta doua forme: Aceste strategii prezinta doua forme: de cautarede cautare a unui plus de informatii a unui plus de informatii si de punere în actiune a unor si de punere în actiune a unor solutii solutii de rezolvarede rezolvare a situatiilor. Acest tip de a situatiilor. Acest tip de strategii conduc la scaderea tensiunii strategii conduc la scaderea tensiunii emotionale facilitând controlul emotionale facilitând controlul asupra situatiei. Pot provoca însa si asupra situatiei. Pot provoca însa si intensificarea starii emotionale, intensificarea starii emotionale, atunci când informatiile suplimentare atunci când informatiile suplimentare indica o mai mare gravitate a indica o mai mare gravitate a situatiei decât cea apreciata initial situatiei decât cea apreciata initial si/sau imposibilitatea de a o rezolva.si/sau imposibilitatea de a o rezolva.

Modificând semnificatia subiectiva a Modificând semnificatia subiectiva a evenimentuluievenimentului - recurgând la activitati - recurgând la activitati cognitive, aparent de sfidare: cognitive, aparent de sfidare: exagerarea exagerarea aspectelor si implicatiilor pozitive ale aspectelor si implicatiilor pozitive ale situatiei, evidentierea aspectelor umoristice situatiei, evidentierea aspectelor umoristice ale acesteia (facând "haz de necaz"), ale acesteia (facând "haz de necaz"), subevaluareasubevaluarea implicatiilor negative, implicatiilor negative, reevaluarea pozitiva etc. reevaluarea pozitiva etc.

Aceste strategii sunt eficace pe Aceste strategii sunt eficace pe termen termen scurtscurt si când nu exista o rezolvare si când nu exista o rezolvare momentana, pentru ca reduc tensiunea momentana, pentru ca reduc tensiunea emotionala.emotionala.

Modificând direct termenii actuali Modificând direct termenii actuali ai relatiei individ-eveniment ai relatiei individ-eveniment - prin - prin punerea în functiune a unor eforturi punerea în functiune a unor eforturi comportamentale active de comportamentale active de înfruntareînfruntare a situatiei-problema în a situatiei-problema în scopul rezolvarii acesteia prin scopul rezolvarii acesteia prin confruntare (confruntare (spirit combativ) si/sau spirit combativ) si/sau elaborarea si realizareaelaborarea si realizarea unor planuri unor planuri de actiune. Asemenea strategii de actiune. Asemenea strategii determina atât modificarea situatiei, determina atât modificarea situatiei, cât si reducerea tensiunii cât si reducerea tensiunii emotionale.emotionale.

Aceste trei modalitati de Aceste trei modalitati de orientare a conduitei de orientare a conduitei de adaptare la stres determina adaptare la stres determina modificarea modului de modificarea modului de percepere a situatiei, la percepere a situatiei, la reevaluarea potentialului reevaluarea potentialului stresant:stresant:

Clasificarea strategiilor Clasificarea strategiilor "coping" si metoda de evaluare "coping" si metoda de evaluare a acestoraa acestora

Plecând de la aceste diferite Plecând de la aceste diferite posibilitati de a face fata posibilitati de a face fata evenimentelor stresante se evenimentelor stresante se evidentiaza doua functii ale evidentiaza doua functii ale strategiilor de tip coping: influenta strategiilor de tip coping: influenta asupra asupra starii emotionalestarii emotionale si controlul si controlul asupra situatiei, asupra asupra situatiei, asupra problemei problemei care genereaza starea de stres.care genereaza starea de stres.

MetodologiaMetodologia pentru inventarierea pentru inventarierea diferitelor strategii se bazeaza pe diferitelor strategii se bazeaza pe identificarea modalitatilor de reactie identificarea modalitatilor de reactie în diferite situatii stresante, având la în diferite situatii stresante, având la baza marea variabilitate inter si baza marea variabilitate inter si intraindividuala precum si utilizarea intraindividuala precum si utilizarea analizei factoriale pe un numar analizei factoriale pe un numar suficient de subiecti.suficient de subiecti.

În scopul evaluarii strategiilor în În scopul evaluarii strategiilor în functie de cele doua dimensiuni functie de cele doua dimensiuni principale amintite au fost construite principale amintite au fost construite diferite scari-chestionare.diferite scari-chestionare.

Dintre cele mai utilizate se pot cita cea a lui Dintre cele mai utilizate se pot cita cea a lui Lazarus si Folkman (1984) - "The Ways of Lazarus si Folkman (1984) - "The Ways of Coping Check-List" cu 67 itemi repartizati în 8 Coping Check-List" cu 67 itemi repartizati în 8 subscari: primele doua vizeaza strategiile subscari: primele doua vizeaza strategiile centrate pe centrate pe problemeprobleme, iar celelalte sase, pe cele , iar celelalte sase, pe cele centrate pe starea centrate pe starea emotionalaemotionala::

1. rezolvarea problemei - cautarea de 1. rezolvarea problemei - cautarea de informatii ("am stabilit un plan de actiune si informatii ("am stabilit un plan de actiune si m-am tinut de el")m-am tinut de el")2. spirit combativ sau acceptarea2. spirit combativ sau acceptarea confruntariiconfruntarii3.3. îndepartarea sau minimalizarea îndepartarea sau minimalizarea amenintariiamenintarii4. reevaluarea pozitiva4. reevaluarea pozitiva5. autoacuzare5. autoacuzare6. fuga de evitare (mâncând, bând etc.)6. fuga de evitare (mâncând, bând etc.)7. cautarea unui suport social7. cautarea unui suport social8. stapânirea de sine.8. stapânirea de sine.

Alti autori nu sunt total de acord cu Alti autori nu sunt total de acord cu aceasta clasificare. Suls si Fletcher aceasta clasificare. Suls si Fletcher (1985) utilizeaza clasificarea care (1985) utilizeaza clasificarea care împarte strategiile în doua grupe împarte strategiile în doua grupe mari de evitare si de vigilenta, care mari de evitare si de vigilenta, care opun opun strategiilor pasivestrategiilor pasive (evitare, (evitare, fuga, negare, acceptare stoica) - fuga, negare, acceptare stoica) - strategiile activestrategiile active (cautare de (cautare de informatii, sustinere sociala, planuri informatii, sustinere sociala, planuri de rezolvare).de rezolvare).

CopingulCopingul, mai mult decât o , mai mult decât o simpla reactie la stres, simpla reactie la stres, reprezinta o strategie reprezinta o strategie multidimensionala de control, a multidimensionala de control, a carei finalitate este carei finalitate este schimbarea,schimbarea, fie a fie a situatieisituatiei, fie a , fie a aprecierii aprecierii subiective.subiective.

Criteriile de eficacitate a copingului Criteriile de eficacitate a copingului sunt si ele multidimensionalesunt si ele multidimensionale

-controlul sau reducerea impactului agresiunii -controlul sau reducerea impactului agresiunii asupra starii de confort fizic si psihic asupra starii de confort fizic si psihic conducând la reducerea excitatiei si conducând la reducerea excitatiei si depresiunii;depresiunii;

-stilul activ centrat pe rezolvarea problemei este -stilul activ centrat pe rezolvarea problemei este mai eficace decât cel pasiv, centrat pe mai eficace decât cel pasiv, centrat pe emotie;emotie;

-în functie de caracteristicile situatiei, de durata -în functie de caracteristicile situatiei, de durata si controlabilitatea ei:si controlabilitatea ei:••evitareaevitarea este eficace la un stres pe termen este eficace la un stres pe termen scurt;scurt;••strategiile activestrategiile active sunt eficace la un stres pe sunt eficace la un stres pe termen lungtermen lung;;••strategiile active strategiile active nunu sunt eficace în cazul sunt eficace în cazul unor situatii necontrolabileunor situatii necontrolabile..

Este însa absolut necesar de a Este însa absolut necesar de a nu pierde din vedere întregul nu pierde din vedere întregul biopsihosocial pe care îl biopsihosocial pe care îl reprezinta individul uman si de a reprezinta individul uman si de a aborda problema formarii unor aborda problema formarii unor conduite adaptative conduite adaptative multidimensional, asa cum este multidimensional, asa cum este activitatea profesionala, asa activitatea profesionala, asa cum este individul si asa cum cum este individul si asa cum sunt relatiile individ-activitate.sunt relatiile individ-activitate.

Interactiune

Omul Sistemul Muncii

Organizarea muncii

““Dă-mi forţa de a mă lupta Dă-mi forţa de a mă lupta împotriva a ceea ce poate fi împotriva a ceea ce poate fi schimbat, înţelepciunea de a schimbat, înţelepciunea de a accepta ce nu poate suferi vreo accepta ce nu poate suferi vreo schimbare şi inteligenţa de a şti schimbare şi inteligenţa de a şti să fac diferenţa dintre cele să fac diferenţa dintre cele doua!”doua!”