8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 1/12
Ingrijirea si conducerea padurii
INGRIJIREA SI CONDUCEREA PADURII
1. Consideratii generale
Lucrarile de ingrijire si conducere a padurii se refera la sistemul de interventii
silvotehnice privind dirijarea cresterii si dezvoltarii padurii de la intemeierea acesteia pana in
apropierea termenului exploatarii sale, in vederea indeplinirii obiectivelor fixate. Aceste
lucrari se concentreaza in principal asupra arboretului si de aceea in practica sunt numite
lucrari de ingrijire si conducere a arboretului.
Principalul mijloc prin care se actioneaza in cadrul acestui sistem de masuri
silvotehnice vizeaza rarirea selectiva a desimii arboretului. Prin rarirea si selectia dirijata se
realizeaza promovarea in arboret a arborilor valorosi ca specie si calitate si se indeparteaza
sistematic acei arbori considerati necorespunzatori sau daunatori, evitandu-se insa
destramarea starii de masiv pe toata durata lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor.
Astfel se urmareste:
- ameliorarea structurii, calitatii si stabilitatii fiecarui arboret component;
- reducerea sistematica si convenabila a desimii arboretelor, dar mentinand
integritatea lor structurala;
- ameliorarea spatiului de nutritie a arborilor si corespunzatori si intensificareacresterii lor mai ales in grosime;
- stimularea potentialului de fructificatie a speciilor valoroase si eliminarea
anticipata a speciilor nedorite;
- recoltarea unei cantitati insemnate de masa lemnoasa sub forma de produse
lemnoase secundare;
2. Clasifcarea lucrarilor de ingrijire si conducere a
arboretelor
n ansamblu, dirijarea dezvoltarii padurii cultivate reclama un sistem de interventie
vizand inlocuirea eliminarii si selectiei naturale cu selectia dirijata si repetata a fiecarui
arboret. nterventiile silvotehnice constituite un sistem unitar de masuri din care fiecare
veriga nu poate lipsi si nici nu se poate amana necorespunzator.
Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor se impart in doua mari categorii:
- lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor ce se aplica de la intemeierea
acestora si pana la varsta reprezentand !"# din ciclul de productie;
8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 2/12
- lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor cu caracter special, oportune doar in
anumite cazuri.
$lasificarea lucrarilor de ingrijire si conducere este prezentata in tabelul de mai jos:
Denumirea tipului
de lucrari
Stadiile de dezvoltare
in care se executa
Scopul principal
A. Lucrari de ingrijire cu caracter sistematic
%egajari &emintis, desis ♦ &alvarea de coplesire si promovarea
speciilor valoroase
%epresaje &emintis, desis ♦ 'eglarea desimii regenerarilor naturale
excesiv de dese
$uratiri (uielis, prajinis ♦ nlaturarea exemplarelor necorespunzatoare
ca specie si conformare
'arituri Paris, codrisor, codrumijlociu
♦ 'idicarea valorii productive si protective a padurii
B. Lucrari de ingrijire cu caracter special
Lucrari de igiena Prajinis ) codru batran ♦ 'ealizarea si mentinerea unei stari
fitosanitare cat mai bune a padurii
*lagaj artificial Prajinis, paris ♦ Ameliorarea accesului in arborete
♦ $resterea valorii lemnului
*mondaj Prajinis, paris ♦ +entinerea calitatii lemnului
ngrijirea marginii oate stadiile ♦ ormarea unor liziere rezistente la actiunea
vanturilor periculoase
8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 3/12
Bazele teoretice ale lucrarilor de ingrijire a padurii
1. Degajari si depresaje
%egajarile sunt lucrari silvotehnice de rarire si selectie in masa ce se aplica in faza dedesis avand ca scop salvarea de coplesire si promovarea exemplarelor valoroase ca specie si
conformare.
%epresajul se refera la interventiile in arborete pure, in stadiul de desis, prin care se
urmareste rarirea convenabila si dirijarea raporturile intre exemplare in arborete excesiv de
dese.
Primele interventii se pot executa chiar inaintea constituirii starii de masiv, si deci a
noilor arborete, in ochiuri. *le se continua si se repeta ori de cate ori est necesar pana cand
arboretul trece in faza de nuielis prajinis.
'arirea arboretului se executa cat sa nu se intrerupa in nici un punct starea de masiv
constituita. Prin executarea acestor lucrari se urmareste:
- ameliorarea compozitiei arboretului spre cea fixata;
- protejarea exemplarelor sanatoase din speciile valoroase impotriva unor specii
sau exemplare cu caracter coplesitor;
- rarirea unor portiuni sau arborete excesiv de dese;
- ameliorarea starii fitosanitare si sporirea rezistentei arboretului la actiunea unor factori vatamatori.
Tehnica de executare
%egajarile se pot executa in doua moduri:
A. Degajari mecanice, se executa manual, folosind unelte usoare: cosoare, seceri,
toporase, ferastraie mecanice de tip usor, etc. Aplicarea lucrarii va fi precedata de o
recunoastere si evaluare a starii arboretului. $oncomitent se vor amplasa suprafete de proba
reprezentative de /// m! in fiecare arboret de parcurs in care se va recurge la inventarierea
integrala a arborilor, pe specii si calitate, si la executarea cat mai corect sub raport tehnic a
lucrarilor necesare. %upa aceasta se poate trece la executarea propriu-zisa a lucrarii, cu
muncitori instruiti in suprafetele de proba si indrumati de personal silvic calificat.
n padurile tinere de foioase, daca se intervine la timp, se poate recurge la frangerea
tulpinilor exemplarelor coplesitoare sau nedorite de la o inaltime astfel aleasa incat tulpinile
exemplarelor de protejat sa ramana libere de concurenta in jumatatea lor superioara. Prin
frangerea exemplarelor se diminueaza potentialul de lastarire la speciile care au aceasta
capacitate si se mentine bine inchis masivul nou constituit. %aca sunt exemplare mai groase,
se va proceda la ruperea sau chiar detasarea partii superioare a tulpinii folosind unelte
taietoare.
8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 4/12
n arboretele de rasinoase exemplarele de extras se taie de jos si se lasa pe teren
0aceste specii nu au capacitatea de a lastari1.
n arboretele pure provenite din regenerari naturale sau chiar semanaturi directe si
care prezinta partial sau integral desimi prea mari se recomanda aplicarea depresajului.
'arirea va avea caracter selectiv si se va face numai pe seama exemplarelor necorespunzatoare fara a destrama starea de masiv.
B. Degajari chimice, sunt recomandate mai ales in cazul unor arborete mai greu
accesibile dar in nici un caz in paduri cu functie de protectie a apelor minerale, in bazinele de
acumulare a apei de consum pentru populatie, in padurile de agrement, etc.
%egajarile chimice se executa primavara devreme, dupa intrarea in vegetatie a
exemplarelor coplesitoare dar inainte de intrarea in vegetatie a speciilor principale. Pentru
executarea degajarilor chimice se utilizeaza substante arboricide care se administreaza
individual arborilor care trebuie inlaturati. La noi, degajarile chimice nu au fost executate
decat experimental.
Sezonul de executare se alege in a doua jumatate a perioadei de vegetatie, intre 2
august si #/ septembrie. *ste contraindicata aplicarea lor la inceputul sezonului de vegetatie
0cand pot fi vatamati lujerii nou formati1 si in zilele foarte calduroase sau perioadele
secetoase 0cand poate sa apara fenomenul de insolatie1.
ntensitatea degajarilor depinde de compozitia, desimea si omogenitatea arboretului,
de proportia si vigoarea de crestere si dezvoltare a exemplarelor coplesitoare dar si de efectul
lucrarilor anterior executate.
Periodicitatea este in medie de -# ani dar variaza cu ritmul de crestere al
exemplarelor, gradul de coplesire, conditiile stationale, etc. $a regula, periodicitatea este cu
atat mai mica cu cat pericolul de coplesire este mai mare, conditiile stationale sunt mai bune
iar intensitate interventiilor anterioare a fost mai mica.
*ficienta degajarilor. Aplicarea degajarilor 0depresajelor1 antreneaza eforturi si costuri
care nu se recupereaza imediat decat in cazuri particulare 0din renisurile de salcie se pot
obtine fascine1. *le sunt insa obligatorii pentru ca influenteaza in mare masura dezvoltarea si
valoarea arboretelor pe intreg ciclul de productie. $a urmare,eficienta acestor interventii
trebuie apreciata in raport cu valoarea arboretelor parcurse si nu cu materialul lemnos ce
poate fi valorificat.
2. Curatiri
$uratirile se refera la lucrarile de ingrijire a arboretelor in fazele de nuielis-prajinis, in
scopul inlaturarii exemplarelor necorespunzatoare ca specie si conformare.
Prima curatire se executa la #-3 ani dupa ultima degajare si se repeta ori de cate ori
este necesara in arborete tinere pana in faza de prajinis, cand diametrul mediu al arboretului
ajunge la 4 ) / cm n toata aceasta perioada desimea arboretului este mare, ritmul de
crestere dimensionala tot mai activ, intensitatea eliminarii este puternica si se poate produce
uneori in defavoarea speciilor mai valoroase.
8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 5/12
$uratirile sunt lucrari de selectie in masa, cu caracter negativ si se preocupa mai mult
de ceea ce trebuie extras ca necorespunzator din arboret. Prin executarea curatirilor se
urmaresc mai multe obiective si anume:
- continuarea ameliorarii compozitiei si structurii arboretului;
- ameliorarea spatiului aerian si edafic de crestere a arborilor;
- mentinerea unui ritm activ de elagaj natural;
- pastrarea integritatii structurale a arboretului;
- recoltarea si valorificarea masei lemnoase rezultate, oriunde acest lucru este
posibil.
Tehnica de executare. Preocuparile tehnice incep cu alegerea arboretelor de parcurs
0bazata pe analiza si evaluarea in teren a starii arboretelor1, amplasarea suprafetelor de probade !/// m!, inventarierea arborilor si extragerea celor necorespunzatori, reamenajarea si
completarea daca este cazul a retelei de acces in interiorul arboretului.
La executarea curatirilor atentia se concentreaza cu precadere asupra exemplarelor
speciilor secundare si coplesitoare din plafonul superior al arboretului, dar si asupra
exemplarelor uscate, atacate, rupte, cu coroane asimetrice care impiedica dezvoltarea
exemplarelor valoroase, avand grija sa nu se intrerupa starea de masiv in nici un punct. n
cazul curatirilor, arborii se taie de jos, cat mai aproape de sol iar masa lemnoasa se valorifica
daca este cerere pe piata.
$a si degajarile, curatirile se pot executa pe cale mecanica sau chimica.
Curatirile pe cale mecanica. &e bazeaza pe alegerea si taierea de jos a exemplarelor
de extras. Alegerea arborilor se poate face anticipat prin asa numita operatiune de grifare
0dupa numele uneltei cu care se zdreleste scoarta exemplarelor de extras1. aierea arborilor se
executa cu toporase, topoare, ferastraie mecanice, etc.
+asa lemnoasa rezultata poate fi valorificata ca lemn de foc, sub forma de gramezi
craci tip avand dimensiunile de ! m latime, .2 inaltime si pana la # m lungime 0volum
aparent 5 m.c. pe figura si volum real de ./ m #1. n cazul in care nu se sconteaza pe
valorificarea lemnului din curatiri este de preferat sa se execute taierea de jos si lasarea peteren a exemplarelor extrase spre a contribui la ameliorarea conditiilor de solificare.
Curatirile pe cale chimica. &unt asemanatoare ca tehnica de executare cu degajarile
chimice. La noi in tara nu se aplica decat cu caracter experimental.
Sezonul de executare al curatirilor se alege ca si in cazul degajarilor in perioada 2
august ) #/ septembrie in cazul curatirilor mecanice sau la inceputul perioadei de vegetatie,
in cazul curatirilor chimice.
ntensitatea curatirilor depinde de natura, starea si desimea arboretului, de conditiile
stationale si de efectul lucrarilor anterioare. * obligatoriu sa se evite in orice punct
8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 6/12
destramarea starii de masiv 067/.41. n masivele nerarite anterior este necesar ca prima
curatire sa se execute cu prudenta, evitandu-se rarirea brusca si prea puternica.
Periodicitatea curatirilor este de regula intre # si 2 ani. 8 noua curatire devine
oportuna intr-un arboret in anul in care se constata refacerea consistentei sau in anul urmator.
n padurile din tara noastra !-# curatiri sunt in general suficiente.
Eficienta curatirilor este apreciata mai mult prin cresterea valorii arboretului care
ramane. &pre deosebire de degajari, in acest caz rezulta si masa lemnoasa care prin
valorificare compenseaza o parte din costurile de productie. n medie rezulta 9- m #"ha de
arboret parcurs.
2. Rarituri
'ariturile se refera la rarirea si selectia individuala si repetata care se aplica in
arborete situate in faza de paris, codrisor si codru mijlociu urmarind ingrijirea individuala a
arborilor valorosi, in scopul de a spori valoarea productiva si protectoare a padurii cultivate.
Prima raritura se impune la 3-9 ani dupa ultima curatire si se repeta toata perioada cat
cresterea in volum se mentine activa, aplicarea lor incetand atunci cand varsta arboretului
atinge !"# din varsta exploatabilitatii.
Prin rarituri atentia principala este indreptata asupra arborilor care trebuie sa ramana
pana la exploatabilitatea arboretului, iar prin rarire selectiva, individuala si pozitiva, se vor
extrage arborii care ii stanjenesc in crestere si dezvoltare pe primii sau greveaza asupra starii
fitosanitare a padurii. Prin aceasta devin mai pretentioase, mai complexe si nu pot fi realizate
decat de un personal silvic bine calificat.
8biectivele de realizat urmaresc:
- ameliorarea spatiului de crestere aerian si edafic al arborilor valorosi;
- mentinerea unei stari fitosanitare bune;
- activarea cresterii in grosime a arborilor valorosi;
- intensificarea fructificarii arborilor valorosi prin ultima raritura
- recoltarea si punerea in valoare a arborilor de extras la fiecare interventie.
(ormele tehnice in vigoare recomanda aplicarea rariturii de jos, a rariturii de sus, a
rariturii combinate si a celei schematice.
1. Raritura de jos (raritura in dominat)
$onsta in extragerea cu preponderenta a arborilor ramasi in plafonul inferior al
arboretului si apartinand arborilor claselor 6raft si . %eoarece se extrag cu precadere
arborii dominati si uscati din arboret se urmeaza indeaproape calea raririi si selectiei naturale.
8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 7/12
A fost fundamentata in <ermania si i s-a zis si raritura de inmormantare a mortilor. *a
a fost conceputa mai ales pentru molidisuri echiene, in care arborii dominati, ramasi in
plafonul inferior nu mai au sanse de ridicare in plafonul superior. (u rezolva decat partial si
in mica masura selectia in plafonul superior al arboretului.
2. Raritura de sus (raritura in dominant)
A fost fundamentata in silvicultura franceza si se preocupa in principal de alegerea si
extragerea arborilor necorespunzatori din plafonul superior pentru a ameliora continuu
contributiile de crestere si dezvoltare a arborilor valorosi din acelasi plafon. *ste
recomandabil ca arborii din plafonul inferior sa fie mentinuti, dar daca starea arboretului o
cere se intervine si aici extragandu-se arborii uscati, rupti, etc.
Aceasta metoda se abate de la ritmul si sensul raririi si selectiei naturale, iar selectia
poate deveni mai activa si eficienta in raport cu telurile de gospodarire fixate. A fost
conceputa mai ales pentru padurile de foioase 0de amestec sau pure1, ca si pentru padurile de
rasinoase si fag. %in punct de vedere economic este mai atractiva intru-cat se pun in valoare
si arbori de dimensiuni mari. 'eclama insa un personal mai calificat in alegerea arborilor de
extras.
Raritura combinata (raritura mixta).
A fost generalizata in practica silvica de la noi si combina bazele metodologice ale
celor doua tipuri de rarituri de baza: de jos si de sus. $onsta in selectionarea si promovarea
arborilor cei mai valorosi ca specie si conformare, mai bine dotati sau plasati spatial,
intervenindu-se dupa caz atat in plafonul superior cat si in cel inferior. Asa cum a fost
conceputa prezinta o mare suplete si permite adaptarea la cele mai variate genuri de paduri.
8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 8/12
Tehnica de executare
$a si in cazul lucrarilor precedente, aplicarea rariturii combinate implica o suita de
operatii si anume: alegerea arboretelor de parcurs, asigurarea unui grad suficient de
accesibilitate, alegerea, inventarierea si marcarea arborilor de extras, elaborarea actelor de
punere in valoare a masei lemnoase, organizarea si executarea exploatarii masei lemnoase,
etc.
ehnica de lucru prevede diferentierea in padure a asa numitelor biogrupe si sa se procedeze la clasificarea arborilor din biogrupa si alegerea arborilor de extras. Biogrupa este
constituita din 2 - exemplare situate in jurul unuia sau doi arbori valorosi cu care se
interconditioneaza in crestere si dezvoltare. n cadrul biogrupelor arborii se clasifica in
functie de valoarea si pozitia lor in arboret in # 031 clase functionale si anume:
- Arborii de viitor se aleg din speciile mai valoroase si trebuie sa prezinte cele mai
active cresteri, dar si o forma, elagaj cat mai bune. &e gasesc, de regula, in clasele
6raft sau , au coroane simetrice, sunt sanatosi si nu
au defecte de forma.
- Arborii ajutatori se pot alege din toate speciile
arborescente si au rolul de a favoriza sporirea calitatii
arborilor de viitor. 'olul lor este de a stimula elagajul si
de a favoriza dezvoltarea unor tulpini drepte si coroane
simetrice ale arborilor de valoare. Arbori folositori sunt
plasati de regula in plafonul mijlociu si inferior al
arboretului si apartin claselor si 6raft.
- Arborii de extras sunt cei care stanjenesc prin pozitia
lor dezvoltarea armonioasa a arborilor de viitor sau care afecteaza starea fitosanitara a
padurii.
- Arborii indiferenti sunt plasati la extremitatea biogrupelor si care momentan nu se
interconditioneaza cu ceilalti arbori.
%e remarcat ca atat diferentierea biogrupelor cat si incadrarea functionala a arborilor
in biogrupe se pot modifica in timp. n raport cu starea arboretului in care se intervine pot
aparea diverse situatii:
a. daca ponderea arborilor daunatori nu este mai mare si prin extragerea lor integrala la o
interventie nu se reduce consistenta sub /.4, se pun in valoare toti intr-o repriza de
rarituri;
8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 9/12
b. daca ponderea arborilor daunatori este prea mare, este indicat sa se extraga in limita
posibilitatii adoptate doar o parte din arborii daunatori, dandu-se prioritate extragerii celor
uscati, lancezi, dezradacinati, rupti.
c. n arboretele in care ponderea arborilor daunatori este mica se pot extrage, pe langa
arborii daunatori si un numar de arbori folositori sau indiferenti spre a se rari satisfacator arboretul de parcurs.
Intensitatea rariturilor se stabileste cu ajutorul datelor luate din suprafetele de proba
relative, prin raportul numarului, suprafetei de baza sau volumul arborilor de extras si
aceleasi marimi caracteristice arboretului initial. n functie de intensitatea adoptata rariturile
pot fi slabe 0=2>1, moderate 0?9-2>1, forte 0?9-!2>1, si foarte puternice 07!2>1. n
arboretele de rasinoase intensitatea curatirilor si a primei rarituri poate fi mai mare 0forte sau
foarte puternica1 daca prin aceasta nu este afectata starea de masiv.
Periodicitatea rariturilor este mai mare decat la curatiri 09-! ani1 si creste pe masura
inaintarii in varsta a arboretelor. n perspectiva cresterea intensitatii rariturilor ar putea aveaconsecinte favorabile de ordin silvicultural 0se intervine mai rar reducandu-se numar
interventiilor si implicit ponderea vatamarilor din exploatare1 si economic 0se pune in valoare
o cantitate mai mare de masa lemnoasa la o interventie, raritura fiind mai atractiva1. Prin
rarituri se extrage in medie !2-#/ m.c."ha la o interventie.
4. Raritura schematica (raritura simplifcata).
&e aplica cu rezultate bune in culturile de plopi selectionati si a culturile de salcie
selectionata. n esenta consta in rarirea dupa o schema stabilita anticipat prin care se extrage
!2, ## sau chiar 2/> din numar de arbori, ceea ce inseamna intensitate foarte puternica. *ste justificata de faptul ca se intervine in culturi uniclonale cu material riguros selectionat si in
plus este vorba de specii repede crescatoare care refac in scurt timp starea de masiv. n
aplicare se poate proceda in doua feluri:
- rarirea in linie, mai frecventa, consta din faptul ca se extrag randuri intregi de
arbori 0unul din doua, din trei sau din patru in functie de intensitatea adoptata1;
- raritura din distanta in distanta, in care arborii de extras se aleg pe fiecare rand
dupa o schema dinainte fixata.
Eficienta rariturilor se estimeaza atat prin valoarea arboretului ramas cat si prin productia de masa lemnoasa ce se valorifica si care in padurile neparcurse putrezeste. %e
asemenea, parcurgerea cu rarituri a arboretelor contribuie la cresterea ponderii sortimentelor
de lemn gros si foarte gros din productia de lemn la exploatabilitate fara a se mari ciclul de
productie.
4. Bazele teoretice ale lucrarilor de ingrijire cu caracter
special
4.1. Lucrarile de igiena
8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 10/12
Lucrarile de igiena, numite uneori taieri de igiena, constau in extragerea arborilor
uscati, dezradacinati, lancezi, etc. in scopul ameliorarii si mentinerii unei stari fitosanitare
corespunzatoare a padurii. n gospodarirea padurii, extragerea arborilor uscati, deperisati,
dezradacinati, grav atacati se realizeaza prin executarea lucrarilor de ingrijire. %aca insa
starea fitosanitara a padurii se inrautateste, atunci este necesar ca in astfel de cazuri sa se
aplice neintarziat lucrari de igiena.
Lucrarile de igiena nu se planifica cu anticipatie precum lucrarile de ingrijire dar se
vor executa oricand si oriunde daca se constata necesitatea executarii lor.
Tehnica de lucru consta in alegerea, inventarierea si marcarea arborilor de extras,
intocmirea actelor de punere in valoare 0A.P..1 extragerea si valorificarea acestora ca
produse de igiena evitandu-se producerea de vatamari arborilor ramasi si solului. %aca
volumul arborilor extrasi depaseste -! m.c."ha acesta se scade 0se precompteaza1 din
posibilitatea de produse principale si secundare dupa caz.
4.2. Lucrarile de elagaj artifcial.
&e refera la taierea si indepartarea ramurilor uscate, in curs de uscare sau a celor verzi
din partea inferioara a coroanei arborilor in scopul ameliorarii calitatii acestora. *lagajul
artificial in scopul ameliorarii calitatii tehnologice are la baza realitatea ca pe primii 3-2 metri
ai arborelui se acumuleaza 9/-92> din volumul fusului. Aceste lucrari se justifica in scop
economic mai ales in arborete valoroase in care elagajul natural decurge mai greoi ca urmare
a starii de desime a arboretului sau a insusirilor unor specii de a se elaga cu ritmuri lente. &e
pot distinge mai multe tipuri de elagaj:
a. elagaj de penetrare (acces) prin care se urmareste curatirea de craci pe o inaltime de 22!"
metri de la sol a arborilor! in #ederea $a#orizarii patrunderii muncitorilor pentru executarea
altor lucrari.
b. elagajul de $ormare a coroanei arborilor! in scopul corectarii si cresterii #alorii estetice a
coroanelor arborilor in spatii intra#ilane! care se realizeaza treptat prin inter#entii repetate%
in acest caz are loc si toaletarea ramurilor ramase in scopul obtinerii unor $orme cat mai
decorati#e
c. elagaj de liziera! in scopul instalarii si cresteri subarboretului ca o bariera mai acti#a contra
patrunderii animalelor domestice in padure precum si elagajul de de$ormare a coroanelor
puietilor si tineretului de brad in scopul e#itarii recoltarii necontrolate a pomilor de Craciun%
d. elagajul propriuzis prin care se urmareste in principal ameliorarea calitati#a a tulpinii
arborilor #alorosi. &ste recomandat in special la molid! duglas! pini! cires! nuc! c#ercinee!
etc.
Perioada optima pentru executarea elagajului este primavara timpuriu, inainte de
intrarea in vegetatie, pentru ca ranile rezultate din taierea cracilor sa se cicatrizeze integral in
cursul sezonului de vegetatie.
Modul de executare a elagajului . &e va urmari in principal ca:
8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 11/12
- prima interventie si urmatoarea sa fie executate inainte ca grosimea cracilor de
elagat sa depaseasca # cm, pentru ca ranile rezultate prin taieri sa fie acoperite
0cicatrizate1 inainte de a fi infectate cu agenti patogeni;
- taierea ramurilor sa fie facuta perpendicular pe ramuri sau chiar paralel cu axul
trunchiului, dar rana produsa sa fie cat mai mica si cat mai neteda;
- cioturile ramase dupa taiere nu trebuie sa depaseasca /,2 cm dar se va evita
vatamarea scoartei trunchiului in dreptul ramurii elagate.
- %aca este posibil, executarea elagajului artificial va coincide cu executarea
rariturii.
4. Lucrarile de emondaj.
+ai rar aplicat, emondajul are drept scop taierea cracilor lacome din partea inferioara
a trunchiului arborilor sau indepartarea mugurilor dorminzi pentru a evita producerea de cracilacome. Aparitia cracilor lacome are loc mai ales in arboretele prea mult rarite. ehnica de
lucru la emondaj este asemanatoare cu cea utilizata la elagajul artificial.
4.4. Lucrarile de ingrijire a marginii de masiv.
&e refera la masurile tehnice vizand consolidarea marginii masivelor la actiunea unor
factori perturbanti si urmareste cresterea stabilitatii arboretelor la actiunea vanturilor
periculoase, diminuarea penetrarii in padure a animalelor domestice, etc. Lucrarile de
ingrijire a marginii de masiv se aplica pe o fasie suficient de lata 03/-9/ m1, in principal in
arboretele vulnerabile la actiunea vanturilor periculoase si la lizierele padurilor in care pasunatul necontrolat constituie un pericol de degradare.
Pregatirea trebuie sa inceapa inca de la plantare. $and lucrarile de impadurire se
executa mai ales cu puieti de molid este recomandabil ca la primele # ) 2 randuri sa se
foloseasca o schema de plantat mai mare. n felul acesta liziera devine penetrabila la actiunea
vantului, iar arborii din aceasta banda realizeaza cu timpul o rezistenta individuala sporita ca
urmare a dezvoltarii mai active a sistemului radicelar si a coroanelor.
n cazul regenerarilor naturale este necesar sa se execute o rarire cat mai intensa si
uniforma pe o banda perimetrala de #/ ) 2/ metri latime. nterventii asemanatoare sunt
necesare si pentru corectarea marginii masivului in care au avut loc doboraturi intense de vantsau zapada, indiferent de varsta arboretului.
Pregatirea marginii de masiv avand drept obiectiv limitarea pasunatului in padure se
poate realiza indiferent de modul de regenerare. mportant in acest caz este ca lizierele de
padure sa fie de la inceput mai intens rarite si, in plus, sa fie introdus un subarboret des, chiar
arbusti cu tepi care sa limiteze patrunderea in interior a animalelor domestice.
Pentru consolidarea molidisurilor mai ales in zone expuse la doboraturi de vant se
recomanda si aplicarea taierilor de izolare, de acoperire sau de normalizare.
8/15/2019 Ingrijirea Si Conducerea Padurii
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-si-conducerea-padurii 12/12
- aierile de acoperire urmaresc ca prin modul de asezare a taierilor in benzi sa se
realizeze o succesiune de arborete de varste ti inaltimi crescatoare, in care fiecare arboret mai
tanar sa ofere o protectie celor mai varstnice din spate contra vanturilor periculoase.
- aierile de izolare implica separarea timpurie a celor doua masive de varste diferite
prin deschiderea unei benzi de izolare lata de circa / ) 2 m, orientata pe cat posibil perpendicular pe directia vantului dominant, dar evitand amplasarea pe linia de cea mai mare
panta si producerea de formatiuni torentiale.
- aierile de normalizare vizeaza ca si cele de izolare cresterea rezistentei arboretului
mai tanar care va fi expus direct la actiunea vantului dominant dupa lichidarea arboretului
mai varstnic care a avut efect protector asupra sa.
". 'ucrari de accesibilizare interioara a arboretelor ce
se parcurg cu lucrari de ingrijire
Lucrarile de accesibilizare interioara au drept scop crearea conditiilor efectuarii la
timp, cu un randament mai mare, cu costuri mai reduse si eforturi mai mici a lucrarilor de
ingrijire si conducere a arboretelor.
Prin aceste lucrari se pot realiza mai multe obiective si anume:
- organizarea mai eficienta a muncii;
- ameliorarea conditiilor de circulatie si vizibilitate in arboret;
- reducerea costurilor de productie si cresterea posibilitatilor de valorificare a
masei lemnoasa recoltate, etc.
$aile 0culoarele1 de acces se diferentiaza in raport cu latimea lor in mai multe tipuri:
a. cai inguste, cu latimea de /,4 ) ,2 metri;
b. cai semilargi, cu latimea intre ,9 ) !,2 metri;
c. cai largi, cu latimea mai mare de !,2 metri;
Prin deschiderea cailor de acces nu se scoate nici o suprafata din productia de masa
lemnoasa, intrucat pe masura cresterii si dezvoltarii arborilor caile deschise sunt treptat
inchise. La primele degajari sunt satisfacatoare culoarele inguste si semilargi, iar la curatiri si
prima raritura sunt de preferat cele semilargi si largi.
$uloarele care nu mai sunt ulterior utilizate se inchid dupa -! ani cele inguste, dupa
! ) # ani cele semilargi si dupa # -2 ani cele largi.