PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI 1 PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII LABORATOR NR. 8 1. PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI Sbârciogul (ciuciuleţi, ciuciulete, pupi) Morchella esculenta Pers. fam. Morchellaceae Are pălăria ovoidă sau conică, cu diametrul de 3,0 — 6,0 cm şi înălţimea de 3,0—8,0 cm, de culoare gălbuie sau roşcat bruna, cu nuanţe mai deschise spre vârf, iar pe suprafaţă prezintă numeroase alveole adânci, neregulate şi sinuoase, căptuşite în interior de himeniu şi delimitate de creste sterile şi groase Pălăria este goală în interior, iar marginile acesteia sunt concrescute pe piciorul drept, cilindric şi îngroşat spre bază, neted sau vălurat, gol în interior, cu diametrul de 2,0—3,0 cm şi înălţimea de 3,0—5,0 cm, de culoare albicioasă sau galben deschis. Carnea este albă, casantă, fragedă, cu gust şi miros plăcut. Creşte izolat sau în grupuri, pe terenurile nisipoase ale pădurilor luminate sau ale pajiştilor mai umbrite, în mustul zăpezii sau după ploile călduţe de primăvară. Comestibilă, foarte bună Sbârciogul — Morchella conica Pers., fam. Morchellaceae Se caracterizează prin pălăria de formă conică, cu înălţimea de 3,0—7,0 cm şi diametrul în partea inferioară de 1,5—3,0 cm, de culoare brun deschis până la negricioasă cu nuanţe brun-gălbui, cu suprafaţa presărată de alveole profunde, înguste, dispuse în şiruri longitudinale mai mult sau mai puţin paralele, limitate de nervuri groase, unite între ele prin coaste transversale. Marginile pălăriei sunt neregulate şi concrescute pe piciorul aproape cilindric,puţin vălurat şi uneori subţiat spre bază, cu diametrul de 1,0—1,5 cm şi lungimea de 2,0—4,0 cm, de culoare albicioasă sau cu nuanţe gălbui şi Gol în interior. Carnea este albă, cu gust şi miros plăcut. Creşte izolat sau în grupuri prin păduri de răşinoase şi cele de amestec, prin pajişti, preferind solurile nisipoase sau argilo-nisipoase, umede.
Transcript
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
Are pălăria ovoidă sau conică, cu diametrul de 3,0 — 6,0 cm şi înălţimea de 3,0—8,0 cm, de culoare gălbuie sau roşcat bruna, cu nuanţe mai deschise spre vârf, iar pe suprafaţă prezintă numeroase alveole adânci, neregulate şi sinuoase, căptuşite în interior de himeniu şi delimitate de creste sterile şi groase Pălăria este goală în interior, iar marginile acesteia sunt concrescute pe piciorul drept, cilindric şi îngroşat spre bază, neted sau vălurat, gol în interior, cu diametrul de 2,0—3,0 cm şi înălţimea de 3,0—5,0 cm, de culoare albicioasă sau galben deschis. Carnea este albă, casantă, fragedă, cu gust şi miros plăcut.
Creşte izolat sau în grupuri, pe terenurile nisipoase ale pădurilor luminate sau ale pajiştilor mai umbrite, în mustul zăpezii sau după ploile călduţe de primăvară.
Comestibilă, foarte bună
Sbârciogul — Morchella conica Pers., fam. Morchellaceae Se caracterizează prin pălăria de formă
conică, cu înălţimea de 3,0—7,0 cm şi diametrul în partea inferioară de 1,5—3,0 cm, de culoare brun deschis până la negricioasă cu nuanţe brun-gălbui, cu suprafaţa presărată de alveole profunde, înguste, dispuse în şiruri longitudinale mai mult sau mai puţin paralele, limitate de nervuri groase, unite între ele prin coaste transversale. Marginile pălăriei sunt neregulate şi concrescute pe piciorul aproape cilindric,puţin vălurat şi uneori subţiat spre bază, cu diametrul de 1,0—1,5 cm şi lungimea de 2,0—4,0 cm, de culoare albicioasă sau cu nuanţe gălbui şi Gol în interior. Carnea este albă, cu gust şi miros plăcut. Creşte izolat sau în grupuri prin păduri de răşinoase şi cele de amestec, prin pajişti, preferind solurile nisipoase sau argilo-nisipoase, umede.
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
diformă, alcătuită din numeroase pliuri lobate ca nişte circumvoluţiuni, de culoare bruna-castanie până la brună-negricioasă, cu dimensiuni de 3,0—8,0 cm. în interior este albă şi goală. Piciorul gol în interior, cu diametrul de 1,5—3,0 cm şi înălţimea până la 8,0 cm este neted sau vălurat, de culoare alb-gălbeniu, uneori cu nuanţe roşiatice. Carnea este albă, casantă, cu miros şi gust plăcut, însă conţine o substanţă toxică (acid helvellic), datorită căruia este socotită de unii autori, ca fiind FOARTE OTRĂVITOARE, provocând intoxicaţii de tip faloidian. Creşte în grupuri, în păduri de răşinoase, pe lângă trunchiuri de arbori, pe locuri părăginite etc.
Are forma unui arbust cu piciorul cărnos,gros, albicios, de 3,0—5,0 cm, cu numeroase ramuri şi rămurele galbene-aurii,lungi, subţiri, fragile, terminate cu câte 2 vârfuri boante, îndreptate în sus, formând un corp rămuros de mărimea unui pumn (6,0—12,0 cm). Carnea este albă, cu un gust plăcut, însă puţin amărui.
Are forma unui arbust cu un trunchi de 3,0—4,0 cm, cărnos, la început alb, iar apoi gălbui, de pe care se ramifică ramuri de lungimi diferite galben-aurii, cilindrice şi drepte, cărnoase, care se divid în rămurele galbene, sau galbene-roşii, scurte, obtuze, îngroşate, îndreptate în sus şi terminate cu câte 2—3 vârfuri boante de culoare roz sau roşu purpuriu, alcătuind corpul fructifer asemănător unei conopide, cu mărimi de 6,0-12,0 cm. Carnea este albă, fragedă, suculentă, cu miros plăcut şi gust dulce.
Creşte prin păduri de răşinoase şi de foioase, izolat sau în grupuri.
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
Au pălăria de culoare galbenă, cu diametrul de 2,0—9,0 cm, în tinereţe boltită, cu marginile regulate, răsfrânte în jos iar la maturitate ia forma unei pâlnii cu marginile încreţite, lobate sau ondulate neregulat. Lamele au aceeaşi culoare cu pălăria, sunt groase şi de-carente pe piciorul cilindric, gros, îngustat la bază, tare, plin şi cărnos, galben, ca înălţimea de 3,0—6,5 cm şi grosimea de 1,0—1,5 cm. Carnea gălbiorilor este galben-aurie, tare, fibroasă, are un miros plăcut şi un gust picant, rareori este atacată de viermi. Gălbiorii cresc în grupuri, prin păşuni şi prin păduri de răşinoase şi de foioase.
Are pălăria de 5,0—20,0 cm diametru, aproape globuloasă şi cu marginile petrecute peste creştetul piciorului în tinereţe,iar apoi devine convexă, emisferică sau plană, cărnoasă, cu cuticula brun-deschis până la brun-cenuşie, mată şi puţin cleioasă pe timp umed. Pe faţa inferioară se găsesc tuburile sporifere, albicioase şi apoi galbene sau galben-verzui. Piciorul este îngroşat în partea inferioară, de 3,0—6,0 cm diametru şi 12,0—16,0 cm înălţime, brun-deschis, iar spre pălărie este acoperit cu o reţea poligonală alburie. Carnea este albă cu nuanţe galbenii şi roşiatică sub cuticulă, tare, cu gust şi miros plăcut, iar la bătrâneţe se înmoaie. Creşte prin pădurile de răşinoase şi de foioase, cât şi prin luminişuri şi pajişti. Apare vara-toamna. Comestibil, foarte bună.
Are pălăria globuloasă în tinereţe, iar apoi bombată, emisferică şi aproape întinsă şi groasă la maturitate, cu diametrul de 7,0—20,0 cm şi cuticula brună-castanie până la brună închis către negru, fin pubescentă. Tuburile sporifere sunt albicioase, galben-cenuşii şi apoi galben-verzui. Piciorul gros şi bulbos în tinereţe, apoi îngroşat spre bază, până la 5,0 cm diametru şi 5,0—15,0
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
4
cm înălţime, acoperit cu o reţea brună. Carnea este tare, albă, cu nuanţe rozii sub cuticula, cu miros puternic şi gust plăcut.
Creşte în păduri şi pe liziera acestora. Comestibil, foarte bun.
Chitarca (pitarcă) Boletus luridus (Schaeff.) Fr., fam. Boletaceae Are pălăria de 4,0—15,0 cm în diametru, globuloasă şi boltită în tinereţe, iar apoi plan-convexă, cu cuticula de culoare măslinie până la brun-ruginie, fiind lipicioasă pe vreme umedă. Tuburile sporifere sunt galbene, apoi verzui şi cu porii mici, roşiatic-portocalii sau roşii, care se pătează în albastru la atingere. Piciorul înalt de 4,0—12,0 cm şi gros de 2,0—6,0 cm este galben-portocaliu şi ovoidal în tinereţe, iar la maturitate umflat spre bază, plin şi brun-roşu închis, acoperit cu o reţea roşiatică. Carnea alb-gălbuie este moale, cu gust şi miros plăcut, iar prin rupere sau strivire se albăstreşte şi apoi se înverzeşte, confundându-se cu hribul ţigănesc. Creşte prin pădurile de foioase şi de răşinoase, cât şi pe pajişti. Apare vara-toamna. Comestibil, foarte bună.
Are pălăria cu diametrul de 6,0—25,0 cm şi cuticula
cenuşie, galben-pieloasă până la roşiatic cu nuanţe verzui şi lipicioasă pe vreme umedă. Tuburile sporifere sunt galben-verzui, cu porii roşii-purpurii, iar prin apăsare se albăstresc Piciorul ovoid ajunge la 4,0 — 10,0 cm înălţime şi 4,0—8,0 cm grosime la bază este de culoare galbenă către roşiatică, acoperit cu o reţea de vinişoare roşii-purpurii. Carnea alb-gălbuie, prin rupere se înroşeşte, apoi se albăstreşte sau se înverzeşte, are gust şi miros dulce. Creşte în special în păduri de foioase pe terenuri calcaroase. Este o specie destul de rară. Apare vara-toamna OTRĂVITOARE, dar nu mortală, aşa cum s-a crezut multă vreme. Provoacă doar gastroenterite trecătoare. Unele persoane care consumă adesea ciuperci suportă destul de bine această specie.
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
5
Buza caprei Boletus subtomentosus (L.) Fr, fam. Boletaceae Are pălăria emisferică până la
plană, cu marginile răsucite în jos şi diametru de 3,0—10,0 cm. Cuticula gălbuie-măslinie până la brun-cenuşie, la maturitate este brăzdată de crăpături verzui-galbene. Tuburile sporifere galben de lămâie se albăstresc la atingere. Piciorul înalt de 6,0—10,0 cm şi gros de 1,5—2,0 cm, galben sau galben-verzui este cilindric şi pătat longitudinal in roşu. Carnea albă cu nuanţe galbene şi roşiatice sub cuticula este moale cu. gust dulce.
Creşte prin pădurile de răşinoase şi de foioase, izolată sau în grupuri.
Apare vara-toamna. Comestibilă, mediocră.
Untoasa cu inel Suillus grevillei (Klotsch) fam. Boletaceae Are pălăria de 4,0—14,0 cm, cu
margini puţin răsucite în jos şi ondulate. Cuticula galben-aurie sau roşiatică se desprinde de carne. Prezintă velum galben-albicios şi după ce se rupe rămâne doar inelul alb-gălbui, care atârnă pe picior. Tuburile sporifere sunt fine,ui-brune şi decurente. Piciorul înalt de 4,0—12,0 cm şi gros de 1,0—2,5 cm cilindric, puţin îngroşat la bază, galben-auriu cu nuanţe rozii. Carnea galbenă sau galben-verzuie este tare şi prin rupere devine brun-gălbuie. Are miros plăcut şi gust dulce.
Creşte în pădurile de răşinoase. Apare vara-toamna. Comestibilă, destul de bună; se
recomandă ca înainte de preparare să se înlăture cuticula pălăriei care este gelatinoasă. Pita (turta) vacii (văcuţe) Suillus lutens (L. ex. Fr.), fam Boletaceae
seamănă cu untoasa cu inel şi are pălăria de 4,0—11,0 cm, convex-bombată cu marginile puţin răsucite în jos şi ondulate. Cuticula galben-brună până la rozacee-brună se desprinde uşor de carne şi este mâzgoasă pe vreme umedă. Tuburile sporifere sunt galben-verzui. Piciorul înalt de 2,0—10,0 cm şi gros de 0,5—2,0 cm este albicios sau gălbui, cilindric, uneori curbat, prevăzut cu un inel membranos, la început alb şi apoi brun-violaceu. Carnea albă, uşor gălbuie este moale şi devine rozie prin rupere. Are gust dulce şi miros plăcut.
Creşte prin pădurile de răşinoase. Apare vara-toamna. Comestibilă, foarte bună.
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
6
Hribul murg Xerocomus badius (Fr.) Kuhn. fam. Boletaceae Are pălăria cu diametrul de 4,0—12,0 cm, aproape globuloasă în tinereţe şi apoi emisferică şi bombată, cu adâncitură centrală. Cuticula brună, brună-castanie este puţin lipicioasă pe vreme umedă. Tuburile sporifere verzi-cafenii au porii galben-verzui, iar prin apăsare devin albăstrui-verzui. Piciorul înalt de 4,0—10,0 cm şi gros de 0,8 — 4,0 cm este cilindric sau puţin umflat spre bază, drept sau curbat, brun deschis sau albicios.
Carnea este albă sau galben-alburie, roşiatică sub cuticula, se albăstreşte prin rupere, are gust şi miros plăcute. Creşte în grupuri, în păduri de răşinoase.
Are pălăria emisferică-bombată în tinereţe şi apoi convexă, cu diametrul de 4,0—16,0 cm. Cuticula de culoare cenuşie, roşie-cărămizie este puţin lipicioasă după ploaie. Tuburile sporifere sunt albicioase-cenuşii. Piciorul înalt de 6,0—16,0 cm şi gros de 1,0—3,0 cm, cilindric, îngroşat puţin spre bază, albicios sau cenuşiu, este presărat cu solzişori brun-roşiatici până la negricioşi. Carnea albă devine roşiatică, albăstruie sau verzuie prin rupere,iar prin fierbere sau uscare se înnegreşte.
Creşte prin pădurile de răşinoase şi cele de foioase, mai ales în mestecănişuri.
are pălăria la început globuloasă, apoi sferică, convexă, aproape plană, cu marginile striate şi diametrul de 7,0—13,0 cm. Cuticula netedă portocalie sau galben-aurie, se desprinde uşor de carne. Lamele stat libere, de culoare galben-aurie. Piciorul înalt de 8,0—12,0 cm şi gros de 2,0—3,0 cm este galben-auriu, plin, cilindric, poartă un inel galben, ca un guler cu marginile iar spre baza este puţin îngroşat şi îmbrăcat, într-o volvă membranoasă albă, persistentă, cu marginile crestate şi libere. Carnea este albă,gălbuie sub cuticulă, tare, cu gust şi miros plăcut. Este una dintre cele mai agreate ciuperci şi creşte izolat sau în grupuri, prin pădurile de foioase şi luminişurile din regiunile sudice şi vestice ale ţării. Apare vara-toamna.
Comestibilă, foarte bună, considerată ca cea mai bună dintre ciuperci.
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
7
Muscariţa (bureţi pestriţi, burete de gâze, burete şerpesc) Amanita
muscaria (L. ex. Fr.) Pers. ex. Cooke, fam. Amanitaceae Are pălăria globuloasă în tinereţe,
apoi ca un clopot şi în sfârşit aproape plană, cu diametrul de 6,0-20,0 cm, cu cuticulă roşie sau roşie-portocalie, uşor detaşabilă de carne, puţin lipicioasă, striată pe margini şi presărată cu negi albi, groşi, dispuşi concentric şi căzători. Lamele albe sau albe cu nuanţe gălbui sunt libere la maturitate. Piciorul înalt de 6,0—22,0 cm şi gros de 1,0—2,5 cm este plin la început şi apoi gol, cilindric, îngroşat la bază şi înconjurat de resturi de volvă, sub formă de negi, dispuşi circular. Sub pălărie, pe picior, prezintă un inel mare alb şi cu marginile răsfrânte în jos. Carnea albă, albă-gălbuie sub cuticulă are miros şi gust dulce.
Creşte în pădurile de răşinoase şi de foioase, cât şi prin păşuni şi fâneţe. Apare vara-toamna. OTRĂVITOARE!!!
Buretele pestriţ (buretele panterei) Amanita pantherina (DC. ex. Fr.). Schumm, fam. Amanitaceae Are pălăria în formă de clopot în tinereţe,apoi convexă-întinsă, cu diametrul de
7,0—11,0 cm, cu marginile striate. Cuticula brun-cenuşie, măslinie sau galben-portocalie, lipicioasă pe vreme ■umedă, presărată cu solzi albi, făinoşi, concentrici şi căzători. Lamele albe, numeroase şi libere. Piciorul înalt de 6,0—11,0 cm şi gros de 0,5—3,0 cm este plin la început, apoi gol în interior, cilindric, îngroşat la baza şi împlântat într-o volvă albă alcătuită din mai multe straturi şi ruptă regulat. Pe picior. în treimea superioară se găseşte un inel, alb, uşor striat şi dispus oblic. Carnea albă şi fragedă, fără miros şi gust dulceag, apoi acru.
Creşte în păduri de foioase şi de răşinoase.
Apare vara-toamna OTRĂVITOARE
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
Are pălăria emisferică în tinereţe, iar apoi aproape plană, cu margini netede şi cu diametrul de 5,0—12,0 cm. Cuticulă galben-verzuie, verde-măslinie, cu nuanţe mai închise la centru, cu striuri cabale şi fine, brune sau negre, lipicioasă pe vreme umedă şi fără solzi la maturitate. Lamele sunt libere, albe, albe-gălbui sau albe-verzui. Piciorul înalt de 5,0—11,0 cm şi gros de 0,8—2,0 cm, plin şi apoi gol spre creştet, albicios, ai nuanţe verzui, pătat în zig-zag cu verde, îngroşat spre bază şi îmbrăcat într-o volvă albă, pieloasă şi îndepărtată de el. Inelul membranos este alb sau alb-gălbui, cu striuri răsfrânte în jos. Carnea albă, cu gust de ridichi mucegăite, puţin dulceag şi fără miros. în tinereţe se poate confunda cu ciuperca de bălegar.
Creşte prin pădurile de foioase şi de răşinoase, formând grupuri. Apare vara-toamna. FOARTE OTRĂVITOARE
Este ca un ou în tinereţe, ca apoi să treacă succesiv prin formele de măciucă, clopot, pălărie emisferică şi în cele din urmă aproape plană ca diametrul de 10,0—30,0 cm, central mamelonată. Cuticulă cenuşie-brună netedă în centru, acoperită în rest cu solzi bruni sau cenuşii, dispuşi concentric, mai mari pe margini, se desprinde de carne. Lamele albe, cenuşii sau gălbui, sunt libere şi cărnoase. Piciorul înalt de 15,0—30,0 cm şi gros de 1,0-2,5 cm, îngroşat la bază, cenuşiu şi acoperit cu solzi mari şi bruni este gol q interior. Inelul este mobil, cu marginile striate, alb-gălbui. Carnea este alba cu miros uşor de anason şi gust de miez de nucă.
Creşte izolat sau în grupuri în păduri luminate, pajişti şi fâneţe, locuri înierbate. Apare vara-toamna. Comestibilă, foarte bună. Se consumă numai pălăria, deoarece piciorul este foarte
tare.
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
Psalliota arvensis (Schaeff.) Fr., fam. Agaricaceae are pălăria ovoidă în tinereţe, apoi globuloasă, emisferică şi în final convex-plană, boltită vârf, cu diametrul de 5,0—15,0 cm şi cu marginile purtând resturile cortinei. Cuticula este albă, alburie-galbenă până la cenuşie-brună deschis. Lamei libere şi albe, devin albe-rozii şi apoi brun-negricioase. Piciorul înalt de 8,0 —13,0 cm şi gros de 1,5—3,0 cm, cilindric, puţin îngroşat spre bază, alb sau alburiu şi gol în interior, poartă un inel alb sau alb-gălbui, dublu şi răsfrânt în jos. Carnea tare şi albă are gust plăcut şi miros de migdale.
Creşte prin păşuni păduri luminate, livezi şi grădini.
Apare vara-toamna. Comestibilă foarte bună.
Ciuperca de pădure Agaricus silvaticus Schaeff. ex. Secr. Syn Psalliota silvatica (Schaeff.) Quel fam. Agaricaceae este globuloasă în tinereţe şi apoi convex - campanulată, puţin boltită spre centru, cu diametrul de 4,0—9,0 cm şi marginile deseori fin crăpate. Cuticula albă-rumenie, brună-deschisă) până la roşcată este presărată cu solzi bruni-negricioşi. Lamele libere sunt albicioase, rozii şi apoi brune-purpurii. Piciorul înalt până la 11,0 cm şi gros de 1,0—2,5 cm, cilindric, gol în interior este alb-cenuşiu cu nuanţe cafenii, fiind prevăzut cu un inel simplu şi căzător. Carnea tare este albă, iar prin rupere devine galben-roşiatică şi are miros de anason şi gust de migdale. Creşte în grupuri,prin păduri. Apare tomna. Comestibilă.
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
10
Ciuperca de bălegar, (Ciuperca albă, nane, ciuperca de gunoi, şampinion)
Agaricus campestris L. ex. Fr. syn. Psalliota campestris (L.) Fr. fam. Agaricaceae Are pălăria globuloasă, emisferică şi cu
marginile îndoite spre interior în tinereţe, iar apoi convex-plană cu diametrul de 3,0—13,0 cm,purtând pe margini resturile cortinei. Cuticula este alburie, galben-rumeniu, uneori acoperită cu solzi fini, bruni şi uşor detaşabili de carnea pălăriei. Lamele sunt libere şi dese, albe şi apoi rozii şi în cele din urmă brun-negricioase. Piciorul înalt de 4,0—9,0 cm şi gros de 1,5—3,5 cm este alb, cu nuanţe cenuşii, plin, tare şi acoperit cu scuame sub inelul alb şi căzător. Carnea albă, devine rozie sau brună prin rupere şi are miros şi gust plăcute de ciupercă.
Creşte în grupuri pe pajişti, păşuni, grădini, locuri gunoite şi face obiectul culturilor în tinereţe se confundă cu buretele viperei. Apare vara-toamna. Comestibilă, foarte bună. Se cultivă două varietăţi Agaricus campestris var. bispora şi Agaricus campestris var. hortensis.
emisferică şi apoi plană, cu diametrul de 5,0— 12,0 cm, cu marginea uşor ondulată şi cu resturi de cortină. Cuticula este albă, cenuşie şi devine galbenă prin lovire. Lamele sunt libere, dese, albe la început, roze şi în final brun-negricioase. Piciorul înalt de 6,0—10,0 cm şi gros de 1,0—1,5 cm, puţin umflat la bază este alb, dar se colorează în galben în tăietură. Inelul este alb, neted sau striat. Carnea moale, albă-galbenă, devine repede galbenă prin rupere sau tăiere, are gust neplăcut şi exală un miros de carbol.
Creşte în grupuri, în păduri de foioase şi pe pajişti.
Apare vara-toamna. NECOMESTIBILĂ, nu se recomandă a fi consumată deoarece, deşi nu este toxică,
produce uneori indigestie urmată uneori de diaree.
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
mellea (Fr. ex. Vlahl). Karst. fam. Tricholomataceae Au pălăria emisferica,
apoi convexă, aproape plană, cu diametrul de 4,0—12,0 cm, adâncită spre centru şi cu marginea striată. Cuticula se separă uşor de carne şi este galbenă până la galben-roşcată, mai închisă spre centru şi presărată cu solzi bruni sau negricioşi, dispuşi concentric. Lamele sunt decurente, albe şi apoi galben-rozii. Piciorul înalt de 5,0—14,0 cm şi gros de 1,0—2,0 cm, plin galben sau galben-roşietic, cilindric sau curbat şi puţin îngroşat la bază poartă un inel alb, pătat cu galben, persistent. Carnea albă şi fragedă are miros dulceag şi gust acrişor în stare crudă.
Creşte în grupuri de 5—15 (20) exemplare, pe cioatele de răşinoase, de fag şi alte specii, pe lemne putrede cât şi pe rădăcinile arborilor vii sau morţi.
Apare toamna. Comestibilă, foarte bună. În unele regiuni ale ţării se murează.
Păstrăvii de fag (păstrăvi, burete negru, găinuşa pădurii) Pleuratus ostreatus (Jacq. ex. Fr.) Kumm. fam. Pleurotaceae au pălăria semicirculară mai rar plană,
cu diametrul de 5,0—15,0 cm şi cu marginile răsucite în jos puţin ondulate. Cuticula este cenuşie, cenuşie-brună până la negricioasă brună. Lamele albe sau uşor gălbui sunt decurente. Piciorul scurt de 0,5—2,0 cm. gros de 1,0 — 3,0 cm este alb, excentric şi acoperit cu perişori ţepoşi spre bază. Carnea este albă, fragedă şi cu miros de făină şi gust dulce plăcut.
Cresc în tufe de câte 8 — 12 exemplare suprapuse pe trunchiurile şi cioatele foioaselor, mai ales pe fagi, plopi, ulmi, tei, mesteceni etc.
Apare toamna, până la începutul ierni, mai rar vara.
Comestibilă, excepţională. Se poate consuma şi murată.
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
deliciosus (L. ex. Fr.) S. F. Gray, fam. Russulaceae Au pălăria convexă şi apoi ca o pâlnie cu diametrul de 5,0—15,0 cm, cu marginile ondulate şi răsfrânte. Cuticula galben-portocalie cu zone concentrice roşii-brune sau verzui este puţin lipicioasă pe vreme umedă. Lamele decurente, fragile, portocalii devin verzui prin lovire. Piciorul înalt de 2,0—6,0 cm şi gros de 1,0—2.0 cm, cilindric, plin şi apoi gol, are aceiaşi culoare cu pălăria şi alb în interior. Carnea galben-roşietică devine verde prin rupere şi este moale, cu miros aromatic şi gust puţin amărui, conţine un latex roşu-portocaliu, care se înverzeşte în contact cu aerul.
12
Cresc în păduri de răşinoase şi de fag luminate, cât şi pe pajişti.
Apare vara-toamna. Comestibilă. În unele regiuni se consumă murată.
Are pălăria plan-convexă şi apoi puţin adâncită la mijloc, cu diametrul de 8,0—12,0 cm, cu marginile răsucite către interior şi crăpate la cele bătrâne. Cuticula este galben-roşiatică până la galben-brună, cu nuanţe mai închise la centru. Lamele decurente şi fragile, galben-aurii se pătează în brun prin strivire. Piciorul înalt de 5,0—9,0 cm şi gros de 1,5—2,5 cm, puţin mai deschis la culoare decât pălăria este cilindric, plin şi neted. Carnea alb-gălbuie se colorează în brun prin rupere, este bogată în latex şi are miros plăcut de pere şi gust dulce. Latexul este alb şi dulce, iar prin rupere devine brun. Creşte izolat sau în grupuri în păduri de răşinoase şi de foioase. Apare vara-toamna. Comestibilă.
Iuţarii (burete iute, iuţani, burete lăptos) Lactarius piperatus (L. ex. Fr.) S. F. Gray, fam. Russulaceae Au pălăria convexă, plană şi apoi
adâncită la mijloc, cu diametrul de 5,0—20,0 cm şi marginile răsucite în jos şi ondulate. Cuticula albă, puţin gălbenie la bătrâneţe, este netedă. Lamele decurente sunt albe şi apoi gălbui. Piciorul înalt de 3,0—7,0 cm şi gros de 1,0—3,5 cm este alb, cilindric şi plin. Carnea albă este tare, casantă, piperată, cu miros aromatic şi conţine un latex alb lăptos,
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
13
înţepător şi iute, care dispare prin fierbere. Cresc în grupuri, prin păduri de foioase sau de răşinoase. Apare vara-toamna. Comestibilă.
Pâinişoarele Russula alutacea (Pers. ex. Schw.) Fr., fam Russulaceae Au pălăria bombată şi apoi convexă,
puţin adâncită la mijloc, cu diametrul de 7,0—20,0 cm, cu marginile puţin striate şi ridicate în sus. Cuticula roşie, roz-violacee, roşie-măslinie este puţin vâscoasă pe vreme umedă. Lamele libere sunt groase, galbene sau galbene pământii. Piciorul înalt de 6,0—12,0 cm şi gros de 1,5 — 3,0 cm este cilindric, plin şi apoi gol, alb sau alb cu nuanţe rozii. Carnea albă este dulce, fără miros şi cu gust de alune.
Creşte prin păduri de răşinoase şi de foioase.
Apare vara-toamna. Comestibilă, destul de bună.
Vineţica Russula vesca Fr., fam. Russulaceae are pălăria convexă şi apoi plană şi adâncită la mijloc, cu diametrul de 4,0—9,0 cm, cu marginile răsucite şi puţin striate. Cuticula galben-rozie până la roşu-brună, cu nuanţe mai închise la centru, se desprinde uşor de carne, jupuindu-se în fâşii. Lamele aderente şi sfărâmicioase sunt albe sau galben-alburii. Piciorul înalte de 2,0—5,0 cm şi gros de 1,5—2,5 cm, cilindric, uneori curbat, subţiat spre bază, casant şi plin este alb cu nuanţe cenuşii. Carnea albă este tare, casantă, cu miros plăcut şi gust de miez de nucă.
Creşte izolată sau în grupuri, în păduri de răşinoase şi de foioase, cât şi prin păşuni.
Apare vara-toamna. Comestibilă, foarte bună, se poate consuma chiar crudă.
Vineţica pestriţă Russula virescens (Schaeff. ex. Zanted) Fr. fam. Russulaceae Are pălăria emisferică şi apoi convex-plană, adâncită la mijloc, cu diametrul de 6,0—12,0 cm, cu marginile netede şi crăpate pe secetă. Cuticula cenuşie-verzuie, galben-verzuie sau ruginie-verzuie se separă uşor de carne, rezultând pete alburii. Lamele libere şi albe sunt groase. Piciorul înalt de 3,0—9,0 cm şi gros de 2,0—4,0 cm este alb, cilindric, plin, dar spongios la exemplarele bătrâne. Carnea albă, tare şi sfărâmicioasă are miros plăcut şi gust de nucă. Creşte în păduri de foioase şi în crânguri.
Apare vara-toamna. Comestibilă, foarte bună; este cea mai
apreciată specie a genului Russula.
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
plan-convexă, adâncită la centru, cu diametrul de 5,0—11,0 cm şi marginile răsucite. Cuticula este striată, uşor separabilă de carne, se desprinde în fâşii şi este diferit colorată în purpuriu-violaceu, liliachiu, violet închis, brun, brun-roşcat, verzui-albăstrui etc. prezentând radiaţii vii ca penajul porumbeilor. Lamele albe sunt rotunjite la capete. Piciorul înalt de 5,0—10,0 cm şi gros de 1,5—2,5 cm, este plin şi alb. Carnea albă şi rozie sub cuticula este tare şi are gust dulceag.
Cresc prin păduri de răşinoase şi de foioase, în special în cele de fag.
Apare vara-toamna. Comestibilă, foarte bună; este cea mai apreciată specie a genului Russula.
