Ingrijirea si conducerea padurii INGRIJIREA SI CONDUCEREA PA DURII 1. Consideratii generale Luc rari le de ing riji re si conduc ere a pad urii se refe ra la sist emul de int ervent ii silvotehnice privind dirijarea cresterii si dezvoltarii padurii de la intemeierea acesteia pana in apropierea termenului exploatarii sale, in vederea indeplin irii obiec tivelo r fixate. Aces te lucrari se concentre aza in princi pal asupra arboretu lui si de aceea in practica sunt numite lucrari de ingrijire si conducere a arboretului. Pr incipalul mi jl oc prin care se act ionea za in cadrul acestui sis tem de masuri silvotehnice vizeaza rarirea selectiva a desimii arboretului. Prin rarirea si selectia dirijata se realizeaza promovarea in arboret a arborilor valorosi ca specie si calitate si se indeparteaza sistematic acei arbori considerati necorespunzat or i sau daunat or i, evit andu-se insa destramarea starii de masiv pe toata durata lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor. Astfel se urmareste: -ameliorarea structurii, calitatii si stabilitatii fiecarui arboret component; -reduce rea sist ematica si convenabila a desi mii arboretelor, dar mentinand integritatea lor structurala; -ameliorarea spatiului de nutritie a arborilor si corespunzatori si intensificarea cresterii lor mai ales in grosime; -stimula rea pot ent ialu lui de fructif icat ie a spe ciil or val oroase si elimina rea anticipata a speciilor nedorite; -reco ltarea unei cantita ti insemnate de mas a lemnoa sa sub forma de produs e lemnoase secundare; 2. Clasifcarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor n ansamblu, dirijarea dezvoltarii padurii cultivate reclama un sistem de interventie vizand inlocuirea eliminarii si selectiei naturale cu selectia dirijata si repetata a fiecarui arboret. nterventiile silvotehnice constituite un sistem unitar de masuri din care fiecare veriga nu poate lipsi si nici nu se poate amana necorespunzator. Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor se impart in doua mari categorii: -lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor ce se aplica de la intemeierea acestora si pana la varsta reprezentand !"# din ciclul de productie;
Bazele teoretice ale lucrarilor de ingrijire a padurii
1. Degajari si depresaje
%egajarile sunt lucrari silvotehnice de rarire si selectie in masa ce se aplica in faza dedesis avand ca scop salvarea de coplesire si promovarea exemplarelor valoroase ca specie si
conformare.
%epresajul se refera la interventiile in arborete pure, in stadiul de desis, prin care se
urmareste rarirea convenabila si dirijarea raporturile intre exemplare in arborete excesiv de
dese.
Primele interventii se pot executa chiar inaintea constituirii starii de masiv, si deci a
noilor arborete, in ochiuri. *le se continua si se repeta ori de cate ori est necesar pana cand
arboretul trece in faza de nuielis prajinis.
'arirea arboretului se executa cat sa nu se intrerupa in nici un punct starea de masiv
constituita. Prin executarea acestor lucrari se urmareste:
- ameliorarea compozitiei arboretului spre cea fixata;
- protejarea exemplarelor sanatoase din speciile valoroase impotriva unor specii
sau exemplare cu caracter coplesitor;
- rarirea unor portiuni sau arborete excesiv de dese;
- ameliorarea starii fitosanitare si sporirea rezistentei arboretului la actiunea unor factori vatamatori.
Tehnica de executare
%egajarile se pot executa in doua moduri:
A. Degajari mecanice, se executa manual, folosind unelte usoare: cosoare, seceri,
toporase, ferastraie mecanice de tip usor, etc. Aplicarea lucrarii va fi precedata de o
recunoastere si evaluare a starii arboretului. $oncomitent se vor amplasa suprafete de proba
reprezentative de /// m! in fiecare arboret de parcurs in care se va recurge la inventarierea
integrala a arborilor, pe specii si calitate, si la executarea cat mai corect sub raport tehnic a
lucrarilor necesare. %upa aceasta se poate trece la executarea propriu-zisa a lucrarii, cu
muncitori instruiti in suprafetele de proba si indrumati de personal silvic calificat.
n padurile tinere de foioase, daca se intervine la timp, se poate recurge la frangerea
tulpinilor exemplarelor coplesitoare sau nedorite de la o inaltime astfel aleasa incat tulpinile
exemplarelor de protejat sa ramana libere de concurenta in jumatatea lor superioara. Prin
frangerea exemplarelor se diminueaza potentialul de lastarire la speciile care au aceasta
capacitate si se mentine bine inchis masivul nou constituit. %aca sunt exemplare mai groase,
se va proceda la ruperea sau chiar detasarea partii superioare a tulpinii folosind unelte
$uratirile sunt lucrari de selectie in masa, cu caracter negativ si se preocupa mai mult
de ceea ce trebuie extras ca necorespunzator din arboret. Prin executarea curatirilor se
urmaresc mai multe obiective si anume:
- continuarea ameliorarii compozitiei si structurii arboretului;
- ameliorarea spatiului aerian si edafic de crestere a arborilor;
- mentinerea unui ritm activ de elagaj natural;
- pastrarea integritatii structurale a arboretului;
- recoltarea si valorificarea masei lemnoase rezultate, oriunde acest lucru este
posibil.
Tehnica de executare. Preocuparile tehnice incep cu alegerea arboretelor de parcurs
0bazata pe analiza si evaluarea in teren a starii arboretelor1, amplasarea suprafetelor de probade !/// m!, inventarierea arborilor si extragerea celor necorespunzatori, reamenajarea si
completarea daca este cazul a retelei de acces in interiorul arboretului.
La executarea curatirilor atentia se concentreaza cu precadere asupra exemplarelor
speciilor secundare si coplesitoare din plafonul superior al arboretului, dar si asupra
exemplarelor uscate, atacate, rupte, cu coroane asimetrice care impiedica dezvoltarea
exemplarelor valoroase, avand grija sa nu se intrerupa starea de masiv in nici un punct. n
cazul curatirilor, arborii se taie de jos, cat mai aproape de sol iar masa lemnoasa se valorifica
daca este cerere pe piata.
$a si degajarile, curatirile se pot executa pe cale mecanica sau chimica.
Curatirile pe cale mecanica. &e bazeaza pe alegerea si taierea de jos a exemplarelor
de extras. Alegerea arborilor se poate face anticipat prin asa numita operatiune de grifare
0dupa numele uneltei cu care se zdreleste scoarta exemplarelor de extras1. aierea arborilor se
executa cu toporase, topoare, ferastraie mecanice, etc.
+asa lemnoasa rezultata poate fi valorificata ca lemn de foc, sub forma de gramezi
craci tip avand dimensiunile de ! m latime, .2 inaltime si pana la # m lungime 0volum
aparent 5 m.c. pe figura si volum real de ./ m #1. n cazul in care nu se sconteaza pe
valorificarea lemnului din curatiri este de preferat sa se execute taierea de jos si lasarea peteren a exemplarelor extrase spre a contribui la ameliorarea conditiilor de solificare.
Curatirile pe cale chimica. &unt asemanatoare ca tehnica de executare cu degajarile
chimice. La noi in tara nu se aplica decat cu caracter experimental.
Sezonul de executare al curatirilor se alege ca si in cazul degajarilor in perioada 2
august ) #/ septembrie in cazul curatirilor mecanice sau la inceputul perioadei de vegetatie,
in cazul curatirilor chimice.
ntensitatea curatirilor depinde de natura, starea si desimea arboretului, de conditiile
stationale si de efectul lucrarilor anterioare. * obligatoriu sa se evite in orice punct
$a si in cazul lucrarilor precedente, aplicarea rariturii combinate implica o suita de
operatii si anume: alegerea arboretelor de parcurs, asigurarea unui grad suficient de
accesibilitate, alegerea, inventarierea si marcarea arborilor de extras, elaborarea actelor de
punere in valoare a masei lemnoase, organizarea si executarea exploatarii masei lemnoase,
etc.
ehnica de lucru prevede diferentierea in padure a asa numitelor biogrupe si sa se procedeze la clasificarea arborilor din biogrupa si alegerea arborilor de extras. Biogrupa este
constituita din 2 - exemplare situate in jurul unuia sau doi arbori valorosi cu care se
interconditioneaza in crestere si dezvoltare. n cadrul biogrupelor arborii se clasifica in
functie de valoarea si pozitia lor in arboret in # 031 clase functionale si anume:
- Arborii de viitor se aleg din speciile mai valoroase si trebuie sa prezinte cele mai
active cresteri, dar si o forma, elagaj cat mai bune. &e gasesc, de regula, in clasele
6raft sau , au coroane simetrice, sunt sanatosi si nu
au defecte de forma.
- Arborii ajutatori se pot alege din toate speciile
arborescente si au rolul de a favoriza sporirea calitatii
arborilor de viitor. 'olul lor este de a stimula elagajul si
de a favoriza dezvoltarea unor tulpini drepte si coroane
simetrice ale arborilor de valoare. Arbori folositori sunt
plasati de regula in plafonul mijlociu si inferior al
arboretului si apartin claselor si 6raft.
- Arborii de extras sunt cei care stanjenesc prin pozitia
lor dezvoltarea armonioasa a arborilor de viitor sau care afecteaza starea fitosanitara a
padurii.
- Arborii indiferenti sunt plasati la extremitatea biogrupelor si care momentan nu se
interconditioneaza cu ceilalti arbori.
%e remarcat ca atat diferentierea biogrupelor cat si incadrarea functionala a arborilor
in biogrupe se pot modifica in timp. n raport cu starea arboretului in care se intervine pot
aparea diverse situatii:
a. daca ponderea arborilor daunatori nu este mai mare si prin extragerea lor integrala la o
interventie nu se reduce consistenta sub /.4, se pun in valoare toti intr-o repriza de
b. daca ponderea arborilor daunatori este prea mare, este indicat sa se extraga in limita
posibilitatii adoptate doar o parte din arborii daunatori, dandu-se prioritate extragerii celor
uscati, lancezi, dezradacinati, rupti.
c. n arboretele in care ponderea arborilor daunatori este mica se pot extrage, pe langa
arborii daunatori si un numar de arbori folositori sau indiferenti spre a se rari satisfacator arboretul de parcurs.
Intensitatea rariturilor se stabileste cu ajutorul datelor luate din suprafetele de proba
relative, prin raportul numarului, suprafetei de baza sau volumul arborilor de extras si
aceleasi marimi caracteristice arboretului initial. n functie de intensitatea adoptata rariturile
pot fi slabe 0=2>1, moderate 0?9-2>1, forte 0?9-!2>1, si foarte puternice 07!2>1. n
arboretele de rasinoase intensitatea curatirilor si a primei rarituri poate fi mai mare 0forte sau
foarte puternica1 daca prin aceasta nu este afectata starea de masiv.
Periodicitatea rariturilor este mai mare decat la curatiri 09-! ani1 si creste pe masura
inaintarii in varsta a arboretelor. n perspectiva cresterea intensitatii rariturilor ar putea aveaconsecinte favorabile de ordin silvicultural 0se intervine mai rar reducandu-se numar
interventiilor si implicit ponderea vatamarilor din exploatare1 si economic 0se pune in valoare
o cantitate mai mare de masa lemnoasa la o interventie, raritura fiind mai atractiva1. Prin
rarituri se extrage in medie !2-#/ m.c."ha la o interventie.
4. Raritura schematica (raritura simplifcata).
&e aplica cu rezultate bune in culturile de plopi selectionati si a culturile de salcie
selectionata. n esenta consta in rarirea dupa o schema stabilita anticipat prin care se extrage
!2, ## sau chiar 2/> din numar de arbori, ceea ce inseamna intensitate foarte puternica. *ste justificata de faptul ca se intervine in culturi uniclonale cu material riguros selectionat si in
plus este vorba de specii repede crescatoare care refac in scurt timp starea de masiv. n
aplicare se poate proceda in doua feluri:
- rarirea in linie, mai frecventa, consta din faptul ca se extrag randuri intregi de
arbori 0unul din doua, din trei sau din patru in functie de intensitatea adoptata1;
- raritura din distanta in distanta, in care arborii de extras se aleg pe fiecare rand
dupa o schema dinainte fixata.
Eficienta rariturilor se estimeaza atat prin valoarea arboretului ramas cat si prin productia de masa lemnoasa ce se valorifica si care in padurile neparcurse putrezeste. %e
asemenea, parcurgerea cu rarituri a arboretelor contribuie la cresterea ponderii sortimentelor
de lemn gros si foarte gros din productia de lemn la exploatabilitate fara a se mari ciclul de
productie.
4. Bazele teoretice ale lucrarilor de ingrijire cu caracter
- prima interventie si urmatoarea sa fie executate inainte ca grosimea cracilor de
elagat sa depaseasca # cm, pentru ca ranile rezultate prin taieri sa fie acoperite
0cicatrizate1 inainte de a fi infectate cu agenti patogeni;
- taierea ramurilor sa fie facuta perpendicular pe ramuri sau chiar paralel cu axul
trunchiului, dar rana produsa sa fie cat mai mica si cat mai neteda;
- cioturile ramase dupa taiere nu trebuie sa depaseasca /,2 cm dar se va evita
vatamarea scoartei trunchiului in dreptul ramurii elagate.
- %aca este posibil, executarea elagajului artificial va coincide cu executarea
rariturii.
4. Lucrarile de emondaj.
+ai rar aplicat, emondajul are drept scop taierea cracilor lacome din partea inferioara
a trunchiului arborilor sau indepartarea mugurilor dorminzi pentru a evita producerea de cracilacome. Aparitia cracilor lacome are loc mai ales in arboretele prea mult rarite. ehnica de
lucru la emondaj este asemanatoare cu cea utilizata la elagajul artificial.
4.4. Lucrarile de ingrijire a marginii de masiv.
&e refera la masurile tehnice vizand consolidarea marginii masivelor la actiunea unor
factori perturbanti si urmareste cresterea stabilitatii arboretelor la actiunea vanturilor
periculoase, diminuarea penetrarii in padure a animalelor domestice, etc. Lucrarile de
ingrijire a marginii de masiv se aplica pe o fasie suficient de lata 03/-9/ m1, in principal in
arboretele vulnerabile la actiunea vanturilor periculoase si la lizierele padurilor in care pasunatul necontrolat constituie un pericol de degradare.
Pregatirea trebuie sa inceapa inca de la plantare. $and lucrarile de impadurire se
executa mai ales cu puieti de molid este recomandabil ca la primele # ) 2 randuri sa se
foloseasca o schema de plantat mai mare. n felul acesta liziera devine penetrabila la actiunea
vantului, iar arborii din aceasta banda realizeaza cu timpul o rezistenta individuala sporita ca
urmare a dezvoltarii mai active a sistemului radicelar si a coroanelor.
n cazul regenerarilor naturale este necesar sa se execute o rarire cat mai intensa si
uniforma pe o banda perimetrala de #/ ) 2/ metri latime. nterventii asemanatoare sunt
necesare si pentru corectarea marginii masivului in care au avut loc doboraturi intense de vantsau zapada, indiferent de varsta arboretului.
Pregatirea marginii de masiv avand drept obiectiv limitarea pasunatului in padure se
poate realiza indiferent de modul de regenerare. mportant in acest caz este ca lizierele de
padure sa fie de la inceput mai intens rarite si, in plus, sa fie introdus un subarboret des, chiar
arbusti cu tepi care sa limiteze patrunderea in interior a animalelor domestice.
Pentru consolidarea molidisurilor mai ales in zone expuse la doboraturi de vant se
recomanda si aplicarea taierilor de izolare, de acoperire sau de normalizare.
- aierile de acoperire urmaresc ca prin modul de asezare a taierilor in benzi sa se
realizeze o succesiune de arborete de varste ti inaltimi crescatoare, in care fiecare arboret mai
tanar sa ofere o protectie celor mai varstnice din spate contra vanturilor periculoase.
- aierile de izolare implica separarea timpurie a celor doua masive de varste diferite
prin deschiderea unei benzi de izolare lata de circa / ) 2 m, orientata pe cat posibil perpendicular pe directia vantului dominant, dar evitand amplasarea pe linia de cea mai mare
panta si producerea de formatiuni torentiale.
- aierile de normalizare vizeaza ca si cele de izolare cresterea rezistentei arboretului
mai tanar care va fi expus direct la actiunea vantului dominant dupa lichidarea arboretului
mai varstnic care a avut efect protector asupra sa.
". 'ucrari de accesibilizare interioara a arboretelor ce
se parcurg cu lucrari de ingrijire
Lucrarile de accesibilizare interioara au drept scop crearea conditiilor efectuarii la
timp, cu un randament mai mare, cu costuri mai reduse si eforturi mai mici a lucrarilor de
ingrijire si conducere a arboretelor.
Prin aceste lucrari se pot realiza mai multe obiective si anume:
- organizarea mai eficienta a muncii;
- ameliorarea conditiilor de circulatie si vizibilitate in arboret;
- reducerea costurilor de productie si cresterea posibilitatilor de valorificare a
masei lemnoasa recoltate, etc.
$aile 0culoarele1 de acces se diferentiaza in raport cu latimea lor in mai multe tipuri:
a. cai inguste, cu latimea de /,4 ) ,2 metri;
b. cai semilargi, cu latimea intre ,9 ) !,2 metri;
c. cai largi, cu latimea mai mare de !,2 metri;
Prin deschiderea cailor de acces nu se scoate nici o suprafata din productia de masa
lemnoasa, intrucat pe masura cresterii si dezvoltarii arborilor caile deschise sunt treptat
inchise. La primele degajari sunt satisfacatoare culoarele inguste si semilargi, iar la curatiri si
prima raritura sunt de preferat cele semilargi si largi.
$uloarele care nu mai sunt ulterior utilizate se inchid dupa -! ani cele inguste, dupa
! ) # ani cele semilargi si dupa # -2 ani cele largi.
